Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MARKETING

SONDAJUL STATISTIC

Profesor Coordonator:
Lect. univ. dr. Tatiana Corina DOSESCU

Masterand:
Nicoleta GRAMA

Anul Universitar 2017 – 2018


București
2

Proiectul I

O populație statistică este formată din 10 unități elementare, codificate prin numere de la
1 la 10, fiind studiată din punctul de vedere al unei caracteristici pentru care se obțin prin
măsurarea valorilor din următorul tabel:

i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
𝑋𝑖 + 𝑛𝑚 145 115 110 140 150 100 125 130 135 120
nm- numărul matricol al studentului = 161.

Pentru estimarea mediei acestei caracteristici se propun două planuri de sondaj.

Planul I.

Eşantioanele propuse au aceeaşi şansă de a fi utilizate în cadrul procesului de estimare, iar


structura lor se dă în următorul tabel.

Eșantionul propus Structura Probabilitatea


𝑬𝟏 1,2,3,4 0,1
𝑬𝟐 1,2,4,5 0,1
𝑬𝟑 1,2,5,6 0,1
𝑬𝟒 1,2,6,8 0,1
𝑬𝟓 1,2,7,9 0,1
𝑬𝟔 2,3,5,9 0,1
𝑬𝟕 2,3,7,10 0,1
𝑬𝟖 2,3,9,10 0,1
𝑬𝟗 3,4,6,10 0,1
𝑬𝟏𝟎 3,5,8,10 0,1

Planul II.

Eşatioanele propuse au şanse diferite de a fi utilizate în cadrul procesului de estimare, iar


structura lor şi probabilităţile corespunzătoare se dau în următorul tabel.

Eșantionul propus Structura Probabilitatea


𝑬𝟏 1,2,3,4 0,1
𝑬𝟐 3,4,5,8 0,2
𝑬𝟑 4,6,8,10 0,1
𝑬𝟒 5,6,7,9 0,4
𝑬𝟓 7,8,9,10 0,2
3

Cerinţe:

A.

Utilizând observarea exhaustivă, să se calculeze:

a) m  𝑀(𝑥), media lui𝑥, modelul probabilist al carateristicii;


b) t, volumul total al caracteristicii;
c) 𝜎 2 = 𝑣𝑎𝑟(𝑥), varianţa sau dispersia lui𝑥;
d) 𝑆 2 , varianţa modificată;
e) abaterea medie pătratică.
B.

Pentru fiecare dintre cele două planuri să se calculeze următorii indicatori.

1) 𝑀(𝑥), unde 𝑥este estimatorul lui m;


2) 𝑀(𝑡), unde 𝑡 este estimatorul lui𝑡, volumul total al caracteristicii;
3) 𝑣𝑎𝑟(𝑥);
4) 𝑣𝑎𝑟(𝑡);
5) 𝐵(𝑥);
6) 𝐵(𝑡);
7) 𝐸𝑀𝑃(𝑥);
8) 𝐸𝑀𝑃(𝑡).
C.

Justificaţi care plan de sondaj este mai potrivit.

D.

Pentru planul al doilea, să se calculeze probabilitatea ca fiecare unitate elementară din


populaţia de referinţă să fie inclusă într-un eşantion.
4

Rezolvare.

A.

Din enunţ rezultă: N=10.

a) 𝑚 = 288;
b) 𝑡 = 𝑁 ∙ 𝑚 = 2880;
c) 𝜎 2 = 231;
d) 𝑆 2 ≅ 256,6667;
e) 𝜎 2 ≅ 15,19868.

B.

Planul 1.

̅̅̅̅̅̅ ale lui 𝑡 şi realizările 𝑥 = 1,10


Realizările𝑡 = 1,10 ̅̅̅̅̅̅ ale lui 𝑥 se calculează în funcţie de

valorile caracteristicii𝑋𝑖𝑗 = ̅̅̅̅̅̅


1,10 pentru unităţile incluse în fiecare eşantion 𝐸𝑖 = ̅̅̅̅̅̅
1,10şi se dau
în următorul tabel.

𝑬𝒊 {𝑿𝒊𝒋 } Probabilităţi 𝟒
𝟏
𝟒

𝒑 𝒕 = ∑ 𝑿𝒊𝒋 𝒙 = ∙ ∑ 𝑿𝒊𝒋
𝟒
𝒋=𝟏 𝒋=𝟏
𝑬𝟏 {306,276,271,301} 0.1 1154 288.5
𝑬𝟐 {306,276,301,311} 0.1 1194 298.5
𝑬𝟑 {306,276,311,261} 0.1 1154 288.5
𝑬𝟒 {306,276,261,291} 0.1 1134 283.5
𝑬𝟓 {306,276,289,296} 0.1 1164 291
𝑬𝟔 {276,271,311,296} 0.1 1154 288.5
𝑬𝟕 {276,271,286,281} 0.1 1114 278.5
𝑬𝟖 {276,714,261,281} 0.1 1124 281
𝑬𝟗 {271,301,261,281} 0.1 1114 278.5
𝑬𝟏𝟎 {271,311,291,281} 0.1 1154 288.5
Suma 10 10

∑ 𝑡𝑖 = 11460 ∑ 𝑥𝑖 = 2865
1 𝑖=1 𝑖=1
5

Atunci repartiţiile lui 𝑥 şi 𝑡 sunt respectiv:

