Pro Lector Dr.

Radu Petre Muresan

,

STILISMUL
IN ROMANIA
(1924-2011)

Apare eu bineeuvantarea
I.P.S. Dr. Laurenfiu Streza
Mitropolitul Ardealului

ISBN 978-973-1801-88-9
Afl'C1-
Sibiu - 2012
Consiiieri editoriali: Cuprins
Pro Conf. Univ. Dr. Constantin Neeula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor: Raluea Toderel Prefata
, ..................................................................... 7
Coperta: Adrian Stoia Cuvant inainte ........................................................ 11
1. Calendarul indreptat in Biserica
Onodoxa Romana. Premise ~i evolufii ...... ........... 17
1. Calendarul iulian ~i eel gregorian .............. 17
2. Problema calendarului in
Biserica Onodoxa Romana ...................... 19
3. Conferinta Panortodoxa de la
Constan~inopol (1923) ........................... 22
4. Conferinta, de la Moscova (1948) ............. 26
11. Stilismul in perioada interbdidi .. ...................... 30
1. Apari~ia ~i dezvoltarea stilismului
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei (1924-1933) ............. ......... ......... ..... ..... ... 30
MU~AN, RADU PETRE 2. Evolutia stilismului in perioada
Stilismul.ln Romani:: 1 pro leer. univ. dr. Radu Petre 1934~1936 .............................................. 41
Muregn ; pref.: pro prof. univ. dr. Aure! Pavel. - Sibiu: 3. Stilismul in Basarabia ................ .......... .... 49
Agnos,2012 4. Stilismul - problema de siguranfa
Bibliogr. na~ionala ~i reaqia autorita~ilor .......... .... . 58
ISBN 978-973-1801-88-9 Ill. Stilismul in perioada comunistii ........................ 66
1. Pavel, Aure! (pref.) 1. Mi~carea stilista in primii ani ai
2 regimului comunist (1945-1954) ............. 66
2. Galaction Cordun ~l organizarea
stilismului (1955-1959) .......................... 77
3. Riispandirea stilismului In Transilvania
Editura A~ - Sibiu ~i Muntenia ............. ..... ....... ..... ..... ... ....... 98
tel.: 0745/679038; 0766/530777 4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale
1 1 ()
"n .... : ...... 1..... :: ......... _ .. _........................ "'"
e-mail: edirura_agnos@yahoo.eom
 ADDENDUM: Dialogulintre Biserica
Ortodoxa Romana §i gruparile stiliste .................. 130
Iv. Dezvoltarea stilismului dupa 1990 ........................ 143
1. Grupari stiliste care activeaza in Romania ... 143
2. Biserica Orrodoxa de Stil Vechi
(Mitropolia Slatioara) ..... .. .. .... ............. ... . 149
3. Biserica Ortodoxa de Stil Vechi §i
Biserica Ortodoxa Romana ............. c•••••••• 156
4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste
in Biserica Ortodoxa Romana ...... .... ........ 163
ADDENDUM: Marturisirea de credinta
a. Biser!cii Ortodoxe de Sti! Vechi (fr;gmenre)
§l un raspuns orrodox ........................................... 168
In loe de conduzii ....................................................... 177
Bibliografie selectivii .................................................... 181
Anexe................................. ......................................... . 193
Cu discrefie fi dragoste despre 0 rand pastoralJi ............ 235
Prefata
,
Unul dintre cele mai ingrijoraroare §i primejdioase
fenomene care se manifesra in cadrul Bisericii Orrodoxe
Romane - intrucat atenteaza la unitatea edeziala - e re-
prezentat de stilism. CeJe mai importante lucrari asupra
temei sunt semnate de Diac. prof. dr. Petre I. David (in
mai multe srudii §i capitole din car~ile Domniei Sale), la
care se adauga §i alte doua mai recenre, semnate de Nico-
lae Popescu §i Pr. $tefan Argatu (2002, respecriv 2009).
Toate acestea au evidentiat , caracteristicile stilismului:
pozi~ionarea calendarului in centrul vietii spirituale §i
al teologiei ortodoxe, pretentia nejustificara de "Biserica
adevarara" - singura pastratoare a "dogmelor adevarate"
§i a "dreptei credin~e" -, provocarea de dezordine in viap
credincio§ilor Bisericii, neascultare fata de ierarhia sacra-
mentaJa §i chiar promovarea unei "ierarhii" proprii, fad
hirotonie valida (sau formata din fo§ci dericiortodoqi,
caterisi~i),spirirul fanatic, izolarea sectara, celebrarea de
noi rituri liturgice etc.
Acest fenomen este analizat in profunzime §i in ca-
drul drtii, de fat, a de cam .Pr. lece. de. Radu Petre Mu-
re§an. Totu§i, fa~a de lucdrile amintite anterior, aceas-
ta lucrare posed a cateva trasaturi caracteristice care 0
recomanda. Perspectiva este una, in principal, istorica.
Marele merit al autorului este acela di apeleaza la do-
cumente de arhiva, in mare parte inedite, fira de care
 8 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
cercetiirorul nu po ate avea, pe de 0 parre, 0 perspec-
tiva obicctiva, ia, pe de alta pane, nu poate infelege
mai In profunzime cauzele aparifiei stilismului la noi.
Astfel, tratarea imbina in mod fericit datele documen-
telor pasrrate la Arhivele Na\ionale - in special fondul
M inisterului de Interne: Politie Ii Jandarm erie - , la Se-
cretariarul de Stat peneru Culte §i la Arhivele Adminis-
rra\iei Patriarhale cu informa\ii din arricolele presei §i
memorialistica vremii. Rezulta 0 cercetare temeinica,
cu rezultate pe alocuri inedite §i chiar spectaculoase!
Spre exemplu, este nuan\ata §i completata opinia con-
form careia la baza apari\iei mi§carii anticalendaristi-
ce de la noi ar fi stat doar ignoranfa unor calugari faea
culmea generala care nu ar fi infeles corect indreptarea
calendarului, pastr;tnd mai deparre vechiul calendar iu-
lian, ramas in urmi! cu 13 zile. In fapt, parcurgerea cu
atenfie a documeneelor amintite eviden\iaza cauze mai .
complexe - §i nu doar de factura teologica - decat s-a
crezue multa vreme ...
Primul capirol al carfii se opre§te asupra probleme-
lor legate de calendar. Este expusa aici §i reformarea ca-
lendarului iulian prin cel gregorian, impreuna cu discu\i-
ile ce au avue loc in Bisericile Ortodoxe, in general, §i in
Biserica Ortodoxa, in special.
AI do ilea capitol arata modul in care a aparut mi§-
carea stilisra, precum §i dezvoltare:, sa inrr-o prima faza
(perioada intd : ':ca).
Urmeaza a!te doua capitole, unul dedi cat prezentarii
stilismului in perioada comunistii, iar celalalt in perioa-
da de dupa evenimentele din decembrie 1989. Prezinta
interes §i cele doua addenda care incheie aceste capirole:
STILISMUL iN ROMANIA 9
una cuprinde dialogul intre Biserica Ortodoxa Romana
§i gruparile stiliste, cea!alta fragmenre din Marturisirea
de credinta , a Bisericii Ortodoxe de. Stil Vechi §i un ras-
puns ortodox la aceasta. Tabloul mi§ciirii stiliste este in- .
tregit prin unde anexe - documenee cu cara~ter istoric,
ce poseda 0 mare valoare documentarii.
Cercerarea de fara , nu este una care §i-a propus sa
fie exhaustiva; dimpotriva, ea camane deschisa in conti-
nuare. Dar cercetarorii poseda inca 0 baza moriva\ionala
pentru a nu evita un subiect care, de§i dificil de abordar,
nu trebuie uitat cii "face parte din istoria Bisericii". Pozi-
tia
, Bisericii Ortodoxe Romane fara , de stilism reprezinta,
deci, 0 tema misionar-pasrorala care trebuie rratad cu
multa responsabilitare sau, in cuvinrele aurorului, ,,0 is-
rorie care trebuie asumara cu curaj" .
Un alt merit incontestabil al car\ii este ca, depa§ind
tratarea strict istorid, intra in anumite detalii teologi-
ce indispensabile in\elegerii fenomenului stilist nu cu
inten\ie polemica, ci cu sincera dorin\a de a ini\ia un
"dialog sincer §i concret cu fra\ii no§tri stili§ti". Aceastii
marturisire sinceca a aurorului vade§te dorinp sa prima
de a in\elege fenomenul stilist §i nu de a-I combate pur
§i simplu cu argumente preluate de la al\i aueori orto-
doC§i ce s-au aplecat asupra temei. Dificultatea acestei
abordari survine din faptu! cii gre§eli regretabile s-au
produ- deopotriva din vina ambelor .piir\i, iar pozi\ia
echilibrata este greu a fi paslrata din partea unui mem-
bru al c1erului ortodox care §i preda in cadrul unei Fa-
culta\i de Teologie Ortodoxii... Parintele Mure§an reu-
§e§te lnsa sa se men\ina permanent pe linia de echilibru,
ceea ce Ii spore§te §i mai mult meritele. II felicitam a§a-
10 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

dar pentru rezultatul cercetarilor sale minutioase con-

, ' Cuv~nt inainte
cretizate in cartea pe care am avut placerea sa 0 prefa-
fam , §i 0 recomandam pe aceasta tmuror celor imeresati
sa descopere mai multe din "culisele" na§terii §i dezvoi-
tarii stilismului in Romania.

Pro prof. dr. Aurel Pavel

in anul 1924, punand in aplicare recomandarile
Conferin~ei Panortodoxe de la Constantinopol (1923),
Biseri~ Ortodoxa Romana a adoptat calendarul indrep-
tat. Aceasta horarare nu a fost precedara de 0 pregatire su-
ficienta a clerului ~i a credincio§ilor ~i, de aceea, a fost pri-
mira cu reticenta, mai ales de 0 parte a mediului monahal.
Cu timpul, problema calendarului a generat tensiuni care
nu au fost gestio nate intotdeauna corespunzator de auto-
riratile laice §i ecleziastice §i care au condus, in final, la 0
ruptud regretabila in sanul Bisericii Ortodoxe Romane.
Lucrarea de fata i§i propune sa trateze na§terea§i
dezvoltarea mi§dirii stiliste, precum §i organizarea aces-
teia sub diferitele denumiri pe care le-a avut de-a lungul
timpului (Anexa 1). Ea se bazeaza pe documentele piis-
trate la Arhivele Nationale, la Secretariatul de Stat pentru
Culte, precum ~i la Arhivele Administratiei Patriarhale.
Punctual, am adaugat articole din presa §i memorialistica
vremii care sa intregeasdi viziunea despre subiecrul abor-
dat. Lucrarea se strucrureaza cronologic in trei capitole
~---------_ __ _ ----,_ _ ___~_----,c:aarlJ:e~uJJr[.(m!lailJ~r[l':e:s<sc~e~v~o~l.Yu~ti~a~stlliil.i!,,;nului in perioada interbelica,
in cea cOJUunisra §i dupa evenimentele din 1989. i'entru
o mai buna in~elegere a subiectului, lucrarea cuprinde
un capitol introductiv despre problema calendarului in
Biserica Ortodoxa Romana. De asemenea, capitolul al
doilea §i al treilea se incheie cu un Addendum menit sa
 12 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
incregeasdi temadca prezenrata §i sa consdtuie un punct
de plecare penrru 0 cercetare ulterioara.
Penrru perioada inrerbelidi, am valorificat cu predi-
dere documenrele Poli{iei §i ale Jandarmeriei (Arhivele Na-
{ionale, fond Ministerul de Interne. Inspectoratu! General al
Jandanneriei, respecriv fond Ministerul de Interne, Direqia
Generalii a Poli,tiei), care, in viziunea noastrii, ofera 0 infor-
marie obiectiva §i credibila asupra evolu{iei mi§dirii stiliste
de la acel momem. In ceea prive§te perioada comunista,
informafiile se bazem, in general, pe rapoarrele imputer-
nici{ilor de la Ministerul Cultelor. ~a cum se §tie, imputer-
nicifii pentru culte din teritoriu erau rezultatul dorimei lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej de formare a unui organ s~ecial
in cadrul Ministerului Culrelor care sa promoveze politica
Parridului. Ei sum menfionafi in Decretul m. 17811948
pemru organizarea Ministerului Cultelor, care completa
I..egea Cultelor din 1948. Imputernicitul trebuhi sa fie fa-
miliar cu organizarea, structura, administrarea §i ierarhia
cultului pe care il supraveghea, fiind obligat sa parricipe la
aqiunile acestuia, pemru a putea trimite rapoartc credibi"
Ie §i documemate Ministcrului Cultelor. Pemru pcrioada
de dupa 1990, am valorificat anumite documeme gasite in
Arhiva Secretariatului de Stat pemru Culte, precum §i in-
formafiile pe care gruparile stiliste Ie ofera in propriile pu-
blicafii sau pe site-urile de informare §i popularizare.
;., Marturisesc di abordarea acestui subie·:t a fost 0 pro-
vocare pemru mine, din ,nai multe considereme. In mo-
mentul aldituirii materialului bibliografic, am constatat
d exista 0 literatura teologica abundenta despre proble-
ma calendarului, despre Pascalie §i data serbarii Pa§telui,
desprediferenfa dimre calendarul indreptat§i cel grego-
STILISMUL iN ROMANIA 13
rian, insa pUfine dimre studiile §i articolele pe care Ie-am
parcurs se refereau la stilism. In acest comext, a§ dori sa
evoc comribu{ia Diac. prof. dr. Petre I. David!, lucrarea
lui Nicolae Popescu, Neintelegerea indreptarii calendaru-
lui, Europolis, Constanfa, 2002 (prefafata de Diac. prof.
dr. Petre I. David), precum §i lucrarea Parintelui $tefan
Argatu, Stiliftii in Romania. !storie. Adevar. indreptare,
Editura Mila ereftina, 2009, care se bazeaza pe dteva
documcme pastrate in Arhivele Mitropoliei Moldovei §i
Bucovinei (fond Miiniistirea CetafUia).
Cautarea un or informatii
, relevame in arhive a fost 0
mundi migaloasa, care s-a finalizat cu rcunirea unui ma-
terial documenrar important. Parcurgerea acestuia nu a
fost mai pUfin provocatoare. Am constat di exista verigi
lipsa in reconstituirea unui anumit eveniment sau a unei
anumite biografii sau di unele personaje care au jucar un
rol important in evolu{ia stilismului sum foarte bine re-
prezemate, in timp ce altele, la fel de imporrante pentru
infelegerea fenomenului, sum abia schifate.....
Fara indoiala, cercetarea noasrra nu are pretenfia d
epuizeaza toate sursele documentare, mai cu seama ci nu
am avut la dispozifie documemele din Arhivele CNSAS.
Dimpotriva, ea i§i propune sa incurajeze cercetarea
acestui subiect comroversat din istoria Bisericii Ortodoxe
1 Diac. prof. dr. Petre I. David T.w.NrI; J;#:;(##,ee.fitatr=s in;td,
gmi misiunii crejtil", in BOR nr. 7·12 (1994) , p. 289-309; Idem,
CiiliiuZA crqtina pentru cunoajterea ji apiirarea dreptei credinft in /ala
proulitismului sectant, Arad, 1987, p. 170-175; Idem, Antica/entla-
riftii sau stilijtii, fii riitiici# ai Bisericii stramojfjti, in Indrumatorul
pastoral. misionar ji patriotic, Buzau, 1988; Idem, lnvazia u:ctrlor,
Ed. Europolis, Constanp, 1999, vol. II, p. 11-38.
 14 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 15

Romane. In acela§i timp, i§i dore§te sa fie un punee de A§ dori sa mulfumesc personalului de la Arhive-
plecare pentru un dialog sincer §i coneret cu fratii no§tri Ie Nafionale, de la Secretariarul de Stat pentru Culre,
stili§ti. Acest lucru se impune cu atat mai muit cu Cat in special domnului Secretar de Stat, Con£ Dr. Adrian
~i~ca.rea stilista, prin imreaga sa litcrarura apologetid, Lemeni, §i celui de la Arhivele Administrafiei ParriarhaJe,
mSlsta asupra suferinfelor indurate de credincio§ii sti- in special domnului Gheorghe Vasileseu, pemru amabi-
li§ti In perioada interbelica, dar §i In timpul regimului litatea eu care mi-au pus la dispozitie doeumentafia ne-
comunist §i profereazii acuzafii grave la adresa Bisericii cesara. Nu in ultimul rind, doresc sa Ie mulfumese stu-
Ortodoxe Romane vazute ca un complice "I 3utoritatilor dentilor mei din anul IV Pastorala, care m-au ajutat In
starului In accsr proces de persecufie. ' mu~ca migaloasa de fotografiere a doeumentelor pe care
Ne propunem, prin urmare, sa aducem un eehilibru Ie-am utilizat in e1aborarea studiului de fatr.
de abordare necesar in relafia dinne mi§carea stilistii, in
ansamblul ei, §i Biseriea Ortodoxa. Nu .avem imenpa sa
trecem sub raeere incidentele regretabile din perioadain-
~erb~lica §i fap~ul cii aces tea s-au soldat cu morfi §i ranifi
m, randul eredmcio§ilor srili§ti, dar §i in randul fortelor
de ordine. A§a cum yom arata pe parcursul aeestui' stu-
diu, eleau avut loc intre anii 1934-1936 §i au fost rezul"
tat~ ,~nor imervenlii ferme ale autorirafilor in raport cu
aepuOl care duceau la tulburarea lini§tii publiee §i a or-
dinii de stat. Nu putem insa nici sa exageram vorbind de
persecu,fia Bisericii sti/iste timp de 60 de ani sau de 80 de
anide lupta in 71umele rrcdinJei'. M~carea Stilista a avut
o relafie speciaJa eu autoritiirile comuniste in anii cei ~ai
duri ai perioadeista,liniste, lucru ce i-a permis cre§te~ea §i
dezvoltarea nestingheritii, in dmp ee Biserica Ortodoxa
I· Romana, in aceea§i perioada, a ~umero§t-marrmlff -- -.- ------- --
I inchiso; :le comuniste.

I
I
, Constantin Bujor, 65 de ani de pmecufie a Bisericii Ortodoxe . Menrionez cii luerarea dlui Biehir, OrtodoCfii de Idllgii noi.
Romane de stil vechi(oct. 1924-dec. 19 89), Edirura Sehimbarea la

I
Studiu istoric fi canonic al Bisericii Ortodoxe de Slil v,.chi din Ro-
Falii, 1998; Florian Biehir, Patimile Bisericii Ortodoxe de Stil v,.chi
in Evenimentul Zilei, Duminicii, 04 lanuarie 2004. " Timi~oar., 2011, mi-a p.rvenit cand eartea so .fI.
mania, Documente inedite din Arhivele Securitii!ii, Editura Minon,
in faza machetarii.
 I. Calendarulindreptat
in Biserica Ortodoxa Romana.
Premise ~i evolutii

1. Calendarul iulian §i eel gregorian

Calendarul este un sistem de masurare a timpului

care indica durata §i subdiviziunile acestuia. Termenul
vine de la cuvantullatin kalendae, care, la randullui, pro-
vine de!a verbul grecesc KaAw (a chema, a convoca). Prin
kalendae, romanii Inrelegeau prima zi a fiecarei iuni, cand
cetarenii romani crau eonvocari in adunarea publica din
Forum, pentru a Ii se aduce la euno§tinra anumite proble-
me de interes general. Primele calendare au luat na§tere
din ncvoia oamelli10r-tle a-§i fixa intirnpsarbihorile reli-
givase §i de a introduce 0 regularitate in ocupariile eotidi-
ene. Greutatea de care se izbe§te orice sistem de masurare
a timpului este gasirea unei modalitari sau a unei formule
dupa care anul civil calendaristic sa fie adus in armonie
cat mai mare cu anul tropic sau ceresc (astronomic? .
In anul 45 1. Hr., imparatullulius Caesar (100-44
I.Hr) a impus In intreg Ir"periul Roman un sistem calen-
,larist/(; llnic numit, aupa nuffie\e lui, caTendarui lulian.
Acest calendar, intocmit de astronomul egiptean Sosige-

J Pro prof. dr. Ene Brani§te, Problema unificarii calendarului Ii·

turgic in Bisericiie Ortodoxe, in Ortodoxia, nr. 2 (1955), p. 182.
 18 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
ne, era unul solar ~tiinfific, a~a cum era ~i cel egiptean,
bazat pe mi~carea aparenta a soarelui ~i pe datele astro-
nomice cunoscute Ia acea vreme in Alexandria. Anul ca-
lendaristic a fost socotit de 365 zile ~i 6 ore. Cele 6 ore
formau 0 zi in al patrulea an, care era de 366 de zile ~i era
numit bisect (Jat. bissextilis). In acest calendar, echinoc-
fiul de primavara ciidea la 24 martie.
Calendarul intocmit atunci a fost mo~tenit ~i accep-
tat ca atare de cre~tini. Ace~tia au introdus in eI sarbatorile
specific cre~tine §i sistemul de imparfire a lunilor pe sap-
tamani mo§tenit de la evrei (grupe de cate 7 zile, in loc de
8 zile - octada, ca la romani). Denumirile lunilor anului
§i ale zilelor saptamanii in Iimba romana provin din Iimba
latina, cu excepfia sambetei, al ciirei nume este de prove-
nienfa iudaicii, dar venita tot prin filiera latina (sabbatum).
Calendarul intocmit de Sosigene ramanea in urma
cu 11 minute §i 14 secunde fafa de anul tropic4• Imper-
feqiunea acestuia putea ramane neinsemnata pentru 0
viafa de om, dar, la 128 de ani, ea se ridica la 0 zi. De
exemplu, echinoqiul de primavara care, in vremea I~i
Sosigene, ciidea la 24 martie, peste 384 de ani, adicii pe
vremea Sinodului I Ecumenic, ciidea la 21 martie. Aceas-
ta diferenfa, marindu-se cu timpul, a devenit 0 problema
pentru stabilirea sarbatorii Pa~tilor5. In secolul aI XVI-
4 Idem, Liturgiea generata, Editura Institutului Biblic §i de
~is~u~~al ('rrodoY~oman"'&€Ur~2'j-!c:S9~.~5.;::--Jb-~j:122<A;:::t;=====itEfr-:c()-:t=isericri'istltroaa;frte;:C:·iaacift{e~s:aatJtaF·lF~'at,t;IrIiiair!lliltlill1ittiit=::j€§···t-it'ltin~striiaff:ntftmf!~5~p~o~~I'i:ldfFldif'ffi'.~;"..=
Bisericii
"rlm11ac.1'rof Or. Toan FIoca, Calendarut biserieese, in Mitropolia
Ardealului, nt. 7-8 (1959), p. 562-567; Prof. dr. Vasile Loichita,
Calendarul, in Mitropolia Banatului, nt. 7-9 (1957), p. 21- 24. '
'Pr. prof. dr. Ene Brani§te, Problema unifiear;; ealendarului li-
turgie in Bisericile Ortodoxe, p. 190.
STILISMUL iN ROMANIA 19
lea, diferenfa a ajuns sa fie de 10 zile, astfel incat echi-
noqiul de primavara ciidea la 11 martie, ceea ce nu mai
corespundea cu realitatea astronomicii.
In anu11582, Papa Grigorie alXIII-lea (1572-1585),
in urma srudiilor §i propunerilor unor celebri astronomi
ai timpului, a inifiat reforma calendarului. Aceasta a con-
stat in suprimarea celor 10 zile cu care ramasese in urma
calendarul iulian, astfel inch echinoqiul de primavara a
fost adus la data de 21 martie, ca in vremea Sinodului I
de la Niceea. Pentru a apropia §i mai muir anul calenda-
ristic de cel tropic, s-a hotarat sa se scada trei zile la fieca-
re interval de 400 de ani, suprimandu-se trei ani seculari
consecutivi. Astfel, anii seculari 1700, 1800, 1900, care,
in calendarul iulian, erau bisecti, au devenit comuni, iar
anii 1600, 2000 au ramas bise~fi. In acest fel, diferenp
dintre anul tropic §i anul calendaristic era de doar 26 de
secunde, ceea ce insemna 0 zi odata la 3300 de ani. Acest
sistem a fost adoptat de statele catolice §i, mai rarziu, de
cele devenite protestante.
2. Problema ealendarului in Biserica Ortodoxa
Romana
Dupa reforma gregoriana, Rasaritul Ortodox a ra-
mas mai departe eu calendarul iulian. Papa a invitat ~i Bi-
sericile Ortodoxe sa accepte reform:! calendaristica, prin-
Ieremia II 0572-1579; 1580~1594). Ortodoqii au res-
pins reforma calendaristicii, privind-o ca pe un mijloc de
propaganda catolica ~i ca 0 incercare de impunere a su-
premafiei papale asupra Rasaritului Ortodox. Astfel, ca-
 20 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
I~nda~ul iulian a devenit un semn distinctiv In Onodo-
Xle; ~md considerat 0 arma Impotriva influentei carolice
In }arile ~om;lne, prime!e diseufii legat~ de ealen~
dar au .meeput III seeolul al XVIII -lea. in Psaltirea de la
1751, leromonahul Lavrentie de la Manastirea Horezu
remarea Inrarzierea din ealendarul iulian. Aeest lueru a
f~st consemnat apoi de duhovnicul Radu, pe Psaltirea
dl~ IS06, d~ stareful Benedict de la Manastirea Neam-
ru III 1843 §l de Arhimandritul Nichifor de la Episcopia
Bu:a~~~ ~n. ~S676. in cadrul programului de reforma a
socletap! Illlpat de domnirorul A1exandru loan C uza, a
• • A
eXlstat §1.O Illeercare de reformare a ealendarului. in luna
deeembne 1864, ministrul Cultelor, Dimitrie Bolinti-
nea~u, ~ ~onv~cat cariva ierarhi pentru a asculta parerea
lor III pI:v~nra !ndre~t~rii calendarului. Cu ace! prilej, s-a
iU:lt hotararea Illtrulllfll unui Consiliupentru Catenda .
car h" , bl
e a otarat ca pro ema calendarului este 0 problema
nu,
p~r astro~omica, aflata In stransa legatud cu hotad.rile
Slllo'!u1Ul I de la Niceea din anul 325.
" In j~rul anului 1900, de problema calendarului au
Illceput sa se preocupe anumifi ierarhi ai Bisericii Ono-
d~xe ~omane, mai multi teologi, dar §i personalitari lai-
(;e.. E~lscOpul Me!hisedee ~teBinescu respingea, In 18S1,
once Illcereare de aplieare a ealendarului gregorian, dar
I .. .. ' i , " 1n d reptarea jl·unmcarea
G Pro prof. dr. Milan "esan ·r
calenda-
ru ~ ~ rozlp~ ~rtoc'~xa romana", in Mitro,oolia Moldovei ,i Sucevei,
. t . • 'H. ; V. n:artle-IUflle 1970), p. 230-24u-Qi.L,:.)r----- -~~---=~~~~-p-.~5=6~1-~6~O~4-C(-p-.-)Y-l=)-.A~''-s-e-v-,,=ae-a'::lcoi'::C~a~l.'-ceiz--d=a-'-ru-l"l=iu=lz-·d-ii-j-··c'i-ro-'-m--a=·n~i~i,-._~_
b . . eZI Gen. Perre Nasrurel, '" "oua p"rls('alz'e sau e'Z/endar
U t,
Pe zserzces~ precedatii de aplicarea vechilor Pascalii, Bucutesti, 1901.
tre Na t I (1854 192
end .' ~re. -
'
0), fost participant la Razboiul de Inde-
PI' e~\a: u a,mmtelte pe cei care s-au ocupat de problema calenda-
ru UJ pana la mceputul secolului al XX.lea.
STILISMUL iN ROMANIA 21
nu respingea ideea Indreptarii ealendarului: Biserica Or-
todoxii. nu are trebuinfii de alt calendariu mai bunu de-
cat acela pe care II are, deji el nu este exact in calculele
sale... Ori tofi ortodoqii trebuie sii. se pnii. de calendariul
vechiu, pentru ca sii piistreze unitatea cultului, ori tOfi sii
primeascii. calendariul nou, pentru acelaii rezonu al unitii-
pi bisericeiti8.
Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian a luat cuvan-
tulln §edinp Senatului din data de 19 februarie 1889,
ariidnd cii este nevoie de 0 Inrelegere Intre roate Biseri-
cile Ottodoxe pentru schimbarea calendarului: Nu zic,
dar, cii nu se va putea foce aceasta, insii cu 0 singurii condi-
fie, ca toate Bisericile Ortodoxe sii. se intruneascii in eutare
zi sii. serbiim siirbiitoarea Paitilor. Chestiunea calendarului
nu este 0 chestiunc dogmaticii, dar iatii ce se poate intampla:
cand noi vom siirbiitori Pa;tele, frafii nOitri bulgari, rUii,
sarbi sau greci vor fi in postul Paitilor.
De asemenea, Pro£ dr. Constantin Erbiceanu pu-
blica un atticol bazat pe cercetarile Invaptului grec Ti-
moleon Vulgaris, in care ceteasa se puna capat anomaliei
cauzate de mentinerea, stilului vechi, eare nu mai cores-
pundea necesitarilor sodale, adevarului §tiintei §i nid ce-
rinrelor religioase: Grecii ii rUjii foe us de vechiul ealen-
8 M I h'
e else d ec, eplscop
. d e R oman, B"zserzca 0 rtodoxii iZ. ca-
lendariul, in Biserica Ortodoxa Romani, anul V, Bucure§ti, 1881,
etern in Cronica bisericeascii, BOR an XXXI (1908), p. I 4 30-1 4 33 (re-
producere dupa ziarul Tara Noasrra din Sibiu, anullI, no. 7 din
10/23 februarie 1908).
9 Reforma calendarului. Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodo·
xii Romand, an XIII (1899-1900), p. 1156.
 22 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
dar iulian, care, dupa trecere de cdteva secole, fotalminte va
I STILISMUL iN ROMANIA
stramuta iarna in anotimpul primtiveriPo. Constantin Er-
biceanu era de acord mai degrabii cu revizuirea calenda-
rului iulian, decat cu primirea celui gregorian, aratand ca
Biserica Orrodoxii nu se hotiiril§te sa faca acest lucru din
cauza dezbinarii celor doua Biserici, in Apus §i in Rasarir.
3. Conferinta Panortodoxa de la Constantinopol
(1923)
. Difere~fa dintre calendarul iulian §i cel gregorian
aJunsese, la tncepurul secolului al XX-lea, la 13 zile, lucru
suparator nu numai in d6meniul bisericesc, ci §i in via-
\a ~ivilii. Relafiile interna\ionale cereau in mod imperios
ulllficarea calendarului, datorita legaturilor politice §i co-
merciale ale statelor rasaritene cu cele apusene. Unele in-
stitu\ii publice din Romania, ca Bancile, CFR-ul, Po§ta,
Telegraful, operau cu stilul nou inca dinainte de 1900.
Dupa Primul Razboi Mondial, stilul nou a fost adop-
tat i.n ~iafa civ~la in toate statele Ortodoxe, in Bulga ria §i
Rusla III 1918, III Serbia §i Romania in 1919, in Grecia in
1923. Cafiva ani, statele ortodoxe au intrebuintat doua ca-
lendare diferice, unul pentru viafa religioasa '(calendarul
iulia~), alcul pentru viap civila. (calendarul gregorian).
In anul 1923, Patriarhul Ecumenic Meletie IV
(1921-1 q23) a avur inifiativa convocarii unei intruniri
panortodoxe la Conscantin~poi, cu participarea repre-
zentantilor Bisericilor Orrodoxe Autocefale, pentru a re-
. • 10 ~cad. Prof. dr. Constantin Erbiceanu. Reformarea calentklrului
tuhan. In Brstnea Ortodoxd Romand, an XlI. 1898-1899. p. 23-43.
aduce vechiul calendar in concordanfa cu realitiitile as-
23
tronomice. De acest lucru s-a ocupat 0 comisie aiciituita
din ierarhi, profesori de teologie, speciali§ti in astrono-
mic, care a ciurat cde mai bune solutii pentru indrepta-
rea calendarului. Delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a
fost compusa din Arhim 1. Scriban, Prof. dr.g Demetres-
- h·1C1.1I •
cu §i Pro.f Petru D rag
Cu acel prilej, s-a reu§it sa se puna in acord anul ca-
lendaristic cu cel astronomic pentru 0 perioadii lunga de
cimp, astfelinc:lt echinoqiul de primiivarii sii nu mai de-
pa§easdi data c:alendaristicii de 21 martie decat dupa tre-
cerea a 42772 de ani l2 • Reforma a constat in:
- Suprimarea celor 13 zile cu care calendarul iulian
d.manea in urmii fa\ii de cel solar §i aducerea echinoqiu-
lui de pe 8 martie, pe 21 martie. In acest sens, ziua de 1
octombrie a anului 1924 a devenit 14 octombrie.
- Pentru ca pe viitor sa se previna inrarzierea anului
calendaristic fata de cel tropic, s-a stabilit ca dintre anii
.
bisecci seculari sa ramana bisecti , doar aceia care, prin
impartire la 9, dau rest 2 sau 6; ceilal\i vor fi socori\i ca
ani comuni, de 365 de zile. Potrivit cu aceasta dispozirie,
urmatorii ani seculari: 1900, 2100, 2200. 2300, 2500,
II Petru Driighici. Insemniiri de la Conferinp reprezentan!ilor
Bisericilor Ortodoxe !inutii la Constantinopol. Bucurejti. 1923; Pro
prof. dr. Milan ~esan. lndreptarea [i unifiearea ealendarului [i pozifia
ortcrd,;v/i romana, p. 236; Conferinfa inter·ortodoxii di~t;'9wtanti"Q
pol (raport), in Biserica Ortodoxii Romand. iunie 1923. p. 660-664;
Patrick Viscuso (ed.). A quest for Reform ofthe Orthodox Chureh. The
1923 Pan-Orthodox COIrgress. An Analysis and Translation ofIt< Acts
and Decisions. Berkely. CA. Inter-Ortodox Press. 2006. .
12 Prof. dr. Vasile Loichi!ii. Calendarul. in Mitropolia Banatlllui.
nr. 7-9 (1957). p. 24-25.
24 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN
2600, 2700, 2800, 3000 au fost considera~i ordinari, pe
.i;
cand anii 2000, 2400, 2900 au fost considera~i bisecti.
In felul acesta, s-a putut obtine ca echinoqiul astrono-
mic de primavari sa nu se mai abata de la data calen-
daristicii de 21 martie decat dupa un timp foarte Inde-
lungat, ~i anume dupa 42772 de ani, spre deosebire de
calendarul gregorian, care se abate la 3326 de ani, ~i de
cel iulian, la 128 de ani.
- Configura~ia anului este aceea~i ca in calendarul
gregorian. Deosebirile dintre cele doua calendare se vor
remarca abia in anu12800, care, in cazul calendarului In-
dreptat, va fi an comun, iar, In cazul calendarului grego-
rian, va fi an bisect (cu alte cuvinre, in anul2800, cand la
noi va fi 1 martie, la apuseni va fi 29 februarie).
- Sarbatorile cu dara fixa sc vor serba, ca ;;i pana
acum, la acelea;;i dare. Sfintele Pa;;ti se vor serb a dupa
normele stabilite la Sinodul I Ecumenic de la Niceea,
adica in prima duminicii cu luna plina dupa echinoqiul
de primlvarii.
Dupa cum se poate constara, la Conferinta de ia
Constantinopol nu s-a horarat adoptarea cale~darului
gregorian, ~a cum se susline In mod eronat, ci s-a In-
dreptat vechiul calendar, adicii s-a pus in acord cu datele
exacte ale realitafilor astronomice, lasand neatinse toate
randuielile de viall §i de cult. Astiizi, cu excep\ia Bisericii
Ortodoxe din Finlanda, care aplicii integral recomanda-
ril~ r.onferintei Panortodoxe de la Constam •.• opol, Bi-
sericile Ortodoxe care au Indreptat calendarul serbeaza
Pa;;tile dupa calendarul neindreptat, pentru a se pasrra
unitatea in toatii Ortodoxia. La Conferinta , de la Con-
stantinopol, s-a convenit ca aceste horad.ri sa fie aplicate
STILISMUL IN ROMANIA ?S
de fiecare Bisericii Ortodoxa In parte, la momentul opor-
tun, atunci cand Imprejuriirile vor fi favorabile .
La aceasta Indreptare au aderat succesiv: Patriarhia
Ecumenicii de Constantinopol (1923), Biserica Orto-
doxa Romana, cea Greacii, cea Albaneza §i cea Ciprio-
til in 1924, apoi Biserica Ortodoxa din Finlanda ;;i cea
din Polonia (1925), Parriarhia Alexandriei (1928), une-
Ie manastiri din Athos, ca Yatopedul (1930) , Patriarhia
Antiohiei (1940) §i Biserica din Cehoslovacia (1951). Pa-
triarhia Bulgariei a trecut la Indreptarea calendarului in
1968. Au ramas pe stilul vechi, pana astiizi, Patriarhia Ie-
rusalimului, Bisericile Ortodoxe din Serbia ;;i Rusia, pre-
cum ;;i manastirile din Sinai §i Athos, afara de Yatoped.
La data de 13 noicmbrie 1923, Sfantul Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Romane a hotiirat Indreptarea calenda-
rului iulian Incepand cu data de 1 octombrie 1924, care
urma sa devina 14 octombrie 19241 ~ . in raportul Comi-
siei pentru indreptarea calendarului, reunitii In ianuarie
1924, se enumerau motivele de ordin ;;tiinfific, econo-
mic, religios ;;i social care audus la aceasta masura, ac-
centuandu-se faptul d revizuirea aeeasta nu vatiimii nieio
dogmii, nu desfiinteazii nieio rltnduialii eanonicii a Sfintei
noastre Biseriei Ortodoxe de Riisiirit ~i, ceea ee e ~i mai mult,
nici nu se absoarbe calendarul iulian in eel gregorian, ci se
une~te cu el numai pe tiiramul civil prin lepiidarea celor 13
zile, spre a se desface de el ince prive~temodul de eoreetare
in viitor a nepotrivirii sale cu eel astronomic, in ceea ce pri-
ve~te cultul, incadrarea sfinfilor ~i chiar modul de calculare
13 Cronica bisericeascii, In. ' Biserica Ortodoxd Romlind nr. 1
(1924), p. 33-37.
 26 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
a serbiirii Pilftilor'4 • Pentru a diseura problema ealendaru-
lui, SHntul Sinod a fost Jargit prin partieiparea Arhiman-
dritului Prof. dr. Iuliu Seriban, a profesorilor Traian La-
leseu (reputatul marematician)
.
§i Consrantin Chriceseu,
preeum §i a senatorului Gheorghe Draghici'5.
Dupa 1923, problema ealendarului biserieese §i a
Pasealiei a ramas sa ligureie pe mai deparre intre ehesriu-
nile de interes general pentru inrreaga Ortodoxie. Asrfel,
ea a fost diseutarii la Sinodul Panorrodox de la Manisti-
rea Vatoped (8-23 iunie 1930), d~legaria Bisericii Orro-
doxe Romane liind eondusa de Episeopul Tit Simedreal6;
la primul Congres de Teologie Orrodoxa (Arena, 29 no-
. iembrie - 6 deeembrie 1936), preeum §i Ia Conferinta Bi-
seridlor Auroeefale Orrodoxe de la Moseova (iulie 1948).
4. Conferinra de la Moscova (1948)
Conferinra Bisericeasca Interorrodoxa de la Mosco-
va din anul1948 a fost prilejuira de serbarea a 500 de ani
de aurocefalie a Bisericii Ortod0xe Ruse. Para indoiiIa,
ea avea 0 semnilicatie aparte in contextul impunerii regi-
murilor comuniste in Europa de Est, subliniind prepon-
derenra Patriarhiei Ruse fata de celelalte Biserici Ortodo-
xe. La aceasta conferinra au participat Parriarhul Alexei I
al Moscovei §i aI inrregii Rusii, Calistrat, Catolicos, Pa-
rriarhul Georgiei, Gavriil, Parriarhul SerbieL Justinian,
" Ibidem, p. 35.
" Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodoxd Romand, februarie
1924, p. 106-108.
16 ConE Dr. A1exandru [onipi, ttt Simedrea MitropolituL Repe-
re biograjice, Consranra, 2002, p. 57.
$TILISMUL iN ROMANIA 27
Patriarhul Romaniei, ~tefan,Exarhul Bulgariei. Din par-
rea Bisericii Antiohiei, au participat Mitropolirul Bie al
. Libanului, Mitropolirul A1exandru al Emesiei; din partea
Bisericii Autocefale Ortodoxe din Polonia, Timotei, Ar-
. hiepiscopul Bielostocului; din partea Biseridi Albaneze,
episcopul Paisie aI Coritei; exarhul Patriarhiei Moscovei
din Cehoslovacia, Elefterie, Arhiepiseop aI Pragai.
Printre alte probleme discutate la aeeasta conferin{a,
s-a dezbatur §i problema calendarului. Punctul de vedere
al Bisericii Ortodoxe Romane a fosr exprimat de Pr. prof.
dr. Petre Vintilescu, in referarul Gitella considerafiuni cu
privire fa indreptarea calendarului.
Porrivit Rezolu{iei in problema calendarului, adop-
tara In ziua de 17 iulie 1948 17 , la Conferinp de la Mos-
cova s-au horiirar urmaroarele:
- Pentru a evita particulariratite in ceea ce privc§re
serbarea Slintelor Pa§ri, pricinuire de difericele sisreme
ale calendarului exisrente in Bisericile Ortodoxe Auroee-
fale; conferinp socote§re obligawriu penrru wara lumea
sa ser5cie-Pa§teie in mod unitar dupa stilul vechi (iulian),
conform canonului pascal alexandrin; ... _____ ~ __ " .,
- Pana in momenrul dnd calendarul eel mai bun va
Ii pus la puncqLaprobat, Conferintaso!:o.tc§te_ca. pentru
,
-~
sarbatorile cu dara lixa, liecare Biserici Onodoxa Auto-
cefala se poate servi de calendarul aHar in vigoare in Bi-
,, seridle respective;
- Conferinta socotqte oblig<ltoriu P~~'J:Jt-eieF--#-ef"==
dincio§i sa urmeze stilul Bisericii locale pe teritoriul careia
17Rezolu{iile adoptate In Conferinfa Ortodoxd de fa Moscova. in
Ortodoxia nr. 1 (1949), p. 123·124; textul Rezolu\iei a fosr publicar
in Biserica Ortodoxii Romlinii, an 1948, nr. 11-12, p. 652-653.
 29
STILISMUL iN ROMANIA
28 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
arara ci Bisericile Orrodoxe care au indreprat calendarul
traiesc, ca pe unul din obiceiurile acestei Biserici, a carei
aU urmarit deplina concordan~a a anlilui bisericesc eu cel
observare ne este recomandara de Sfinrele Canoane in
tropic, iar Bisericile care nu au indreptat calendarul vor
numele unirii §i al dragosrei 18 .
proceda la aceasta indreptare ~and vor socoti ca s-au ~a­
Menfionam faprul ca ierarhii prezenri, care tineau
turizat condi~iile de prim ire. In acest document, se arata
sriluri cal::ndaristice diferite, au slujit im~reuna ;i s-au
d tema nu este dogmatica, ci de ordine in Bisericii, nici nu
impartii§ir din acela§i Sfam Porir, in rimp ce reprezenran-
existii dispozifii canon ice despre calendar, fora numai despre
fii gruparilor stiliste nu au fost invitafi sa participe.
stabilirea Paschaliei. Documentul a fost semnat de to~i
Semnalam, de asemenea, ca, intre 16-20 martie
membrii Comisiei interorrodoxe de pregatire a Sfantului
1970, a avut loc Consultarea de la Geneva a Consiliului 20
Mondial al Bisericilor, cu scopul de a gasi 0 posibilitate §i Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe •
de a sarbarori Pa§tele in aceea~i zi. Consultarea de la Ge-
neva a subliniat fapml ca simafia de azi a Bisericii Cre~ti­
ne nu mai corespunde cu cea de acum 1600 de ani, dnd
Biserica i§i ayea centrlll in jurul Marii Mediterane. Ast-
fel, in momemlll in care cre~tinii din emisfera nordica
au echinoqiul de primavara., cei din emisfera sudica au
echinocfilll de toamnii'9.
In sfar§it, Comisia Interorrodoxa de pregarire a
Sfantului §i Marelui Sinod Panortodox, care s-a reunit
la Chambesy ~n luna iulie 1971, a disclltat §i proble~a
calendarului, In documentul adoptar cu acesr prilej, se

. _ 18 eu [Qa~e aeesrea, Vicariaml Uerainean (la Fel ea ~ i eel .arb)

a ramas pe stll veehi, sub direera aseulrare a Parriarhiei Rom:ine

ea~e Ie hi~orone~re preoli, rarnose~re biserici, Ie diiruie~re antimise ~; .
Sfantul §I Marele Mir. Ei 11 pomenesc la sluJ'be pe Parria:ih ulflr----c--- --.;.. -
en"O~ r~ oxe Romane. De asemenea, Mirropolia Basarabiei,-uitele ~ .-- ---_. -
r~,()hll ~leArhie~iscopiei ia;;ilor ~iproropopiatui L.cieiRippensis, 20Un document important referitor fa calendar, in Mitropolia
ce aparpne de Eplscopla Severmului, dar se alia in Banarul Sarbesc Moldovei fi Sucevei, nr. 5-6 (J 972), p. 367-372 unde esre redat do-
lin calendarul neindreprar, eu bineeuvanrarea Parriarhiei Romane. ' eumentu\ adoptar la Chambesy; Indreprarea calendaru\ui , horarare
19 Pro prof. dr. Arhanasie Negoira, Consultatia de fa Ce/leva in
inremeiara a Bisericii Orrodoxe, in Mitropolia Moldovei Ii Suc(1Jei,
Claml Bis;ncii, XXIX (1970), nt. 5-6, p. 493-4'96; Idem, Ptl{tiie fa
nr. 7-9 (1982), p. 597-599.
datiijixd, In BlStnca Ortodoxii Romdnii, nr. 5-6 (1977), p. 353.

II. Stilismul
-In perioada interbelica
1. Aparifia §i dezvoltarea stilismului (1924-1933)
In anul 1923, Sfantul Sinod aI Bisericii Orwdoxe
Romane a hotadt ca indrumarile Conferintei Panorto-
doxe de I~ ~onstantinopoI priviware Ia indreptarea ca-
IendarulUI sa se aplice in Biserica Ortodoxa Romana in-
;epand cu data de 1 octombrie 1924 (Anexa 2). Aceasta
mdr~ptare aocalendarului a fost precedata de 0 perioada
relanv sc~rta de pregatire, astfel indt credincio~ii nu au
~ost sufi:,ent de Iamurifi cii indreptarea calendarului iu-
han nu msea~na adoptarea calendarului gregorian sau
tre~erea foqata Ia catolicism. Mitropolitul Primat Miron
Cnstea a alcatuit 0 Pastoralii in problema calendarului
p,e care preofii aveau datoria sa 0 citeascii in bisericj2l. L~
randul sau, Mitropolitul Pi men al Moldovei a aicatuit 0
pas~o~ala intitulatii Lamuriri pentru intelesulpoporului. In
~a~lnIle revistei Biserica Ortodoxa Romdna din anul 1924
~Io I~ alte publicafii cre§tine, ca Glasul Monahilor, se pot _
gasl numeroase articole referitoare la calendar. 0 contri-
bu~ie i~f0rtantii in acest sel.s a avut-o Arhimandritul
Iuhu Scnk:'., SCCIctar de Iedaqie at revistel Blser/ca Orto-
2i Carte pastorald catre iubitii nOftri credinciofi dill Sfonta Mi-
tropo!te ,a Ungro- Vlahiei, in Biserica Ortodoxa Romdna, septembrie
1924, nt. 9 (522), p. 513-515.
STILISMUL IN ROMANIA 31
doxa Romdna, profesor de Omiletica §i Paswrala la Facul-
tafile de Teologie din Chi§inau (1928-1941), respectiv
Bucure§ti (1941-1943)22. Cu wate acestea, in ansamblu,
pregatirea pentru popor §i monahi a fost insuficienta.
Intr-un articol semnat de Athimandritul Iuliu Scri-
ban in periodicul Glasul Monahilor (septembrie 1924), se
prezinta 0 situafie tragi-comicii referitoare la percepfia oa-
menilor simp!i fafa de reforma calendarului. Un preot din-
tr-un sat din PraiJova a fost intrebat de un credincios dacii
este adevarat zvonul in legaturii cu indreptarea calendaru-
lui. Dupa ce a primit riispunsul ca zvonul este adevarat,
omul a zis: Apoi, daca s-o schimba, noi aici in sat il omordm
mai intdi pe primar... In acela~i articol, Athimandritul Iu-
!iu Scriban argumenta foarte frumos necesitatea indrepta-
rii calendarului: Calendarul nu este un pas pe care-l faci, ci
un drum pe care il strabafi. $i inca ii acest drum nu it stra-
bafi tu, ci pamdntul in jurul soarelui, iar tu socoteiti numai
edt fine drumul acesta ... lam de ce trebuie sa indreptam, ca,
daca haina (i-a ieiit de la croitor prea mare, 0 dai ii 0 mai
strdnge. Aia ii noi acum, indreptam croiala prea larga de alta
dam ji ne potrivim timpul iar cum a fost in timpul Sjin(ilor
Parin(i ii inliituram chipul de a mai gr~i in viitor, (i vom
ramdnea totdeauna cu rdnduiala lor de la 32.93 •
22 Arhim. Iuliu Scriban, Chestiunea ca!endaru!ui La noi [i aiu-
rea, In Biserica Ortodoxa Romdnii, iulie 1924, 7 (520), p. 396-402;
Hem Prw 1 pji szra. 11' redr ) - --- cz'endzrJa
{~~""1 - Bi£r#cz.Orm&ra
-
Romdna, august 1924, nt. 8 (521), p. 481-482. De men\iqnat d
Arhim. Iuliu Scriban a primit premiul Academiei Romane pentru
lucrarea 40 de predici populare, scrisa pe in\elesul oamenitor simpli.
23 Idem, Se schimbii ca!endaru!, atticol din 12 septembrie 1924
publicat in G!asuL Monahi!or nt. 1-6, 1923-1924. Periodicul Glasu!
 32 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
In anii care au urmar, anumiti, monahi de la ma-
nasririle din Moldova nu au aeeeprar lndreprarea calen-
darului, ci au ie§it din manastiri §i s-au stabilir In zone
izolate din munfi. Este cazul maicii Gliga Maria, zisa
Magdalena, care, conform propriei marturii, a plecat de
la Miinastirea Varatic in anul 1926, din pricina schim-
barii calendarului, §i, impreuna cu 0 alta maica, §i-a fa-
cut un bordei in padure24 • Presa vremii, dar §i revistele
bisericqti consemneaza, inccpand cu anul 1927, prime-
Ie aqiuni ale jandarmilor impotriva unor agitatori sti-
li§ti, precum ~i intervenfia forfelor de ordine impotri-
va unor calugiiri stili§ti din Munfii Neamfului, care ii
agicau pe sarenii din satele apropiace (Ziarul Curentul,
octombrie 1928)25.
Trebuie menfionat d , in Romania, era inca in vi-
goare Codul Penal din 1864, care, in arcicolul 181, sti-
Monahilor a publicat mai multe .nicole care prezenrau problema
calendarului, ariitimd oporrunitate. indreptiirii acestuia. Vezi ~i .r-
ticolul Sa primim Ctl incredere indyeptarea calendarului ortodoY(. din
26 septembrie 1924.
,. Arhivele Na\ionale Romane, fond Inspecto ratul General al
Jandarmeriei, Dosar nr. 5/1936, f. 6-9.
" Un riizvratitor impotriva calendortllui 0 ajuns il1 judecatii, in
Bimica Ortodoxii Romand, nr. 4 (553), aprilie 1927, p. 223: Vina
lui este cd fleea tulburare chiar in biserictl ii afara poporul, ba Sf
mai spune cd se dadea drept illSarcinat ol Patriarhiei Ierlls . Jui
sa starn/ascii umea tmpotriva calendarului. Sf spune, de asemenea,
. ca imparlea manifiste aldlatoare in popor. A fast trimis in judeca-
". ta ii osandit conform art. 181 ii 210 din Ce·•.·:· '! Penal; Ibidem, p.
_l-__----'2""'"'~~arire impotriva calendarului (La Manastirea de Maici din
com. Tabara, judo Orhei, s-a perreeut oarecare tulburare tinpotriva
ealendarului, eu prilejul insralarii unui prem nou. Maicile, flind
parta~e ale ealendarului neindreptat, nu au vrut sa desehidii biseri-
ca. Organele stapinirii au pornit cereetarea) .
STiLISMUL iN ROMANIA 33
ula cii acei cari, prin vreunul din mijloacele enumerate
ra art. 294 (cuvinte rostite in pubLic, strigari, acte auten-
tice sau publice. scrieri. imprimau, desene. gravuri. em-
bleme vdndute sau expuse spre vdnzare. distribuite in pu-
blic), vor provoca direct fa nesupunere ciare legi ori catre
autoritarile constituite. fa disprer catre religiunea domni-
toare sau catre celelalu religiuni. la ura sau dispref con-
tra guvernului se vor pedepsi eu inch isoare de la 0 lun~
pana la un an §i cu amenda de la 500 la 5.000 de leL
De asemenea, In articolul 210 se sri pula ca aceta cart
vor impiedica. vor intdrzia sau vor curma indeplinirea
datoriilor unei religiuni, prin turburari ori dezordine fa-
cute in biserica sau in alt loc hotardt spre acest sfar§it, se
vor pedepsi cu inchisoare de fa 15 zile pdna La 0 luna ~i cu
amenda de la 26 pana La 200 leP6.
Un rol important in raspandirea stilismului in peri-
oada incerbelicii I-a avut policica oportunisca a particlelor
politice. Introducerea vocului universal, prin modi fica-
rea Constitu\iei In 1917, a fiicuc din \aranime principala
,
'.' masa electorala, reprezencand 80% din populafia Roma-
niei. Ori, partidele aBate In opozifie, dornice sa ajunga la
putere, curtau asiduu grupurile minoritare, printre care
§i stili~cii.Semnalele care veneau din sfera policicului au
dus la convingerea d. Indrepcarea calendarului este 0 rna-
sura provizorie ~i d. se poace modifiea, dupa imprejurari,
ceea ce a incurajat rezistenp monahilor ie§i~i din manas-
tiri ~i a alime;,:. ,r tulburiirile. . ."
26 Codul penal a fost promulgat ~i publie~t la 3~ oetombrie
1864 ~i fost pus in aplicare la 1 mai 1865. sufennd mal multe mo-
diflclri in eursul timpului. Text disponibil la adresa http://freelex .
juridic.ro/DocumentView.aspx?Documentld=40035

