Psthoterapie cognitiva: fundamente s1 pers P: Desi cred cd el ar trebui sii ma ajute, tot am impresia c4 el va consi 4 Ti rosese timpul ‘T: Ok, hai s& presupunem pentru un moment c4 el intr-adevir crede ef irosesti timpul, ce-ar fi atit de rau in asta? Aci, terapeutul lui Sally afl ci ea nu crede cu adevarat ris adaptativ si descoperd 0 credinta centrala: Dacd cer cuiva aj 1seamn c& sunt slaba, {in a sasea situafie, pacienta nu ia in considerare rispunsul adapt T:Cat de mult crezi in faptul e& profesorul tau mu va considera cl irosestitimpul sau, daca va crede aga ceva, oricum pentru asta plait? P: Cred asta, dar... T: Dar? P: Dar inca mai cred c& ar trebui si ma descure singurd. ‘T: Pai, asta este 0 alté posibilitate, poate cA ar trebui. Ar trebui sA v dacii din punct de vedere rational ar fi mai bine s& te descurei sin sau sii mengi sii ceri ajutorul. P: Bine, Neluarea in calcul 2 rispunsului adaptativ ia adesea forma afirmatii de tipul ,da, dar ..": ,.Da, ered [acest rispuns), dar...” Af de tipul da, dar .." poate fi tratata ca si alt gand automat gi evaluatii rationale. Pentru a sumariza, dupd ce a evaluat un génd automat, terapeutul cere pacientei si evalueze miisura in care considera adevarat rasp) adaptativ si modul in care se simte la nivel emotional. Dac& a evaluare a raspunsului adaptativ este redus& si pacienta ine& mai are stare de distres, el incearcd si conceptualizeze motivul pentru ‘examinarea giindului nu i-a ameliorat starea de distres. Capitolul descrie modul in care pot fi ajutati pacientii sa rispund’ indi automate, Capitolul 9 ae RASPUNSUL LA GANDURILE AUTOMATE scopul de a ajuta pacientul si evalueze un gind automat gi si sta- ileasc’ eficacitatea evaluarii. in multe cazuri, terapeutul alege ca dupi astfel de discutii cu pacientul s& foloseasca un alt tip de interven fic, pentru a consolida un punct de vedere adaptativ. Aceasti activitate de follow-up este adesea un rispuns scris pe care pacientul il poate citi pentru toma de casa. Notarea aspectelor importante invatate pe parcursul sedinfelor de terapie, nu numai cd fortficd la momentul respectiv noi mo- daltaji de intelegere, dar de asemenea oferd pacientului o oportunitate de a consulta notitele importante din terapie dupa siptiméni sau luni de zile (si chia. ani) de la incheierea terapiei. Acest capitol prezint& Formularul de Monitorizare a Gandurilor Disfunctionale, principala metoda prin care pacienti isi pot evalua gi pot rispunde in seris gindurilor automate, pre- cum si alte metode de a raspunde gindurilor automate. C= anterior @ prezentat modul de utilizare al chestionarii cu FORMULARUL DE MONITORIZARE A GANDURILOR DISFUNCTIONALE Formularul de Monitorizare a Gandurilor Disfunctionale (DTR), cunoseut anterior sub numele de Formularul de inregistrare Zilnici a Gandurilor Disfunctionale (Beck et al., 1979) este o fig de lucru care ajuté pacientii si rispunda mai eficient géndurilor automate, reducdindu-se prin urmare disforia (vezi figura 9.1). Unii pacienti o utilizeazi in mod constant. Ati, in ciuda eforturilor pe care le face terapeutul, nu pot sau nu-si noteazi gindurile si drept consecinfa, utilizeazs rareori aceasts metods. Cei mai mulfi pacieni se situeaza intre aceste dou categorii; si anume, a7glspunsulla gandurile automate ND ‘evo instruire si incurajare potrivite din partea terapeutului, ei utilizeaza