UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Procedură privind organizarea și desfășurarea examenelor de finalizare de studii Domeniul Psihologie

Autori: Prof. dr. Eugen Avram,

Prof. dr. Cătălin Nedelcea
Ediţia 2
Revizia 1
Prof.dr. Eugen Avram,
Conf.dr. Cornel L.Mincu
(dec. 2015)
Componenta Întregul text
revizuită
Data ultimei 6.01.2016
ediţii:

Proba scrisă și examenul oral la finalizarea studiilor de licență în Psihologie

(1) Finalizarea studiilor de licență

Structura probei scrise a examenului de finalizare a studiilor de licență1
- Domeniul Psihologie -

Sesiunea iunie-februarie

1
Document aprobat in anul universitar 2015-2016.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Capitolul 1. Cadre metodologice

Elemente privind metodologia Universitatii din Bucuresti de organizare a examenului de finalizare a studiilor de licență
(vezi http://www.unibuc.ro/n/despre/docs/2012/iul/06_11_35_54Metodologia_de_organizare_si_desfasurare_a_examenului_de_finalizare_a_studiilor_2011-2012.pdf)

Capitolul 2. STRUCTURA Examenului de finalizare a studiilor de Licență

Examenul de licență se va desfășura în cadrul a două probe separate:

1. Proba scrisă (examen-grilă),
2. Proba orală (susținerea lucrării de licență).
Nota finală a examenului de licență este media aritmetică a rezultatelor/notelor obținute la cele două probe.

1. PROBA 1: Examen SCRIS (grilă)

Conținut

Proba scrisă evaluează cunoștințe fundamentale și de specialitate în psihologie. Cunoștințele de specialitate se referă la domeniile:
(a) introducere în psihologie, fundamentele psihologiei/ psihologie generală,
(b) evaluare psihologică, statistică și metodologie,
(c) psihopatologie și psihoterapie,
(d) psihologia muncii și organizațională și
(e) psihologia dezvoltării, învățării, educației și consilierii vocaționale.
Itemii testului grilă se vor referi la domeniile și disciplinele (teme) prevăzute în lista tematică (tabelul de mai jos). Fiecare item al testului-grilă are un set de 4 variante
de răspuns, dintre care numai una este corectă. Itemii au valoare egală de punctaj. Din suma punctajelor tuturor itemilor se pot obține 9 puncte. Un punct se acordă
din oficiu.
Proba scrisă durează 3 ore.

Capitolul 3. Descrierea probelor

3.1. Tematica examen licență proba scrisă - grilă

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE
Tabel 1. Tematica examenului de licență.
Secțiunea
Cunoștințe fundamentale
Discipline
Introducere in psihologie /
Epistemologie aplicata in psihologie
Fundamentele psihologiei
Statistică
Psihologia personalității
Domeniul
Abordarea biologică a personalității
Biologia temperamentului
Abordarea psihanalitică
Abordarea psihometrică
Abordarea fenomenologică
a personalității
Tematica Bibliografie
Niveluri structural-funcționale ale psihicului - conștientul, subconştientul, Zlate, M. (2000). Introducere în Psihologie. Iaşi: Editura Polirom (pp. 243-248;
inconștientul. Conștiința ca ipostază a psihicului - Etape în definirea constiinţei, 258 – 263; 267 – 270; 278- 279 ).
Discuții si controverse actuale cu privire la conștiință. Subconștientul ca ipostază Zlate, M. (2009). Fundamentele psihologiei. Iaşi: Editura Polirom (selectiv în
a psihicului - loc în psihologie; etape în definirea subconștientului; caracteristici raport cu tematica).
si roluri ale subconștientului. Inconștientul ca ipostază a psihicului - Definirea Aniţei, M.(2010), Fundamentele psihologiei, București: Editura Universitară
inconștientului; Natura si rolurile inconștientului. Tipuri de relații între conștient (selectiv în raport cu tematica).
si inconștient
Teorii ale motivației. Motivarea acțiunii personale, frustrarea si Aniței, M. (2010). Fundamentele psihologiei, București: Universitară.
agresivitate. Afectivitate: teoriile afectivității; Modelul celor patru sisteme pp. 347-357, 374-382, 387-390, 393-401, 401-419.
motivațional afective: furia, bucuria, tristețea, frica.
Concepte fundamentale (noțiunea de variabila, măsurarea in psihologie, Popa M. (2008). Statistica pentru psihologie. Polirom: Iasi.
statistica parametrica / nonparametrică, scale de măsurare si variabile, studii Gravetter F. J., & Wallnau L.B., 2007, Statistics for the BehavioralSciences, 7-th
experimentale / corelaționale, populație / eșantion, statistica descriptiva / edition, International student edition, Thomson Wadsworth.
inferențială; Statistica inferențială-concepte fundamentale; Teste parametrice
(Test t independente/dependente, ANOVA, Coeficientul de corelație liniară
Pearson).
Genomul uman. Epigenomul. Neuromul: creierul și neurotransmițătorii. Hormonii Cretu, R.Z (2012) Cercetări actuale in psihologia personalității. București Editura
și temperamentul. Interacțiuni între genetic și mediu. Mediul îmbogățit și Universitara. p.11-14, p17-43,
activarea genetică. Mediul ostil și activarea genetică. Environmentul și activarea
genetică în cazul oamenilor.
Dimensiuni temperamentale: Extraversia. Sistemele BIS-BAS. Inhibiţia.
Asimetria cerebrală şi reactivitatea emoțională. Biochimia extraversiei. pp. 45-70.
Nevrotismul. Biochimia nevrotismului. Psihotismul/impulsivitatea. Faţeta căutării
de senzații. Biochimia căutării de senzații. Agresivitate versus agregabilitate. Un
model psihobiologic al personalității. Experiență și auto-reglaj temperamental.
Teoria psihanalitică a personalității (S. Freud). Abordarea psihanalitică post- Crețu, R.Z. (2012) Perspective clasice in psihologia personalității. București
freudiană: concepțiile lui CG Jung, A. Adler, E. Fromm, E. H. Erikson. Editura Universitara. p.22-48.
Modelul clasic dispoziţional (Modelul trăsăturilor dispoziţionale). Concepția lui
Allport. Concepția lui Cattell. Concepţia lui Eysenck. Modele Big Five. Critici p.49-78.
formulate cu privire la modelul trăsăturilor. Modelul interacţionist. Două viziuni
teoretico-metodologice în modelul interacţionist. Modelul condițional
dispozițional.
Teoria constructelor personale (G. Kelly). Teoria auto-actualizării (C.Rogers). Crețu, R.Z. (2012) Perspective clasice in psihologia personalității. București
Editura Universitara. p.82-98.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Cunoștințe de specialitate
Discipline
Metodologia cercetării psihologice și
Evaluare psihologică
Abordarea comportamentală a Condiționarea clasică (I. P. Pavlov). Condiționarea clasică a emoțiilor (J. B.
personalității Watson). Condiționarea operantă (B. F. Skinner).
Teorii social-cognitive ale personalității Teoria învățării sociale (J. Rotter). Învățarea observațională (A. Bandura).
Teoria social-cognitivă bazată pe variabile persoană (W. Mischel).
Teoria sistemului cognitiv-afectiv al Asumpții CAPS. Organizarea elementelor. Particularități de funcționare. Tipuri
personalității (CAPS) posibile de unități cognitiv-afective. Specificul idiografic al CAPS. Modelarea
neuronală a personalității. Elementele unei rețele neuronale. Simularea unei
rețele neuronale pentru un caz individual. Simularea unei rețele neuronale în
cazul diadei.
Metodologia cercetării psihologice Metodă şi metodologie în cercetarea psihologică, Niveluri ale cunoașterii in
psihologie, Funcțiile teoriilor psihologice, Analiza relațiilor dintre nivelurile
cunoașterii psihologice. Metoda observației. Modele de cercetare. Selecția
subiecților.
Experimentul. Ancheta. Strategii de cercetare psihologica. Etapele cercetării
psihologice.
Bazele teoretice ale evaluării Necesitatea socială a evaluării psihologice: domenii aplicative;; Evaluare, testare
psihologice și măsurare în psihologie; Metode de evaluare psihologică: calitative și
cantitative; Standardizare: procedura, scoruri (brute și standardizate),
interpretarea (norme); Evaluare și eroare: eroarea standard a măsurării, scoruri
reale și obținute, surse de eroare în evaluare; Caracteristici psihometrice:
validitate, fidelitate, dificultate; Clasificarea testelor (Anastasi). Etica evaluării
psihologice: principii și standarde aplicabile în evaluarea psihologică.
pp.102-116.
Cretu, R.Z (2012) Perspective clasice in psihologia personalității. Bucuresti
Editura Universitara. p.123-132
Cretu, R.Z (2012) Cercetări actuale in psihologia personalității. București Editura
Universitara. p.103-123.
Mincu, C.L. ((2014). Introducere in metodologia cercetării psihologice. București:
Editura Universitara (pp.9-18; 34-41; 63-80, 87-92,100-120)
Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie. Iași: Editura Polirom.(124-139,385-386,
388-405)
.
Mitrofan, N., 2009, Testarea psihologica. Aspecte teoretice si practice, Polirom,
Iasi.
Nedelcea, C, & Ion, A., 2014, Evaluarea psihologica. Introducere in evaluarea
psihologica. Evaluarea psihologica a personalității, Sitech, Craiova.
Anastasi, A & Urbina, S., 2003, Psychological Testing, Pearson Education Inc.,
Singapore.
Kline, P., 2000, The handbook of psychological testing (Second Edtition),
Routledge, London and New York.