34 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
In campania electorala pentru alegerile din 1926,
Partidul Poporului condus de Generalul Alexandru Ave-
rescu promisese reintroducerea vechiului calendar. Par-
tidul Poporului era cea dinrai forma}iune polirica din
Romania posrbeiica ce avea organizarii locale in roare .
provinciile isrorice, asrfel inch impacrul sau nu era deloc
neglijabiF. Mai mult, in timpul guvernarii Averescu (30
martie 1926.., 4 iunie 1927), minisrrul de interne Ocra-
vian Goga a dat 0 circularii prin care s-a admis ca, in Ba-
sarabia, Pa~rile sa fie praznuir dupa vechiul calendar. A§a
cum se arara in ziarele vremii, aceasra horara.re a produs
o adanca nemulfumire in randurile inaltului cler, care nu
infelegea sa se foca dintr-o chestiune atdt de importallta un
mijloc de speculafie politica. Dl. Goga ajirma ca mdsura lu-
ata de domnia sa a avut un caracter provizoriu ji domnia
sa crede ca este bine sa se lase deplind libertate credincioji-
lor, pdna cdnd un sinod ecumenic va statua dejinitiv asupra
adoptiirii sau neadoptarii noului calendar pentru toate bi-
sericile ortodoxe. Circulara ministerialii a flc;ut ca 0 parte a
Populafiei basarabene sa jie mulfUmita ca i s-a dat ceea ce
cerea de mult, dar i-a pus pe ierarhi intr-o situafie delica-
ta, iar ordinele date de ierarhi au fost nesocotite de preotP8.
27 in 1920, Liga Poporului, din care a aparut Partidul Poporu-.
lui, a cunosellr 0 rapida resuucrurare organiurorici, fuzionand ell
o grupare a Partidului Tariinesc din Basarabia, condusii de Sergiu
Nila, §i cu 0 grupare desprinsii din Partidul Nalional Roman, con-
dusa de Ocravian Goga; ror atunci, s-a tiicur fuziunea §i cu fraeli -
unea lui Doru Popovici, desprinsa din Parridul Democrar al Uni-
rii din Bucovina (loan Scurtu, Mit Ii realitate: Alexandru A verescu;
http://www.ioanscurtu.ro/con tem/view /18/281).
28 Articolul. Dl. 0. Goga in conflict cu Inaltul Cier, in Cuvdntul,
8 aprilie 1926.
STILlSMUL iN ROMANIA 35
De la tribuna Parlamentului, anumifi depura\i din
opozifie i-au sus\inur pe srili§ti, cum a fost cazul d:puta-
tului raranist Nicolae Lupu, Bro~ura pe care a publicat-o,
DisCU~s parlamentar in chestiunea Pajtelui, a avur un mare
impact in epoca 29 • Interesant de men\ionat este faptul ca,
in legatura cu persoana docrorului Nicolae Lupu, a exis-
rat 0 criza majora in cadrul Partidului Na\ional Tara-
nesc. Ind din anul 1924, ziarul Universul publicase 0
depe§a trimisa doctorului Lupude carre Prqedinfia Con-
siliului Taranesc International, care era considerata 0 do-
vada zdrobitoare a legaturilor dintre !iderul \aranisr §i in-
terna~ionala comunista. Dupa cativa ani, de altfe!, Dr.
Nicolae Lupu s-a separat de Partidul Na\ional Taranesc,
constituind 0 aripii dizidend de stanga, care a aderar
apoi la frontul antifascist, iar, in 1946, a crear Partidul
Taranesc
, Democrat, forma~iune' care a coalizar cu Parti-
dul Comunisr Roman30 •
Un moment care a marcat dezvoltarea mi§carii lm-
potriva calendarului a fost serbarea Pa§telui in anuI1929:
Inca din 1928, Sfantul Sinod hotiiHse ca Sfintele Pa§tl
ale anului 1929 se vor serba la data de 31 manie §i nu la
data de 5 mai, a§a cum pica Pa§telepe sri! vedli. Deoare-
ce ierarhii basarabeni, Gurie Grosu §i Visarion Puiu, au
aratat neajunsurile care s-ar ivi dacii'Pa~rele nu se va ser-
ba in continuare pe stil vechi, s-a admis ca in Basarabia
Pa§tile sa fie serbar dupa sril vechi (5 mai). Acest lucru a
19 Dr. Lupu, Discurs rinut In:jedinra Camerei de fa 7 . martie
1929 In chestiunea Pawlui, Bucure§ti, 1929.
JO Arhivele Nationale fond Directia general;; a,Poliliei, Dosar
27/1936, Nota 218'0/23 i~lie 1936, f 76: Comuniftiipregatesc ma-
i
nifestdri de simpatie domnului Lupu fa tntoarcerea sa i" tara.
 36 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
generat 0 ampla dezbatere in presa vremii, deoarece, pe
deo parte Pa§tele dupa calendarul indreptat cadea inain-
tea celui evreiesc, iar pe de alta pane se ajungea in situatia
bizara in care credincio§i ai acelea§i Biserici Aurocefale 'sa
serbeze Pa§tele la date diferite 11 . In aceastii dezbatere s-au
implicat intelectuali cunoscufi ca Nae Ioneseu, Niehifor
Crainic sau Mircea VuldneSCltu.
Doeumentele provenite d~ la Directia Generala a
Polifiei semnaleaza faptul ca serbarea P;§tilor, in anul
1929, a generat tulburari in nlndul ere§tinilor ortodoqi,
mai ales in satele din Moldova, atat in cea de dincoaee
de Prur (Vechiul Regat), dt §i in eea de dineolo (Basa-
rabia). Inspectoratul General de Siguranfii al Bueovinei
raporta ca mai mulfi loeuirori din Va§caufi s-au sfiituit
la drciuma cum sa impiedice oamenii sa serbeze Pa§ti-
Ie dupa calendarul indreptat; lnspectoratul General de
Siguranfa Cluj raporta ca, in comuna Miclau§i, PIasa
Careii Mari, un grup de 80 de persoane a mar§aluit pe
JI A se vedea mai multe arti~ole ia revista "Glasul Monahilor"; 0
primejdie (24 iunie 1928); Sfohtul Sinod {i calendarul (I iulie 1928);
De ogilariune avea Biseric" nevoic? (2 septembric 1928). "Nu se poate
sa se serbcze in aceea§i Biserici P:!§teie"'la doua date diferite. Dadi
Ardeabl §i Bucovina doresc sa serbcze pa$tele lmpreuna credincio$ii
de .alt rit cu. c~re, convier~iesc. atunci sa fie lasali, nu sa fie obliga;i
top s:1 5e altmczc la asta ; Data Paf/iior " il1datoririle Guvernului.
Cuvamare a lui Nicolae lorga ' ia 14 mimic in plenul Camerei in
"Nea~~~, romanesc", 15 manie ,1929;- Mari Ilgitafii in :1J"carabia pe
'r temaP4fttlor, "Neamul romanesc··. : ~ebruarie 1929; Acad. Nicolae
lorga, Cearta pentru Pa,ti, in "Ncamul Romanesc pentru popor".
XVII. 1929, nt. 9. I mai, p. 147.
-" Constantin Mihai. BiJerrca ,i
elitelt intrltctuale interbe/rce.
Institutul European. 2010 (capitolul "Problema Pascala (1928-1929).
p.27-41
STILISMUL iN ROMANIA 37
triizi strigand jos preofii, traiascii dezordinea. Acela§i In-
s eetorat comunica faptul ci loeuitorii din mai multe
sp . Ia 5 mal,. §I
. nu Ia 31 mar-
sate se agita sa se serbeze Pa§t1le A
, cum s-a hotiirat de citre Sfamul Sinod"1• In ziua
. a'<a
ne,
de 24 martie, un grup numeros de locuitori din com.
Parlita, jude~ul Ia§i, a inehi~ biseri~a, a lua~ ~heil~}i I-a
impiedicat pe preot sa ofiCieze sluJbele rehglO~se .. In-
spectoraml de Siguranfa Piatra Neamf rap~rta mCld.:nte
in comuna Mesteadin, judo Neamf, unde Jandarmu au
fost informa~i ci, in easa unui satean, este adapostit un
dlugar venit sa oficize slujba de Pa§ti dupa stilul vech~.
Autoritafile au incercat sa intre in casa, pentru a-I legl-
tim a, prHej cu care s-au produs indiieriiri intre sateni §i
jandarmi. Calugiirul se numea Dasdilu Gavriil §i fusese
indepartat de la Manastirea N eamf15.
Ziarul Cuvdntul din 9 ianuarie 1929 arata ca, in Ba-
sarabia, circulau manifeste eu urmiitorul confinut: eel
earese va alipi de Paschalia gregoriana Ii calendarul papis-
tii{esc, fie el preot sau mirean, sa fie depanat de la Dum-
I,
~ nezeu Ii dupa moarte sa nu putrezeasea, ci sa ramana in
~ vecinicile munci. Este semnificativ fapml di preofii din
~ Soroca, fiind convocafi la Prefectura Judefului §i in§ti-
~ intari ci sum rugafi sa oficieze serviciul religios dupa ca-
11 le~darul indreptat, s-au opus in corpore, deelarand ci ei
~ ,nu oficiaza Pa§tile decat la data ~e 5 mai, semnand §i 0
~ declara{ie in acest sens (28 marue 1929). InsfectOIatui
t -- --- - -- --------- - -------- .. ------ ----- - -- -----.. ---
"
3J Arhivele NaTionale, fond Direqi. General. a Poliriei, Dosar
46/1929: Nora 1245/18 martie 1929. f. 4, Notele 1452 ~i 1453/31
manie 1929, f. 12-13.
J'ldem, Dosar 43/1929: Nora 1385/25 manie 1929, f. 13.
31 Idem, Dosar 46/1929, Nora 1983/29 aprilie 1929, f. 15.
 38 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
General al Siguranfei raporta cl, in ora§ele importante
din Basarabia (Chi§inau, Orhei, Tighina, Cahul),Pa§rile
dupa calendarul indreprar s-a oficiat numai in bisericile
militare, de clrre preofi milirarj36.
A§a cum se arara in aceste documeme, in perioada
1928-1929, anumifi monahi care parasisera manastirile
sau fusesera exclll§i pemru fapte disciplinare s-au a§ezat
prin sate, unde au infiinfat case de rugiiciuni. Ace§tia ii
.:: instigau pe credincio§i impotriva preofilor ortodoC§i, spu-
nandu-Ie cl indreptarea calendarului urmare§te sa-i inde-
parteze de legea cre§tineasca §i sa-i treacl faqat la caro-
Iicism. Unul din ace§tia a fast Gamaliil Papi!, exclus din
manahism in anull924, penrru viata imarala betie <i riz-
I " y
vratire contra regulilor viefii ciilugare§ti. Un altul a fast cl-
lugarul Pletasu, izgonit de la Minasrirea Slatina in 1930,
pentru purtiiri rele'7.
In anul 1931, revista Mitropolia Moldovei can-
semneaza caterisirea fo§tilor dlugari-preafi care fuse-
. sera exclu§i din tagma manahalii pentru rele purtari §i
agitatiuni pe chestiunea calendarulu Ps. Astfel, prin dec
cizia Sinodului Mitrcpoliran nr. 5754/22 septembrie
1930, au fast excluse pentru rordeauna din dlugarie
un numar de 11 persoane, printre care David Bida§cu,
Gamalii! Papi! §i Glicherie Tiinase de la Cetatuia In
camunicatul Mitropoliei Moldovei, se specifi'ca Eap-
tul d tofi acqtia sunt fi raman lipsitide darul preotiei,
"Arhivele Nalionale. fond Dire~lia General. a Poliriei. Dosar
43/1929.f. 12, 13. 18,20.
37 Arhivele Narionale. fond Ministerul Instructiunii al Cultelor
$i Artolor, Dosar 125/1935. f. 182. . •
38 Mitropolia Moldovei. aprHie 1931, p. 122-123.
I STILISMUL iN ROMANIA 39
ramanand caterisifi. Deci nu mai au dreptul de a purta
haina calugiireascd, nici de a mai savdrfi slujbe religioa-
se, nici in biserici, nici in casele creftinilor sau in orice
alt loc. Acestora Ii s-au adaugat, pe parcurs, §i alfi fo§ri
monahi, precum Eustafie Andreescu, caterisit §i exclus
din tagma monahaIa prin hotiira~ea Juriului de Jude-
cad al Starefi!or §i Arhimandrifitor din Eparhia Un-
gro-Vlahiei, din 24 mai 193439.: .
Cu ajurorul unor oameni polidci sau al unor avacap,
stili§tii au rell§it sa se organizeze sub forma unar soeiecifi
de binefacere legal canstituite, currta fast cazul Asoeiafiei
religioase Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel in camuna Ziirne§ti-
Neamf (30 august 1930), care era sondusa de fosrul arhi-
mandrir Eustafie Andreescu, ca pre§edinte, §i care reunea
credincio§ii stili§ti din camunele Ziirne§ti, Roznov, Savi-
nC§ti, Mesteacin, BorlC§ti, Rediu (4nexa 3)40.
In acd3§i timp, srili§tii au rell§it sa consrruiasci bise-
riei , rara 0 prealabi!a autarizatie,
, inciilcind articolul24 din
Legea pentru Regimul General al Cultelor din 1928, precum
i, §i articolul 175, care stipula cl nu $e poate ridica nieio bi-
,1 sericl rara binecuvantarea mitropolitului §i a episcopului
j
1
locului §i rara aurorizape din partea auroritafilor41• Primre
.~ cde mai impartante laC3§uri ridicate in aceasta perioada,
1
se numara cele de la Rida§eni-Sucea"~, BrllSturi-Neam~,
39 Arhivele NaTionale, fond Minisr~rul Insrruqiunii, a1 C ulte-
lor ~i Andor, Dosar 125/1935, f: 77. .
•• Arhivele NaTionale, fond Ministerul Insrruqiunii, Culte10r
$i Artelor, Dosar 125/1935, f. 40 (memoriullui Eustatie Andreescu
dirre Ministrul Cultelor din data de 28 'martie 1935); d,espre aceastii
asocia{ie, Idem, Dosar nr. 1 bis/1954, f. 44.
.. DespreLegea culre10r din 1928, Ovidiu Bozgan, Politicii Ii
Bisericii in Romania Mare, in Dosarele fstoriei nr. 11 (87).
 40 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Yaniitori, Bilfiitc§ti, Podoleni, Roznov, General Averescu,
Ziirhe§ti - N eamf42. Aceste construqii, precum §i altele de
felul acesrora, au fost sfinfite de ieromonahi caterisif i, ca
Glicherie Tanase §i alfii.
Este important sa semnalam faptul d, in luna fe-
bruarie 1933, preofii ortodoqi din judefele Neamf §i
Palriceni s-au adresat Parriarhului Ierusalimului pentru
a aHa dad acesta sprijinii mi§carea imporriva calenda-
rului, a§a cum sustineau stili§tii. Patriarhul Ierusalimu-
lui le-a riispuns in data de 8 martie 1933: Am primit
ji am citit epistola Cueerniciilor Voastre eu data de 5 fe-
bruarie, in care foeefi euvant de tulburarile din parohii- ~
Ie voastre din partea a ni§te ealugari fora de eultura care ~
explo4te4zii ignor4nfa §i bunat4tea poporului roman eel ~
u'lll.vios, din C4UZll sehimbarei c41endantfuicelui veehi,
eu eel nou, in anul 1924. Raspunzdndu-va, va adueem
Ill. eunojtinf4 Vo4stra ca m-4m neeajit foarte pentru aeeste ~
raspandiri in poporul roman eel evlavios, contra Sfdntu-
lui Sinod al Biserieii Ortodoxe Romane, ji focem eunoscut _~!it-- --Rra<Ht de sprijinul unor avocafi renumifi in epoca, primre;
friifiilor Vo4stre ea Ortodoxia Bisericii Romane nieidecum
, nu S-4 ataeat de eeilll.lfi patriarhi ortodoc!i ,ri mai ales de
Patriarhia Ierusalimului ji ea Sf Sinod are toata liberta-
tea sa·foca ji sa porunceasea in hotarele ei ell. 0 autoritate
sz:prema in Bi er a t t ' b do Ill. h
sin~adelor ecumenice~ ia?~por~l r~man ~e~ cred~ncios ~
' s ze 0 eeea ee nu se a ate e otarari-
Ie
trebuz:, cu mare e;lavze, fora n!czo zmp'0trz!'zre, sa pr1c
measca porunea,l.,'. , .... ' .
42 Arhivele Nafionale, fond Inspecroraeul General de Polifie
Ia§i, 00sar4111933, Nora 11210/24 rnai 1933.
" Serisoarea esee reprodusa de Pro Toma Gherasimescu, indrep-
<J
tarea calmdarului, Tipogralia Slimei Episcopii a Hotinului, BIUri,
STILISMUL iN ROMANIA 41
2. Evolufia stilismului in perioada 1934-1936
Panii in anu11934, mi§carea stilistii nu s-a manifes- :
tat primr-o aqiune organizatii unitar. A§a cum am amin-
tit mai inaimc, anumifi cill\gari exclu§i din manastire
s-au erijat in condudtori ai rezisten\ei impotriva calen-
darului indreptat, agitind spirite!e in unele sate din Mol-
dova. Aqiunile lor crau insa disparate §i, nu de pUf ine ,
ori, Iiderii stili§ti se aflau in conflict. Dupa anul 1934,:
stilismul se organizeazii in jurul caselor de rugaciune §i al
paraclise!or nou construite. Pemru mai multii siguranfii;
stili§tii au inceput sii-§i fortifice case!e de rugaciune, ridi- ,
dnd garduri inalte de 4-5 m, iar preofii fi ealugarii care.
slujeau erau piizi\i in permanenfa de 0 garda formata din
~ 40-50 de oameni inarmafi44.
~ Incepand cu anul 1935, stili§tii au inceput sii acorde'
atemie clarifidrii statutului lor juridic atat la nive! indi-
~ vidu~l, cat §i la nive! colectiv. In acest sens, s-au bucu-',
il ace§tia numarandu-se Codin Cernaianu4 5, care i-au aju-!,
~
S.: 1936, p. 21-22. ProGherasimeascu a vawe aceasea scrisoare In gre-,:
g ce§te §i romane§te, cu pecerea Patriarhiei lerusalimului, In casa pre-
~
~
otului din satul Raucqti-Neam\.
"Arhivele Na\ionale, fond Miniseerul Instruqiunii al Culrelor '
§i Anelord=>osar 125/1935, £ 38,49: .. . '
_----i-.__ _.. ,j-€odin-€erroiiamreta cisieOlie 'CU'Veri§QlIra Henel tupes<U".
~ amanta Regelui Carol II. A trecut la catolicism in jurul anului 1940,
i fiind ucenic ~i colaboraeor allui Marin Theodorian Carada, cunos-
H Cut gazetar §i prozator din perioada inrerbelid. I-a asisrae juridicpe
~ seili~ei, tudori§ei, manorii lui lehova, precum §i pe clericii cerra\i Clj
I diciplina bisericeasd. Se spune despre d cii a f.i.cut cariera din §anra-
I jarea chiriarhilor §i a clericilor ortodoqi, speculand lipsurile din unele
 42 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
tat sa-§i redacteze memoriile §i sa intre intr-o anumira le-
galitate in raport cu autoritarile statului. Adeprii stilului
vechi au inceput sa depuna procese verbale la primariile
localitarilor uncle domiciliau, prin care notificau faptul
d piiriisesc Biserica Ortodoxii RomIna. Un exemplu in
acest sens este Procesul-verbal incheiat de car iva crqtini
ortodoqi din satul Pope§tii de Sus, judo Soroca, ce se de-
.clarau _credincio§i ai bisericii de rdsdrit din ace! sat (Ane-
. xa 4). In anu11935, 140 de familii din Puce§ti-Putna au
adresat un memoriu Rege!ui Carol II prin care solicitau
admiterea fonqionarii comunitdtii religioase Adormirea
Maicii Domnului46 •
In cursu] anilor 1934, 1935 §i 1936, s-a putut ob-
serva 0 propaganda agresivii in favoarea stilului vechi. In
general, preorii ortodoqi dincomune!e unde existau or-
ganizarii puternice stiliste nu mai aveau nicio autoritate,
iar unii dintre ace§tia, 3§a cum se aratii in rapoarte!e Po-
!iriei din acea vreme, erau chiar ameninrap cu moartea47 •
In general, autoritarile considerau d mi§carea stilistii re-.
t;rezenta un perieol pentru sigutanra starului, fiind mo-
nitorizatii in ace!a§i fe! ca §i mi§carea comunista §i cea
cuzistii (Iegionara)48; -
centre eparhiale, ca ~i din via,a unor ierarhi ~i ca a fose antreprenorul
tuturor scandalurilor ji afocerilor biseric'fti din ultimii 50 de ani (Mi-
nisreruI CuIrelor. Direqia de Srudii. Dosar nr. I bis/1954, £ 7).
" Arhivele Na,ionale, fond MinisteruI Insrruqiunii aI CuId,,'
~i Artelor, Dosar 125/1935, £ 21-22.
47 Arhivele Nafionale, fond Direqia generala a Poli,iei. Dosar
54/1936, £ 32, Mijcarea stilistii, Raport din 21 seprembrie 1936.
48 Arhivele Na,ionaIe, fond Direqia GeneraIii a Polifiei, Dosar
49/1935, f. 32.
STILISMUL IN ROMANIA 43
Din piicate, fanatismul credincio§ilor stili§ti §i inca-
acitatea autoritarilor de a gestiona situariile tensionate
~u
condus la 0 serie de incidente soldate cu moqi §i r.!i-
niti, arat din partea stili§tilor, dt §i a foqe!or de. ordine. In
anul 1924, fusese adoptatii Legea pentru repr!~a~I!:!}!J!
infraqitmi~0rz.~a!illJf'i~p~bliC!2 cunoscut~ sub nu:nele
de LeqeaMdrzescu, pe baza careia s-a autonzat desfimra-
rea p~;:tidel()r-§r;rganiza\iilor extremiste. In baza Legii
Marzescu, Partidul Comunist Roman a fost trecut in afa-
ra legii la data de 6 aprilie 192449 • In anul 1933, Minis-
trul de Interne G. G. Mironescll...il_Lniriat un proiect de
~Iege pentru_~_~nt~~~_':l~e..~?iJ)revederLin Legea Md~z.es:~.
NoHeartico!e declarau infraqiuni urmatoarele aCtlVltap:
propaganda p~lltrll_c::.r~~~~~<i(!~l!cl~C':,_as()ciar!i_§!_~~i~l~
subversive, panicipar,~a .Ia tn.:anifest~rL.§iJ)r.2<:~~i_ul1inea-_ ..
~ ··~torizate, indemnurile la rebeliune, ba~ic:ad~rile, portul
ileg~C~~~iIIl~§i unifor~e.
•. Este important demenfionat ca, in ciuda legislafiei
restrictive amintite, stili§tii se prevalau de un ordin al Mi-
nisterului de Interne potrivit caruia Jandarmeria nu tre-
-bltiacsa-se amestecdntrebmile religiuase-tz956/29 mar-
. tie 1935 - ceea ceeX--rrCiifiitr-o oat:eeal'em;l.surTactele
lor provocatoare fafii de organele statutului. Din docu-
mentele pe care Ie-am avut la dispozifie, reiese ca cele mai
grave incideme intre stili§ti§i foqele de ordine au avut
,
49 Codul penal ji legiuirile compiementare recente cuprinzand un
numiir de 25 de legi ji regulamente din anii 1921-1932. Bucure~ti,
1933, p. 540-555. Legea Marzescu a fost una dintre eele mai mo-
derne regIementari, Ia vremea respectiva, dovada fiind faptul cii a re-
u~it sa reziste pana in anul2000, cand a fosr abtogata de Ordonau\a
GuvernuIui nr. 26/2000 eu privire Ia asocia,ii ~i funda,ii.
 44 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
loc la Toparil§ti-Vaslui, Cucova-Tecuci, D.rgu-Neam~,
prec~m §i in localitatea basarabeana Albinef.
In luna iulie 1934, a avut IDe 0 rebeljune de mari pro-
porfii, a§a cum este c!asificata in documemde Jandarmeri-
ei, in com. Topora~ti-V2.s1ui, eu ocazia sfimirii casei de ru-
gaciune Sf Petru §i Pavel, protagonistul in~idemului fiind
preotul caterisit Mihail Toma din Ia§iso. Jandarmii; care au
dorit sa-llegitimeze pe preot, s-au izbit de opozifia stili§ti-
lor, care, pemru a-I apara, au organizat paza ziua §i noaptea
cu 40 de oameni, opun<lndu~se jandarmilor. In ziua de 9
iulie 1934, un deta§amem de jandarmi a incercat sa-I re-
tin;;' pe Mihail Toma. In invalma§eala produsa, s-au tras
focuri de arma de ambele piirfi, incidemul soldandu-se cu
moartea a 3 credincio§i stili§ti §i ranirea altor 12. Au fost,
. .
de asemenea, 4 ranifi din randul jandarmilor51 . In data
de 12 iulie, ca urmare a 2.cestor evenimente, un numar de
circa 1000 de stili§ti, majoritatca femei §i copii, au plecat
'.
in ora§ul Falticeni §i s-au oprit in fap Prefecturii judefu-
lui, unde au oficiat slujbe religioase, provoclnd in acest fel
autoritarile52. Mai tarziu, dupa ce a primit 0 somafie scrisa
dill pal tea autoritafilor, pi-ectul s-a prezemat la Prefectura
Ga!afi, care I-a predat Legiunii. deJandarmi. .
Uo alt incident regretabil s:a petrecut in anul 1935,
clod credincio§ii pe sti! vechi din Putoa, Bacau §i Tecuci
~u honir:l.t ridicarea unui ICC2§ de cul~ in comuna Cucova.
In ziua. de 27 mai 1935, colonelul de 'andarmi Chihaia §i
. "
'0 Arhivele Nalionale, fOli.: :nspe~torarul general al Jandarrne-
riei, Dosar nr. 15/1935, f. 52-70.
" Arhivele Nationale, fond Direqia General .. a Politiei, Dosar
43/1934, f. 14 (Nora nr. 1624/10 iulie 1934). . 54 Arhivele Nationale, fond Minisrerullnsrruqiunii, al Culre-
" Ibidem, f. 15 (Nora nr. 1563/13 iulie 1934).
STILISMUL iN ROMANIA 45
rocurorul Tomita s-au deplasat la Cucova pentru a cer-
P , I . . . d I.
ceta un caz de ultraj contra primaru UI §I a Jan armu UI,
comis de adepfii stilului vechi. Ajun§i la fafa locului, ace~­
tia au constat ca stili§tii se baricadasera in casa de ruga-
dune. In confruntarea care a urmat, §i-au pierdut viafa 5
oameni, iar alfi 28 au fost gray til. nifi. Circa 40 de persoa-
ne au fost relinute pentru interogatorii. Conform rapor- .
wlui colonelului Chihaia, casa de rugaciuni era fortifica-
ta, iar preotul stilist a fost gasit doar in urma perchezifiei:
am constat ca un loc de cca 20 de prajini, in capul de vest
at satului, este ingradit cu gard de sclinduri de circa 20m
intilfime, iar deasupra sarma ghimpata ... Cu ocazia perche-
zi{iei, intr-o groapa mascata de un butoi, travestit ftmeiejte
Ii armat cu 0 secure, am gasit pe eel ce tinea lac de preot 5.1.
Intercsant este §i incidentul care a avut loc la Plum-
buita-Ilfov, in anul 1935. Conform.documentelor Jan-
darmeriei, aici se aHa un grup de stili§ti care §i-a co.nstruit
un liica§ de cult pe pro prieta tea unuia dintre ei. In ziua
. de 2 noiembrie 1935, §eful Seqiei de Jandarmi Saulqti
a. mers la fap locului inso~itde 9 jandarmi, cu scopul de
a opriconstruqia ilegala. Stili§tii, in numar de 30-40,
nu n:+mai ca nu s-au supus, dar all atacat pe jdndarmi, 10-
vindu-i Ii incerclind a-i dezarma, ftind nevoifi a se retrage
pentr.J a evita ciocniri slingeroase, care s-au mai intamplat
ji in alta parte5 4•
5} Arhivele NaTion.le.-fond MinisterulCultelor, ?irecfia-St~--~"-­
dli Dos.r nr. 1/1945, f. 27-28. Vai ~i arric6\ul .,lndl1erare cu su-
li~:ii inrr-o comuna din judetul Puma. Doi rnorTi ~i ppre raniti"', in
Universul, 29 rnai 1935.
loqi Arrelor, Dosar 125/1935, f. 59-63.
 46 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Un incident gray s-a peuecuc in septembrie 1936,
clnd omul~ime de stili§ti din jude~e1e Neamf §i Baia au
pomit spre Piatra Neamf, pentru a cere e1iberarea preo-
filor stili§ti Pamvu §i Andreescu, despre care se credea ca
fusesera arestafi, fiind derinu~i in penitenciarul din acest .
ora§. Conform relatiirii din ziarul Universul, in artico-
lui intitulat 0 provocare a stili/tifor din nordulMoldovei
(miercuri, 16 septembrie 1936), aRam d in duminica
precedenta (13 septembrie 19~6) avusese loc sfiflf irea bi-
sericii stiliste din Buhalnip. Dupa sfinfire, 0 coloana de
circa 150 de drure a cobod.r pe valea Bisrrirei, lndrep-
randu-se spre Piarra Neamf.
Aucoritafile, in frume cu Prefectul, primul procu-
ror ;;i comandamullegiunii de jandarmi, au ie§ir In in-
rampinarea lor la bariera ora§ului. Grupul de srili§ci s-a
oprit la 20 de km de ora§, trimifand 0 delegafie care .sa
informeze autorirafile d au venit in numar mare pentru
a cere satisfoqie, In caz d liderii lor nu vor fi eliberari55.
Stili§tii aveau cu ei pan carte pe care scria: Traiasca religia
ere/tina adevarata a stili/tifor! §i Josautoritafile! Procurorul
Ie-a dar un ragaz de 10 minuce sa dea jos pancartele §i sa
. , treaca Iini§tifi prin ora§. In acel moment, potrivit relatarii
zi:lrului Universul, stilistul Gh. Mo§neagu din tom. Bo-
roaia a atacat pe §eful siguranfei, lo.vindu-l. Atunci, sti-
Ii§tii au navaJit strigand "moarte autoritiifilor", lovind pe
primul procuror cu pierre. Numero§i soldafi reangajari §i
. ., poliri§ti au fm.L de asemenea lov~-au ales eu caperele
sparte. Razvratifii au Incepuc apoi sa traga focuri de arma
. " Arhivele Na\ionale. fond Direqia Generalii de Polilie. Nora
2681/5 septembrie 1936; nota 2683/6 sept. 1936.
I STlLISMUL iN ROMANIA 47
avand in mijlo~ul lor pe faimosul "episcop" Glicherie.
Acesta era imbracat in haine femeie§ti.
In urma incidenrului de la Piatra Nealnf, au fost
arestafi 194 de stili§ti, dupa trieri fiind rerinuti 50 de
barbati §i 20 de femei, iar Glicherie a fost adus in Bu-
cure§ti penuu audieri 56 . Printre cei arestati se numara §i
maica stilistii Alexandrina n. Cheriloaia. care a declarat d
a aderat la mi§carea stilistii in anul 1934 §i d, in timpul
evenimenrelor de la Piatra Neamt, a fost ca gardii pentru
paza fosrului episcop Glicherie (?!)57.
Din momenrulln care a fost caterisit, In 1931 , §i
pana clnd a fost recunoscut ca lider al gruparii stiliste, in
anii 1934-1935, nu am putut gasi niciun documem de
arhiva care sa ateste activitatea lui Glicherie Tanase.~tim
doar ca, dupa 1934, acesta a fost condamnat de mai mul-
te ori pentru port ilegal de uniforma de ve/mintepreofefti:
la 29 ianuarie 1934 (condamnat la rrei luni inchisoare),
la 13 iunie 1934 (condamnat la rrei luniinchisoare im-
preuna cu David Bida§cu), respectiv la 4mai 1935 (con-
damnat la 0 luna inchisoare)58. In octombrie 1935, a mai
primit 0 condamnarede 9 luni. Potrivit informafiilor
preotuiuiorwdoxciin Rauce§ti;inaime--de'a-pleca In in-
chisoare, Glicherie a avuc grija sa Ie spuna credincio§ilor
d este plecat la Ierusalim sa se faea episcop. Astfel, clnd
s-a imors, i s-a facuc 0 primire triumfalain satul Boroaia,
',.
Cd
~Hj Arhiyele Natif)nal~gn Dl~Cf1tl r
' - . ,-,ellen.?
J'
a npo.'pet,
J' . . "' __ _
;L~I.. r - --
54/1936. f. 33 (Mi{carea stilistti, Raporr din 21 septembrie 1936) .
\ 7 Arhivele Nalionale. fond Inspeccoratul General al Jandarme-
riei, Dosar nr. 511936, f. 1-5 (dosarul maicii sriliste Alexandrina) .
\. Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Instruqiunii, al Culte-
loqiArrelor. Dosar 125/1935.f. 115. 1I6. 117.

48 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
a§ternandu-i-se Bori pe eale S9 • Referitor la acest moment,
istoriile ofieiale stiiiste eonsemneaza cii cuviosul Glicherie
a plecat fa Sfdntul Munte Athos in 1935 prin Serbia. UJia
sii convinga un arhiereu ce slujea dupa calendarul iulian sa
vina in Romania sa-l hirotoneasea episcop. fmprejurarile le
su'!t potrivnice fa Atena, fa Belgrad, fa Budapesta §i fa Vie-
na §i, de aceea, se intore in tarP.
In ziua de 2 august 1936, a avut loc 0 mare a aduna-
re a stili§tilor din jude~ele Baia §i Neam~, unde Glicherie
s-a proclamat episcopul stili§tilor din Moldova. Imediat,
§i-a fieut §i un program de activitate in eparhie, cu sfin-
{iri de loeuri de bisericii §i proeesiuni. Cea dindi sjintire
a fieut-o in sacul Rauee§ti, judo Neamf (7 august). Cu
aeest prilej, conform eelor relatate de preocul ortodox din
Rauee§ti, Giieherie ar fi spus: In toamna, yom avea un
congres general al tuturor cre;tini/or de riisarit pe vechi din
intreaga fara. Sa venifi cu totii ti sa strangef; bani mulfi,
Ii
cae; trebuie sa plece 0 delegafie La Bucure;ti sa regliim Ii cu
chestia Episeopiei. ered ea de la toamnii 0 sa avem episeo-
I 6J Dezviiluirea unor s{l/za!ionale exeroeherii: Rmptltinul Moldo-
pie, insa trebuie parale multe, caci 0 episcopie ;i un episcop
nu se pot face din nimica toata. Popii sunt lacomi, au lea/a,
au pamant, au venit din popor. Jos popii, jos episcopi; ere-
tici, jos calendarul nou! $i toaca lumea a ineeput sa srrige
impreuna cu el.
In 1936, consemnam apari~ia unei bro§uri antisti-
liste semnate de Grigore Spiru; care arata ea Glicherie
§i 'ovarii§ii lui due 0 viala imorala §i triiies. pe spinarea
. ,~"".
I' Arricolul Pr. D. Savescu dinRiiuce~ti, Neaml, Stilismullji
inepe ianlii aetivitatea, in Universul27 septembrie 1936.
60 Catacombelt Ortodoxiei, nr. 2/mai 1999 (http://www.cata-
combeleorrodoxiei.ro/index.php/lacasuri-de-cult/1228.htmI)
$TILlSMUL iN ROMANIA 49
rnulfirnei !anatice, pe care 0 in§alii §i 0 speculeazif'. Auto-
r ul ,
care sustine
,
d a tacut 0 ancheta personala in fagare-
Ie sti/iste de la Vanatori §i Rada§eni, afirma ca, dupa ee a
fost alungat din manastire, Glicherie a gasit gazduire in
casa brigadierului silvie Ion Garleanu din Targu Neam~.
Curand, s-a indragostit de fata acestuia, Maria, eu care i .
avut 0 aventura. Acest episod este consemnat §i de preo-
tul ortodox din Brusturi-Neam~, Nieulae Gheorghe, Care
adauga faptul d fata brigadierului ar fi ramas insarci.na- .
til, d a rcu§it sa scape de copil tacind un avon la la§l eu
ajutorul Anei Pauker §i ca, ulterior, s-ar fi dlugarit intr-o
62
manastire stilista, luand numele de Glieheria •
3. Stilismul in Basarabia
Problemele cele mai serioase in legatura cu calenda-
rul se inregistrau, fara indoiala, in Basarabia, unde situa-
vti. Glieherie DiavolulSfont, "episcopu!" stilijtilor, f. a (inregistratii la
Biblioteca Academiei in anul 1936).
62 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Raport llJupra
stilismului In BOR de La infiinrare pdna in prezent, 8 iulie 1985 (4
file); Aihivele Administraliei Patriarhale, Mitropolitul Glicherie (do-
sar din 1982, fila 1). Despre Glicheria se aminwite ~i In istoria ofi-
dala a lui Constantin Bujor: Aja, de exemplu, Sf rdspandise ji vestea
despre mtdte femei eredinciollJe care, d;'pii ce ascultau sJ~tur~le duhov-
nieejti ale pdrintelui Glicherie, pardseau lumea jt se calugareau, for-
"'//nd IlJtfol primele ajeziiminte monahale de maid Putem mentzon~ "
°
aici pc fiica domnului Garleanu din Tg. Neam!, pro/,soard La jcoa/iJ .
din ortlj, care ji-a parasit starea socia/iJ ji a pleeat La Jerusaltm, u~de
a primit marea schima sub numele de Glicheria (ConstantIn Bu)or,
65 de ani de peNecutie a Biserieii Ortodoxe Rom/me de stil vechi (oct.
1924-dee 1989), Editura Schimbarea la Fala, 1998, p. 25).

50 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
tia politico-edeziastica prezenta 0 serie de particularitati
fata de cea din Vechiul Regal. Stapinirea prisd impri-
mase Bisericii din aceastii straveche provincie romaneas-
d un specific rusofil (pravoslavnic). In marea lor majo-
ritate, bisericile erau pictate cu sfin\i ai Bisericii Ruse ~i
aveau inscriptii, in limba slavona63 • Preotii, erau hiroto-
niti de ierarhi ru~i, iar intelectualii erau educati in §colile
ruse§ti, unii din ei fiindchiar rusificati. , Moscova, care
duta prin orice mijloace sa pastreze ideea unitii\ii Impe-
, Documentele pe care Ie-am parcurs arata ca popula-
'; riului Rus in vechile lui granite, avea rot interesul ca, in
Biserica din Basarabia, sa se menlina caracterul rusofil, .
calendarul pe stil vechi fiind unul din elementele de baza
ale acestei politici. . zilele de sarbatoare dupa calendarul indreptat, oamenii
Pe de alta parte, istoricii contemporani apreciaza cii
politica de integrare a Basarabiei in viata , economicii ' 50-
cio-poliricii ~i religioasa a Romaniei a fost un quasi-e~ec,
cii nu s-a acordat cuvenita aten\ie acestei provincii roma-
ne§ti §i cii ea nu s-a bucurat de 0 reforma administrativa
bazatii pe principiul auto-administra\iei locak.
Din punct de vedere bisericesc, situatia , canonica
§i administrativa a Bisericii din Basarabia, regie menta-
tii prin Carrea Pastorala din 16 iunfe 1918, a continuat
sa fie in atentia mai multor §edinte ale Sfantului Sinod.
o problema viu dispurata a fost hotiirarea unilaterala a
derului basarabean de trecere a averii Bisericii din Basa-
rabia in posesia unei societa\i numite Uniunea Clerului
GJ Revista Claml Monahilor reproduce un memoriu al unui
cfe§tin din Basarabia, adresat Mirfopolirului Gurie, In cafe se arara
ca, la 16 ani de la Unire. In unele biserici §i manastiri se pomenesc
sfin~ii ru§i, iar nu cei din lara, foarre cunoscu~i, ca Sf. Dimitrie, Sf.
Paraschiva sau Sf. Filoneia (nc. 1111933).
STILISMUL iN ROMANIA 51
OrtoMX din Basarabia (30 iunie 1922). In §edin\a din
16 decembrie 1922, Sfintul Sinod hotiira ci Biserica din
Arhiepiscopia Basarabiei trebuie sa se conduca in admi-
nistrarea ei generala de legile locale care au fost aprobate
de Sf. Sinod al Bisericii Ruse, completate cu cele cup rinse
in Cartea Pastorala §i, prin urmare, respingea instriiinarea
averii. In anii care au urmat, a fost 0 lupta surda intre' e1e-
rul basarabean, care ignora sistematic hotiirarile luate de
64
Sfintul Sinod, §i Biserica Ortodoxa Romana .
tia Basarabiei, in mafea ei majoritate, nu s-a supus hot?-
~irii Bisericii Ortodoxe de indreptare a calendarului . In
mergeau la lucru pe camp §i nu frecventau bisericile, in
timp ce, in zilele de sarbatoare pe stil vechi; orice activi-
tate inceta, iar satele luau un aspect festiv. Un rol impor-
tant in menlinerea acestei rezisten\e pasive I-a avut mi~­
carea inochentista, puternica in Basarabia la acea vreme,
care respingea calendarul indreptat65 • De asemenea, un
rol hotarator a jucat pozi\ia anti-calendarista a unor in-
telectuali cunoscu\i, ca Iustin Fra\iman, prC§edintele Co-
.. Vezi Dezbaterile Congresului National Bisericesc. Sesiunea or-
dinarii din octombrie 1926, Bucure§ti, 1926, p. 63-65. Aceasdi pro-
blema fusese abordad §i In §edinp Sfanrului Sinod din 24 februarie
1924. care hodrase lncredinprea administra,iei averilor und efo rii
formate din chiriarhii celor trei Episcopii basarabene. . .
6S Despre inochentism: Arh. Grigorie L. Boto§aneanu, lnochen-
tismul, in Biserica Ortodoxa Romana, anul XLV!, nt. 9 (570), sept.
1926, p. 679-774; N. Popovschi, MiJCarea de la Balta. Chi~inau,
1926; 0 stare de lucruri ingrijoratoare Ii mijloacele de a 0 inliitura, in
MitropoliaMoldovei, marrie 1931. p. 53-58.
 52 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
miretului Cre§dnilor Orwdoqi, care a expus In reperare
I STILISMUL
d.nduri convingerile sale Imporriva calendarului Indrep-
tacM. Mai mule decir arat, cauza vechiului calendar a fosr
susfinutii §i de parridde politice, a§a cum am aratat, multi
dimre membrii aceswra fiind stili§ti propagandi§ti67. •
Mi§carea srilisra din Basarabia §i cea din Vechiul Re-
gar s-au afiar imr-o permanema legatura. Un rapon al
Poliriei an'ita ca, In 1935, doi cerareni din localirarea ba-
sarabeana Albiner, Ion Pietraru §i Alexei Scalariki, au luat
legatura cu Glicherie Tanase, pemru a Ie rrimite un preot
stHist. Glicherie le-a propus pe calugarul lrimia Plewsu,
Insa acesra a condifionat venirea lui de exisrenp unui la-
ca§ de cult §i de asigurarea pazei In cazul unor interventii
ale autoritarilor. in scurr {imp, In casa lui Ion Pierraru s~a
amenajar 0 casa de rugaciune, precum §i locuinra calu-
garului. Din contriburii benevole, s-au cumparar icoane,
caqi §i alre obiecte de cult, iar cladirea a fost Intarita eu
gard inalt, asemenea unei fortarere. in curte, s-au instalat
6G Arhivele Nafionale, fond Direeria generala a Poli,iei. Dosai
54/1936 f. 3 (Mi/carea stilista de fa incepltturi plina in present. Ra-
port din 29 octornbrie 1936; Frafirnan era pre§edinte al Comite-
tului Crt/tinilor Ortodoqi din Basarabia, absolvent al lnstitutului
de Arheologie al Univerisicl\ii din Sankt Petersburg. seqia istorieo-
filologidi (J 910). profesor de Iimbi clasiee Ia seminarile teologiee
din Pskov. Liseok. Oionef. Pinsk. fondator al Societalii Istoriee B.
P. Ha§deu din Chi§iniiu. autor .1 mai multor lucrari despre istoria
romanilor in Imperiul Tarist. r.'~mbru corespondent al Academi-
ei Rom;;, .din 1919 (Dorina Rusu. Membrii Academiti ·Homlme
(1866-1999). EdituraAcademiei Romane. 1999. p. 200-201).
G7 Arhivele Nalionale. fond Direqia Generala a Polifiei. Dosar
4111933. Nota 10980/22 rnai 1933 a Inspeetorarului General de
Polilie Cerniiufi. f. 22.
IN ROMANIA
doua toace de fier, cu scopul de a chema wt satul dad. se
53
inrampla ceva. In ziua de 26 iunie 1935, Plewsu a rinur
o intrunire in localirarea Singureni, la care au participar
cca. 400 de srili§ri. in cuvamarea pe care a £Osrir-o, le-a
spus credincio§ilor ca acum a ramas sa se treaca la fapre.
sa dad.me bisericile §i sa se Impotriveasca pana la moarte
autoritari1or care ar Indrazni sa opreasca consrruirea de
biserici srilisre. Din acd moment, norau rapoartele Poli-
riei, exaharea religioasa a locuiwrilor s-a manifesrar tari§,
iar la slujbde savaqire au inceput sa vina §i locuiwri ai
sardor vecineG8 •
Localirarea Albiner-Balti din Basarabia era un cen-
rru srilisr important. I~ cur;ul anului 1935, majorirarea
locuitorilor depusesera cereri de parasire a Bisericii Orto-
doxe Romane §i de [Cecere la srilul vechi. Conform Pre-
fecturii Balri, la dara de l3 iunie 1935, numarul acestora
•
se ridica la 1368. Prefectura nora in acesr contexr: stiliitii
sunt liberi sa pariiseasca cultul ortodox, dar nu se pot de-
clara adepp ai umli cult at stilului vechi, intrucdt un ase-
menea cult nu exista. Calendarul nu comtituie un cult...
Comtitupa ii legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe
nu admit exercitarea colectiva a cultului ortodox decdt in
cadrul oficial al Bisericii Ortodox~9. In acela§i £imp, stili§-
tii s-au adresar Prefecturii pentru schimbarea primarului,
care nu ii susrinea. au cerur 0 bisericii §i preor, cimidr se-
p~.rar, .reborezarea rmuror copiilor borez;arl cu 10 ani in
urma ~i resfin{irea mormintdor credincio§ilor in'5g~ro.LJPfL'a"-l{c'-i-~--
G8 Idem. Dosar 4911 935. f. 42.
" Arhivele Na\ionale. fond Ministerul Instruqiunii al Culrelor
§i Artelor. Dosar 125/1935. f. 79.
 54 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
in timpul stilului nou (se s£ln~ea dite un pumn de tarana
de la £lecare mormam)70.
In apropierea Pa~tilor anului 1935, sosise in satul
Albinet un important agitator stilisr, preorul Nicolae
Climovici, eeta~ean roman de etnie rusa, de numele ci-
ruia se leaga mai mulre incidente care au avut loe in Basa-
rabia. In cadrul slujbelor religioase, preotul Climovici 11
pomenea (imre eei adormifi) pe impararul Nieolae al II-
lea al Rusiei, iar riispunsurile in biserici erau dare in lim-
ba rusa, de~i satul Albinef era format numai din romani.
Nicolae Climovici fusese hirotonir de episeopul Sera£lm
al Vienei §i trimis in Moldova de dincolo de Prur prin
srraduin~ele Uniunii minoritafilor ruse din Romania, eare
a m1lirat activ pentru menpnerea stilului vechi in Basa-
rabia. Aeeasta asoeiafie - se arara intr-unul din rapoanele
Politiei - nu urmarea scopuri religioase, ci pur politice, res-
pectiv dezbinarea provinciei de peste Prut".
De la Albinef, preorul Nicolae Climovici conducea
agitatiile stiliste ~i in satele vecine. Asrfel, in data de 30
manie 1935, se aHa la Ghingheni~Balti, unde a o£lciar un
serviciu religios, apoi a tinur 0 euvamare in fata a d.teva
sure de oameni, pe eare i-a sfatuit sa nu asculte'de preotii
orrodoqi, care iau leafo de fa stat li jefoiese oamenii, in
timp ce el este un martir af credinfei pentru care este con-
damnat fa inehisoare Ii acum nu are bani ca sa se judece
70 Arhivele Nationale, fond Diteetia Genetala a Politie; Dosat
54/1936 f. 13-15 (Mijcarea stilista d, '~'J flletput"ri pona In ;"Z<'1It,
Rapon din 29 octombrie 1936).
71Arhivele Nationale, fond Direeria Generala a Poliriei Dosar
54/1936, f. 5 (Mij~area stilista de fa f~ceputuri pond ill
octombrie 1936).
Im;ent,
29
STILISMUL iN ROMANIA 55
in ape!. Multimea a eolectat bani ~i mai multe obiecte,
iar Climovici a pleeat eu 4 dirute indircare72 • Jandarme-
ria semnala faptul ca, la data de 18 mai 1935, preotul
Climovici s-a indlnit eu capii stili§tilordin loealita tile
unde se gaseau ease de rugaciuni stilisre $i a hotarat ea,
intr-o zi de lueru, sa ocupe biserieile ofieiale, iar, in eaz de
nesupunere, sa ataee, ehiar dadi va fi varsare de sange73 .
In noaprea de 17 iunie 1935, la Albinet a avut loe 0
adunare la sfar§itul eareia eredincio~ii stili§ti prezen~i au
semnat un proees verbal, sub prestare de juramant, prin
care declarau di sunt gata in oriee moment sa apere eauza
stilistii, ehiar eu jerrfa vie~ii. In ziua de 21 iunie, au sosir
la Albinet sute de stili§ti din sarele inveeinate, eu daruri ~i
sume de bani pentru biseriea in eonstruqie din acea loea-
!irate, unde, spuneau ei, se va infiinta Episeopia stilisra §i
Ii se vor aduee ~i dilugari din Veehiul Regac74 •
Autoritatile au emis un mandat de adueere cu termen
de inclatii pe ~umele lui Climovici, mandat care a fost rri-
mis seqiei de jandarmi FaJ~ti spre exeeurare in data de 2
iulie 1935. Climovici a refuzat sa se prezinte la postul de
jandarmi ~i a continuat propaganda stiliscl, prevalandu-se
de un ordin al Ministrului de Interne carre Comandatul
Legiunii de Jandarmi Baia prin care se reeomanda autori-
cltilor locale sa proeedeze eu tact §i prudenta, sa evite var-
__-
siirile de sange (nt. 2956/1935, publicatin ziarulApararea
...e_~
72 .Arhivele Na\ionale, fond Ministerul de Interne; D;r,,€"''ffiUlQ.l.G
neral. de Poli\ie, Nora 770/30 martie 1936: Propaganda sli/istii ia
proportii in Basarabia.
73 Arhivele Na\ionale, fond Inspectorarul General al Jandarme-
riei, Dosat nr. 25/1936, f. 103.
74 Ibidem. f. 247.
56 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Nafionald din 29 martie 1935). Pe data de 16 august, s-a
prezentat la postul din Fal~ti un nou locotenent de jan-
darmi, care, afland de imposibilitatea execudirii actelor ju-
decitore~ti in legatura cu Climovici, a hotiirat sa-I aduci
cu forp in noaptea de 18/19 august. Singurullucru nepre-
viizut era faptul ci, a doua zi, se serba Schimbarea la Fa~a
pe stU vechi ~i ci in biserici erau aduna~i sute de stili§ri din
satelc:. vecine. Unii chiar se spovedeau dupa priveghere.
In momentul in care jandarmii au incercat sa-I ares-
teze pe Climovici, ~aranii care 11 aparau au opus 0 dar-
za rezisten~a. In invalma~eala produsa, au murit 3 cre-
dincio§i stili§ti §i au fost ranite mai multe persoane. In
rapoattele Poli~iei, se menfioneaza ci locotenentul de
Jandarmi a facut descinderea din proprie ini~iativa fi din
exces de zel, pentru a stavili propaganda calugarilor sti-
li~tF5. Alia cum rezultii din documentele Poli~iei pe care
Ie-am parcurs, dar ~i din atticolde de presa, ~aranii sti-
li§ti care 11 pazeau pe preot erau inarma~i cu revolvere, in
timp ce jandarmii aveau carabine76.
Dupa acest eveniment gray, Ministerul de Interne a
dispus ca jandarmii sa evite sa se mai implice in agita~ii­
Ie calendariste fara 0 cerere scrisa din partea episcopiilor
respective. In acela§i timp, propunca restabilirea ordinii
prin arestarea lui Climovici §i a capilor mi~carii, fora de
care aceasta mijcare nu va prinde racldcini, precum §ira-
manerea in sat, pe 0 perioada mai indelungata, a unei
" Arhivele Nationale, fond Direqia Generalii a Politiei, Dosar
49/1935, Nota nr. 12418/24 iulie 1935 a Inspectoratului Regional
de Polifie al Basarabiei; Ibidem, Nota 13861/19 August 1935.
76 Asevedea anicoleledin ziarul Univmul nr. 229/21 VIII 1935;
Dimineara din 22 VIII 1935; Nafionalul nr. 385/24 VIII 1935.
STILISMUL iN ROMANIA 57
forte armate pentru restabilirea ordiniF 7. Climovici, au-
[Or;U moral al acestui incident, a fost condamnat pen-
tru port ilegal de uniforma Ii ultra} contra religiei creJtine,
fapte incadrate in art. 181 din Codul PenaF8. Cu toate
acestea, el a reu§it sa se sustraga arestarii §i sa se ascunda
in comuna Dragane§ri-Baia din Vechiul Regat, unde era
pazit continuu de 0 garda formacii din 30-40 de stili~ti79.
In toamna anului 1935, a sosit la Albine~ §i Gliche-
rie Tanase. Un raport al Poli~iei consemneaza prezenp
unui preot anume Glicherie, carese intituleaza episcop §i
care, in ziua de 20 septembrie, a procedat la sfinfirea unei
biserici in prezenp a cateva mii de oameni. Se zvonea
chiar ea ar dori sa sfinfeasca un schit in satul CalineJti Ii 0
capela in satul Soci-Noi, apoi sa mearga in satul NavarneF
Ii sa oeupe biserica ortodoxa de acolo Ii sa 0 resfinfeasca dupa
stilul vechtfJo. Climovici a fost arestat abia la inceputullu-
nii octombrie 1936 §i adus la Bucure§ti pentru intero-
gatoriu. 0 ultima insemnare despre Climovici dateaza
dintr-un document al Jandarmeriei din 1941, unde se
arata ci acesta a fost transferat din inchisoarea Yacare§ti
81
in lagarul de la One§ti-Liipu§na •
77 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de
Studii. Dosar nr. I bis/1954. f. 38-39 . .
78 "Procesul preolilor agitatori sti\i~ti" . in Universul din 27 sep-
rembrie 1935.
79 Arhh .Ie Narionale. fond Direqia General:;' a Poliliei, uosar
54/1936 f.,5, Raporr din 29 octombrie ; 936: Mi,carea stilistli de kz
inceputuri plinli in prezent. .
80 Arhivele Narionale. fond Ministerul Insrruqiunii. al Culte-
lor ~i Arrelor. Dosar 125/1935. f. 167.
81 Arhivele Narionale, fond Inspecroratul General al Jandarme-
riei. Dosar nr. 22/1944. f. 22.