Jet DTR-urile. Daca terapeutul crede ci un pacient poate fi coplesit Ge formatul DTR-ului, el i poate invata in schimb s& utilizeze intrebarile entate in Capitolul 8, figura 8.1 Pacientii sunt mai dispusi si utilizeze DTR-ul dac& acesta le este prezemtat, demonstrat si exersat corect. Mai jos sunt sugerate céteva lini directoare: ‘este adevirat? Oar cb nu eal adevarat? @) Exit upravielesc? Care este cel mai bun Wcru care at face (sauce 100%) este mapa? 1: Git de al eh scm tea gon tcat? cum? Catce naa ft ( (3. Ince misurd crea ecto 3, Ce }. Tetapeutul ar trebui si cunoascd bine si si exerseze DTR-ul (cu propriife sale ginduri automate) inainte sa-1 prezinte pacientei 2 Terapeutul ar trebui si planifice prezentarea DTR-ului in doua etape, de-a Jungul a doud sau mai multe sedinge. Prima etapa acoper’ primele patru coloane; a dous etapa, ultimele dou’ coloane. 3. Terapeutul trebuie sii se asigure c& pacienta chiar infelege si crede in modelul cognitiv inainte de a-i prezenta DTReul (altfel ea nu va inte!ege adevarata valoare a identificarii si evaluarii gandurilor sale). 4. Pacienta ar trebui si dea dovada ca are abilitatea de a-gi identifica gindurile automate si emotile inainte de a i se prezenta DTR-ul. Ea ar trebui si poati preciza situatia, emofiile sale si rispunsul fiziologic fara a le confunda cu gandurile automate. Daca nu a infeles clar si nu are abilitatea de a face diferenfa intre aceste fenomene, ‘mai probabil ci va experientia dificultati in completarea DTR-ului. Asedar, terapeutul ar trebui si afle citeva exemple relevante, clare ale unor situatii specifice, impreund cu gandurile automate si emojiile asociate, inainte de a-i arita cum si completeze aceste informatii in | DTR. 5. Pac.enta ar trebui si demonstreze cd poate completa cu succes I primele patru coloane pe cont propriu, cu cateva situafii diferite, {nainte de ai fi prezentate ultimele dous eoloane 6. Terapeutul ar trebui si evalueze verbal impreuni cu pacienta cel i pujin un gand automat relevant si si produc intr-o anumit’ masurd | reducerea starii de disforie, inainte si-i arate acesteia cum sa i ‘completeze ultimele doua coloane. 7. Daca pacienta nu reuseste sii realizeze sarcinile din tema de casi I utilizand DTR-ul, terapeutul ar trebui si scoati la iveala gandurile automate legate de completarea acestuia, s8 0 ajute cu rezolvarea practic’ a problemei, si ii propun’ si completeze un DTR ca experiment, si ia in considerare dezvStuirea propriei utilizdri a DTR-ului, iar dacd aceste lucruri nu functioneazi, si motiveze pacienta, indulgandure ‘naijos petty a compune un |2. Ce emope() smi Raspans asapiaty 2, Folosepte intebarle de pune spans? T in acest moment? Si notes ct mal curdnd posit gndu nd automat? Care ar fefectul dacd map schimba medul e 2ceasa lua iar aves acest gin ce hag spune?” 100% a fost ema? | automate} 2.C8t de intanea (0- “ole 60% ree 98 Acetate son Anse 808. ) Care sunt doveaie ca gndul automat ur automat s-r putea intimpla? Ap putea out pt eat 0 tpn 80% ete nara ca mint iia. 08 fiecare gind la momen a pute fant respecin? | 2. cat de mult ai crezut Gini 1 lca de |e teme ‘Je everiment prezent, | 1. Ce génd/géndun, ssa in celoana Gand automat” xl gandunior. plcuta? tape itu compunerea réspunsula alent | a aceost emote 2. Ce senzati ai esi ta nvel Facog, care tu produs dates (aca a estat weuna)? Vi 78 a6 [ex