288.5 298.5 288.5 283.5 291 288.5 278.5 281 278.5 288.5
𝑥: ( 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 )
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

1154 1194 1154 1134 1164 1154 1114 1124 1114 1154
𝑡: ( 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 )
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

1)
10 10
1
𝑀(𝑥) ∑ 𝑋𝑖 ∙ 𝑝 = ∙ ∑ 𝑋𝑖 = 286,5;
10
𝑖=1 𝑖=1

2)
10 10
1
𝑀(𝑡) ∑ 𝑡𝑖 ∙ 𝑝 = ∙ ∑ 𝑡𝑖 = 1146;
10
𝑖=1 𝑖=1
3)
10
2
𝑣𝑎𝑟(𝑥) ∑(𝑋𝑖 − 𝑀(𝑥)) ∙ 𝑝 ≅ 34,75;
𝑖=1
4)
10
2
𝑣𝑎𝑟(𝑡) ∑(𝑡𝑖 − 𝑀(𝑡)) ∙ 𝑝 ≅ 556;
𝑖=1
5)
𝐵(𝑥) = 𝑀(𝑥) − 𝑚 = 286,5 − 288 = −1,5;
6)
𝐵(𝑡) = 𝑀(𝑡) − 𝑡 = 1146 − 2880 = −1734;
7)
𝐸𝑀𝑃(𝑥) = 𝐵(𝑥) + 𝑣𝑎𝑟(𝑥) = −1,5 + 34,75 = 33,25;
8)
𝐸𝑀𝑃(𝑡) = −1734 + 556 = −1178.
6

Planul 2.

̅̅̅̅ale lui 𝑡 şi realizările𝑥 = 1,5


Realizările𝑡 = 1,5 ̅̅̅̅ale lui 𝑥 se calculează în funcţie de valorile
̅̅̅̅pentru unităţile incluse în fiecare eşantion𝐸𝑖 = 1,5
caracteristicii𝑋𝑖𝑗 = 1,5 ̅̅̅̅şi se dau în următorul

tabel.

𝟒 𝟒
𝑬𝒊 𝟏
Probabilităţi 𝒕 = ∑ 𝑿𝒊𝒋 𝒙 = ∙ ∑ 𝑿𝒊𝒋
{𝑿𝒊𝒋 } 𝟒
𝒋=𝟏 𝒋=𝟏
𝒑
𝑬𝟏 {306,276,271,301} 0.1 1154 288.5
𝑬𝟐 {271,301,311,291} 0.2 1174 293.5
𝑬𝟑 {301,261,291,281} 0.1 1134 283.5
𝑬𝟒 {311,261,286,296} 0.4 1154 288.5
𝑬𝟓 {286,291,296,281} 0.2 1154 288.5

Atunci repartiţiile lui 𝑥 şi 𝑡 sunt respectiv:

288.5 293.5 283.5 288.5 288.5


𝑥: ( )
0,1 0,2 0,1 0,4 0,2

t: (1154 1174 1134 1154 1154


0,1 0,2 0,1 0,4 0,2
)

1)
10

𝑀(𝑥) ∑ 𝑋𝑖 ∙ 𝑝 = 289;
𝑖=1

2)
10

𝑀(𝑡) ∑ 𝑡𝑖 ∙ 𝑝 = 1156;
𝑖=1

3)
10
2
𝑣𝑎𝑟(𝑥) ∑(𝑋𝑖 − 𝑀(𝑥)) ∙ 𝑝 ≅ 7,25;
𝑖=1
4)
7

10
2
𝑣𝑎𝑟(𝑡) ∑(𝑡𝑖 − 𝑀(𝑡)) ∙ 𝑝 ≅ 116;
𝑖=1

5)
𝐵(𝑥) = 𝑀(𝑥) − 𝑚 = 289 − 288 = 1;
6)
𝐵(𝑡) = 𝑀(𝑡) − 𝑡 = 1156 − 2880 = −1724;
7)
𝐸𝑀𝑃(𝑥) = 𝐵(𝑥) + 𝑣𝑎𝑟(𝑥) = 7,25 + 1 = 8,25;
8)
𝐸𝑀𝑃(𝑡) = 𝐵(𝑡) + 𝑣𝑎𝑟(𝑡) = −1724 + 116 = −1608.

C.

- Pentru estimarea mediei caracteristicii este mai adecvat planul 2, deoarece


|𝐵(𝑥)𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙1 | = −1,5 < 𝐵(𝑥)𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙2 = 1;

- Pentru estimarea volumului total al caracteristicii este mai adecvat planul 2, deoarece
𝐵(𝑡)𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙1 = −1734 < 𝐵(𝑡)𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙2 = −1724;

- Din punctul de vedere al erorii medii pătratice planul 1 este mai potrivit, având ambii
indicatori mai mici.

D.

Pentru planul al doilea, probabilitatea ca fiecare unitate elementară din populaţia de


referinţă să fie inclusă într-un eşantion se calculeze cu formula:

𝑥 + 𝑛𝑚
𝑝= , 𝑖 = ̅̅̅̅̅̅
1,10
∑10
𝑖=1(𝑥 + 𝑛𝑚)
8

pi i=1,5
1 0.2
2 0.203466
3 0.196534
4 0.2
5 0.2