58 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
4. Stilismul - problema de siguranta nalionaia §i
reaetia autoritatilor
Referindu-se la incidentul de la Albinet din 1935,
Ziarul Universul din 22 august 1936 scria de~pre episco-
pul Serafim: Nimeni nu s-a gdndit ca acest slujitor al al-
tarului urmare;te alte scopuri, de!inlmd 0 misiune speciaLa
din partea acelora care aveau tot irlteresul ca in moldove-
neasca provincie dintre Prut ;i Nistru sa diiinuiasca stari
anormale ji, cum agita;iile comuniste au giisit rezistenfa in
masa moldoveneasca legata de neam ;i de glia stramo;easca,
au giisit prielnic sa agite chestiunea calendarului indreptat.
Aeeasta era misiunea episcopului Serafim, care formase in
Basarabia 0 jabrica de hirotonisit preofi, elemente peseuite
dintre eei mai perieulo;i agitatori...
Episcopul rus Serafim fusese expulzat din Basara-
bia §i se stabilise la Viena, unde i§i avea sediul 0 im-
portanta centrala de propaganda comuniscii. Ind din
1926, aici se mutase centrul coordonator al Partidului
Comunist, prin crearea unui Birou politic pentru strai·
natate, care era abilitat sa ia decizii cu privire la activita-
tea peR din interiorul Romaniei. Serafim se considera
delegat oficial al Sinodului rus din diaspora §i al Mi-
tropolitului Antonie pentru Basarabia. Aici, a hirotonit
preo{i pentru Biseriea Nafionala Ruseasea din Basara-
bia dintre persoane fara niciun fel de prega.[ire §i fad
stud ii, pentru a deveni varfuri de lance ale stilismului.
~tim cii preotul Climovici a tost convocat la Episcopia
Hotinului, in luna manie 1935, pentru a da explica~ii
in legatud cu agita~ia stilista pe care 0 desfa§ura in Ba-
sarabia, dar a refuzat sa mearga, spunand d a fost hiro-
STILISMUL iN ROMANIA 59
tonit de episcopul Serafim de la Viena §i d doar acestu-
ia Ii datoreaza ascultare82 •
Aeela§i ziar Universul considera ci cde doua inci-
dente, eel de la Albine~ din 1935 §i eel de la Piatra Neam~
din 1936, nu sunt decat doua fe~e ale aqiunii comuniste
in Romania8 '. Aqiunea cornuniscii pe frontul stilist, opi-
na Universul, a creat trei categorii de oameni: instigatori
comuni§ti, profitori (ciilugari fugi~i de prin manastiri) §i
credincio§i incon§tien~i, fanatiza~i. Interna~ionala a III-a,
prin instruqiunile pe care le-a dat conduciitorilor stili§ti
din Romania, a ordonat specularea problemei calendaru-
lui prin incurajarea §i instigarea satenilor impotriva sti-
lului nou. Procesele care s-au perindat in fa{a instan~elor
militare au dovedit amestecul nefast al comunismului.
Taranul moldovean din Basarabia a putut fi, astfel, ta-
;at intr-o aqiune despre care el credea ca vine intru apa-
rarea credintei
, srramo<p<ti.
y -y Instructiunile
, Internationalei
'
III ordona conduciitorilor din umbra ai aqiunii stiliste
din Romania sa lucreze in a§a fel, Incit sa separe 0 pane
din locuitorii unui sat de Bisericii, promovand moldove-
nismul, ca anexa a panslavismului. Aceea§i parere fusese
exprimata §i de Episcopul Tit Simederea al Hotinului,
care, la conferin~ele pastorale ~inute la Soroca in toamna
anului 1936, a aratat cii stavrostilismul este propagat de
agen~i aflati in slujba comunismuluiM . Din contra, zia-
82 Arhivele Na\ionale. f"nd Inspectoratul General al,landarme-
riei. Dosar nr. 25/1936. f. 59. .
" Articolul Stilismul eslt 0 aCfiune de instigatie comunistti. in
Uni versul. 22 septembrie 1936.
54 Arhivele Na\ionale. fond Direqia generala de Poli\ie. f. 32.
Nota 3021/13 octombrie 1936; Vezi}i articolul Calendarul indrep-

60 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
rele cu simpatii comuniste, In frume cu Adevdrul, au in-
cepue 0 campanie de solidaritate fa~a de calugarii stili~[i
aresta~i , care erau prezemafi ca mm"tiri ai credinfei.
tn ceea ce prive§te legatura dimre mi~carea stilista
din Vechiul Regat ~i mi§carea comunista aHad in ilegali-
tate, Arhivele Administra~iei Patriarhale pastreaza dteva
documeme interesame care vorbesc de implicarea Anei
Pauker in sus~inerea stilismului. Intr-unul din acestea ci-
tim: in mod clandestin, in randul stili~tilor s-au strecurat
Ana Pauker, travestita in monahie la Brusturi, ~i Teohari
Georgescu, travestit in ierodiacon la parohia Rada~eni­
Suceava, ambii venifi de peste Nistru. Ei au facue propa-
ganda comunista in mijlocul stili~tilor, asigurandu-i pe
ace§tia d, atunci dnd vor ajunge la pueere, vor face ca
Biserica Ortodoxa Romana sa revina la calendarul iuli-
an. De aceea, mulfi adepfi ai stilului vechi s-au inscris in
Partidul Comunist ~i au fost persecutafi apoi, in timpul
regimului antonescian, £lind acuza~i de bol§evism 85 .
Raportul imocmit de preotul Niculae Gheorghe, pa-
rohul din satul Brusturi, se refera la 0 imalnire Imre Ana
Pauker §i Glicherie Tanase, pe atunci alungat din Manasti-
rea Neamt. Ana Pauker I-ar £l incutajat pe Glicherie sa im-
brafi~eze cauza stilismului, promitandu-i un viitor mare.
Cu sprijinul ei £lnanciar, s-ar £l construit biserica din satul
Brusturi (ea se recomanda ca 0 vaduva din Bucure§ti, foar-
te bogata, care dorea sa construiasd biserica in amimirea
sOfului) §i tot ea ar Ii Incurajat moral §i material revolta
tat Ii propaganda rusd ill Basarabia, aparut in ziarul Cuvdntul, 18
aptHie 1926.
85Arhivele Administraliei Patriarhale, Raportintocmit de PS Ghe-
rasim Hunedoreanul. athiereu vicar-misionar al BOR la 27 febr 1990.
STiLISMUL iN ROMANIA
61
de la Piatra Neamf, alaturi de Glicherie nnase §i Vasile
Buzdea86. Preotul ortodox din Brusturi mai adauga fap-
rul ca, dupa terminarea razboiului, Ana Pauker ar £l rev~­
nit la Brusturi, aloclnd fonduri mari pentru reco~stru.l­
rea bisericii: Dupd reconstruirea bisericii din Brusturz, Vastle
Btwiea, viizdnd cd afacerea ett Biseriea stilista merge strund,
acum jiind pensionar, a invdftlt rdnduiald de ednt'!,ret, a pu:
mdna pe bisrned, iar pe Glieherie I-a indepdrtat. In acea,sta
situatie, Glicherie a plecat in par~ile Falticeniului, unde a
Infii~pt mai t:1rziu Manastirea Slatioara.
Se §tie ca, In perioada imerbelica, Ana Pauker s-a
aflat de trei ori in Romania cu misiunea de a organiia
mi§carea comunistii, fiind ares tad de fiecare dad ca pe-
riettlos agitator eomunist. Astfel, a fost arestata in iunie
1925, in aprilie 1929 §i in iulie 1935, clnd a fost jude-
cadi. in faimosul proce! de ld Craiova (iunie 1936) §i con-
damnatii, impreuna cu alte nume cunoscute ale mi§carii
comuniste in Romania, sub acuzafia de a £l intrat in le-
gatura cu asociapuni din strdindtate in scopul de a primi
instruetiuni ii subvenpi pentru pregdtirea revoluttet eomu-
niste din Romdnja87. Ana Pauker a fost eliberata abia In
1941, cu ocazia unui schimb de prizonieri politici iotre
Bucure§ti~i Moscova. Astfel, Guvernul Roman i-a pe~­
mis And Pauker sa piece la Moscova in schimbulrevent-
rii in tara a lui Mo§ Ion Codreanu, vechi frunta§ al Con-
.
siliului National Roman din Bucovina. .
S6 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte. Raport asupra
stilismului in BOR de fa infiin;are pIma in prezent, 8 iulie 1985 (4 ~Ie).
87 Srelian Tiinase. Clienfii lu' tanti Varvara, Edirura Hurnantra~.
Bucur~d. 2008, p. 238-241 (tanti Vttrvara era nurnele consplratlV
pe care comuni~tii in i1egalitate 11 diideau Siguranlei).
 62 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
In cel de-al treilea sejur, Ana Pauker sosise la direct i-
vele directe ale Kominternului, pentru a reorganiza Pani-
dul Comunist Roman, urmand sa aqioneze in Romania
prin refele clandestine de spioni §i agenfi, alirnentate din
fond uri secrete. Odata cu ea, au sosit circa 50 de activi§ti
§i agenfi cu fonduri, pentru a subvention a actiunile co-
muni§tilor §i a plati avocafi in eventu~litatea ~roceselor.
Stirn, deasemenea, ca, pentru a-§i ascunde identitatea,
Ana Pauker §i-a procurat un act de identitate fals, pe nu-
meIe Maria Grigor3§, eliberat de Primaria Piatra Neamt
cu nr. 34163/5732 in data de IS octombrie 193488. ' lor ca agitatia stilistii se poate transforma intr-o mi§care
Informafiile oferite de preotul onodox din Brusturi
referitoare la legatura dintre Ana Pauker §i Glicherie Ta-
nase urmeaza sa fie confirrnate sau infirrnate de alre do-
cumente de arhiva, eu atilt mai mult cu cit contributia
comuni§tilor care activau in ilegalitate la dezvoltarea s~i­
lismului in perioada interbelica este un subiect ce meri-
ta aprofundat. Nu excludem posibilitatea ca Ana Pauker
sau alfi agenfi comuni§ti sa fi intrat in legatura cu stili§tii
la un anumit moment §i sa fi susfinut material §i moral
acteie de rebeliune ale aeestora. Personal, nu consider 0
coincidenta faptul ca cde rnai grave incideilte intre sti-
li§ti §i autoritatile statutului, soldate cu morfi §i raniti,
au. avut I~c intre anii 1934-1936, cind Ana Pauker §i
alp agenp comuni§ti s-au aflat pe teritoriul Romaniei.
... Col. Magistrat Cetate, Crnspirafia comunistii ill Romdnia Ii
ev~etcaAn~ Pauker in fita Justitiei Militare, 1941 p. 18. Cetate a fost
;nm Comlsar Regal, ~eful Parchetului Militar ~i procurorul acuzlirii
In .procesul comuni~rilor de la Craiova. Acee~i informarie 0 gasim
~I In documenrele de arhiva: Arhivele Narionale, fond Direcria Ge-
nerala de Polirie, dosar 24/1935, nota 2424, f. 56. ' incepumri pdnd in present.
STiLISMUL IN ROMANIA 63
Sperarn ca 0 cercetare ulrerioarii a documentelor din Ar-
hivele Nationale, in special documentele Politiei §i ale
Jandarrneriei din perioada interbelica, sa arunce lumi-
na asupra acestor aspecte imponante legate de aparitia §i
dezvoltarea mi§carii stiliste.
Sigur este ca mi§carea stilista, in ansamblul ei, a fost
monitorizata de autoritatile romane in aceI3§i fel ca §i
mi§carea comunista sau cea cuzista (legionara) §i eonsi-
deratii 0 problema de siguranta nafionala. Incidentele de
la Albinet §i Piatra Neamt Ie-au demonstrat autoritiifi-
contra regimului rom!inesc ji a ordinii de staf9 • La data
20 septembrie 1936, un convoi de peste 100 de care din
Albinet trecea Prutul, indrepdndu-se spre Baia-Neamt.
In zilele urmatoare, caravana eu stili§ti a fost oprira la
Ia§i, Politia §i Jandarmeria operand mai multe arestiiri.
Conform declarafiilor date de preotii §i calugarii retinuti
pentru cercetari, convoiul trebuia sa ajunga la Brusturi,
unde, in data de 21 septembrie, Glieherie Tanase eonvo-
case un mare eongres al stili§tilor.
Din acest moment, reaqia autoritatilor a fost foarte
dura. Mentionam
, ca, inca din manie 1936, se afla in vi-
goare noul Cod penal, cunoseut sub numele de Codullui
Carol al II-lea, care prevedea pedepse aspre pentru aete-
Ie de rebeliune fata de un corp administrativ sau judiciar
sau de 0 autoritate publica, pentru a!!ifiiri, instigiiri ji alte
delicte contra ordinii publice, pentru aceia care, flrii incu-
viin!area autoritii!ilor pub/ice, se organizeazii militiirejte {i
89 ArhiveleNarionale, fond Direqia Generala a Poliliei, Dosar
5411936, f. 3, Raporr din 29 octombrie 1936: Mijcarea stilistii de fa
64 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
pentru delictele contra cultuluPO. La sfar§itullunii septem-
brie 1936, Jandarmeria a descins in toare eentrele stiliste
imporrante, a arestat agitatorii, a perehezi~ionat locuin~ele
stili§tilor §i a sigilat casele lor de rugaciune. Conform da-
telor oferire de Ministerul de Interne, in urma perchezitiei
de la Brusturi, au fost gasite arme, cartu§e §i grenade, dar
§i mai multe obiecte care ad-tau viata imorala a dilugarilor.
Prin Hotararea Consiliului de Mini§tri nr. 2617/4
noiembrie 1936, Guvernul a confiseat bisericile §i casele
de rugaciune stiliste.ln acela§i rimp, Ministerul Cultelor §i
Artelor, prin decizia ministerialii nr. 4781121 aprilie 1937,
a interzis eu desavar§ire activitatea a 10 asocia~ii religioase
care propagau doctrine de natura sa adud atingere legilor
de organizare a statului §i a institutiilor sale, printre acestea
nwnarandu-se §i stili§tii. 1n aceasta horarare, se stipula d
organele administrative ii poli{ieneiti vor inchide casele de ru-
giiciune ale acestora; vor opri orice propaganda de prozelitism
religios, jie ca aceastii propaganda se face verbal. jie ca se face
scm, prin riispdndirea de broiuri, reviste, de catre colportorii
acestor asocia{ii religioase interzise; pentru cei ce nu se v(}r
supune fa aceste miisuri administrative sau poli{ieneiti se vor
dresa acte de dare in judecatii, ca tulburatori ai ordinei publi-
ce ii contravenien{i fa legile de apiirare ii linitte a statuluP' .
In ceea ce ii prive§te pe condudtorii §i agitatorii
stili§ti arestati, §tim ca, dupa ispa§irea pedepselor legale,
9OCodul Penal al bi C.rol al II-Ie. a fost promulg.t cu In.lml
;:; cret Reg.1 nr. 471117 martie 1936 §i publicat ill Aonitorul Ofici-
al nr. 65/12 martie 1936.
91Decizia nr. 4781 din 1937 privitoare fa Interzicerea sectelor ,i
Asociafiunilor religioas•. Publicata in Monitorul Olicial nr. 93. par-
tea Jl21 aprilie 1937, Bucure§ti, 1937.
STILISMUL iN ROMANIA 65
aCe§tia au fost internati in trei schituri izolate, sub paza
·andarmilor, astfel: la Schitul Iezeru-Valcea (11 persoa-
~e, printre care Eustatiu Andreescu, Dumitru Bida§cu,
pamvu Hoisu), la schitul Cheia-Prahova (14 persoane),
respectiv la Sehitul Varziire§ti (32 de maici) 92.
in timpul regimului Antonescu (1940-1944), cul-
tele pe stil vechi au fost, praetie, unite cu Biserica Orto-
doxa. Prin Decizia Ministerului Cultelor §i Artelor nr.
42352/9 septembrie 1940, publicata in Monitorul Ofi-
cial nr. 216/17 septembrie 1940, statui roman recuno§-
tea 7 culte, stipuland in mod expres ca, in afara de aces-
tea, nu pot exista asocia{ii religioase sau secte, care, de fa
data prezentei Decizii, sunt desftinfate de drept ii de fapt.
Prin Legea 927/1942 (Monitorul Ojicial nr. 305/30 de-
cembrie 1942), toate asociatiile §i sectele erau desfiintate,
iar bunurile imobile, fondurile §i arhivele lor treceau de
drept in proprietatea Statului. A§a se face ca, in rapoarte-
Ie Inspeetoratului General al Jandarmeriei din anii 1942,
respectiv 1943, stili§tii nu mai sunt mentionati in drep-
tul rubricii curente religioase'H.
92 Arhivele Nalionale, fond Inspeeroratul General al Jandarme-
riei. Dosar nr. 22/1944.
"Idem. Dosar 74/1942, respeedv 112/1943.
 STiLISMUL iN ROMANIA 67

III. StilismuI rnai bune organiziiri Ii cer sd iIi recapete vechile lor biserici
In perioada comunisdi stiliste, deschiziind proeese in justitie in acest SCOp95. In ta-
belul eu simafia eultelor tolerate, sunt menfionate cen-
trele de la Rada§eni, Bune§ti, Boroaia, Dragu§eni, Ra~ea,
Liteni, Climaufi, eu un numar total de 749 de stili§ti.
Tod , eonduciitorii mentionati
, , in fruntea aeestor comuni-
tilfi faeeau parte din Frontul plugarilor, una din anexele
1. Mi§carea stilista in primii ani ai cegimul .
nist (1945-1954) UI comu- Partidului Comunist Roman.
In mai 1946, aeeea§i grupare stilista, intitulata de aeeas-
ul ~upa 23 august 1944, unul din obiectivele Minis-
til data Cultul Creltin Traditionalist, condusa de un laic, Ion
ter UI Culteloc a fost e1iminarea masuriloc luate de catre Movileanu, a obfinuc aucorizafie de funqionare din pactea
mareulFlul Antonescu in privinfa eultelor religioase Gu Ministerului Artelor §i Cultelor. In doeumentul olicia! ci-
vern Petru Gro - b . - tim: CreItinii Traditionalifti se recunosc in mod provizoriu ca
za a aratat 0 undvointd speciala fata de
aeestea prop una d . -
I'
b'" ,
n U-§I sa resta I1easea tratamentul egal
aspciatie religioasd, putdnd practica liber toate actele de cult Ii
a tutu.roc eultelor. Aeeasta politici servea deopotriva ea toate slujbele liturgice pentru membrii lor pdnd fa aparitia noii
;t~ategle e1:et~rala, in vederea alegerilor din toamna anu- legi a cultelof!6. Aeeasta aucorizafie provizorie de liberii fune-
UI 19~6, cat §I ea modalitate de a fine in §ah Biseriea 0 _ ponare le-a permis stili§tilor sii-§i a!cimiasca un Starut de
todoxa Rom'ana. -94 r organizare §i sa eonstruiasci biserici §i miiniistirj97.
I In data de 3 august 1945, stili§tii organizati sub nu-
m~ e Soaetatea Cultului Creltin Traditionalis/d' " Arhivele Narionale, fond Inspectoratul General al Jandarme-
Mzre ti . d p , m com. riei, Dosar nt. 1911946, f. 19 (Nota informativil nt. 711).
'JU '. utn~ au pcimit raspuns alirmativ la ee-
e§ 96 Legea nt. 26 639/28 mai 1946, publicara in Monitorul ofl-
rerea de praetlcare Ilbera a eredintei (Anexa 5) I d' cial, partea I, nt. 216/3 iunie 1946, semoata de Mihai Ralea, mi-
. , d .., . me lat,
el c~apar III oeumentele Jandarmeciei eu mentiunea cii nisttu ad-intermim; Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor,
au meeput sd foed 0 intensd propaganda in seopul unei edt Direeria Studii, Dosar nt. 1/1945, £ 36. Despre roleranp din 1946,
Alexandru-Alin SjJinu, Sectele religioase in rapoartele Serviciului de
94 George Enache, Strategii d. . ,hl . Informafii al Armatei, in Partidul, Securitatea Ii Cultele, 1945-1989,
a cullelor reli<rioase lab d. e til;' ~are i' atragere fa colaborare Ed. Nemira, 2005, p 117-124 (p. 118).
"'- e orate e ·,,,tontattle ... d' R
in perioada 1945-1948 :". . comunzste In omania " Arhivele Nationale,
, fond Minisrerul Cultelor, Directia, Stu-
Vtre
Ortodoxe Roman-' C' cu ~ Penw. speetala asupra cazului Bisericii
<, In azetete SAS I / dii, Dosar nt. 111945, £ 51; Ministerul Cultelor, DiTeeria Studii,
Geor~e Enache, Adrian Petcu, Patri;r~:i J~~:~i~n20iO~' p. 53-93; Dosar nt. 1/1948, lila 42 (Aurorizarie nt. 30128 febru.rie 1948 prin
todoxa Romana in anii 1948-19'4 Ed' P I tsenca Or- " care Cultul Creftin Tradifionalist aurorizeaza construirea unei rna-
U' , Itura arrener, 2009, p. 21. : nastiri de maiei in com. Gage~ti, judo Putna).
 68 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
In anu11947, Ministerul Cultclor a recunoscur 0 alta
grupare stilista, Asocia{ia Religioasd a Cr~tinilor Tradifio-
nali~ti de Riisririt, cu sediulla Targu Neamr, prin decizia
nr. 30630/1947. Aceasrii Asociarie era condusii de Gheor-
ghe Iacoba§ §i de Gh. Mo§neag~ §i il avea ca §ef spiritual
pe Glicherie Tanase. Pe Iacob3§ 11 giisim semnand ca pre-
ledinte al Asocia,tiei Cultului Creltin Ortodox Tradifionalist
la 5 febr. 1947, iar mai d.rziu ca reprezentant administra-
tiv al Cultului Creltin Pravosfavnic de Riisdrit (31 august
1948)98. tn acela§i timp, incepea construirea Manastirii
Schimbarea fa Fafrila Slatioara. Conform surselor stiliste,
piatra de temelie a /ost pusri de Prea Sjinfitu! Glicherie Tri-
nase, arhiepiscop Ii Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Riisri-
rit. fa vremea aceea ieromonahul Glicherie99 •
Documentele de arhiva pe care Ie-am parcurs arara
d intre cele doua grupari stilisre a existat 0 pllternid ri-
valitate §i 0 incercare de a atrage instirufiile sratului (Mi-
nisrerul Cultelor, dar §i Consiliul de Mini§rri sau Minis-
rerul Justifiei) pentru solufionarea conflictelor dintre ele.
oTradifionaliJtii considerau d pravosfavnicii de la Targu
Neamr constiruie 0 dizidenfa, 0 faqiune ie§ita din cultul'
lor. Movileanu reclama, la un moment dar, faprul d Ia-
coba§ a atras la el pe unul din preofii din cultul nostru §i,
£ida respecra condifiile Legii culrelor de parasire a unui
cult §i trecere la altul, i-a eliberat ordin de serviciu, ceea
ce a constiruit un echivoc pentru auroritiifi, deoarece pre~
otul respectiv aveil douri rdnduri de acte'oo.
, 98 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia Stu-
dii. Dosar 111948, f. 116, 176.
99 Catacombele Ortodoxiei, nr. 2, mai, 1999.
100 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Directia
Studii. Dosar 111948, f. 18-21. Memoriu inritular lstoricul pe sdm
STILISMUL IN ROMANIA 69
tn anul 1948, Ministerul Cultelor a inifiat 0 anche-
- penrru a vedea care este situafia Cultului Tradifiona-
:t. Presupunem d 0 astfe! de ancheta.a vizat §i Cultul
n.. osfavnic dar nu avem documente In acest ,sens. In
nD , _ -di
0
rapo nul care s-a intocmit cu ace! prilej, se arata ca,
f, ,n
0
• tregul comitet de conducere, cel care se ocupa e ectlv
In Asociafie era Movileanu, ceiIal b'
de fi mem n necunosca• nd
.maria organizaroridi reala a acesteia, De§i I in
. _statlit
. se
Sl ,
revedea di Asociafia poseda urmatoare e unttap: paro-
hia, proropopiatul, miinastirile §i catedrala, in fapt, doar
parohia avea 0 existenfa reala. .
Preofii sau monahii, se nota in raport, ~u fun~p~­
neazii tOfi la parohiile ararate de administrap~ AsOCI~P­
ei §i nici nu poseda acre in legarura cu sirua~la 10:, CI se
poate spune cri personalul deservent al asoClapel este I.n ~er­
manenta mijcare, trec!md de fa 0 parohle fa alta, fli,m sa jie
cunoscut acest lucru Ministerului §i in baza unul szmplu
ordin emis de prejedintele Asociafiei. Persona~ul dese~vent
se recruteaza dintre dilugarii pedepsifi sau dmtre cel care
au fost pensionafi in cadrul cultului ortodox. .
La biserica parohiei Movilip, un centru Im~orta.n~
al tradi{ionalijtilor, se slujea pe un antimis al ~PIscoplel
Romanului, emis in 1905 de Episcopul Gheraslm pentr~
Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna TI-
fe§ti-Putna. Parohia nu poseda registru de cun~nii, .bot~­
zuri inmormantari, de asemenea nu exista 0 Sl(ua{le dIn
care'sa se poata vedea veniturile §i :cheltuielile p~rohiei. ,
Registrele de cheltuieli §ivenituri erau, de fapt, nt§te c~r­
nete personale ale lui Movileanu, {inure intr-o dezordme
at OrganizIlfiei CutNtlui Creltin Traditionalist din R, P. Romlind
(seris chiar de ei).
 70 P
R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 71
ne:n;.ii~t~/~itd ~i tara niciun act justilicativ, nici la che! .
tU/e I §I mCI la venituri. La ultimul congresal As . ..- orrodox, romano-carotic, armeano-gregorian, crqtin de
care se tin d d OClatlel rit vechi (lipovean), 4 culte protestante (reformat, evan-
, use pe ata e 5 septembrie 1948 "
problema as'" . , se pusese ghelic-lumeran, sinodo-presbiterian §i unitarian), 4 neo-
f Ii g I~II unUI episcop, care sa slinreasca preotii
nne, se mal constata ca A ' . , . protestante (baptist, adventist, penticostal, crqtin dupa
. soclapa se sustrage in d
VOlt ~upravegherii Ministerului 10 1. mo Evanghelie), 2 culte necre§tine (mozaic §i musulman) 10" .
In 1948, a fost votata noua Lege a Cult I (L De§i reprezentanrii stili§tilor au cerut recuno3§terea, Cul-
177/4 august 1948) e or egea ml Traditionalist fiind inregistrat cu nr. 36857/1948, iar
.. " ' care garaota formal Iibertatea de
c~n~.tI!nra §i Ii berra tea re!igioasa pe tOt cup' I R Culml Pravoslavnic cu nr. 41768/1948, aceasta nu Ii s-a
bhcll Populare Romane f I" nnsu epu- mai acordat. Astfel, prin efectul Legii pentru Regimul
tul I ' . n rea Itate, a~a cum se §tie, sta-
Cultelor in Romania, niciuna din aceste doua grupiiri sti-
iar ~~n~:t:~r~t~ c~nducerea problemelor ecleziastice,
liste nu a mai fost recunoscuta de Statui Roman 104 •
ve h . u te or era mal mult un for de su ra-
g. ere §~ c~nuol. Noutatea absolura. a acestei Ie
data de eh~ma.~ea distinqiei iotre cult istoric §i asO~atiea
ter os va inainta, prin Minisrerul Cultelor, spre examinare Ii aprobare,
toate orgamzarule cu caracter religios liind ." statutul sau de organizare Ii funcTionare, cuprinzand sistemul de
un tidu . 1 numlte cu organizare, conducere §i administrare, inso"tit de mirturisirea de cre-
genenc, Cu,te religioase. Peotru a put fi '.
na legal cult!. b' ea uncpo- dinp. respectiva (art. 14). $elii cultelor, precum Ii mitropotirii, ar-
, e e tre ulau sa uimita Ministerului C I I hiepiscopii, episcopii, superintendenrii, administratorii-apostolici,
statutul de . . fu u te or
. o~ganlzare §I nqionare, iar ulterior erau re- vicarii-administrativi §i alfii, avand funqiuni asemanatoare, al~i
c.unoscute prm decret al Prezidiului Marii Ad ". N sau numili in conformitate cu statutele de otganizare ale cultelor
ponale 102 C '1 . unan a- respective, nu vor /i recunoscuri in funqiune decat in baza aprobarii
. u acest pn ej, au fost recunoscute 14 culte:.
----
A h' I 101
Prezidiului Marii Adunari Narionale, dara prin decret, la propune-
rea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor. inainte
rive e NarionaIe fond M" I
dii. Oosar 1/1948 f 1-9 (R' J m!Sterll Cultelor. Oireqia Stu- de intrarea in funqiune, tori ac~tia vor depune juramanrul de cre-
, . eflrat aespre SJtUtZt' A . . m " 1
Crejtinilor Traditionali'" d,' M" ,la soelar re igioase a dinra in fap ministrului cultelor (art 21).
102 0 . , 1 III Ireejtl-Putl/a).
10) Nicoleta Ionescu-Gura, Stalinizarea Romdnie;' Republica Po-
ecret nt. 177/1948, Monitorul Oli . I .
tembrie 1948 Culte'e I" Cia nr. 204 dm 3 sep- pulard romdnd 1948-1950: rransformdri imtitu,tiollale, Editura Bic
. " re tgloase Sunt libere s· .
riona liber daed praetieile ji rituaI II a Ie organrzeze ji pot fone- All 2005, p. 382-390.
seeur.itdtii sau ordiniipub" . b u ~r "u sum eO"trare Comtitu(iei, 104Imputernicifii de la Ministerul Cultelor notau cu aceasra
I igioase,' penrru a putea s lice jl unewr morav . ( 6) C I
"' . Urt art . u tele re- oc~.zie: Statutele .aratd .cd personalul de eo"du.cereal r;rupdtilo r li,p-
a se orga!>'"eze ~I s· fu .
sa lie recunoscute prin decret al P -'d' I . ~ ~cponeze, Vor trebui sit de pregdtirea necesarii, nu retqqtt sii prezinte struetura pretinselor
Ie, dat la propuner<a Guvern I . ~ezl IU UI am Adunari Nafiona- eultt intr-un amamblu unitar de principii doerrinare. Redaetarea este
cUItelor. In cazuri bine .u Ul, 10 urma recomandiirii ministrului hMtiea, prolixii, nesistematied, "ereUjind sa se dea 0 formii de statut
~ motlvate se va purea
In acela~i mod (art 13) r d retrage recuno~terea propriu-zis (Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Oireqia
. . n ve erea recunoa§terii, /iecare cult religi-
Studii, dosar nr. 1/1948, f 47).
 72 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
.. I~ mod surprinzaror, din acest moment, mi~carea
stIhsta s~ ~r~anizeaza ~i devine foarte vizibila In raport
cu autontaple comuniste, a§a cum yom vedea mai de-
par~e. I.n ~nul 1950, traditionaliftii aveau 18 parohii, 5
~chl.tun ~I 3 manastiri (Bradi~e1, Copiiceni ~i Furceni),
III tI":p ce pravoslavnicii aveau 27 de parohii (Anexe-
Ie _6. ~I 7). Denumirea oficiala a gruparii conduse de la
SlatIoara, a§a cum apare In Pastorala din 1950 carre
tori Cre§tinii Pravoslavnici, semnata de Glicherie Ta-
nase, era Adunarea religioasii a Creftinilor Pravoslavnici
Tradi(ionali de Riisiirit din Republica Popufarii Romdnii
(Anexa 8), In timp ce gruparea condusa de Movilea-
nu se numea Cultul Creftin Traditionalist. Este intere-
sant de men~ionat ca, In documentele emise de aceas-
~a grupare.~tilista, Movileanu semneaza ca prefedinte,
lar Gamallll Papil, ca administrator tainic fi duhovnic
(Anexa 9).
in anul 1948, avusese loc Consfatuirea de la Mosco-
va, unde Patdarhii Rasaritului hotarasera cii atat c1erul
cat §i credincio§ii din fiecare tara SUnt darod a serba dup~
cale.ndarul .adoptat de Sfantul Sinod al Bisericii respecti-
ve, lar Pa§tJ!e, ~u~a calendarul nelndreptar. De§i stili§tii
nu au fost Illvltafl la aceasta Conferinta, hmararile sale
i-au vizat In mod indirecr. Pranic, In u~ma acestei hota-
dri, diferen~a de calendar nu mai putea constitui un te-
mei p~ntru existen~a stilismului ca ~i cult separat, acesta
,,
." devenmd 0 problema inrerna a Bisericii Ortodoxe Ro-
mane. Co_n§tienri de aeest lucru, stili§tii au Ineepur, pe de
~ par~e, sa e.aute ie~a~hi pentru a forma un sinod separat
§I a huotom preop, lar, pe de alta parte, sa actioneze In
vederea unificiirii mi~ciirii stiliste. '
STILISMUL iN ROMANIA 73
In cursul anului 1950, conducerea de la Targu
Neam~ a Ineereat de mai multe ori sa ia legatura eu Bi-
serica Ortodoxa Rusa, inrervenindu-se chiar la Ministe-
rul Cultelor In aeest sens. In ziua de 22 octombrie 1950,
eu oeazia deschiderii cursurilor Seminarului Monahal
Neam~, In prezenta Patriarhului ~i a Episcopului siri-
an Vasile Sa macha, un credincios pravoslavnic din sacul
. Oglinzi-Neam~, crezand cii este yorba de un episcop rus,
dupa cum se dusese zvonul, a prezentat un memoriu prin
care cerea ca Patriarhul Alexei I al Moscovei sa Ie sfin-
~eascii un episcopl05. Traditionali~tii sau, cel pu~in, 0 par-
te a acestora aveau 0 aid viziune In acest sens. S-a pastrat
o serisoare a monahului Macarie Neaqu de la Sehitul Sf.
Gheorghe-Copaeeni, prin care i se cerea Patriarhului Jus-
tinian Marina sa-~i dea consim~amantul pentru sfin~irea
unui episcop al stili§tilor (19 ocrombrie 1950)106.
La sfar§itul anului 1950, a existat 0 tentativa de fu-
ziune intre cele doua grupari stiliste, In vederea inirierii
unei aqiuni coordonate pentru obtinerea recunoa§terii
din partea statului. Astfel, In data de 17 noiembrie 1950,
o delegatie de la Manastirea Slatioara s-a aflat la Mir-
ce§ti-Purna, prezenrand lui Movileanu un proces verbal
Incheiat la Slatioara, In care erau consemnate punctele
de vedere ale foCfiunii din nord (Glicherie-Mo§neagu). In
ziua de 19 noiembrie 1950, a avut loc 0 Intrunire la Fur-
ceni-Tecuci, la care au luat parte calugari §i mireni atat
din gruparea Movileanu, cat §i de la Slatioara. In urma .
discutiilor, s-a cazut de acord ea pre§edintele §i eonduca-
'0' Ibidem, ( 47-48.
,.. Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
dii, dosar fir. 2/1950, f. 31.
 74
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 75
torul Cultului unificat sa fie un cleric ales prin tragere la
sorfi dintre cei propu§i de cde doua parfi, in numar ega!. n "[ederaliza" in
. "entnt aeputea rdndul. cultelor reeunoscu-
v •

p . pveluera in eomun - in lupta aetlVa pentru menftne-

In acest context, faqiunea Targu Neamf a propus sa nu tejl " fu ..
- "Ill Mai mult pentru evitarea con
se inai repete botezul celor ce trec !a stilism, iar purtarea rea cauzez. pactt . , . . ..Zlel
al ce
. utea face intre membrii cultului §i credmClO§ll tor
barbii §i petrecerile Bid muzici sa nil mai fie obligatorii. ~p 'IM"
Faqiunea Movileanu, din contra, a fost de parere ci bo- eonreslU nl' , in conformitate cu instructiUnI
. c· 'I e '100steru-
.
tezul trebuie repetat, iar la nun\i muzica trebuie inter- lui Culteior, ei l§i alegeau un semn distinctiv ob Igatoflu
zisa, de asemenea sa se interzica fumatul §i sa se aprobe enteu tot personalul deservent, §i anume 0 er~ee de fir
oprirea totala de la lume. Tradifionali§tii mai propuneau ~
me
on)' urad de ambeie parti eu doua spice, care sa fie pur-
' d 112
ta de monahi preoti §i maici pe braful rept .
V

ca sediul central sa fie la Foc§ani, iar la Targu Neamr sa

fie subcentrala, in timp ce pravos!avnicii voiau ca sediul
central sa fie la Ta.rgu Neamr'07. In cde din urma, parr
ile
nu au clzut de acord nici in ceea te prive§te pre§edinria
cultului unificat,08.
Cultu! Cre§tin Tradifionalist condus de Movileanu s-a
eemarcat printr-o aqiune sistematici in vederea recuno~­
terii legale, trimirand mai multe memorii !a Ministerul
Cultdor, precum §i la alte institufii ale statului. Intr-unul
din acestea, putem citi: Noi, Cultul Cre{tin Tradj,tionalist,
suntem martirizafi de cIoua decenii {i ceva, idem ea {i tovara-.
{ii no{tri eomunifti in acda/i tratamem de suftrinfd. .. (9 fe-
bruarie 1950)109. in alta pane, se lauda ci stili§tii SUnt ini-
\iatorii intovara§irilor agricole §i colective din satele unde
activeaza, primul dintre colectivifti fiind Movileanu" o.
ta Alre memorii , aur fost trimise in a n I 1952"3
u . . 'm
aralel cu reclamarii impotriva gruparii de la Platra
~eamr. ~r~vosla~mCl
Tradifionali{tii Ii reclamau pe pen-
rcu urmatoarele delicre: instigare publIca, d~lIct con t:a
eulrului (convertire ilegala), uzurpare de ml~, fals 1~
aete publice, solicidnd §i Administra~iei P~trIarhale sa
se pronunfe dad aceasta se ,simre lezara de utularur,a lor
§i 0 considerii uzurpare '14 • In acesr an, 1952: ~~au )fire-
gisrrat mai mulre cazuri in care pravoslavnIcll eueerese
J 11 Arhivele Nationale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
d"Il, dosar nr. 1/1953'. , f .53. Notificarea cu nr. 32/17 iulie. 1953.
. S
112 Arhivele Na,ionale, fond Ministerul Culte/or, Dlrec"a tu-
dii, dosar nr. 74/1948, f 21. . .
113 Arhivde Na,ionale, fond Ministerul Cul~elor, Dlfe~pa

Intr-un alt memoriu, semnat de Gamaliil Papi! §i Stud Il,

" d osar nr. 3/1952 , f. 3. Adresa Cultului TradltlOnahst
. I carre
Ion Movileanu, se cerea intrarea in legalitate a aeestui cult ..
Mmlstru I C uIteIor nr. 43/28 februarie 1952 , prln care cer recu-
noa§terea ca §i cult. . eli
:0' Ibidem, f. 32-35. "' Ibidem, f. 14-30 (Reclamafia trimisa de Cult'lLCre;mn Tra -
108 Ibidem, f. 47. fionalist cu nr. 68/24 iunie 1952); Ibidem, f 13. Parchetul Tnbunalu-
109 Ibidem, f. I. IUI. Purna, nr. 6283/28 iunie 1952 carre Ministerul Cultelor:
. . Slimbu-
d b
110 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Directia Sru-
rek nelnje/egerii pare afi i" primul rdnd de ordin mat~.~£ fil~ vor a
dii, dosar nr. 111945,f. 174. ' de patrimoniului cultului Tradifiona:ist, care: in condlt"'e exlstente~ a
doud organizarii, linde sa se impartii In junc,tte de numdrul de adePtI.
 76 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
biserici, rnanastiri sau persoane particulare care faceau
parte din Culml Tradifionalisr" 5.
Incr-unul din rnemoriile cirre Minisrerul Cultelor
. Movileanu II acuza pe lacoba§, care nu face parte dintr;
membrii!mdatori, nici dintre cei ale{i In cadrulorganiza{iei
noastre ft care nu are alta calitate decdt de membru aderent /i
delegat al meu, ci incearci sa se subsriruie conducerii Cul-
rului Tradifionalisr, pe care lega/§i statutor tl eondue row,.
La randullor, §i pravoslavnicii inaincau rnernorii citre au-
toritafile statului pencru recunoa§rerea ca §i culr sau penrru
autorizarea fimqionarii caselor de rUgiiciune (Anexa 10).
Prin adresa nc. 9320/21 rnai 1954, Ministerul Culte-
lor cerea Tribunalului Popular al raionului FoC§ani radie-
rea din regisrrul persoanelor juridice a Cultului Traditional
Crejtin, deoarece, prin cfectul Legii din 1948, Cult~ Tra-
difionalist a incetar de drept sa rnai exisre. Prin Ordonan-
fa din 27 mai 1954, Tribunalul a dispus radierea Cultului
Crf!§tin Tradi{ionalist din registrul persoanelor juridice. In
septembrie 1954, Movileanu a dar in judecata Ministerul
Cultelor, cerandu-i sa constate ci acestcult a fost recunos-
cut de stat potrivit adresei nc. 38955/3 aug. 1945 §i sa fie
"'Ibid(m, f. 19: Preotul Martiniall Comilllici din Schirul Co-
pliceni-I!fov, cu juramdnr depus, jiind convertit ilegal, sub pretextul
. "de a se Ulli cu eei de fa Neam!u'; e1iberdlldU-i-se ordill de servo cu nr.
230/23 august 1951, peste prevederile ordillului llOStru emis cu nr.
219/1951, s-a aj'fns ca acest preot sa posededoua ordine de la doui'
organiza!irdistinrte;comtitumd tigltattellzj"b7rc:::Jdeiii, Tizclid;a:'
rea schitului Sf. Gheorghe din com. Copliemi-I!fov, care, sub difirite
aett 1e ~roze!ttl:m: a fast corupt prin adunari de semlIliruri 111 fals
constltu:nd maJ0r/tatea, Inrolat pe baw de conjirmare in aCMstli
Asoclatu religioasa eu titlul de pravosfavnie.
'" Ibidem, f. 63-64.
STILISMUL iN ROMANIA 77
obligar sa plareascii cite 100 de leilzi daune cominarorii,
pilla la satisfacerea cererii cultului de a se inainca for~rilor
superioare statutul sau spre aprobare ll7 • DemersullUl nu a
avut niciun rezultat, iar radierea a ramas definitiva.
La dara de 19 iunie 1954, la schitul Copaceni, re-
prezentanrii celor doua faqiuni stiliste au discutat din
nou problema unificarii cultice, iar pe data de 7 octorn-
brie 1954, loan Movileanu, in numele CultuluiCre§tin
Tradifionalist din Mirce§ti, §i Dionisie Hugeanu, ca re-
prezentant al crC§tiniior pravoslavnici, au semnat Actul
deunificare cultica, prin care se horara comasarea patrie
moniului celor doua personalitati juridice §i faptul cii dec
numirea noului cult va fi Cultul Gre/tin Tradifionalist l18 •
La 12 iulie 1954, in numele cultului unificat, Dionisie
Hugeanu se adresa Patriarhului Justinian, cerandu-i 0 in-
trevedere in care sa se trateze problema religioasa, in sco-
pul de a se inlatura definitiv 0 nedreptate flagranra care
dureaza de 30 de ani 119 • .A§a cum se va vedea mai departe,
aceasra unificare a fost de scurta durata §i, din 1955, cele
doua faqiuni stilisre apar din nou separate.
2. Galaction Cordun §i organizarea stilismului
(1955-1959)
.A§a cum am aratat, stili§tii nu au avur ierarhie su-
perioara. Toate loca§urile de cult pe care Ie-au ridicat au
sfin{ite de cilugari sau ieromonahi
-_ .. __... ",:-fost
----------_._- ... _...
. ,. ., - - , ,... ,.
caterisiti,
. ...
- .,
precum
-
,.
Arhivele Nalionale, fond Ministernl Cultelor, Direqia Stu-
11 1
dii, Dosar 111954, f. 365, Nota din I septembrie 1954 de la Minis-
ternl Cultelor, Cabinecul Juridic.
118 Ibidem, fila 607-608.
119 Ibidem, f. 307.
 78 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Tiinase Glicherie. De asemenea, stili§cii au avur mari pro-
bleme legace de procurarea Sfimelor Amimise sau a Sfan-
cului §i Marelui Mir. In anul 1955, fostul arhiereu Ga-
lacrion Cordun (1883-1959) accepca propunerea gruparii
de la Stirioara de a deveni mitropolitul stili§tilor, in urma
unor discurii §i caconari care durau de mai multi ani.
Gheorghe Cord un s-a nascut in anul 188'3 in com.
Bre hue§t1,..JU.
d Boto§alll'120 . Sursele pe care Ie-am avut la
dispozirie prezima date comradictorii in ceea ce privq-
te imrarea in monahism §i hir{)tonia sa ca diacon. Unele
arata ca acesta a fost hirotonit ierodiacon de caue Mi-
cropolirulPrimat Iosif Gheorghian, care I-a sprijinir §i
I-a trimis la studii, ca bursier, la Seminarul din Odessa.
Dupa reimoarcerea de la Odessa, a imbrafi§ac viara mo-
nahalii in timpul Mitropolitului Pimen al Moldovei §i
Sucevei, care I-a §i hirocesit arhidiacon la Caredrala Mi-
tropolicana din Ia§i, in anul 1904.
Dupa alre surse, se arata ca a fost calugaric la Caldii-
ru§ani §i ca, in aceea§i manastire, a fosc hirotonit diacon.
La 1 manie 1905, a plecac la Catedrala Mitropolita~a
din Ia§i. In cartea canonica ce i s-a imocmir la ie§irea din
eparhie(nr. 620/11 februarie 1905), se nora ca Galacti-
on Cordun s-a ardtat nesupus fi in cele din urmd s-a rds-
Dacele cace ucmeazii sune pceluare din scudiul domnului
120
Gheocghe ~asilescu, caruia ii mul[umesc din sufiec pencru ama-
b.lllace, Iflmulac Galaction Cord"n, rear.Zac'pe baza' docun-;;;nrelor '
din Arhiva· Adminisccariei Pacciarhale; Arhivele Seccecariacului de
Scac penccu Culte, ..aporrul ineiculac Galaction Cordlln, dacac 6. III.
1957; Idem, Raporcul Galaction Cordull (16 iunie 1955); Arhivele
Administcariei Pacriarhale, Date biograjice asupm fos/Illlli arhiereu
Galaction Cordun, lilele 1-3.
STILISMUL iN ROMANIA 79
mlat contra starefUlui, aducandu-ifelurite calomnii. Intre
1908-1911 , s-a aflat in Rusia, apoi a revenit in Fra §i a
slujit ca diacon la Maniistirea Neamf (iul. - aug ..1911),
la Manastirea Agapia (sept. 1911 - febr. 1913) §I Agaf-
con (febr. - aug. 1913). Din 1913 pan Un 1915, a func-
donat la Episcopia Romanului. In 1914 a fosc hiroto-
~ic preoc ieromonah de catre Mitropolitul Canon, iar in
1915 a fast hirocesit protosinghel. La 1 septembrie 1915,
a fast numit provizoriu preot aI Catedralei Mitropolitane
din Bucure§ti, sub rezerva echivalarii studiilor, iar in anul
1916 a devenic arhimandrit.
Aceea§i confuzie exista §i in ceea ce prive§ce studii-
Ie sale in Rusia. S-a inscris la Facultatea de Teologie din
Cernauri, unde a urmat 6 semestre, dupa care s-a crans-
ferat la Academia Teologica din Petrograd, obfinand,
intr-un singur an, diploma de Iicenfa. Aceasta i-a fost
echivalata apoi de Facultatea de Teologie din Bucure§ti,
la 28 octombrie 1915. Sursele pe baza carora am alditu-
it aceasta biografie aratii d nu existii nido copie de pe
vreun certificat sau diploma care sa fad dovada studiilor
§i a ticlurilor sale.
In timpul Primului Razboi Mondial, pe dnd Bucu-
rc§tiul se afla sub ocupatie germana, s-a opus imroducerii
calendarului gregorian in practica Iiturgici a Bisericii Or-
todoxe Romine, evenimem care a fost §i continua sa fie
invocac de stUi§ti pentru a arata eonvingerile lui Cordun
leg~te de calendar. De fap., protestullui, precum §i al al-
tar preofi sau ierarhi din acea vreme, se f:icea in comextul
delicat aI regimului de oeupafie german §i nu avea nicio
legatura eu calendarul indreptat, adoptat la 1924, fata de
care Galaetion Cordun nu a avur nido obieqie. Masura
 80 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
,
, /i preconizatii de foqele de ocuparie a fost criticata in egala
miisurii §i de Arhimandritul Iuliu Scriban, care a fost unul
i'
din susriniitorii indreptiirii calendarului in 1924, a§a cum
l21
am ariitat • Chiar §i in cazul concret al protestului sau,
Cordun nu considera ci introducerea calendarului grego-
rian ar constitui 0 abatere dogmatica, ci argumenta ci res-
pingerea lui se poate face doar din considerente care rin de
tradirie ~i de resentimentele anti-eatolice 122.
Dupii riizboi, Galaction Cordun a condus Serviciul
religios ii de propaganda culturalii de pe langii Direqia
Generalii a Ciiilor Feme Romine, infiinrat in 1922, in
III Arhim. prof. dr. Iuliu Scriban, Acte [i marturii privitoare la
chestiuni ii fopte bisericeiti in timpul ocupafiuniii germane in Roma-
nia. Extrase din revista Innoirea, Bucure~ti, 1919; Idem, Chestiunea
calendarului in Biserica Ortodoxa, in Biserica Ortodoxa Romana, an
XU, nr. 8 (mai 1923), p. 56-564; Idem, Schimbarea calendarului.
Cuvinte pentru dumirirea poporului, in Biserica Ortodoxa Romana,
nr. 8 (1929), p. 482-483, unde argumenteaza de ce este nevoie de
indreptarea calendarului; Idem, Potrivnicii calendarului indreptat,
in Biserica Ortodoxa Romdna, nr. IO (1924), p. 637.
In Cuvinte de viafa pentru cei trudifi, Bucure~ti, 1922, p.
122
314~319 (redara in Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romdnia. Isto-
rieul Manastirii Sliitioara, p. 80-84; Tradifia Ortodoxa nr. 18, dec.
2007, p. 9-10), afirma: Am spus ca introducerea calendarului Grego-
rian ;i in uzul Bisericii noastre nu ar constitui 0 abatere dogmatiea,
intrucat itiut lucru este tututor, ca pdnd la desparfirea bisericifor crei-
tine se pineau de mai multe ere, aveau numart'itoare diferite fi inapeau
Anul Nou unii de fa intdi ianuarie, cum e fa noi, alfii de fa intdi
septembrie al nostru bisericesc, mulfi fa intdi martie ii tlfa mai inco-
10. Noul calendar ar putea fi respins numai «i., doua considera{iuni
' " capitale: intdi aceea a tradifiei Bisericilor Ortodoxe, aliituri de care a
avut cinstea de a sta ii Biserica noastra nafionalii, chiar de la inceputul
creitinarii romdnilor, ii apoi, in al doilea rdnd, pentru ca el a fast opera
Bisericii Catolice, prin papa Grigorie al XIII-lea.
STILISMUL iN ROMANIA 81
aceas ta- calitate publicind mai multe ciiqi, bro§uri,
d _ani-.
cole eu earacter misionar l2l. Din anul 1924 ateaza pn-
incercare a lui Galaction Cordun de a ocupa un post,
de arhiereu vicar la Episcopia Constan~el'124 , d.ar ab"la l~ .
ma
anul1935 el a fost ales in postul de arhle~eu-v~car, ,cu t~­
tulatura Craioveanul, nou infiinpt la Eplscopla .Ramlll-
cului §i Noului Severin 125. La data de 2 octombne 193~,
proaspiitul arhiereu Galaction Craioveanul a fostt.. numlt_
mbru al Comisiunii pentru doctrina ii viata re zgtoasa,
care fusese insiircinatii de Sfintul Sino d a stud'za chestz-.
B
unea combaterii stilismului in complexul ei ji a prezenta
123 A se vedea Arhiereu Galaction Cordun, Misionarismul ~ Cd-
t e Ft,u , in Biserica Ortodoxa Romdna, an. LVIII, nt. 5-6, nlal-JUnIe
'1 '"-·te " .
1940, p. 357-360. La Biblioteca Academiei Romane, se pN gas! ur-
matoarele dirli ~i bor~uri misionare semnate de fostul arh!ereu .Ga-
I tion Cordun: Ce este adventismul, Bucure~ti, 1919; Poate iumta
ac _. d - I'
sa inlocuiascd creftinismu/?, Bucure~ti, 1919; Cine grazqte a .evaru .,
Bucure§ti, 1922; Cuvinte de viafd pentru cei trudifi, B~cure~tI, 1922;
Ce cred oamenii invdtati ii de stat ai lumii despre re!tgtun~ /I ~x~s~en~a
lui Dumnezeu?, Bucure~ti, 1923; Problema mun~itoreasca prtvttadm
punct de vedere religios-crqtin, Bucurqti, 1923; Inv~famdntul r:lzgtos
innaseut in firea omului, Bucure~ti, 1923; Afezdmantul Sfintet BlSe-
rici Ortodoxe Universale pentru venerarea ii invocarea sfinftlor, Bucu-
re~ti, 1924; Betia, Bucure§ti, 1924; Etica creitin~ ii socialismul, Bu-
cure~ti, 1924; Este vdtdmdtor fumatul?, Bucure~t1: 1925,' Vtzzta IPS
Domnului Dr. Miron Cristea, Mitropolit al Romamet, m ~a~arabt~
fa 12-18 mai 1921, Bucure~ti, 1926; Catehismul necredmctOsulut,
--Sucure§ti, .1926; Cererile dizolvante sodale Ii religioase in ttmPcu[ d~
fora ii combater~!or, Ramnicu-Valcea, 1935; Carticicd de rugactunt
pentru tot creitinul ii ostaiul, f. I, 1941. .
124 Biserica Ortodoxa Romdna, martle 1924, p. 167.
115 Desbaterile Sfdntului Sinod, in Biserica Ortodoxd Romdna,
anul LIII, 1935, Partea Oliciala, p. 191.
 82 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
miisul'ile necesare pentru lini~tirea spiritelor §i stdnjenirea
propagandei subversive 126.
Istoria oficiala trece sub tacere acest episod din bio-
grafia lui Cord un: amdrdciunea inovafiei calendariste avea
sd (I soarbd din plin vreme de 31 de ani, din 1924 pdnd
in 1955 • Ori, ~tim ca, In data de 13 octombrie 1935
127
in cali tate de raportor al Comisiei speciale instituite d~
Sfantul Sinod in urma evenimentelor de la A1biner arhi-
ereul Galaction Craioveanul racea urmatoarea propune- "
re: Sfiintul Sinod este rugat sd binevoiascd a hotdri rein vi-
erea stdruinfefor cdtre inaltul guvern, spre a lua cuvenitele
miisuri, ca toate autoritdfile de stat sd dea concursul pentru
aplicarea deplind a calenclarului indreptat. In acelafi timp,
PS Chiriarh respectiv (de Bdlfi) sd ia impreund cu clerul
focal, din nou, toate mdsurile de liimuril'e a poporului fi de
induplecare, spre a nu se mai cia loc la cazul'i ca eel intdm-
plat la Albiner2B.
La scun timp dupa instalarea sa ca episcop vicar,
documentele Sfantului Sinod semnaleaza situatia
,
con-
126 Desbaterile Sfontului Sinod, in Biserica Ortodoxa Romdna,
anul Ill, 1935, Panea Oliciala. p. 194-195, p. 197.
117 Istoricul Mandstirii Sliitioara, p. 124.
128 Desbaterile Sfontului Sinod. ~edinta din 13 decembrie 1935
in Simiea Ortodoxa Romdna, anul LIIl: 1935, Partea Olicial', p:
211-212; Desbaterile Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
~dinfa din II martie 1937, in Biserica Ortodoxa Romand anul LV
1937, Partea oliciala, p. 18; ~edinla din 29 marrie, Idem, p. 23;
~edlllfa din. 30 manie, Idem. !' _~6; ~edinp din 31 manie, Idem, p.
29 (PS Arhlereu Galaction roaga Sf. Sinod sa-i inlesneasd srabilirea
sala Craiova, obligand pe PS Episcop eparhiot sa ia masuri pentru
a I se pune la dispozifie locuinra ~i pentru a putea servi Iini§tir in
Catedrala de I. Craiova); ~edinra din 16 iunie, Idem, p. 54-55.
STILISMUL iN ROMANIA 83
flictuala din Episcopia Ramnicului Noului Severin,
Episcopul Vartolomeu Stanescu acuzandu-l pe vicarul
sau de deraimare §i neascultare l29 • Din documentele de-
puse de episcopul Ramnicului ~i Noului.S~ve~i~ la <:0-
misiunea Canonico-juridicii ~i pentru Dlsclphna, relese
ci arhiereul Cordun a avut un componament nedemn
de slujirea care i-a fost Incredinpta, fiind acuzat de abu-
zuri, sustrageri de obiecte biserice~ti §i via~a imorala.
Printre abaterile savar~ite se numara ~i faptul cii a jefuit
mai multe manastiri de odoare de pref (icoane, odajdii
ar h·lere§t1,. mo b'l-
I a, bam')1'0
. .
'" Desbaterile Sfontului Sinod, 1n Biserictl Ortodoxii Romanii,
~edinta din 21 martie 1936, 1n Idem, p. 33.
1;0 Temei 2349, 2350, 2452, 2496/1936, respectiv 349, 502,
680, 759, 1003, 1020, 397711937. Arhivele Administrariei Patriar-
h.le, Date biograjice astlpra fostului arhiereu Galaction Cordun, f. 3;
Obiectele susrrase de fosrul Arhiereu Galacrioll COl·dun sunt enu-
merate 1n Adresa Sf. Episcopii • Ramnicului Noul Severin, Direc-
ria Economica ~i Financiara, nr. 11539/17 dec. 1937 (2 file). Cariva
~ni mai tarziu, 1n anul 1940, arhiereul Galacrion Silisrreanul a fost
protagonistul unui sc.ndal iscat de aventura cu Lucia Cal in, 0 ac-
trid de la Tearrul N'rional din Ia~i, cu care a avut un COpl1. tn anul
1941, prill sentinr' 558/1941 a Currii de Apel Bucure~ri, Seqia II,
a fost obligat I. plata intrerinerii copilului. Mai rarziu, Cordun I-a
declarat jiu duhovllicesc !i I-a 1nchinoviat la 0 manascire. Aceea~i
informarie se regase~te ~i in insemnarile lui Dudu Velicu, care nota
I. II septeinbrie 1945: Arhiereul Galactioll Cordun a fost vicar al
Episcopiei Tomisului, iar pllnii acum stare, al Afii~.~stirii Neam!.• El
" i'e chiar un jiu: este colugarnl Jeronim, raniir, P"w.s fI elegan~t-"....
'_ · ._. ~~~.
bracat. Nu are cunojtirl{ii de carte, ci doar patm clase primare (Dudu
Velicu, Biserica Ortodoxd Romand in perioada sovietiziirii Romanie.
illsemndri zilnice 1945-1947, Arhivele Narionale, Edirie lngrijitii de
Alina T udor-Pavelescu, Bucure~ti, 2004, p, 44).