ef | i nah | etn inna i he (nh Sia aly pen camer a tsi in FIGURA 9.1. Formularul de Monitorizare a Gindurloe Aurpiz/27- 1200 Imzpas— 1200 Indica: tune cand obser a se inebutatese cispozta intreabate: Ce Ii ece prin mi © expicaje aternativa? (3) Care este cel mai rau cru care putea ntampla? Care est cel mai relist rezltat (Andre? (5) Ce 25 puta sa ac sau imaginea mental Invebae sjutétoare permente 51 Perspecting ce a idemtificat o situatie problematicd, terapeutul ajutd maj -si identifice gdndurile automate specifice si em asociate, doar prin intermediul chestionirii, El ar putea s&aleag, aceste exemple pentru a-i explica modul de utilizare al DTR-ului, Dag Cerapeutal prezinta pacientei DTR-ul inainte ca ea sé fi identificat maj intdi cu succes o situafie, un gind automat sau o emotie importan, iyi asuma riscul de a produce confuwzie pacientei dacd aceasta nu poate identifica ulterior acestiitemi in mod corect jn urmatoarea transcriere, terapeutul a stabilit deja confinutal primelor patru coloane ale DTR-ului pentru un gand automat specific, inainte si-i dea pacientei un DTR necompletat TERAPEUT: Vreau si ma asigur ci am infeles bine, Situatia const ig faprul cd prietena ta din liceu, Donna, te-t sunat si fea spus c& mu maj oats veni weekendul acesta. Ai avut gindul: ,Ea nu ma mai agrecazi” si tevui simfittrista, Aga este? PACIENTA: Da. T: Bine. Ag vrea si evaluim imediat acest g”nd, insti mai intai ag vrea sii arat 0 fisa de lucru care ered cd te va ajuta, Se numeste DTR ~ Formularul de Monitotizare a Gandurilor Disfunctionale ~ si este doar tun mod mai organizat de a rispunde géndurilor care ifi produc o stare de distres. Ok? (Scoate foaia eu figura 9.1.) P: Sigur T: Uite-0, Astizi ne vom concentra doar asupra primelor patru coloane, aga 8 le voi tia pe ultimele doud. La acestea ne vom uita in alth sedin{a. Acum, inainte si incep, trebuie si-ti spun cfiteva lucruri. fn prim. rind, ortografia, serierea si gramatica nu conteaza. Ps (Rade) T: Inal doilea rand, acesta este un instrument util $i s-ar putea si ai nevoie de céteva ore de practica pind si te pricepi. Asa ca te poti astepta si faci edteva greseli pe parcurs. Aceste greseli vor fi de fapt utile ~ vom vedea ce nu ai infeles bine, astfel incat data viitoare s& te pofi descurca mai bine. Ok? spui_daci folosim ca exemplu gindul: Ea nu mi ma agrecaza”, Prima coloana este ugoari. Cand ai avut acest gind? P: Astaai in dimineata asta, T; Bine. Pune in prima coloand data de astazi si ora aproximativi. P: Face acest lucru.) T: Veei st notezi i ziua stiptimanit? Cred cB astfel ne va fi mai usor eind vom reveni la ea. in cea de-a dova coloand noteaza situatia, Atunci ile “1 saspunsul cind ai avut gindul: Fa nu ma mai agreeazi”, vorbeai cu ea la telefon sau Fai avut dupa aceea? pein timp ce vorbeam cu ea ‘F:Bine. Sub situatie, ai putea s4 serii: ,Vorbese cu Donna Ia telefon.” Dacd ai fi avut gandul dup’ aceea, ai fi purut si seri: .Cand ma gindeam la convorbirea cu Donna.” Deci situatia poate fi ori un eveniment prezent, ori ceea ce gandesti sau iti imaginezi. Intelegi? p: Cred cd da, ‘T-Vom vedea mai multe exemple si atunci ifi va fi mai clar. Vei vedea, de asemenea, cd intrebarile din partea de sus a tabelului te vor ajuta, Mai este si un al treilea tip de situatie, si anume, daca gindul tau automat este in legaturd cur ceea ce simfi, la nivel emotional sau la nivel fiziologic. De exemplu, situatia ar putea fis ,Obsery cd ma simt trista” si gindul ar putea fi: .Nu ar trebui sii ma simt aga, Nu mai am nici o speranta, P: Ok. Cred c& am ingeles, T.Acum, urmatoarea coloand este pentru géndurile automate. Aici vei nota exact cuvintele sau imaginile care-fi tree prin minte. in acest caz, ai avut gandul: Ea nu m& mai agreeazi.” ... in ce misuri ai crezut acest gand la momentul respectiv? P: Mult... 90%, T.Bine. Noteaza gindul si apoi noteaz 90% ling’ el. ... $i in a patra coloa 14 noteaza emotia pe care ai avut-o si cat de intens’ a fost. in acest caz, cat de tristi te-ai simit? P: Destul de tristi: 80%, T: Ok, noteaza. Hai si incercim asta din nou. iti amintesti un alt moment din siptimana aceasta cdnd ai observat ca ti se modifica dispozitia? P:Da ... cdutam o carte astizi Ia biblioteca. $i am inceput s& mii simt foarte tr T:Bine, hai sA ne intoarcem la acel moment. Este dimineata, esti la biblioteca, cdutiind o carte. incepi si te simfi foarte trista gi acum iti pul intrebarea scrisa deasupra DTR-ului ,,Ce imi trece prin minte in acest moment?” (ncercuieste sau subliniazd aceasta intrebare pe DTR.) P: N-o si ma descure niciodata, Nici macar mu pot gasi cartea de care am nevoie. T: Ok, hai sa vedem daca poti completa singuri primete patru coloane ale DTR-ului. Daca vei avea nevoie, te voi ajuta, Atunci cand pacienta reuseste si completeze cu sticces primele patru coloane in timpul sedinfei, putin sau chiar deloc ajutata de eatre terapeut,142. Psihoterapie cognitiva: fundamente si pers acesta poate stabili in mod colaborativ aceeasi sarcind si pentru tema casa, T: Bina, Sally, ce pirere ai dacd incerei si completezi_primele coloane de citeva ori siptimana aceasta pentru tema de casi? indiciu pentru a face asta, vei utiliza modificarile din dispozitia si te vei intreba ce-fi trece prin minte, asa cum apare aici, deasy tabelutui P: Bine. T: Vreau si-ti_reamintesc céteva lucruri, Mai mu trebuie completezi in ordine de ta stanga la dreapta. Uncori este mai usor identifici mai intdi emotia pe care o simti — tristefe, anxietate, furie asa mai departe — si s-o notezi inainte si-ti dai seama ce gind aut ai avut, De asemenea, 0 siti amintesti ca asta este o abilitate si putea s4 nui iasd perfect chiar de prima data? Dar cu ct exersezi ‘mult, cu atat te vei pricepe mai bine gi iti va fi de mai mare ajutor. P: Ok ‘T:Crezi ed ai putea incerca si notezi cite un gind automat pe siptimana aceasta? P: Sigur cd da. Voi incerea. in sedinga urmatoare, terapeutul isi dd seama ci Sally face un confuzii intre situatii si gnduri automate, rispunsuri fiziologice si em (vezi in josul figurii 9.1), astfel cd el aménd prezentarea ultimelor coloane i revizuieste in schimb DTR-ul pe care I-a completat pentru tema de casa. T: Ok, sf aruncdim o privire asupra DTR-ului pe eare I-ai completat a Primul exemplu arata bine. Marti, in timp ce invajai pentru un e ai avut gaindul: ,Nu voi putea invaja asta niciodati,” pe care I-ai c in proportie de 100%: si te-ai simfit 95% tristd. Bine. Daca vom a timp astizi, vom evalua acest g’nd, dar mai intai hai si vorbim d cel de-al doilea lucru pe care I-ai notat P: Nu kam ficut bine. Nu mi-am putut da seama care a fost gndul autora, T: Ok, hai si vedem, Vad cd a fost ieti, pe la ora 17:00. Ce ficeai a P: Pai, trebuia si invat, dar n-am reusit; nu ma puteam concentra, plimbam prin camera... T: Lace te gindeai? P: La cursul de economie de astizi. M-am gindit c& s-ar putea si intrebatd gi eram siguré c& nu voi da un rspuns coreet. rile automate 143 Aa, deci ai avut gindul: ,S-ar putea s& fiu ascultata si nu voi sti raispunsul.” p:De. ‘7 Bine. Serie asta sub ,gind automat.” acest gind? Cat de mult ai crezut atunei p; Cam 80% Ok. Noteaza asta. ... $i cum te-a ficut si te simti acel gind? > Anxioasa. Inima a inceput si-mi bata repede, Cit de anxioasé, intre 0 gi 100%’ P: Cam 80%. 7 Notenza asta sub emotie: anxietate, 80%, Acum sub situatie serie: .Ma gindesc la cursul de economie de maine” ... Ok, se pare ci ai avut citeva dintre simptomele anxietiti: inima iti batea repede si aveai Gificultati de concentrare. Ti-a trecut ceva prin minte in legitura cu aceste simptome? Da. Ma gindeam: Ce este in neregula cu mine? Ok. Deci 0 a doua situatie a fost cand ai observat c& inima iti bate repede si c& ai dificultati de concentrare; si gdndul automat a fost: ,Ce esie in neregula cu mine?” Poti nota gi aceste lucruri? in urmatoarea sedinfa, terapeutul observa cA Sally reuseste si completeze primele patru coloane ale DTR-ului, asa cum reiese din tema i pentru acasi. Unul dintre obicctivele sale pentru aceastd gedint, dacd ‘ya aves ocazia, este si o invefe pe Sally cum si completeze si ultimele oul coloane. El utilizeaza intrebirile de sub DTR pentru a o ajuta sie si evalueze unul dintre gindurile pe care le-a notat pentru tema de casi (vezi figura 9.2.) La inceput, el face asta in discutia cu pacienta pentru a se asigura ci wilizarea acestorintrebiri este eficace. TBine, acum haide sa vedem daca poti completa DTR-ul cut hucruri pe care ‘2-am discutat mai devreme, Ce distorsiune am spus c& ai fcut? P:Ghicirea viitorului ‘T:Pofi nota asta in partea de sus a celei de-a patra coloane, care se numeste rispuns adaptativ.” Vezi instructiunile pentru aceasta coloandi? Notarea tipului de distorsiune cognitiva este optionala. P:Bine, T-Apoi, folosesti intrebarile scrise sub DTR pentru a-ti evalua gindurile si pentrs a compune un rispuns adaptativ pentru a patra coloand. Aceste intrebari sunt aceleasi pe care le-am folosit adineauri cand am. iscutat despre asta,WU cise a se inruttepte eapozte, nreabéte: Ce ims tece prin mine in acest moment? $i noleaz8 cA ms cxind posi gid! eau imagines ‘ert h eloana Gnd autora” Daiaos aspunsul la gindurile automate 145 ‘f Mai inti ne-am uitat la doveri, si care a fost conchuzia? p- CA nu stiu dacd Bob intr-adevar vrea sau nu si iesim impreund. C3 el chiar este prietenos cu mine la cursuri. ‘f:Bine, notea7 aceste dowd lucruri in a cincea coloana. ... Acum, cat de mult “rezi ficcare afirmatie? p:Destul de mult: 90%. 7.Bine. Pune 90% lingi fiecare afirmatie. ... Apoi, ne-am uitat la consecinte. Care este cel mai bun, cel mai ru si cel mai realist rezultat? (Paciznta continua sa noteze raspunsul adaprativ si masura in care crede fiecare afirmatie.) Bine. Acum s8 ne witam ta ultima coloana. in ce masuri erezi acum gandul automat? P: Cam 50%. T §icum te simti acum? p: Nu atat de trista. Dar mai anxioasa. T Ok, noteaza in ultima coloana ,G.A.” de la gnd automat $i 50% lang el. Aoi scric ,tristele” si evalucaza gradul de tristete intre 0 $i 100%. P: Face acest lucru.) T-Acum, poate ci ar trebui sé ne uitim la gindul care te face s& te simi anxioasa. lt ‘Gade mak ce ts tecategenaatonat? 2.Ceoemoyet sn scan? ‘de riers (1008) ete meta? 3. Covveitae (au co Tite 0% fl. (756 orale) ae sunt dovezie c& gindul automat este adevdrat? Dar ca pu este adevarat? @) Existé 6 hire i ink cml ‘af (30%) tte nL cara (90%) spans soni ta fade fap mn i ponte sing (905) chat bn ~ each na nrg, (100%) se at td cw 100%) 1 onto Ce dru coisa aut? 2 False nebo e maps pets comune ‘im asp la ganaulgane ara 2. ge mt retin fea rape? lta a ar cre arp ipl te da ce wa ai = pn ck aps dart 0 coupes pits (80%) ack tt ch ore amin | Arb dr nt (30%) ap rican nar fn continuare, terapeutul ar putea si ceard pacientei si exerseze DTR-ul cu alt gand automat, s& stabileascd o sarcind pentru tema de casi uilizand DTTR-ul sau si treacd la alti tema de discutie. 2. ct deinen treat fecare gindla | (000%) a fost emote? MOTIVAREA PACIENTILOR PENTRU A UTILIZA FORMULARUL DE MONITORIZARE A GANDURILOR DISFUNCTIONALE Unii pacienti tind sa foloseasc& Formularul de Monitorizare a Gandurilor Disfunctionate atunci cand le este prezentat sil utilizeaza in mod constant stunei s~ simt suparati. Pentru alti, urmitoarea discugie ar putea ajuta: Wonka meagi | Wile 7% tres prin ini? [Gindipandur TE; bine Sally, se pare cf acest DTR [cel pe care I-au completat impreund] te-a ajutat. Tristetea ta a scdzut de la 75% la 50%. P:Da T: Crezi cd utilizarea acestui formular te-ar putea ajuta pe viitor? P:Da. T:Esti Aeja destul de priceputd la evaluarea si rispunsul gandurilor din rmintea ta, {ns cei mai multi oameni considera cd este mult mai eficace daca fac asta in scris. Tu ce crezi? P: Cred ca ma va ajuta inves ¢or8 sel vena)? | moment spac? intvebar ajutstoare pentru compunerea raspurciil ateratw Ge everinen prose ura | 1 Ce ginal : i I i i 2. Cesena airesing aval 2. C8 de mut a Suave la acess emote aol, care au probit nepaeus? Care esto ca mai reatstrezutat? (4) Care este efectul dacé eu cred aoest gad automat? Gare arf elecul daca mag schimba modul de gande? (5) Ce 25 putea ‘8 acin legit cu asta? Dach — Inamele pretene arf aceasta stuaje gar ave acest gid, cx Hp epune? ‘expleaie alernatva? (3) Care eete cal mai rau wor care e-ar putea Intima” Ag putea sé supravieliesc? Cae este cal mai bun luc care sar putea intampa? inet 3708 | inde dak tp eb scp.46 Psihoterapie cognitiv’: fundamente gi pers T: Cat esti de dispusd s& incerci asta acasi siptamana aceasta? P: Cred c@ ag putea incerea, ‘T-Sti, gi eu ined mai completez ocazional DTR-uri atunci c&ind vid, exagerez. $i consider c# ma ajuta mai mult daca le fac pe hartie, dacd le fac mental. Dar in realitate nu stim daca asta fi se pot si tie. Ce spui daca ai incerca si faci un experiment? Cel putin 0 siptaména aceasta, ai putea si rispunzi adaptativ giindurilor in ta, Vezi cum iti afecteaza dispozitia. Apoi scoate un DTR, scrie totul hrtie gi vezi daca te simfi chiar mai bine. Ce crezi? P: Ok Cat este de probabil si incerci acest experiment? P: i voi face: Pentru a incuraja pacienta si incerce DTR-ul, terapeutul ti sf incerce un experiment, Dac& ea revine saptamana urmatoare cu formulae de génduri corect completat (si care a fost eficient in modi dispozitiei sale), ea ar putea si nu mai aibi nevoie de o m suplimentara, Dac aceasta nu a completat un DTR, nu Ia facut sau nu a experientiat o imbundtatire in dispozitia sa, terapeutul va f