Evaluarea psihologică a personalității
Evaluarea psihologică a aptitudinilor și
inteligenței
Modele teoretice ale evaluării: teoria trăsăturilor și teoria tipurilor; Personalitatea
ca predictor; Interpretarea scorurilor la scalele de personalitate; Detecția erorilor;
Instrumente psihometrice: CPI; EPQ; Modelul Big-Five și instrumentele de
evaluare de tip Big-Five;
Modele privind structura aptitudinilor si inteligentei; Taxonomia aptitudinilor
umane a lui Fleishman; Masurarea intereselor (JVIS); Teste și Baterii pentru
măsurarea aptitudinilor cognitive (Raven, Stanford Binet, WAIS, Cognitrom
Assessment System).
Aiken, L.R., 1999, Personality assessment. Methods and practices, Hogrefe &
Huber, Seatle, Toronto, Bern, Gottingen.
Nedelcea, C, & Ion, A., 2014, Evaluarea psihologica. Introducere in evaluarea
psihologica. Evaluarea psihologica a personalității, Sitech, Craiova.
Luca, A., 2014-2015. Evaluarea aptitudinilor și inteligenței. Suport de curs,
Universitatea din București.
****Bibliografie suplimentara
Edwin A., F., Reilly M., E., trad. Pitariu H., Iliescu d., Coldea D., (2008), Ghidul
aptitudinilor umane: definirea si masurarea aptitudinilor umane, ED. Sinapsis, Cluj
Napoca (p.5-p.64)
Iliescu, D., Livinţi, R.,(coord), Luca, A., Nedelcea, C., Pop, O., Chetreanu, G.,
Constantinescu, (2007), Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) – Manual
tehnic şi interpretativ”, Ed. Sinapsis, Cluj-Napoca (p.7-p.68)
Raven, J. C. Raven, J. H. Court, (2003), „Manualul testelor Matrici Progresive
Raven şi al Scaleleor de Vocabular – Prezentare generală”, Editura ASCR, Cluj
Napoca (p1-p50).
Roid, G., H., Stanford-Binet Intelligence Scales (SB5), Fifth Edition, (2003),
Riverside Publishing
Tulsky, D., Zhu, J., Ledbetter, M., (1997), WAIS-III Technical Manual (Wechsler
Adult Intelligence Scale & Wechsler Memory Scale), Paperback
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE
Psihopatologie și Psihoterapie
Psihopatologie
Psihoterapie
Psihologie a muncii și organizațională
Recrutarea și selecția personalului
Analiza muncii
Integrarea organizationala, Cariera în
organizații, Comunicarea
organizațională
Evaluarea în organizații
Motivarea organizațională
Psihologia dezvoltării, psihologia
educației, învățării și consiliere
vocațională
Psihologia dezvoltării
Schizofrenia - Prezentare generala, Simptome, Tipuri, Prevalenta schizofreniei
in funcție de sex, Teorii biologice si psihosociale ale schizofreniei
Fobiile - Caracterizarea generală a fobiilor; Cauzele apariției și dezvoltării
fobiilor; Simptomatologia fobiilor și consecințele în plan individual și social;
Clasificarea fobiilor; Sociofobia
Tulburările disociative si somatoforme – Tulburările disociative (Tulburarea de
identitate disociativa, Fuga disociativa, Amnezia disociativa, Tulburarea de
depersonalizare); Tulburarile somatoforme (Tulburarea de conversie, Tulburarea
de somatizare si Tulburarea algică, Hipocondria, Tulburarea dismorfică
corporala)
Alcoolismul – Aspecte teoretice, Consumul de alcool si complicațiile induse de
alcool, Diferențele de gen si varsta in consumul de alcool, Efectele psihologice
ale consumului de alcool
Orientări și metode în psihoterapie: Abordările psihodinamice, Abordările
umanist-experiențiale și holiste, Abordările comportamentale
Psihoterapiile de familie: Terapia de familie a lui M. Bowen, Terapia structurală
de familie, Terapia experiențială a comunicării, Terapia strategică de familie,
Terapia sistemică de familie, Terapia narativă de familie
Etapele recrutării și selecției personalului; metode de recrutare și selecția
personalului; interviul de selecție ca etapă în selecția personalului-definitie,
aspecte si particularități; taxonomia interviurilor; formele interviului
analiza muncii centrată pe post, respectiv pe sarcina de muncă (job description),
analiza muncii centrată pe deținătorul postului de muncă (job specification)
tipuri, etape, integrarea prin mentorat
teorii, modele
caracteristici, bariere în comunicarea organizațională (bariere situate la nivelul
indivizilor din organizații, respectiv nivelul organizației), ameliorări specifice
problemelor organizaționale.
Funcțiile evaluării; modele și metode de evaluare organizațională; greșeli de
evaluare; modalități de acordare a feedback-ului; enumerarea și descrierea
etapelor de construire a scalelor cu ancore comportamentale după Maiorca
(1997)
tipuri, structuri motivaționale; teorii organizaționale (Alderfer, Herzberg,
McClelland, Adams); factori organizaționali ai motivării (structura postului,
politica salarială); strategii formale și informale de motivare
Stadiile dezvoltării intelectuale după J. Piaget; Stadiile dezvoltării psihosexuale
după S. Freud; Stadiile dezvoltării psihosociale după E. Erikson; Stadiile
dezvoltării psihomorale după L. Kohlberg; Problematica atașamentului – concept
Dindelegan, C. (2012). Incursiune in psihopatologie si psihologie clinica.
București: Editura SPER. pp. 47-60, pp. 67-83, p.103-124.
Mitrofan, L., & Dumitrache, S. D. (2010). Compendiu de fobii. București: Editura
SPER. pp. 9-35, pp. 183-188.
Mitrofan, I. (2008). Psihoterapie. Repere teoretice, metodologice și aplicative.
București: Editura SPER. pp. 82-90, 93-123, 161-166, 167-169, 170-171, 171-
172, 173-174, 174-179, 180-183.
Chraif, M. & Aniței, M. (2011). Metoda interviului în psihologia organizațională și a
resurselor umane, Iași: Polirom. pp. 33-62 (Clasificarea/taxonomia interviurilor si
formele interviului. Cap 2: 2.1; 2.2 și 2.3.).
Pânișoară G., & Pânișoară I. O.(2005), Motivarea eficienta. Iași: Polirom.
Pânișoară G., & Pânișoară I.O.(2006), Integrarea in organizații. Iași: Polirom.
Pânișoară G., & Pânișoară I.O.(2005), Managementul resurselor umane (ed. II).
Iași: Polirom.
Pitariu, H.D., & Chraif, M. (2009). Analiza muncii. Proiectarea fișelor de post.
supliment al revistei de psihologia resurselor umane. Cluj-Napoca: ASCR. pp. 16-
35 și pp. 50 (schema unei fise de post.).
Pitariu H. D., & Chraif, M. (2009). Validarea scalelor cu ancore comportamentale.
Revista de Psihologie, 3/4.
Zlate, M. (2004, 2007) Tratat de psihologie organizațional-managerială (vol. 1, 2).
Iași: Polirom.
Golu, F. (2010). Psihologia dezvoltării umane. București: Ed. Universitară.
pp. 27-31, 97-100, 130-132, 121-123, 205-206, 215-217, 255, 272; 275-276, 298-
299, 290.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

(teoria lui J. Bowlby), faze, tipuri (M. Ainsworth), modalități experimentale de

Psihologia educației și învățării
studiu; Importanța jocului în dezvoltarea copilului: definire, stadii, tipuri; Procesul
identificării la copil: prin diferențiere, prin afiliere, prin observație și imitație, prin
cogniție; Teorii cu privire la adolescență; Criza de originalitate din adolescență
(definire, caracteristici, etape, manifestări);Tipuri de relații maritale; Aspecte
critice și conflictuale ale perioadei maturității (dualitatea perioadei, criza vârstei
de mijloc); Teoriile adaptării la bătrânețe; Stadiile perioadei bătrâneții.
Modalități de definire a învăţării; Perspective de abordare, teorii si modele ale Negovan Valeria (2006). Introducere în psihologia educaţiei. Bucureşti: Editura
învăţării (modele asociaţioniste ale învăţării, modelul gestaltist al învăţării, Universitară (87 – 89; 106 – 117; 124 – 143).
modele cognitiviste ale învăţării, modele constructiviste ale învăţării, modele Negovan Valeria (2010). Psihologia învăţării. Forme, strategii şi stil. Bucureşti:
actuale şi de perspectivă ale învăţării). Stilul de învățare – expresia eficienței în Editura Universitară (pp: 28– 59; 215 – 217; 225 - 235)
învăţare; evoluția unui concept controversat. Zlate, M. (coord) (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iaşi: Editura Polirom
Sistemul psihocomportamental al elevului în activitatea de învăţare în şcoală: (selectiv în raport cu tematica).
Factorii cognitivi şi noncognitivi ai învăţării în şcoală; Stimularea şi energizarea
activităţii de învăţare în şcoală; Personalitate şi învăţare;
Diferenţe individuale în învăţare: paternurile de dezvoltare, aptitudinile,
inteligenta, creativitatea, autonomia şi independenţa personală.

Consiliere vocațională
Teorii privind alegerea carierei: J. Holland, A.Roe, D.Tiedeman, E.Schein,
D.Super. Consilierea carierei. Managementul si automanagementul carierei
Etapele procesului de consiliere. Analiza SWOT
Mincu,C.L. (2011). Consiliere vocațională. București: Editura CREDIS. (pp. 23-
48).
Tăsica,L.(2007).Analiza SWOT. In Jigau,M.(coord.).Consilierea carierei.
București: Editura Sigma (pp.199-214)
Szilagyi,A.M.A.(2008). Manualul consultantului in cariera. București: Editura
Institutul European (pp.69-83).
Zlate,M.(2004).Tratat de psihologie organizațional-manageriala. Iași: Editura
Polirom (369-373, 373-379).

3.2. Aspecte organizatorice

Înscrierea la examen de licență se face conform procedurii afișate pe site-ul FPSE.

Materiale

Examinarea se va utilizând 3 categorii de materiale:

1. caiet/ pachet cu itemi (Forma A, B, C – se va trage la sorți una din forme; fiecare formă are 4 variante, A1-4, B1-4, C1-4).
2. ciorne stampilate
3. foaie individuala de răspuns (fiecare candidat are o singură foaie pe care se dau răspunsurile înnegrind un singur răspuns pe care îl alege)
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Procedură

 Proba scrisa va începe la ora 9.00

 Intrarea în săli se va face pe baza verificării datelor de identitate.
 Așezarea în bănci se va face cu păstrarea distanței între candidați.

Capitolul 4. Contestații

Contestațiile se depun la secretariat in termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor.

Contestațiile vor fi analizate într-o Comisie special constituita: Comisia de contestații.

(2) Finalizarea studiilor de licență

Examen oral – susținerea tezei

2. Proba orală- Procedura privind susținerea lucrării de finalizare a studiilor

Cadre
Susținerea tezei de finalizare studii (licență, dizertație) constituie: (1) proba a doua la examenul de finalizare licență, (2) unica probă la examenul
de finalizare studii de master.

Metodologie
În anexa 1 este prezentat Ghidul de redactare a tezei. Vezi manualul APA tradus în limba română pentru detalii privind redactarea.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Proceduri
Înscrierea la profesorii coordonatori se face după procedura prezentata in Anexa 1, pct.1 Principii si reguli.
Secretariatul afișează comisiile de examinare si lista candidaților care vor susține proba orala pe comisii.
Se precizează pe ore cum se face intrarea in sala a candidaților (10-15 candidați pe ora).

Evaluare
Coordonatorii lucrărilor vor întocmi referatul de apreciere notând lucrarea cu unul din calificativele ”admis” sau ”respins” (Anexa 2).
Pentru lucrările notate de coordonator ca admise, membrii comisiei vor acorda note evaluând conținutul tezei și calitățile prezentării orale
conform criteriilor prezentate in Anexa 3.
Membrii comisiei de examinare vor analiza lucrările înainte de începerea probei orale, după probă vor consemna notele propuse, vor calcula
media notelor membrilor. Grila de evaluare a tezei este prezentată în Anexa 3.
Prezentarea orala a lucrării de licență asigura validarea deciziei privind nota finala. Candidații vor prezenta membrilor comisiei câte un material
sintetic de 5-7 pagini și vor susține oral discursul tematic.
Membrii comisiei recurg la notarea separata în documentele special destinate.
Pe fiecare lucrare se notează nota finala rezultata din media celor 3 evaluatori.
După finalizarea examinărilor orale se întocmește catalogul de către Președintele comisiei de examinare sau de către secretariat. Se semnează.
Notele vor fi afișate după finalizarea examinărilor.
La probele orale nu se fac contestații.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Anexa 1. Metodologie privind realizarea tezei de finalizare a studiilor

1. Principii şi reguli
2. Ghid de realizare a tezei de licență/disertației de masterat

1. Principii şi reguli

 Un profesor coordonator poate coordona 10-15 lucrări. La cererea argumentată a studenților se poate accepta majorarea numărului.
 Studenții vor solicita cadrele didactice pentru coordonare. După obținerea acceptului se vor înscrie în tabelul centralizator pe fișa cadrului
didactic respectiv (aria administrativă, subsol, Dna Luminița Buzea).
 Un student trecut în listă nu poate face o nouă opțiune pentru alt coordonator. Renunțarea la colaborare se poate face numai la cerere
expresă, argumentată, acceptată de coordonator şi după aprobarea directorului de departament.
 Studenții care nu se înscriu până la 15 noiembrie, vor fi distribuiți formal la un coordonator. Datele întâlnirilor se stabilesc de comun
acord cu profesorul coordonator în acord cu programul de consultații stabilit.
 Studenții au obligația de a citi ghidul de redactare a tezei. Fără îndeplinirea aceste condiții nu poate începe colaborarea.
 Numărul de întâlniri coordonator - student poate fi 5-6 sau mai mult în funcție de acordul coordonatorului. Întâlnirile vor avea tematici
diferite conform structurii lucrării şi calendarului:
- întâlnirea 1: alegerea temei şi instructaj general (1 octombrie-20 noiembrie)
- întâlnirea 2: prezentarea proiectului şi a surselor de documentare (termen: 20 decembrie)
- întâlnirea 3: finalizarea şi prezentarea etapei de documentare teoretică (termen: 1 martie)
- întâlnirea 4: finalizarea şi prezentarea redactării cercetării (termen: 1 aprilie)
- întâlnirea 5: retușuri finale (perioada lunii aprilie, termen: 15 mai)
- Predarea tezei (termen: 30 mai)
- Susținerea Examenului de Licență va avea loc in perioada 15-30 iunie
Colaborarea se va subordona valorilor vieții academice: dezvoltarea intelectuală, calitate, îndrumare atentă, responsabilitate, disciplină academică.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

2. Ghid de realizare a tezei de licență/disertației de masterat

Introducere

Prezentul ghid descrie exigențele în legătură cu elaborarea unei teze de licență în psihologie și a dizertației de master, denumite generic în
continuare ca „teza”. El este realizat cu scopul de a oferi informații cu privire la criteriile de calitate academică şi reflectă poziția
Departamentului de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie şi Științele Educației.

Ghidul este un document de lucru care se adresează:

 Studenților, cu informații privind modul de realizare a tezelor;
 Profesorilor coordonatori, ca instrument de îndrumare unitară şi sistematică a studenților;
 Comisiilor de examinare, ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare.

Ghidul este compus din patru capitole distincte: (1) orientări generale; (2) cerințe obligatorii; (3) evaluarea tezei.

1. Orientări generale

a) Obiectivul tezei

Teza trebuie să pună în evidență capacitatea absolvenților de a realiza în mod independent o lucrare academică cu semnificație științifică. În
acest scop absolventul va utiliza competențele formate pe parcursul procesului didactic, în conformitate cu planurile de învățământ pentru ciclul
de licență, respectiv, de master.

Prin realizarea tezei, absolventul trebuie să demonstreze următoarele competențe specifice:

- fundamentare teoretică;
- documentare bibliografică;
- alegerea sau construirea (atunci când este cazul) a tehnicilor de recoltare a datelor;
- elaborarea și implementarea unui model de cercetare;
- redactarea documentului și prezentarea acestuia în fața Comisiei de examinare.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

b) Categorii tematice fundamentale

Teza poate fi elaborată într-una din următoarele categorii tematice de bază:

 Cercetare experimentală
Condiții fundamentale: model experimental adecvat, constituire randomizată a loturilor, alegere, măsurare şi analiză adecvată a
variabilelor, control și manipulare a variabilei independente, utilizare corespunzătoare a procedurilor de analiză statistică,
controlul erorilor, concluzii corespunzătoare în raport cu rezultatele experimentale.
 Cercetare cvasiexperimentală:
Condiții fundamentale: model similar cu cel experimental, prezentând următoarele diferențe, constituire loturilor poate fi
nerandomizată, controlul și manipularea variabilei independente poate lipsi.
 Cercetare non-experimentală (bazată pe metode de investigație psihologică (chestionare, teste, observație şi interviu structurat etc.).
Condiţii fundamentale: model de cercetare consistent, constituire adecvată a eșantionului (sau a eșantioanelor), alegere, măsurare
şi analiză adecvată a variabilelor, utilizare corespunzătoare a procedurilor de analiză statistică, controlul adecvat al erorilor,
concluzii adecvate rezultatelor.
 Studiu de meta-analiză (pentru nivelul masteral)
Condiţii fundamentale: includerea unui număr suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectivă, criterii adecvate de
includere-excludere în studiu, procedură adecvată de analiză statistică, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depășesc
simpla adiționare a concluziilor unor cercetări diferite.
 Cercetare de tip calitativ
Condiții fundamentale: respectarea principiilor cercetării calitative; tema să fie abordabilă prin metode calitative (interviu,
observație, focus grup sau alte metode calitative), definirea clară a temei, definirea riguroasă a metodei şi aplicarea ei
sistematică, să conțină datele necesare unei eventuale replicări a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.
 Cercetare aplicativă
Condiții fundamentale: temă relevantă sub aspectul finalității practice, analiză critică a soluțiilor existente, metodă de cercetare
consistentă, relevantă şi semnificativă sub aspectul potențialului de a identifica soluții aplicative, operaționalizare adecvată a
constructelor psihologice, metode viabile de măsurare şi analiză a datelor cercetării, controlul erorilor, analiza critică a soluției
aplicative propuse pe baza cercetării.
 Studiu teoretic
Condiții fundamentale: relevanța temei (temă de actualitate în psihologie, care suscită opinii variate, controversate), amplitudine
bibliografică (acces la referințe majore, numeroase, consistente), capacitate de raportare critică la sursele teoretice şi de
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

promovare a unei viziuni personale asupra temei tratate, susținerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direcții de
dezbatere semnificative în raport cu tema abordată.

Nu există o ierarhie valorică a tipurilor tematice. Oricare dintre ele permite obținerea notei maxime, cu condiția respectării riguroase a
condițiilor fundamentale precizate mai sus, dar şi a celor de detaliu, descrise în manualele de metodologie a cercetării.

c) Rolul profesorului coordonator

 Teza este o lucrare personală a cărei responsabilitate revine integral absolventului. Coordonatorul își asumă complet calitatea îndrumării.
Profesorul coordonator asistă şi susține procesul de elaborare a acesteia, fără a aduce atingere principiului lucrului individual.
 La recomandarea coordonatorului, studentul poate apela şi la alte persoane (profesori, specialiști etc.) în sprijinul realizării tezei. În acest caz,
contribuția acestora va fi menționată la rubrica „Mulțumiri”.
 Activități recomandate profesorului coordonator: sugestii în legătură cu alegerea şi definirea temei; impunerea unor etape obligatorii şi a unor
momente de evaluare a progresului în realizarea tezei (de preferință, cel puțin odată la două săptămâni); sugestii cu privire la organizarea şi
realizarea cercetării sau studiului; sugestii privind orientările teoretice şi metodologice; discuții pe teme ridicate de student şi răspunsuri la
întrebările acestuia; observații critice şi recomandări de corecție; sugestii bibliografice. În cazul în care studentul nu are o viziune clară asupra
designului lucrării, coordonatorul poate orienta studentul către anumite modele de cercetare (articole de specialitate).
 Activități nerecomandate profesorului coordonator: impunerea unor idei sau soluții, împotriva celor preferate în mod explicit de student;
efectuarea în locul studentului a unor activități legate de realizarea tezei.
 Pe parcursul realizării tezei, profesorul coordonator evaluează progresul, precum şi măsura în care studentul respectă condițiile impuse prin
prezentul Ghid, iar la final întocmește un referat de evaluare, în conformitate cu specificațiile de la Anexa 2.

2. Cerințe obligatorii

Aspectele menționate în acest capitol al ghidului sunt obligatorii. Măsura şi modul în care acestea sunt respectate vor face obiectul evaluării,
atât din partea profesorului coordonator, cât şi din partea comisiei de examen, urmând a se reflecta în nota acordată. Unele aspecte vor fi
menționate ca opționale, ele putând lipsi, în funcție de preferința autorului sau de natura lucrării. În acest caz, ordinea celorlalte componente nu
se va modifica.

a) Cerințe stilistice și de editare

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Teza va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a).

Se va folosi un limbaj simplu şi clar. Informațiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-o structurare logică şi coerentă.
Lucrarea trebuie redactată în limba română, folosindu-se scrierea cu diacritice.
Se va acorda atenție corectitudinii gramaticale şi de editare. În acest scop, precizăm câteva reguli obligatorii de editare a textelor:
 Cuvintele vor fi separate de un singur spațiu (tasta blank);
 Semnele de punctuație (punct, două puncte, semnul exclamării, semnul întrebării, puncte de suspensie) se scriu lipite de cuvântul care le precedă (fără
spațiu în stânga lor);
 După semnele de punctuație se pune întotdeauna un spațiu;
 Parantezele și ghilimelele se scriu lipite de cuvintele din interiorul lor. Înaintea primei paranteze (ghilimele) se pune spațiu. După a doua paranteză
(ghilimele) se pune spațiu;
 Indentarea paragrafului (prima linie a paragrafului începută mai în interiorul paginii) se face cu tasta TAB și nu tastând de mai multe ori ”spațiu”;
 Ghilimelele vor fi tipărite cu ajutorul caracterelor speciale aflate pe tastatură, nu prin introducerea a două apostrofuri alăturate.
 În cazul expresiilor compuse din două sau mai multe cuvinte, separate prin – sau /, aceste semne se scriu lipite de fiecare din cuvintele respective
(exemple: activ/pasiv, spațiu-timp etc.)

Lucrarea va fi editată pe computer, folosindu-se diacritice, şi va fi tipărită la imprimantă, într-o formă care trebuie să respecte următorul set de
criterii:
- Formatul de pagină: A4, scrisă numai pe o singură față;
- Margini: sus/jos=2.5 cm, stânga=3.5 cm, dreapta=2.5 cm;
- Tipul fontului: Times New Roman, cu diacritice românești;
- Mărimea fontului: 12;
- Spațiere: 1 rând (nu mai mult de atât);
- Numerotare pagini: jos, la mijlocul paginii;
- Titlurile capitolelor, cu majuscule şi pe pagină nouă;
- Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, în continuarea textului, la două linii distanță, cu litere bold;
- Forma de prezentare: legată cu arc sau copertată.
Număr de copii: două (unul se depune la secretariat, iar al doilea, la profesorul coordonator, dacă acesta nu preferă formatul electronic).

Referințele bibliografice şi standardul de redactare trebuie să respecte cu rigurozitate normele. Nu se acceptă nici cea mai mică abatere de la
standardele de redactare a lucrării. Se va utiliza pentru redactare stilul APA (www.apastyle.org).
Numărul de pagini nu reprezintă un criteriu de notare a tezei. Lucrarea trebuie să conțină atâtea pagini câte sunt necesare pentru a trata în mod
adecvat subiectul, în funcție de opțiunea autorului. Ca recomandare generală, teza poate avea în jur de 40-50 de pagini, (fără anexe, rezumat în
limbă străină, cuprins, pagină de titlu si bibliografie).
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

2.1 Structura tezei

Teza va fi compusă dintr-o parte preliminară, textul lucrării şi o parte finală.

Înainte de a începe activitatea de redactare a tezei este necesar ca studentul să aibă o imagine clară asupra temei abordate în cercetare, pe baza
consultării extensive a bibliografiei.

Partea preliminară va cuprinde:

a) Pagina exterioară de titlu:

· Universitatea din București
· Facultatea de Psihologie şi Științele Educației
· Departamentul de Psihologie
· Titlul tezei
· Nivelul de susținere a tezei („teza de licență” sau „disertație de masterat”)
· Numele autorului, identic cu cel înscris în cartea de identitate (sub forma: „prenumele NUMELE”)
· Anul realizării
b) Pagina interioară de titlu va conține aceleași elemente ca şi cea exterioară, cu precizarea că aici se va înscrie, mai jos decât numele autorului şi
pe partea dreaptă a paginii, numele profesorului coordonator (cu titlul didactic şi gradul științific).
c) Pagina de dedicații şi mulțumiri (opțional)
d) Rezumatul lucrării, în română și engleză sau franceză. Rezumatul prezintă pe scurt contextul, obiectivele, participanții, metoda/instrumentele,
rezultatele, implicațiile practice. Rezumatul are minim 350 şi maxim 500 de cuvinte. Rezumatul va fi structurat astfel: suport teoretic, obiectivele
cercetării, metodologia cercetării, rezultate, concluzii.
d) Cuprinsul:
· va include, pe primul nivel, introducerea, capitolele, lista de referinţe bibliografice şi anexele, numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3, etc.).
· capitolele vor fi dezvoltate în cuprins pe două sau, opțional, pe trei niveluri, marcate cu 1.1; 1.2; 1.3; 2.1... ș.a.m.d.
· toate intrările din cuprins vor avea menționată paginația corespunzătoare din text.
e) Lista tabelelor (opţional)
f) Lista figurilor, graficelor, diagramelor şi schemelor (opţional)
g) Lista abrevierilor (opţional)

Textul lucrării
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Textul lucrării va fi compus din Introducere, Capitolele lucrării și Concluzii.

a) Introducere. În introducere se va face o prezentare succintă a motivației alegerii temei, a importanței acesteia în domeniul psihologiei, a
obiectivelor lucrării şi, eventual, a celor mai semnificative probleme sau dificultăți care au trebuit depășite în realizarea ei. Introducerea va avea,
de regulă, două sau trei pagini.
b) Capitolele lucrării. În principiu, lucrările care se bazează pe cercetări vor avea următoarele capitole, numerotate cu cifre arabe:

Capitolul 1. Cadrul teoretic

Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revistă a literaturii de specialitate dedicate temei studiate. Se va urmări o prezentare în egală măsură
completă, dar şi sintetică, abordându-se importanță surselor celor mai relevante, pe de o parte, şi celor mai recente, pe de altă parte. Se
recomandă utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentării, care poate fi de natură tematică sau temporală. Se va acorda atenție
aspectelor controversate, în raport cu care studentul poate manifesta o evaluare critică.
Partea introductivă trebuie să conțină:
a. Un scurt istoric al temei cercetate (ex: rolul inteligenței în predicția performanței);
b. Prezentarea stadiului actual al cunoașterii științifice cu privire la problema investigată (studiile recente realizate în respectivul domeniu)
c. Evidențierea modului în care obiectivele studiului răspund unor dileme științifice actuale.

Capitolul 2. Obiectivele si metodologia cercetării

Sub aspect metodologic, teza trebuie să respecte structura unei lucrări științifice. Precizările de mai jos se referă la tezele ale căror teme presupun
efectuarea unor cercetări. Generic, această structură este următoarea:
a. Formularea explicită, coerentă a obiectivelor și întrebărilor cercetării.
Obiectivele se formulează în termeni de finalități în timp ce întrebările adresează în mod explicit problemele pe care și le pune autorul în
legătură cu subiectul investigat.
Greşeli frecvente: absența unor obiective clare sau a unor întrebări explicite, cărora cercetarea trebuie să le găsească un răspuns.
b. Formularea explicită a ipotezelor cercetării. Ipotezele sunt afirmații susținute de argumente, care reprezintă răspunsul așteptat de cercetător
la întrebările pe care le-a formulat.
Greşeli frecvente:
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

- ipoteze improprii, care nu au legătură cu obiectivele sau cu întrebările cercetării (practic, ipotezele unei cercetări nu trebuie să fie
altceva decât răspunsurile pe care le avansează cercetătorul la aceste întrebări, pe baza literaturii de specialitate şi a propriilor estimări);
- ipoteze generale, care nu fac referire la variabile măsurabile, care să poată fi testate statistic;
- ipoteze care sugerează relația cauzală între variabile („determină”, „influențează” etc.), atunci când modelul cercetării nu poate susține
concluzii de tip cauzal;
- ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de două variabile, în timp ce procedura de testare statistică include numai două
variabile;
- formularea ipotezelor de nul, alături de ipotezele statistice, ceea ce încarcă în mod inutil textul (este subînțeles faptul că ipotezele de nul
sunt negațiile ipotezelor cercetării);
- ipoteze cărora nu le corespunde o procedură de testare statistică adecvată;
- enunțarea unor ipoteze care nu preced, ci urmează unei proceduri de testare statistică.
c. Prezentarea modelului cercetării. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetării; descrierea eșantionului (mod de constituire, structură,
criterii de includere sau de excludere, mărime, populație de referință); designul cercetării.
Greșeli frecvente:
- omiterea prezentării variabilelor;
- prezentare confuză a variabilelor, fără identificarea explicită a variabilelor dependente şi a celor independente;
- omiterea prezentării modului de constituire a eșantionului, a volumului sau a componenței pe categorii de subiecți, dacă este cazul.
d. Descrierea tehnicilor de investigație. Instrumentele utilizate în recoltarea datelor vor fi descrise în mod adecvat. Dacă este vorba de teste
„clasice”, bine cunoscute, se vor cita referințele care le susțin din punct de vedere teoretic şi practic-aplicativ. Dacă este vorba de
instrumente realizate de autorul tezei, se va dedica un spațiu corespunzător descrierii procesului de construcție şi testare a calităților
psihometrice ale acestuia (consistență internă, validitate de construct ș.a.). Atunci când sunt utilizate instrumente (chestionare, scale)
multidimensionale, analiza proprietăților psihometrice se va efectua, pentru fiecare dimensiune în parte, dar și pentru scorul global, dacă
este utilizat ca variabilă de cercetare.
Greşeli frecvente:
- utilizarea unor instrumente de investigare ale căror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute;
- omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul tezei.
e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercetări sunt puternic influențate nu doar de caracteristicile instrumentelor
utilizate, ci şi de modul în care se desfășoară aplicarea lor. O prezentare succintă a procedurii de investigare (modul de relaționare cu
subiecţii, aspecte de organizare a investigației etc.), are darul de a întări încrederea în calitatea datelor recoltate.
Greşeli frecvente: ignorarea importanței şi, implicit, a prezentării aspectelor procedurale.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Capitolul 3. Rezultatele cercetării

Capitolul dedicat prezentării rezultatelor va trebui să valorifice în mod sistematic, clar şi inteligibil datele obținute în sprijinul testării ipotezelor
cercetării. Se vor avea în vedere:
a. Prezentarea şi analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe două niveluri: analiza statistică descriptivă (prin indicatori
adecvaţi scalei de măsurare a variabilelor) şi testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze, naturii şi caracteristicilor
variabilelor). În principiu, rezultatele trebuie să acopere cerinţele modelului cercetării şi să vizeze în mod direct şi explicit ipotezele
acesteia. Tabelele şi figurile vor fi incluse în acest capitol numai în măsura în care sunt cu adevărat justificate.

Greşeli frecvente:
- abuzul de grafice (este recomandabil să se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor relații între variabile şi nu pentru reprezentarea
unor variabile individuale; atunci reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesară, se va apela de preferință, la
modalități moderne – box-plot, stem and leaf, în locul histogramelor);
- grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificilă înțelegerea lucrării;
- tabele excesiv încărcate cu cifre, care fac dificilă înțelegerea acestora;
- abuzul de statistică, prin utilizarea unor prelucrări nejustificate sau prin testarea aceleiași ipoteze cu mai multe teste statistice;
- teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relației dintre variabile;
- plasarea rezultatelor de la testele statistice în secțiunea Anexe (rezultatele se introduc în text, acolo unde se şi discută semnificația lor
psihologică);
- prezentarea incorectă a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui p, fără valoarea testului și mărimea
efectului (se vor respecta recomandările specifice pentru prezentarea rezultatelor fiecărui test statistic în parte, aşa cum sunt
prezentate în cursul de specialitate);
- exces de zecimale (în mod obișnuit, două zecimale sunt suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici; doar valoarea pragului p
se raportează cu trei zecimale);
- exces de valori numerice, prin preluarea nejustificată a tuturor datelor afișate de programele statistice, deși cele mai multe nu
prezintă un interes direct şi nici nu sunt înțelese de student;
- absenţa unor etichetări adecvate a valorilor, fapt care face dificilă înțelegerea rezultatelor; se va evita preluarea etichetărilor în limba
engleză, emise de programele de prelucrare;

b. Interpretarea psihologică a rezultatelor, care înseamnă „traducerea” rezultatelor statistice în concluzii cu semnificație psihologică. Se vor
sublinia relaţiile dintre rezultatele proprii şi cele raportate în literatura de specialitate.
Greşeli frecvente:
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

- prezentarea doar a rezultatelor numerice şi a pragului semnificației statistice, fără a se discuta sensul psihologic al acestora;
- neraportarea mărimii efectului (cele mai recente recomandări APA consideră o greșeală raportarea doar a pragului semnificației
statistice, fără indicarea mărimii efectului și a limitelor intervalului de încredere)
- prejudecata după care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei de nul reprezintă un punct negativ al lucrării
(în realitate, dacă modelul de cercetare a fost bine realizat şi corect aplicat, o infirmare statistică a ipotezei poate fi foarte
semnificativă din punct de vedere psihologic, iar autorul trebuie să fie pregătit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);

Capitolul 4. Concluzii si aprecieri finale

Capitolul de concluzii va cuprinde o sumară reluare a obiectivelor şi motivației cercetării, urmate de sinteza rezultatelor obținute şi a
semnificației acestora în contextul literaturii dedicate temei analizate. Se vor compara rezultatele obținute cu rezultatele altor cercetători.
Se pot face aprecieri cu privire la dificultăți întâmpinate pe parcursul cercetării, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în
viitor, precum şi deschideri către alte direcții de cercetare legate de subiectul respectiv.
Capitolul va conține un paragraf distinct dedicat „contribuției personale”, în care vor fi menționate cele mai relevante aspecte care au constituit
contribuția individuală la realizarea temei. Dacă este cazul, se va include şi un paragraf în care se menționa „contribuții originale”, acele aspecte
care reprezintă o noutate în raport cu tema studiată.
Observaţii:
- Precizările de mai sus se referă la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regulă, cele mai frecvente.
- În funcție de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai puține.
- Titlurile capitolelor vor fi formulate liber de autor, dar acestea va reflecta conținutul menționat anterior.

Partea finală

Partea finală va cuprinde lista referințelor și anexele lucrării

Referințele bibliografice

Referințele bibliografice reprezintă o componentă esențială a lucrării, care reflectă efortul absolventului de acoperire a subiectului studiat.
Aspectele principale care trebuie avute în vedere sunt următoarele:
- Compoziția bibliografiei: Ponderea majoritară trebuie să o aibă referințele de tip ”articol de revistă”, ”comunicări științifice la conferințe”.
Vor fi utilizate surse românești, dar mai ales străine. Bibliografia trebuie să cuprindă titluri reprezentative pentru subiectul tratat.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

- Actualitatea bibliografiei: Ponderea majoritară trebuie să o aibă referințele recente, actuale. Totuși nu vor fi evitate referințele mai vechi,
dacă au un caracter fundamental pentru subiectul tratat. În general, se consideră că o referință este ”actuală” dacă nu este mai veche de 10
ani.
- Volumul bibliografiei: Numărul referințelor citate depinde de natura subiectului și de efortul de explorare efectuat de autor. În principiu, cu
cât numărul referințelor este mai mare, cu atât teza va fi apreciată mai bine.
- Formatul bibliografiei: Referințele se constituie prin citarea autorilor și anului apariției, în textul lucrării, iar informația bibliografică
completă se introduce în lista de referințe de la sfârșitul documentului. Mediul academic şi publicistic promovează reguli foarte stricte în
ceea ce privește formatul de citare a surselor. Nu există un standard universal, dar unul dintre cele mai răspândite, nu doar în mediul
psihologic, este cel promovat de APA (www.apastyle.org).
Câteva reguli generale ale formatului de citare:
- În text, citarea unei idei se face prin numele autorului urmat de anul publicării lucrării. De exemplu: „... text... (Ionescu, 2004)”, sau „...aşa
cum afirmă Ionescu (2004)”; în acest caz nu se precizează numărul paginii;
- Preluarea identică a unui text scris de un alt autor va fi citată cu indicarea paginii din sursa utilizată. De exemplu: „text citat” (Ionescu,
2004, p. 125);
- În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai numele primului, urmat de expresia et al. (în lista de referințe se vor
scrie numele tuturor);
- La citarea indirectă se va scrie numele autorului citat, iar referința se va face cu privire la autorul din care a fost preluată informați, astfel:
Popescu (apud Ionescu, 2003); dacă este o citare exactă, atunci se va preciza și pagina;
- În text nu se utilizează decât numele autorilor (nu și prenumele);
- În lista de referinţe prenumele autorilor poate fi limitat la inițialele acestora;
- Dacă autorul este o instituție sau organizație, se trece numele acesteia;
- Dacă data publicării nu este precizată se trece n.d. (not-dated);
- Titlul revistei, al cărții din care este citat un articol sau o secțiune, se vor scrie cu litere italice. La fel se procedează şi cu titlul comunicării
științifice la un congres;
- La citarea unui articol de revistă sau capitol de volum, în lista de referințe se vor trece şi paginile articolului sau capitolului;
- Pentru sursele preluate de pe internet, se vor introduce autorul, titlul și adresa web (în conformitate cu manualul APA 6-th, data accesării
nu mai este necesară);
- Lista de referințe va fi ordonată alfabetic, cu indentarea liniei a doua şi a celor următoare (dacă există), conform modelelor de mai jos.

Exemple de referințe:

Carte:
Ahrons, C. R., & Rodgers, R. H. (1987). Divorced families : a multidisciplinary developmental view. New York: W.W. Norton.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Capitol de carte:
Banderet, L. E., & Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military Performance. In R. Gal & A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook
of Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd.

Articol din revistă:

Gelfand, L. A., Mensinger, J. L., & Tenhave, T. (2009). Mediation analysis: a retrospective snapshot of practice and more recent directions. The Journal
of General Psychology, 136(2), 153-176.

Comunicare la conferință:
Sacco, G. (2002, 14 sept.). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference, Warsaw

Pagină web:
Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, http:\\pavlov.psyc.queensu.ca\target\index.html

Greşeli frecvente:
- referințe bibliografice sumare, inconsistente, neactuale;
- utilizarea simultană a mai multor formate de referințe (de ex., la subsol de pagină și la final de document);
- referințe românești abundente și foarte puțin referințe străine;
- includerea paginii atunci când nu este o citare exactă;
- referințe incorect redactate în raport cu exigențele APA, cu erori de scriere;
- referinţe traduse în limba română;
- atitudine „pasivă”, expozitivă şi necritică asupra literaturii de specialitate;
- prezentare nesistematică, lipsită de coerență şi fără scoaterea în evidentă a aspectelor care susţin formularea ipotezelor cercetării;
- autori incluși îl lista de referințe, dar necitați în textul lucrării;
- autori citați în textul lucrării, dar fără a fi incluși în lista de referințe de la sfârșitul lucrării.

Anexe

În partea finală a tezei vor fi puse, în ordine, anexele (dacă sunt necesare), lista referințelor bibliografice, rezumatul tezei în limba română şi
într-o limbă de circulație internațională, precum şi CV-ul academic al autorului.

a) Anexe (dacă este cazul)

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

 În anexe se introduc informații care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru ca aceasta să fie înțeleasă sau care, dacă ar fi fost introduse
în text, ar fi îndepărtat cititorul de la cursivitatea ideilor.
 Aici se pot pune chestionarele utilizate (dacă sunt realizate de autor şi dorește acest lucru), ilustrații sau tabele suplimentare, diverse prelucrări
statistice, dacă sunt utile celor interesați de analize suplimentare, precum şi orice materiale care sunt considerate relevante pentru temă.
 Se va avea în vedere ca numărul de pagini al anexelor să nu fie excesiv.

CV-ul academic al autorului tezei.

Acesta nu va depăși, de regulă, o pagină-două şi va scoate în evidență perioada de studii, lucrări realizate, comunicate sau publicate (cu citarea
adecvată a acestora), participarea la manifestări științifice studențești sau de alt nivel, stagii de pregătire în diferite instituții academice din ţară
sau din străinătate, burse de studii, implicarea în proiecte didactice, științifice sau civice, relevante sub aspect academic sau profesional. În toate
aceste cazuri se va menționa sumar natura contribuției pe care a avut-o.

3. Evaluarea tezei

 Teza este rezultatul muncii individuale a studentului, care are întreaga responsabilitate pentru conținutul şi forma acesteia. În realizarea ei,
studentul trebuie să respecte cerințele obligatorii menționate mai sus, să urmeze orientările şi recomandările din prezentul ghid.
 În mod generic, aspectele cele mai importante care fac obiectul evaluării tezei sunt contribuția personală și corectitudinea metodologică.
 Prin contribuție personală se înțeleg volumul, complexitatea şi calitatea activității individuale desfășurate pentru realizarea temei, sub
toate aspectele care o compun. Studentul trebuie să fie capabil să explice toate aspectele teoretice, metodologice şi practice care fac parte
din lucrare. În caz contrar, se va aprecia că acestea nu reprezintă contribuia sa personală.
 Originalitatea şi noutatea sunt indicatori de valoare şi vor fi apreciate ca atare dar, la nivelul ciclului de licență, nu se așteaptă în mod
necesar lucrări cu caracter de noutate ştiinţifică sau teoretică. De la lucrările realizate la nivel de master se așteaptă contribuții științifice
originale, chiar dacă acestea sunt minore. Lucrarea trebuie sa evidenţieze capacitatea de a utiliza cunoștințele și abilitățile formate în
procesul de învățământ, pentru finalizarea unui proiect academic, în conformitate cu normele şi exigențele metodei științifice din
domeniul psihologiei.
 În caz de plagiat, profesorul coordonator va consemna acest fapt într-un referat distinct, cu menționarea probelor care îl susțin şi va
propune respingerea tezei de la susținere. Decizia de respingere va fi luată de conducerea departamentului, după analiza tezei şi discutarea
cu studentul.
 Dacă se decide respingerea tezei pentru plagiat, studentul nu mai are dreptul să refacă teza şi nici să se prezinte cu o altă teză în cadrul
sesiunii respective de examen.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

 Dacă plagiatul este dovedit în faza de susținere a tezei, de către comisia de examen, teza va fi notată cu 1.

Aspectele supuse evaluării tezei sunt următoarele de către membrii comisiei de evaluare (în paranteză, numărul maxim de puncte pentru fiecare
aspect):

a) Criterii teoretice. Nivelul cunoștințelor teoretice, gradul lor de relevanță în raport cu tema abordată, capacitatea de a identifica şi de a
analiza literatura de specialitate (max. 3 p);
b) Criterii metodologice. Capacitatea de a realiza şi de a opera cu un model metodologic adecvat în raport cu tema (max. 3 p);
c) Criterii analitice. Capacitatea de a prelucra şi de a analiza datele şi informațiile, precum şi aceea de a emite concluzii adecvate în raport cu
acestea (max. 3 p);
d) Criterii stilistice. Capacitatea de a redacta o lucrare academică în mod structurat şi coerent, într-un limbaj științific adecvat şi în concordanță
cu standardele formale impuse (max. 1 p);

Referatul de evaluare a tezei de licență poate fi consultat la adresa: www.fpse.ro

Anexa 2. Referat de evaluare a lucrării de finalizare a studiilor

(va fi completat de către profesorul coordonator).

Universitatea din București

Facultatea de Psihologie si Științele Educației
Studii universitare de licență
Program de studiu __________________________________________

REFERAT DE EVALUARE
asupra lucrării de licență/disertație cu tema:
......................................................................................................................................................................
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

……………………………………………………………………………………………………………....
realizata de…………………………………………………………………………………………………...

CRITERII DE EVALUARE Calificativ*

Criterii teoretice
Gradul de interes al temei (actualitate, noutate, originalitate)
Volumul şi relevanţa contribuţiei teoretice în raport cu tema
Capacitatea analitică şi spiritul critic în raport cu suportul teoretic
Criterii metodologice
Calitatea modelului metodologic (fundamentare, adecvare la temă, calitatea
ipotezelor, adecvarea eșantionului)
Calitatea instrumentelor utilizate (fidelitate, consistență internă, validitate)
Calitatea procedurii de lucru (colectarea datelor, calitatea măsurărilor, evitarea
erorilor, respectarea normelor etice)
Criterii analitice
Calitatea prelucrării datelor (cantitative și / sau calitative)
Calitatea concluziilor (interpretarea psihopedagogica a rezultatelor)
Criterii stilistice
Calitatea stilului de redactare (claritatea exprimării, logica argumentării,
proprietatea termenilor / conceptelor)
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Respectarea exigențelor formale de redactare academică (citare în text,

bibliografie, standarde de redactare)

Lucrarea poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de evaluare.

Profesor coordonator (nume și semnătură) Data:

_____________________________ __________________
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Anexa 3. Standarde/ criterii de realizare (& evaluare) a lucrării de licență/disertație

Criteriu Comentariu Max Scor obtinut

1 Documentare teoretica 25 0
1,1 Cantitatea surselor bibliografice Documentarea teoretica a lucrarii indexeaza suficiente surse din literatura de specialitate. 5 -
1,2 Calitatea surselor bibliografice Documentarea face apel la surse stiintifice, de actualitate si relevante in raport cu tema/obiectivul urmarit. 5 -
1,3 Intelegerea rezultatelor anterioare Documentarea face dovada cunoasterii si intelegerii corecte a semnificatiei pe care o au rezultatele anterioare obtinute in acele lucrari care au fost luate ca
baza de referinta bibliografica. Aceste rezultate sunt prezentate inclusiv ca valori numerice (exemplu: magnitudine a relatiilor sau diferentelor, marime a
efectului), preferabil si in organizare tabelara. 5 -
1,4 Utilizarea rezultatelor anterioare in Ideile teoretice si rezultatele empirice retinute in urma documentarii sunt articulate coerent si orientate cu necesitate spre obiectivele de cercetare urmarite de
argumentatie student. 5 -
1,5 Citarea corecta a referintelor Sursele sunt citate corect atat in text, cat si in bibliografia finala (corespondenta 1:1 intre text si bibliografie). 5 -

2 Obiective si ipoteze 15 0
2,1 Formularea obiectivelor Obiectivele cercetarii sunt clar formulate 5 -
2,2 Motivarea obiectivelor Obiectivele urmarite sunt motivate de student din perspectiva necesitatii si utilitatii realizarii unui nou demers empiric. 5 -
2,3 Claritatea ipotezelor Ipotezele reprezinta operationalizari corecte ale obiectivelor formulate. In fiecare ipoteza sunt specificate variabilele si relatiile expectate intre acestea. 5 -

3 Metoda si design 30 0
3,1 Strategia de esantionare Strategia de esantionare este motivata. 3 -
3,2 Volumul esantionului Marimea esantionului ales este argumentata din prisma: a). puterii statistice asteptate (inclusiv prin comparatie cu rezultatele anterioare din literatura); b).
adecvarii in raport cu metodele si procedurile ce urmeaza a fi aplicate. 4 -
Operationalizarea variabilelor este corect realizata. Pentru variabilele masurate cu instrumente psihometrice sunt prezentate valorile de fidelitate si validitate.
3,3 Operationalizarea variabilelor 4 -
3,4 Tipul variabilelor Este prezentata corect calitatea fiecarei variabile (independenta, dependenta, moderatoare, mediatoare) in cadrul fiecarei proceduri performate. 3 -
3,5 Tratamentul variabilelor Tratamentul in cercetare este adecvat in raport cu ipoteza si corect prezentat in lucrare. 4 -
3,6 Adecvarea procedurilor statistice Procedurile statistice sunt adecvate in raport cu ipotezele supuse verificarii si cu tipul de date care au fost recoltate. 4 -
3,7 Prelucrarile statistice Prelucrarile statistice sunt derulate corect; rezultatele sunt interpretate corect din punct de vedere statistic. 4 -
3,8 Rezultatele statistice Rezultatele statistice sunt prezentate corect conform standardului APA6 4 -

4 Discutii si concluzii 20 0
4,1 Semnificatia rezultatelor Rezultatele sunt interpretate corect din perspectiva semnificatiei lor psihologice. 5 -
4,2 Implicatia teoretica a rezultatelor Este prezentata clar implicatia teoretica si practica a rezultatelor obtinute; rezultatele obtinute de student sunt comparate cu cele din literatura de specialitate,
care a constituit baza de formulare a ipotezelor prezente. 10 -
Concluziile sunt sustinute de rezultatele empirice obtinute (sunt absente speculatiile fara acoperire la nivelul rezultatelor cercetarii realizate de catre student).
4,3 Concluzii 5 -

TOTAL - 100 10