84 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
De~i ceruse in repetate rand uri sa i se inlesneas-
cii stabilirea la Craiova ~i dreptul de a sluji in Catedra-
la Episcopala, Sfantul Sinod, intemeiat pe documenta~ia
prezentata de Episcopul Vartolomeu Stanescu, a decis,
in ~edin{a din 16 iunie 1937, sa-i acorde Arhiereului
Cordun dreptul de a se stabili la u~a din manastirile din
Oltenia. Pozitia Arhiereului Galaction Cordun fata de
• •
aceasta hotarare ne lamure~te implicit imprejurarile care
au dus la mutarea sa in eparhia Constan{ei: Se da cuvdn-
tul PS Arhiereu GaLaction Craioveanul, care cere Sf Sinod
sa fie judecat, intrucdt nu poate primi sa fie trimis la ma-
nastire, ftiindu-se nevinovat. Sau, in interesttllinipei, sa fie
dat La alta eparhie. unde va fi nevoie fi PS £piscop respectiv
va voi sa-l ia. Bunaoara, SOCOiefte ca PS Episcop Gherontie
al Constanfei, care-l cunoafte de mic, il va lua ca vicar al
sau. PS Episcop Gherontie declara ca nu are nevoie de vicar,
intrucdt este in putere fi poate sa conduca singur eparhia.
Totuji, in interesulliniftii fi al pacii, avdnd in vedere ca il
cunoafte din vdrsta frageda a copiliiriei, consimte sa-! ia vi-
car al sau, cu urmatoarele condirii: 1. Sa i se dea saLariul .
de arhiereu vicar de La Episcopia Rdmnicului Noului Seve-
rin; 2. Atribu!iile in Eparhia Cor.stanfiei i Ie va stabili PS
sa; 3. jn caz de eventuale neinfelegeri, va avea libertatea sa
vina cu ele La Sfontul Sinorf~l.
in urma discufiilor, Sfantul Sinod a hotarat deta~a­
rea Arhiereului Galaction Cordun ca vicar al Episcopiei
Constantei, purtand pe mai depane titulatura Craiovea-
. mil. Peste pUfin timp, intrucat PS Ep;;:op Vartolomeu
., . --'---
131Desbatmle SfJ.ntului Sinod al Biseridi Ortodoxe Romline. Se-
din;a Sf:1.ntului Sinod din 16 iunie 1937. in Bismca Ortodoxii Roma-
ni!. anul LVI. 1938, Partea oficiala. P, 55.
$TlLISMUL iN ROMANIA 85
ceruse un concediu mai indelungat, de doi ani, dupa care
urma i~irea sa la pensie, arhiereul Galaction Craioveanu~
cerea sa se anuleze deta~area sa la Episcopia Constantel
. revenirea in eparhia Ramnicului Noului Severin. Cu
~l . Sf;' I
wate acestca, in ~edinp din 25 octombne 1938, antu
Sinod a horarat infiinFrea postului de arhiereu vica~ ~a
Episcopia Constantei ~i a acceptat sa-l transfere definItl.v
pe arhiereul Galaction Cordun in postul nou creat, cu ti-
tuIatura St'l'IStreanu 1132
' .
Mentionam, de asemenea, ca arhiereul Galaction
Cordun, ~u titulatura Craioveanul ~i, apoi, Silistreanul,
a detinut funqia de secretar al Sfantului Sinod din 1935
pani in 1948. cu 0 mica intrerupere intre ani~ :9~ 1.-
1942. in anii 1944-1945, apare ca staret al ManaStln-
lor Neamt ~i Secu, fara sa cunoa~tem imprejurarile care
au dus la aceasta numi re 133. ~a cum ~tim, in 1940, Ro-
mania a pierdut teritoriul Cadrilaterului. care cuprindea
judetele Durostorum ~i Silisrra, astfel incat titulatura de
Silistreanul a devenit pur onorifica.
Din insemnarile zilnice ale lui Dudu Velicu, care ne
ofera informafii valoroase despre viap Bisericii in primii
ani ai regimului comunist, afiam ca, in ianuar~e 1946,
in cali tate de staret al Manastirii Neamt, Galactlon Cor-
dun a facut afaceri cu marele industria~ Max Ausschnitt,
inchiriindu-i acestuia fabrica de cherestea a Maniistirii.
Desbatc,ol" Sfi1ntului Sinod al Siseridi Ortodoxe Romd:· ·,
132
Sedinp Sfantului Sinod din 25 iunie 1938. In Biserica Ortodoxa
Romdna anul LVI. 1938. Partea oliciala, p, 54 .
IJJ Se ~tie ca. la Nearn\. arhiereul Cordun I-a hir~tonit ierodia-
con (27 decernbrie 1944). ~i. respectiv, ierornonah (23 lanuane 1945)
pe Patintele Cleopa.
 86 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 87
Acest lucru ajuns la urcchile Patriarhului Nicodim, care
ces, sa-I recomande pe Cordun Patriarhului Nicodim, in
a dispus inlocuirea lui: Patriarhul Nicodim va numi, in
functia de vicar patriarhal, in ianuarie 1947137. Conform
locul arhiereului Galaction Cordun, stare! al Mdndstirii
. toriei oficiale stiliste, in anul1947, Galaction Cordun a
Neam! (care nu mai este apreciat din caUM prostiilor pe
care le-a flcut acolo, ca in toata via{a lui, de altlel), proba-
~stcurtat, pentru prima dati, de reprezentanrii Bisericii
de Riisdrit, stabilindu-se ca eI sa se instaleze la Slatioara,
bil pe actualul stare! al Mdndstirii Cernica, Partenie BZIf-
imediat ce Manastirea va Ii gata'-'B.
cu ... in urma demiterii din postul de stare! al Mdndstirii
In anul1947. a fost adoptata Legea pentru pensiona-
Neam! a arhiereului Galaction Cordun Silistreanul, acesta
rea arhiereilor vicari, care prevedea c:i: arhiereii vicari. epis-
s-a dec/arat dZlfman al Patriarh~/ui Nicodim, autornl actu-
copii, arhiepiscopii Ii mitropoli!ii devenifi improprii func{i-
lui de mai sus. Cunoscuta jiind /a;itatea arhiereului Galac-
unii lor din caUM unor invaliditdfi jizice sau de altd natura
tion, faptul acesta nu poate avea nicio insemnatate in cazul
vor putea ji PZlfi in retragere la cererea Ministernlui Culm-
in care Patriarhul va hotari sd il facd inofensiv, oferindu-i
rii in urma avizului conifo rm aI unel·ComlSlt ... spectate
·/119
... · .
"un dolan de ros'; daca va ji nevoie'14.
Tot din insemnarile lui Dudu Velicu, aflam c:i Ar-
G~action Cordun, care pastra doar titulatura de Silistrea-
nul, fara sa se mai aRe in funqia de episcop vicar la Epis-
hiereul Galaction Cordun avea relatii amiabile cu Emil
copia Constan~ei, a intrat sub incidenp acestei legi, stab i-
Bodnara§, secretarul General al Co~siliului de Mini§tri,
Iindu-i-se domiciliulla Manastirea Ciildaru§ani14o.
cu care a avut 0 intrevedere in 1946'-'5, §i cu Radu Ro§-
cule.f' Ministrul CUltelor. Acesta din urma I-a sfatuit pe
lui §i, apoi, Mieropolitului Firmilian Marin (1947- 1972). In urma
Arhlereul Cordun sa candideze la scaunul nou infiintatei hotararii Sfantului Sinod al Bisericii Onodoxe Romane (inregis-
Arhiepiscopii a Olteniei 136 §i .tot eI a incercar, rara ~uc- erara Ia Minisrerul Cultelor cu or. 265711949)' prin Decretul nr.
133/1949, Sfanta Arhiepiscopie a Craiovei a fose inalpra Ia rangul
. 13~ Dudu Ve!icu, op. cit., p. 96, 98 (insemnarile din 16 §i 24 de MinopoIie, cu titulatura Sf!mta Mitropolie a Olteniei.
lanUa~Ie 1946); I~idem, p. 95 (1nsemnare din 6 ianuarie 1946), p. 137 Dudu Velicu, op. cit.• p. 205 (insemnare din 16 ianuarie
104 (msemnare dm 6 februarie 1946). DuduVelicu a fose secreear 1947), p. 206 (insemnare din 18 ianuarie 1947).
01 Parriarhului Miron Cristea. secretar al lui Eugen Cristescu. di- I)' Catacombelt Ortodoxiei. nr. 2, mai 1999.

rect~rul Serviciului Special de Informa;ii in perioada 1941-1944. 139 Legea referitoare la pensionarea arhiereilor vicari a fose pu-
apOl IUneponar la Ministerul Cultelor. Despre Faimo de carierist Ii blicata in Monitorul Oficial anul CXV. or. 121 din 30 mai 1947
egumm lume, a lui Galaccion Cordun. a se vede. Petre Pandrea. (Nicoleta Ionescu-Gura. Stalinizarea Romilniti. Republica · Popula-
Gib!fiiI'l",IAlb, p. 15. Carte. esce disponibila olllil1e I. adresa http://
. rii Romilnil 1948-1950: tramformiiri imtitufiollale, £dieura Bic All,
www.scn bd.com/docl35654.;.0. .. Perre-Pandre._Calugarul_Alb.
2U\l5, p. 359). Despre opozi!ia Paeriarhului Nicodim, vezi Arhim.
I)' Dudu Ve!ieu, op. cit.• p. 154 (insemnare din 1 iunie 1946).
Petroniu, !mdmpliiri din vremea patriarhului Nitodim. in Teologie ii
13< Dupa ce a fosc desfiinraca in 1945, Arhiepiscopia Olteniei a
Via!d, nt. 7-12 (1999), p. 167-169.
fosc reinfiinpea prin Legea or. 196, publicaea in Monitorul Olicial,
140 La 29 mai 1953. Arhiereul Galacrion Cordun erimitea 0 .
parrea I-a, nt. 136, din 18 iunie 1947. sub pastorirea Arhiepiscopu-
scrisoare Patriarhului Justinian. plangandu-se de situaria grea de la
 88 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Biserica stilistd are propria ei versiune in ceea ce pri-
ve§te indepartarea lui Galaccion Cord un. Se afirma di
el a faCut parte dimr-un lor de regaliJti, alaturi de epi-
scopii Chesarie Paunescu al Dunarii de Jos §i Aranasie
Dinci Biriadeanu, pe care Parriarhul Justinian Marina
i-ar fi indepiirtar din Sinodul Bisericii Ortodoxe Roma-
ne. De asemenea, stili§cii susfin ca, actualmeme, Galac-
tion Cordun nu se mai aHa sub caterisire, deoarece, in
1990, Patriarhul Teoccist a ridicar wate carerisirile politi-
ce, primre care s-ar fi aHat §i cea a lui Cord un (!?) 141. Esre
adevarar ci SfimuJ Sinod a ridicat caterisirea Mirropoli-
tului Visarion Puiu in 1990, dar despre Cordun nu poare
fi vor ba 142. 'In ultima vreme, am constatar un curem de
simpatie fafa de fostul arhiereu Galaction Cord un, care
se manifesra chiar in randul teologilor ortodoqi. Parin-
Caldarll§ani ~i cenind sa fie murar Ia 0 manasrire unde "t~i poare
lngriji mai bine sanaratea (Arhivele Administrariei Paniarhale nc.
4403/1953). Cere rea a fost discutata in ~edinra Sf Sinod din data
de 8 ;un;e 1953, care a hotan\r mutarea lui i~ 'Vardre§t; (Buzau) . .
Galaction Cordun S-a prezenrar la 'Varzare~ti In data 24 septem-
brie 1953. De aiei, s-a mutat Ia Manasrirea CioI.nu (23 ocrombrie
1954), In urma adresei Eparhiei Buduiui, prin care informa Parri-
arhia cii Ia varZare~ti nu SUnt condirii penrru gazduirea lui (Adresa
8548/29 seprcmbrie 1954).
,41 Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. lstoricttl Manasti-
rii Sidrioara, p. 206; Constantin Bujor, 65 de ani de pmecu/ie a Bi-
sericii Ortodoxe Romane de sti! vechi, tiparira cu binecuvantarea Ips
V!;i''e.~~og:irzan, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Biseflc"j;rodoxe
de Rasirir din Romania, Edirura Schimbarea Ia Fa[a, 1998, p. 44.
'42 Despre ridiearea carerisirii Mitropoiirului Visarion Puiu,
vez; Biserica Ortodoxa Romana, anul CYlII, or. 11-12 (nov.-dec),
1990, p. 189.
STILISMUL iN ROMANIA 89
reie loan Dura afirma, de exemplu, ci Galaccion Cordun
ar Ii fost prigonit de aurorirafile comuniste §i ca, prin ur-
mare, trebuie numarat in randul ierarhilor marturisitori
· ... 0 rto doxe Roma'ne143 .
ai BIsencll
tn data de 13 aprilie 1955, Patriarhia Romina a pri-
mit 0 Notificare din partea Consiliului Central al Orga-
niza{iei de Stil Vechi, inregistratii la Tribunalul Capitalei
sub numaruJ2169/13 aprilie 1955, prin care se arara cii
acest Consiliu, imrunindu-se in ziua de 5 aprilie 1955
in §edinta extraordinara, aduce la cuno§tinta ci am con-
sfinfit de a avea in /runtea noastra pe PS Episcop Galacti~
on, 'vechi Ji demn luptator pentru cauza calendaruluz vechz.
"3 In articolul sau despre ierarhii lntemni\ari de autorirarile
comuniste, parintele loan Dura 1i men[ioneaza ~; pe Iiderii srili~ti
Galaction Cordun, Evloghie 01' ~i Pahomie Morar, iar in nota 171
(p. 55), parintele Dura afirma: Pretium cd pe ierarhul Galaction
Cordttn, intrat - La catva timp dupa ce a jim illdepdrtat din scau1Iu!
tparhial - in Bismca Ortodoxd de Sril v,.chi l-am trecm, fire/fe, in
randul ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. Viddica Gillaction a fist
prigonit de autoritiltile comuniste atat ca ierah al Biser~cii Ortod~xe
Romane, prin indepdrtarea din scaun in 1948, dar mat ales ca firnd
al Bisericii Ortodoxe de stil vechi, inapand cu 1955, clind a fost ft
int(mnifat" (Pr, prof. dr, loan Dura, lerarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
mane indepartafi din scaun fi trimifi in recluziune monastica de catre
autoritatile comuniste in anii 1944-1981, In Altarnl Banatului, or,
11-12, ~ct-dec. 2002, p. 51-52). La acest punet, opinia parintel~i
Dura se intalne~te cu cea a domnului teolog ~i ziarist Florian Biehlr,
care arad ~i el: Cu toatt persecttfiile suferitt, pe 13 aprilie 1955, Ga-
faction Cordun, (piscopp'fflslona; ztl~ii-oJicirtl:e;-trolog-dro-ltirtlt4 ..
timttd fi fost secretar at Sjilntultti Sinod, a anuntat public cd trece La
~rtodoCfii de stil vechi, devenind astfe! primu! arhiepiscop si mitro/,olit
al "stili/lilar" (Florian Bichir, Patimile Bisericii Ortodoxe de StU v,.chi,
In Evenimentul Ziiei, Duminidi, 04 ianuarie 2004). '
 90
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Interesant de remarcat este faptul ca, al:huri de Galacti-
on Cordun, semnau Dionisie Hugeanu, Ion Movileanu,
precum §i preotul Aurd Vasilescu (intem~ierorul centru-
lui stilist de la Podu inalt), aces. lucru fiind expresia uni-
ficari i mi§cirii stilisre (Anexa II) '44.
Dupa primirea Notifidrii, Patriarhul Justinian Ma-
rina a in'truuit de urgenTa, in §edinfa exrraordinara, in
ziua de 14 aprilie 1955 Goia Mare), pe membrii Sfan-
tului Sinod, alhfi in Bucure§t! pentru Sfinfirea Sfantu-
lui §i Ma'relui Mir, spre a ltia in discutie eaz~l arhiereu-
lui Galaerion Cordun, care s-a facut ~i~ovat de schisma.
Consrarand d arhiercul pensionar Galaetion Cordun a
indlcat canoanele 45 Apostolic, 15 SinodiJ! I-II Con-
srantinopo! §i Sinodul 111 Ecumenic §i tin:1nd~-se COnt
ca numirul arhiereu nu esce la pdma ab~tere disciplina-
ri!, fiind deei yorba de reeidiva, Sfantul Sinod a hotarar
sa i se aplice pedeapsa caterisirii, tara drept de recurs 145.
Totodata it fost informat §i Ministerul Cultelor, pentru a
dispune sistarea pensiei fostului arhiereu, care, pierzand
treapta arhierid, nu mai puteaheneficia de prevederile'
privitoare !a pensionarea arhieteilor.
In perioada imediat utmatoare dedarafidde pariisi-
re a Bisericii Ortodoxe, Ga!action' Cord un a inceput sa
fad! hirotonii. Un exemp!u in acestsens este cazu! c:1nta-
refului Petru Mihu de la parohia Tulghe$, care dorea sa se
hirotoneasca preot sau, cel pUfin, diacon la acea parohie.
l4'A h' I S · '. d S
e - rat pcnuu eulce} Consiliul Cen-
r lYe e ecreranat l -,_ :. "
tral al Bisericii Dreptsliivieoare Bucure$ei, ciereMiniseerul Culeurii $i
CUltelor (adresa nr. 2171113 aprHie 1955).
'41 Arhivele Administrariei Patriarhale, dosar 34/1955, p. 24-
26; rexwl publicae in Biserica Ortodoxa Romdna nr. 3-4 (J 955).
STILISMUL iN ROMANIA 91
Neprimind niciun raspuns de la autoritiitile ~iserice§ti, eI
intrat in legatura cu fostul episcop Galactlon Cordun,
a 'In ziua de 5 aprilie 1955 (aceea§i zi in care este data-
care, . I M"
" "otziJi.carea catre Patriarhie), I-a hirotomt preot a a-
glW "cih'
astirea Rapa-Rameti. Timp de un an, proaspat Iroto-
~it nu a slujit, ramanand mai departe c:1ntare\ la Tulghe!.
Din prieina nelnfelegerilor cu preotu~ paroh, a luat lega-
tura cu stili§tii §i a primit de la Galactlon C~rdun 0 d~le-
atie, pentru a deservi credincio§ii stili§ti dm Buhall11f~'
ga'preot in intervalull noiembrie 1955 - 31 decembne
c , ~" .
1956 '46.Alte hirotonii au avut loc l:unan:l.stirea aMara,
L
cum e cea din data de 21 iunie 1955 (Anexa 12). .
Ancheta demarata de Protopopiatul Suceava refen-
tor la situalia canonica a preotului Petru Mihu ne ara-
ta implicit faptul ca problema Galaetion C~rdun nu er~
inca cunoscuta in teritoriu. lata ce noteaza protopOpul.
preotul stilist Mihu nu s-a rupt d~ Bis~rica ?rtod~xii" are
respect fa!ii de ea, manifestdndu-iI dormfa ca, daca. Sfan~a
Mitropolie a Moldovei ji Bucovinei ii recunoajte hl~o:onta
, p,-ot din 5 anrilie 1955, siivdrjitii inaintea catertSlrtl fos-
m" T , ./.
tztl~aia#ifm blJ1'fhm, ;i d.~caal'pljt8ay Jj~ tza.t
/a.o.j)1ZroiJie,a¥todoxiidl& mbjJ4Tisdic{ia SjintBi 41'hiepmtJplt
a Ia~ilor, el ar face misionarism in favoarea Bisericii ma.me
ji.ar dezorganiza centrele stiliste de la Buhalm!a iI CorOl.
in momentul in care Galaction Cordun a deve-
nit mitropofit al gruparii de nord, tensiunile din c:drul .;
.mi§drii stiliste s-au manifestat eu prH _:re. S:au p~~at
mai multe memorii ale lui Ion Movileanu catre Mmls-
.46 Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direclia Stu-
dii, Dosar nr. 2 bis 2/1957, f. 43-44.
 92
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
terul Cultelor, in care acesta protesta impotriva crearii
unei ierarhii conJuze Cordun, care constituie 0 adevarata
substituirl? ilegafd in numele Bisericii Orrodoxe Romane.
Movileanu denunp toleranra Ministerului Culrelor, care
j .
i \ liisa aceasta problema in seama Biscricii Ortodoxe Ro-
mane, §i deliisarea Bisericii Ort~doxe Romane, care con-
sidera problema de competenra Ministerului Culrelor.
EI ariita, de asemenea, cii gruparea de la Sliitioara este 0
milcarl? ddunatoare in primul rand Bisericii Ortodoxe, care
lucreaza pe cont propriu, nejiind controlafi de nimeni, care
foce un prozelitism imens Ii constituie 0 agresiune impotriva
regin:ului nostru de Democra,tie Populara147.
In air memoriu catie Ministerul Culrelor, se arata ca
un oarecare Mircea lspir §i alrii derin un mandat ilegal de
vicar de la Cordun, umbla din sat in sat unde SUnt centre
stiliste mai slab organizate §ifac prozelitism, spunand cii
ei SUnt adevarata Bisericii pe stil vcchi, cu centrulla Sla-
tioara. A Incereat acest lucru §i la Paune§ti-Vrancea (unul
din fiefurile tradifionali.jtilor), ducand lumea i'n eroare, a§a
cum se exprima Movileanu, §i ' spunand cii posed a auto-
rizarie de funcfionare de la Tribunalul Supremo Astfel, au
convcrtit schitul de la Copiiceni, schitul de maici de la
Gage§ti, parohia Riicoasa, raion Paneiu. Acest prozelitism
. - scria Movileanu intr-unul dintre IT!emmii _ merge mai
'~eparte, in cadml Bisericii Ortodoxe, flcandu-ne 0 impre-
sre ca acest prozelitism este tolerat Ctl Itirea Ministerului Ii a
Bisericii Ortodoxe, din moment ce nu-i intreaba nimenil4B.
" " . . S~a pastrat, ete asemenea, 0 morh.:'c-nota adresata Pei-
14'Arhivele Narionale, fond Minisrerul Culrelor, Dire'lia Scu-
dii, Dosar or. 111956, f. 363.
'48 Ibidem, f. 365.
STILISMUL iN ROMANIA 93
. Ministru Chivu Swica de ciue Conducerea culm-
mul ill d . .
II. Cre<tin Tradirionalist, in care denunra iscrlmmarea,
U > r uI I" 149
. tolerabifd in reuimul nostru, fara de un c t re IglOS . '
In 0- • _ '1 d tI
U rn <i mai mulre memorii ale comullltap or tra t, 0-
pree y • 18) Din
ale carc eereau reeunoa§terea ea §l cult (Anexa .
/1 , • 1 ta in
coate acestea, reiese ci, dupa 1955, a eontmuat ~p. -
tre cele doua faqiuni stiliste §i cii gruparea de I~ Slatloara~
'ntiiritii prin venirea lui Galaetion Cord un, a mceput ~a
1 ... .. •
atraga manastiri, sehituri §i parohii ear~, pana amnC!, \1-
neau de gruparea condusa de Ion Movll~~nu. . .
In luna august 1955, conform Istonel ofielalea. BIs:-
ricii de Stil Vechi din Rom/mia, Galaetion Cordun §I Gh-
cherie Tanase au fost adu§i de la Slatioara la sediul S~c~­
ritarii din Ploie§ti, pentru interogatorii. Cu ac~1 ~r~leJ'
ambii au primit domiciliu forrat: Cordun, la ManastIrea
Cernica, iar Glicherie, in satul Rac - h'ltoasa d'm B-aragan
- 1;0 .
Incepand eu toamna anului 1955, Gala~ti~n ~ordun
a adresat mai multe scrisori Patriarhului JustinIan, III care
cerea iertare preeum §i ridicarea pedepsei caterisirii. La 8
septembrie i955, Galaction Cordun, aR~t la ~.iin2stir~a
Cernica, a trimis 0 scrisoare PatriarhulU1 JustInIa~, pn~
care recunO$tea abaterile savar§ite §i cerea iertare SfantulU1
Sinod, fligaduind ci va piistra disciplina Biserici~, rupand
orice legatuti eu stili§tii. Totodata, eI solicita pensJa de ca.re
- - -" saIe (Anexa 13) b' .
avea nevoie pentru lngrijirea sanata~l1
. ...... ". Arhh,d" Nafj{)Rale;'f9liJ-Departamentu! .Olltelor, Di!~lja
Studii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-deceillbrie 1957), f. 29-32. Memo-
riu primit cu nr. 40936 din 1/6 aprilie 1957. .
150 Istoricul MiiniiJtirii Sliitioara.p. 120, p. 136-139; C. BUJor,
op. cit, p. 42; 44-46. f. 8
151 Arhivele Administrariei Parriarhale. dosar 34/1955 . . 2 .
 94 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Avand in vedere ca el a continuat, §i dupa caterisire, sa ofi-
cieze hirotonii §i alee slujbe de la care era oprit, Sfantul Si-
nod a rrimis cazul spre cercetare unei comisii formate din
Prof dr. Liviu Sczn §i Proprof dr. Dumitru Staniloae, aju-
ta~i de Pro Gheorghe Soare, consilier patriarhal, careia i sea
cer,ur sa prezinte un referat comun asupra poziriei canoni-
ce In care se aHa acesta prin actele savaqite dupa carerisire.
In cursul anului 1Q56, Galaction Cordun a inrre-
prins 0 serie de aqiuni pentru organizarea mi§ciirii sti-
liste. Libertatea de care Sea bucurat In timpul a§a-zisului
domiciliu flrtat i-a perm is sa fina legatura cu stili§tii §i sa
savaqeasca hirotonii sau ridicari la rangul de protoiereu
(Anexa 14). In data de 1 august 1956, trimitea 0 nori-
ficare Parriarhiei, In care spunea: dec/ar in fora poporului
drept-credincios ca sunt Ii raman lefol spiritual al Bisericii
Pravoslavnice de Rasarit (1 august 1956) 152.
De asemenea, el a reglemenrat mai multe aspecte
legate de funqionarea culeului. De exemplu, la 1 august
1956, 11 inalf3. pe preotul paroh Jora Vasile la rangul de
proroiereu al bisericilor din regillnea Ia§i, iar inrr-o scri-
soare carre Protoieria stilistii I Suceava (15 noiembrie
1956), interzicea folosirea Sfintelor Anrimise care nu
purtau semnatura lui, Incepand cu data de 1 decembrie
1956, pentru a Jeri Sfonta Biserica de greleli canonice ji a
opri ca pe viitor cei nedreptafiti sa deplaseze Sjintele Anti-
. mise de la 0 parohie la alta pentru dife-ite servicii, pe cont
"-~-----Studii,_DosaMr.-lJ.!9.5. Ii.(ianua<ie=decem\J'i- ! 9%), £ ~!ijj-@e&rar_
propriu, in nume:': .H;sericii noastre'5.l. . ~
15 ' Arhivde Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Directia
Studii, Dosar nr. 1/1956, f. 397. . .
15l Ibidem, f. 372, 403.
STILISMUL iN ROMANIA 9S
Atitudinea toleranta a starepiui Manastirii Cernica
fata de Galaction Cordun a facur obiecrul mai multor
rapoarte ale impurernicitului regional pe Bucure§ri. Din
aceste rapoarre, allam ca, intre 15 august - 24 decembrie
1956, Galacrion Cordun a figurat printre viefuitorii Ma-
nastirii Cernica. In realitate, el a ie§it din manastire cu
invoiri repetare, asupra carora Imputernicitul regional a
arras atenfia de mai multe ori. Cu toate acestea - no.ra Im-
puternicitul- starefUI nu a luat miisuri pentru readucerea
lui la maniistire, ci tolereazii ji pe mai departe ca acesta sa .
ramana in afora manastirii, ceea ce contra vine Ii randuie-
lifor calugarelti Ii nu i s-ar ingadui altui viefUitor in subor-
dinea sa. Cordun, cu scopul ca sa scape de sub supraveghe-
re, simuleazii ca este suferind ji cii are nevoie de tratament
medical ji, astfel, a reujit sii aiba lnvoiri peste invoiri din
partea starefUlui Ii a Patriarhiei, Ii aceasta numai pentru a
putea continua nestingherit agitatii in randul stilijtilor' ;4.
Imputernicitul regional BlIcure§ti propunea ca Mi-
nisterul Cultelor sa ceara Ministerului Prevederilbt Soci-
ale sistarea pensiei acestuia, pana Ja data dnd seva stabili
din nou la Cernica 155. . . .
Unul din do.miciliile pe care le-a avut in Bucurqti
a fost la 0 nepoata de a sa, casatorita Georgescu, ce 10.-
cuia Intr-un imo.bil din strada Marco.vici' 56. Din cercera-
,,. Arhivde Naponale, fond Departamenrul Cultdor, Direct~•
---
din 24. XII. 1956).
15' Ibidem, f. 387. Refer.t cu propuneri pentru sistare. plalii
pensiei ce fusese acordata fostului episcop G.I.ction Cord un.
156 Arhivelc Nalionale, fond Dep.rtamentul Culi:eJot, Direclia
Studii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-decembrie 1957), f.640.
 96 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
i rile imputernicicului, reie§ea ci Georgescu, proprietarul
I imobilului in care locuia fostul arhiereu Cordun, fusese
I un important activist de partid la Comitetul Central al
~RM, in funcfiile lui avand legaturi cu MAl §i Milipa.
';1
In aceasta locuinfa, Cordun a primit vizitele mai mul-
tor conducltori stili~ti. Aici sau in alta locarie (poate in
imobilul din strada Cuza Voda), s-a aflat, de altfel, sediul
central al BOR pe stil vechi din Romania, ap cum Sf: arata
in unele documente semnate de Cord un in aceasta peri-
oada (Anexa 15).
in aqiunile legate de organizarea §i func~ionarea cul-
. tului, Galaction Cordun a avllt alaturi un personaj mis-
terios, Mircea lspir, cilugarit §i hirotonit cu nume!e de
I1arion, despre care i~pllternicifii aratau ci obi§nuia sa
apara in ~inuta civila. In 1957, Galaction Cordun, impre-
una eu Mircea lspir ~i al~i Iideri stili§ti, a facut parte din-
tr-un lot de 26 de persoane judecate la Tribunalul Militar
Regional nr. 2 Bucure~ti, in a~a-numitul proces PSDJ, care
ii viza pe simpatizan~ii Partidului Social Democrat Inde-
pendent allui Tite! Petrescu (16 septembrie 1957)157.
157Ibidem, f. 651. Panidul Social-Democrat Independent a
aparur in 1946 prin sdndarea sodal-democratilor, -cand ramura
Lothar Radkeanu - ~tefan Voitec a reu§it sa imp'una colaborarea eu
. Parridul Comunist, impotriva voin,ei liderilor istorici ai organiza,iei,
Constamin Titel-Petreseu sau Ion F1uera§. Dupa rezuIratde slabe la
. alegerile din 1946, au acuzat guvernul cii le-a fasilicat procemul real
ob,inur, trimi,and proteste internafionale §i cerand repetarea scru,i-
nului. Liderii l-arridului .au fast aresta,i ::: , c:rioada 1948-1949, iar
.-
in 1952 Ii s-a intentat un proces in urma caruia au primit remni,a
grea, de la 10 la 25 de ani. Canstamin Titd-Petrescu a fost eliberat,
liind obligat sa semneze 0 scrisoare prin care recuna~tea realiziirile
regimului democrat-popular (documemul a fost publicat in Scanteia
STILISMUL iN ROMANIA 97
In cursul anului 1958, Galaction Cordun s-a adresat
din nou Patriarhului Justinian, cer:l.nd ridicarea ~e~~ps~i
caterisirii. La 13 iunie 1958, se plangea ca, in ulnmll anI,
a indurat toate ticalo;iile viefii, sfor;ite cu inchisori, panii a
ajuns la Caldaru~ani, istovit Ii bolnav in ultimul grad pen-
trU un ticalos Ii escroc ca Ispir (Anexa 16). lnteresant este
fapml ca, in aceste adrese, Galaction Cordun se dezice de
stilism (pot sa dovedesc ca m-am lepadat p:ne;u totde~u~
na de stilul vechi Ii chiar ca n-am Jost decat w;elat pana
m-am lepadat de ticalo;ia stili;tilor), ariitind ca semnarura
i-a fost falsificata, inclusiv la notar, §i cl a fost in~elat: eu
nu recunosc nicio isciiliturii ce vi se prezintii de 0 bucata de
vreme, cu Jet de Jel de stujbe, intrUcat nu Ie-am flcut,. ia~
iscalitura mi-a fost folsificata de cei interesafi, care conttn~a
sii imi foca atata rau. La 22 septembrie 1958, afl~t la Cal~
daru§ani, Galaetion Cordim revine pentru ulnma oara
cu rugamintea de ridicare a caterisirii: Va rog pentru ~ltt-
ma oara sa binevoifi sa propunefi sa imi ridica{l catermrea,
dupii flgaduinfa care mi-afi flcut-o cand m-afi primit ;i
---ll---~m-ati iertat(Anexa 17)1 58.
'In §edinfa din 12 decembrie 1958, inte~eiat p.e
concluziile raporrului eomisiei desemnate, Sfantul S~­
nod a respins definitiv cererea fosmlui arhiereu Galact~­
on Cordun de ierrare de pedeapsa eaterisirii §i a menp-
nut sentinta caterisirii aplicata in §edinp din 14 aprilie
1955. Hc~ararea a fast adusa la cuno§tinfa atat celui in
la 18 decembrie 1955). A muritla 2 seprembrie 1957, in urma u~ui
infarct (Ilarion Tiu, Manevre de intimidare ale Partidului ComunJst,
in Jurnalul National, 29 ianuar;" 2008). .
158 Arhivele Administra,iei Patriarhale, Dosar GalactlOll Cor-
dun, £ 74.
 98
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
cauza, cat §i Starerului Manastirii CaldiirUFni, unde se
aHa in ace! momenr Galaction Cord un . La cateva luni eJ
... .... '" Or. • " • .
a paraslt manasnrea, lar, In ZlUa de 2 mai 1959, Galacti_
on Cordun se aHa deja la Slatioara, insotit de un aVOcat
Prezen\a lui Cord un la SJatioara a dus ia 0 lnviorare ~
mi§ciirii stiliste. Imputernicitul regional Suceava arata cii
in Duminica Tomii a anului 1959 (10 mai 1959), s-a~
aHat la Slatioara peste 3000 de oameni venifi si-lvada pe
Cordu~, mulri dintre ace~tia fiind cre§tini OftOdoC§j1 59.
GalactJon Cordun a murit la Slatioara doua luni mai tar-
ziu (21 iulie 1959)160.
3. Raspandirea stilismuIui in Transilvania §i Muntenia
Raspandirea stilismului in Ardeal se leaga de nu-
mele starefului Evloghie Op de la Manastirea Rameti
(1909-1979), traitor la Sf Munte Athos §i starer al Mi-
nast.irii Rameri din 1940. in aceasta cali tate, a ~VUt un
rol ImpOrtant in reorganizarea a§ezamanrului, care se
aHa in paragina de mai mulri ani. Documentele pe care-
le~am avut la dispozifie SUnt incomplete §i nu ne permit _
deocamdara sa lamurim Imprejurarile In care staretul
~e la Rameri a imbrari§at stilismul. Le voi reda tor~§i,
1l1cele ce urmeaza, In speranra ca ele Vor fi completate
. de informarii ulterioare. In cursul anului 1952, Evlo-
15. ~rhivele Narionale. fond Departament!ll C!lltelor. Direetia
deSrudIi, Dosar nr. 4/1959. Ultimele aspeete ale 'mi§~~.Ti stiliste ~e
b-a~. ,tlformariilor luate personal la Conferinrele prot&pope§ti de
onemare de la Targu Neamr §i Falticeni. f. 63.
160 lb ·d. f 147 (N - - . Studii. Dosar nr. I bis/1954 . f. 34.
• • 1 em, . O[a mformanva cu privire 1a moarrea f05-
tulU! mmopolit al stili§rilor, Galaetion Cordun).
STlLISMUL IN ROMANIA 99
gh·Ie Ora , a fost arestac §i crimis in judecata Tribuna-
d ._
'
Iului Aiud, pentru delicte de violent~ contra/u _oarez jt
161
. r·'t·une
Iflve > sexualii
. Nu putem §ti III ce masura aceste _
aeuzarii aveau vreun supon real, av:1nd in vedere ca,
• aeei teribili ani stalini§ti, se fabricau dosare pen ale
ersoanelor care urmau sa fie §antajate. Cert esce ca,
Ifi - Ia
~far§itul anului 1952, Evloghie Ora era desarcinar din
po stul de starer, si
. indrumar sa se prezinte,
d in rermen
__ de A _
48 de ore, la Manastirea Moisei, un e urma sa raman a
. . 162
simpI u vlefultor . •
In data de 4 aprHie 1954, Evloghie Op, Impreu-
na eu 6 ciilugari de la Manasrirea R:1meri (2 preori §i 4
rasofori), a trecut la stHuI veehi, trimir:1nd 0 notificare
in aeest sens Episeopiei Ortodoxe Rom:1ne a Alba Iuliei
§i Sibiului. tn §edinp sa din 1 septembrie 1954, Con-
sistoriuI monahal al aces rei eparhii a luar In discu~ie ca-
zul protosinghelului Evloghie Op. Impreuna eu el, au
fost convocari §i ceilalfi 6 monahi §i rasofori de La ace-
ea§i manastire, 11lSa nieiunuI dintre ei nu s-a prezentat'6.1.
eu aeest prilej, s-a hocarat eaterisirea lui Evloghie Op
§i excluderea lui din monahism, fac:1ndu-se vinovar de
nesupunere §i neaseuIrare fara de ierarhul sau legiuit, de
schisma §i apostazie, t:1rand dupa el §i alti vieruitori. Mai
muIt, din reehizitoruL care s-a intocmit eu aeest prilej,
aHam ci s-a eonsiderar stapan al proprietarilor manasti-
re§ci, cii s-a facut vinovat de fals in acte, eonfeqionand 0
§tampila cu tituIat\ua Cultul Crejtin- -Tradifionalist, de§i
.' .
16 1 Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia de
16' Ibidem, f. 34.
163 Ibidem, f. 27.
I'
100 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
aCest cult nu era recunoscut de stat ' 64 • Doi dintre mona-
hii care declarasera cii il urmeaza pe O~a, ieromonahul
Damaschin Rotaru, respectiv monahul Daniil Zaharia
au revenit in Biserica Ortodoxa, ciiindu-se pentru gre-
§eala ce au Bicut-o. Ceilalti, care au ramas langa Ota toti
rasofori, s-au pedepsit cu 'dezbriicare de haina §i e~cl'ud~­
re din manastire.
In data de 16 septembrie 1954, Evloghie 0i a a tri-
mis 0 notificare Episcopid Ortodoxe Cluj, in care arata
d, din data de 4 apr Hie 1954, de dnd a notilicat trece-
rea la stilul vechi, autoriraiile biserice§ti nu mai au ni-
cio jurisdiqie asupra manastirii: de fa acea data, nu mat
exercita,t i asupra noastrd nicio plttere de conducere Ii, prin
aceasta, va refoZtim categoric autoritatea folsd pe care afi
indrdznit sd 0 extindefi acum in mod abltziv Ii ilegal asu-
pra mdniistirii Ii a personalullli ei lG5 • Prin aceasta notifica-
re, Evloghie O~a SOcotea d to'ate senrintele Bisericii date
dupa data de 4 aprilie sunt nule §i nea;enite. Mai mult,
o .... ... . c
susf!nea ca manastlrea a .ost construira de personalul al-
catuitor §i de credincio§ii care 16cuiese ditunele din jur
§i, prin urmare, este a poporului parohial §i a calugiirilor
. vieruitori. Declara~ia era semnata de Evloghic 0ia, lm-
preu'na cu doi preo\i §i patru rasofori , precum §i de un
'numar de eredineio§i domiciliari in jurul manastirii.
Un rol important in raspandirea stilismului in Ar-
deal I-a jueat §i dlugarul Ghenadie Marciu l66 , fost vie-
~uitor in Manastirea Sf. loan Botez:l.toru! din Alb lu-
'64 Ibidem, [ 28.
,., Ibidem, [ 24.
'66 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor. Directia de
Studii. Dosar nr. I bis/1954, f. 185 (Referat din 31 mai 1954).
101
STILISMUL IN ROMANIA
; care fusese dezbriicat de haina dlugareasca in anul
I.a.
IG7 F d
1953 pentru abateri disciplinare . iin eatenSIt •.s-a
..
. mut2t in raionul Sebe§, unde a eontinuat sa fad sIuJbe
<i a inceput sa-§i creeze faima de om sHinto Astfel, a afir-
:nat in fap credincio§ilor ca _i s-arfi ararat S~ Gheor-
he, apoi Maica Domnuhii. In data de 15 mal 1954. a
~reeut la stHism. dupa 0 eorespondenra intensa eu Mo-
vileanu §i Ora. In acela§i an a revenit insa la Biserica
Ortodoxa - Cu nddejdea cd voi ji primit ca jiul pierdut
din Evanghelie in Sdnul Bisericii Ortodoxe. de care rr:a le~
. pati{zsem, socotesc nlt[a declaralia data in ziua de 1)_m~l
1954 fa Tribunalul Sibiu $i voi merge dm nou fa Manas-
tirea Rdmefi. pentru a-mi gasi lini§tea §i mu~tumirea su-
flettasca ' G8 • Cu toate acestea, Intr-un referat din 2 april~e
1957 al Direqiei Imputetnicirilor Hunedoara, se ara-
ta ca, In raionul Sebe§, com una Sugag. existii un grup
stilist de 20-30 de persoane eonduse de fosrul ciilugat
Ghcnadie Marciu. Aeesta fusese exclus din monahism.
insa vagabondeaza prin satele vecine §i face propag.anda
stilistii, tinand legarura cit Movileanu de la Pan.cLU. ~
fost de douaori judecat pentru POrt ilegal de umforma
§i tot de doua- on. ach'!tat 169.
167 Ibidem, 118. Tot in .ceasta problema vezi in~tiinprea Ma-
nastirii Prislop nr. 36/1953 (f. 293), semnata de duhovnic ~i de st~­
. rela. In care arad cum s-au petrecut lucrurile ~i f~pml ci Ghenadle
M.rciu a plec.t cu haine civil.. din Manasll':" Pnslop: < •
' ''''!c~-:L;6. Declara\iamonahulUl Ghenad", ,,, arCIU de
la Rameri. adresata Patriarhului Justini •.n" pein. c.re r~nurt\: la cul-
ml de stilul vechi (Inregistrata la AdmmIStrapa Pamarhala cu nr.
9802/1954). . .
169 Arhivele N'lionale, fond Departamemul Cultelor. Dlrecpa
Smdii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-decembrie 1957). f. 4- 9 (R.port
 102 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
!! In 1958, era semnalata 0 casa de rugaciuni §i in Co-
i'" vasna, amenajata ca 0 biserica, unde se savar§eau servicii
I . ul Targu Secuiesc, inainrau M"InlsteruIUI' Cul teIor 0
religioase pe stil veehi de catre preotuI Ioni~a Toma, un
I fost caIugar Ia SIatioara, hirotonit de Cordunl70. Organe-
Ie de srat din eomuna respeeriva au declarar ca au ordin
sa illase in pace. Din rapoanele oficiuIui proropopesc Sf.
Gheorghe §i ale parohiei Covasna, reiese ca prerinsul pre-
Ot Toma 1. Dumirru a desehis, fara aurorizafie IegaIa, 0
capda, a ridicat cIopornifa cu doua dopote §i face mare
agirafie printre eredineio§i 17l.
Sirua~ia in Arhiepiseopia Bueure§tilor nu esre sufici-
ent de conturarii in doeumentele pe care Ie-am pareurs.
~rim ca, imediat dupa insraurarea regimului comunist in
Romania, a Iuat fiinfii SehiruI stilist Sf. Gheorghe de Ia
Copaceni (1946) , in Iocalitate exisrand careva familii sri-
lisre inca din perioada interbelicii 172. SchituI a jucat un
rol imponant pentru cemrele stiliste in curs de organiza-
re din Muntenia sau ArdeaI, deoarece, aici, stili§tii hiro-
toneau preori care erau rrimi§i apoi unde era nevoie. La
4 noiembrie 1951, ciiIugaruI Martinian Comiinici de la
Schitul Copaceni era imputernicit pentru a merge in co-
munele parohiilor noastre Codreni (Ilfov), Movilifa {Put-
na}, pentru a ojicia servicii religioase fa cre§tinii tradifiona-
al preocului Gheorghe Perian din Susag despre activitatea ciilugiiru-
lui Ghenadie Marciu, 18 februarie 1957),
170 Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direeria
Studii, Dosar nt. 21 I 958, f. :::21.
I " ibidem, f. 279.
m Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direcfia
Srudii, Dosar 111954. f. 500-504 (Referat despre situaria din Arhi-
episcopia Bucure~tilor).
STILISMUL IN ROMANIA 103
/ .. (Anexa 19). La 15 manie 1954, stili§tii din Covasna,
tjtt
ralOn E '1' p.
cerer
e Prin care solicitau sa se aprobe ca ml Ian ncop,
I' "fi . ul d
domiciliar la schirul Copaceni, sa indep Ineasca 0 CI e
reor penrru srili§rii din Covasna 173. " . . ,
p In luna mai a anului 1954, Martinian Com~mcl, In
calirare de superior al schirului Copa:eni,. c~rea ehberarea
aurorizariei de funqionare a acelui schlr. Mmlsterull-a adus
la cuno§tinfa ca, intrudr culml de .car~ aparp~e ~u es~e re-
cunoscur, nu se poare elibera auronzapa cerura. Slr.u~pa de
la Copkeni urma sa fie analizatii de conducerea MI~,sre:u:
lui, spre a se preciza daca esre cazul ca vieruiror.ii ~chlmlUl ~a
fie deferi~i procuramrijI74. leromona~ul M~r.tlman Coma-
.. h'roronir de Galacrion Cordun In apr/he 1955, fusese
mCI, 1 6 diP'
unul din parricipanrii la evenimentele din 193 e a latra
Neam{, imernat ulterior la Manasrirea Cheia l75 .
Pe dara de 20 iunie 1955, Comirerul de conduce-
re a1 sch·IruIU ' Sf Gheorghe
l . , in frunte cu ieromonahul . ..
Martinian Comanici, impreuna cu ob§rea SChlt~Ul §~ a
credincio§ilor din Copkeni, avand in vedere ~lp:unle
personalului monahal, precum §i fa~ml c~ a~ezamantul
h't lise alia pe proprietarea unUi CredInCIOS al Cul-
SCIUU h"'d
mlui Tradirionalisr, NecuIae Teodorescu, a orarat . e;-
fiintarea Schirului Sf. Gheorghe §i rransformarea lUi I~
bis~rica de mir, ca proprierare a credincio§ilor CuItulUl
Cre§tin Tradi{ionalisr din Iocalitare l76 .
173 Ibidem. f. 85 (NIHa infommiv;; aiR 25 ' ;;"artie 1954), .. ' ..
'''Ibidem, f. 158 (Referat din 31 mai 1954).
I7S Arhivele Na\ionale, fond Inspecrorarul general at Jandarme-
riei Dosar nr. 22/1944, f. I. , ,
' 176 Arhivele Na\ionale. fond Deparramenrul Cultelor. Dlfecpa
de Studii Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie 1957). f 20.
 104 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Dupa 1956, mai multe documeme semnate de con-
ducerea C~l~lui Tradifionalist semnalau faptul ca grupa-
rea de !a Sl~tloara a inceput sa-~i imp una comrolul asupra
aCestUi SChH. Unul din preorii desemnari de Cultul Tradi-
!~onalist sa slujeasca la Copiiceni relata, la 1 august 1956,
ca fora comim!amlmtul Organizariei Ii Poporufui, s-a pre-
zentat un oarecare Evloghie Ora, recent scapat din inchisoa-
re, Ii s-a imtafat fa acest schit pe COnt propriu, numindu-se
stare!, fora alegere Ii fora conjirmarea cuftului nostru l77 • in
cominuare, se arata ca acest preotface politica aid fa schit
in legam.ra cu Organizafia lui Titel Petrescu, care va ji mi~
mstru, It un oarecare !spir, care va ji Ministru al Cultelor:
Ii flstul episcop Gafaction Cordun. tn ziua de 8 iulie 1956'
a~ela§i pre~t s~sTi~ea .ca schirul a fost vizitat de un gru~
dIU ?rga~lzapa lUI THel Petrescu; S-a auzit, cu acest pri-
le;,. ca, de mdata ce vor veni fa putere, pe Galaction il face
Mttropoltt, lar pe Evloghie, episcop fa Copareni.
Schitul Copiiceni, arata §i Ion Movileanu imr-un
memoriu, este 0 unitate din cultul nostru tradifionalist crel-
tm care a flst capturat in ultimul timp de anumite elemente -
r~c~lcitr~nte, Ii anume Evloghie O!a, caterisit. Au flst aduli
met p?: hzroton!fi d: Cordun Ii ojiciazd nestingheri{i slujbe.
Se afoi In strdma 'egatura cu Slatioara Ii se intentioneaza ca
aid sa devina episcopie. Noi am cernt desjiinrar~a schitului
jl tra~sformarea lui in Biserica de mirl78 • in alt raporr, Ion
Movlleanu arata ca biserica noastra de fa Copaceni comti-
_. --. Arhivele Nafionale, fond Ministerul Cultelor, Direc\ia Stu-
du, Do~r 111956. Ra~Ort din 1 august 1956 ditre Organiza\ia
Cultulul Cregm Tradtponalist, semnat de preorul ierom. GrigoC3§
Cloopa (sau Gloopa).
178 Ibidem, ( 359.363.
STiLISMUL iN ROMANIA lOS
tuie un flcar de agitafie in strdma legatura cu calugarii din
Sltitioara ... , ca exista 0 axa Sltitioara, Gdgelti Ii Copaceni, .
ostilti armoniei interconfesionale ji ordinii publice'79 •
Siruaria de la Copiiceni a devenit eensionata ca ur-
mare a implicarii credincio§ilor seili~ei care au ramas fi-
deli gruparii Movileanu. impueernicirul Regiunii Bucu-
re§ci, in raporcul imieulat Aspecte de fa schitul stitist din
Copaceni, arata ca, la sarbatoarea Adormirii Maicii Dom-
nului (28 aug 1956), a avut loc un incident urmat de al-
tercaTii imre cetafeanul Niculae Teodorescu, proprietarul
piimimului pe care era construitschitul, §i calugarul Me-
leeie Caranfil, in prezen\a lui Evloghie 0la. Inten\ia pro-
prieearului era de a ob\ine desfiinrarea schitului, transfor-
marea bisericii in biserica de mir §i aducerea unui preot
stilist tinar, care sa se casatoreascii cu fiica lui. La rindul
$au, Caranfil a cerue ajutor de la SHitioara pentru a erimi-
ee 8 dilugari care sa locuiascii in schit, pina se vor lini§ti
acele tulburari 180.
Niculae Teodorescu se afla printre semnatarii Memo-
riului Comitetului de Conducere al Bisericii Tradi\iona-
liste din Copiiceni catre Pre§edintele Tribunalului Popular
Vidra, in care secerea evacuarea unor elemente recalcitrante
de pe proprietatea Bisericii noastre - pretinji calugari ji fa4i
preofi, neconjirmafi de Ministerul Cultelor ji nerecunoscu!i
de episcopul locului, cu jurisdicfie pe teritoriul rarii. D eli
exista un Proces verbal de transformare a flstului schit in
Biserica de mtr, din data de 20 iunie 1955, acejti pretinji
ciilugari nu pariisesc proprietatea, din contra, aduc ji Insta~
.79 Ibidem, f. 144.
' 00Ibidem, f. 316 (Referat allmputernicitului Regiunii Bucu-
re~ti: Aspecte de fa schitul stilist din Copdceni)_
 106 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
!eazii preofi fal;i, hirotonifi i!egal de fostu! episcop Gafaction
lsl
Cordun ; .. . acejti fal;i preofi ji cii!ugiiri reca!citranfi due
o rezistenfii prin aceea cii intrebuinfeazii forfii pe piimdntu!
ji proprietatea noastrii, prin aceea cii, in ziua de 19 august,
s-a ajuns pdnii aco!o sii ne batii in Bisericii, jiind pregiitifi cu
ciomege, ddnd najtere fa acfiune penald... IS1.
La inceputul anului 1957, Copaceniul putea fi con-
siderar un fief al Slatioarei. Asue!, in dara de 19 ianuarie
1957, EvIoghie Ora, imbriicat in haine arhiere§ti, a savar§ir
aid sIujba de Boboteaza pe sti! vechi. In timpul slujbei, i-a
pomenir pe Galacrion Cordun ca arhiepiscop, iar preorii
din sobor I-au pomenit pe Ora ca episcop al lor (Anexa
20) . La sfar§irul sIujbei, Ora a laudat in fara credindo§ilor
libenatea de care se bucura culre1e in Republica Populara
lS3
Romana . Cu ocazia hramului Schirului Copaceni din
anul 1958 (6 mai 1958), slujba a fost oficiata de Dioni-
sie Hugeanu. Acesta a proferar calomnii la adresa Bisericii
Onodoxe Romane §i a slujitorilor ei, declarand ca a facut
un demers personal pe langa Patriarhul Alexei I al Rusiei,
penrru a veni in ajutorul stili§rilor din Romanial B4.
Biserica Purul Inalr a devenit unul dinrre fiefutile
stiliste din Capitala, dupa numirea preotului Aure! Va-
silescu ca paroh, la dara de 1 septembrie 1948. Aure!
Vasilescu fusese preot confesor al Diviziei Tudor Vladi-
lSI Arhivele Narionale, fond Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie
1957), f. 17.
18' Ibidem. f. 18.
m Ibidem. f. 16 (Raporrul nr. 6/31 ianuarie 1957 al imputer-
nicitului Regiunii Bucure~ri).
1S4 Arhivele Nafionale. fond Departamentul Cultelor. Directia
Stud ii, Dosar nr. 2/1958. f. 208- 210. •
107
STILISMUL IN ROMANIA
mirescu lS5 sau al diviziei Horia, Clo§ca §i Cri§an, dupa
aite documente l86 , §i revenise in rad cu gradul de maior.
Dupa desfiinprea clerului milirar, in anul 1948, a cer~t
sa activeze in Bucure§ti, morivand ca soria lui esre funcp-
onara la Ministerul Silviculturii, §i copilul urmeaza §coa-
la in Bucure§ti.
Dupa numire, s-a consrarar ci preotul Vasilescu er~
divortat §i convieruia cu alra femeie, luclU confirmat §I
de so~ia
, lui. Preotul a refuzat sa dea explicariile de ri-
goare la Arhiepiscopia Bucure§tilor, mo~iv P:ntru. care:
fost suspendat. Deoarece a continuat sa sluJeasca dupa
suspendare, a fosr rrimis in fap Consistoriului, care I-a
carerisir. La dara de 31 iulie 1952, epirropul §i consilierii
Parohiei Purul Inalr II din Bucure§ri semnau un proces
verbal prin ~re consemnau parasirea cultului ortodox §i
trecerea la cu!tul ortodox de rit vechi (Anexa 21) . Nu §tim
dad, prin aceasra, purem inre1ege cre§rinii de rir vechi
(lipovenii), recunoscuri de Statui roman (Monitoru! Oji-
cial nr. 119/mai 1947)IS7, sau srili§rii. Cen esre ca, i.ll
anul1953, fostul preor Aurd Vasilescu a avur 0 rentativa
nereu§ira de a trece la lipoveni, iar in 1954 semna deja ca
secretar general al organizariei lui Movileanu. In aceastii
1S5 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de
Srudii. Dosar nr. 1 bis/1954. f. 8-9. Dedataria preotilor Andrei
Costinescu de la Parohia lnalfarea Domnului, Grigore Popescu de
, la Parohia Sf. H oralambie Belu §i pr. Chiru Zaharaia de la Parohi,!
Sf. Cuv. Pataschiva cu privire la situafia existenta la parohia PUful
!nalr II ~i la preotul caterisit Aurcl Vasilescu.
186 Ibidem. f. 62 (Referat din 8 martie 1954).
1S7 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia Stu-
dii. dosar nr. 3/1952. f. 83.