si stabiteasca de ce au aparut dificultatile gi sf facd un plan cores Din cand in cfnd, sugestile de sim{ comun fac lucrurile mai usoare: P: Stiu ed probabil voi avea multe ginduri automate in timpul curs Dar nu pot completa un DTR atunci si acolo. T: B adevarat, Crezi cd te-ar putea ajuta si anticipezi un génd tipi supiia gi si completezi un DTR inainte de curs? Sau ai putea doar notes, gandurile automate pe o bucati de hartie in timpul cursului gi le transferi intr-un DTR dupa aceea, P: Pai, probabil c&i m-ar ajuta si fac unul dinainte si astfel poate c& nu ‘mai fi atat de anxioasé, dar daca nu vin de la o sedinfé de terapie, voi avea unul cu mine. TT: Unii oameni poarté cu ei un DTR necompletat in portofel, Ar fu aste pentru tine? P: Da. Cred ed singura problema ar fi unde si seriu. Nu as vrea si vadi si altcineva. ‘T: Uneori trebui si fi inventiva, Unii cameni le completeaza la biroul «a si pe oricare alt Iucru sau in maging sau chiar in baie. Ce spui fncerci si vezi ce solutie gasesti chiar tu? Daca vei avea dificult dacd vei mai fi ingrijorata de faptul cA te-ar putea vedea alti vom putea discuta mai multe despre aceste hucruri siptiména vii sulla gindurile automate isons a got discutie in legatura cu preocuparile pacientei in urmatoarea seding& or putea implica identificarea gdndurior automate si imaginilor mentale despre faptul c& alti ar putea s& vadi DTR-ul, despre lipsa de speranya eationatd cua putea sa se simtd mai bine, despre refuzul de a depune in continuare efortul cerut pentru modificarea dispoziiei sau despre alte idei isfunet-onale care impiedicd pacienta si completeze DTR-ul ATUNCI CAND FORMULARUL DE MONITORIZARE A GANDURILOR DISFUNCTIONALE NU ESTE SUFICIENT DE UTIL (a sicu orice alta tehniea din terapia cognitiva este important si nu se siblinie~e in mod exagerat importanta sa. La un moment dat, cei mai sulfi pacienti vad c prin completarea unui anumit DTR nu li se reduce suficfent de mult starea de distres. Prin sublinierea utilitatii sale generale si. ,blocajelor” drept 0 oportunitate de invajare, terapeutul jut pocienta s& evite gindurile automate critice in ce o priveste pe ea, terapia, ferapcutul sau DTR-ul in sine, Terapeutul ar putea si explice in functie de fiecare pacient in parte motivele uzuale pentru care completarea unui DTR nu reduce semnificativ starea de disforie, Dupd cum a fost descris si in capitolul anterior, evalvarea unui gind automat (cu sau fri completarea unui DTR) poate 4 mai putin eficienta daca pacienta nu reuseste si rispundi gandului sau imagini" care o supara cel mai tare, daca gindul ei automat era o credinta sentrald sau a activat o credints fundamentala a acesteia, daci evaluarea sirispunsul sau au fost superficiale sau daca ea nu a luat in considerare {cel réspuns. MODURI ALTERNATIVE DE A RASPUNDE GANDURILOR AUTOMATE Acest capitol a scos pind acum in evidenfi metodele de a raspunde sindurilor automate in scris. Totusi, nu este practic sau dezirabil pentru © pacientd si raspunda in seris fiecarui gind automat. Daca ar face acest Iueru, viaga ei s-ar irosi cu o astfel de sarcin’. De fapt, unii paciengi (in special cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva) ar putea wiiliza prea mult DTR-ul. Ali pacienti nu pot sau nu vor s& facd sarc ‘tin tema de casi in scris. Mai jos se gisese tehnici altemative, care mi ecesith si fie fcute in scris:148. Psihoterapie cognitivl: fundamente si 1, Completarea mental a DTR-ului fea unui DTR scris anterior sau a notifelor din ‘contin un gnd automat idéntic sau similar. 3. Dictarea unei versiuni modificate @ unui DTR unei alte care poate nota sao alti persoani si-i citeasc& iopurisurile serise anterior (2aci pacienta fnfelege, dar nu citeascd sau s8 serie ea insti). 4, Citirea unui cartonas de coping (coping card) (vezi Cap pag, 230-232). $, ~ Ascultarea unei inregi din aceasta. fn cele din urmd, uncori este mult mai uti s8 se apeleze la rezo de probleme decit la evaluarea unui gind automat. De exemplu, § @ avut gindul: Nu voi reusi st termin de invafat la economie in de exar-en.” Prin intermediul chestionarii atente, terapeutul a ajun concluzia c& dac& Sally ar fi continuat si invete la fel ca pana ‘cel mei probabil c& nu ar fi reusit $8 invefe materia in mod adecvat, a considerat ci ar utiliza mai eficient timpul din gedinfa dac& ar aj 88 conceapa solujii posibile la problemele sale de via, printre care: imprumute notitele de la un coleg, si mearga Ia profesoard si fi ajucorul, s8 sublinieze textul pe masura ce citeste, 88 invefe impreund prietend si asa mai departe. Pe scurt, terapeutul invati pacienta 0 varietate de moduri prin ¢ aceaste poate si rispund’ gindurilor ei automate. Educarea atentl pacientilor cu privire la DTR creste probabilitatea ca acestia si pe cont propriu aceasta tehnica important, desi exist i alte moduri pei ‘care pacienfii pot raspunde gindurilor automate, in cazul in care mu sau nu vor s8 foloseascé DTR-ul Capitolul 10 S, capitolele anterioare a fost descris procedeul de identificare si modificare a gindurilor automate, adicd a acetor cu imagini [= trec prin mintea unui pacient intr-o anumita situatie si ii produc stare de distres. Acest capitol descrie ideile sau perspectivele mai profinde, si adesea neverbalizate, pe care pacientii le au despre ei insisi despre ceilalti si despre lumea lor personal, care daw nastere gandurilor ‘ulomate specifice. Adesea, aceste idei nu sunt verbalizate inainte de Jnceperea terapiei, insi pot fi objimute ugor de la pacient sau inferate gi apol testa, Dupa cum a fost descris in Capitolul 2, aceste credinte pot fi clasfica’e in dowd categorii: credinte intermediare (formate din reguli, stitudini $i asumptii) si credinfe centrale (idei absolutiste, rigide gi globale ‘despre sine si/sau despre ceilalti). Credingele intermediare, cu toate c& nu sunt la fel de usor de modificat precum géndurile automate, sunt totusi ‘mai mateabile decat credinja/credinjele centrale. Acest capitol este divizat in dou pari. in prima parte este descrisi conceptualizarea cognitiva (prezentatd prima data in Capitolul 2) si este fiustrat demersul elabordrii unei Diagrame a ConceptualizArii Cognitive (Cognitive Conceptualization Diagram). Pe tot parcursul acestui volum se pune accentul pe conceptualizare, deoarece aceasta ajutl terapeutul sl planifice terapia, si aleaga cele mai potrivite modalitati de imterventie fi Si depaseasca ,blocajele” atunci cAnd interventia standard nu are efectul scontat, A doua parte a acestui capitol se centreazA pe obfinerea 41 modificarea credintelor intermediare. Aceste tehnici sunt aplicabile gi ‘apitolului urmator, care prezinta tehnici aditionale, specializate pentru objinerea si modificarea credinfelor centrale. 149