108 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN
calicate, a semnac §i acrul de unire intre ce!e doua asoci-
a~ii sciliste din 1954, precum §i accul prin care arhiereul
Galaction Cordun notifica Pacriarhia in legarura crece-
rea sa la sCili§ti, in 1955. In primavara anului 1956, fos-
cul preoc Aure! Vasilescu s-a inrors in Biserica Orrodoxa.
S-au piisrrac mai mulce memorii adresace Arhiepiscopiei
Bucure§cilor, prin care adita ca nu are mijloace de subzis-
cenra, fiind incadrac intr-un post de dntarer bisericesc,
§i cerea Arhiepiscopiei Bucure§cilor sa infiinreze un post
adminisrrativ pentru e!, ca de exemplu dirijor, care sa fie
platic din fondurile parohiei 188.
Ramane de vawt care a fost rolul jucac de Aurel Va-
silescu in raspandirea scilismului in Arhiepiscopia Bucu-
re§cilor, in calicatea lui de preoc confesor al unui regiment
care a intrac in pra odarii cu cancurile sovietice. Se §tie ca
scopul diviziilor de voluntari era acela de a prelua contro-
lul asupra stace!or in care Armaca Ro§ie ar fi patruns §i de
a impune un siscem de sorginte sovietica, Moscova aqio-
nand in baza unui proiect special conceput in acesc scop.
.Semnificativ esce faptul ca, la data de 9 februarie 1944,
Pacriarhul Rusiei a hiroronit [rei preo{i dintre prizonie-
rii romani, simpli osta§i, £ira studii teologice. Ace§cia au
slinrit drape!ele de lupca §i au dezlegat crupa de vechiul
juramant de credinra fara de rege §i de rara.
Mergand pe acesc fir, ne intalnim din noU cu Ana
Pauker, cea care, impreuna cu Vasile Luca, s-a ocupat
personal de propaganda in lagr~ek~e prizonieri romani
.'
pencru crea•.:.; unor divizii de voluntari. La daca de 15
188 Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
dii. Dosar nr. 111956. f. 9 (Nola 357/din 23 ianuarie 1956 a Minis-
terului Cultelor ditre Direqia lmputernici\ilor) .
STILISMUL IN ROMANIA 109
oiembrie 1943, cu binecuvdntarea lui Stalin, ia liint a
;ivizia Tudor Vladimirescu, scructura mili~a~a a N~D­
ului soviecic, formadi din 9000 de oamem §1 co~dusa de
col. Mihai Maltopol, lr. col. Nicolae Cambr:a §1 col: I~­
cob Teclu '89• La 12 aprilie 1945, a fosc creata 0 noua dl-
vizie de voluntari romani, Horia, C/Oica ii Criian, al c~­
rei aparac politic va Ii condus de Valrer Rom:n: afiac d~n
1939 la Moscova. care lucra la seqia romana a RadIO
Moscova. In acesc context, ramane de vazuc dacii preo-
ul Aure! Vasilescu a reveni[ in Romania cu 0 misiune
tan ume sau daca rrecerea sa la. stili§ti a fost rezulratul unei
opriuni personale. ...
In sfar§it, mention am ca, in cursullunu decembn~
1956, in comunele Arice§ti-Zeletin, Surani §i Carbune§t1
din Prahova, era semnalatii prezenp a trei ciilugari va-
gabonzi care organizau adunari religioase .. Un~ dincre
ace§cia era staret al schitului stilisc Sf. Dumltru dl~ co~.
Ileana (U.nga Bucure§ti), alrul era diacon la acela~l schlt,
iar al treilea era calugar. Cu ingaduinp preotulUi paroh,
au slujit in biserica ortodoxa de hramul aces~ei~, S.f. Ni~
colae, preotul recomandandu-i in fata credmclo§llor §I
f1idndu-Ie popularitate. Au ramas pana la data de 15 de-
cembrie, umbland din casa in casa §i cerand ajutor de la
189Informa\ii consemnate in Jurnalul de luptii al Diviziei Tudor
Vladimirescu. Vezi IIie Manole. Cleml militar al Romaniei intre pre-
. I"
siunta i"' opresiunea regtmu A 11947 ~4uUli
Ut , 1~ i 1Ju . ,"" Co-
munidiri prezentate la Sirnpozioniil' de la Sigherul Marrnapel (20-
22 iunie 1997). Fundalia Alianl'l Cividi. 1997. p. 363-366. D~pre
Divizia Tudor Vladirnirescu, Florin $perlea. 0 divizie pentru ltnt/tea
comuni/tilor romani, http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/o-divizie-
pentru_linistea_comunistilor-rornani-rudor-vladimirescu.html.
 110 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
cerareni, spunand d vor sa consrruiasd 0 biserid in sa-
rul Ileana, Ianga Bucure~[i, iar srarul nu Ie da concursul
in acesr sens '90 •
4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale unei
relarii controversate . lucru important pe care doresc sa 11 semnalez este impresi-
. In anul 1948, stili~rii, prin vocea lui Ion Movileanu,
se, declarau mul~umifi de simafia lor in peisajul religios
.. :J.! Republicii Populare Romane: in simafia actualii, cdnd
s-a prdbujit dictatura ii s-a restaurar democrafia, cu liber-
td,tile de totftlu~ noi ne-am Plltut manifesta liber credinta.
Astfe~ existd biserici, preofi, cimitire in toate lOCi/rile lI~de
sunt credinciofi stilifti, intr-lin cuvdnt suntem mliltumiti
d: tI'·bertate191 '.I ', '
nrr-o SCflsoare ologram a lui Evloghie Ora
,
carre un credmcios srilisr din Isaccea (9 martie 1957),
in care i~i arata disponibilitarea de a Ie sfinri preor i (a§-
repra doar sa ii comunice dad, in satele de acolo, se por
gasi ~arani cu ~apre clase primare ori care sa ~tie carre), eI
.. $cria: Credinfa este liberd intr-adevdr din partea conduceri{
partidului nostru, pe care sd ni-l tind Dumnezeu multi ani
dici libertatea noastrd, a stilului vechi; se datorefte ;bsolu~
numai conducerii comuniste (Anexa 22)192. . nostru, ludnd parte la adundrile convocate de organizafiile
190 Arhivele Nationale, fond Dosar nr. III 956 (ianuarie-de-
cembrie 1956), f. 548 (Nota 1263/17. XII 1956: Manifestiir; ale
cu!tului ortodox in comuna Aric'lti Zelnin: raio/! Telea}en). . unde se giiseau credincio~i stili~ti.
1'1 Arhivele Nationale, fond Deparrarntntul Cultelor, Directia
Studii..Dosar 1/1948, f. 20 (MernOriu. Istoricul pe scurr al Orga-
OIzape. Cultului Cre~tin Traditionalist din R. P. Romana),
.'," Arhivele Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Direclia
Studu. Dosar nr, 2 bis 2 (decembrie 1957), f. 39-40.
STILISMUL iN ROMANIA 111
Parcurgand documemele de arhiva din anii 1945-
1955, :un fost imrigat de anumite aspecte paradoxale lega-
re de evoluria mi~cirii sriliste in acei ani grei ai regimului
stalinisr, precum ~i de relaria dintre conducitorii grupa-
rilor stiliste ~i autoritafile de stat, locale sau cenu·ale. Un
onanta corespondenra purtara de conducerea mi§cirii sti-
Iiste, sub numele de Cultul Crqtin Tradifionalist sau Culttll
Pravoslavnic de Riisdrit, cu Ministerul Cultelor §i cu alee
institufii ale stamtului pentru obrinerea recunoa~terii lor.
Remardm faptul ca organele de stat Ie raspund civilizat
de fiecare data, amintindu-Ie ci nu sunt cuite recunoscute,
lucru curios pentru perioada la care ne referim.
La randullor, autoritarile locale din comunele unde
se aflau credincio~i stili~ti Ii ajutau cu recomandari care
urmau sa fie ata§are la memoriile lor. De exemplu, Pri-
maria Furceni, la cererea Cultului Tradifionalist Creitin,
confirma urmatoarele: fofa de Regimul de Democrafie Po-.
pulara sunt cetafeni cuminfi, infelegdtori, flcandu-ji dato-
ria patrioticd fofd de stat prin achitarea cotelor ji a impozi-
felor, c-tit jiprincontribufia·la munca.voluntara, respectdnd.. __..
toate hctdrarile ji dispozifiunile Partidului Ii Guvernului
locale comunale' 9.1• Asemenea confirmiiri sau caracteriziiri
au fost eliberare de mai multe primarii din iocalita~ile
tn lun~ februarie a anuiui 1954, credincio§ii sd.li§ti
din comuna Tamboie§ti, raionul Ramnicu Sarat, se adre-
19' Arhivele Na{ionale, fond Departarnentul Cultelor, Ditec\ia
Studii. Dosar nr. I bis/J954, (11.
 112 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
sau Comitetului Central al PMR §i Consiliului de Mi-
ni§tri aI RPR, cerand. autorizafie de funqionare pentru 0
casa de rugaciune l 94 • In legamra cu cererea lor, Ii se comu-
nid d gruparea religioasa stilista care-Ii zice "cultul cre;tin
tradifionalist" nu are autoriza!ia /egald de junc!ionare Ii,
pentru acest motiv, cererea nu i se poate satisfoce. Simp/a
pastrare in calendar a stilului vechi nu constituie un motiv
pentru a recunoajte calitatea de cult acestei gruparil95. Ase-
menea cereri au fost adresate §i de alte comunitati, stiliste ,
ca cde din comuna Ciumule§ti, raionul Fiilticeni, sau sa-
ml Rotunda, comuna Liteni, Raion Fiilticeni 196 .
Mai mult, stili§tii au adresat memorii §efului statului
Gheorghe Gheorghiu-Dej, §i chiar au obtinut 0 audient~
la acesta in data de 9 iunie 1954, de fa~ £lind §i Mini~­
trul Cultdor, Petre Constantinescu I~i. Delegafia compu-
sa din Dionisie Hugeanu, Menodie Marinache §i Emilian
Pricop a inaintat un Memoriu in care arata d pentru prima
datil. in RPR, dupa 30 de ani de sujerin!a, am retqit sa expu-
nem nedreptafile sujerite celui mai mare fi iubit fiu al c!asei
muncitoare, care ne-a infeles ca, atil.ta vreme cdt nu suntem
impotriva statului, sa ni se dea libertate, caci nu se admite ca
fiii loiali;i Ii cinstifi ai RPR sa sufere intr-un regim de demo-
crafie populara. Omul trebuie so. fie libel' sa se inchine cum
vrea, pe stil nou, pe stil vechi sau in orice forma de credin!a'97.
l"'lbidem, f. 85 (Nota informativa din 25 martie 1954).
"5 Ibidem, f. 83 (Nota 9570':954 din 26 februari~ 1954).
. 1% IV';veie Nafionale, fond Departamentul Cultelo·r.-Direc-
lia Studii. Dosar nr. I 1953, f. 77 (Nota 19801/1953 din 10 de-
cembrie 1953).
197 Arhivele Nalionale, fond Departamentul Culteior. Directia
Studii. Dosat nr. 1 bis/1954, f. 337 (Memotiu adresat de Grupa;,a
113
STILISMUL iN ROMANIA
Un element pe care ~ dori sa il aduc in aten\ie este
legat de aplicarea decretului 41 0/1959, referi~or, Ia sco~te­
rea monahilor din mandstiri'98 . ~a cum se §ue, m penoa-
da 1948-1958, manastirile orrodoxe s-au iliat sub atema
supraveghere a Securitiifii. In doua documente elaborate
de Ministerul Cultelor (28 august, respectiv 16 septembrie
1958), se propunea ca treptat Ii cu toata prudenta sa se ur-
rniireasca realiUlrea urmiitoarelor obiective: interzicerea infi-
intiirii de noi mandstiri Ii schituri, reducerea numarului ac-
~l al mandstirilor Ii schiturilor. ingustarea bazei economice
a rniindstirilor. dreptul de a primi noi viefUitori sit fie rezervat
doar episcopilor. so. se interzica vagabondajul calugarilor'99 .
impotrivirea unor ierarhi §i a cilugarilor fa\a de aplica-
rea acestor masuri a dus la adoptarea faimosului Decret
410/28 octombrie 1959. Astfel, din cde 224 de manastiri,
cite existau la 1 noiembrie 1959, la apari\ia Decretului 410
se mai giiseau 194. Dintre acestea, 92 au fost des£linfate in
perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960. Din 6014 ca-
lugari existen\i la 1 ianuarie 1959, 2975 au fost sco~i din
manastire in perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960.
cre/tinilor ortodoCfi de sril veehi ctitre Gh. Gheorghiu Dej, inregistrat
pe data de 27 aprilie 1954).
198 La 28 oetombrie 1959, Prezidiul Mani Adulliin Nllfionale
adopta Deeretul 410, care adueea 0 serie de ammdamente De:retului
nr. 17711948 pentru regimulgeneral al cultelor rebglOase. Apbeate re-
~--t-~~;!:~~~~~t~~ i!lJ)~retul4Hl.J!tiflPUufoete ll(llflStI;ltoare .
asupra vitfii din F;;;iiiii,zta. ,Potrivit. esti~narilor) numaru~
monahilor sco~i din manastiri a fost de aproxlmatlv 4750. Esee mal
pUlin cunoscut faptul ca Patriarhul Justini~n i-a primit pe mOI:ahii
alunga\i ~i le-a gasit de luctu in cadml Arhleplscople,. Bucure§tllor..
199 George Enache, Adrian Nicolae Petcu, Monahzsmul or/adox It
puterea comuilistii in Romania al/ilor 50, Editurd Panener, 2009, p. 45.
 114
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 115
In acest context, construirea schitului stilist de la
care Securitatea consemna la 28 mai 1959: Justinian Ma-
Slatioara, a ciirui piatrii de temelie a fost pusa in 1947
rina comidera ca Ii fuga lui Galaction Cordun la Slatjoara
venea in totala contradiqie eu politiea regimului eomu~
este legata de pretinsul plan al conducerii de stat ~nd:eptat
'£"dar a e eu1te . Un seeretar din Departamemul Cul-
200
flIst
impotriva Bisericii Ortodoxe Romane.. EI comldera c~, prln
telor semnala §i el faptul ca, in momemul in care sum in
aceasta, se intenfioneazii intarirea StlltSr:zUIUl, care sa fie fo-
curs de aplicare masuri pentru curafirea mdndstirilor orto-
forit pentruzguduirea creItinismului. In l:gatura cu ac:as-
doxe de elemente dupnanoase, in Moldova de Nord func-
ta, el a mai ajirmat urmatoarele: "sunt Incredlnfat ea de
rioneaza II manasti ri stiliste eu eca. 266 ciilugari §i ca-
rdpirea lui Galaction Cordun au Itiut Ii anumite ?ersoane
lugarire care nu au baza legala (14 mai 1959). Referitor
din Departamentul Cultelor. !mi intemeiez aceasta convln-
la aplicarea Deeretului 410/1959, un imputernieit local
gere pe faptul ca am fost informat cd s-ar ji pus la cale d:
observa §i e1: stili§tii afirma d accst decret nu ii prive§te
anumite persoane 0 intdrire a miIcarii stiliste cu speranfa ca
pe .ei. A~est ~ucru a fost afirmat personal de falsul episcop
aceasta va zgudui Biserica Ortodoxa Romana. Alungarea
Gltchene Tanase unui organ regional, pe considerentul
cdlugdrilor din manastiri cu cateva luni inainte de fuga lut
ca ~is~ricile §i casele lor parohiale sum construite de ei Ii Galaction Cordun de la CdlddruIani a fost minufios cal-
fora aJutoru! sta~lui, cu care n-au nimic, deoarece nu pri- culatd, ca acqtia sd se indrepte spre stilijti Ii sd caute sd se
mesc salarm It mct alte subvenfii baneltPOI.
addposteased in mdndstirile Ii schiturile stiliste. Reintrar:a
Mai mult, fostul arhiereu Galaetion Cordun a fost
in activitate a lui Cordun Ii a stiliitilor intr-un moment In
auzit dedarand cii Biserica Orrodoxa Romana este in li-
care existd sute de cdlllgari ji calugarife alungafi din md-
chidare §i cii el are sarcina, din partea Marii Aduniiri Na-
ndstiri - deci 0 masd disponibild pentru stililti - # mai ales
fionale, sa organizeze 0 bisericii sri/ista. Este foarte pro c
in care se desfotoard 0 adevdratd prigoana in fafa Bisericii
babt! ca mu~ti dintre calugarii indepartafi din manastirile Ortodoxe Romane poate duce la intensijicarea mi;cdrii sti-
ortodoxe sa-Ii gaseasca rejUgiu in cele stiliste, nota acela§i
liste, la t!t;tigarea de numeroIi adePfi dintre fdrani Ii chiar
. f~~~fionar din ~epartamemul CultelOr'02. Aceasta po- la producerea de tulburdri '@1.
slbdltate fusese tntuitii §i de Parriarhul Justinian, despre
Relatia liderilor stili§ti cu Securitatea in anii 1950-
1960 est~ 0 aid tema controverSata asupra careia a~ dori
200 ~rhivele Nafionale, fond Departamentul Culrelor. Direcfia
de Srudu. Dosar nr. I bisl 1954, fila 48; in Cataeombele Ortodoxid, sa rna opresc. Isroria oficiala a Bisericii de Stil Vechi din
nr. 2/mai 1999'-
201 Arhivele Nafionale, fond Departamemul Cultelor. Directia 203 Moram Frusinica, Biseriea Ortodoxii in luptii eu diavolul rOju,
de Studii. Dosar nr. 2/1960, f. 63. ' in Altttrul Banatultli. nr. 1-3/2001, p. 94-95, .pud. Arhiva S.R.l,
2.2 Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor. DireCfia de
fond D. dosar 7729. f. 443. Vezi §i Adrian Nicolae Percu, Document~
Srudii. Dos ar nr. 4/1959, f. 61-62. privind atitudinea Patriarhtllui Justinian fo!1i de ttplicarea deeretulUl
4101I959, in CaieteIe CNSAS, anul II, nr. 2 (4) , 2009, p. 333-344.
 116 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Romania ne prezinra un episod pecrecut in luna mai
1955,Ia putin rimp dupa inscaunarea lui Cordun la Sla-
rioara. lara ce cirim in Istoricul Mandstirii Sliitioara: Ca-
!eva zile mai tarziu, fa Mandstirea Sliitioara se prezinta
delegaFi din partea SecuritaFii Statului Roman, care ii foe
cunoscut mitropolitului Galaction ca i se interzice a locui in
aceasta mandstire. La aceasta, mitropolitul raspunde: "sunt
roman Ii am dreptul sa locuiesc in oricare colt al Romaniei'~
DelegaFii Securitafii se intorc fora rezultatul scontat. Mitro-
politul Gafaction Cordun ramane la Mandstirea Slatioara,
cu toate ca intreaga suita a SecuritaFii era pe urmele /ui104.
Esre 0 viziune idilica aceea a unei Securitiiti nepu-
rincioase in anii 1950-1960. A§a cum se §rie, in aceasra
perioada, in cele mai rem ute inchisori comunisre se aflau
numero§i preoti, calugari §i credincio§i orrodoC§i, caro-
lici, greco-carolici sau de alre confesiuni, care savar§eau
ani grei de remnita, ca detinuti polirici, multi dinrre ace§-
ria gasindu-§i moarrea martiricii in derenrie. In urma sru"
diilor inrreprinse de Insritutul National' penrru Studiul
Toralitarismului, au fost idenrificati 1888 de preoti or- '
rodoC§i care au trecut prin Inchisorile comunisre, majo-
rirarea murind acolo20S. Pracric, nu existau menajamenre
204Istoria Miiniistirii Sliitioara, p. 131-1 32.
20\ The National Institute for the Study of Totali tar ism, The
Imprisoned Church. Romania, 1944-1989, Bucharest, 1999, p. 15;
Martiri penm, Hristos din RO:,'ldnia tn perioada regimulzti comu-
nist, Ed;"- ' ,a lnstitutului Biblic §i de'Misiurie al Bisericii Ortodo- '
xe Romane, Bucure§ti, 2007 (con fine biografia a 240 de martiri
cre§tini care §i-au dat viap pentru Hristos in timpul regimului
comunist, majoritatea fiind preofi, episcopi, profesori de teologie
§i mona hi ortodoqi) .
STILISMUL iN ROMANIA 117
arunci dnd Securitatea dorea sa aresreze pe cineva - (ii cu
atat mai putin in anii aceia.
Un alt episod s-a petrecut In august 1955, dnd Ga-
laction Cordun §i Glicherie Tanase au fost adu§i la se-
diul Securitatii din Ploie§ti penrru inrerogatorii. Cu acel
prilej, ambii au primit domiciliu forpt: Cordun, la Ma-
nastirea Cernica, iar Glicherie, in sarul Riichitoasa din
Baragan 206 • A§a cum am vazut, Galaction Cordun a pu-
rut sa paraseasca dupa bunul plac a§a-numitul domici-
liu jortat §i a savar§it hiroronii la Manastirea Copiiceni
§i la biserica din localitatea Moara Domneascii de langa
Bucure§ti, care erau pe sril vechi. La Moara Domneasca,
I-a hiroronit arhiereu pe Glicherie Tanase, venit §i acesta,
tara probleme, de la domiciliul jortat din Baragan. Peste
putin timp, Glicherie Tanase a evadat definiriv §i a aj uns
la Slatioara in 1956. Incr-un rapon al Imputerniciru!ui
Regiunii Fiilticeni, se arata ca problema stilistii a devenit
din nou agitatii, din cauza eliberarii lui Glicherie, care se
inrorsese pe data de 1 noiembrie 1956207 •
Niciunul dintre ace§ti doi conduciitori ai mi§ciirii
stiliste nu a trecut prin Inchisorile comuniste de tristii
20G Istoria Manastirii SliitiOl1ra, p. 120, p. 136-139; Constantin
Bujor, op. cit., p. 42; 44-46.
207 Departamentul Cultelor, Direqia Studii, Dosar nr. 2/1957,
f. 769-772. (Raport ilr. 1809/ 15 deeembrie 1956). El propunea ca
Ministerul Cultelor, impreuna eu Ministerul de Interne, sa aqioneze
impotri"" vagabondajuluLcl!..giirilor; sa se rejudece procesele fal~ilor
preo\i §i calugiiri; in al treilea rind, propunea sa se ia In considerare
posibilitatea evaeuarii cdor doua schiruri stiliste din raionul Faltieeni,
pentru izolarea lor, cunoscdnd prin areasta eli problema stilista ttr inata
sa mai fie problmld, iar in locullor sa fie adu~i cei mai loiali calugari
ortodoC§i, pentru a satisfaee nevoile religioase ale credincio§ilor stili~ti.
 118
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
amintire. Este relevanta, in acest Context, remarca apolo-
gerului stilist Constantin Bujor despre GlicherieTanase:
Din aeeasta perioada, s-au pastrat doua doeumente din care
rezulta gravitatea abllzurilor Ii inealcarea drepturilor omu-
.lui intr-lln regim totalitar eomunist, asemanator cu eel na-
zist sau eu 0 dietatura militara. Unul din aeestea este un bi-
let de efiberare ell nr. 417 din anitl1955 (pentj-u preveniti).
Poarta titulatura R.P.R., Ministerul Aft-eeri/or Interne, Di-
ree{iunea Generala a Penitenciarelor, ·1955, 2 august. Pes-
te cuvantttl ,.,penitenciar'~ este trasa 0 linie !i sC1'is de
mana "locul de definere Rachitoasa". In dreptul numa-
rului mandatu!ui de arestare, nu apare nfeiu;; numar, ea
Ii in dreptul inftaefiunii cMnise. Rezulta deei ea parintele
Glicherie a flst derinut in ealitate d"c prevenit, Ii nu pentru
comiterea unei inftae{izmi prevazute Ii pedepsite de Codul
penal. Acest bilet de eliberare era in aeeltlfi timp fi 0 sentin-
a ficind d a fost de buna credinta §i ca nu a §tiut d Galac-
r , caei posesorullui trebuia sa ramana mai departe in loeul
de de{inere Raehitoasa, dar eu domieiliul flrfat. Nu era ju-
deC/it de nicio forma de instanfajudeeatoreasea. In eonelu-
zie: Securitatep te aresta, ea te eondamna fi tot ea te punea .
in libertate, dar cu domiciliul obligatoriu208•
. De la Sliitioara, Glicherie a organizat apoi §i evada-
red lui Galaction Cordun in 1959, cu ajutorul avocarului
A1bu din Bucure§ti, a lui Mircea Ispir §i 'a credinciosului
Pavel Mogarzan. Acel~i Constantin Btijor nota: Evadarea
era greu de realizat ji numai 0 aC,tiune inteligenta putea paca-
Ii vigilen!a paz.nicilor. AvocatulAlhu sea. recomandat ofirer de
securitate (or, (tim ea, in aeea vreme, substituirea de funcfie
se pedepsea greu - n. a.) §i I-a luat pe Mitropolit la Bucu-
20SC . B . . p. 4G.
onstantln uJor, op. ctt.,
STILISMUL IN ROMANIA 119
. sub pretextul unui interogatoriu. De aici, a fost adm
re§u - da ..
fa Mandstirea Slatioara de parintele Pavel. In um:a eva _nt,
Patriarhia a informat Securitatea, care a mtrat m alerta ?-!
eiiufa peste tot (Bujor, p. 47). Interesant .d~. rema~cat este ca
Securitatea i-a arestat imediat pe compitcll evaddn~, avoca-
tul Albu, respectiv Pavel Mogarzan, dar s-a dovedlt nepu-
tincioasa sa-l arestezc pe cel care evadase. .
Este adevarat ca, in aceastii perioada, au fost mten-
tate mai multe procese calugarilor sti!i§ti pentru_exer~i{i:.
abuziv de fonc{iune ji port ilegal de uniforma. tnsa. maJon-
tatea cazurilor au fost c1asate din !ipsa de pr~be, la~ altele
s-au finalizat cu condamnari de citeva lUn!, maxIm .un
an, cu suspendare. Un exemplu este cazull.ui Jora VasIle,
hirotonit la data de 7 iunie 1955 de Galactlon Cord un la
Manastirea Slatioara, pe care Tribunalull-a achitat justi-
tion Cordun nu mai avea drept sa hirotoneasd209 • Un air
209 Arhivele Nationale, fond Deparramemul Cultelor. Direqia
Stud··Il, D osar 1/195'6 f 402 imputernicitul Regiunii Ia~i nota Ja 2~
1" •
aprilie 1957: Pretinsul preot fora Vasile. care a fost achitat a treta oara
de ditre Tribunalul Popular de la Podul floaiei, raion Tiirgu houmos,
in prezent este liber ji continua sii focd servidile religioase in mod regu~
lat la biserica sti!isti! din Baq .. . Cdnd a ajlat de arestarea eil!ugilrulul
feremia Nicolae, zis Natan, care in prezent se aflil sub star~ de arest la
n' .
l~emtenClaru I "aslu,'
yt , nu mai are curalul
:J~.sii vauabondeze I1l alte loca-
l
/itiifi din cuprinsul raionului faji •.de fricil sii nu fie prins .de ~rgane e
locak, intr«rdt a fost prins de organek locale de ~dt~v~ on E' : .s-a.daL ____ .
drumul. deoarece organek respective nu au avut mea Instruct,um pre-.
cise cu privire la problema stilistii. Odatii cu aresta~ea sus~numltulul
cd!ugdr stilist din Raionul NegreEt!, stilistu! fora Vas"e a Pus. la cale ~e
eredmeto/It .. c,a sa-~lpa"z-ascd
· . .. sat < ; , fiind inarmati, cu domege. I1l cazul m
care organefe locale ar cauta sd-l aresteze (Dosar 211957. f. 10-14).
 120 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
exemplu este proeesul care a avur loc, in 1958, la Panciu,
comra unui grup de 4 stili~ti, in frume eu Meftodie Ma-
rinaehe. Inculpafii au prezemat acte de hirotonie semna-
te de Cord un, pe care Tribunalul le-a admis ~i a hotarat
d nu se fac vinova\i de POrt Hegal de uniforma 2lO • in alt
proces, ciilugarul Ieremia Nicolae a fost pus in libeirare
cu dreva zile inaime de a se judeca procesul sau, sub pre-
rexrul d aeeasta problema nu este aJa de grava. In ziua ho-
riirara, calugarul nu s-a mai prezemat 'Ia proces, ci a trimis
dfiva crcdincio§ii stili~ti ca~e sa vorbeasca in fata instan-
fei despre buna sa credinra. in final, s-a sra bilit ca dosarul
ml este compler §i s-a hotarar amanarea lui211.
Mi~cared srilista s-a bucurat de 0 pleiada intreaga de
avoea\i care ~i-au adus contriburia la redactarea memori-
Hor carre aurorita\ile de stat ~i cdre i-au sus\inur pe stili§ti
in procese. Cel mai important dintre ace~tia a fost Pe-
tre Pandrea (1904-1968), pe numele sau adevarar Petre
Marcu, cumnatul lui Lucreriu Patra.§canu (casatorir cu
Elisa, sora lui Lucreriu Patra§canu), care, in perioada in-
rerbelica, a pledat in numeroase procese in care comuni~- _
tii se aRau sub acuzare 2l2 • In perioada comunista, i-a apa-
210 Arhivele Na!ionale, fond Deparramentul Cultelor. Directia
Studii, Dosar 4/ 1959, f. 32. ' ,
211 Arhivele Narionale, fond Depanamentul Cultelor. Direcria
Studii, Dosar 2 bis/ 1957. , '
212 In general, Pandrea a pledat in favoarea unor persoane sau
organiza!ii aAate in dizgra!ie ;ntr-un anumit mOment dat (PCR
pana in ; ')44, evreii, PNT lntre 1953"-f958, dlugari\e1eue la Vla-
dimire§ti etc). A fost arestat de parru ori in perioada 1940-1944,
insa perioada maxima de deten!ie nu a depa§it Opt zile. Dupa ce
comuni§tii au preluat puterea in Ra milO ia, Pandrea a efectuat 10
ani de temnira grea, intre 1948-1952 §i 1958-1 964. A fost indus
STILISMUL IN ROMANIA 121
rar pe stili~ti, pe greco-carolici §i s-a implicat in apararea
maidlor de la Vladimire§ti2l3 . lara cum descrie Pandrea
implicarea sa in favoarea stili§rilor: Din afacerea stiliitilor,
ttl m-am ales cu vlmzarea pavilionului meu de onoare de la
Pelef, deci cu pierdere netd de 12. 000 de lei, plus restanfe-
Ie lui Meftodie, Agatanghel fi ale Copdcenilor la coleetlv ...
E drept cd nu am vanat arginti. Mi-am flcut datoria de
avocat cu elan, entuziasm ii euforie. Am vanat poate glOria
Ii experienra. M-am ales eu 0 glorie cam fantezista intr-u~
mediu de sectanti religiofi, de fanatici ii suciti, plus adversz-
J ' -- J . - 214
tatea preofilor din Biserica O rtoaoxa aomznanta....
in timpul unui proces, Pandrea a afirmat cii Gheor-
ghe Gheorghiu Dej a stat la inchisoare cu stili~tii, ca ~tie
suferinp lor §i ci a prom is sa I'e acord'e roata- I'b
I erratea 215 .
in lotul Patta§canu §i condamnat la 20 de ani de remnila, din care a
executat 7 in inchisoarea de la Ocnele Mari. inue anii 1954- 1958, a
scris Memoriile Mandarinului valah, confiscate de Securitate §i edi-
tate de fami/ie in anul 2000 la Editura Albatros.
213 Arhivele Nalionale, fond Departamentul Cultelor, Direqia
Studii, Dosar nr. 2/1957, f. 505 (Nota 94/22 august 1957 de la Cabi-
netul Ministrului de Interne in leg~tuta ell activitatea avocatului Petre
Pandrea de la Calegiul V Capitala) .. Dupa cea pledat in cazul Vladi-
mireiti (9 marrie 1955), a fast exdus din barou §i suspendat temporar.
in taiul procesului, s-a cununat religias cu Eliza Patra~Canu , avand ,ca
na~i pe maica Veronica ~i pe pro Joan Iavan (Petre Pandrea, Memomle
Mandarinului valah, Editura Albatros, 2000, XVll\).
'" Perre Pandrea, op. cit., p. 136. _
", Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, D~reqia .~-.:..
Studii, Vosar nr. 2/T9'5T,t.521 : Ymr-a adresa a Mm,sterulli1eill'~t"e'l~ o~r --"'""'~
drre Ministerul Afacerilor Interne (rir. 94122 august 1957), el afirrna:
Agitafia din rlindul stiliitilor afoee cu rea credinra, dlindu-le aeestora irr:-
prtsia ea miiearea klr ar putea fi recunoscuta daea nu soar opune allum/te
"elemente huliganiee" din Ministerul Cultelor (Ibidem, f. 505).
 122 PR, LECTOR DR, RADU PETRE MURE~AN
In anu] 1958, a alcawit chiar un Memoriu catre Gheor-
ghe Gheorghiu Dej in chestiunea persecu/iei religioase a
seetei ereftin-ortodoxe zisa a stiliftilor, In acest memoriu,
el denunfi faptul ca s-a pomit 0 noui persecufie impo-
triva culrului stilist, in urma careia Manastirea Copiiceni
a fost desfiinrata §i s-au alcatuit mai multe dosare penale
pentru preorii culwluL Cu acest prilej, cerea reinnoirea
autorizariei de funcfionare incepand cu data de I manic
I 948 ~i asigurarea Iibertarii religioase pentru stili§ti, care
jUne/ioneazd intr-o stare de semi-c!andestinitat?'G,
Este interesant de remarcat ca, in aceasta perioada,
a continuat construqia de noi IOC3§uri de cult, Intiirirea
acestora cu garda formata din credincio§i stili§ti, precum
§i trimiterea de memorii In care se denunrau perseeufii!e
suferite, Astfel, credincio§ii stili§ti din sawl Slatioara, com,
~ca, au inaintat mai multe memorii carre CC al PCR, in
care cereau, printre altele, sa ineeteze eu proeesele fi eondam-
narile preoplor stilifti fi sa Ii se dea libertate de cult, intruedt
ei ,tin eu Biserica de Riisarit, respeetiv cu Uniunea Sovietieii,
fl, nu cu Apusu I, CU cato Licii, cum sunt ortodoCfii,
Toate aceste semne de Ingaduinfa, paradoxale pen-
tru perioada la care ne referim, ne Indreptafese sa con-
cluzionam cii mi§carea stilisra, in ansamblul ei, a fost to-
lerata de mai-marii regimului eomunist din Romania, $i
aeest subleet' menta . , • apro fiun dat, pentru a vedea motiva-
til"1 e aeestel" at!tu d'IIlI, §I'.III ee masura
• • era ea •IIldreptata• ,Im-
' , ,,',
potnva BIsenclI Ortodoxe Romane,
,.
Foarte interesanta este atir:'~Haea-imputerniqii(fI·---·-·
de la Ministerul Culrelor, Insarcinari cu supravegherea
Arhivele N'lionale, fond Ministerul Culturii j i Cultelor,
21(.
Direqia Studii. Dos.r J11958, fila 193-194.
STILISMUL iN ROMANIA 123
mi~earii stiliste, care se aflau In mijl~cul evenin:,emelor §i
'miteau regulat rapoarte, impreuna eu proprule lor so-
tn d' , "217
IUfii pemru rerolvarea uneia sau a ,a~teia Imr,e ~I,tu,arl1 "
In documentele semnate de aee§tI ImputerIlIclp, Imagl-
nea stili§tilor ca dUfmani ai Regimului Democrat Popu~r
~i, in particular, ca rai, violen~i, imorali este foarte rara,
Nu am putur gasi decat doua rapoane de acest,ge~: Un~
semnaleazii faptul ca X, condudtorul grupulUl stIhst dlIl
Ciumule§ti, nu i~i achita eu cinste cotele drre stat, de§i
are posibilitate; d Y, care oeupa un imobil cu mai m,ulr,e
camere, a refuzat sa primeasd magazinul CooperatIVel,
daramand easa in timpul noprii, sub motiv d este prea
veehe §i prea mare, fapt pentru care a fost arestat §~ jud~­
cat; ca Z,stilist, a taiat eu toporul un vifel al unuI veCln
pe motiv d mancase pu~in din fanul sau (exemplu de
lmputernicitul penrru culte reflecta modelul soYieti~ in ca-
1I7
drul politicii de suprayeghere ji control asupra cultelor religlOase,
Prin d. politica ji cerinlele statului fala de culteIe rd'glOase se aph-
cau 'In teritoriu ,'i tot prin d se oblineau informarile despre aCllvl-
I
tatea culrdor. pc baza carora se trecea la alcatuitea sau reformu area
politiciiregimului. lntt-o primii- fa..ade tranz.i!ie. care se exnnde
pana in 1952, in aceasta activitate au fost angrenate persoa,ne ~.re
inrr-un fel sau altul erau legate de Bisericii. in multe camn ayand
chiar pregatire teologidi, Mai tarziu. in locullor. au fost aduse,ca-
d re comumste.
' ' Ie reglmu
IOla ' I'
UI" dar cu 0 pregatire care Ie permItea_
sa- anaI'Izezc anu mite situatii• • sa disce.rna, Importanra" acestora,
I ' sa
rewlve multe dinrre de fara a apela la aJutorul MlIllsteru
._. -elm" ru "I I - d 'g- ''''PF' pQsibili""f "1'Iio' n
,~I sa~
- ---- ~enr~ale
.aLa 11.llfr- !C, .oea.e, sa _@CI_l _~. ii
directive (Vezi Sorin IIiejiu, Regimu/ eomunist Ii cultele reli-
gioase. in Raportu/final a/ Comisiei pr~zide~tia/e p~ntru Ana/iM Die-
taturii Comuniste din Romania, publocat III Supl,ment, RevlSta 22,
nr. 188,21 martie 2006 ji disp0riibil on-line la adresa http://www,
scribd,com/docl 129408/CAPITOLUL-IIl),
 124 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
riiutate!; W, un stilist infocat, a In§elat 0 batrana ~i un in-
firm, carora le-a luat, pe un pret de nimic, ni<te pama'n-
• 21B .... ... ' 'f
tun et~ .. In celalalr rapon, se arata ca stili~tii sum pro-
blematlcl: stllZ/ttt sunt foarte recalcitranfi {i nici pana azi
nu vor sa-Ii foCd fotografii pe buletine, spunand cd aceasta
este pec:tea ~ui Antihrist {i cd ei mai bine suferd schingiuiri
ca bU~tCZl p_ nu se dau in brafele satanei. Nu partieipd la
adunarzle Cammului Cultural {i ale Sfotului Popular ii, in
gener,!l, SUnt contra regimului nostru2l?
. Insa majoritatea lmputernicifilor aratau ca stili~tii se
achHa de obli~afiile .~at:e stat in ceea ce prive§te preda-
rea cotelor obligatOI'll, ca pliitesc impozitele §i cii nu s-au
constatat manifestiiri du§manoase llo . Ceea ce denuma
impu:ernicifii locali In rapoartele lor erau faptele sau ~a~
~Ifes~an~e care veneau in contradicfie cu legile statutului,
In pnnclpal ponul ilegal de uniforma, nefiind yorba de
un cult recunoscur, §i construqiile rara autori zatie.
Pemru unii impurernicifii locali, pasivitate~ oroane-
lor in drept fapi de problema stilista era greu de in~eles.
Ne-a mirat foarte mult foptul cd, tras la rdspundere, p~oeu~
rorul fif ~l raiomdui Fdltieeni a indrdznit sd justifiee toate
~e~elt!~ {t abatert!e in legdturd cu procese!e cdlugdrilor sti-
!zftl prz~ aceea cd a flcut confozie intre cultul cre{tin de rit
vecht (ltpovenesc) {i stilifti... Nu mai vorbim eti une!e do-
.'." Al'hivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. DireCfia de
Studu. Dosar nr. I bis11954. tilde 53-56.
.'." ~rhivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. [;,,';clia de
Studu. Vosal' 111953. f. 58 (Nota informariva a impu ternicitului
Regiunii Badiu, 22 VIII 1953).
, 22. Arhi.vele Na!io~ale. fond Dosar nr. 111 956. f. 589 (Raporr
allmputel'fllCltulUl regional Gala,i din 31 decembrie 1956).
STILISMUL iN ROMANIA 125
" sare ale ciilugdrilor stili{ti au fost mu{amalizate de la bun
inceput, ford ca cineva sd {tie ... Am mai constatat {i un £lIt
/ucru, aeela cd, atdt organele procuraturii edt ji cele ale Tri-
bunalului raional {i regional au primit linia de sus ea sa 0
lase mai moale, deoareee a;a a fost atunci linia politicii 22 1.
In cursul anului 1956, s-a ajuns la siruafia incredibila
ca un grup de ciilugari stili~ti sa-I cherne In judecara pe fos-
tul Inspector general de la Ministerul Cultelor, Gheorghe
Lener, acuzindu-I ci Ie-ar fi confiscat anumite acte pe baza
cirora oficiau slujbele religioase. Ca urmare, fostul inspec-
tor a fost imerogat Ia Procuratura FoC§ani in legatura eu
aceste pretinse abuzuri. Atunci clnd Ministerul Cultelor a
in~tiinfat Procuratura FoC§ani cii stili§tii nu constituie un
cult recunoscut, procurorul a replicat cii nu avea cuno§tin-
ia de acest fapt §i cii a aqionat conform legiim. tn acela§i
an 1956, situa~ia a1cituita pe baza rapoanelor lmputerni-
citilor arata ci numarul total al stili~tilor este de 5134, cele
m'ai multe familii aAindu-se in regiunea Baciu, respectiv
Suceava. De asemenea, tot pe baza rapoartelor Imputerni-
citilor locali, s-a constatat ci, in anul 1957, un numar de
•
181 de credincio~i stili§ti se aflau in funqii publice (pre~e-
dime de Sfat Popular, pr~edime de cooperativa, director
de spital, tehnician agricol), iar 33 dintre ace~ tia raceau
parte din organizafiile de baza ale PRM221,
'" Ibidem. f. 529 (Referat .1 impurernicitului regiunii Suceava •
nr. 1799/13. 12. 1956).
m Arhivele Nalionale. ,-" ad Ministerul Cultelor. Pireqi. de=5m-
dii. Posar ~r: 2 bis 2/1957. f. 6 (Adresa nr. 1157/1957); Ibidem, f. 5.
m Arhivele Nalion.le. fond Ministerul Cultelor. P ireq ia de
Studii. Posar 2/1 957. f592 (Tabel cu stiliftii /nici afoFi ill fim c/ii pu-
bliu. platifi de stat /n 1 septembrie 1957). Ibidem, Propagatori stili/ti
care se afo in organizafiile de bazd ale PRM.
 126 PRo LECTOR DR. RADU PETR E MURE§AN
Rapoarrele periodice intocmite de impute rnici~ii 10-
cali de la Ministerul Cultelor arata ca, in intreaga perioa_
da comunista, adep~ii stilismului au fost atent monitori_
7A1~i, ca ~i toate celelalre culre din Romania: se cuno§tea
numarullor, sirua~ia parohiilor, a manastirHor ~i a schi-
ruril~r, numele persoanelor laice care faeeau propaganda.
"
Intr-un rapon intocmit in anul1981, intirulat Aspec-
te actuale privind aetivitatea cultelor religioase din fara noas-
:
I' trd, ci~m urmatoarele despre grupar~a anarhied a stilifti-
I 10?-24: In ciuda faptului ci existenta ei este ilegalii, aproape
toate eele 30 de biserici fi paraelise existente pe raza judetelor
amintite au fost in permanenfd desehise, ca fi cele 2 mdndstiri
fi doud sehituri din judetele Suceava Ii Neamf. .. Paradoxal
este foptul cd, defi aeeasta grupare jiinfeazd ilega£ se menfin
deschise aproape toate bisericile, iar pseudo-preofii sdi ojieiaza
savicii religioase in public, uneo"; imprimdnd un fast deose-
btt, ford a ji stdnjeni,ti in vreun fel de autoritdfile locale.
Se men~ioneaza, de exemplu, ci hramul de la Manas-
tirea Slatioara din 1981 a fost serbat princr-o slujba in SQ-
bor, la care au participat 28 de preo~i §i aproximativ 1500
de eredincio~i stili§ti. Persoana Insarcinata cu elaborarea
acestui raport era surprinsa ci deplasarea s-a facut nu nu-
224 Rema rc " asemanaroare
- - .• I
$1 m raporru intitular Masuri fuate
de conducerea Bisericii Oru)(u,xe Rom,;,,, ;i de Departamentu! Cu!te-
for in anii ]<!72-1973 in vederea limil,irii manifestdrilor stiliste, pre-
cum /1 de relncadrare tl acestora in Biserica Ortodoxii Romand, uncle
se acata di mUflca inspectorilor eparniali (sfe Ingreunatii Ii de unele
organe afe pUlerii de stat, care, in mod cu tont! nejUSlificat. fie cd nu
iau nicio mdsurd de constrdngere a activitiifii sttliste, fie cd iau miisuri
superficiale;i chittr camujleflzti manifesldrile sliliste (Arhiva Secrerari-
arului de Stat pentru Culre).
STILISMUL IN ROMANIA 127
mai cu autoturisme proprietate personala sau eu autobuze
ITA, care au circulat normal pe traseul respectiv, ci §i cu
autocare apar~inand Oficiului Jude~ean de Turism Gala~i.
Tot din rapoartele pasrrate in Arhiva Secretariatului
de Stat pencru Culte, vedem ca, in perioada comunis-
[a, Biserica stilistd avea 0 situatie materialii de invidiat.
In 1981, manastirea Slatioara incasa 150.000 de lei/an
de la stat doar pentru vanzarea catre acesta a animalelor
contractate. La aceasta, se adaugau veniturile realizate
din vanzarea de lumanari (existau ateliere de lumanari
care funqionau pe langa unele biserici stilisre), precum
§i din activitatea de colporraj. Banii erau destina~i , in
mare parte, Incretinerii laca~e1or de cult sau chiar rea-
liziirii unor consrruqii noi. De exemplu, la Slatioara, a
fost ridicata din temelii, in mai pu~in de un an, 0 noua
clad ire pentru adapostirea calugarilor (parter ~i etaj). in-
trebat de autorizatia de construqie, episeopullor, Cozma
Lostun, a raspuns ca nu se pot a~tepta la 0 autoriza~ie,
avand in vedere statutul de cult tolerat, ap ca au prefe-
rat sa plateasca amenda de 26.000 lei §i sa-§i continue
lucriirile.Ridicarea unor loca§uri de cult sau renovarea
§i consolidarea celor existence a fost 0 activitate care s-a
desfa~urat nestingherit in perioada comunista. Rapoar-
tele se Incheiau invariabil cu remarca efectului negativ al
acestor aqiuni asupra cultelor legale, carora Ii se pretin-
de sa nu execute astfel de lucriiri fara aprobari!.e \lecesare,
iar acest fapt dii na;tere fa comentarii potrivnice statului
nostru {i incitd la incdlcarea legilor25 •
225 Arhiva Secretariarului de Stat pentru Culte. Raporrul intitu-
lat Grupuri anarhice. Stili,tii, f. 2.
 128 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
.• ,In a~ul. 1989: ~tilismul era 0 prezenra deloc neglija_
bila In pelsajul rehglO s. Cele mai pllternice centre stiliSte
se allau in continuare in Moldova §i Dobrogea. Astle!, in
zona Falticeni, existau 2 Proropopiate: Rada~eni ~i Dra-
gu§eni, 3 schituri -Ia Bradirel (40 de vie[uitoare), Bobo_ .
ceni, com. Boroaia (14 vieruitoare), Paiseni, com. Cornu
Luncii ~2~ ~e vieruitoare). La Radii~eni §i Ra§ca, stili§tii
aveau Clmmre proprii, in timp ce, in celeJalre localitati
inmormantarile se faceau in cimitirele parohiilor ortod~~
x~'. Cu prilejul sarbatorilor Na~terii Domnului, preorii
snll§tJ mergeau cu ajunuP26.
• ,In !~d:rele Bdila §i Galap, existau cca. 800 de stili§ti
raSpandl[1 In 9 localitari, din care peste 90% se aRau in
Furceni, Condrea §i Lie§ti. Cei din Furceni §i Lie§ti erau
deserviri de pr. cilugiir Patr~cu Matei, ajutat de pr. Cula-
che Ion, hirotonjt in 1967 de episcopul Victor Leu 227. Cei
din Condrea 11 aveau ca preot pe Machidan Mihail, hi-
rotonit la Slatioara de Silvestru Onofrei 228 • In Constanta
, '
226 A h' I S - ne de conducere juderene ~i centrale sum srili~ti sau din
.r I:e e. ec~etariatului de Stat pentru Culte, Rapartul In-
spectorarulul temartal pe judefele Suceava $i BotD$ani, nr. 682/]3
decembrie 1989, f. 2.
217 Preatul Victor Leu, fiul Arhiereului Grigol'ie Leu Baro$:inea-
~u: a. fuglt din Romania $i a fast hiratanit episcop la Viena, in impre-
!uran COntroversate, pentru romaniidin exil. Validit.rea hirotaniei
III eplscop a suscirat $i continua Sa suscite multe dezbateri. Conform
lucriirilor apalogetice scrise de nepotul sau, Vicror Leu ar fi fost rapit
de KGB, dus la Moscova; wndamnat la maane in Rc,.,...ania $i e1iberat
";:~':. ' In 1964. A murit in 1978. Vezi Paul Leu, Episc~Pi romani ra-
Pl(1 de KGB, Fundafia Episcopul Grigore Leu, Bucure$ti, 2005; Cornel
Leu, ,C;:rttll Epicopilor Cn:ciafi, BucurC$ti, 2005.
. ArhlVele Secretartatulul de Stat pentru Culte, InspeclOra-
tul TemorIal pentru Judefele Briiila $i Galafi, Informare cu privire
STILISMUL iN ROMANIA 129
centru stilist se alla la Medgidia (cca. 20 de persoane),
:ndus de David Dumitru (hirotonir de Evloghie Op),
.taf}'n j'uderul T ulcea ' sdlismul se concentra In comune-
,
Ie Izvoarele (20 persoane), Isaccea (6 persoane), Tulcea (4
persoane)229. in juderele B~u §i V~a~~ea, s.tili§rii .erau~-
.mati la 1380 de persoane, In 10Calrtaple Paune§tJ, MOVI-
n , .,
l'r Mirce§ti, Vanatori, Rtigine~u, Campun.
. La p.
aunqu,
.
l)a, . •, . . d' . 2.10
xisra 0 biserica improvIzara m magazla unul cre melDS .
e d .
In concluzie, putem afirma ca; In perioa a comUnIS-
ta, Biserica Stilista ~i-a continuat nestingherit acrivi rarea.
o serie de manifescari lncalcau legislaria in vigoare: a nu
se savar§i slujbe teligioase in afara bisericii - or, la hramu-
rile de la Slatioara, organizatc In curtca manasririi, par-
ticipau mii de oameni; prozelitism religios In contexrul
In care rapoartele lmpurernicirilor locali indicau nume
concrete de persoane care faceau propaganda ~i agitau
spiritele; construirea fara aprobare; cazuri cand ~efii pos-
turilor de mili~ie, cadre didactice, pre~edinri CAP, orga-
familii de stili§ti; port ilegal de uniforina; injurii Ia adresa
Bisericii Ortodoxe Romine etc.
Consideram potrivit sa lncheiem cu observariile Diac.
prof. dr. Perre I. David, referitoare la sirua~ia srilismului in
timpul comunismului: Este interesant sa remamim ca auto-
ritdfile comuniste ale Sucevei aplicau "decretul" (41011959)
fa evolttfia actualti ti ;:,mpiirii stiliste in jude,ele Galari ji Briiiu., nr:' .
215/11. XII 1989.
'" Arhivele Secretariatului de Stat penrru Culte, Nora nr. 7911 1.
12. 1989 a lnspectoratului Teritorial al judefelar Canstanfa $i Tulcea .
'30 Arhivele Secretariarului de Srat penrru Culte, Inspectorawl
Judefelor Buziiu $i Vrancea, Nota 266/14 decembrie 1989.
 130 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
numai pentru cdlugdrii ortodoCJi, cei stili/ti iii continuau ae-
tlVz~atea fll.a RdfCa, /i I.a Sldtioara, prosperau... Da! Dar aici
se gaseau rezervele de carne, branzeturile, mdslineLe trl'mz" e d
+;. .. ". L ' e
,'.!,Ufll zerusa imiteni ii athonifi, pdfkovqi ii kieveni... ii ton-
te mult-folositoare pentru gospoddria de partid Suceava. Amt
de persecuta,ti, erau stilijtii, incat to,ti ierarhii lor, in perioada
1960-1980, IF petreceau verite I.a Athos sau lerusalim, la Si-
nat sau I.a Moscova, pentru "pocdintd"2.il!
ADDENDUM:
Dialogul intre Biserica Ortodoxi!. Romani!.
~i grupi!.rile stiliste
~ucure§ti, 19 Octombrie 1950
Inalt Prea Sfinfite Sriipane,
. Eu, mai micul intre monahi, cu numele de Maca-
fIe Neaqu, avand metania pusii in schitul Sf. Gheorghe
dm raza co.munei. Copiiceni, judo I1fov, fadnd parte din
cul~ul cre§rm rradlfionalisr, in cali tare de starer al acestui
sch~r, ~rezint Inalt Prea Sfinfiei Voastre, cu sU~USii sme-
rellle §l durere in sufiet, urmiitoarele.
.~ergand eu, rnai sus-numirul, printre randurile
cre§tJlll~or din Culrul Tradifionalist §i Pravoslavnic, am
pur~t .sa constat ca se giisesc printre dan§ii mai multe de-
osebm de,vederi. Prin care anumire grupiiri nu se ana de-
• . de a face un ire cu IipoVei1• 'I"•.-t~
parte 'C"-
~ ucru care m-a racur
--
-du"&-ffi.acel~i fimrii-€~i mai SYS adtafi-diDlrnf. 'sui care se
sa pnvesc cu multii durere toate aceste chesriuni §i ca sa
231 Di f d
.. ~~. pro. r. Petre I. David. Timpul. ea 0 neeesitate a in-
felegem mmunii creftine, in BOR 0.. 7-12 (1994). p. 294. nota 26.
STILISMUL iN ROMANIA 131
se poad (ilizibil) 0 mrma care de altfel este credincioasa,
dar Iipsira de piistori ierarhici.
Deci plec sufleml §i con§riinF mea carre buniitatea
Inalt Prea Sfintiei Voasrre, ca sa tindeti 0 mana de ajutor
ditre ace§ti credincio§i, ca sa nu-§i piece pa§ii lor carre
alte ciii liimralnice fad de biserica mama.
Deci vederile m~le §i inca la 0 buna 0 buna parte din
credincio§i sum urmatoarele:
Ca Inalt Prea Sfintia, Voastra sii-ti , dea consimtiiman-
,
ml spre a vii cere credincio§ii no§tri persoana unui prea-
sfintir mitropolit de sub piistorirea Inalt Prea Sfinfiei
Voastre, la care vor avea dan§ii evlavie. PemfU ca aceasta
persoanii sa Ie sfin}easca un episcop, dintre dndurile pre-
oti/or,
, inclusiv monahilor lor, care va fi considerat acea
persoanii demn pemfU aceastii treaptii, fiind verificat §i
de Sf. Sinod, dad l§i va avea calitatea §i meritele pemfU
aceastii Inaltii misiune.
~i prin aceastii lucrare siivar§ita, urmand ca wate ramu-
rile deosebite, dinrre randurile credincio§ilor de stil vechi,
sa se unifice Intr-o singurii forma de a§ezamanr §i 'ca epi- '
$Copul ce va conduce destinele lor sufletc§ti sa fie trecm in.
comroalele §i ocirmuirea Sf. Sinod. Avandu-§i cu deosebire
randuielile de slujba §i posturile, aut cit §i sarbatorile, pe
stilul vechi, 3§a cum este preferat de dan§ii. ~i prinaceasta
nazuiesc ci se va face 0 stransa armonie suflereasd §i duhov-
niceasci inrre randurile noastre §i biserica oficiala. Scofan-
vede pus inaintea lor. Sfar§ind, 3§tept avizul Inalt Prea Sfin-
tiei
, Voastre, eu, mai micul imre monahi, Macarie Ncaqu ..
Sf. Manastire Slatina
25 august 1954
 132 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 133

fnalt Prea Sfintite Stipane stHul adevarat. StHuI nou esre carolic. Dad insa Biserica
oficiala, din morive lume§ti, nu poate face acesr pas, ce-
Inexecurarea ordinului IPS Voasrre nr. 6387/]954,
rem: Nu vrefi sa venifi la noi, nu venifi, dar - §i acesta a
m-am deplasar in ziua de 20. VIII. 1954, impreuna cu pp
fosr scopul memoriului - nu ne punefi piedici .•Dafi-n.e
CC Ieromonahi Arsenie §i Anronie de la manastirea Slarina,
o mana de aj utor sa obfinem recunoa§terea de carre MI~
la m-rea Slarioara din raionul Filriceni, care fine de Grupa-
nisrerul Culrelor. La urma urmei suntem tori orrodoql
rea ortodoxii de stil vechi din Republica Popularii Romdnii.
§i rrebuie sa ne ajutam in lupta Imporriva ca~olicisn:~lui.
Dupa ce Ie-am expus obiecrul vizirei noastre, saris- Noi am fost la roY. Gheorghe Gheorghiu-De) cu 0 Zl llla-
tacufi ci memoriul lor din dara de 12 iulie a.c. a fosr
inte de a ni se darama crucile de pe biserici, era acolo §i
luar in considerafie de IPS Voasrra, s-au declarar de acord
Ministrul Cultelor, §i toY. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a
a susfine 0 discutie referiroare la problemele ridicare in
exprimar di rrebuie sa fim recunoscu\i porrivir Con:ti-
acel memoriu. Din parrea lor au condus discufia Dioni-
turiei §i Legii Culrelor. Cand ne-am dus a doua oara la
sie Hugeanu, fost pana in 1949 ierodiacon la Manasrirea
Minisrerul Culrelor, pardi diavolul ar fi rasrurnat rotul,
Neamfu, dupa marruria lui carerisir §i rrecut la srili§ri, §i
caci Minisrrul Culrelor ne-a spus ca intrud.r suntem tofi
Glicherie Tiinase, stilist cunoscut inca din 1924 §i actu-
orrodoqi, chestiunea noasrra rrebuie rezolvaci de carre
almente sraref al m-rii Slatioara §i actualmente §ef al unei
Pacriarhul Bisericii Orrodoxe oficiale.
insemnate faCfiuni stHiste din fara.
De aceea ne-am adresat Parriarhului Bisericii oficiale,
Au parricipat la discufii §i alIi viefuitori din m-rea
sperand ca va declara ca nu are nimic impotriva rec~.noa§~
Slatioara. Discufiile au durat aproape 8 ore, dezvoltiin-
terii noastre. Trebuie sa finefi seama ca suntem stra)en al
du-se §i concentrandu-se In jurul urmiitoarelor intrebari .
hotararilor inainta§Hor no§tri §i orice s-ar Intampla rama-
§i raspunsuri.
nem pe acest tagJ§. Nu silim pe nimeni sa vina la noi, d~r
Intrebare. De ce ati inaintat acest memoriu ? (E yorba
cerem sa ni se dea dreptul de a trai §i de a ne orgalllza \t-
de memoriul Inregistrar la Administrafia Parriarhala sub
ber. Destul am fost prigonifi 30 de ani de puterea de star
nr. 6387/28 iulie 1954). Se pare ci dorifi unitatea Bisericii
§i de Biserica oficiala. Biserica oficiala ne-a consid.e~at In.-
Orrodoxe §i IPS Patriarh ar fi foarte bucuros sa COllState rotdeauna foarte periculo§i pentru ca suotem tradlfJonalt,
intrarea dvs. in ascultarea Bisericii Ortodoxe canonice. In
§i se temea sa ramana tara credincio§i. _Sper~m.ca az~ Bise- .
memoriul acesta, Dvs. fiU afi precizat cum vedefi realizata rica oficiala: vafill' oi Inrelegatoare. Transmltep Patnarhu- . ..•
Ul':-ctea Bisericii Orrodoxe §i de aceea IPS p~triarh ne-a
lui §i Sinodului bucuria noastra ca in sfar§it s-a stabilit un
trimis sa va intrebam asupra acestei chesriuni.
contact iotre Biserica oficiala §i noi. De mult am a~teptat
Riispuns. Noi am dori ca Biserica oficialii sa studie-
aceasta c1ipa. Sa se studieze problema re1ntoarcerii la stilul
ze problema revenirii la stHul vechi, pentru ca acesta este
vechi. Noi va primim cu bucurie.

.'.' 1-
1
134 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Delega\ia noastra subliniaza grija sri!i~tilor de a face
front imporriva carolicismului, dar i~i exprimii convin-
gerea d. acest front nu ar putea avea actiuni folositoare
decat sub Indrumarea Sf Sinod canonic;i de aceea invitii
pe dlugarii stili~ti sa se hotarasd sa tread ei in asculrarea
fa\a de Sf Sinod.
Raspuns. Asta nu 0 putem face (cofi stili§tii aprobii
vOcifcrand). N()i suntem cu adevarul §i nu infelegem sa-l
ciildm. Sinodul roman a indlcat hotiirarile de la Niceea
in privin\a s"tllltelorPa$ti, ale drui hotarari nu pot fi in-
dlcate cu niciun chip, iar prin schimbarea calendarului
$i serbarea Pa~tilor pe Sti! vechi, s-a scurtat postul Sfin-
filor Aposroli peste hotarul Sfinfilor Parinfi, ceea ce in-
seamna d Sfinfii Parin\i sunt calcafi in picioare. N oi as-
cultiim de Sfiri\ii Parinfi nu de astronomi, nici de ierarhi
care incalca hotarariIe sinoadelor. Numai daca un Sinod
ecumenic ar horari schimbarea calendarului §i dad COata
Orrodoxia ar adopta calendarul nou, numai atunci §i noi
am face pogoramant. Dar a§a? Rusia e pe vechi, Ierusa-
Iimul, Bulgaria, Serbia, Sfantul Munte. l ar romanii;--pe---
nou. Noi riu suntem in afara de Bisericii. Cea mai mare
parte din Biserid e pe sti! vechi.
Parimele arh. Cleopa, in riispunsul sau, arata d Si-
nodul din Carragena (418), prin canonul 55 (60), !asa Bi-
sericii Iibertatea de a se ad una §i hotari in fiecare an data
Pa§tilor in funqie de noile realita\i impuse de schimbarea
calculului pascal evreiesc. Citire, acescuicanon de carre
par. Cleop;; .;- wlrnit nedumerire printre stili§tii care au
evita~ sa continue discufia pe aceste temeiuri.
In continuare, stili§tii intreba de ce s-a revenit la
Pascali a veehe. Ce ne facem atunci eu postul Sf Aposcoli,
'.-:
STILISMUL iN ROMANIA 135
care uneori ramane prea mic, alreori este chiar desfiin\at.
CaJdim hotiirarile Sf. Piirinfi. Aceasta nu 0 putem face.
Par. Cleopa lamure§te d s-a primit pascalia veche
pentru pacea §i unitatea Biseri~ii, aceasta fi.ind mai im-
portant decat pdndirea zilelor F a vremtlor, lar problema
postului aeestuia, ea §i intreaga eh~s~1U~e a calendaru-
lui, nu este 0 ehestiune de dogmatlea, CI de calculare a
timpului, care nu face din eei ce au indreptat calen~arul
ni§te schismatici, cum numesc stili§tii pe ortodoql. Dc
altfe!, §i eelelalte posturi au suferit schimbari in decurs~I
vremurilor, fara ca pentru aceasta Biserica sa fi fost conSI-
dera(a schismatica sau eretica.
IUspuns. Nu noi va numim schismatici, ci Sfin\ii Pa-
rinti, spune Glicherie. ~i daca nu reveneati cu Pa§tile pe
vechi era sa fiti eretici, cum ati fost din 1924 pana in 1929.
In privi~p revenirii la Biserica Orwdoxa canonica,
wti stili~tii declara ci nu poate fi yorba de aceasta. Nu pen-
tr~ aceasta au scris ei, ci pentru a erece Biserica oficiala pe
vechi sau macar pentru a nu fi impiedicafi sa fie recunos-
1- - r1
cumtFit-deMinisterutCtilrelorllae ceTel"alte conlcsiuni.
Intrebare. ~i daca v-arreeunoa§tc, einev-ar fi ierarh?
lUspuns. Episcopul nos(ru canonic sa fie hirotonit
de un episeop pravoslavnic din strainatate. Sa ni se des-
chida poqile Rasiiritului. .,
Intrebare. Dar dad patriarhii RasarituIul, care, In
carile lor, fin pe stilul vechi, ar trimite scrisori prin care
~-ar sHitui sa ascultafi de Sjrqdul Roman, ce ati face?
Raspuns. Credem ci Patriarhii Riisaritului nu v~r
da aceste scrisori. ~i chiar dad le-ar da, nu le-ar da dm
convingere, ci din prietenie pentru Patriarhul Justi~i­
an. Acestea-s chestiuni de rela;ii internaflonale, nu din
 136 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
credinfa. Patriarhii Rasaritului, in loc sa dea scrisori s'
schimbe stilul la ei acasa. Dad POt, de ce nu o. fae?' P;
scris~ri nu ne bizuim noi. Canoanele comeaza.
. Intrebare. Dar dad patriarhii Rasaritului care tin de
vechi ar da totu§i asemenea scrisori, ei ar fi schisma'tici?
. Raspuns. Se infelege.
. Intrebare. Ei bine, ailari d aceste scrisori au §i fast
d~te ..~a ~~~sfat~irea de la Moscova din 1948, tOfi pa-
tnarhll Rasamulul §I insarcinarii lor au semnat 0 hotadre
prin care clerul §i credincio§ii din fiecare tara SUnt datori a
'serba dupa calendarul adoptat de Sf Sin;d al Bisericii res-
~e~t!ve (Ii se arata hotiira.rea de la Moscova din 1948, tipa-
ma In vol urn uI 30 de zile in URSS). $i iata chiar Biserica
Orrodoxa Rusii din Bucure§ti, in care superiorul Bisericii
Ruse confirma cde mai de sus. De aici se vede d proble-
ma cale.ndarului nu este 0 problema de dogma §i a tine
pe vechl sau pe nou nu inseamna a ddea din Ortodorie
dar a nu asculta de Sf Sinod inseamna a ie§i din randuia~
la Bisericii Ortodoxe. Dad. am Ii cu adeviirar schismatici
sail ere~ici, pattiarhul §i mitropolifii §i preorii no§tri nu ar
pute~ IIt~rghisi §i nu s-ar putea imparta§i impteuna la Ie-
rusalun, In Constaminopol, in Rusia §i in Romania, cum
~ fost cazul in anulI934-1948, 1951 §i in dte randuri, cu
pri!ejul vizitdor de arhierei straini in pra noastrii. Chiar si
in anul acestava veni la Ia§i IPS Patriarh al Buloariei ca;e
~a s~ti!i la hramul Sf Parascheva. Or, ace§d iera;h-i. s~inii"
III rar~Ie fo.r, fin pe sri! vechi §i iatii d. au ?mparrii§ire din
,.:e1a§1 pom cu noi, §i ar urma ca dupa canoanele 10, 11,
45, apostolice, daca noi am fi schismatici sau eretid sa
cadii §i ei ~ub osanda de schisma ori erezie, ceea ce, d~pa
cum vedep, nu se inrampla. Ce spunefi des pre acest lucru?
137
STILISMUL iN ROMANIA
Raspuns. Canoanele nu permit aceasta. Patriarhul
Rusiei §i ceilalfi nu au racut bine. $i aces tea sum ches-
tiuni de relafii internafionale, nu de credinfii. Noi ne
tinem de credinfii §i ramanem pe vechi orice s-ar intam-
pia. Patriarhul Rusiei §i ceilalri la ei in rad de ce nu se
dau pe nou? . .
Intrebare. Ei bine, cum socotifi dvs? ParnarhuI Ru-
siei e bun §i va sprijiniri pe el cand rine pe vechi, dar ace-
la§i patriarh nu mai comeaza cand de pilda permite unei
biserici ruse§ti cum e cea din Bucure§ti sa fina pe nou.
Atunci faceri din el un supus al unor a§a-zise relafii inter-
nationale. E cam confuz §i dubios.
, Raspuns. A§a este, cine nu §tie! Ei, a§tia mar~, sum
prieteni, §i ca sa se sus\ina i§i scriu scrisori ~i din pnetellle
i~i fac voile unii altora §i calcii pe Sfin~ii Parinfi. . •
Ultimlil cuvamul al stili§tilor a fost acesta: Rama-
nem ClIm suntem. Oritrecefi fa noi, ori nit ne impiedicafi
reCllnol1jterea.
Inalt Prea Sfin~ite Stiipane,
Aceste intrebari §i riispunsuri, care rezuma in ceea ce
prive~te raspunsurile cu cuvimele exacte ale s.tili~~ilor in-
treaga discu~ie, mult mai ampla, aratii clar atl~udl~ea lor
fata de Biserica Ortodoxa. Orice incercare de dlscupe ~l d~
intelegere cu dan~ii pe pozi~ia pe care se aila in prezent ml
. . se 'pare de prisos. Logica cea maLelementara.n~are.t[~~_
la ei, ~i de clr..e ad am !ncereal sa 0 inuebuin~am pemru
lamurirea problemei intr-un spirit mai larg cre§tinesc, cu
exemplificiiri din istoria Bisericii §i din Tradi~ia o.rrodoxii:
s-au dovedit absolut neprimitori §i intunecap. ~tJu una ~l
buna: nu-i intereseaza nimic, nid astronomie, nici sinod,
 138 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
ei sa se respecte hotarariJe sinodului de la Niccea. Pentru
aeeasta pot muri eu u§urin~a . SUnt ni§te fanatici.
Problema calendaruJui la m-rea Slatioara e 0 problema
de ignoranfii la cei mai mulri §i poate §i 0 altfeJ de problema:
m-rea aeeasta, ca §i altele sriliste, adapostt§te pe unii oameni
compromi§i, exdu§i §i caterisi~i din Biserica Ortodoxii pen-
tru delicte comune, §i act§ti oameni se ascund dupa acest
paravan de evlavie calendaristidi., menfinandu-§i as[fel 0 si-
tua~ie personala care altfe! ar fi pierduta definitiv. In privin~
aceasta, poate ci ar fi indicata 0 ancheta discreta care sa sta-
bileasci adevarata identitate morala a fieciruia dintre ei. lar
o masurii canonica in primul rand §i alta administrativii in
al doilea rand se impune cu necesitate impotriva lor, deoa-
eece ei, abuzand de costumul monahal §i preoresc §i de cali-
tatea pierduta de Iiturghisitor, in fara poporului fac 0 staru-
itoare propaganda impotriva Bisericii Ortodoxe canon ice,
dedarand-o schismatica, compromisii; reboteau, recununii
§i cu argumeme U§oare §i eu prestigiuJ preo~esc in§ealii evla-
via credincio§ilor §i produc multa riitacire §i in§elare.
" In incheiere, adaugam cii pemru buna cuviinta a
acestui rapon nu ne ingaduim sa redam aici tOt li~ba­
jul polemic, plin de insulte la adresa chiriarhilor§i a Sf.
Sinod', limbaj care nu ne-a dovedir dedt ura lor fara de
" Biserica Ortodoxa §i conduciitorii ei, pc care 0 numesc
mereu nu Biserica Ortodoxa, ci numai Biserica oficiaia.
La despaqire, cuvantul ultim al de!egariei noastre a
fost un nou indemn pentru intrarea in ascultare, singura
"cale de impiicare cu sine, cu Biserica, Cll ~emenii.
AI Inalt Prea Sjinfiei Voastre smerit ascuftdtor
Arhimandrit flie Cleopa
STiLlSMUL iN ROMANIA 139
Sursa: Arhivele Na~ionale, Ministerul Cufte/or. Di-
reetia de Studii. Dosar nr. 1 bis11954, f. 38-43.
, DepartamentuI Cultelor
Raportor Mircea Naicov
INFORMARE
7 august 1957 "
Asdzi 7 august 1957, orele 9 a.m, s-a prezentat la
sediul Mitropoliei Ia§ilor 0 delegafie de stili§ti compusa.
din urmatorii:
1. Moglan Nicolae din Miilini, raionul Fiilticeni
2. Mo§neagu Gheorghe - Fantana Mare
3. Sandu Petre - Riidii§eni
4. Petre Cozma - Bradirel
5. Costache Corduneanu - Boroaia
6. Tiinase Gheorghe - Sliitioara
7. Alexandru Siiftian - Boco;!.ia
8. Gheorghe Savel- Hartop
9. Siivoaia Emanuel- Hangu, raion Ceahl:iu
10. Urzicii loan - Yanatori, Targu Neamf
11. Vasile Buzdea - Brusturi, Targu Neamr
12. Bejan Constantin, Ba~, Targu Frumos "
Delegaria stilista e compusa numai din laici, nepre:
zentandu-se niciunul din c1ericii specificari In nota adusa
de cetii~eanu Moglan Nicolae la Departament. "
De asemenea, nu au venit insori~i de juri§ti, a§acum
spusesed ip nota depusa de departamento "-'.' "..
La discutiile care au avut loc lntre orele 9-14 ali luat "
parte IPS Dr.'Justin Moisescu, PC Vicar Const~nt~n N~­
nea, PC Preot Scarlat Porceseu, consilier eparhIal, Iar dIl1
partea Deparramentului, subsemnatul.
 140 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 141
Delegafii inifial au incercat sa faca discufii pe tema
S-a flicut de catre Mitropolitul Justin porrretul con-
religios-calendaristica cu IPS Justin, venind in sustinerea
ducatorilor lor, in special allui Cordun §i Ora Evloghie,
tezei lor cu argumemele deja cunoscute de Depart~ment,
Ii s-au aratat delegarilor declarariile de supu§cnie ale lui
ca: problema posturilor, invocarea Pidalionului, respecta-
Cordun fata de Sinodul Bisericii, Ii s-au aratat de aseme-
. rea calendaristica a unor sfinfi. Ca argumem special, stili§-
nea lipsa d~ temei juridic al existenrei lor, precum ;;i fap-
tii au adus motivarea ca menrinerea lor la calendarul vechi
wI ca sunt jecmanifi de carre anumiri indivizi interesari
nu se datoreaza vreunei incaparinari, ci respectarii tradiriei
materialice§te in aceasta problema.
religioase in care au fost crescuri de striimo§i peste veacuri.
Cu excepria cerareanului Savoaia Emanuel ~in. c~­
De asemenea, stili§tii au invocat faptul d. in URSS,
muna Hangu - Ceahlau, care s-a adeverit a fi u~ md:r)lt
Bulgaria, Iugoslavia etc. se menrine calendarul vechi.
SllStinator al stilismului, restul delegarilor au lasat sa se
La to ate susrinerilc au dat explicarii ample IPS Dr.
im;evada ca i§i dau seama de injustetea funqioniirii lor
Justin Moisescu, care le-a riisturnat Wate teoriile §i i-a
§i ca ar doti 0 cat mai grabnica incadrare in disciplina Bi-
indemnat in mod pa§nic sa se reincadreze in disciplina
BOR din care fac parte. sericii Ortodoxe.
In propunerile pe care Ie-au flicut, Mirropolitul Jus-
S-a vazut din discurii ca majoritatea dintre ei fac
tin a fost de acord ca sa Ii se dea un episcop, preoti care
confuzii grave de natura canonica religioasii., susrin teorii
sa Ie slujeasd..
neadevarate, ca aceea ca imre BOR §i Vatican ar exista
Au cerut de asemenea lamuriri cu privire la existenra
un concordat §i ca aprobarile date de fostul Minister al
viitoarelor lor functii in bisericii, lamuriri asupra situatiei
~ultelor de dinaime de apariria legii din 1948 sum ind.
viitoarc a schituril;r §i bisericilor stiliste, precum §i a per-
.in vigoare §i ca acestea ar constitui cadn:llegal al bunei
lor desfli§urari. sonalului lor deservent.
Din discutii a reie§it clar ca delegaria a constituit un
De asemenea, stili§tii au sustinut d~schis cli ei sum
(ilizibil) pe ca;e conducerea de la Slatioara a flicut-o la
.. iegali {i cii. menriunea de combat~rc a lor c5te nascocirea
Mitropolia BOR in legatura cu eventual a intrevedere pe
unor anumiri preori ai Bisericii Ortodoxe, de aceea parea
care de altfel au solicitat-o intre Mitropolitul Justin Moi-
d. ei se pIang mai mult impotriva acclor preofi pemru
greutarile ce Ie fae. sescu §i presupusullor conducator Glicherie. . ..
Cetateanul Mo§neagu G:h, la sfir§itul dlscuplior, a
IPS Dr..bstin Moisescu le-a R,f~~izar erezia in care
propus r:'~ Mitropnlit Moisescu sa-srirrtrevadi e.G; Gli-
au cazut §i faptul ca ei sum credincio§i ai Bisericii Orto-
cherie la Slatioara. Li s-a precizat cii aceasta intrevedere nu
doxe care au inciilcar gray disciplina bisericii prin nasco-
poate avea loc decat la Re§edinra Mitropolitana din Ia§i.
cirile pe care Ie-au adus cu privire la unele pracrici religi-
Stili§tii au declarat la plecare cii vor supunecondu-
. oase privind cinstirea sfinrilor §i a unor sarbatori.
cerii lor toate elementele noi cunoscute in legatura eu
 142 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

funqionarea lor §i vor lupta pe de 0 pane pentru lamuri-

rea macar in pane a credincio§ilor lor.
!, Ei au dedarat ca vor intocmi 0 nota de amendarnen -
II tc pc care apo! sa Ie supuna cuno§tin~ei Deparramenrului
,:
.i
, ~i care ar 'constirui ideile ce VOl' forma obiectul discuriilor
, ce ar urma salie intre Mitropolitul Justin §i condu~erea
. lor in vederea unci reglementari a situafiei.
Subsemnatul, 1n cvvantill pe Care I-am luar, Ie-am
vorbit despre cgalitinca cultelor religioase de la noi din
Fira, liberratea: acordatii cultelor §i Ie-am precizar ca fafa
de rnarturisirea de credin(a pe care ei au depl!s~o anteri-
or la Departament, ei nl! au fost aprobafi cult apane, ci
incadrafi 1n BOR.
Le-am aratat politica constfucriva a regimului nos-
(fu, precum ~i tulburarile pe care ei ie fac in aceasta peri-
oada in anumite zone din pra;§i Ie-am rec~mandat sa se
incadreze in legalitarca religioasa .a Bisericii din care fae
parte.
Director
Miccea Naicov .
IV. Dezvoltarea
stilismului dupa 1990
1 .. Grupari stiliste care activeaza in Romania
Acrualmente, in Romania exisra mai mulre grupari
stiliste, cele mai cunoscure dinrre acestea liind Biserica
Ortodoxii de Stil Vechi, cu sediul !a Sliitioara, condusa de
. mitrop~litulV1asie Mog~.rzan; gruparea care-i are ca !ideri
pe etJiscopii Gheronrie §i Casian; fraqiunea lui Cozma
Los;un, precum §i 0 alra grupare tradi~ionalista cu sediul
la Copaceana-Vaslui.
eozma Lostun, episcop al Bisericii Ortodoxe de Stil
Vechi cu sediulla Sliirioara (1978-1985), nu a fost de
acord cu comuniunea intre Mitropolia de la SJatioara §i
mitropolitul Kiprian de Oropos §i Fili, considerat eretic
§i rnodemisr, cuJIlulliUne reahzata III anu! 1984. tn ace-
13§i an,. a izbucnit un incendiu la manastirea Slatioara,
care a misruit cateva cladiri, iar Cozma Lostun a fost acu-
zar dar fi pus focul deliberat. Intre 1985-1989, episcopul
Cozma a fosr suspendat din orice activitate de conduce-
re, iar in 1992 s-a separat olicia! de Slatioara, intemeind
o grupare stili'tii dizidentii. . :
In anul2000, gruparea lui Coznd Lostun a inccrcat sa
intre in comuniune cuAdeviirata Bisericii Ortodoxii din Gre-
cia (fvr\Ula OQ80b0t;a<; 'EKMTjUla 'If]c; 'EM6:boc;)"12,

212 http://genuineorthodoxchurch.com/; www.churchgoc.org.

 144 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
aflata sub omoforul mitropolitu!ui Kirykos de Mesogia ~i
Lavreotikis. Astfel, intre 22-27 noiembrie 2000, 0 delega\ie
a fVTjuia 'OQ86bol;oe;; 'EKMTjqia TIie;; 'EMaboe;; s-a aflat
In Rom~nia pentru a eereeta situaria aeestei grupiiri stiliste,
adudnd urmatoarele doeumente: manurisirea de eredinra a
. lui Cozma Lostun, 0 istorie pe scurt a stilismului.in Roma-
nia, prectUn ~i scrisoarea lui Lostun citreKirykos, prin care
cerea episcopi, antimise, mir ~i mo~te (seriware 24 noiem-
hrie 2000), Sinodul ~i-a exptimat ~ll1umite rezerve far} de
hirotonialui Galaetion Cordul1,insa a hoddt ci Loslun nu
este nid creric, data !lind marturisirea lui de credinra, nici
schismatic, pentru cii, in 1992, s-a despaq:it de iera;'hia de
1a Slatioara;l'. Cu toate acestea, dill motive pe care nu Ie cu-
noa§tem, aceasta unlre nu s-a reaIizat.
Conform informa\iilor pe eare le~am gasit pe in-
ternet, gruparea lui Cozma Lostun ~ intrat imedi<it in'
comuniune eu 0 alta grupare stilis,a din Greeia, Bise-
rica Adevdrarilor Creltini Iii Greciei CEKK.A.quLa ,[(~)V
fVTjUlWV 'OQ801)6l;wv XQlO"1:LaV(0V T~C;; 'E;\"\aboe;;),
la data de25 mai 2001, Cozma flind icceptat ea mitro-
polir retras af Moldovei §i 1.1cum tenens a1 intregii Ro-
. !llimii (era paralizat la O.eea data); Caexarh'al Roinanici,
a fost desemnat mitropoiitul gree ChristDforos Angeio-
poulos de Messogea §i al Imuldor. Cozma a muril in
anul Ilrmator,' flind inmorrnantat B.nga zid~1 Bisericii
Manastirii din $aru Darnei (sediul episcopiei). Pe site-
ul aeestei grupari stiliste greeqti, la rubrica IEQOl NaoL
- - I - - titeaSf. -16:m:,j3QW2rotiJl-~ -Ioc- P<idHti~fd ftadhl {2 flchr"fFlffilaAo}.;
.. r, ¥ov£e;;
KIJ:[ ~. . El;w'fEQlKOI) (Sflnte biserici.' ~i ·,c. '::lastiri in
strainatate), sum indicate Manastirca Sf. Gheorghe din
23.l ~edinp din Sinod 15/28 decembrie 2000, http://www.chur-
chgoc.orgl epkirykos/ archio nip rot_166.h tmL
STILISMUL IN ROMANIA 145
Dambovita §i Biserica Izvorul Tdmdduirii din Bucurqti,
pastorid de parintele Av8 q.lOe;; M.TCEUlQ234. . .
Dad ne Intoareem la Adevarata BLSerzca Ortodo-
xii din Grecia (fvl)oia Dp866oE,oe; EKKAl)oia 'fije;
'EAAC\:6oe;), observam ca, aetualmente, in sinodul aees-
tei grupari stiliste, se afla doi pseudo-ierarhi rom~ni, re:.
speetiv Casian, Mitropolitul IaIul~i, Moldovez IZ a,l zntregz~
Romdnii (MTjTQoTCoMTTje;; 'Iaatou, MoAbauLae;; Kat
TCaaqe;; POUflaVlae;; KauuLav6e;;) ~i Episeop~1 Vran-
eei, Gheromie CETClUKOTCOe;; BQaYKwe;; rEQovnOe;;).
Pe site, purem ehi d aceasta faqiune stilisra romaneasca
a aderat la Adevdrata Bisericd Ortodoxd din Grecia in data
de 19 aprilie 2008 215 , Tot de pe site-ul in limba grea-
d afliim ~i faptul ca aee~ti ierarhi romani i§i revendica
suceesiunea de la Victor Leu, eonsiderat primul episcop
al fVl)oia Dp866oE,oe; EKKAl)oia in strdindtate. Aeeasra
grupare stilista nu are nicio eomuniune eu Slatioara, Mai
mult, pe site-u1 grecesc apare mentiunea ca noi condam-
ndm schism.1 dhz Romanza ,. condusa · aeJ
v,asze. M ogar
TTZ ':za n2.16 .
234 http://www.omologiti;.orgl?page_id=766&lang~eL . .
2·1~ http://genuineorthodo~church.com/GOC_ U Ility_In_Ro.
mania.htm. .
236http://genuineorthodoxchurch,com/Pan-Orthodox%20Con-
fe<'oSion%200f%20Faith%20-%202008.htm Potrivit unor dare pe care
Ie-am gasit pe in:ernet, aceascl grup~re stiliscl are urmiitoar~ldiic.~~;~ __ "_"
de cult: parohialn21p:aea DUllIlIalm lac. Fudaii) )ud;Ba~ __ " _ u __ _
. , ,
(i5 mon~hii); par~hi" Sf. Nicolae -lac. Li~ti, judo Gala\i; parohia Sf:
impata\i Constantin ~i Elena -loc:Gane~ti, judo Ia~i; ~ar~hl~ ~a~teru
Domnului - loc. Ioscani, judo I"{ii; parohia lzvorul Tamadml'll - loc.
Movilip, judo Vrancea; parohia Sf. Arhangheli - loc. Anghel~ti, judo
 146
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE §AN
STILISMUL iN ROMANIA 147
.!n documenrele de arhiva, am gasit mai mulce
In 1994, un grup de credincio~i pe stil vechi din
morn ale credincio§ilor stili§ti din zona Furceni-Mo :- rr:
ta, redacrate dupa 1990 ' VI11- Furcenii Noi, judo Galati, solicitau lamuriri Parriarhi-
, ". ' In care cereau sa fie recunosc .
ca asoclatle rellgioasa Nu <rim d " ' U\l ei in legatura cu mi§carea stilisra de la 51iitioara, intre-
. .. '1:'" . .. y aca ace§tla sun t credin_ bind dad aceasta se constituie inrr-un cult legal §i dad
CIO§;1 su I§U pastonp de ierarhii Casian <i Gh . 0

daca se .. , r eronUe SaU ierarhia acesteia este canonica: Vrem sa ne rdspundeti

. consmule mtr-o grupare apane. Raspunsul Mi
ntsterulul Cultelor a fast ' . 1 - clar daca cei de la Sldtioara sunt legalizati in aceste ran"
aJ . ".. .. ca smguru cenrru recunOSCUt
guri canonice sau sunt pe cont propriu Ii se duce lumea in
ml§caru sultste este cel de 1 51 "
1 "'. . a atloara, reprezenranti'
. : tor ulgrupan sultste fiind sfatui\i sa se aliiture acestuiazi / eroare. Sum sau vor fi legalizafi ca un cult religios legal
j n an 1991' t · . in Romania sau foe numai 0 propaganda ilegala? Aceas-
' m r-un memonu adresat 5ecretariatului de
5 tar penrru Culte 16 d' . . ta propaganda 0 due ~i cu rudele noastre de prin Buzdu ji
de I 51" . 'I' cre InCIO§1 care fineau de cenrrul
a auo~ra I . a~uzau pe Parra§cu Marei (M ina) dinsa- prin alte pdrti ~i lumea nu {tie ce sa mai creadd (Adresa
rul Furcenu NOl caford hirotonie valida umb/~ I'll . ' . 5291/22.07.1994).
tep f tz. , / : . III ve~mzn-
in sfir§it, exista 0 grupare care se intituleaza Biserica
reo,el , oJ'czazii acte de cult <i pe M C .
" . d' ' r u§at onstanrln
~;I:;i~reu~ . e arhzereu mitropolit. Ministerul Culrelor era Ortodoxd Tradifionald Romaneasca, condusa de Serafim
at sa Inrervlna §i sa inrerzicii celur doi sa . d f:" Vasluianul, episcop al Vasluiului, Vicar al Arhiepiscopiei
§oare acrivitatea. In referatul I ' nt' -§I es a- Ucrainei ~i al Republicii MoldolJe, cu sediul in manasti-
- _ ocmlt cu acest pril .
arata ca este yorba de 0 disputa intre cele doud ' e), se rea 5f. Gheorghe din Copaceana, comuna Falciu, Jud.
care cdu~anld sa 0 anihileze pe cealalta, dar nu df:.e%a;;p'~:~ Vaslui219. Serafim a fost hirotonit in 2010, la Zaporoje
zntermeulU organelor de star18 (Ucraina), de carre Sfontul Sinod Ortodox Rusesc, condus -~-­
de Damaschin, mitropolitul Moscovei Ii intregii Rusii, care
Vrancea; manaslirea Sf. Aposroli Petru i .. . pretinde d Se aflii in comuniune cu .ultima Ierarhie cano-
Vrancea' schirul ·Sf. N' I I . § Pavel - Ioc. Movdlfa, Jud.
, S .lcoae-ocR . "gllle$II,"JUd. "
2J7 A h' . vrancea. nicd ce a mai ramas dupa caderea ma'refului ROCOR in
r Iva ecrer3naruJui de Stat
unui g""p de (redillcio i sd'" pentru Culte, Memol'iul erezie, ca ierarhii sai sum urma§i ai Patriarhului Tihon,
422a1573/27.05). 1 11;11 dm (omUn" Iiqti, judo Galari (nr.
ai Sfintilor Ierarhi Fiiarer §i loan Maximovici, §i ca me
2J8 'f,or pcntru ace I an se con
semn v •

fami{ji de sriJi"j SUnl dl·.' ' d . a ca, 10 sawl Lie§ri, ceJe 40 de singura Bisericd. ce pdstreazii. succesiunea canonicd ~i ford
y VI2are to o r'; g -' d' ab.:tteri de fa Sf Ier. Tihon.
de SIalioara Impre - J - . rup.n, una mtre d e linand 0 . .. . .

, una eu preolu Co d h N' '

inceput consrrucda unej . b' " n, u~ac e lColae. Aceas-ta a
pentru care nu .;e niciun n;;; d~~n~~ chl.r In cenltul JocaJilarii, dar 239 Despre aceast.a grupare stilist~ exista mai multe arricole In
a lerenuJui A do p bare $1 OIel acte de propriera!e pres. loc.la ~i centr.lii, dilme care .minrim: Alina Darie, Nebuni
. u. grup.re a JUI M' P-
CuJache Ion §i Cerbu Gheor' he i lila ."~ra~cu, are ca preori pe in sutane folse, in Vremea nouti, 5 nov. 2010; M"rea schismdde La
pe 0 propriera!e panicuJ.ri. g § se .duna Intr-o capela consrrui!a Copace""", in Adevd""L, 9 oct. 2010; Aforisitul de La Copaceana "
ajunsepiscop, in AdevdruL, 3 nov. 2010.
-'-
148 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Aceasta grupare stilista este foarte prezenta in spa~iul
,~
'I
virtual, prin straduin~ele lui Veniarnin Ilie, secretar al Epis-
copid §i administrator al mai multor sire-uri de populari-
zare, foarre activ cu raspunsuri apologerice pe coare foru-
murile in care se discuta despre sci!ism (http://veniaminilie.
webs.coml). Acesra a urmat cursurile Seminarului Teologic
Ortodox Sf Apostol Andrei din Galati (nu §tim daci a §i ab-
solvir), iar apoi s-a alaturat Bisericii Orrodoxe de Sti! Vechi.
Mai carziu, considerand d Mirropolia de la SIatioara se afla
in erezie din cauza comuniunii cu Mitropolitul Kiprian de
Oropos din Grecia, a parasit aceasta grupare §i s-a alamrar
Mitropoliei Ortodoxe de Milano §i Aquileea, unde a fost
hirotonit preor, in vara anului 2008, de carre mitropolitul
Evloghie. Curand, a intrat in conflicr §i cu ace§ri ierarhi.
In cele din urma, prin intermediul episcopului ba-
sara bean Adrian al Chi§inaului §i Pamamurilor Moldo-
vene§ri (de fapr, simplu preot in saml Racova~, judo 50-
roca), ajunge la Sfdntul Sinod Ortodox Rus, condus de
Oamaschin al Moscovei, unde este hiroconir din nou
preot. in ceea ce prive§te hiroconi ~ primica de la Evlo-
ghie, Veniamin declara urmatoarele: conform deciziei lua-
te de catre mai marii Bisericii Oriodoxe ruse{ti, se adevere;te
foptul ca hirotonia savar;itii de Mitrop. Evloghie IlII poate fi
considerata purtatoare t: harului Sfdntului Duh, fopt pen-
tru care pro Veniamin primeite hirotonia canonica. Din pa-
gina oficiala a episcopiei, aflam ci aceasta grupare stilisra
a"mai hirotonit patI'1:t"l'reoti:Mihail PetreLu din Bucu-
re§ti, Augustin Vardianul din Bucure§ti, Teodosie Neghi-
ni\a din Constan~a§i Ciprian Oragomir din Bra§ov 140•
2<. http://seralimvasluianu!.wordpress.com/ps-seralim-vasIu ia-
nul!clerul-episcopieil.
STlLISMUL iN ROMANIA 149
2. Biserica Ortodoxli de Sti! Vechi (Mitropolia
Slatioara)
In data de 16 februarie 1990, credincio~ii stili§ri de
la SU.tioara au hodrat reinfiinrarea Bisericii de Stil Vechi.
In procesul verbal incocmit cu acesr pri!ej, se arara di in
urma asentimentului tuturor participan[ilor consemnari in
tabelul aliiturat. declaram reinfiinrata "Biserica Ortodoxa
de Stil Vechi din Romania". Dupa 66 de ani de prigoa-
na, iese fa lumina credinra ortodoxa. aceea{i ca in vremea
lui $tefon eel Mare, fora inovariile care au ajuns sa-i atin-
ga insii[i substanra241 (a se observa promovarea moldove-
nismuluj). Trd zile mai carziu, in baza horararii judeci-
rore~ti nr. 1000/19.02.1990 a Judedicoriei Suceava, era
recunoscuta Organiza[ia Credincio;ilor Bisericii Ortodoxe
de Stil Vechi din Romania. Imediat, au inceput demersu-
rile pentru obtinerea recunoa§terii din partea srammlui.
In anul 2003, Organizafia Credincio§ilor Biseri-
cii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se transforma
in Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania (Oeci-
zia Judecacoriei Falticeni, dosar 748/5 martie 2003). in
2007, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi a inaintat Minis-
rerului Cultelor 0 documentatie impresionanrii penrru
recunoa~terea ca ~i cult religios §i dobandirea statutu-
lui de asocialie religioasa 242 • in memoriul at~at solici-
tarii, semnat IkA3.6__de _ credincio~i, seavansa cifra de ---
241 Despre Biserica OrtocWxd de Stit vechi din Romania. Secreta-
riatul de Stat pentru Culte. Viata religioasii I" Romania, coordonator
Adrian Lemeni, Bucur~ti, 2005 . p. 91-93.
242 Asocialia Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi din Romania. Dosar
ce contin( documenteli! in vederM trt1llsformdrii AsocittFiei "Biserica
 150 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
500.000 de credincio$i fideli, la care se mai adaugd un
numdr mare de simpatizanfi. De asemenea, era prezen_
tat patrimoniul Bisericii, care consta in 145 de biserici
manastiri §i schituri (Anexa 23). In acela§i memoriu, s~
arata cii BSOV se aRa in relafii amicale cu Biserica Or-
todoxa Romana, care nu implicii insa $i comuniunea Ii-
turgicii, datorita divergentelor dintre cele doud calendare
li a participdrii Bisericii Ortodoxe Romdne fa manifestd-
rile ecummiee interconfesionale, care canonieelte nu este
permisd ortodoCJilor.
In ceea ce prive§te organizarea, aceasta este foane
asemiiniitoare cu cea a Bisericii Ortodoxe Romine, mai
precis cea stipulatii in statutul §agunian. Astfe1, con-
form starutului prezentar in 2007, Biseriea Ortodoxd
de Stit Vechi are ca organe de conducere SHintul Sinod,
Adunarea Nafionalii Bisericeascii, Administratia Cen-
trala, Consiliul Central Bisericesc (art. 33). Sin'odul Bi-
sericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se compune
din Mitropolit §i tofi episcopii eparhiali §i vicari. Se in-
trune§te in §edinfii ordinarii de doua ori pe an, in I unile
februarie §i seprembrie. iar in sesiune extraordinarii, ori
de cate ori este nevoie. Are urmiitoarele arributii: con-
firmii alegerea mitropolitului §i a episcopilor. p'iistreazii
unitatea dogmaticii §i canonicii a Bisericii, examinea-
zii orice chestiune dogmaticii, indrumii §i supraveghea-
zii activitarea organelor execur.;ve din eparhii (art. 13).
Adunarea jI':'tionalii Bisericeascd are urmiitoarele atribu-
fil: alege Sinodul; alege mitropolitul §i episcopii; hotii-
Ortodoxii de Stil Vechi din Romania" in Asociatia Biserica Ortodoxii
de Sti! Vechi din Romania"; Proces-verbal (16 ieb:~arie 1 990).
STiLISMUL iN ROMANIA 151
ra§te asupra bunurilor biserice§ti; indrumii,. verifid. §i
controleazii adminisrrafia §i gesriunea bununlor asocla-
r 9- II )243 .
... (ar.
(lei
. Conduciitorul adminisrrafiei centrale §i autoritatea
uperioarii execurivii este mitropolirul. Acesta se bucurii
sde toare drepturile srabilire de Sfintele Canoane §i rra d'1-
ria bisericeascii, poard ca semn distincriv douii engolpi-
~ane §i 0 cruce, culion cu camilafcii neagrii. Mitropoliml
siivar$e§te toate slujbele duhovnice§ti, hirotonqte preofi,
diaconi §i episcopi, impreunii cu ceilalfi episcopi, sfin-
te§te Sf. Mir (impreunii cu arhiereii), Sfintele antimise
;i bisericile, convoacii §i prezideazii organele deliberative
centrale, prezideazii alegerile de episcopi, reprezintii Aso-
ciafia in fata justi{iei §i a autoritiitilor, intretine raporturi
de comuniune cu alte biserici dreptsliivitoare, dii pastora-
le §i trimite sfaruri frii{e§ti, face vizite duhovnice§ti, nu-
W Adunarea Narionalii Bisericeasca este organul reprezentativ
pentru toate chesriunile economico-adminisrrative §i c~re nu ~~tra
in competenla Sinodului. Se compune din reprezentanpl eparh~J!~r.
imputernici\i de Consiliile eparhiale. preo\ii §i cate trei membn din
fiecare consiliu parohia!. Membrii Sinodului fac pane de drept din
Adunarea Narionala Bisericeascii. Are urmatoarele atribulii: susline
interesele §i drepturile Asocialiei Religioase; susfine a§ezamintele
culturale. lilantropice, economice; stabile§te mijloacele de ajurorate
a organelor §i a§eUmintelor biserice§ti §i de culturii religioa~; al~g.e
membrii' Consiliului· Central Bisericesc §i consilierii admiJlJstranvl;
alege ~piscopii §i arhiepiscopul Mitropolit. ex~m~neha ra~o~tt11
general anual Intocmit de Consillul Central Blser~~esc; hotara$te
asupra administriirii bunurilor biserice$ti. a fundalllior ~' a cel?~­
!alte institutii ale Bisericii; voteazii bugetul general al Mmopohel,
verificii §i aprobii contul de gestiune; indrumii. verificii, conrroleaz~
administralia $i gestiunea bunurilor piirlilor componente; exerClta
orice componente ale asocialieL
 152 PR, LECTOR DR , RADU PETRE MURE~AN
mqte loqiitori de episcopi in scaunele vacame, aprob
concediile episcopilor244, a ciala a Bisericii de Stil Vechi in r:l.ndul cultelor religioase,
Actualmente, ierarhia de la Slarioara este alcatuit"
~in V1as~e Mogarzan (numir arhicpiscop §i mitropolit):
Impreuna cu 10 arhierei: Demostene Nemfeanul, Ghe-
nadie Baciuanul, SofronieSuceveanul, Teodosie Bra§o-
veanul, Iosif Boro~aneanul, Anronie Ploie~reanul, F1avi-
an Ilfoveanul, Glicherie Iqeanul, Dionisie Giilateanul
Evloghie Sibianul (ultimii rrei au fost hirotoni,ti 'relati~
recell(, 4-5 noiembrie 2010).
Biserica Sti/istii a cerur, in reperare r:l.nduri, starurul
de cult recunOSCUt ~i a formulat ' n~meroase cereri, pen-
tru a primi ajuror financiar din panea sraruiui, La data de
22 ~anuarie, ~espectiv 4 februari e 2004, 0 delegafie con-
dusa de V1asle Mog:l.rzan a cerur Secretariatu!ui de Stat
pemtu Culte sprijin in ceea ce prive~te recunoa~terea ofi-
244 In 'b Ufll"I or saIe este ajUt3r de:
executarea 3fn un vicar arhie-
reu; Consiliul Eparhial, ales de carre Adunarea Eparhiala a lieearei
eparhii, constiruit din 3 clerici, 3 mireni ji 2 supleanri, unul dimre
clerici, alrul dintre mireni; 5 consilieri administrator;' ale)i de Adu-
narea narionalii Bisericeascii, Ace)tia se aleg dintre c1erici ji raspund
de s~c;:orul .cul(ural, filanrropic. admini:;rrariv, .-organizaroric §i fi-
r.<lnCJar; Cancelaria mirropolitana care are urmatoare le servicii: a)
seeretanaru
' I,pe:sonaI u,I registratura ji arhiva; b) invii fa manrul pen-
tru personalul blsencesc; c) contabilirarea, casieria, adminisrraria; d)
, "
Oticiul juridic; e) cabinerul Mittopoliru!ui; f) c.binettll ~;.;:'~;.';~~;,;--~~-~~~~~~,
consis£oriu!,;',"enrral bisericesc. Pe plar. J'"','-:,!. Asociat,j; s~ ~rganizeaza-
Probk~ ': ~e Mmorltap or - marne.
pe: a) epath,,; b) Ptotopopiate; c) parohii; d) mlnastiri (schituri), in
cadrul Asociariei, [unClioneaza urmatoarele comisii cu parrimoniu
d'
!stincr: comisia de cultura dogmatidi ji canonica; comisi. didacri-
~i
cii religioasa; comisia pentru cultura bisericeasd ; comisia pentru
filanrropie re!igioasa, comisi. pentru editura (art, 167-.1 78),
STILISMUL iN ROMANIA 153
deblocarea avizelor §i a;uwr financiar penrru construirea
de noi laca§uri de cult, atribuirea de terenuri agricole ~i
paduri, facilitarea accesului elevilor §i studen}i1o~ ono-
doqi de sril vechi in ~colile teologice de wate gradele.
Se amintea faptul ci BOSV nu poate sa infiin}ez~ §coli
teologice pentru pregatirea personalului clerical §i :n~ are
acces in ~colile apar}inand Bisericii Ortodoxe R~mane,
Din aceasra cauza, tinerii care doreau sa urmeze studiile
teologice era uimi§i la Chi§inau 24S ,
Esreimportanr de men}ionat fapml ci, inaime de
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in anul 2003,
anumiti deputa}i comuni§ti din Republica Moldova, de-
legati ia Parlamentul European, au, in~ervenit p~; langa
Consiliul Europei denunfand 0 pretlnsa persecupe a Bz-
sericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, Astfel, parla-
mentarul comunist Victor Srepaniuc a adresat Comire-
tului de Mini~rri aI Consiliului Europei, un rapo~r scris
~i mai multr intcrpelari referiware la simatia BO~y din
Romania. El vorbea de discriminarea ji injustifia s~ferite
de aceasta §i cerea Consiliului Europei clarifidiri ptivind
.mreglstrarea
' ca ~l'ul
c t 0 fi CIa
' 1146 . '
_
245 Adresa BI'seridi Ortodoxe de Sti! Vechi carre Seer.·t.ari.tul
de Star pentru Culte (Arhivele S, S, catre
~~,~";~'lf;.~~2-~;·!·;~,~1~99~5fJ)~1D~:e~·~~~~;~~'rB7ti~s~.er~ i~-__ _
ca stilistil a tacur numeraase cereri pentru a primi ajutorfinan~lar,
Adresa nt, 5729/30,05.2001 sau memoriul din 30, II. 2004 carre
Primul Minimu, •
,4<> Vezi arricolul Comuniftii mo{dovmi atlrcil din /lOU . Roma-
nia fa Consilii.! Europe;, in Evenimentul zilei din 22 ianuari 2004,
e
Ynrr-o emisiune televizata, 11litropolitulVlasie Mogarzan s-a dellm!-
 154
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL IN ROMANIA 155
in ulrimii ani, s-a aprobar srarurul de asociatie pe
• n- 'marului prin care con£lrmii cele relatate, §i $tampila
tru 0 serie de grupari stiliste constiruite cu imemia de ra p n , .' . .. '. .
fi • a primariei. In memoriu se arara ca, pnn l~rermedlUl MI-
pro ta de avamajele care decurg din acest statut. Prin-
nisrcrului Cultelor, au fost alocate sume dm buget. pentru
tre acestea, se numara Asociafia Ortodoxd de Binefacere
laca$uri noi de cult, dar noua nit.au vrut sa ne dea. In ace~t
Emanuel {i Gabriel (ora§ul Nehoiu, judo Buzau), infiinta_
ra de preorul carerisit Manea Consraririn §i avand ca sc~p
.' ntext mentionam §i scrisoarea trimisa de starcful Ma-
co '. . dB. .
niistirii stiliste Prodromip, loc. Palanca, ju. acau, carre
promovarea credinrei strdmo{efti {i a spiritualitdfii ortodoxe
Minisrerul Finanrelor, prin care':ere ajuror ma~erial,sa~ fi~
(Arhivele S.S.c., Actul constitutiv al Asociafiei) 247 sau
nanciar sub forma de sponsorizare, rara a menpona msa ca
Asociaria religioasa Mdndstirea Sf Ji'eime Cucova (Ga-
esre yorba despre 0 manasrire stilista 248 •
lafi), precum §i alrele de acest fel . mai ales in Mirropolia
Moldovei §i Bucovinei. Sediul Bisericii Stiliste in Mumenia se afla la Manas-
tirea Adormirea Maicii Domnului din Bucure~ti, siruata
Ministerul Culrurii $i Cultelor, prin Secrerariarul de
in cartierul Milirari, pe strada Televiziunii nr. 13-15, in-
Srat pemru Culte, sprijina $i acorda avize pentru consrrui-
£linrata in 1964. Manasrirea aJost des£linpta in 1983 §i
rea de laca§uri de cult. Uneori, in memoriile depuse la di-
ferire insrirufii ale starutului, se omire faprul ci esr~ yorba
de~olata, £lind reinfiinp[a in 199y49. Acrualmenre, este
re§edinp episcopului Flavian B~rgaoanu. Din~999, Ma-
de un laca$ de cult al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi care
nasrirea tipare§te revisra Catacombele Ortodoxtet, care se
nefiind culr recunoscut, nu poare primi sprijin fin:nciar:
poate vizualiza $i on-line. De asemenea, Ma~iisrirea a~e
Astfel, in anul1997, Comirerul de inifiativa pemru ridica-
numeroase proprietafi ~i bunu~i dobandite prIn donafll,
rea Manasririi Eroilor (srilista) din sarul Skura, com. Bo-
prinrre care menfionam terenul din Bucure~ri, Str. Cir:-
roaia, judeful Suceava a rrimis un Memoriu c~rre Camera
§oaia nr. 146, suprafaf:l de 36~m. p., unde s-aco~strUlt
Depurafilor, care poarra §rampila Biserica Ortodoxd Romii-
deja Schitul metoc Sfantullerarh Nifon, precum §l apar-
nd / A1iindstirea Eroilor, alaruri de care se aHa semnaru-
tamentul cu nr. 32 dela parrerlil imobilului BI. N 13, sc.
3, Str. Ghirlandei nr. 1, deveni~locuinfa de servkiu 250 •
t:t d~ aqiuni de acest gene Folosesc aasl prile} pentru a preciza foplul
ca BlSenca .noastrit nu a cerut fi nu va cere "iciodatit sprijin din partea
unor Jorun sau persoane politice din afara !iir;i noastre (Mesajul de 248 Arhivele Seeretariatului de St~t penrru Culte (memoriu in-

Anul Nou al lui Vlasie Mogarzan" 'Emisiunea Universul crfdi:?tei. regic,trat eu nr. 14385/21.06.2001). '.
TVR I, 4 h, ';~rie 2004. . 249 Arhivele Secretariarului ':e Stat penrru Culte (Cerere de re-

2~' Protestul preofilor din Protoieria Pararlagele (Arhivele Se- •m fi'lfitare d"In 14 . 04 . 1993)'
. , Aeordul de principiu al Seeretariatului

cretanatulul de Stat pentru Culte, Memoriu din 27. nov. 2003) lm- de St;t pentru Culte nr. 2682/13.05.1993.
250 Arhivele Seeretariarului de Stat peneru Culte, Adresa nr.
potr!va preotului caterisi t Manea Constantin. care a Infiinrat Asoci-
afia Ortodoxii de Binefocere Emanuel fi Gabrid. • 69611412/2 septembrie 1992, respectiv adresa nr. 4255/261127
mai 1992 a Ministerului Cultelor.
 156 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Pe plan extern, Biseriea Ortodoxd de Sril Vechi In-
trefine relafii de comuniune liturgid. cu Biserica de Sti!
vechi din Grecia, reprezentara de Mitropolitul Chiprian
de Oropos §i Fili, cu eparhiile din America, Europa §i
Australia; Biserica de sti! vechi din diaspora, cu sediul la
New York, reprezentata de Mitropolitul Vitalie; Biserica
de sti! vechi din Bulgaria, reprezentata de episcopul FOtie
de Traidita; Biserica de Sti! veehi din Italia - Sardinia, re-
prezentara de Mitrop. loan; Biserica Ortodoxa din Repu-
blica Moldova (Mirropolitul Vladimir de la Chi§inau).
A§a cum se remarca §i In volumul editat de Secrerariarul
de Stat pentru Culte, existd 0 relape speciald eu credincio-
§ii §i ierarhia ortodoxd din Republica Moldova, care fine
de Patriarhia RusiepSl. In 1994, s-a aiaturar §i Misiunea
Ortodoxa din sud-vesrul Franfei, eu sedilll la Manastirea
Sf. Arhanghel Mihai! din Lavrdae, reprezentata de Arhi-
mandritul mirrofor Antonie Contamin.
3. Biserica Ortodoxii de Sti! Vechi §i Biserica Orto-
doxii Romanii
Credincio§ii Bisericii Ortodoxe de Sti! Vechi Ii consi-
dera pe eei ortodoqi schismatici. Pe site-ul oficial al Mi-
tropoliei Slarioara, putem citi: Nu acceptdm niciun fil de
rugdciune in comun cu aCf{ti eretici ecumeni;ti (papista;i,
monojiZiFi, luterani, calvirii, protestan{i, ; neoprotestanri
etc.), sectanfi, pdgani .,,;,t schismatici nou-calendari;ti, ee
au nesocotit hotdrarile Sfinfilor Pdrinfi purtdtori de Duh de
'" Secre[3riatul de Stat pentru Culte. Via!a religiOrtsa ill Roma-
nia. coordonaror Adrian Lemeni, Bucure§ti, 2005. p. 92.
STlLlSMUL iN ROMANIA 157
La Soborul [ntdi de la Niceea, jiind anatematisifi prin Enci-
c/icele Patriarhilor Riisdritului din anii 1582, 1756. 1848.
DC§i declara di Sfontul Sinod al Bisericii Ortodoxe de
Rdsdrit din Romdnia nu reeunollfte nieiuna din tainele Bi-
sericilor ajlate in schisma calendaristicd, cu exceppa Botezu-
lui, §i ci pe schismaticiiboteza,ti care se intorc la Biserica
cea Dreptsldvitoare de Riisdrit Ii ung ell Sfantul §i Marele
Mir252 , in reaiirate, Biseriea Stilisra boreaza a doua oarF5J.
Pc site-ul Mitropoliei Slarioara, putem citi urmiitoarele: Pe
baza canoanelor, primim numai botezul schismaticilor {cele
trei afonddri}, rUtr numai rUted acest botez este sdvdr;it dupd
rdnduiala Bisericii Ortodoxe {cele trei afonddri complete §i In
numele Sfintei Treimi) ... Dacd cei care vin la dreapta cre-
dintd nu au botezul sdvdrjit prin cele trei afondilri Ii in nu-
mek Sjintei Treimi - jie ei sehismatici. jie eretici -, ii primim
ca pe ni;te neboteza{i ;i Ii botezdm cu botezul eel adevdrat al
Bisericii Apostolice Drtodoxe, dupd care ii ungem cu Sfontul
Ii Marele Mir Ii Ii tmpiirtiilim cu Sjintele Taine.
A§a cum am viizut, din momentulln care s-au separat
de Biserica Ortodoxii Romanii, stili§tii all fost eondll§i de
preofi ~i cilugiiri caterisifi, care au siivar§ir slujbele pe sti!
vechi sau au sfinfi[ IOca§uri!e de cult stiliste. Or, canonul
252 Biserica Ortodoxa de Riisiirit din Romania. !storicul Miinasti-
rii Sliitioara. p. 203.. .
m MemorinL<:oamnei.V. M .• carerelateazii fapml di fiica ei a c .-
aderat la mi§carea stilist., a fost reborezara; apoi a intrar in mona-
hism. Mama reclama tratatmentele inumane la care a fosr sup usa
fiica ei in manastire (spovedanii zilnice. munca pana la epuizare.
conditii precare de igiena etc.) ~i care au condus la internarea ei
Intr-un spital de psihiatrie. (Arhivele Seeretariatului de Stat pentru
Culte. document din 6 febr. 2002).
 158 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
28 al Sfin\ilor Apostoli spune cii daca un episcop, prezbiter
sau deacon cate~isit dupa dreptate ar indrdzni sa se atinga de
eele sjinre, care I-a flst lui ineredinrata oarer;and, acela sa se
tale cu totul de la BiserieaZS4 •
Stili~tii a.u s~srinut in tot aeest timp ci au episeopii lor
.la .Ierusaltm §l pnn alte tari
) care
,tin sri/ul ve-hl·. Or -e '{<t'Ie
'--~.,.:'lo
cii niciun episeop nu se poare amesreca in treburile canoni-
ee ~im~~o ~ltii eparhie §i, eu atat mai pUTin, in cde dimr-o
pra srrama. Aqiunile sale nu sum valabile rara incuviin-
farea .e~iseopulu~ loeului sau delegare din partea ierarhiei
BlSenCI1 ,Lo~ale. I? Istoricui Maniistirii Sldtioara, se vorbe~­
te. de 0 IIltalnIre IIltre Glieherie Rnase. ~i Patriarhul Da-
~,an al Ierusalimului, prilej cu care patriarhul Damianos
tmna.neazd parinteiui Giicherie un numar de sjinte antimise
§l sflmtu! §t marele mir, ddnd totodata ptirintelui Glicherie
bznecuvantar:a de a sjin,ti bisericile dupa vechiul calendar (p.
1.1~). Aeeasta afirma\ie, cu torul neadevarata, esre eonrra-
Zlsa ehiar de alre surse srilisre. in revisra Traditia Ortodoxa a
Mirropo~iej de laSliirioara, se arara cii singu~Jl sprijin acor-
dat de catre Patrlarhul Imi.salimuiui gruparii de reZistentd
conduse de ierom. Glicherie a flst binecuvantarea de a se i~-
. toaree in Romania spre a continua iupta lia sprijini poporui,
lucru de asemenea neadevarar, dupa cum am ariitar2S5.
L I
.uc,ruri e se eomplicii ~i mai mult dinpuilCt de ~edere
canOnIC III momenrul in care arhiereul pensionar Galacti-
on Cord un a trecut la Biseric!' StilisJ':ti.-¥-§tie-eHOst:-mirrrtr----1f----di-o-Air.,"'--:roJ~"tfo4ttm-.IttCl'lmflr,rHn=p'liomr.~lfmridtf.;)m<lrot"r--~-
tOt ca ar!.:,'ceu, ceea ce inseamnii, implicit, cii s-a rectinos-
"., Arhidiacon prof. dr. loan F1oca, Canoand, Bisericii Ortodo-
xe. Note jI comentarii, Sibiu. 1992. p. 23.
25S " Tradi\ia Onodoxa '; nr. 17. sept. 2007. p. 7-8.
STILISMUL IN ROMANIA 159
cut validitatea tainei savar§ite in Biserica Ortodoxa Roma-
na eu 15 ani mai devreme. Stili<tiir sustin, cii au tinut
, cont
de canonul 1 al S£ Vasile eel Mare, potrivit caruia preo~ii
sau ierarhii schismatici care se vor Imoarce la Ortodoxie sa
fie primiri in aceea~i trcapta. De aceea, spun ei, s-a aeceptat
drept valida hirotonia intru arhiereu a mitropolitului Ga-
/action Cordun, care ptiriisea schisma Ii se intoreea la dreapta
credinrifS6. Evident, ne Intrebam care este autoritatea care
a acceptat primirea In treapta de arhiereu!
In publica~iile oficiale stiliste pe care Ie-am consul-
tat, se arara ca acest lucru a fost valabil numai pemru
ace a vreme, anul 1955, prin apliearea principiului po-
goramamului. Insa, rand Biserica ~i-a Imarit ierarhia,
nu mai poate fi aplieat principiul iconomiei, ci eel al
acriviei. in virtutea acesrui principiu, hirotoniile sehis-
maticilor nu mai sum acceptate ca valide. Astfel, ei sus-
lin cii respectii eanoanele Sfin~ilor Piirin~i, care au ho-
tarat cii eeea ee s-a facut prin iconomie Inrr-o oareeare
vreme (adicii primirea hirotoniei episcopului Cotdun)
nu se poate face ea 0 lege In Bisericii'S7.
Mai mult, imediat dupa e~ s-a dcclarat §Cf a! Bisericii
Ortodoxe de Stii Vechi, Galaetion Cordun a fost caterisit
2)6 Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. Istoricul Manasti-
rii Slatioara, p. 127.
257 Ibidem. p. 200-202. Seface .mereu compara\ie cu situaria
de Stil Vechi din Romallia. Ud. jiind ca aeeasta Biserica travena un
moment de crizii, singurii clerici jiind ieromonahul Clichetie Ii ierod
David. singura caie de redresare Ii progresare era aplicarea principiului
iconomid bisericelti, confoml cdruia a fost acceptata drept valida hiro-
tonia schismaticilor din cadrui Biseridi Ortodoxe de stil nou (Tradifia
Ortodoxii nr. 17. sept 2007, p. 7-8).
 160 PRo LE CT OR DR. RADU P ET R E MURqAN
de Sinodul Bisericii O rtodoxe Romane, caterisire evident
nerecunoscutii de stili§ti2s8. Practic, avem de-a face cuo .
contradiqie logidi: pe de 0 parte, se accepta ca validii hi-
rotonia intru episcop a luiGalaction Cordun in 1935 de
dtre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dar se
. respinge caterisirea lui, pronunrata de <!cela§i Sinod 20
de ani mai carziu. Riima§i in afara Bise ricii Ortodoxe §i
farii caliiuzirca unui cler legiuit canonic, stili§tii au adop-
tat atitudini, credin~e §i practici religioase gre§ite, ie§ind
astfel din faga§ul Ortodoxiei. Din aceastii cauzii, a§a cum
a ariitat Diac. prof. dr. Petre I. David, stilismul are unel e
practici care il apropic de cultele neoprotestante 2S9 •
Este important sa ariitiim cii unitatea sacramentalii §i
canonica pe care 0 au intre de Bisericile Ortodoxe a ramas
neatinsii dupii 1924. Stili§tii se afla in afara aeestei impiir-
tii§iri eanonice, eu toate ca au 0 rela,tie speciala cu Bise-
rica Ortodoxii din Moldova a Mitropolitului Vladimir al
C hi§iniiului. Bisericile Onodoxe care pastreaza calendarul
'" Biseriea Ortodoxii de Rasiirit din Romtinia. Istoricul Maniis-
lirii Sldtioara, p. 133-134: Respingem aeeaslii eaterisire {i 0 IIlImim
nula {i flni !ucrarea Sfontului Duh, deo.trece nu a /ost sa!'drfita dupa
canoanele Bisericii, d numai ca expresie de rdzbullare a sinodufui schis-
matic asupra arhiereu/ui care, conform canollu/;d J5 of Sinoduiui de
1.1 Constantillopo! (861) fi al canon,,!ui 31 apostolic, s-a d"Pdrfit de
gruparea schismatica din motiu decredillfd . .
,_ '" Diac. prof dr. Petre I. David, Timpu!, c~ 0 necesitate tI inFe-
legiri! misiunii creflinc, Pf'\R nl'.7-12 (1994), p. 289- 309; Idem,
Caliiuza creftina pt1ltru CllnOajurea fi apartlrea dreptei credinte ill fota
prozelitismu!ui sectant, Arad , 1987, p. 170-1 75; Idem, Antica!ellda-
riltii sau sti!iJtii, fii ratdrifi ai Bisericii !tramofefti, in indrwniitoru!
pastoral, misionar Ii patriotic, Buzau, 1988; Idem, lnvazia Sectelor,
vol. n, Europolis, Co nstan\a, 1999, p. J 1-38.
STILISMUL iN ROMANIA 161
neindreptat au legiituri eanonice nu eu stili§tii din Roma-
nia' ci eu Biserica Ortodoxii Romana care fine calenda-
rulindreptat. ~i Ierusalimul, §i Biserica Serbiei, §i Muntele
Athos, impreunii Iiturghisesc cu Bisericile care au adoptat
calendarul indreptat, considerand valabile tainele lor §i po-
rnenindu-Ie in diptice. ~a cum reiese din doeumemele pe
care Ie-am consultat, Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi are 0
difieultate in a explica propriilor credincio~ i de ce intaista-
tatorii :.mor Biserici Orrodoxe ce fin ealendarul iu1ian, ve-
ni~i in Romania ca oaspe~i ai Bisericii Ortodoxe Romane,
nu merg in vizita §i la Maniistirea Sliitioara.
Prima incercare de dialog cu Biserica de Sti! Vechi,
dupa evenimentele din 1989, apartine Preafericitului Pa-
rinte Patriarh Daniel, care, in timpul vizitelor pastoral ca-
nonice dintre 1990-1991 , ca Mitropolit al Moldovei ~i
Bucovinei, a incercat sii dialogheze eu conducerea grupiirii .
stiliste de la Sliitioara. in cadrul inralnirii de la Miinasti-
rea Neamt din decembrie 1990, credincio§i1or stili§ti Ii s-a
oferit posibilitatea studierii in seminarii §i facultiifi de te-
ologie orrodoxii. Un singur membru al delegatiei stiliste,
episcopu! Silvestru Onofrei, a admis ca, in momentul cand
Galaction Cordun a trecut la Biserica stilista, avea deja po-
vara neascu!tarii fo!a de patriarhu! fi ierarhu! !arifl60 •
La randul siiu, vrednicul de pomenire Teoetist, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe, spunea, in cursul discufiilor cu
Patriarhul Alexei al-Moscovei, in vedwa te;lg:iy3di Mitrn~"
poliei Basarabiei §i a Bucovinei: Sinodu! Permanent a! Bise-
ricii Ortodoxe Romdne comidera necesar sa precizeze ca unele
260 Arhim. Timotei Aioanei, Patriarhul Danie! fi {inutul Faltice-
ni!or, ziaml Lumina, duminica 20 iulie 2008.
 162 PR
. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
deosebiri, ca ~e exemplu diforenfa de calendar stil vechi / s 1
nou, nu COnSUtule 0 piedicd in calea stabilirii unitdfii adm:_
nzstratzve bzsm~qti dintre ftafii ortodoCfi de 0 parte Ji de alta
a Prutulul (~edl~ra Sf. Sinod din data de 9 aprilie 1992).
... 0 pr~bl.e~a care trebuie avuta in vedere este ca a$a-
ZI.§lI. preop §I lerarhi stili§ti nu se deosebesc aparent .
lllmlC de preofii §i ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom" c~
au a "b • • . ane,
cee~§l ,1m racaminte, acelea§i ve§minte, manastirile
nu au ~lmlC de~sebit, slujbele §i cantiirile bisericc§ti SUut
acelea§l, magazmullor din incinta Giirii de N d ' d
" I" or vm e
carp apo ogetice stiliste alaturi de carti orrodoxe ap'
t I Ed' ,aru-
e a , . Itura Sophia sau la Editura Institutului Biblic .
de Mlsl~n~ al Bisericii Orrodoxe Romane, Carfile lor 1~
cult c.oplaza efectiv caqile Ortodoxe, singura deosebire fI-
I~d ca el~ au pe prima pagina numele mitropolitului Vla-
sle Mogarzan (oare Biserica Ortodoxa Romana nu
ccpyriuht?l) M' I ., . are
,".:' '" , al ~u t, unll credmcio§i ai Bisericii de stil
~e~hl' ~~ speCial calugari §i calugiirife, cer§esc in spatii pu-
.!tce ~l m mijloace de transport, creand confuzii i~ pri-
vmra mstitufiei pe care 0 reprezinta.
. 4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste In Biseri-
ca Ortodoxa Romana
In data ~e 24 septembrie 2010, preotul Nichita Pa§-
can, d,U~O~l11cul Manastirii Brancoveni, impreuna cu 29
dernalcl§lsurorid~~;eL~~i~~st(~I11~~~~~;rai~~:~~~~~~~~;';'~~~~~~~~di~~~~~:~~~~~~~=--===-=~
rea §i5'.~ lfiliat unei grupari religioase stiliste din Grecia. ca "Bt:~c:a::~,!(i~n: =;;;'io:;~~:e1r~::::fo:::;P:~:%
~a scurt~ vreme dupa plecarea sa din manastire, el a di-
uzat pe mtern~t 0 .a§a-numitii Mdrturisire de credin,td, pe
care 0 semne
• aza aI ' de monahiile §i surorile care I-au
arun
STILISMUL iN ROMANIA 163
urmat, in care se afirma explicit faptul ca noi am {ncetat
orice comuniune euharisticd Ji de rugdciune cu Patriarhia
Romand, Acest document cup~inde §ase acuzafii la adresa
Bisericii Orrodoxe Romine, care Se refed la: ecumenis-
mul acesteia, comuniunea cuapostafii serghianiJti (deci
cu actuala Patriarhie a Moscovei); indreptarea calendaru-
lui; ridicarea anatemelor din 1054; conslujiri cu catolicii,
precum §i recunoa§terea Biser~cilbr monofizite 261 ,
In Mdrturisirea de credil1.fii, se mai aduce la cuno§-
tinfa ca parintele Nichita §ipartea din ob§te cu care a
Fragmente din mdrturisirea de credintd: I) BaR a fost pentnt
261
multi ani Ji continud sit fie madufar al organizatiei eretice Ji antihristice
C.MB., care are drept consecin~e, spun ei, selnnarea de doc'-:lme~te
apostaziatoare, conslujire ell erericii, marturisirea, practicarea §i dis-
pandirea ereziei pan-ecumenismului; 2) Jeplina comuniune euharisticd
cu apostatii serghianiJti {adica cu actuala Patrim'hie a Moscovei} creata
de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodki Ji de statui ateu comunist;
3) in 1924, a fost introdus in BOR·noul calendar tlfa zis "indreptat"
dupa mintile celor de un cuget cu papa. Grigorie al XIII-lea (Ji urmaJii
lui) Ji ai siii astronomi atei papistaJi, Adoptarea acestuia a fost prop usa,
aldturi de aile inovatii, de eretica Enficlicit Patriarhald a Constantino-
polului din 1920, c~ incepdturd sata$iffi a ecumenismului; 4) in all~l
1965, a avut loe aJa-zisa ridicare (ftergere) det:iitrepatriarhul ecumenic
Athenagom a anatemelor date in anurl 054 de Biserica Ortodaxd asupm
romano-catolicilor, ford ca romano-calolicii sit fi renuntat fa ereziile lor.
Aceastd urdciune a fost flcutd de catre patriarhul ecumenic Athenagora
Ji cei care I-au urmat> in "umele intrebi Ortodo>:ii; 5) conslujiri Ji rugii-
oficiale Ji cu "Bisericile Orientale monofizite" in anul 1993 fa Chambesy,
prin semnarea documentelor oficiale de recunotlftere a acestor "Biseric;';
documente comune in care aufost hulite Ji eiilcate in pidoare ultimele
patru Sfinte Soboare Ecumenice,
j '
r;

164 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MUR E~AN

STILISMUL IN ROMANIA 165
plecat urmeaza sa intre sub omofontl Sinodulu' Ad. _
t . B' "0 d. I evara_ lui Nichita Pa§can In judecata Consisroriului Monahal
el lserzcl rto oxe (vechi calendaristice 1 a G . . ' _
. -d l ' / reClel, pasto_ Eparhial, in vederea carerisiriF 63 •
rzta . e "PS Macarte de Petra, 0 mica grupare stilistii din Fara lndoiala, cazul Brdncoveni nu are legaturi isto-
Grecla, care nu are comuniune cu nicio Biserid Orr d
L f:' . I
x ' 262 0 0- rice cu srilismul: Oltenia nu a fost un cenrru al mi§drii
a . a s ar§lru scrisorii, se insisra as upra faprulul' , sriliste In rrecur ~i nu este nici In prezem. Dupa cuno~tin­
.. I ' , ca nu
au mclO egarura cu Mirropolia de la 51 " . d
,• anoara, eoarece fa noama, in Mitropolia Olteniei a aparut, dupa 1990,
acea.st~ se aR~ 111, comuniune cu kiprianirii (grupare schis- un singur laca§ de culr srilist, §i anume 5chitul Afiarea ca-
manca despnnsa din Biserica Orrodoxa vechi-calend . pului Sfdntului loan Boteziitorul din Bumbe§ti-Gorj. rnsa
") . d' ans-
ra §l 111. ca~za poziriei nedefinire pe care ace§tia 0 au fat" regrerabilul evenimem de la Manasrirea Brancoveanu are
de serghlal11Sm, adica de apostata Patriarhie a MoscOV;i~ legarura mai degraba cu 0 propaganda agresiva srilisra,
Permane~ra Consiliului Eparhial al Episcopiei 51atinei §i in care se imbina psihoza anti-ecumenid §i ami-maso-
Romanattlor
_ _ _ _' _
a luar hotiirarea de dece '.
n nre a leromona u-
h nid §i 0 ura viscerala impotriva Bisericii Orrodoxe. Bise-
rica Ortodoxd de Stil Vechi ~i mi§carea srilisra, In general,
'62 In • B' .
prezenc,
In lsenea Greciei exisdi mai multe d' ' . . i§i construiesc discursul actual pe denun\area ecumenis-
majore ale vechilor calendari<ti. Una este B' , A J _ ~ ~'z,un'
t d. '('H' . ' lSertea aeVaral"or Or- mului, a carolicismului, a masoneriei §i a comunismului,
o °Cf'
'EM ' b
EI(I(A'lmQ n;,v fV'l Ol(vV 'On80~o' t X ·
" lJ '-'VV QIOTlQWvV
_
~ ~c;- r.O.x) sau florini!ii (<j:>AWQIVII(Ol), ramura ori ina _ prerinzand cu obsrinarie, ca orice grupare secrara, d sunr
desprmsa din Biserica Greciei In 1935 • r , g . ra, singura biserici adevarara, neacceprand niciun argumenr
H ' I FI . , ' In rrullte cu m'tropol,tul
nsostom a onne, (www e I ' ) AI logic, reologic sau biblic.
I d ' , . cc es,agoc.gr. ta este cunoscuta sub
nume e e mateJ!' (!-' cIT8mu<oi), de la Arhiepiscopul Mat ' Acesre idei Ie inraInim §i la anumite grupari fundamen-
s-a rupt In 1937 d' , " e" care
, , 10 gruparea florImfllor $i a lntemeiat propria lui talisre marginale din Biserica Ortodoxii Romana, care moc-
grupare ~ech,~calendaristid, sub numele de fV'lola 'One ' b '
EI(KAljOta Tl]<; 'EAA . b ( h " 0 o<:oc nesc §i promoveaza un spirit pietisr, obscuranrisr §i 0 teolo-
al de ' . . . Q 0<; www.curchgoc.org).Maearien;;.in·i i:
numlf' famlent, care s-au rupt din floriniti In 1995 f ' 1 ' f gie de catacombd. Aminrim in acesr sens afirmatiile recenr~, ..
;:95, m'tropolitul Kallinikos de Lamia s-a ;eparar de 'Si~ ~e I ~n: ale teologului Danion Vasile, care face propaganda srilisra in
1/i;:~~ri~~ ~~~ri~~~)ind;n cauza a c:ea ~e ei numeau f1bate~i ~an~~ conferinrele pe care Ie susfine §i in arricolele care Ie posreaza
ru •. . p. 997, aceasta m'$ca!'e s-a fragmentat In trei pe blagul sau. Danian Vasile a tinut mai multe conferin\e
gl ~an., P~'ma dm ele s-a reconciliat cu Arhi! ;7iSCOpul Hrisrostom
la Chi§inau-~a-care a denigrat Biserisa Ortodoia""RomarR -c...·-·
:oIB'd,se~,cd" 0]) ~t~d°Loxe ,r!'~' Grecia (gruparea lui Kiounis). A doua
usa e aISle ulourgas' I' 1A '
sub 1 p" , ' mltropo It a mericii, s-a rransfe ra r
u 263 Comunieat cu privirr fa pdmsirea Biseridi Ortodoxe de cdtre
Lam: rarea atnarh,e, Ecumenice. In acela$; rimp, Kallinokos al
tit I .!' ~uth)'m'os al Thessalonieulu; au hirotonir cinc; episcopi Preotu/ Nichita P"lcan de fa Mdndstirea Brdncoveni. (B;roul de Pres.
al Episcopiei 51atinei §i Romanafilor) hnp: /Iwww.episcopiaslarinei.
u an 'n Incercarea de a crea un sinod. In 2003 . d"
aJea .. . .. , aee§Cia au eelS sa ro/20 10/ 10/051 comunicat-privind-parasirea -biserici i-ortodoxe-de-
ga un pnmat In persoana lui Makarie Kavakides.
catre-preotul-nichita-pascan-de-Ia-manastirea-brancoveni/.
 166 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AcN"
In ziua de Bunavestire a anului 2010, in cadrul unei eOI1-
ferinte organizate de ASTRWROM la Oradea, eu tema
. Semnele vremunlor din urmd, Dani~vVasile a vorbit despre
introducerea caltndarului ca hind unul dintre aceste semne.
De asemcnea, a mai ahrm~i: ci Biserica Ortodoxa Romana
n u are har, ci Parintele Cleopa a minfit credincio!ii in pro-
blema calendarului, ci doar Shntii de la Oprina mai detin
adevarul de ;;:redin~a etc. 264 in plus, afirma\ia cii Biseriea Or-
todoxii. Roman~ este miidular al unui trup anti-ortodox a fost
enflnpta de Danion Vasile intr-un ardcol pubiicat in.revista
. A,'(A (nr. 38/2010)265 §i tOt el a 'postat pe blogul sau afinna-
ria ci Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sii iasa .din Con-
~Iliului Mondial al Bisericilor (CMB) inainte ca iubirorii de
'. adcvarsa pariiseasci stauluI Bisericii Ortodoxe Roniane266.
In opinianoastrii, Biseiica 'Ortodoxa Romani nu ar
trebui .sa. ramana indiferenta fata , de aceste fundamentalis-
me ortodoxe, care pot duce oricand ia fenome~e simila-
reo Adevarul nu se impune cu foqa, ci se marturise§te cu
dragoste. Biserica Ortodoxa Romana este un partener de'
. dialog, nu un mddular a1 CMB, dupa Cilm CMB TIU este
o s:lpra-biserka, ci 0 platforma de dialog." Documenrele .
semnate--nu ating dogma ortodoxa, ci se referii la solu~ll -
"'Fragmente audio din aceasti conferin,a la adresa http://vi- .
meo.com i l0538162.
265 http://www.danionvasile.ro/blog/20 10/06/02/bisMi"a-&fc
todoxa~romana-ma<ll1lar-al--"llt'i-rrul1=i!.llrhnrto.dox'Y(j.E2%SO%A(i
""':?tnt . , o· a ata e lllnie 2U;"-nitp:rr
www.danionvasile.ro/blog/ 20 I 0/06/02/ cum-ne- man ipuleaza-con-
siliul-mondial-al-bisericilorl. Asrfel de guru orrodoqi care se umlla
in peneie atot!;riinlei, ale mandriei sau, mai bine zis, ale prostiei, po-
zand in singuri cunoscitori ~i apologe\i ai adevarului, trebuie evita,i
la conferiri\ele A.S.C.O.R.
STILISMUL IN" ROMAN"IA 167
ractice de convietuire §i la atitudini comune in fata pro-
P, T: . -
vC ~~arilor actuale. Dialogul cu alte religii peneru ca 10ft .sa
. . fie una nu illseamna tradarea propriei credinl'e. Ecu~en~s~
mul este o Fnsa misionara, 0 'posibilitate de a, marr.unsL
adevarul de credinta, dad 11 traie§ti cu adevarat. In s~~lsoa-
rea leromon,
• ahU1Ul' Nl'ch:ta
, se vorbe<te
, de responsabilLtatea
pe care 0 au ortodoC§ii fata de to\,i oamenii - aceea de a-L
marturisi pe Hristos. Nu intelegem in ce fel se poate face
marturisirea, dad nu vorbim eu ceilall'i, dad nu ne cu-
noa§tem §i dad a~teptam doar ca ei sa vi.nil I_a n.oi ..
In ceea ce prive§te masoneria, se §tle ca Blsenca Or-
todoxa Romana a condamnat aceasta organizatie secreta
in anul 1937, pe baza srudiului ineocmit de vrednicul
de pomenire Mitropolit Nicol~e al Ardea~ului §i votat de
Sfantul Sinod in §edinp sa din 11 martle 1937 (~OR,
nr. 1-2, 1937), in urma unor discutii §i dezbaten ca~e
s-au aflat mai multi ani pe agenda Sfantului Sinod. Dill
pacate, acest document nu este destul de cunoscut de
credincio§i §i nici poptlhrizat suficient.
Lucrarils .. ap.2~~etifs~§tilisW.c!eI1t!Pl.a.• CO!<l£Ok31£~
BiserTcii ITrtoa~x.~.·2U:.2oiRtiI1~miIl._r.atriarIlI!lJ\I_1C:9dJm
--~ ~~~~~s~a~prezenta trupelor sovietice In Romania, a re-
fuzat sa semneze 0 serie de decrete care afectau autona-
mia Bisericii ~i a avut 0 atit~dine inflexibila eu ocazi,a
-vizitei--Patrtamului ,AJexei I a.I Moseovel.,III Romama ,. 26, .
--- - ..
nian est~ contrazis astazl de documentele de arhiva, care
ne arata modalitatile prin care Patriarhul s-a Impotrivit
'" Arhim. Petroniu, "lndmplari din vremea parriarhului Nico-
dim", in Teologiqi Viatii, nt. 7-12 (1999), p. 167-169.
 168 P
R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 169
miisurilor Juate de conducerea d ' .
Biscricii 268 D J e partld §! de stat fata d Raspuns Ortodox: Canoanele nu pot fi puse pe
. ocumenre e CNSAS' ,e
meinie vaJorificate d 'ce " . ,care Ineep ,sa fie te- ' aeeea§i treaptii eu dogme!e270 • Canoanele privese lamra
c reetaton vor ar" d "
:! ~:n:a::~pravieJfuire §i rr:arcu:isire a
- .n ace e vremun.
~::ri~~a~~;~~~~ pamanteana a Bisericii §i urmeazii viap pamanteasca a
aeesteia. Canoanele evolueaza in in~e1egere odata cu de-
savar§irea vie~ii pamante§ti a Bisericii. Exista canoane
care s-au sehimbat de la un sinod ecumenic la altul, de
ADDENDUM exemplu canonul 5 apostolic a fost inlocuit eu canonul
; . .
. Marrurisirea de credinta al12-lea al Sinodului 6 ecumenic. Sau canonul 10 de la
a Bisericii Ortodoxe d" Sfl Vi h' 'Ie . Ancira este in contradiqie cu canonul'6 de la Sinodul VI
. . _ -, I ec I ,Hagmentc)
§I un raspuns o[(odox269 ecumenic, §iexemplele ar putea continua. Biserica este
eea care aplica §i interpreteazii canoanele.
ArticolullO· C·edem in
ale telor 7 \inorde' r;o' -.
'
ca~otlnete Sfinfilor Apostoli
A . 1 I 15 R
rticO u :
R t· J S~I: "
espectam mca la tljezata ae 'J,nf/z
~ ". Lt:'.lmmlce {lie SI: 'l ' Parin,ti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea ti din Antio-
lor locale .fipartiale c" .' 'J'~ft or Parinfl, ale ee-
l , ure sum msuflate d D h 1 ~£
, hia (345)" dUpd care s-au fixat sarbatorife Sfintelor Pa;ti in
nit pot fi modzijicate in 11' , .' rj ( .' e u u S;tint Ii efe
_ , ICm,z r TP artlcolul 16'In S, tatut), Biserica drP1ltsliivitoare
-r universalii pand la s+arsitul
'J" , tumii,
268 N' I ' niciodata mai devreme de 22 martie fi niciodatd mai tdrziu
leo era Ionescu-Gura Stat '
pularii romdnii 1948-1950' '<I; mt":'l:~a Romdlliii. Republica Po-
J 25
ae aprilie dupa ca len ria ru I iuLian (an. 2 1 d in Starut) .
All, 2005, p, 433. ' tra~ormaTl znstitu!ionale, Edirura Bic Riispuns Onodox: Parin~ii de laNiceea au consfin~it
'" Mdrtllrisirea se poare g.isi - E' , regulile Canonului Pascal alexandrin, §i anume ca Pa§tele
, Romdnia, Istoricul Miina-sl"."t' ~,~ , In lSmta OrttJdoxii de Riisiirit din
' vU,t/oam r 209 212 sa se serbeze intotdeauna, de toatil. cre§tinatatea, in pri-
" ,
Clapa BlSmca Ortodoxii de St'l ]I, J' d:' - ,precum ~i" in Aso-
, docUmentele in vederea trans~rm ~C',JJA In :," (o,",1f!n,,'rol7m:ar~COi;tinf-I--ffla' duminiea-ce-urmeaza dupa luna p!ina a echinoqiu-
, Stil v,.chi dill Rom!lIlia" _ A'lO ar~, Socta!ttl .Biserica Ortodoxii de lui de primavara. Pentru a nu serba odata cu pa§tile iu-
d: ' m Soctatra Bis " 0 do '
m Romdnia (arricole'e 7-30 d' '5' , " mea /'to oxii de Sfil v,.chi deilor, atunci clnd 14 Nissan ciidea duminica, Pa<tile se
f' B'" 10 ratutul pentr' ' ,
" ona~a ,s~"eii de Stil Veehi din Romania) ~organlzarea §i lime-
1

vor amana pentru duminica urmatoare, tn !ipsa acrelor

xe se auaza pe remarcile Parintelui A h' ,,~punsunle 'orrodo- d I e I b
Qro§ura intirularii Cuvant de ,~ ,..' 1m, [he Cleopa, cuprinse in Sino u ui, cunoa§tem aceastii masura releritoare a sta i-
(E'Ismca , 0 rtodoxii Romd - uilnurzrem/eO'
3 < ' "t/tlIy,-"Cll mtacmle
- - , , stili{tilor I'Irca datel. Pa§tI'1or d'In E' 1-
:PtstOUl "
catre B' -,-- AI.··_·-d ' .
" lSer.JU/r-A~ ·r_· ···
, Or; , na, nr, --. 1955 P 1<; 1 "94)
§IOJ_ ,tntare ttsuhra aba-e"" ', ' "
r " ,ltOy callomre ale tZ'"
_L,care
' cuprinde (Socrate, Jstoria biser.iceasca I, 9). care Ie dadea cre<tinilor
,
con,utmnii, Conform Q" 'u m I d' , s , Ift/ror f1 canoallele ce-i '
- ene or e ath ,- b'
d in E Lib
gipt, ia §i P Ie vestea cea buna d s-a sta b iIit
entapo
opa a fost trimisa la toate ep h"I ' na; ro§ura ParinteiLli C/e-
c-<emplare), Roman (600) Bar ~1 e(~n care se aflau stili§ti: l~i (1600 unitatea eu privire la serbarea Pa§tilor §i Epistola circulara
Pastorala Patriarhului JLlsti~ia uzadu O?), ~al~ri (500), impteu na ell
n a resaca sthl~tt1or.
270 ••• , Adeviimta ortodoxie {i calenMrul, Falticeni, 1934, p, 26,
170 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
a imparatului Constantin cirre episcopi (Eusebiu, Viata
lui Constantin III, 7).
Parintii
, Sinodului de la Niceea au mai convenit ca,
pentru a se inlatura pe vii tor eventualele diferente intre
cre§tini, rezultate din erori de calculare a echinoqiului,
data Pa§telui din fiecare an sa fie calculata §i adusa la cu-
no§tinta tuturor Bisericilor de Arhiepiscopul (Papa) din
Alexandria, centrul cultural al Antichid~ii, unde astro-
nO,mia Iacuse pana atunci cele mai mari progrese. Acesta
alcatuia anua! a§a-numitele Epistole festive, in care anunta
data Pa§telui §i Postul. Acest lucru este intarit de canonul
51 de la Canagina, din anu1418, care spune: in tori anii
sa ne adunam, spre a ne intreba impreuna, !i cand fa un
loc ne vom aduna, atunci se t'a vesti ziua Sfintelor Pa§tPl.
Cu toate acestea, controversele pascale nu au ince-
tat, din cauza reticentei, Romei de a se alinia calculului
pascal a!exandrin. Biserica din Alexandria stabilise un ci-
clu lunar de 19 ani §i un ciclu pascal de 95 de ani, luand
ca data a echinoqiului ziua de 21 martie §i ca faza a lunii
pline ziua a XIV-a dupa luna noua. Biserica Apusului cal~
cula diferit, dupa un ciclu pascal de 84 de ani §i socorind--
echinoctiulla
, 18 martie. Pana in secolul al VlII-Iea, Sfin-
tele Pa§ti nu s-au serbat in aceea§i zi in toara lumea cre§-
tina, cu toate ci la acea data, §i Apusul, §i Rasaritul erau
o Biserica. De exemplu, in anul417, Alexandria a serb at
Pa§tile la 22 aprilie, iar Roma, la 25 martie. ~i nu exista
nic i 1,lllC<lau "<
siderate eretice sau schismatice pe motiv ci serb au Pa§ti-
271 Dr. Nicodim Mila~, Canoanele Bisericii Ortodoxe insofite
de comentarii, vol. II, Partea I, Arad, Tipografie Diecezana, 1934,
p.212.
STILISMUL iN ROMANIA 171
Ie in aId Zi272. Dimpotriva, cunoa§tem situatia din anul
333, dnd Alexandria a schimbat data de 22 aprilie, care
rezulta din propriile calcule pascale, cu data de 15 apri-
lie, pentru aevita coincidenta dintre Sambata Patimilor,
zi de intristare cre§tina, §i marea sarbatoare a intemeierii
Romei (21 aprilie), zi de mare veselie273.
Sinodul de la Niceea nu a formulat 0 pascalie per-
petua, a§a cum pretind stili§tii. Nici incanoane!e for-
mulate la Sinod §i nici in actele sinodului nu gasim 0
astfel de pascalie, Nu exista, un calendar perfect perpe-
tuu, dupa cum nu exisd nici Pascalie definitiva, perpe-
tua. Un calendar l§i mentine cursul §i echilibrul prin
modificarile ulterioare, iar pascalia este supusa acelora§i
nevoi de indreptare, prin ad,aptare la c~lendar §i la reali-
dtile §tiintifice ale conditiilor cere§ti. Invierea Domnu-
lui este 0 sarbatoare cosmica, peste timp §i peste spatiu;
doar Pa§tile se pot fixa la 0 datil convenabila, in funqie
de necesitiltile Bisericii Ortodoxe. Pentru cre§tinii de
la Polul No'rd, care au iernlve§nice, sau pentru cei din
Australia sau Noua Zeelal).da, care au diferente mari de
[tis orar,este problemai:lccumse-soc6i:e~tes6rsi:iti ul-ae
primavarii §i data Pa§telui.
In concluzie, se face 0 gre§eala dnd se subordoneaza
pascaliei calendarul §i dnd 'se crede ci acesta nu trebu-
272 Prof. dr. Theodor M. Popescu, Problem!ijtabiliziirli datei pas-
cdrl de ilJdreptare. Greutatea Ii necesitatea unui acord. Propuneri Ii posi-
bilitdti actuale, in Ortodoxia nr. 3 (I964), p, 342, Profesorul Theodor
M. P~pescu arata ca, intre anii 325 ~i 784, au existat nu mai pUlin de
40 de deosebiri pascale intte Roma $i Alexandria (p. 353).
273 Ibidem, p. 345,
 172 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILlSMUL iN ROMANIA 173
ie indreprar, penrru ca nu rrebuie schimbara pascalia. 0
Sfanra Tradifie nu ni s-a transmis ceva de genul acesta.
asemenea concepfie inverseaza raporrul firesc §i §riinrific
Daca yom cerceta miirturisirea de eredin\a a Bisericii Or-
dinrre pascalie §i calendar. Nu calendarul se bazeati pe
todoxe de Rasarit, nu vom gasi niciun euvanr despre ca-
pascalie, ci pascali a pe calendar. Pascali a se poare calcula,
lendar, Pascalie sau credinp in ele. Pentru ca, a§a cum am
srabili §i aplica numai cu ajurorul, in cadrul §i in condi-
fiile calendarului274. vawt , calendarul este un mijloc de masurarec a vremii; 'el
a fosr nascocit de minrea omeneasca, nu a lost pogorar
Articolul 16: Nu primim reforma calendaristica Ii 0
din eer. Cu alcaruirea lui se ocupa oamenii de ~riinfa, iar
socotim ca ° inovafie straina de concepfia ol"todoxa, iar sar-
Biseriea iI folose§te penrru nevoile ei. ManruitOrul Hris-
batorile Ie finem dupa calendarul iulian (arc. 22).
toS a folosit calendarul evreiesc, la fel ca o§i apostOlii, care
Raspuns Orrodox: Calendarul indreprar nu esre calen-
au folosit calendarele din regiunile unde au predicat.
darul gregorian. Din ne§tiinrii sau din reacredinra, srili§tii
Din acest motiv, este gre§it sa spunem Sfontul nostru
invinuiesc Biserica Orrodoxa ca, la indreptarea calendaru_
calendar, a~a cum fac srili§tii. Este adevarat ca, in Biseri-
lui, nu s-a facut altceva decar imprumutarea calendarului
ca, se por gasi obiecte sfinfite - zicem sjintele icoane, sjin-
gregorian, de unde §i eonduzia ca ne-am piirasir eredinra
tele ve;minte. De asemenea, zicem sjintele sarbatori, Sfdn-
§i ne-am dat cu papista§ii. Hotararile sinodale orrodoxe di'n
tut ;i Marele Post. Dar tOr in Biserica se folosesc §i lucruri
secolul al XVI-lea §i pana asrazi osandese calendarul gre-
penrru curarenia, podoaba §i randuiala slujbelor, ?e :are
gorian, care nu a luat in considerare hotararea Sinodului I
,
:i" nimeni nu Ie nume~re sfinre, penrru simplul mot\v ca se
Ecumenic despre Pa§ti §i a stabilit Pascali a in mod gre§it.
folosesc §i in viap de zi cu zi. Astfel, nimeni nu zice sfdn-
."j

!
I~
Calendarul iulian indreptat a liisar Pasealia nearinsa.
. Articolul 17: Tinem calendarul ojicial in eeea ce pri- .
ta soba, sfontul microfon sau sJdntul aspira:or :r~. . ,
Daci cre§tinii de la Inceput §i, apOI, Pannpi Sfan-
vqte ziMe, lunile Ii anii ca miisuratoare de timp. In eeea ce
tului Sinod de la Niceea ar fi cunoscut ca 0 pricina 'de a
0

privqte insa Sarbatorile ClJezate de Sjinfii Parinfi in jiecare

vatiima eredinp va fi calendarul, nu ar fi primir pentru
dintre eele 365 de spafii de timp ale ealendarului, in amin-
Biserica un calendar facur de un filosof pagan. ~i , dad
tirea minunilor care s-au savdr;it fa jiecare datil ill parte, Ie
I-au primir ~i au randuir posturile ~i sarbatorile dupa e1,
soeotim ca ClJezare dumnezeiasca Ii nu Ie putem schimba sau
nu s-au facur pagani. .
sarbatori mai inainte, nici mai tdrzlu de datele jixate, jiind-
Referir')r la sarbatorirea din eeruri, cei din rai ~ unr
ea fa aeeste date Ii in eeruri Sl! sarbatoresc·(arr. 23 din Statut).
o Raspuns OrtoClOX: Sfinfii Piirinfi nu au pus in arti-
intr-o continua sarbatoare, nu au~0Sturi ~i ajunari, nici
dezlegiiri la pe§re sau haqi. Aceasta nasc~cire ~r.ar~ car de
colele de credin\a: ered intr-unul calendar. ~i niei prin
pamanteana este experienp bisericeasca a stIh~t1lor. La
'" Ibidem, p. 428. Dumnezeu nu exista calendar, nici 'limbi sacre sau alte
nascociri nas tru~nice.
 174
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Articolul18: Credem in minunea de la fnvierea D
nului,cdnd, in fiecare an, dupd Pascalia veche a calen~~~
lUI Juizan, vine Sjdnta Lumina fa Sf Mormant din IO'Usa_
itm, ceea ce dovedew cd fa aceastd datd se sdrbdtol'ei te ii in
ce~rz: DectSfinfii Pdrinti au ajezat toate sdrbdtorile in chip
desava?!It, jl nu doar cele ale Pascaliei (art. 24 dinSrarur).
. '. Raspuns ortodox: Sfama Lumina nu rinecont de
stilul vechi sau nou, ci se pogoara numai 'arunci cand
cre§~inii dreptmaritori serbeaza impreuna slujb~ Sfintelor
Pa~[j. Nu Sfimele Pa~ti acarna de Sf. Lumina, ci Sf. Lu-
mina esre provocara de slujba Sfimelor Pa~ti, adicii ea se
coboaraatunci dnd cre~tinii din Biserica dreptmaritoare
a lui Hrisros savar~esc slujba Sfintelor Pa~ri la morman-
rul Domnului, oridnd ar fi acea data. Noi credem cii Sf.
Lumina s-a pogorar §i atunci dnd slujba Sfimelor Pa§t;
se facea la Ierusalim in alte zile dedr duminica, a~a cum
afos~ ~ana Ia Sinodul I de la Niceea. E limpede cii Sf.
Lumina se tme de S£lntele Pa§ri, §i nu Pa§tile de Sf. Lumi-
na;.Sf. Lumina este 0 minune preaslavira, care intare§re ~i .
mal mulr faptul ca a inviat Domnul §i care Ii lumineaza
pe Indoielnici. Am vdzut lumina cea adevdratd, am primit
Du~ul.cel ~m.
ceresc, aflat credinta cea adevdratd... spunem
prezen~ei
la sfar§ltul, SfinteJ Llturghii, §i aceasta Lumina a
DomllulUi ne transfigureaza §i pe noi, dacii Intr-adevar
participam la taina Invierii cu toad £lima noastra. S-au
mamuit milioane de oameni, au primir j~rtfa martirica §i
au devenit sfin~i fara a fi tost vreodata la Ierus'; .;';~:;;rl;--+-~~~;;ize7.miJ)i-.~iTrifi'U~'ilnimi7impum!Cii~m:------
Sfaiha.' Lumina, §i unii fara a §ti macar cii e:isra aceasra
minune la Ierusalim de Invierea Domnului.
Articolul 19: Credem cd, prin respectarea sdrbdtorilor
dupd ajeziimantul vechi al Sfinti10r Pdrinti, postul Sfinti10r
STILISMUL iN ROMANIA 175
Apostoli nu poate fi mai mic de 8 zile ii nici mai mare de
42 de zile (articolul 25 din Statut).
Raspuns ortodox: Este adeviirat cii imroducerea calen-
~i
darului iulian indreptat mentinerea P~te1ui pe eel nein-
dreptat a scurtat cu 13 zile Postul S£lntilor A"pos roli, iar un~-
P~tile
ori, clnd cad tirziu, il des£linteazii. In aceste cazun,
Biserica a dnduit 3 zile de post inaimea Praznicului S£lnti-
lor ApostolL Acest lucru este un efect al apliciirii pe jwnatare
a horiirarilor Conferintei de la Constaminopol din 1923.
Vechimea acest~i Post este arestata de Constitutii-
Ie Apostolice (Y, 20) ~i de unii Piirin~i Bisericc§ti. Multa
vreme a variat ca durata. In veacurile ce au urmar, pos-
rul acesta era foarte lung, tinand de la praznicul Tuturor
S£lntilor, pana la 14 august, a§a cwn arad Sf. Atanasie Si-
nait:U in veacul al VII-lea. El ne spune cii acest post a fist
tdiat de Sfinfii Pdrinfi pentru iconomie, astfel indt luna
iulie a fost scoasii din post. In canoane, este amimit in
secolul al IX-lea (canonul XX al Sf. Nichifor Marturisito-
rul). Biserica are aceea§i lucrare, putere ~i har in orice veac
§i trebuie sa hodrascii reguli care sa dea rezul~ate p~zit~v:
pemru evolutia duhovniceascii a membrilol eI. 0 bls~r~c.a
locala poate £lxa posturi speciale, in cazuri de calamltap,
dupa cum postul se poate suspenda la nevoie ..~a a ,rr.o-
cedat Biserica Ortodoxii Romana in 1907, pnn Enctclzca
asupra postului (Monitorul O£lcial nr. 49/2 iunie 1907),
prin care a dat dezlegare la post pentru eei bolnavi ii slabi,
Articolul18: Credem cd, prin ajezarea sdrbdtorilor de
cdtre Sfinfii Pdrin{i, s-a statornicit pentru totdeauna calen~
darul bisericesc ji cd aceastd ajezare este lucrarea Duhuluz
Sjdnt, care nu se contrazice ii, fiind El desdvarjit, nu are
 176 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
nevoie de aparate naseoeite de mintea omeneasea, pentru ca
mintea omeneascii este marginitii fi nu poate cuprinde pe
Dumnezeu eel nemarginit (arrieolul26 din Statue).
;i Rispuns Ortodox: Cu toate cl se declara cii mintea
omeneascii flU poate sa mpnndd pe Dumnezeu eel nemarginit,
IIq
,
"
in toate aceste artieole de credinp pe care Ie-am amintit se
poate observa un mod foarte omenesc de a gandi Impariitia
fli lui Dumnezeu. La Dumnezeu §i la sfin~ii Lui esre un p~e­
,i
zent continuu, nu se poare vorbi de calendar in eerun.
Calendarul bisericesc esre un cadru, 0 schema crono-
metrizara in care sunt trecuri sfinrii §i evenimentek religi-
oase de mare importan~a, in vederea sarbatorii lor §i a man-
tuirii noastre. Pentru bunul credincios, esenrial esre modul
cum SUnt praznuiri sfin\ii §i nicidecum cand au loc acestc
praznuiri. I ndreptarea calendarului, aplicarea §i respecta-
rea sa nu afecteaza in niciun fel m;lntuirea bunului credin-
cios. Dogmele sum adevaruri de credinta neschimbabile.
Canoanele au ca ~ind unitatea de organizare §i disciplina
biserieeascii. Auroritatea bisericeascii in drept poale emite
legiuiri §i regulamente biserice§ti, poate lua hotarari care,
in anumite imprejuriiri, sum necesare, cu conditia de a se
pastea ne§rirbit spiritul vechilor norme, care sunt acomo-
date noilor realitati sociale, politice, economice §i cultura-
Ie, atunci cand teebuinfele Bisericii 0 cer. Credinciosul care
nu ia in seama ceea ce statornice§te Biserica §i se desp rindc
de rrupul ei rainie, a§a cum se desprinde 0 ramura dintr-
un arbore, devine schismatic §i moare uuhovniee§te275.
175 Teoctist, Mitropolitul Moldovei §i Sucevei (coordona-
tor) • .lndreptarea calendarului. hota rare inremeiatii a Bisericii
Orrodoxe". in MMS. nr. 7-9 (1982) , p. 600.
In loe de concluzii
in Cuvdntul inainu, spuneam cl tratarea acestui su-
biect constituie 0 provocare a abordariiin primul rand.
imr-adevar, istoria stilismuhii co'ntimia sa fie 0 istorie in
lantia, 0 nebuloasa cu foarte 'multe necunoscuee. Au 'di-
mas insuflcient cunoscute multe' a:specre, dintre care cel
mai important mi se pare relaria dimre srilism §i comu-
nismul aflat in ilegalitate inperioada 'interbelicii, respec-
tiv dintre stilism §i regimul comlinisC dupa 1944. In-
,rreaga istorie a stilismului, cu incidentele din perioada
imerbelicii, respectiv ClI toleranta din perioada comunis-
til, nu poate fi inteleasa
, decat in aceasdi cheie a unei rela-
{ii speciale cu Moscova. ' ,
Anumite personaje-cheie in istoda stilismului apar
brusc in documente §i disparlafel debrusc, Tara sa mai
gasim niciun fel de informa~ie cu' privire la ele. Ma refer
in specialla Ion Movileanu, <idr de prezent in docunien-
tele de arhiva incepand cu anul 1945, dar pe care lstoria
de la Slatioara nici macar nu il pomene§.te 276 , saula Mir-
Ultima menliune a lui Ion Movileanuapare intr-un d9 CU -
276
ment din 1900: FaCfiunea dinsudul Mo!dovei este aproape..kz'itzi.m-
bratii, Ion Moviuanu, acum in v!lrstli de pestt 70 de ani, a rlimns izoiat,
lui aliniindu-se til preunt un Ilumilrfoarte mic de credincioii din satele
Movilita ii Mirceiti, judo Vrancea. precum ii Furcenii Noi, jud, Gaiati
(Arhiv~le Secretariarului de Stat pentru Culte. Raport intitulat Acti-
vitatta grupiirii anarhice a stilismului t/l cadrul culmlui ortodox. f. 9).
 179
STlLISMUL iN ROMANIA
178 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE*AN
.. " enereze lntrebari *i sa ln~
eea Ispir, locorenentullui Galacrion Cordun. Prezentarea ' <CIliIIlUC anumite percept ll , sa g ." devarului.
lui [spir in sursele sriliste este inconsecventa. Astfel, in ncuu,._la 0 ciiutare :incerali co~sr~~~~: : ~ucrare pole-
. stra nu a lOst sa .
lstoricul Maniistirii Sldtioara este prezentar ca fiind in- lnten\la noa . " • lu)' eascii unor scopun
. tigattva care sa s
strumentul fidel al Securitafii, calul troian in cadrul mij- micii, ci una Inves 0 d' • d'e Stil Vechi ~i celelalte gr~- .
. Biserica rto oxa ..
carii de rezistenra de la Slatioara. La pagina 141, se arara . mislonare. , na t sunt mi~ciin centn-
" .. Ie-am mentlo
d. misiunea lui era de a convinge reprezentanJii acestui cult , pari stthste pe care. ," 0 t~doxe Romane, care trebu-
r
sa accepte calendarul gregorian, dar ti de a raporta catre or- fuge ie*ite cadrul B~senclll. d <a cum ne-am straduit in
• pnmu ran , ay
ganele Securitafii toate evenimentele ce se desftijurau in ca- ie cunoscute, m i ' • m'lnima cunoa*tere,
. . PI • d de a aceasta .
drul Manastirii Sldtioara. Cinci pagini mai de parte, insa, aceste pagml. ecan b' • acorde atentie derapajelor *1
Ispir se metamorfozeaza intr-un personaj bun, care ajuta Biserica Ortodoxa tre Ule sa ': ' d unel~ cercuri pravos-
· lor promovate e
la evadarea lui Glicherie de la Richitoasa ~i carc il ada- fundament al Isme . : £ I ' cat evenimente ca
d ravnttoare, asne m
poste~te pe acesra in loeuin~a lui personala (p. 146- 147). lavnice, e)luem e . • use mai inrample.
Spedm ea 0 eereetare in Arhivele CNSAS sa adud. mai cel de Manastirea Brancovent sa n
multa lumina in aeest sens.
Nu este insa yorba doar de 0 provocare a abordarii, ci
§i de 0 ptovoeare, in rimp, a reeeptarii. Sunt eonvins cii lu-
, erarea de fa~a va deranja anumite se nsibilira~i ~i va genera
reaqii §i dezbateri aeat in eercurile teologice ortodoxe, cit ~i
in cadrul gruparilor stiliste. Pe de 0 parte, in ceea ce privq-
re lumea teologicii romaneascii, este inexplicabila tendinp
de a inconjura acest subiect cu 0 aura de mister, traeandu-I
eu multa tirriiditate sau chiar evitand abordarea lui. Stilis-
mul face parte din istoria Bisericii, 0 istorie care trebuie
asumata cu curaj, ~i este, in acel~i timp, 0 tema misionar-
pastorala care trebuie tratad eu multa responsabilitate.
Pe de alta parte, in ceea ce prive~te gruparile stiliste,
am rerilarcat deja triumfalismul,
, §: ,'. , evenimente sau perso-
naje in scopul propriei victimizari sau al denigriirii Bise-
ricii Ortodoxe. Speram ca informatiile de arhiva pe care
Ie-am facut accesibile prin intermediul acestui studiu sa
 Bibliografie selectiva

A. Izvoare (documente de arhiva etc.)

Arhiva Administra~iei Patriarhaie a Sfantului Sinod al

Bisericii Orrodoxe Romane de la Manastirea Antim
(A.A.P.).
Arhivele Na{ionaie, Fond Direqia Generala de Politie
(Dosar 2349 §i 2350).
Arhivele Na{ionale, Fond Ministerul Cultelor, Direqia
Studii (Dosar 3206).
Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (A.S.S.G.).
Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania,
dosar ce contine
, documentele In vederea transfor-
marii Asociafiei Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din
Romania In Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi
din Romania, 2007.
Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, In B.o.R.,
nr.11 (1923), p. 974-978.
Enciclica Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu
privire fa indreptarea calendarului iulian - catre cle-
rul §ipoporut-c~tin-ortQdQX dinRomtZrtia-;-in:-&-f*R~--

Hotiirarea Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu

privire fa indreptarea calendarului iulian. Extras din
sumarul jedinfei de fa 13 noiembrie 1923, In B.o.R.,
ian. 1924, p. 36-37.
 182 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
fndreptarea ealendarului (articol la Cronica . Bisericeas_
. cii internal, In rev. Biseriea Ortodoxii Romand i
. , an.
1924 (confine referarul Comisiej Sfantului Sinod
pemru refo rma calendarului §i texru! horiirarii Sfan-
wlui Sinod cu privire la indrep[ar~a calendarulu.
luata in ~edinfa din noi embri e 1923).· ·. I,
I Mir~n, Mitropolitul primat alRomaniei. Gmca pastora-
I . Jd cdtre credinciofii din Sf Mitropo/ie a Ungro- Vlahi-
el, B.O .R., sept. 1924, p. 513.515.
Nicolae Dr. ~ Mitropolitul Ard~alului, Studill asllpm franc-
masoneriei, Votat de Sfanrul Sinod In §edinta sa de la
11 ma~t~e 1937, publicar in B.OR., nr. 1-2/i937, p.
1-21 (§I In bro~tira).
. .. : Rezolu,ria cu privire la problema "ea!endarui biserieese;' (a
Confirinfei de la Moscova), in B.o.R., 1948, nc. 11-
12, p. 129. ..
Sf:1mul ~i~od la Bisericii Ortodoxe Romane, Carte pasto-
ralii catre clerul fi poporuf drept-credincios (cu privire
. la data Pa~tilor din anuI1929), Bucurqti, 1929.
Un document important referitor fa {~!endar, in lI1.lI1.S,
nr. 5-6/[972, p. 367-372. . . ... . ' .
B. Lucrari de specialirate .
***, Adevdrata ortodoxie fi calenckrul, Folticeni 1934, 107 p.
~te&n, St.i.!~g~h'~1~i·hn••R2:o:m;:a;n~~~.~I:~st~o~n~c~.~A~d~e~va~.T.~.~l~n~-====*===~ne:~~~~~~~~~""~~~~~~~~~~_______
.Argatu,
dreptare, Edit..
.. Chiricescu, Prof dr. Constanrin, Afezarea Pascaliei in ea-
lendarul indreptat, Bucure§ti, 1926.
Chiricescu, Prof dr. Constamin, Calendarul nostru nu e
schimbat, ci indreptat, Bucurqti, 1925.
STILISMUL iN ROMANIA 183
Chiricescu, Prof. dr. Constantin, Pascalia Biserieii Cre;ti-
ne Ortodoxe de Rdsiirit in conformitate cu calendarul
indreptat, Referat catre Sf. Sinod, Bucure~ti, 1925.
DOnICI,. In g. P.., Calendarul
· . ' Bisericii de Riisdrit in stil vechi
fi sril nou, reguli de comput aplieabile $i La Calendarul
Biserieii de Apus, Craiova, 1898.
Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Monahismul,or-
t"dox fi puterea eomunistd in Romama amlor 50,
Editura Partener, 2009.
Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Patriarhul Justi-
nian fi Biserica ortodoxii Romand in anii 1948-1964,
Editura Parcener, 2009.
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Indreptarea calendarului or-
todox, Ia~i, 1928. .
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, MOf Gheorghe ;i Pa;tile, Bu-
cure§ti, 1928, 0 lucrare de popularizare.
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Norllni de cronologie ealen-
daristicd;i calcul pascal, Bucure,~ ti, 1936.
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Critica noilor proieete de. re-
forma calendaristicd proRuse de. Societatea Naflumlor,
Studiu calendaristic, Bucurew, 1931. .
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Sfintele Patti ;i :eforma ea-
lendaristieii ortodoxn I imianii, Bueure~tIi 1929. El·
considera, pe buna dreptate, ca lndrepta.rea ~alen~
§i chiar supenoara cdel
ca Populard Romand 1948-1950: transformiiri insti-
tutionale, Edicura Bic All, 2005.
Mires~u, Prof. D., Analizii critied a ealendarelor julian ~i
gregorian $i propuneri de reforme, Bucure~[i,
1898.
 184 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Mirescu, Prof. D., lheoria calendarului precedatd de
scurtd notiune istoricd, Bucure§ti, 1898. 0 Editura, Sectia
Popesc~, ~Nicolae, Neinfelegerea indreptdrii calendaru_
lur, curopolis, Constanta, 2002 (prefaptii de Diac.
prof. dr. Petre 1. David).
Sachelarie lerorn., Prof. dr. Nicodirn, Calendarul ii Pas-
calla l'eche ii noud, Cernica, 1936.
Szavlovski, ing. 1.L., Chronologie, Calendare §i Reforma
Calendarulul, Bucure§ti, 1898.
Tanase, Stelian, Cfientii lu' tanti Vtzrvara, Editura Hu-
manitas, Bucure$ti, 2008 (Tanti Vtzrvara era nume-
Ie con:.pirativ pe care comuni§tii In i1egalitate 11 dii-
deau Slguranrei statului).
Teodoriu, M. Hagi, Canonicitatea indreptdrii calendarului
ii rdtdcirile rdzvrdtifilor, Miiniistirea Neamru, 1933.
Teodoropoulos, Arhim. Epifanie, Cele doud extreme: ecu-
menismul ji stilismul, Ed. Evanghelismos Bucure'ti
2006. ' , ,
Vasile, ~ristian, Atitudini ale clericilor ortodoCji ji catoliei
fota de URSS;i ford de regil[lul de tip sovietic (1944- .
1948) in Bisericd, putere, societate. Studii §i documen-
te ~sub redaqia Lector. Univ. Dr. Ovidiu Bozgan),
. EdIt~ra. Universitiirii, Bucure§ti, 2001, p. 155-182.
VasIle, ~nstIan, Biserica Ortodoxd Romand in primul de-
cemu comunist, Editura Curtea Veche.
Velicu, Dudu, Biserica Ortodoxd in perioada sovietizdrii
. Rom~~id Arhivele NationaleBucure§ti;l()()4.-
Vtafa reltgtoflSu din Romania. Ediria a II-a, Coordona-
tor dr. Adrian Lemeni, Volum realizat de dr. Florin
Frunzii §i $tefan Ionirii, Editura Bizaminii, Bucu-
re§ti, 2005, p. 91-93.
STiLISMUL iN ROMANIA 185
Vulpescu, Procuror Constantin, Rdtaeirea. ~alendarist~,
, culturalii a Mitropohel Moldovel,
Ia§i, 1925.
C. Studii §i articole de specialitate
*** Alte statistici ;i miisuri in legatura cu grupdrile stiliste,
in revista B.OR., nrc 1-2 (1958), p. 233; nrc .11-12
(1964); nrc 5-7 (1967),p. 648-649; nrc 3-4 (1968),
p. 517; nrc 11-12 (1968), p. 1448. ,
*** Dezbaterile Sf Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (re-
venirea unor stili§ti), in B.OR., nrc 10-12 (1951),
p.459. .
*** Reprimirea in sanul monahismului orto1ox a monaht~
lor de fa schitu-stilist Stirigioiul (Eparhla RomanulUl
§i Hu§ilor), In B.OR., nrc 10 (1955), p. 973 .
. Aioanei Constantin, Moraru Frusinica, Biserica Ortodo-
xa in lupta cu diavolul rOjU, in Altarul Banatului, nrc
1-3/2001, p. 89-99. .
Ani§escu, Pr. Hie, Strigate contra celor cu "Biserica noua"
ji abuzurile de toleranta, in B. OR., nrc 5-6 (1935),
p.225-227. .
Antim, Mitropolit al Vizei, Chestiunea calendarulul,
in B.OR., oct. 1923, p.974-978 §i dec. 1923, p.
1091-1095.
. Biincila, Prof. dr;-Vasile, Reforma calendarului, in Ideea
.~----~~~~-~R~~~O 161 (~an~1~9~24~)~.______~_____
Brani§te, Pr. prof. dr. Ene,Noi pa;i catre unitatea crejtina
ji serbarea Sfintelor Pa;ti. Ultimele consfotuiri ortodo-
xe de fa Chambesy (1977 ii 1979), in Ortodoxia nrc 4
(1982), p. 611-614.
 186 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 187
Brani§te, Pro prof dr. Ene, Problema unificarii calenda_
Dragulin, Pro Conf. Dr. Gheorghe, Era cre{tina. Metoda
rului liturgic in Bisericile Ortodoxe, in Ortodoxia, nr.
2/1955, p. 181-216. calcularii {i posterioritatea ei {tiinrifica, in B. 0. R., nr.
Brani§te, Pro prof. dr. Ene, Un eveniment de seama in via- 7-12 (1994), p. 309-321. .
Durii,Pr. prof. Nicolae, Data serbarii Pa§tilor in lumina
fa Bisericii Bulgare. Adoptarea calendarului indreptat,
G.B., nr. 5-611969, p. 543-550. tradi{iei canonice a Bisericii Ortodoxe, in MMS nr. 4
Calistrat, Arhiereu, Orleanu Barliideanu, Calindarul Iu- (1987), p. 3 6 - 6 8 . , . : '
Dura, Pro Dr. loan, Calendarul indreptat In Bzserzca Or-
lian;i Romanii, in B.D.R., an XXXI, nr. 12, (1908),
p. 1430- I 433. todoxa Romana, astazi, In S. T. nr. 1, ian-febr. 1990,
p. 144-147. ' " ,
Cicala, N., fndreptarea calendarului, Manastirea Cerni-
ca, 1934. Dura, Pro prof. dr. loan, Ierarhi ai Bisericii OrtoMxe Roma:
ne indepartafi din scaun Ii trim;;i in recluzlune monas~­
Cleopa, Arhim. I1ie, Cuvant de ldmurire in legatura cu ra-
ca de catre autoritafile comuniste in anii 1944-1981, In
tacirile stili§tilor, in B.D.R., nr. 3-4 (1955), p. 251-
AltarulBanatului, nr. 11-12, oct-dec. 2002, p. 34-56.
294 (are Ia sfar§itul studiului §i 0 Orientare asupra
Enaceanu, Ghenadie, Chronologia bisericeasca, an. VI,
abaterilor canonice ale stili;tilor ;i canoanele ce-i con-
(1882), p. 415-429. '
damna §i propune cateva mijloace practice pentru
indreptarea stili§tilor). Erbiceanu, Acad. Prof. dr. Constantin, Reformarea calen-
darului iulian, in B. D.R., an XXII (1898.1899), nr.
Cojocaru, Pro prof. Constantin, Sfonta Scriptura ;i despre
{tiinfa;i despre mdsurarea timpului, in Teologie;i Via- I, p. 23-43. .. , .
fa, nr. 8-10/1992, p. 14-18. Floca, Arhid. prof. dr. loan, Calendarul.blsmcesc" In MI-
Culcea, Toma, Calendarul indreptat este cel bun, Bucu-
tropoliaArdealului, nr. 7-8 (1959), p. 56~-567. , ,
re§ti, 1937. · - I., Data Pa<tilor
FulOaga, y dUfla
r Calendarul Indreptat §I
Traditia, Bucure§ti, 1929.
Cosma, Pro A1exandru, Ratacirea stilista, in Revista Teolo-
gicanr. 10 (1938), p. 441-443. G. (croni~ bisericeasci), Reforma Calendariului, in B.o.R.,
an XIII (1899), p. 1155-1157. ' ,
David, Diac. prof. dr. Petre, Anticalendariftii, jii rataci{i
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Calendarul, in M.B., nr.
ai Bisericii Ortodoxe, in fndrumator Misionar ;i Pa-
triotic Buz- 7~8/1957, 1957 (14 pagini numerotate toate cu ace-

aVI, lac. prof. dr. Petre, Timpul ca 0 necesitate a in- a§ u ar. - ...
Ivan, Prof. dr. Iorgu, Calendarul indreptat jl PldallOnul,
fe/egerii misiunii crqtine, in B. D.R., nr. 7- I 211994,
p.289-290. in M.M.S., nr. 9-12/1979, p. 698-708.
Loichitii, Prof. dr. Vasile, Calendarul, in Mitropolia Bana-
t~lui, nr. 7-9 (1957), p. 18-20.
 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Maxe\ianu, inginer 1. N., Citimu in "Ortodoxul" despre
Chestiunea Calendarului, in B.OR., an V (1880-
1881), p. 310-313.
Melchisedec (episcopul Romanului), Biserica Ortodoxa ~i
calendariul, in B.OR., anul V, nr. 9 (jun. 1881), p.
561-604 .
.Mihai, Constantin, Bisericafi elitele intelectuale interbelice,
Institutul European, 2010
Mihail, Pro Paul, Cu privire la calendarul indreptat, In
M.M.5., nr. 10-1211969, p. 572-575.
Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Notife despre calendar, in
B. OR., iulie 1924, p. 425-430. . tei pascale. Privire istoricii asupra divergentelor il com~
Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Introducerea calendarului
gregorian in Bulgaria, in Revista Ortodoxa, Bucure~ti,
martie 1916, p. 136-137.
Nane~, G. (profesor la Liceul Sf. Sava), Calendarul cre{ti-
nesc, In B. OR., nr. 11 (I923), p. 929-930. Reflecta
preocupiirile pentru indreptarea calcndarului.
Nane§, G., Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa,
B.OR., nr. 11 (I923), p. 974-978. Este traducerea
lucrarii Mitropolitului Antim al Viziei, imitulatii
Chestiunea calendarului. Pledeazii pemru Indrepta-
rea calendarului. .
Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, 50 de ani de fa i'ndrep-
tarea calendarului 1924-1974, In B.OR., nr. 5-6
(1974).
Negolfii, Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul Bisericii Cr~­
tine, M.B., nr. 1-3 (1965), p. 50-90.
Negoit ii , Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul mozaic ~i
Pa~tefe cr~tin, In Glasul Bisericii, nr. 11-12 (nov.-
dec. 1972), p. 1198-1214.
STILISMUL iN ROMANIA 189
Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, Calendaru/, in M.B., nr.
1-3 (964), p. 9-26.
Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Paftile la data fixii, in
B.O.R., nr. 5-6 (1977), p. 350-356.
Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Tehnica calendarului
ecleziastic, in M.B., nr. 4-6 (1965), p. 299-337 (sm-
diu foarte complex). _
PBimadeaHi, Mitr. Dr. Anronie, Falsul misticism. lncercare
de tipologie, In Idem, Tradifie fi libertate in spirituali-
tatea ortodoxa, Sibiu, 1983.
Popescu, Prof. dr. Theodor M., Problema stabiliziirii da-
puturilor pascale. Incerciiri de indreptare..Gr~utatea fl
necesitatea unui acord. Propuneri [i poslbdttatl actua-
Ie, in Ortodoxia nr. 3 <I964), p. 334-444 (un studiu
exceptional). . . _ •
Redactia, Calendarul liturgic intre tradifie fl reforma, 111
Aitarul Banatului, nr. 10-12/2000, p. 2-8.
Redaqia, Noua reformii a calendarului apusean, In B. o.R.,
an XL, nr. 2 (1921), p. 149 . .
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Acte ji miirturii privitoa~e
fa chestiuni fi fopte biserice;ti in timpul ocupatzum-
ii germane in Romania. Extrase din revista !nnoirea,
BucurC§ti,1919. . .
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Chestiunea calendarulu~
in Biserica Ortodoxa, 111 B.u.R., an XLI, pr. 8 (mal
1923), p. 56-564. . ,.' .
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Chestiunea calendarululfa
noi;i aiurea, In B.O.R., iulie, an 1924, p. 396-4?::.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Pa;tile, siirbiitoare fixa, 10
B.o.R., nr. 7 (1928), p. 625-626.
 190 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Romanii care au scris des-
pre calendar, in B. OR., iulie, 1924, p. 416-425; $i
aug. 1924, p. 481-482.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Schimbarea calendarului.
Cuvinte pentrtt dttmirirea poporului, in B. OR., nr. 8
(1929), p. 482-483. Argumenceaza de ce este nevoie
de indreptarea calendarului.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Potrivnicii calendarului
indreptat,ln B.OR., nr. 10 (1924), p. 637.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Unelritori de peste granirii
(oo) fmpotriva calendarultti fndreptat, in B.OR., nr.
2 (1927), p. 125. . din Arhiva Administra~iei Parriarhale.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Stilul vechi da indarat, in
B.OR., nr. 5 (1932), p. 397-398.
Scvoznicov (devenit Severin), Pro prof. dr. A1exandru,
Cuvantul iubitor de adevar. Despre. calendar. Stilttl
vechi Ii sti/ul indreptat, Chi§inau, 1926, 46 p. (ed. a
II-a, Chi§iniiu, 1936).
Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Reforma calendarului, in
B.OR., iul., nr. 7 (1924), p. 425.
Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Masuri fmpotriva calugarilor
. sti/iiti din S.fontul Munte, in B.OR., iul., nr. 11-12
(1934), p. 763-764.
Stan, Prof. dr. Liviu, Pentru serbarea Sfinte!or PtlJti La
aceetlJi data in intreaga creitinatate, in S. T. nr. 5-6
(l970),p.368-383.
~esan, Pro prof. dr. Milan !?avel, In problema unificarii
ca/;:;;di7rniui, In MA., nr. 9-1011969, p. 671-674.
~esan, Pro prof. dr. Milan Pavel, Indreptarea Ii uniformi-
zarea calendarului Ii pozi{ia ortodoxiei romtinqti, in
M.M.S., nr. 3-61J970, p. 230-240.
STILISMUL iN ROMANIA 191
Teocrist, Mitropolirul Moldovei §i Sucevei (coordonator),
Indreptarea calendarului, 0 hottirare intemeiata a Bise-
ricii Ortodoxe, inM.M.S., nr. 7-911982, p. 588-614.
Teodoriu, M., Canonicitatea indreptarii calendarului §i
riitacirile, Miiniistirea Neamru, 1933.
Varrolomeu, Episcop al Ramnicului, Stanescu, 0 ultima
liimurire in privinra datei Sf Pafti, in B.OR., mai
1929, p. 385-394. .
Vasilescu, Prof. Gheorghe, Galaction Cordun, material in
4 pagini, nepublicat, ce prezinta biografia §i activita-
tea lui Galacrion Cord un, realizat pe baza dosarelor
Ve!icu, Dudu, Biserica Ortodoxa Romana in perioada so-
vietiztirii Romaniei. Insemnari zilnice 1945-1947,
Arhivele Nationale, ed. A. Tudor-Pavclescu, Bueu-
,
re§ti, 2004.
Vintilescu, Pro prof. dr. Petre, Cateva considera{iuni in fe- .
gatura cu indreptarea calendandui, in Ortodoxia nr.
1 (J949},p.113-122.
Zottu, Prof. dr. Gheorghe, fstoria controverselor pascale
fi deciziunea ConciliuluiJ ecumenic de fa Niceea, in
B.O.R., ian. 1881, p. 234-256.
D. Literatura stilista
A1exiev, Arhim. Serafim, Ortodoxia Ii Ecumenismul.
iJiserica Ortodoxit de Rasitrit din Romania. istortcui Ma-
nastirii Slatioara, Tiparit eu binecuvantarea IPS
Vlasie, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Bisericii Orto-
doxe de Rasarit din Romania, Editura Schimbarea
fa Fafit, 2009.
192 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

Bujor, Constantin, 65 de ani de perserofie a Bisericii Orto-

doxe Romane de stil vechi (oct. 1924 - dec. 1989), Ti-
paritii cu binecuvantarea IPS Vlasie Mogarzan, Arhi-
episcop §i Mitropolit aI Bisericii Ortodoxe de Rasarit
din Romania, Editura Schimbarea fa Fatii,, 1998.
Cotea, Arsenie, Biciul impletit, Sf. Munte Athos, 1928
(http://www.crucea.ro/2007/06/301 arsenie-cotea-
arsenios-kotteas-iii-bici ul-impleti t).
Cotea Arsenie §i Teolilact, Boldurile Bisericii de Riisarit,
Boldurile Sjintei noastre Biserici Cre§tine din Riisarit.
Adicii. apologie - pre cat s-a PUUl[ - cu culegeri de
. prin Dumnezeiasca Scriptura. §i alte scrieri Impotri- ANEXE
va noilor reformi§ti ce se pretind a reorganiza Bise-
rica Domnului nostru lisus Hristos, did ne hulesc
Sfantul nostru calendar b!sericesc cre§tin, numit iu-
lian de sti! vechiu. De netrebnicii §i cei mai dupa
urma Intre schimonahi: Teolilact §i Arsenie din Sf.
Munte Athos, 1924.
Mt:nteanu, Prorodiacon loan, Calendaml bisericesc _
me7'J1oria Ii simbolul ortodoxiei, Editura Lumina lui
Hristos, Kiev-Chi§inau, 2009.
u* Rcvista Catacombele ortodoxiei online http://www.ca-
tacombeleorrodoxiei.ro/ .
*.* Revista Tradifia Ortodoxii (La Biblioteca Academiei,
.aceastii revista poate Ii consultara in catalog la su-
biectul Ortodoxie).
 Lista Anexelor

I. Denumirile pe care Ie-au utilizat org'anizafiile religioa-

se stiliste de-a lungul timpului.
2. Noul calendar pe octombrie, noiembrie ~i decembrie
1924, lndreptat de Sf:lntul Sinod al Bisericii Orto-
doxe Romine Autocefale.
3. Societatea de Binefocere Crejtina Ortodoxd Sf Petru ji
Pavel, 1936 (fragment de statue).
4. Proces verbal semnae de credincio ~i i orrodoqi din sa-
tul Pope~ti, judo Soroca, prin care noeifid. fapml d.
trec la stilul vechi.
5. Ministerul Culturii ~ i Artelor recun oa~te CuLtul Cr~-
tin Tradifionalist cu sediulla Mirce~ti-Puma, 1936.
6. Parohii stiliste tradifionaliste In 1950.
7. Parohii stiliste pravoslavnice in 1950.
.. 8. P~storala-h:ti Glieherie Tiinase Ciim-tori cr~.tinii-p1'lmt-­
v(}slavnici din RPR (1950).
9. Cultul Cre§tin Tradi~ionaHsf. -Gonfifmare4e ift~raJ;e ill
viata
, monahala (1954).
10. Memoriu al credincio~ilor din Ciumule~IicFalticeni
pentru autorizarea casei de rugaciune.
. ' . 11. r.:~nsiliul Central al Bisericii drept-sldvitWlr,e rlHiiL--'
vechi din RPR notifid. patriarhia in legaturii eu Ga-
laction Cordun (1955).
12. Gramara de hirotonie in diaconie §i preolie semnata
de Galaction Cordun (1955).
 196 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN 1 STILISMUL iN ROMANIA 197
13. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun adresatii Anexa 1
Patriarhului Justinian (8 septembrie 1955).
14. Galaction Cordun ridicii la rangul de protoiereu al
Denumirile organizatiilor religioase stiliste
parohiilor din regiunea Suceava pe parintele Ion
Mircea, parohul camund Bogdanqti (1956). Asocia\ia religioasa a cre~tinilor tradi\ionali de rasarit din
15. Ordin de serviciu semnat de Galaetion Cordull Romania cu sediulla Targu Neam\
(1957). Cre~tinii pravoslavnici tradi\ionali de rasarit
16. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnata de Asocia\ia religioasa a Cre~tinilor pravoslavnici tradi\ionali
PatriarhulJustinian (13 iunie 1958). de rasarit
17. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnatii deBiserica pravoslavnica
Patriarhul Justinian (22 septembrie 1958). Cre~tinii pravoslavnici
18. Memoriul eredindo§ilor stili§ti din com. Furcenii Cultul pravoslavnic din RPR
N 11 Cultul cre~tini!or pravoslavnici
oi - , ecud, prill care eer intrarea in legalitate a
Oraanizatia cultului crestin traditionalist cu sediul in co-
Cultului Cre§tin Tradirionalist. "" ,
muna Mirce~ti, raionul Foc~ani
19. Cuirul Cre§tin Tradifionalist. Ordin de serviciu pe Crestinii traditionalisti
numele Martinian Comanici (19)-1). AsoClapa
' . . reI':IglOasa-a' crq t'IIlI'Ior tradl't'lonall',tl'
" r
20. Pomelnic al unui credincios stilist in care Evloghie Asocialia crestina traditionala
0la apare ca arhiereu. Centrala org;niza\iei c~ltul~i cre~tin tradi\ionalist
21. Scrisoare olografa aPr. Aure! Vasilescu prin care Organiza~ia "Cultului cre~tin tradi\ionalist"
a'nunt a trecerea la cultu! ortodox de stil vechi., Biserica crestina traditionalista din Romania
22. SCrisoare.olografa a lui Evloghie Ofa ciitreuncredin- Bi.serica tr~di\ionalis~a-"Organiza\ia centrahi a cultului
dos stilisr (7 martie 1957)'-'.__________--'_~_ _=__--"'cr"e"f'~t"in"-"tradi\ionalisr din RPR"
1-----;2"3"S"·-
. ,ltuapa. b'IsenCllor,
.. , a miinastiri1oqi a parohiilor Bise- O'-ganl·zat;.a
, cultului crestintraditionalist
" al bisericii
ricii Ortodoxe de Sril Vechi in anul 2007. sobornicesti din Romania
Cre§rinii ortodoqi de sti! vechi din· RPR
Gruparea cre~tini!or onodoc§i stil vechi din RPR
,. .- de sri! vechi
Biserica drept slaviroare de stiI ~echi
Credincio~ii drepts!avitori de sti! vechi
Cre~tinii pravoslavnici de riisarit de sti! vechi
Cultul bisericii ortodoxe de rit vechi
Biserica pravoslavnica tradifionala de riisarit
198 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 199

Anexa2 Anexa3

~'t~~~~.~~~~~~, =~
. HOot. 'CAL£Nt!J;\ROR'tODOX.
. :Y!
oq.1: !\'i~~~~':, ~~(:). ~~~<~:, i'.· B fte.',· ,$~~,~~.;;~;. F}.··.~;~
., ._:' .,.,1;, .. -Jall,. : ti, 1flIilul.-SlBM at. IIlttrlotf "tlrtl,lifo" RMI......~. ~.' .," : ", -'.-
202 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN $TILISMUL iN ROMANIA 203

Anexa6
 STlLISMUL iN ROMANIA 205
204 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN

Anexa 7
206 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 207

Anexa8 Anexa 9
208 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STlLISMUL iN ROMANIA 209

Anexa 10 Anexa 11
210 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN 211
STILISMUL IN ROMANIA

Anexa 12 Anexa 13
212 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN $TILISMUL IN ROMANIA 213

Anexa 14
214 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 215

Anexa 15 Anexa 16
216 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 217
 218 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 219

J
I'
,
Iii'

"
220 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 221

Anexa 17
222 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL IN ROMANIA 223

Anexa 18 Anexa 19
224 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 225

Anexa20 Anexa 21
226 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 227

Anexa22
228 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Anexa23
Parohii, manastiri §i schituri care se alia in
patrimoniul "Bisericii Ortodoxe de StH Vechi din
Romania" (anul 2007) . Parohia ,,Adormirea Maidi Domnului", com. Baia, Su~eava
Miinasrirea Sliirioara (Schimbarea la Fala) , loco Sliirioara, "
com Rasca,
, Suceava
Manasrirea Briidalel (Izvorul Tamaduirii), com. Horodni-
ceni, Suceava
Manasrirea Sf. Mucenic Mina, loco Ro~iori , com. Fora~ti ,
Suceava
Miinstirea Eden, locoCodrga~i , com. Bro~teni, SUCeava
Manastirea Moi~a (Acoperamamul Maidi Dornnului) , loc.
Boboceni, com. Boboceni, Suceava
Manastirea Piiiseni
, (Adormirea Maidi Domnu!ui), com.
Cornu Luncii, Sueeava
Schitul Buda (Duminica Mironosi\e!or), loc. Buda, com.
Ri~ca, Suceava
Schitul Na~terea Sf. loan Botezatorul, loc. Neagra $arului,
com. $aru Dornei), Suceava
Schitul Sf. Ana, loco Molid, com. Varna, Suceava
'Schitul Eroilor, loc. Sku la, com. Boroia, Suceava .
Schitul Sam! Nou (Bunavestire), com. Ra~ca, Suceava
Paraclisul Buna-Vcsc:re, loc. Catunul Larga, com. Miinasti-
rea Ulnor, Suceava
Parohia "Sf. Me. loan eel Nou, Mun. Suceava, bd. George
Enescu, nr. 52, Suceava
ParohilLSfin\ii Impa!"a!i Constantin ~i Elena; Fii.lti~~ .:-,:;"str.
Mihail Sadoveanu nr. 3, Suceava
Parohia "Izvorul Tamaduirii", loc. Oniceni , com. Forii~ti,
Suceava "
Parohia Sf. Treime, loc. Hnrana Mare, Suceava
I STlLISMUL iN ROMANIA
Parohia Sf. Cuv. Parscheva, loc. Ciumule~ti, com. Vadu
229
Moldovei, Suceava
Parohia "Na~rerea Maidi Domnului", loc. Com Biiii, com.
Vadu Moldovei, Suceava
Parohia "Sf. Treime", loc. Poiana Marului, com. Mahm,
Suceava
Parohia Sf. Proroc Ilie, com. Slatina, Suceava "
Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, lo"c. Nem\eni, com. Boroa-
ia, Suceava
Parohia Sf. Proroc Hie, loc. Skup, com. Boroaia, Suceava
Parohia lniilprea Domnulul, com. Bogdane~ti, Suceava
Parohia Adormirea Maidi Domnului, com. R~ca, Suceava
Parohia Sf. Mc. Gheorghe, com. Dragu~eni, Sueeava
Parohia Sf. Ap. Petru ~i Pavel, com. Riida~eni, Suceava
Parohia Sf. Mucenic Pamelimon, lac. Braie~ti , com. Cornu
Luncii, Suceava
Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, com. Bro~reni,
Suceava . _
Parohia Sf. Me, Dirnitrie, loc: Mihaie~ri, com. Horodni-
ceni, Suceava
Parohia Duminica Tuturor Sfin\i!or, loc. Rotunda, com.
Liteni, Suceava
Parohia Nasterea Maidi Domnului, loc. Basarabi, com.
Preute;ri, Suceava - " " "
Parohia D~minica Sf. pariii\i~ loc. Neagra $arului, com.
$aru Dornei, Suceava "
Parohia Sf;- ApostOlj-D;,trli ' $i -pavd~ loc'.vafral)Q-rneC - - ,
Suceava
Miinastire Bradi\el Acoperamamul Maidi Domnului, loc.
Poiana, Neam\
Maniistirea Dobru Sf. ierarh Nicolae, com, Vaniirori, judo
230 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Neamr
Schitul Adormirea Maicii Domnului, loc. Poaina, com.
Negre~ti
Dtumul Crucii Sf.Mc. Galaction ~i Epistimia, loco Poaiana
Teiului, Neamf
Schitul Maica Domnului Portarip, loco Pintec, com.
Grinriq, Neamr
Schitul Acoperamantul Maicii Domnului, loco Tutcanii din
Deal, com. Bahna, Neamt ' ,
Paraclisul Duminica pogorarli Sf. Duh, loco Negule~ti,
com. Piatra Soimului, Neamt
Parohia lntrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Poaiana
com. Brusturi, Neamr
Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, loc. Gro~i, com.
Brusturi, Neamr
Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Oglinzi, com. Rauce~ti,
Neamt
Parohia Sf. Treime, mun. Targu Neamr, str. lndependenrei
nt. 2, Neamr
Parohia Taierea capului Sf. loan Botezatorul, loco
Grumaze~ti, Neamr
Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, com. Vanatori,
Neamr
Parohia Sf. loan Botezatorul, mun. Piatra Neamt" Neamt,
Parohia Sf. lerarh Nicolae, com. Zane~ti, Neamt
Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Balanll, com. Borlesti Neamt
Parohia Sf. Proroc loan Botezatorul, loco Ceahla~, Neamt '
Parohia .<;;- MllCeni<; Ghewghe,loc. Peiana LaFgl±lltuui"eCOE>lmfF'b.---4----~silla.., T,llIa15s1i-- - - - - - - - - - - - - . , - , - - - - - - -
Poiana Teiului, Neamt
Parohia Adormirea Maicii Domnului, com. Rediu, Neamt
Parohia Na~terea Maicii Domnlllui, com. Tibllcanii de Sud,
Neamf ' com. Dragomire~ti, Vaslui
STILISMUL iN ROMANIA 231
Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Marginea, com. Razboieni,
Neamr
Parohia Duminica Tomei, com. Rauce~ti, Neamt
Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Dragane~ti,
com. Brusturi, Neamr
Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Sarghi, com. Rauce~ti, Neamr
Parohia Sf. Apostoli, com. Hangu, Neamr
Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, loco Bode~tii de Jos, com.
Bodesti, Neamt
Parohia Sf. Muceni'c loan cel Nou, loco Ruginqti, com.
Hangu, Neamt
Parohia Sf. Cuv. Parascehva, mun. la~i
I Parohia Sf. 40 de Mucenici, mun. Pa~cani, str. It. lonescu,
I lasi
Parohi~ Inalprea Domnului, mun. Pa~cani, str. Gavriil Pe-
trescu nt. 48
Parohia Sf. Trei lerarhi, loco Targu Frumos, su.. 1 decembrie
1918, nt. 32
Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gabriel, loco Bal~, , la~i
Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, loc. Horodi~tea, com. Cot-
nari, , lasi
Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, com. Motca, , la~i
Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Boureni, com. Motca, , la~i
Parohia Nasterea
,
Maicii Domnului, loco Muncelul de Sus,
com. Mogo~e~ti-Siret, , la~i
Parohia Sf. Apostoli Petru ~i Pavel, com. Tansa, , la~i
Parohia Sf. lerarh Gura de Aur, loc. Ur~ip, com. Mironea-
-Parohta gf.' Arhidiaco1I ~tefan, mUfl. Vaslui,-~t.<._YalenLLtllinL__
U
Silvestru nt. 20, Vaslui
Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, loc. Doagele,
232 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
Parohia NaFerea Maicii DomnuJui, mun . Barlad, su.
Mar~al Averescu n r. 1, Vaslui
Parohia lana, loco Hiiliiresti
, Deal, com. lana, Vaslui
Miiniistirea Sf Treime, loco Cucova, com. Valea Seaca,
Baciiu
Miiniiscirea Prodromita,
, com. PaJanca, Baciiu
Miinastirea Sf. Me. Fotini, loc. Valea Uzului, Bacau
Schitul Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Manas-
tirea Ca~in, Bacau
Schitul Sf. Pantelimon, loc Piiltinis,, com. kau ' Baciiu
Schitul Sf. Parin~i Ioachim ~i Ana, loc. Pralea, com. Caiu~i,
Bacau
Parohia Sf. Proroc Ilie, mun. Bac:iu, str. NoroduJui nt. 14,
Bacau
Parohia Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Secu-
ieni, Bacau
Parohia Sf. !erarh Nicolae, loco Panc~ti, com. Sascut, Baciu
Parohia Sf. ierarh Nicolae, mun. Moinqti (str. Capitan Za-
ganescu) , Baciu
Parohia Sf. Ierarh Nicolae, com. Poduri, Baciiu
Parohia Sf. Voievozi Mihail ~i Gravriil, com. Bliige~ti,Badiu
Parohia Bunavestire, mun. One~ti (str. C. Dobrogeanu
Gherea) , Badiu
Parohia Sf. impara~i Constantin ~i Elena, loco Orbeni,
Bac:iu
Manastirea Sfinfii Voievozi, com BolO[e~ti, jud.Vrancea.
Manastirea Duminica Mironosirelor, loc. · Gage~ti, com .
Bolote~ti
.Ma),,;i5drea Sf Ap fi Evanghelist loan, loco H'''~ova, jud
Vrancea
Manastirea Sf Voievozi Mihail fi Gavriil, Adjud, Vrancea
Schitul Sf Cuvios Pahomie, Piiune~ti, Vrancea
STlLlSMUL iN ROMANIA 233
Schitul Taierea Capului Sf loan Botezatorul, loco Pahin,
Vrancea
Paradisul Sf Dimitrie Basarabov, lac Vii~oara, judo Vrancea
Parohia Sf Mucenic Gheorghe, com. Piiun~ti, judo Vrancea
Parohia Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel, Foc~ani (str. Rovine)
Parohia Nf1jterea Sf loan Botezatorul, loco Dealul Paltinu-
lui, jud Vrancea
Parohia Intampinarea Domnului, com. Vintileasa, Jud.
Vrancea
Parohia Sf Mucenic Dimitrie- com. Tamboie~ci, judo
Vrancea
Parohia Sf Arhangheli Mihail fi Gavriil, loc Gura Vaii,
com. Campuri- Vrancea
Parohia Sf Proroc llie, Marii~ti Vrancea
Miinastirea Dunarea de los (Sf Treime), Gala~i (bd. Gala~i 33)
Parohia Blmavestire, COID Cuca, judo Gala~i
Parohia Sf Mucenic Gheorghe, Mun. Gala\i (su. Frunzei) .
Parohia Sfinfii Imparafi Constantinfi Elella, Tecuci (str.
Movilei nr. 4), Gala\i
Parohia Sf Voievozi Mihail fi Gabriel com. Li~ti, jud, Gala\i
Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Sakia, ..com
Umbrare~ti, Gala~i
Miiniistirea Nf1jterea Sf loan Botezatorul, Mun. Tukea (str
Isaaccei nr. 159 A)
Miiniistirea Sf Proroc flie, loc. Dunava\, judo T ulcea
Manastirea Sfinfii Parinfi loachim fi Ana, loc. Cetalchioi,
i judo Tulcea
Schitul Sf Cuv. Atanasie, loc. CriliaV;che;-TiJ[cea-'
"
"l§ Parohia Sf Treimt, _.:lID. Izvoarele, jud'o Tulcea
Parohia Sf Arhidiacon $tefan, or. Isaccea, judo Tulcea
Miiniistirea Inalfarea Sfintei Cruci, loc. Lacu-Siirat, judo
Braila
 234 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
Sehitul NCl{terea Maicii Domnului, Ploie~ti (srr, Marasesti
nr. 434), Prahova ' ,
Manastirea Adormirea Maicii Domnului, Bucure~ti (str. Te-
leviziunii nr. 13)
Miiniistirea NCl{terea Maicii Domnului, lo~. Sat-Nou, com.
Mircea Vodii, judo Constanta
Man:lstirea lzvorul Ttimdduirii, I;e. Agigea, judoConstanta
Parohia Sf Apostoli Petru fi Pave/, Medgidia, judo Consta~ta
Schitul Sf lerarh Nicofae, or. Giurgiu ' Dintre coate preocuparile unui specialist In misiolo-
Sehitul Sfloan Maximovici, Cernica, Ilfov
Sehitul Sf loan lacob, loe. Moroieni, judo Dambovita
Schitul Sf Mucenic Mina, loc Bisoca, judo Buziiu '
Miinastirea Bunavestire, loco Valea Ro~ie, com. Mitreni,
judo Calara~i
Sehitul Ajlarea Capului Sf loan Boteztitol'ul, loc. Bumbesti,
judo Gorj ,
Sehitul Sfinfii Impdmp Comtantin fi Elena, campeni, Alba
Schitul Sfonta Treime, Albac, Alba
Parohia Braul Maicii Domnului, Resira Caras-Severin
Manastirea Duminica Tomei, orasu! 'Brasov '
Schitul/ndlfarea Domnului, loe Siicele, Brasov
Parohia Sf loan lacob Hozevitul, Piiltinis B~rosani
Schit~l lcoana Maicii Domnului l'drtdrif~' Piilti~i~, Boro~ani
Parohla SfMucenic Dimitrie, Boropni
Sehitul SfontaTreime, Crasma Maramures
Schitul Sf Mucenic Gheorghe, Bor~a, Mar~mure~
SUR-SA: Asoeiafia "Biserica Ortodoxa de Sri! Vedli din Ro-
mania", Dosar ce confine documentele in vederea tram-
formarii AsOciafiei "Biserica Ortodoxii de Stil Vechi din
Romania" in Asociafia "Biserica Ortodoxa de Stil Vechi
din Romania"; 2007
Cu discre!ie ji dragoste despre
o rana pastorala
I gie, aceasta, a liimuririi unor aspecte legate de 0 Bisericd a
romanilor care te l'efilzd de frate, apare, in eontextul spori-
I
!I
rii spoielii duhovnice~ri de acum, extrem de importanta.
Orice analiza pe un astfel de segment de iscorie doare. Per-
sonal, strabadnd satele din jurul Targu Neamrului, catre
Brusruri ori Gro§ii Boroaiei, atent la propunerea pastoral a
I pe care 0 manastire nascuca din nimic §i rarii suport mi-
sionar la noi, la ~elimbar, langii Sibiu, 0 face eu 0 non~a­
lanra disperantii ori 0 parohie inventatii pe crestele rapei
din Racidau, cartier al Bra§ovului, care numai stili§ti n-a
avm, atent la 0 serie de lucrari propuse pubHcului larg, dar
~i la unii dintre ai no~tri care lesne au mu§cat din asema-
nari, uitand diferenrele de fundament (suecesiunea apos-
toHci poate fi un aspect!), constat ca daci vrei sa derutezi
un popor, ~i a§a niiuc de deruta lumii, lntrepi la nesfar-
§it confuzii. Daci In anii din urma rna lovea peste suflet
lndarjirea stilista, constat acum cii tinerii ei - ca ~i mare
parte din cei care triiiesdn mediile ora§u1ui ori zonei pre-
urbane romane§ti .- au mai diluat din ura §i rautate. ~i eu
cred, aliniindu-ma gandirii lui Vasile BaITcila, ci stilismul
la noi s-a n:lscut dintr-o grava aroganfa educalionala, de
pedagogie pastorala, care, daci n-o yom analiza corect, se
poate repeta. Nu pot sa fiu de acord cu excesele de zel ale
 236 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
impunerii unei reforme de calendar, cum imi e greu sa-i
ascult pe bamInii din satele N eam~ului ori ale Sucevei cum
reamintesc comportamente de un jandarmerism inuman
ale unora care se ascundeau sub chipul slujirii Evangheliei.
Dar nu pot admite ci 0 bucatii de hartie e mai imporcanta
decat Biserica, trupul cel tainie allui Hristos. Ca analfabe-
tismul este mijloe de mancuire, ci injurarea Bisericii mele
cu epitete vredniee de oligofrenia iadului este mod de pas-
tora~ie. Ura nu poate fi modalicate de implinire a Evanghe-
liei. Cum niei inventarea unor scaune episcopale aiuristic,
angajand mediocrizari de sens canonic, nu poate duee la
ceva bun. Daci trebuie sa ne recunoa§tem gre§elile trecu"
tului, uitate de mult daci n-ar fi nemernie zgandarite, niei
nu putem sa ingaduim prezentului sa ne batjocoreasca In
numele unei false ortodoxii-altJel. .
Acesta este efortul fundamental allucriirii Parincelui
-+-~---="'-'
Radu Petre-Mure§an; StiiiJmuitil Romanlir(J92"4-2(Jnr
Pornind de la izvoarele ziivorate in cocloanele Securita-
~ii, angajat in studierea unor materiale reprezentative, de
ordin canonico-liturgice (cap.l, Calendarul indreptat in
Biserica. Ortodoxa Romana. Premise ji evotutit) sail socio-
.pastoral (pareurgand stilismul prin chei istorice §i ale di-
agnol.ei sociale), identifid.nd personalit3.\i §i dircqii vechi
. §i noi (excelenta apare analiza' apari~iei stilismului in Tran-
siivania ori chipul organizatoric allui Galaction Cordun),
concentrandu-se atent pe perioada accuala (stadiul dialo-
gului BOR eu grupiir"le stiliste ori derapajele fundamen~
r.,;,;:e ale acestor grupari), autorul reU§e§(~' s~'acorde un
riispuns ortodox la Marturisirea de credinta a Bisericii Or-
todaxe de Stil vechi din Romania. $tiu, din prietenoasele
noastre discu~ii, ci Parintelui Radu Mure§an nu i-a fost
I STILISMUL iN ROMANIA 237
U§oarii scrierea unei acari ciqi. Nu din pricina realica~i­
.
lor, ei a delicatetii sale sufletC§ti, care refuzii 0 conscruqie
apologetici, doar de dragul spectaeolului. Emotionat am
aseulcat, de cateva ori, marturii ale unui scriicor mareat
profund de dragoste pentrufra~ii sai, cirora, in duhul pa-
eii Mantuitorului Hriscos, crebuie s~ Ie spuna unde se af:la
in raport eu Ortodoxia la care·fae ·ape! §i pe care 0 diluea-
za. II inte1eg, pentru ci de fi~care data ma simt la fel. SUft
marcat de durere §i iarii§i durere d.ndremare, vara de vara,
drum de drum, cum poate fimanipulat eu argumenre la-
mentabile sufletul eurat al ofuului credineios, . -
Era nevoie de 0 carte ea aeeasta? Privind eu aten~iela
I eonstruetia ei, vadit atenta I~· n·uan\e, cred ci da. Penrru eei
I care au pareurs lucrari ale stili§tilor - ultima la indemana
I mea fiind Biserica Ortodoxade.Rtisarit din Romania. Jsto-
ricul M41J#JJirji SltitiI!flI!l,J~Jizata d~ lInJ::olec,:tiv aflat sub
direeta indrumare a episcopilor stili§ti Ghenadie Bad.ua-
nul §i Sofronie Suceveanul (~ §i cum canonul cu doi epis-
eopi In eetate nu ar fi cel pu\in Ii fel de importa~t ca: .~7Ie
fluierate prinm dinti de autori in diverse alte slcuapl:..)
(Ed. Schimbarea fa Fara, Sla~ioara;con:\Una Rii§ca, judo s'u- ."
ceava, 2009, 239 p.) ~, devine rotmai vadit d pencrl! a
avea sueces in eontemporaneitate, o.amenii acc§tia se leaga
de false radaeini §i dubbizii·eonstruqia Biserieii O rto 40 -
xe Romane, de Riisarit, eredem noi, pe care 0 urase, dar al
wei loe in eultura §i societate§i l-a~ dori. De aceea lucra- .
rea aceasta, dil",.,-l 'l ddamurirUsi-otlce; d=lta~ondc5=Y
mencalitate misionar-pascorala pentru preo~ii tineri. Abor-
darea eelor care te urasc trebuie realizata in cunoa§tere de-
plina. eu tot regretul ca, de cele mai multe ori, 0 minciu-
na repetata drept adevar, vadindu-se minciuna, doare. Cu
238 PRo LECTOR DR. RAoU PETRE MURqAN
,
pUfin efon paswral, paswrii stili§ti ar purea vedea durerea 1
§i dezorientarea pruncilor §i tinerilor lor, oei a celor ajun§i
la maturitate, atunci cind descopera predica onodoxa fru-
moasa §i plina de bucuria Evangheliei, teologia Parin~ilor,
!
I
preocupare permanenta a celor pe care ne acuza de necu-
noa§tere, a slujirii pline de aten~ie §i dvna, atunci dnd
descopera ci preo~ii §i credincio§ii Bisericii Onodoxe Ro-
I~

mane nu sunt nici fiare apocalitice §i nici balauri care ma-

nanci agurida unor zambete de superioritate. Canea Pa-
rintelui Radu Mure§an face parte, in fond, dintr"un efoft
al unei intregi generafii de preo~i care nu mai pot fi acuzafi
de ma§ina ideologici stilista de rea voin~a ori incompcten-
fa duhovniceasci. Din construqia unei genera~ii de preo~i
cireia chiar ii pasa de contemporani! ~i de Adevar. Care
nu caura, in niciun caz, dreptatea sa, parte imerptetativa a
Adevarului, de dragul vteunei politici particulate.
Desigur ci tecomandam lectura cir~ii celor inrete-
safi. Dar mai ales celor care vor sa §tie de unde s-a nascut
una dimre cele mai ample mi§ciri schismatice din sanul
Bisericii Ortodoxe din Romania. CompetenF §i tigoarea
auwrului fac lucratea accesibila; stilul alert, jurnalistic pe
alocuri, tddeaza angajamemul Parintelui in cercetatc.
Nadajduim .sa cr~§~~ }lllelegerea_~!~il}cio..1il{)!l}o§~rj ~ _ __ ___ __ ____ _ _ ___ _. . _..
Sa ne dovedim oameni ai lui Dumnezeu, inrrisrati, dnd
suntem batjocoti~i §i socoti~i ai celuilalt. Cartea aceasta
este un tefuz de generarie. Vor urmaaltele. Pemru ca sa
creasca larrmirea§i sa eviram talsele victimizati. EfC'Trul
pedagogic merita a fi facut, fara doar §i poate. Penrru re-
descoperirea onestita~ii in pastorarie.
Pro Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA