Sunteți pe pagina 1din 118

Pro Lector Dr.

Radu Petre Muresan


,

STILISMUL
IN ROMANIA
(1924-2011)

Apare eu bineeuvantarea
I.P.S. Dr. Laurenfiu Streza
Mitropolitul Ardealului

ISBN 978-973-1801-88-9
Afl'C1-
Sibiu - 2012
Consiiieri editoriali: Cuprins
Pro Conf. Univ. Dr. Constantin Neeula
Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor: Raluea Toderel Prefata
, ..................................................................... 7
Coperta: Adrian Stoia Cuvant inainte ........................................................ 11
1. Calendarul indreptat in Biserica
Onodoxa Romana. Premise ~i evolufii ...... ........... 17
1. Calendarul iulian ~i eel gregorian .............. 17
2. Problema calendarului in
Biserica Onodoxa Romana ...................... 19
3. Conferinta Panortodoxa de la
Constan~inopol (1923) ........................... 22
4. Conferinta, de la Moscova (1948) ............. 26
11. Stilismul in perioada interbdidi .. ...................... 30
1. Apari~ia ~i dezvoltarea stilismului
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei (1924-1933) ............. ......... ......... ..... ..... ... 30
MU~AN, RADU PETRE 2. Evolutia stilismului in perioada
Stilismul.ln Romani:: 1 pro leer. univ. dr. Radu Petre 1934~1936 .............................................. 41
Muregn ; pref.: pro prof. univ. dr. Aure! Pavel. - Sibiu: 3. Stilismul in Basarabia ................ .......... .... 49
Agnos,2012 4. Stilismul - problema de siguranfa
Bibliogr. na~ionala ~i reaqia autorita~ilor .......... .... . 58
ISBN 978-973-1801-88-9 Ill. Stilismul in perioada comunistii ........................ 66
1. Pavel, Aure! (pref.) 1. Mi~carea stilista in primii ani ai
2 regimului comunist (1945-1954) ............. 66
2. Galaction Cordun ~l organizarea
stilismului (1955-1959) .......................... 77
3. Riispandirea stilismului In Transilvania
Editura A~ - Sibiu ~i Muntenia ............. ..... ....... ..... ..... ... ....... 98
tel.: 0745/679038; 0766/530777 4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale
1 1 ()
"n .... : ...... 1..... :: ......... _ .. _........................ "'"
e-mail: edirura_agnos@yahoo.eom
ADDENDUM: Dialogulintre Biserica
Prefata
,
Ortodoxa Romana §i gruparile stiliste .................. 130
Iv. Dezvoltarea stilismului dupa 1990 ........................ 143
1. Grupari stiliste care activeaza in Romania ... 143
2. Biserica Orrodoxa de Stil Vechi
(Mitropolia Slatioara) ..... .. .. .... ............. ... . 149
3. Biserica Ortodoxa de Stil Vechi §i Unul dintre cele mai ingrijoraroare §i primejdioase
Biserica Ortodoxa Romana ............. c•••••••• 156 fenomene care se manifesra in cadrul Bisericii Orrodoxe
4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste Romane - intrucat atenteaza la unitatea edeziala - e re-
in Biserica Ortodoxa Romana ...... .... ........ 163 prezentat de stilism. CeJe mai importante lucrari asupra
ADDENDUM: Marturisirea de credinta temei sunt semnate de Diac. prof. dr. Petre I. David (in
a. Biser!cii Ortodoxe de Sti! Vechi (fr;gmenre) mai multe srudii §i capitole din car~ile Domniei Sale), la
§l un raspuns orrodox ........................................... 168 care se adauga §i alte doua mai recenre, semnate de Nico-
lae Popescu §i Pr. $tefan Argatu (2002, respecriv 2009).
In loe de conduzii ....................................................... 177 Toate acestea au evidentiat , caracteristicile stilismului:
pozi~ionarea calendarului in centrul vietii spirituale §i
Bibliografie selectivii .................................................... 181
al teologiei ortodoxe, pretentia nejustificara de "Biserica
Anexe................................. ......................................... . 193
adevarara" - singura pastratoare a "dogmelor adevarate"
Cu discrefie fi dragoste despre 0 rand pastoralJi ............ 235 §i a "dreptei credin~e" -, provocarea de dezordine in viap
credincio§ilor Bisericii, neascultare fata de ierarhia sacra-
mentaJa §i chiar promovarea unei "ierarhii" proprii, fad
hirotonie valida (sau formata din fo§ci dericiortodoqi,
caterisi~i),spirirul fanatic, izolarea sectara, celebrarea de
noi rituri liturgice etc.
Acest fenomen este analizat in profunzime §i in ca-
drul drtii, de fat, a de cam .Pr. lece. de. Radu Petre Mu-
re§an. Totu§i, fa~a de lucdrile amintite anterior, aceas-
ta lucrare posed a cateva trasaturi caracteristice care 0
recomanda. Perspectiva este una, in principal, istorica.
Marele merit al autorului este acela di apeleaza la do-
cumente de arhiva, in mare parte inedite, fira de care
8 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 9
cercetiirorul nu po ate avea, pe de 0 parre, 0 perspec- una cuprinde dialogul intre Biserica Ortodoxa Romana
tiva obicctiva, ia, pe de alta pane, nu poate infelege §i gruparile stiliste, cea!alta fragmenre din Marturisirea
mai In profunzime cauzele aparifiei stilismului la noi. de credinta , a Bisericii Ortodoxe de. Stil Vechi §i un ras-
Astfel, tratarea imbina in mod fericit datele documen- puns ortodox la aceasta. Tabloul mi§ciirii stiliste este in- .
telor pasrrate la Arhivele Na\ionale - in special fondul tregit prin unde anexe - documenee cu cara~ter istoric,
M inisterului de Interne: Politie Ii Jandarm erie - , la Se- ce poseda 0 mare valoare documentarii.
cretariarul de Stat peneru Culte §i la Arhivele Adminis- Cercerarea de fara , nu este una care §i-a propus sa
rra\iei Patriarhale cu informa\ii din arricolele presei §i fie exhaustiva; dimpotriva, ea camane deschisa in conti-
memorialistica vremii. Rezulta 0 cercetare temeinica, nuare. Dar cercetarorii poseda inca 0 baza moriva\ionala
cu rezultate pe alocuri inedite §i chiar spectaculoase! pentru a nu evita un subiect care, de§i dificil de abordar,
Spre exemplu, este nuan\ata §i completata opinia con- nu trebuie uitat cii "face parte din istoria Bisericii". Pozi-
form careia la baza apari\iei mi§carii anticalendaristi- tia
, Bisericii Ortodoxe Romane fara , de stilism reprezinta,
ce de la noi ar fi stat doar ignoranfa unor calugari faea deci, 0 tema misionar-pasrorala care trebuie rratad cu
culmea generala care nu ar fi infeles corect indreptarea multa responsabilitare sau, in cuvinrele aurorului, ,,0 is-
calendarului, pastr;tnd mai deparre vechiul calendar iu- rorie care trebuie asumara cu curaj" .
lian, ramas in urmi! cu 13 zile. In fapt, parcurgerea cu Un alt merit incontestabil al car\ii este ca, depa§ind
atenfie a documeneelor amintite eviden\iaza cauze mai . tratarea strict istorid, intra in anumite detalii teologi-
complexe - §i nu doar de factura teologica - decat s-a ce indispensabile in\elegerii fenomenului stilist nu cu
crezue multa vreme ... inten\ie polemica, ci cu sincera dorin\a de a ini\ia un
Primul capirol al carfii se opre§te asupra probleme- "dialog sincer §i concret cu fra\ii no§tri stili§ti". Aceastii
lor legate de calendar. Este expusa aici §i reformarea ca- marturisire sinceca a aurorului vade§te dorinp sa prima
lendarului iulian prin cel gregorian, impreuna cu discu\i- de a in\elege fenomenul stilist §i nu de a-I combate pur
ile ce au avue loc in Bisericile Ortodoxe, in general, §i in §i simplu cu argumente preluate de la al\i aueori orto-
Biserica Ortodoxa, in special. doC§i ce s-au aplecat asupra temei. Dificultatea acestei
AI do ilea capitol arata modul in care a aparut mi§- abordari survine din faptu! cii gre§eli regretabile s-au
carea stilisra, precum §i dezvoltare:, sa inrr-o prima faza produ- deopotriva din vina ambelor .piir\i, iar pozi\ia
(perioada intd : ':ca).
echilibrata este greu a fi paslrata din partea unui mem-
Urmeaza a!te doua capitole, unul dedi cat prezentarii bru al c1erului ortodox care §i preda in cadrul unei Fa-
stilismului in perioada comunistii, iar celalalt in perioa- culta\i de Teologie Ortodoxii... Parintele Mure§an reu-
da de dupa evenimentele din decembrie 1989. Prezinta §e§te lnsa sa se men\ina permanent pe linia de echilibru,
interes §i cele doua addenda care incheie aceste capirole: ceea ce Ii spore§te §i mai mult meritele. II felicitam a§a-
10 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

dar pentru rezultatul cercetarilor sale minutioase con-


, ' Cuv~nt inainte
cretizate in cartea pe care am avut placerea sa 0 prefa-
fam , §i 0 recomandam pe aceasta tmuror celor imeresati
sa descopere mai multe din "culisele" na§terii §i dezvoi-
tarii stilismului in Romania.

Pro prof. dr. Aurel Pavel


in anul 1924, punand in aplicare recomandarile
Conferin~ei Panortodoxe de la Constantinopol (1923),
Biseri~ Ortodoxa Romana a adoptat calendarul indrep-
tat. Aceasta horarare nu a fost precedara de 0 pregatire su-
ficienta a clerului ~i a credincio§ilor ~i, de aceea, a fost pri-
mira cu reticenta, mai ales de 0 parte a mediului monahal.
Cu timpul, problema calendarului a generat tensiuni care
nu au fost gestio nate intotdeauna corespunzator de auto-
riratile laice §i ecleziastice §i care au condus, in final, la 0
ruptud regretabila in sanul Bisericii Ortodoxe Romane.
Lucrarea de fata i§i propune sa trateze na§terea§i
dezvoltarea mi§dirii stiliste, precum §i organizarea aces-
teia sub diferitele denumiri pe care le-a avut de-a lungul
timpului (Anexa 1). Ea se bazeaza pe documentele piis-
trate la Arhivele Nationale, la Secretariatul de Stat pentru
Culte, precum ~i la Arhivele Administratiei Patriarhale.
Punctual, am adaugat articole din presa §i memorialistica
vremii care sa intregeasdi viziunea despre subiecrul abor-
dat. Lucrarea se strucrureaza cronologic in trei capitole
~---------_ __ _ ----,_ _ ___~_----,c:aarlJ:e~uJJr[.(m!lailJ~r[l':e:s<sc~e~v~o~l.Yu~ti~a~stlliil.i!,,;nului in perioada interbelica,
in cea cOJUunisra §i dupa evenimentele din 1989. i'entru
o mai buna in~elegere a subiectului, lucrarea cuprinde
un capitol introductiv despre problema calendarului in
Biserica Ortodoxa Romana. De asemenea, capitolul al
doilea §i al treilea se incheie cu un Addendum menit sa
12 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 13

incregeasdi temadca prezenrata §i sa consdtuie un punct rian, insa pUfine dimre studiile §i articolele pe care Ie-am
de plecare penrru 0 cercetare ulterioara. parcurs se refereau la stilism. In acest comext, a§ dori sa
Penrru perioada inrerbelidi, am valorificat cu predi- evoc comribu{ia Diac. prof. dr. Petre I. David!, lucrarea
dere documenrele Poli{iei §i ale Jandarmeriei (Arhivele Na- lui Nicolae Popescu, Neintelegerea indreptarii calendaru-
{ionale, fond Ministerul de Interne. Inspectoratu! General al lui, Europolis, Constanfa, 2002 (prefafata de Diac. prof.
Jandanneriei, respecriv fond Ministerul de Interne, Direqia dr. Petre I. David), precum §i lucrarea Parintelui $tefan
Generalii a Poli,tiei), care, in viziunea noastrii, ofera 0 infor- Argatu, Stiliftii in Romania. !storie. Adevar. indreptare,
marie obiectiva §i credibila asupra evolu{iei mi§dirii stiliste Editura Mila ereftina, 2009, care se bazeaza pe dteva
de la acel momem. In ceea prive§te perioada comunista, documcme pastrate in Arhivele Mitropoliei Moldovei §i
informafiile se bazem, in general, pe rapoarrele imputer- Bucovinei (fond Miiniistirea CetafUia).
nici{ilor de la Ministerul Cultelor. ~a cum se §tie, imputer- Cautarea un or informatii
, relevame in arhive a fost 0
nicifii pentru culte din teritoriu erau rezultatul dorimei lui mundi migaloasa, care s-a finalizat cu rcunirea unui ma-
Gheorghe Gheorghiu-Dej de formare a unui organ s~ecial terial documenrar important. Parcurgerea acestuia nu a
in cadrul Ministerului Culrelor care sa promoveze politica fost mai pUfin provocatoare. Am constat di exista verigi
Parridului. Ei sum menfionafi in Decretul m. 17811948 lipsa in reconstituirea unui anumit eveniment sau a unei
pemru organizarea Ministerului Cultelor, care completa anumite biografii sau di unele personaje care au jucar un
I..egea Cultelor din 1948. Imputernicitul trebuhi sa fie fa- rol important in evolu{ia stilismului sum foarte bine re-
miliar cu organizarea, structura, administrarea §i ierarhia prezemate, in timp ce altele, la fel de imporrante pentru
cultului pe care il supraveghea, fiind obligat sa parricipe la infelegerea fenomenului, sum abia schifate.....
aqiunile acestuia, pemru a putea trimite rapoartc credibi" Fara indoiala, cercetarea noasrra nu are pretenfia d
Ie §i documemate Ministcrului Cultelor. Pemru pcrioada epuizeaza toate sursele documentare, mai cu seama ci nu
de dupa 1990, am valorificat anumite documeme gasite in am avut la dispozifie documemele din Arhivele CNSAS.
Arhiva Secretariatului de Stat pemru Culte, precum §i in- Dimpotriva, ea i§i propune sa incurajeze cercetarea
formafiile pe care gruparile stiliste Ie ofera in propriile pu- acestui subiect comroversat din istoria Bisericii Ortodoxe
blicafii sau pe site-urile de informare §i popularizare.
;., Marturisesc di abordarea acestui subie·:t a fost 0 pro- 1 Diac. prof. dr. Petre I. David T.w.NrI; J;#:;(##,ee.fitatr=s in;td,

vocare pemru mine, din ,nai multe considereme. In mo- gmi misiunii crejtil", in BOR nr. 7·12 (1994) , p. 289-309; Idem,
mentul aldituirii materialului bibliografic, am constatat CiiliiuZA crqtina pentru cunoajterea ji apiirarea dreptei credinft in /ala
proulitismului sectant, Arad, 1987, p. 170-175; Idem, Antica/entla-
d exista 0 literatura teologica abundenta despre proble-
riftii sau stilijtii, fii riitiici# ai Bisericii stramojfjti, in Indrumatorul
ma calendarului, despre Pascalie §i data serbarii Pa§telui, pastoral. misionar ji patriotic, Buzau, 1988; Idem, lnvazia u:ctrlor,
desprediferenfa dimre calendarul indreptat§i cel grego- Ed. Europolis, Constanp, 1999, vol. II, p. 11-38.
14 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 15

Romane. In acela§i timp, i§i dore§te sa fie un punee de A§ dori sa mulfumesc personalului de la Arhive-
plecare pentru un dialog sincer §i coneret cu fratii no§tri Ie Nafionale, de la Secretariarul de Stat pentru Culre,
stili§ti. Acest lucru se impune cu atat mai muit cu Cat in special domnului Secretar de Stat, Con£ Dr. Adrian
~i~ca.rea stilista, prin imreaga sa litcrarura apologetid, Lemeni, §i celui de la Arhivele Administrafiei ParriarhaJe,
mSlsta asupra suferinfelor indurate de credincio§ii sti- in special domnului Gheorghe Vasileseu, pemru amabi-
li§ti In perioada interbelica, dar §i In timpul regimului litatea eu care mi-au pus la dispozitie doeumentafia ne-
comunist §i profereazii acuzafii grave la adresa Bisericii cesara. Nu in ultimul rind, doresc sa Ie mulfumese stu-
Ortodoxe Romane vazute ca un complice "I 3utoritatilor dentilor mei din anul IV Pastorala, care m-au ajutat In
starului In accsr proces de persecufie. ' mu~ca migaloasa de fotografiere a doeumentelor pe care
Ne propunem, prin urmare, sa aducem un eehilibru Ie-am utilizat in e1aborarea studiului de fatr.
de abordare necesar in relafia dinne mi§carea stilistii, in
ansamblul ei, §i Biseriea Ortodoxa. Nu .avem imenpa sa
trecem sub raeere incidentele regretabile din perioadain-
~erb~lica §i fap~ul cii aces tea s-au soldat cu morfi §i ranifi
m, randul eredmcio§ilor srili§ti, dar §i in randul fortelor
de ordine. A§a cum yom arata pe parcursul aeestui' stu-
diu, eleau avut loc intre anii 1934-1936 §i au fost rezul"
tat~ ,~nor imervenlii ferme ale autorirafilor in raport cu
aepuOl care duceau la tulburarea lini§tii publiee §i a or-
dinii de stat. Nu putem insa nici sa exageram vorbind de
persecu,fia Bisericii sti/iste timp de 60 de ani sau de 80 de
anide lupta in 71umele rrcdinJei'. M~carea Stilista a avut
o relafie speciaJa eu autoritiirile comuniste in anii cei ~ai
duri ai perioadeista,liniste, lucru ce i-a permis cre§te~ea §i
dezvoltarea nestingheritii, in dmp ee Biserica Ortodoxa
I· Romana, in aceea§i perioada, a ~umero§t-marrmlff -- -.- ------- --
I inchiso; :le comuniste.

I
I
, Constantin Bujor, 65 de ani de pmecufie a Bisericii Ortodoxe . Menrionez cii luerarea dlui Biehir, OrtodoCfii de Idllgii noi.
Romane de stil vechi(oct. 1924-dec. 19 89), Edirura Sehimbarea la

I
Studiu istoric fi canonic al Bisericii Ortodoxe de Slil v,.chi din Ro-
Falii, 1998; Florian Biehir, Patimile Bisericii Ortodoxe de Stil v,.chi
in Evenimentul Zilei, Duminicii, 04 lanuarie 2004. " Timi~oar., 2011, mi-a p.rvenit cand eartea so .fI.
mania, Documente inedite din Arhivele Securitii!ii, Editura Minon,
in faza machetarii.
I. Calendarulindreptat
in Biserica Ortodoxa Romana.
Premise ~i evolutii

1. Calendarul iulian §i eel gregorian

Calendarul este un sistem de masurare a timpului


care indica durata §i subdiviziunile acestuia. Termenul
vine de la cuvantullatin kalendae, care, la randullui, pro-
vine de!a verbul grecesc KaAw (a chema, a convoca). Prin
kalendae, romanii Inrelegeau prima zi a fiecarei iuni, cand
cetarenii romani crau eonvocari in adunarea publica din
Forum, pentru a Ii se aduce la euno§tinra anumite proble-
me de interes general. Primele calendare au luat na§tere
din ncvoia oamelli10r-tle a-§i fixa intirnpsarbihorile reli-
givase §i de a introduce 0 regularitate in ocupariile eotidi-
ene. Greutatea de care se izbe§te orice sistem de masurare
a timpului este gasirea unei modalitari sau a unei formule
dupa care anul civil calendaristic sa fie adus in armonie
cat mai mare cu anul tropic sau ceresc (astronomic? .
In anul 45 1. Hr., imparatullulius Caesar (100-44
I.Hr) a impus In intreg Ir"periul Roman un sistem calen-
,larist/(; llnic numit, aupa nuffie\e lui, caTendarui lulian.
Acest calendar, intocmit de astronomul egiptean Sosige-

J Pro prof. dr. Ene Brani§te, Problema unificarii calendarului Ii·


turgic in Bisericiie Ortodoxe, in Ortodoxia, nr. 2 (1955), p. 182.
18 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 19
ne, era unul solar ~tiinfific, a~a cum era ~i cel egiptean, lea, diferenfa a ajuns sa fie de 10 zile, astfel incat echi-
bazat pe mi~carea aparenta a soarelui ~i pe datele astro- noqiul de primavara ciidea la 11 martie, ceea ce nu mai
nomice cunoscute Ia acea vreme in Alexandria. Anul ca- corespundea cu realitatea astronomicii.
lendaristic a fost socotit de 365 zile ~i 6 ore. Cele 6 ore In anu11582, Papa Grigorie alXIII-lea (1572-1585),
formau 0 zi in al patrulea an, care era de 366 de zile ~i era in urma srudiilor §i propunerilor unor celebri astronomi
numit bisect (Jat. bissextilis). In acest calendar, echinoc- ai timpului, a inifiat reforma calendarului. Aceasta a con-
fiul de primavara ciidea la 24 martie.
stat in suprimarea celor 10 zile cu care ramasese in urma
Calendarul intocmit atunci a fost mo~tenit ~i accep- calendarul iulian, astfel inch echinoqiul de primavara a
tat ca atare de cre~tini. Ace~tia au introdus in eI sarbatorile fost adus la data de 21 martie, ca in vremea Sinodului I
specific cre~tine §i sistemul de imparfire a lunilor pe sap- de la Niceea. Pentru a apropia §i mai muir anul calenda-
tamani mo§tenit de la evrei (grupe de cate 7 zile, in loc de ristic de cel tropic, s-a hotarat sa se scada trei zile la fieca-
8 zile - octada, ca la romani). Denumirile lunilor anului re interval de 400 de ani, suprimandu-se trei ani seculari
§i ale zilelor saptamanii in Iimba romana provin din Iimba consecutivi. Astfel, anii seculari 1700, 1800, 1900, care,
latina, cu excepfia sambetei, al ciirei nume este de prove- in calendarul iulian, erau bisecti, au devenit comuni, iar
nienfa iudaicii, dar venita tot prin filiera latina (sabbatum). anii 1600, 2000 au ramas bise~fi. In acest fel, diferenp
Calendarul intocmit de Sosigene ramanea in urma dintre anul tropic §i anul calendaristic era de doar 26 de
cu 11 minute §i 14 secunde fafa de anul tropic4• Imper- secunde, ceea ce insemna 0 zi odata la 3300 de ani. Acest
feqiunea acestuia putea ramane neinsemnata pentru 0 sistem a fost adoptat de statele catolice §i, mai rarziu, de
viafa de om, dar, la 128 de ani, ea se ridica la 0 zi. De cele devenite protestante.
exemplu, echinoqiul de primavara care, in vremea I~i
Sosigene, ciidea la 24 martie, peste 384 de ani, adicii pe
2. Problema ealendarului in Biserica Ortodoxa
vremea Sinodului I Ecumenic, ciidea la 21 martie. Aceas-
Romana
ta diferenfa, marindu-se cu timpul, a devenit 0 problema
pentru stabilirea sarbatorii Pa~tilor5. In secolul aI XVI- Dupa reforma gregoriana, Rasaritul Ortodox a ra-
mas mai departe eu calendarul iulian. Papa a invitat ~i Bi-
4 Idem, Liturgiea generata, Editura Institutului Biblic §i de sericile Ortodoxe sa accepte reform:! calendaristica, prin-
~is~u~~al ('rrodoY~oman"'&€Ur~2'j-!c:S9~.~5.;::--Jb-~j:122<A;:::t;=====itEfr-:c()-:t=isericri'istltroaa;frte;:C:·iaacift{e~s:aatJtaF·lF~'at,t;IrIiiair!lliltlill1ittiit=::j€§···t-it'ltin~striiaff:ntftmf!~5~p~o~~I'i:ldfFldif'ffi'.~;"..=
Bisericii
"rlm11ac.1'rof Or. Toan FIoca, Calendarut biserieese, in Mitropolia Ieremia II 0572-1579; 1580~1594). Ortodoqii au res-
Ardealului, nt. 7-8 (1959), p. 562-567; Prof. dr. Vasile Loichita,
Calendarul, in Mitropolia Banatului, nt. 7-9 (1957), p. 21- 24. ' pins reforma calendaristicii, privind-o ca pe un mijloc de
'Pr. prof. dr. Ene Brani§te, Problema unifiear;; ealendarului li- propaganda catolica ~i ca 0 incercare de impunere a su-
turgie in Bisericile Ortodoxe, p. 190. premafiei papale asupra Rasaritului Ortodox. Astfel, ca-
20 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 21
I~nda~ul iulian a devenit un semn distinctiv In Onodo-
nu respingea ideea Indreptarii ealendarului: Biserica Or-
Xle; ~md considerat 0 arma Impotriva influentei carolice
todoxii. nu are trebuinfii de alt calendariu mai bunu de-
In }arile ~om;lne, prime!e diseufii legat~ de ealen~
dar au .meeput III seeolul al XVIII -lea. in Psaltirea de la cat acela pe care II are, deji el nu este exact in calculele
1751, leromonahul Lavrentie de la Manastirea Horezu sale... Ori tofi ortodoqii trebuie sii. se pnii. de calendariul
remarea Inrarzierea din ealendarul iulian. Aeest lueru a vechiu, pentru ca sii piistreze unitatea cultului, ori tOfi sii
f~st consemnat apoi de duhovnicul Radu, pe Psaltirea primeascii. calendariul nou, pentru acelaii rezonu al unitii-
dl~ IS06, d~ stareful Benedict de la Manastirea Neam- pi bisericeiti8.
ru III 1843 §l de Arhimandritul Nichifor de la Episcopia Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian a luat cuvan-
Bu:a~~~ ~n. ~S676. in cadrul programului de reforma a tulln §edinp Senatului din data de 19 februarie 1889,
socletap! Illlpat de domnirorul A1exandru loan C uza, a ariidnd cii este nevoie de 0 Inrelegere Intre roate Biseri-
• • A

eXlstat §1.O Illeercare de reformare a ealendarului. in luna cile Ottodoxe pentru schimbarea calendarului: Nu zic,
deeembne 1864, ministrul Cultelor, Dimitrie Bolinti- dar, cii nu se va putea foce aceasta, insii cu 0 singurii condi-
nea~u, ~ ~onv~cat cariva ierarhi pentru a asculta parerea fie, ca toate Bisericile Ortodoxe sii. se intruneascii in eutare
lor III pI:v~nra !ndre~t~rii calendarului. Cu ace! prilej, s-a zi sii. serbiim siirbiitoarea Paitilor. Chestiunea calendarului
iU:lt hotararea Illtrulllfll unui Consiliupentru Catenda . nu este 0 chestiunc dogmaticii, dar iatii ce se poate intampla:
car h" , bl
e a otarat ca pro ema calendarului este 0 problema
nu, cand noi vom siirbiitori Pa;tele, frafii nOitri bulgari, rUii,
p~r astro~omica, aflata In stransa legatud cu hotad.rile sarbi sau greci vor fi in postul Paitilor.
Slllo'!u1Ul I de la Niceea din anul 325. De asemenea, Pro£ dr. Constantin Erbiceanu pu-
" In j~rul anului 1900, de problema calendarului au blica un atticol bazat pe cercetarile Invaptului grec Ti-
Illceput sa se preocupe anumifi ierarhi ai Bisericii Ono- moleon Vulgaris, in care ceteasa se puna capat anomaliei
d~xe ~omane, mai multi teologi, dar §i personalitari lai- cauzate de mentinerea, stilului vechi, eare nu mai cores-
(;e.. E~lscOpul Me!hisedee ~teBinescu respingea, In 18S1, pundea necesitarilor sodale, adevarului §tiintei §i nid ce-
once Illcereare de aplieare a ealendarului gregorian, dar rinrelor religioase: Grecii ii rUjii foe us de vechiul ealen-

I .. .. ' i , " 1n d reptarea jl·unmcarea


G Pro prof. dr. Milan "esan ·r
calenda- 8 M I h'
e else d ec, eplscop
. d e R oman, B"zserzca 0 rtodoxii iZ. ca-
ru ~ ~ rozlp~ ~rtoc'~xa romana", in Mitro,oolia Moldovei ,i Sucevei, lendariul, in Biserica Ortodoxa Romani, anul V, Bucure§ti, 1881,
. t . • 'H. ; V. n:artle-IUflle 1970), p. 230-24u-Qi.L,:.)r----- -~~---=~~~~-p-.~5=6~1-~6~O~4-C(-p-.-)Y-l=)-.A~''-s-e-v-,,=ae-a'::lcoi'::C~a~l.'-ceiz--d=a-'-ru-l"l=iu=lz-·d-ii-j-··c'i-ro-'-m--a=·n~i~i,-._~_

b . . eZI Gen. Perre Nasrurel, '" "oua p"rls('alz'e sau e'Z/endar


U t, etern in Cronica bisericeascii, BOR an XXXI (1908), p. I 4 30-1 4 33 (re-
Pe zserzces~ precedatii de aplicarea vechilor Pascalii, Bucutesti, 1901.
tre Na t I (1854 192
end .' ~re. -
'
0), fost participant la Razboiul de Inde-
producere dupa ziarul Tara Noasrra din Sibiu, anullI, no. 7 din
10/23 februarie 1908).
PI' e~\a: u a,mmtelte pe cei care s-au ocupat de problema calenda-
ru UJ pana la mceputul secolului al XX.lea. 9 Reforma calendarului. Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodo·
xii Romand, an XIII (1899-1900), p. 1156.
22 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

dar iulian, care, dupa trecere de cdteva secole, fotalminte va


I STILISMUL iN ROMANIA

aduce vechiul calendar in concordanfa cu realitiitile as-


23

stramuta iarna in anotimpul primtiveriPo. Constantin Er-


tronomice. De acest lucru s-a ocupat 0 comisie aiciituita
biceanu era de acord mai degrabii cu revizuirea calenda-
din ierarhi, profesori de teologie, speciali§ti in astrono-
rului iulian, decat cu primirea celui gregorian, aratand ca
mic, care a ciurat cde mai bune solutii pentru indrepta-
Biserica Orrodoxii nu se hotiiril§te sa faca acest lucru din
rea calendarului. Delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a
cauza dezbinarii celor doua Biserici, in Apus §i in Rasarir. fost compusa din Arhim 1. Scriban, Prof. dr.g Demetres-
- h·1C1.1I •
cu §i Pro.f Petru D rag
3. Conferinta Panortodoxa de la Constantinopol Cu acel prilej, s-a reu§it sa se puna in acord anul ca-
(1923)
lendaristic cu cel astronomic pentru 0 perioadii lunga de
cimp, astfelinc:lt echinoqiul de primiivarii sii nu mai de-
. Difere~fa dintre calendarul iulian §i cel gregorian pa§easdi data c:alendaristicii de 21 martie decat dupa tre-
aJunsese, la tncepurul secolului al XX-lea, la 13 zile, lucru cerea a 42772 de ani l2 • Reforma a constat in:
suparator nu numai in d6meniul bisericesc, ci §i in via- - Suprimarea celor 13 zile cu care calendarul iulian
\a ~ivilii. Relafiile interna\ionale cereau in mod imperios d.manea in urmii fa\ii de cel solar §i aducerea echinoqiu-
ulllficarea calendarului, datorita legaturilor politice §i co- lui de pe 8 martie, pe 21 martie. In acest sens, ziua de 1
merciale ale statelor rasaritene cu cele apusene. Unele in- octombrie a anului 1924 a devenit 14 octombrie.
stitu\ii publice din Romania, ca Bancile, CFR-ul, Po§ta, - Pentru ca pe viitor sa se previna inrarzierea anului
Telegraful, operau cu stilul nou inca dinainte de 1900. calendaristic fata de cel tropic, s-a stabilit ca dintre anii
Dupa Primul Razboi Mondial, stilul nou a fost adop-
tat i.n ~iafa civ~la in toate statele Ortodoxe, in Bulga ria §i
.
bisecci seculari sa ramana bisecti , doar aceia care, prin
impartire la 9, dau rest 2 sau 6; ceilal\i vor fi socori\i ca
Rusla III 1918, III Serbia §i Romania in 1919, in Grecia in ani comuni, de 365 de zile. Potrivit cu aceasta dispozirie,
1923. Cafiva ani, statele ortodoxe au intrebuintat doua ca- urmatorii ani seculari: 1900, 2100, 2200. 2300, 2500,
lendare diferice, unul pentru viafa religioasa '(calendarul
iulia~), alcul pentru viap civila. (calendarul gregorian). II Petru Driighici. Insemniiri de la Conferinp reprezentan!ilor
In anul 1923, Patriarhul Ecumenic Meletie IV Bisericilor Ortodoxe !inutii la Constantinopol. Bucurejti. 1923; Pro
prof. dr. Milan ~esan. lndreptarea [i unifiearea ealendarului [i pozifia
(1921-1 q23) a avur inifiativa convocarii unei intruniri
ortcrd,;v/i romana, p. 236; Conferinfa inter·ortodoxii di~t;'9wtanti"Q
panortodoxe la Conscantin~poi, cu participarea repre- pol (raport), in Biserica Ortodoxii Romand. iunie 1923. p. 660-664;
zentantilor Bisericilor Orrodoxe Autocefale, pentru a re- Patrick Viscuso (ed.). A quest for Reform ofthe Orthodox Chureh. The
1923 Pan-Orthodox COIrgress. An Analysis and Translation ofIt< Acts
. • 10 ~cad. Prof. dr. Constantin Erbiceanu. Reformarea calentklrului and Decisions. Berkely. CA. Inter-Ortodox Press. 2006. .
12 Prof. dr. Vasile Loichi!ii. Calendarul. in Mitropolia Banatlllui.
tuhan. In Brstnea Ortodoxd Romand, an XlI. 1898-1899. p. 23-43.
nr. 7-9 (1957). p. 24-25.
24 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN
STILISMUL IN ROMANIA ?S

2600, 2700, 2800, 3000 au fost considera~i ordinari, pe de fiecare Bisericii Ortodoxa In parte, la momentul opor-
.i; tun, atunci cand Imprejuriirile vor fi favorabile .
cand anii 2000, 2400, 2900 au fost considera~i bisecti.
In felul acesta, s-a putut obtine ca echinoqiul astrono- La aceasta Indreptare au aderat succesiv: Patriarhia
mic de primavari sa nu se mai abata de la data calen- Ecumenicii de Constantinopol (1923), Biserica Orto-
daristicii de 21 martie decat dupa un timp foarte Inde- doxa Romana, cea Greacii, cea Albaneza §i cea Ciprio-
lungat, ~i anume dupa 42772 de ani, spre deosebire de til in 1924, apoi Biserica Ortodoxa din Finlanda ;;i cea
calendarul gregorian, care se abate la 3326 de ani, ~i de din Polonia (1925), Parriarhia Alexandriei (1928), une-
cel iulian, la 128 de ani. Ie manastiri din Athos, ca Yatopedul (1930) , Patriarhia
- Configura~ia anului este aceea~i ca in calendarul Antiohiei (1940) §i Biserica din Cehoslovacia (1951). Pa-
gregorian. Deosebirile dintre cele doua calendare se vor triarhia Bulgariei a trecut la Indreptarea calendarului in
remarca abia in anu12800, care, in cazul calendarului In- 1968. Au ramas pe stilul vechi, pana astiizi, Patriarhia Ie-
dreptat, va fi an comun, iar, In cazul calendarului grego- rusalimului, Bisericile Ortodoxe din Serbia ;;i Rusia, pre-
rian, va fi an bisect (cu alte cuvinre, in anul2800, cand la cum ;;i manastirile din Sinai §i Athos, afara de Yatoped.
noi va fi 1 martie, la apuseni va fi 29 februarie). La data de 13 noicmbrie 1923, Sfantul Sinod al Bi-
- Sarbatorile cu dara fixa sc vor serba, ca ;;i pana sericii Ortodoxe Romane a hotiirat Indreptarea calenda-
acum, la acelea;;i dare. Sfintele Pa;;ti se vor serb a dupa rului iulian Incepand cu data de 1 octombrie 1924, care
normele stabilite la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, urma sa devina 14 octombrie 19241 ~ . in raportul Comi-
adica in prima duminicii cu luna plina dupa echinoqiul siei pentru indreptarea calendarului, reunitii In ianuarie
de primlvarii. 1924, se enumerau motivele de ordin ;;tiinfific, econo-
Dupa cum se poate constara, la Conferinta de ia mic, religios ;;i social care audus la aceasta masura, ac-
Constantinopol nu s-a horarat adoptarea cale~darului centuandu-se faptul d revizuirea aeeasta nu vatiimii nieio
gregorian, ~a cum se susline In mod eronat, ci s-a In- dogmii, nu desfiinteazii nieio rltnduialii eanonicii a Sfintei
dreptat vechiul calendar, adicii s-a pus in acord cu datele noastre Biseriei Ortodoxe de Riisiirit ~i, ceea ee e ~i mai mult,
exacte ale realitafilor astronomice, lasand neatinse toate nici nu se absoarbe calendarul iulian in eel gregorian, ci se
randuielile de viall §i de cult. Astiizi, cu excep\ia Bisericii une~te cu el numai pe tiiramul civil prin lepiidarea celor 13
Ortodoxe din Finlanda, care aplicii integral recomanda- zile, spre a se desface de el ince prive~temodul de eoreetare
ril~ r.onferintei Panortodoxe de la Constam •.• opol, Bi- in viitor a nepotrivirii sale cu eel astronomic, in ceea ce pri-
sericile Ortodoxe care au Indreptat calendarul serbeaza ve~te cultul, incadrarea sfinfilor ~i chiar modul de calculare
Pa;;tile dupa calendarul neindreptat, pentru a se pasrra
unitatea in toatii Ortodoxia. La Conferinta , de la Con- 13 Cronica bisericeascii, In. ' Biserica Ortodoxd Romlind nr. 1
stantinopol, s-a convenit ca aceste horad.ri sa fie aplicate (1924), p. 33-37.
26 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
$TILISMUL iN ROMANIA 27
a serbiirii Pilftilor'4 • Pentru a diseura problema ealendaru- Patriarhul Romaniei, ~tefan,Exarhul Bulgariei. Din par-
lui, SHntul Sinod a fost Jargit prin partieiparea Arhiman- rea Bisericii Antiohiei, au participat Mitropolirul Bie al
dritului Prof. dr. Iuliu Seriban, a profesorilor Traian La- . Libanului, Mitropolirul A1exandru al Emesiei; din partea
leseu (reputatul marematician)
.
§i Consrantin Chriceseu, Bisericii Autocefale Ortodoxe din Polonia, Timotei, Ar-
preeum §i a senatorului Gheorghe Draghici'5. . hiepiscopul Bielostocului; din partea Biseridi Albaneze,
Dupa 1923, problema ealendarului biserieese §i a episcopul Paisie aI Coritei; exarhul Patriarhiei Moscovei
Pasealiei a ramas sa ligureie pe mai deparre intre ehesriu- din Cehoslovacia, Elefterie, Arhiepiseop aI Pragai.
nile de interes general pentru inrreaga Ortodoxie. Asrfel, Printre alte probleme discutate la aeeasta conferin{a,
ea a fost diseutarii la Sinodul Panorrodox de la Manisti- s-a dezbatur §i problema calendarului. Punctul de vedere
rea Vatoped (8-23 iunie 1930), d~legaria Bisericii Orro- al Bisericii Ortodoxe Romane a fosr exprimat de Pr. prof.
doxe Romane liind eondusa de Episeopul Tit Simedreal6; dr. Petre Vintilescu, in referarul Gitella considerafiuni cu
la primul Congres de Teologie Orrodoxa (Arena, 29 no- privire fa indreptarea calendarului.
. iembrie - 6 deeembrie 1936), preeum §i Ia Conferinta Bi- Porrivit Rezolu{iei in problema calendarului, adop-
seridlor Auroeefale Orrodoxe de la Moseova (iulie 1948). tara In ziua de 17 iulie 1948 17 , la Conferinp de la Mos-
cova s-au horiirar urmaroarele:
4. Conferinra de la Moscova (1948) - Pentru a evita particulariratite in ceea ce privc§re
serbarea Slintelor Pa§ri, pricinuire de difericele sisreme
Conferinra Bisericeasca Interorrodoxa de la Mosco- ale calendarului exisrente in Bisericile Ortodoxe Auroee-
va din anul1948 a fost prilejuira de serbarea a 500 de ani fale; conferinp socote§re obligawriu penrru wara lumea
de aurocefalie a Bisericii Ortod0xe Ruse. Para indoiiIa, sa ser5cie-Pa§teie in mod unitar dupa stilul vechi (iulian),
ea avea 0 semnilicatie aparte in contextul impunerii regi- conform canonului pascal alexandrin; ... _____ ~ __ " .,
murilor comuniste in Europa de Est, subliniind prepon- - Pana in momenrul dnd calendarul eel mai bun va
derenra Patriarhiei Ruse fata de celelalte Biserici Ortodo- Ii pus la puncqLaprobat, Conferintaso!:o.tc§te_ca. pentru
,
-~

xe. La aceasta conferinra au participat Parriarhul Alexei I sarbatorile cu dara lixa, liecare Biserici Onodoxa Auto-
al Moscovei §i aI inrregii Rusii, Calistrat, Catolicos, Pa- cefala se poate servi de calendarul aHar in vigoare in Bi-
rriarhul Georgiei, Gavriil, Parriarhul SerbieL Justinian, ,, seridle respective;
- Conferinta socotqte oblig<ltoriu P~~'J:Jt-eieF--#-ef"==
" Ibidem, p. 35. dincio§i sa urmeze stilul Bisericii locale pe teritoriul careia
" Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodoxd Romand, februarie
1924, p. 106-108.
17Rezolu{iile adoptate In Conferinfa Ortodoxd de fa Moscova. in
16 ConE Dr. A1exandru [onipi, ttt Simedrea MitropolituL Repe-
re biograjice, Consranra, 2002, p. 57. Ortodoxia nr. 1 (1949), p. 123·124; textul Rezolu\iei a fosr publicar
in Biserica Ortodoxii Romlinii, an 1948, nr. 11-12, p. 652-653.
29
STILISMUL iN ROMANIA
28 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
arara ci Bisericile Orrodoxe care au indreprat calendarul
traiesc, ca pe unul din obiceiurile acestei Biserici, a carei
aU urmarit deplina concordan~a a anlilui bisericesc eu cel
observare ne este recomandara de Sfinrele Canoane in
tropic, iar Bisericile care nu au indreptat calendarul vor
numele unirii §i al dragosrei 18 .
proceda la aceasta indreptare ~and vor socoti ca s-au ~a­
Menfionam faprul ca ierarhii prezenri, care tineau
turizat condi~iile de prim ire. In acest document, se arata
sriluri cal::ndaristice diferite, au slujit im~reuna ;i s-au
d tema nu este dogmatica, ci de ordine in Bisericii, nici nu
impartii§ir din acela§i Sfam Porir, in rimp ce reprezenran-
existii dispozifii canon ice despre calendar, fora numai despre
fii gruparilor stiliste nu au fost invitafi sa participe.
stabilirea Paschaliei. Documentul a fost semnat de to~i
Semnalam, de asemenea, ca, intre 16-20 martie
membrii Comisiei interorrodoxe de pregatire a Sfantului
1970, a avut loc Consultarea de la Geneva a Consiliului 20
Mondial al Bisericilor, cu scopul de a gasi 0 posibilitate §i Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe •
de a sarbarori Pa§tele in aceea~i zi. Consultarea de la Ge-
neva a subliniat fapml ca simafia de azi a Bisericii Cre~ti­
ne nu mai corespunde cu cea de acum 1600 de ani, dnd
Biserica i§i ayea centrlll in jurul Marii Mediterane. Ast-
fel, in momemlll in care cre~tinii din emisfera nordica
au echinoqiul de primavara., cei din emisfera sudica au
echinocfilll de toamnii'9.
In sfar§it, Comisia Interorrodoxa de pregarire a
Sfantului §i Marelui Sinod Panortodox, care s-a reunit
la Chambesy ~n luna iulie 1971, a disclltat §i proble~a
calendarului, In documentul adoptar cu acesr prilej, se

. _ 18 eu [Qa~e aeesrea, Vicariaml Uerainean (la Fel ea ~ i eel .arb)

a ramas pe stll veehi, sub direera aseulrare a Parriarhiei Rom:ine


ea~e Ie hi~orone~re preoli, rarnose~re biserici, Ie diiruie~re antimise ~; .
Sfantul §I Marele Mir. Ei 11 pomenesc la sluJ'be pe Parria:ih ulflr----c--- --.;.. -
en"O~ r~ oxe Romane. De asemenea, Mirropolia Basarabiei,-uitele ~ .-- ---_. -
r~,()hll ~leArhie~iscopiei ia;;ilor ~iproropopiatui L.cieiRippensis, 20Un document important referitor fa calendar, in Mitropolia
ce aparpne de Eplscopla Severmului, dar se alia in Banarul Sarbesc Moldovei fi Sucevei, nr. 5-6 (J 972), p. 367-372 unde esre redat do-
lin calendarul neindreprar, eu bineeuvanrarea Parriarhiei Romane. ' eumentu\ adoptar la Chambesy; Indreprarea calendaru\ui , horarare
19 Pro prof. dr. Arhanasie Negoira, Consultatia de fa Ce/leva in
inremeiara a Bisericii Orrodoxe, in Mitropolia Moldovei Ii Suc(1Jei,
Claml Bis;ncii, XXIX (1970), nt. 5-6, p. 493-4'96; Idem, Ptl{tiie fa
nr. 7-9 (1982), p. 597-599.
datiijixd, In BlStnca Ortodoxii Romdnii, nr. 5-6 (1977), p. 353.
STILISMUL IN ROMANIA 31

II. Stilismul doxa Romdna, profesor de Omiletica §i Paswrala la Facul-


-In perioada interbelica tafile de Teologie din Chi§inau (1928-1941), respectiv
Bucure§ti (1941-1943)22. Cu wate acestea, in ansamblu,
pregatirea pentru popor §i monahi a fost insuficienta.
Intr-un articol semnat de Athimandritul Iuliu Scri-
ban in periodicul Glasul Monahilor (septembrie 1924), se
1. Aparifia §i dezvoltarea stilismului (1924-1933) prezinta 0 situafie tragi-comicii referitoare la percepfia oa-
menilor simp!i fafa de reforma calendarului. Un preot din-
In anul 1923, Sfantul Sinod aI Bisericii Orwdoxe tr-un sat din PraiJova a fost intrebat de un credincios dacii
Romane a hotadt ca indrumarile Conferintei Panorto- este adevarat zvonul in legaturii cu indreptarea calendaru-
doxe de I~ ~onstantinopoI priviware Ia indreptarea ca- lui. Dupa ce a primit riispunsul ca zvonul este adevarat,
IendarulUI sa se aplice in Biserica Ortodoxa Romana in- omul a zis: Apoi, daca s-o schimba, noi aici in sat il omordm
;epand cu data de 1 octombrie 1924 (Anexa 2). Aceasta mai intdi pe primar... In acela~i articol, Athimandritul Iu-
mdr~ptare aocalendarului a fost precedata de 0 perioada !iu Scriban argumenta foarte frumos necesitatea indrepta-
relanv sc~rta de pregatire, astfel indt credincio~ii nu au rii calendarului: Calendarul nu este un pas pe care-l faci, ci
~ost sufi:,ent de Iamurifi cii indreptarea calendarului iu- un drum pe care il strabafi. $i inca ii acest drum nu it stra-
han nu msea~na adoptarea calendarului gregorian sau bafi tu, ci pamdntul in jurul soarelui, iar tu socoteiti numai
tre~erea foqata Ia catolicism. Mitropolitul Primat Miron edt fine drumul acesta ... lam de ce trebuie sa indreptam, ca,
Cnstea a alcatuit 0 Pastoralii in problema calendarului daca haina (i-a ieiit de la croitor prea mare, 0 dai ii 0 mai
p,e care preofii aveau datoria sa 0 citeascii in bisericj2l. L~ strdnge. Aia ii noi acum, indreptam croiala prea larga de alta
randul sau, Mitropolitul Pi men al Moldovei a aicatuit 0 dam ji ne potrivim timpul iar cum a fost in timpul Sjin(ilor
pas~o~ala intitulatii Lamuriri pentru intelesulpoporului. In Parin(i ii inliituram chipul de a mai gr~i in viitor, (i vom
~a~lnIle revistei Biserica Ortodoxa Romdna din anul 1924 ramdnea totdeauna cu rdnduiala lor de la 32.93 •
~Io I~ alte publicafii cre§tine, ca Glasul Monahilor, se pot _
gasl numeroase articole referitoare la calendar. 0 contri- 22 Arhim. Iuliu Scriban, Chestiunea ca!endaru!ui La noi [i aiu-

bu~ie i~f0rtantii in acest sel.s a avut-o Arhimandritul rea, In Biserica Ortodoxa Romdnii, iulie 1924, 7 (520), p. 396-402;
Iuhu Scnk:'., SCCIctar de Iedaqie at revistel Blser/ca Orto- Hem Prw 1 pji szra. 11' redr ) - --- cz'endzrJa
{~~""1 - Bi£r#cz.Orm&ra
-

Romdna, august 1924, nt. 8 (521), p. 481-482. De men\iqnat d


Arhim. Iuliu Scriban a primit premiul Academiei Romane pentru
2i Carte pastorald catre iubitii nOftri credinciofi dill Sfonta Mi-
lucrarea 40 de predici populare, scrisa pe in\elesul oamenitor simpli.
tropo!te ,a Ungro- Vlahiei, in Biserica Ortodoxa Romdna, septembrie 23 Idem, Se schimbii ca!endaru!, atticol din 12 septembrie 1924
1924, nt. 9 (522), p. 513-515.
publicat in G!asuL Monahi!or nt. 1-6, 1923-1924. Periodicul Glasu!
32 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STiLISMUL iN ROMANIA 33

In anii care au urmar, anumiti, monahi de la ma- ula cii acei cari, prin vreunul din mijloacele enumerate
nasririle din Moldova nu au aeeeprar lndreprarea calen- ra art. 294 (cuvinte rostite in pubLic, strigari, acte auten-
darului, ci au ie§it din manastiri §i s-au stabilir In zone tice sau publice. scrieri. imprimau, desene. gravuri. em-
izolate din munfi. Este cazul maicii Gliga Maria, zisa bleme vdndute sau expuse spre vdnzare. distribuite in pu-
Magdalena, care, conform propriei marturii, a plecat de blic), vor provoca direct fa nesupunere ciare legi ori catre
la Miinastirea Varatic in anul 1926, din pricina schim- autoritarile constituite. fa disprer catre religiunea domni-
barii calendarului, §i, impreuna cu 0 alta maica, §i-a fa- toare sau catre celelalu religiuni. la ura sau dispref con-
cut un bordei in padure24 • Presa vremii, dar §i revistele tra guvernului se vor pedepsi eu inch isoare de la 0 lun~
bisericqti consemneaza, inccpand cu anul 1927, prime- pana la un an §i cu amenda de la 500 la 5.000 de leL
Ie aqiuni ale jandarmilor impotriva unor agitatori sti- De asemenea, In articolul 210 se sri pula ca aceta cart
li§ti, precum ~i intervenfia forfelor de ordine impotri- vor impiedica. vor intdrzia sau vor curma indeplinirea
va unor calugiiri stili§ti din Munfii Neamfului, care ii datoriilor unei religiuni, prin turburari ori dezordine fa-
agicau pe sarenii din satele apropiace (Ziarul Curentul, cute in biserica sau in alt loc hotardt spre acest sfar§it, se
octombrie 1928)25. vor pedepsi cu inchisoare de fa 15 zile pdna La 0 luna ~i cu
Trebuie menfionat d , in Romania, era inca in vi- amenda de la 26 pana La 200 leP6.
goare Codul Penal din 1864, care, in arcicolul 181, sti- Un rol important in raspandirea stilismului in peri-
oada incerbelicii I-a avut policica oportunisca a particlelor
Monahilor a publicat mai multe .nicole care prezenrau problema politice. Introducerea vocului universal, prin modi fica-
calendarului, ariitimd oporrunitate. indreptiirii acestuia. Vezi ~i .r-
ticolul Sa primim Ctl incredere indyeptarea calendarului ortodoY(. din rea Constitu\iei In 1917, a fiicuc din \aranime principala
26 septembrie 1924. ,
'.' masa electorala, reprezencand 80% din populafia Roma-
,. Arhivele Na\ionale Romane, fond Inspecto ratul General al niei. Ori, partidele aBate In opozifie, dornice sa ajunga la
Jandarmeriei, Dosar nr. 5/1936, f. 6-9. putere, curtau asiduu grupurile minoritare, printre care
" Un riizvratitor impotriva calendortllui 0 ajuns il1 judecatii, in
Bimica Ortodoxii Romand, nr. 4 (553), aprilie 1927, p. 223: Vina
§i stili~cii.Semnalele care veneau din sfera policicului au
lui este cd fleea tulburare chiar in biserictl ii afara poporul, ba Sf dus la convingerea d. Indrepcarea calendarului este 0 rna-
mai spune cd se dadea drept illSarcinat ol Patriarhiei Ierlls . Jui sura provizorie ~i d. se poace modifiea, dupa imprejurari,
sa starn/ascii umea tmpotriva calendarului. Sf spune, de asemenea, ceea ce a incurajat rezistenp monahilor ie§i~i din manas-
. ca imparlea manifiste aldlatoare in popor. A fast trimis in judeca-
". ta ii osandit conform art. 181 ii 210 din Ce·•.·:· '! Penal; Ibidem, p. tiri ~i a alime;,:. ,r tulburiirile. . ."
_l-__----'2""'"'~~arire impotriva calendarului (La Manastirea de Maici din
com. Tabara, judo Orhei, s-a perreeut oarecare tulburare tinpotriva 26 Codul penal a fost promulgat ~i publie~t la 3~ oetombrie

ealendarului, eu prilejul insralarii unui prem nou. Maicile, flind 1864 ~i fost pus in aplicare la 1 mai 1865. sufennd mal multe mo-
parta~e ale ealendarului neindreptat, nu au vrut sa desehidii biseri- diflclri in eursul timpului. Text disponibil la adresa http://freelex .
ca. Organele stapinirii au pornit cereetarea) . juridic.ro/DocumentView.aspx?Documentld=40035
STILlSMUL iN ROMANIA 35
34 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

In campania electorala pentru alegerile din 1926, De la tribuna Parlamentului, anumifi depura\i din
Partidul Poporului condus de Generalul Alexandru Ave- opozifie i-au sus\inur pe srili§ti, cum a fost cazul d:puta-
rescu promisese reintroducerea vechiului calendar. Par- tului raranist Nicolae Lupu, Bro~ura pe care a publicat-o,
tidul Poporului era cea dinrai forma}iune polirica din DisCU~s parlamentar in chestiunea Pajtelui, a avur un mare
Romania posrbeiica ce avea organizarii locale in roare . impact in epoca 29 • Interesant de men\ionat este faptul ca,
provinciile isrorice, asrfel inch impacrul sau nu era deloc in legatura cu persoana docrorului Nicolae Lupu, a exis-
neglijabiF. Mai mult, in timpul guvernarii Averescu (30 rat 0 criza majora in cadrul Partidului Na\ional Tara-
martie 1926.., 4 iunie 1927), minisrrul de interne Ocra- nesc. Ind din anul 1924, ziarul Universul publicase 0
vian Goga a dat 0 circularii prin care s-a admis ca, in Ba- depe§a trimisa doctorului Lupude carre Prqedinfia Con-
sarabia, Pa~rile sa fie praznuir dupa vechiul calendar. A§a siliului Taranesc International, care era considerata 0 do-
cum se arara in ziarele vremii, aceasra horara.re a produs vada zdrobitoare a legaturilor dintre !iderul \aranisr §i in-
o adanca nemulfumire in randurile inaltului cler, care nu terna~ionala comunista. Dupa cativa ani, de altfe!, Dr.
infelegea sa se foca dintr-o chestiune atdt de importallta un Nicolae Lupu s-a separat de Partidul Na\ional Taranesc,
mijloc de speculafie politica. Dl. Goga ajirma ca mdsura lu- constituind 0 aripii dizidend de stanga, care a aderar
ata de domnia sa a avut un caracter provizoriu ji domnia apoi la frontul antifascist, iar, in 1946, a crear Partidul
sa crede ca este bine sa se lase deplind libertate credincioji- Taranesc
, Democrat, forma~iune' care a coalizar cu Parti-
lor, pdna cdnd un sinod ecumenic va statua dejinitiv asupra dul Comunisr Roman30 •
adoptiirii sau neadoptarii noului calendar pentru toate bi- Un moment care a marcat dezvoltarea mi§carii lm-
sericile ortodoxe. Circulara ministerialii a flc;ut ca 0 parte a potriva calendarului a fost serbarea Pa§telui in anuI1929:
Populafiei basarabene sa jie mulfUmita ca i s-a dat ceea ce Inca din 1928, Sfantul Sinod hotiiHse ca Sfintele Pa§tl
cerea de mult, dar i-a pus pe ierarhi intr-o situafie delica- ale anului 1929 se vor serba la data de 31 manie §i nu la
ta, iar ordinele date de ierarhi au fost nesocotite de preotP8. data de 5 mai, a§a cum pica Pa§telepe sri! vedli. Deoare-
ce ierarhii basarabeni, Gurie Grosu §i Visarion Puiu, au
27 in 1920, Liga Poporului, din care a aparut Partidul Poporu-. aratat neajunsurile care s-ar ivi dacii'Pa~rele nu se va ser-
lui, a cunosellr 0 rapida resuucrurare organiurorici, fuzionand ell ba in continuare pe stil vechi, s-a admis ca in Basarabia
o grupare a Partidului Tariinesc din Basarabia, condusii de Sergiu
Pa§tile sa fie serbar dupa sril vechi (5 mai). Acest lucru a
Nila, §i cu 0 grupare desprinsii din Partidul Nalional Roman, con-
dusa de Ocravian Goga; ror atunci, s-a tiicur fuziunea §i cu fraeli -
unea lui Doru Popovici, desprinsa din Parridul Democrar al Uni- 19 Dr. Lupu, Discurs rinut In:jedinra Camerei de fa 7 . martie
rii din Bucovina (loan Scurtu, Mit Ii realitate: Alexandru A verescu; 1929 In chestiunea Pawlui, Bucure§ti, 1929.
JO Arhivele Nationale fond Directia general;; a,Poliliei, Dosar
http://www.ioanscurtu.ro/con tem/view /18/281).
28 Articolul. Dl. 0. Goga in conflict cu Inaltul Cier, in Cuvdntul,
27/1936, Nota 218'0/23 i~lie 1936, f 76: Comuniftiipregatesc ma-
i
8 aprilie 1926. nifestdri de simpatie domnului Lupu fa tntoarcerea sa i" tara.
36 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 37
generat 0 ampla dezbatere in presa vremii, deoarece, pe
triizi strigand jos preofii, traiascii dezordinea. Acela§i In-
deo parte Pa§tele dupa calendarul indreptat cadea inain-
s eetorat comunica faptul ci loeuitorii din mai multe
tea celui evreiesc, iar pe de alta pane se ajungea in situatia sp . Ia 5 mal,. §I
. nu Ia 31 mar-
sate se agita sa se serbeze Pa§t1le A

bizara in care credincio§i ai acelea§i Biserici Aurocefale 'sa


, cum s-a hotiirat de citre Sfamul Sinod"1• In ziua
. a'<a
ne,
serbeze Pa§tele la date diferite 11 . In aceastii dezbatere s-au
de 24 martie, un grup numeros de locuitori din com.
implicat intelectuali cunoscufi ca Nae Ioneseu, Niehifor
Crainic sau Mircea VuldneSCltu. Parlita, jude~ul Ia§i, a inehi~ biseri~a, a lua~ ~heil~}i I-a
impiedicat pe preot sa ofiCieze sluJbele rehglO~se .. In-
Doeumentele provenite d~ la Directia Generala a
spectoraml de Siguranfa Piatra Neamf rap~rta mCld.:nte
Polifiei semnaleaza faptul ca serbarea P;§tilor, in anul
in comuna Mesteadin, judo Neamf, unde Jandarmu au
1929, a generat tulburari in nlndul ere§tinilor ortodoqi,
fost informa~i ci, in easa unui satean, este adapostit un
mai ales in satele din Moldova, atat in cea de dincoaee
dlugar venit sa oficize slujba de Pa§ti dupa stilul vech~.
de Prur (Vechiul Regat), dt §i in eea de dineolo (Basa- Autoritafile au incercat sa intre in casa, pentru a-I legl-
rabia). Inspectoratul General de Siguranfii al Bueovinei
tim a, prHej cu care s-au produs indiieriiri intre sateni §i
raporta ca mai mulfi loeuirori din Va§caufi s-au sfiituit jandarmi. Calugiirul se numea Dasdilu Gavriil §i fusese
la drciuma cum sa impiedice oamenii sa serbeze Pa§ti- indepartat de la Manastirea N eamf15.
Ie dupa calendarul indreptat; lnspectoratul General de
Ziarul Cuvdntul din 9 ianuarie 1929 arata ca, in Ba-
Siguranfa Cluj raporta ca, in comuna Miclau§i, PIasa sarabia, circulau manifeste eu urmiitorul confinut: eel
Careii Mari, un grup de 80 de persoane a mar§aluit pe earese va alipi de Paschalia gregoriana Ii calendarul papis-
tii{esc, fie el preot sau mirean, sa fie depanat de la Dum-
JI A se vedea mai multe arti~ole ia revista "Glasul Monahilor"; 0
I,

primejdie (24 iunie 1928); Sfohtul Sinod {i calendarul (I iulie 1928); ~ nezeu Ii dupa moarte sa nu putrezeasea, ci sa ramana in
De ogilariune avea Biseric" nevoic? (2 septembric 1928). "Nu se poate ~ vecinicile munci. Este semnificativ fapml di preofii din
sa se serbcze in aceea§i Biserici P:!§teie"'la doua date diferite. Dadi ~ Soroca, fiind convocafi la Prefectura Judefului §i in§ti-
Ardeabl §i Bucovina doresc sa serbcze pa$tele lmpreuna credincio$ii ~ intari ci sum rugafi sa oficieze serviciul religios dupa ca-
de .alt rit cu. c~re, convier~iesc. atunci sa fie lasali, nu sa fie obliga;i
top s:1 5e altmczc la asta ; Data Paf/iior " il1datoririle Guvernului.
11 le~darul indreptat, s-au opus in corpore, deelarand ci ei
Cuvamare a lui Nicolae lorga ' ia 14 mimic in plenul Camerei in ~ ,nu oficiaza Pa§tile decat la data ~e 5 mai, semnand §i 0
"Nea~~~, romanesc", 15 manie ,1929;- Mari Ilgitafii in :1J"carabia pe ~ declara{ie in acest sens (28 marue 1929). InsfectOIatui
'r temaP4fttlor, "Neamul romanesc··. : ~ebruarie 1929; Acad. Nicolae t -- --- - -- --------- - -------- .. ------ ----- - -- -----.. ---
lorga, Cearta pentru Pa,ti, in "Ncamul Romanesc pentru popor". "
3J Arhivele NaTionale, fond Direqi. General. a Poliriei, Dosar
XVII. 1929, nt. 9. I mai, p. 147.
-" Constantin Mihai. BiJerrca ,i
elitelt intrltctuale interbe/rce.
Institutul European. 2010 (capitolul "Problema Pascala (1928-1929).
46/1929: Nora 1245/18 martie 1929. f. 4, Notele 1452 ~i 1453/31
manie 1929, f. 12-13.
p.27-41 J'ldem, Dosar 43/1929: Nora 1385/25 manie 1929, f. 13.
31 Idem, Dosar 46/1929, Nora 1983/29 aprilie 1929, f. 15.
38 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN I STILISMUL iN ROMANIA 39
General al Siguranfei raporta cl, in ora§ele importante
ramanand caterisifi. Deci nu mai au dreptul de a purta
din Basarabia (Chi§inau, Orhei, Tighina, Cahul),Pa§rile
haina calugiireascd, nici de a mai savdrfi slujbe religioa-
dupa calendarul indreprar s-a oficiat numai in bisericile
se, nici in biserici, nici in casele creftinilor sau in orice
militare, de clrre preofi milirarj36.
alt loc. Acestora Ii s-au adaugat, pe parcurs, §i alfi fo§ri
A§a cum se arara in aceste documeme, in perioada monahi, precum Eustafie Andreescu, caterisit §i exclus
1928-1929, anumifi monahi care parasisera manastirile din tagma monahaIa prin hotiira~ea Juriului de Jude-
sau fusesera exclll§i pemru fapte disciplinare s-au a§ezat cad al Starefi!or §i Arhimandrifitor din Eparhia Un-
prin sate, unde au infiinfat case de rugiiciuni. Ace§tia ii gro-Vlahiei, din 24 mai 193439.: .
.:: instigau pe credincio§i impotriva preofilor ortodoC§i, spu- Cu ajurorul unor oameni polidci sau al unor avacap,
nandu-Ie cl indreptarea calendarului urmare§te sa-i inde- stili§tii au rell§it sa se organizeze sub forma unar soeiecifi
parteze de legea cre§tineasca §i sa-i treacl faqat la caro- de binefacere legal canstituite, currta fast cazul Asoeiafiei
Iicism. Unul din ace§tia a fast Gamaliil Papi!, exclus din religioase Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel in camuna Ziirne§ti-
manahism in anull924, penrru viata imarala betie <i riz- Neamf (30 august 1930), care era sondusa de fosrul arhi-
I " y
vratire contra regulilor viefii ciilugare§ti. Un altul a fast cl- mandrir Eustafie Andreescu, ca pre§edinte, §i care reunea
lugarul Pletasu, izgonit de la Minasrirea Slatina in 1930, credincio§ii stili§ti din camunele Ziirne§ti, Roznov, Savi-
pentru purtiiri rele'7. nC§ti, Mesteacin, BorlC§ti, Rediu (4nexa 3)40.
In anul 1931, revista Mitropolia Moldovei can- In acd3§i timp, srili§tii au rell§it sa consrruiasci bise-
semneaza caterisirea fo§tilor dlugari-preafi care fuse- riei , rara 0 prealabi!a autarizatie,
, inciilcind articolul24 din
. sera exclu§i din tagma manahalii pentru rele purtari §i Legea pentru Regimul General al Cultelor din 1928, precum
agitatiuni pe chestiunea calendarulu Ps. Astfel, prin dec i, §i articolul 175, care stipula cl nu $e poate ridica nieio bi-
cizia Sinodului Mitrcpoliran nr. 5754/22 septembrie ,1 sericl rara binecuvantarea mitropolitului §i a episcopului
1930, au fast excluse pentru rordeauna din dlugarie j
1
locului §i rara aurorizape din partea auroritafilor41• Primre
un numar de 11 persoane, printre care David Bida§cu, .~ cde mai impartante laC3§uri ridicate in aceasta perioada,
1
Gamalii! Papi! §i Glicherie Tiinase de la Cetatuia In se numara cele de la Rida§eni-Sucea"~, BrllSturi-Neam~,
camunicatul Mitropoliei Moldovei, se specifi'ca Eap-
tul d tofi acqtia sunt fi raman lipsitide darul preotiei, 39 Arhivele NaTionale, fond Minisr~rul Insrruqiunii, a1 C ulte-
lor ~i Andor, Dosar 125/1935, f: 77. .
•• Arhivele NaTionale, fond Ministerul Insrruqiunii, Culte10r
"Arhivele Nalionale. fond Dire~lia General. a Poliriei. Dosar
$i Artelor, Dosar 125/1935, f. 40 (memoriullui Eustatie Andreescu
43/1929.f. 12, 13. 18,20.
dirre Ministrul Cultelor din data de 28 'martie 1935); d,espre aceastii
37 Arhivele Narionale. fond Ministerul Instructiunii al Cultelor
$i Artolor, Dosar 125/1935. f. 182. . • asocia{ie, Idem, Dosar nr. 1 bis/1954, f. 44.
.. DespreLegea culre10r din 1928, Ovidiu Bozgan, Politicii Ii
38 Mitropolia Moldovei. aprHie 1931, p. 122-123.
Bisericii in Romania Mare, in Dosarele fstoriei nr. 11 (87).
40 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 41
Yaniitori, Bilfiitc§ti, Podoleni, Roznov, General Averescu, 2. Evolufia stilismului in perioada 1934-1936
Ziirhe§ti - N eamf42. Aceste construqii, precum §i altele de
felul acesrora, au fost sfinfite de ieromonahi caterisif i, ca Panii in anu11934, mi§carea stilistii nu s-a manifes- :
Glicherie Tanase §i alfii. tat primr-o aqiune organizatii unitar. A§a cum am amin-
Este important sa semnalam faptul d, in luna fe- tit mai inaimc, anumifi cill\gari exclu§i din manastire
bruarie 1933, preofii ortodoqi din judefele Neamf §i s-au erijat in condudtori ai rezisten\ei impotriva calen-
Palriceni s-au adresat Parriarhului Ierusalimului pentru darului indreptat, agitind spirite!e in unele sate din Mol-
a aHa dad acesta sprijinii mi§carea imporriva calenda- dova. Aqiunile lor crau insa disparate §i, nu de pUf ine ,
rului, a§a cum sustineau stili§tii. Patriarhul Ierusalimu- ori, Iiderii stili§ti se aflau in conflict. Dupa anul 1934,:
lui le-a riispuns in data de 8 martie 1933: Am primit stilismul se organizeazii in jurul caselor de rugaciune §i al
ji am citit epistola Cueerniciilor Voastre eu data de 5 fe- paraclise!or nou construite. Pemru mai multii siguranfii;
bruarie, in care foeefi euvant de tulburarile din parohii- ~ stili§tii au inceput sii-§i fortifice case!e de rugaciune, ridi- ,
Ie voastre din partea a ni§te ealugari fora de eultura care ~ dnd garduri inalte de 4-5 m, iar preofii fi ealugarii care.
explo4te4zii ignor4nfa §i bunat4tea poporului roman eel ~ slujeau erau piizi\i in permanenfa de 0 garda formata din
u'lll.vios, din C4UZll sehimbarei c41endantfuicelui veehi, ~ 40-50 de oameni inarmafi44.
eu eel nou, in anul 1924. Raspunzdndu-va, va adueem ~ Incepand cu anul 1935, stili§tii au inceput sii acorde'
Ill. eunojtinf4 Vo4stra ca m-4m neeajit foarte pentru aeeste ~ atemie clarifidrii statutului lor juridic atat la nive! indi-
raspandiri in poporul roman eel evlavios, contra Sfdntu- ~ vidu~l, cat §i la nive! colectiv. In acest sens, s-au bucu-',
lui Sinod al Biserieii Ortodoxe Romane, ji focem eunoscut _~!it-- --Rra<Ht de sprijinul unor avocafi renumifi in epoca, primre;
friifiilor Vo4stre ea Ortodoxia Bisericii Romane nieidecum il ace§tia numarandu-se Codin Cernaianu4 5, care i-au aju-!,
, nu S-4 ataeat de eeilll.lfi patriarhi ortodoc!i ,ri mai ales de ~
Patriarhia Ierusalimului ji ea Sf Sinod are toata liberta- S.: 1936, p. 21-22. ProGherasimeascu a vawe aceasea scrisoare In gre-,:
tea sa·foca ji sa porunceasea in hotarele ei ell. 0 autoritate g ce§te §i romane§te, cu pecerea Patriarhiei lerusalimului, In casa pre-
sz:prema in Bi er a t t ' b do Ill. h ~
~
otului din satul Raucqti-Neam\.

sin~adelor ecumenice~ ia?~por~l r~man ~e~ cred~ncios ~


' s ze 0 eeea ee nu se a ate e otarari- "Arhivele Na\ionale, fond Miniseerul Instruqiunii al Culrelor '
Ie §i Anelord=>osar 125/1935, £ 38,49: .. . '
trebuz:, cu mare e;lavze, fora n!czo zmp'0trz!'zre, sa pr1c _----i-.__ _.. ,j-€odin-€erroiiamreta cisieOlie 'CU'Veri§QlIra Henel tupes<U".
measca porunea,l.,'. , .... ' . ~ amanta Regelui Carol II. A trecut la catolicism in jurul anului 1940,
i fiind ucenic ~i colaboraeor allui Marin Theodorian Carada, cunos-
42 Arhivele Nafionale, fond Inspecroraeul General de Polifie H Cut gazetar §i prozator din perioada inrerbelid. I-a asisrae juridicpe
Ia§i, 00sar4111933, Nora 11210/24 rnai 1933.
~ seili~ei, tudori§ei, manorii lui lehova, precum §i pe clericii cerra\i Clj
" Serisoarea esee reprodusa de Pro Toma Gherasimescu, indrep-
<J
I diciplina bisericeasd. Se spune despre d cii a f.i.cut cariera din §anra-
tarea calmdarului, Tipogralia Slimei Episcopii a Hotinului, BIUri,
I jarea chiriarhilor §i a clericilor ortodoqi, speculand lipsurile din unele
42 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 43
tat sa-§i redacteze memoriile §i sa intre intr-o anumira le-
Din piicate, fanatismul credincio§ilor stili§ti §i inca-
galitate in raport cu autoritarile statului. Adeprii stilului
acitatea autoritarilor de a gestiona situariile tensionate
vechi au inceput sa depuna procese verbale la primariile
localitarilor uncle domiciliau, prin care notificau faptul
~u
condus la 0 serie de incidente soldate cu moqi §i r.!i-
niti, arat din partea stili§tilor, dt §i a foqe!or de. ordine. In
d piiriisesc Biserica Ortodoxii RomIna. Un exemplu in
anul 1924, fusese adoptatii Legea pentru repr!~a~I!:!}!J!
acest sens este Procesul-verbal incheiat de car iva crqtini
infraqitmi~0rz.~a!illJf'i~p~bliC!2 cunoscut~ sub nu:nele
ortodoqi din satul Pope§tii de Sus, judo Soroca, ce se de-
de LeqeaMdrzescu, pe baza careia s-a autonzat desfimra-
.clarau _credincio§i ai bisericii de rdsdrit din ace! sat (Ane- rea p~;:tidel()r-§r;rganiza\iilor extremiste. In baza Legii
. xa 4). In anu11935, 140 de familii din Puce§ti-Putna au
Marzescu, Partidul Comunist Roman a fost trecut in afa-
adresat un memoriu Rege!ui Carol II prin care solicitau ra legii la data de 6 aprilie 192449 • In anul 1933, Minis-
admiterea fonqionarii comunitdtii religioase Adormirea trul de Interne G. G. Mironescll...il_Lniriat un proiect de
Maicii Domnului46 •
~Iege pentru_~_~nt~~~_':l~e..~?iJ)revederLin Legea Md~z.es:~.
In cursu] anilor 1934, 1935 §i 1936, s-a putut ob- NoHeartico!e declarau infraqiuni urmatoarele aCtlVltap:
serva 0 propaganda agresivii in favoarea stilului vechi. In
propaganda p~lltrll_c::.r~~~~~<i(!~l!cl~C':,_as()ciar!i_§!_~~i~l~
general, preorii ortodoqi dincomune!e unde existau or- subversive, panicipar,~a .Ia tn.:anifest~rL.§iJ)r.2<:~~i_ul1inea-_ ..
ganizarii puternice stiliste nu mai aveau nicio autoritate, ~ ··~torizate, indemnurile la rebeliune, ba~ic:ad~rile, portul
iar unii dintre ace§tia, 3§a cum se aratii in rapoarte!e Po- ileg~C~~~iIIl~§i unifor~e.
!iriei din acea vreme, erau chiar ameninrap cu moartea47 • •. Este important demenfionat ca, in ciuda legislafiei
In general, autoritarile considerau d mi§carea stilistii re-. restrictive amintite, stili§tii se prevalau de un ordin al Mi-
t;rezenta un perieol pentru sigutanra starului, fiind mo- nisterului de Interne potrivit caruia Jandarmeria nu tre-
nitorizatii in ace!a§i fe! ca §i mi§carea comunista §i cea -bltiacsa-se amestecdntrebmile religiuase-tz956/29 mar-
cuzistii (Iegionara)48; -
. tie 1935 - ceea ceeX--rrCiifiitr-o oat:eeal'em;l.surTactele
lor provocatoare fafii de organele statutului. Din docu-
centre eparhiale, ca ~i din via,a unor ierarhi ~i ca a fose antreprenorul
mentele pe care Ie-am avut la dispozifie, reiese ca cele mai
tuturor scandalurilor ji afocerilor biseric'fti din ultimii 50 de ani (Mi-
nisreruI CuIrelor. Direqia de Srudii. Dosar nr. I bis/1954, £ 7).
grave incideme intre stili§ti§i foqele de ordine au avut
,
" Arhivele Na,ionale, fond MinisteruI Insrruqiunii aI CuId,,'
~i Artelor, Dosar 125/1935, £ 21-22. 49 Codul penal ji legiuirile compiementare recente cuprinzand un
47 Arhivele Nafionale, fond Direqia generala a Poli,iei. Dosar
numiir de 25 de legi ji regulamente din anii 1921-1932. Bucure~ti,
54/1936, £ 32, Mijcarea stilistii, Raport din 21 seprembrie 1936. 1933, p. 540-555. Legea Marzescu a fost una dintre eele mai mo-
derne regIementari, Ia vremea respectiva, dovada fiind faptul cii a re-
48 Arhivele Na,ionaIe, fond Direqia GeneraIii a Polifiei, Dosar
49/1935, f. 32. u~it sa reziste pana in anul2000, cand a fosr abtogata de Ordonau\a
GuvernuIui nr. 26/2000 eu privire Ia asocia,ii ~i funda,ii.
44 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 45

loc la Toparil§ti-Vaslui, Cucova-Tecuci, D.rgu-Neam~, rocurorul Tomita s-au deplasat la Cucova pentru a cer-
P , I . . . d I.
prec~m §i in localitatea basarabeana Albinef. ceta un caz de ultraj contra primaru UI §I a Jan armu UI,
In luna iulie 1934, a avut IDe 0 rebeljune de mari pro- comis de adepfii stilului vechi. Ajun§i la fafa locului, ace~­
porfii, a§a cum este c!asificata in documemde Jandarmeri- tia au constat ca stili§tii se baricadasera in casa de ruga-
ei, in com. Topora~ti-V2.s1ui, eu ocazia sfimirii casei de ru- dune. In confruntarea care a urmat, §i-au pierdut viafa 5
gaciune Sf Petru §i Pavel, protagonistul in~idemului fiind oameni, iar alfi 28 au fost gray til. nifi. Circa 40 de persoa-
preotul caterisit Mihail Toma din Ia§iso. Jandarmii; care au ne au fost relinute pentru interogatorii. Conform rapor- .
dorit sa-llegitimeze pe preot, s-au izbit de opozifia stili§ti- wlui colonelului Chihaia, casa de rugaciuni era fortifica-
lor, care, pemru a-I apara, au organizat paza ziua §i noaptea ta, iar preotul stilist a fost gasit doar in urma perchezifiei:
cu 40 de oameni, opun<lndu~se jandarmilor. In ziua de 9 am constat ca un loc de cca 20 de prajini, in capul de vest
iulie 1934, un deta§amem de jandarmi a incercat sa-I re- at satului, este ingradit cu gard de sclinduri de circa 20m
tin;;' pe Mihail Toma. In invalma§eala produsa, s-au tras intilfime, iar deasupra sarma ghimpata ... Cu ocazia perche-
focuri de arma de ambele piirfi, incidemul soldandu-se cu zi{iei, intr-o groapa mascata de un butoi, travestit ftmeiejte
moartea a 3 credincio§i stili§ti §i ranirea altor 12. Au fost, Ii armat cu 0 secure, am gasit pe eel ce tinea lac de preot 5.1.
. .
de asemenea, 4 ranifi din randul jandarmilor51 . In data Intercsant este §i incidentul care a avut loc la Plum-
de 12 iulie, ca urmare a 2.cestor evenimente, un numar de buita-Ilfov, in anul 1935. Conform.documentelor Jan-
circa 1000 de stili§ti, majoritatca femei §i copii, au plecat darmeriei, aici se aHa un grup de stili§ti care §i-a co.nstruit
'.
in ora§ul Falticeni §i s-au oprit in fap Prefecturii judefu- un liica§ de cult pe pro prieta tea unuia dintre ei. In ziua
lui, unde au oficiat slujbe religioase, provoclnd in acest fel . de 2 noiembrie 1935, §eful Seqiei de Jandarmi Saulqti
autoritarile52. Mai tarziu, dupa ce a primit 0 somafie scrisa a. mers la fap locului inso~itde 9 jandarmi, cu scopul de
dill pal tea autoritafilor, pi-ectul s-a prezemat la Prefectura a opriconstruqia ilegala. Stili§tii, in numar de 30-40,
Ga!afi, care I-a predat Legiunii. deJandarmi. . nu n:+mai ca nu s-au supus, dar all atacat pe jdndarmi, 10-
Uo alt incident regretabil s:a petrecut in anul 1935, vindu-i Ii incerclind a-i dezarma, ftind nevoifi a se retrage
clod credincio§ii pe sti! vechi din Putoa, Bacau §i Tecuci pentr.J a evita ciocniri slingeroase, care s-au mai intamplat
~u honir:l.t ridicarea unui ICC2§ de cul~ in comuna Cucova. ji in alta parte5 4•
In ziua. de 27 mai 1935, colonelul de 'andarmi Chihaia §i
. " 5} Arhivele NaTion.le.-fond MinisterulCultelor, ?irecfia-St~--~"-­

'0 Arhivele Nalionale, fOli.: :nspe~torarul general al Jandarrne- dli Dos.r nr. 1/1945, f. 27-28. Vai ~i arric6\ul .,lndl1erare cu su-
riei, Dosar nr. 15/1935, f. 52-70. li~:ii inrr-o comuna din judetul Puma. Doi rnorTi ~i ppre raniti"', in
" Arhivele Nationale, fond Direqia General .. a Politiei, Dosar Universul, 29 rnai 1935.
43/1934, f. 14 (Nora nr. 1624/10 iulie 1934). . 54 Arhivele Nationale, fond Minisrerullnsrruqiunii, al Culre-
" Ibidem, f. 15 (Nora nr. 1563/13 iulie 1934). loqi Arrelor, Dosar 125/1935, f. 59-63.
46 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN I STlLISMUL iN ROMANIA 47
Un incident gray s-a peuecuc in septembrie 1936, avand in mijlo~ul lor pe faimosul "episcop" Glicherie.
clnd omul~ime de stili§ti din jude~e1e Neamf §i Baia au Acesta era imbracat in haine femeie§ti.
pomit spre Piatra Neamf, pentru a cere e1iberarea preo- In urma incidenrului de la Piatra Nealnf, au fost
filor stili§ti Pamvu §i Andreescu, despre care se credea ca arestafi 194 de stili§ti, dupa trieri fiind rerinuti 50 de
fusesera arestafi, fiind derinu~i in penitenciarul din acest . barbati §i 20 de femei, iar Glicherie a fost adus in Bu-
ora§. Conform relatiirii din ziarul Universul, in artico- cure§ti penuu audieri 56 . Printre cei arestati se numara §i
lui intitulat 0 provocare a stili/tifor din nordulMoldovei maica stilistii Alexandrina n. Cheriloaia. care a declarat d
(miercuri, 16 septembrie 1936), aRam d in duminica a aderat la mi§carea stilistii in anul 1934 §i d, in timpul
precedenta (13 septembrie 19~6) avusese loc sfiflf irea bi- evenimenrelor de la Piatra Neamt, a fost ca gardii pentru
sericii stiliste din Buhalnip. Dupa sfinfire, 0 coloana de paza fosrului episcop Glicherie (?!)57.
circa 150 de drure a cobod.r pe valea Bisrrirei, lndrep- Din momenrulln care a fost caterisit, In 1931 , §i
randu-se spre Piarra Neamf. pana clnd a fost recunoscut ca lider al gruparii stiliste, in
Aucoritafile, in frume cu Prefectul, primul procu- anii 1934-1935, nu am putut gasi niciun documem de
ror ;;i comandamullegiunii de jandarmi, au ie§ir In in- arhiva care sa ateste activitatea lui Glicherie Tanase.~tim
rampinarea lor la bariera ora§ului. Grupul de srili§ci s-a doar ca, dupa 1934, acesta a fost condamnat de mai mul-
oprit la 20 de km de ora§, trimifand 0 delegafie care .sa te ori pentru port ilegal de uniforma de ve/mintepreofefti:
informeze autorirafile d au venit in numar mare pentru la 29 ianuarie 1934 (condamnat la rrei luni inchisoare),
a cere satisfoqie, In caz d liderii lor nu vor fi eliberari55. la 13 iunie 1934 (condamnat la rrei luniinchisoare im-
Stili§tii aveau cu ei pan carte pe care scria: Traiasca religia preuna cu David Bida§cu), respectiv la 4mai 1935 (con-
ere/tina adevarata a stili/tifor! §i Josautoritafile! Procurorul damnat la 0 luna inchisoare)58. In octombrie 1935, a mai
Ie-a dar un ragaz de 10 minuce sa dea jos pancartele §i sa primit 0 condamnarede 9 luni. Potrivit informafiilor
. , treaca Iini§tifi prin ora§. In acel moment, potrivit relatarii preotuiuiorwdoxciin Rauce§ti;inaime--de'a-pleca In in-
zi:lrului Universul, stilistul Gh. Mo§neagu din tom. Bo- chisoare, Glicherie a avuc grija sa Ie spuna credincio§ilor
roaia a atacat pe §eful siguranfei, lo.vindu-l. Atunci, sti- d este plecat la Ierusalim sa se faea episcop. Astfel, clnd
Ii§tii au navaJit strigand "moarte autoritiifilor", lovind pe s-a imors, i s-a facuc 0 primire triumfalain satul Boroaia,
primul procuror cu pierre. Numero§i soldafi reangajari §i
. ., poliri§ti au fm.L de asemenea lov~-au ales eu caperele ',.
Cd
~Hj Arhiyele Natif)nal~gn Dl~Cf1tl r
' - . ,-,ellen.?
J'
a npo.'pet,
J' . . "' __ _
;L~I.. r - --
sparte. Razvratifii au Incepuc apoi sa traga focuri de arma 54/1936. f. 33 (Mi{carea stilistti, Raporr din 21 septembrie 1936) .
\ 7 Arhivele Nalionale. fond Inspeccoratul General al Jandarme-
riei, Dosar nr. 511936, f. 1-5 (dosarul maicii sriliste Alexandrina) .
. " Arhivele Na\ionale. fond Direqia Generalii de Polilie. Nora \. Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Instruqiunii, al Culte-
2681/5 septembrie 1936; nota 2683/6 sept. 1936. loqiArrelor. Dosar 125/1935.f. 115. 1I6. 117.
$TILlSMUL iN ROMANIA 49
48 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

a§ternandu-i-se Bori pe eale S9 • Referitor la acest moment, rnulfirnei !anatice, pe care 0 in§alii §i 0 speculeazif'. Auto-
istoriile ofieiale stiiiste eonsemneaza cii cuviosul Glicherie r ul ,
care sustine
,
d a tacut 0 ancheta personala in fagare-
a plecat fa Sfdntul Munte Athos in 1935 prin Serbia. UJia Ie sti/iste de la Vanatori §i Rada§eni, afirma ca, dupa ee a
sii convinga un arhiereu ce slujea dupa calendarul iulian sa fost alungat din manastire, Glicherie a gasit gazduire in
vina in Romania sa-l hirotoneasea episcop. fmprejurarile le casa brigadierului silvie Ion Garleanu din Targu Neam~.
su'!t potrivnice fa Atena, fa Belgrad, fa Budapesta §i fa Vie- Curand, s-a indragostit de fata acestuia, Maria, eu care i .
na §i, de aceea, se intore in tarP. avut 0 aventura. Acest episod este consemnat §i de preo-
In ziua de 2 august 1936, a avut loc 0 mare a aduna- tul ortodox din Brusturi-Neam~, Nieulae Gheorghe, Care
re a stili§tilor din jude~ele Baia §i Neam~, unde Glicherie adauga faptul d fata brigadierului ar fi ramas insarci.na- .
s-a proclamat episcopul stili§tilor din Moldova. Imediat, til, d a rcu§it sa scape de copil tacind un avon la la§l eu
§i-a fieut §i un program de activitate in eparhie, cu sfin- ajutorul Anei Pauker §i ca, ulterior, s-ar fi dlugarit intr-o
62
{iri de loeuri de bisericii §i proeesiuni. Cea dindi sjintire manastire stilista, luand numele de Glieheria •
a fieut-o in sacul Rauee§ti, judo Neamf (7 august). Cu
aeest prilej, conform eelor relatate de preocul ortodox din
Rauee§ti, Giieherie ar fi spus: In toamna, yom avea un
congres general al tuturor cre;tini/or de riisarit pe vechi din
intreaga fara. Sa venifi cu totii ti sa strangef; bani mulfi,
Ii 3. Stilismul in Basarabia

Problemele cele mai serioase in legatura cu calenda-


rul se inregistrau, fara indoiala, in Basarabia, unde situa-
cae; trebuie sa plece 0 delegafie La Bucure;ti sa regliim Ii cu
chestia Episeopiei. ered ea de la toamnii 0 sa avem episeo-
I 6J Dezviiluirea unor s{l/za!ionale exeroeherii: Rmptltinul Moldo-

vti. Glieherie DiavolulSfont, "episcopu!" stilijtilor, f. a (inregistratii la


pie, insa trebuie parale multe, caci 0 episcopie ;i un episcop
Biblioteca Academiei in anul 1936).
nu se pot face din nimica toata. Popii sunt lacomi, au lea/a, 62 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Raport llJupra

au pamant, au venit din popor. Jos popii, jos episcopi; ere- stilismului In BOR de La infiinrare pdna in prezent, 8 iulie 1985 (4
tici, jos calendarul nou! $i toaca lumea a ineeput sa srrige file); Aihivele Administraliei Patriarhale, Mitropolitul Glicherie (do-
sar din 1982, fila 1). Despre Glicheria se aminwite ~i In istoria ofi-
impreuna cu el.
dala a lui Constantin Bujor: Aja, de exemplu, Sf rdspandise ji vestea
In 1936, consemnam apari~ia unei bro§uri antisti- despre mtdte femei eredinciollJe care, d;'pii ce ascultau sJ~tur~le duhov-
liste semnate de Grigore Spiru; care arata ea Glicherie nieejti ale pdrintelui Glicherie, pardseau lumea jt se calugareau, for-
§i 'ovarii§ii lui due 0 viala imorala §i triiies. pe spinarea "'//nd IlJtfol primele ajeziiminte monahale de maid Putem mentzon~ "
. ,~"".
°
aici pc fiica domnului Garleanu din Tg. Neam!, pro/,soard La jcoa/iJ .
I' Arricolul Pr. D. Savescu dinRiiuce~ti, Neaml, Stilismullji din ortlj, care ji-a parasit starea socia/iJ ji a pleeat La Jerusaltm, u~de
inepe ianlii aetivitatea, in Universul27 septembrie 1936. a primit marea schima sub numele de Glicheria (ConstantIn Bu)or,
60 Catacombelt Ortodoxiei, nr. 2/mai 1999 (http://www.cata-
65 de ani de peNecutie a Biserieii Ortodoxe Rom/me de stil vechi (oct.
combeleorrodoxiei.ro/index.php/lacasuri-de-cult/1228.htmI) 1924-dee 1989), Editura Schimbarea la Fala, 1998, p. 25).
STILISMUL iN ROMANIA 51
50 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

tia politico-edeziastica prezenta 0 serie de particularitati OrtoMX din Basarabia (30 iunie 1922). In §edin\a din
fata de cea din Vechiul Regal. Stapinirea prisd impri- 16 decembrie 1922, Sfintul Sinod hotiira ci Biserica din
mase Bisericii din aceastii straveche provincie romaneas- Arhiepiscopia Basarabiei trebuie sa se conduca in admi-
d un specific rusofil (pravoslavnic). In marea lor majo- nistrarea ei generala de legile locale care au fost aprobate
ritate, bisericile erau pictate cu sfin\i ai Bisericii Ruse ~i de Sf. Sinod al Bisericii Ruse, completate cu cele cup rinse
aveau inscriptii, in limba slavona63 • Preotii, erau hiroto- in Cartea Pastorala §i, prin urmare, respingea instriiinarea
niti de ierarhi ru~i, iar intelectualii erau educati in §colile averii. In anii care au urmat, a fost 0 lupta surda intre' e1e-
ruse§ti, unii din ei fiindchiar rusificati. , Moscova, care rul basarabean, care ignora sistematic hotiirarile luate de
64
duta prin orice mijloace sa pastreze ideea unitii\ii Impe- Sfintul Sinod, §i Biserica Ortodoxa Romana .
, Documentele pe care Ie-am parcurs arata ca popula-
'; riului Rus in vechile lui granite, avea rot interesul ca, in
Biserica din Basarabia, sa se menlina caracterul rusofil, . tia Basarabiei, in mafea ei majoritate, nu s-a supus hot?-
calendarul pe stil vechi fiind unul din elementele de baza ~irii Bisericii Ortodoxe de indreptare a calendarului . In
ale acestei politici. . zilele de sarbatoare dupa calendarul indreptat, oamenii
Pe de alta parte, istoricii contemporani apreciaza cii mergeau la lucru pe camp §i nu frecventau bisericile, in
politica de integrare a Basarabiei in viata , economicii ' 50- timp ce, in zilele de sarbatoare pe stil vechi; orice activi-
cio-poliricii ~i religioasa a Romaniei a fost un quasi-e~ec, tate inceta, iar satele luau un aspect festiv. Un rol impor-
cii nu s-a acordat cuvenita aten\ie acestei provincii roma- tant in menlinerea acestei rezisten\e pasive I-a avut mi~­
ne§ti §i cii ea nu s-a bucurat de 0 reforma administrativa carea inochentista, puternica in Basarabia la acea vreme,
bazatii pe principiul auto-administra\iei locak. care respingea calendarul indreptat65 • De asemenea, un
Din punct de vedere bisericesc, situatia , canonica rol hotarator a jucat pozi\ia anti-calendarista a unor in-
§i administrativa a Bisericii din Basarabia, regie menta- telectuali cunoscu\i, ca Iustin Fra\iman, prC§edintele Co-
tii prin Carrea Pastorala din 16 iunfe 1918, a continuat
sa fie in atentia mai multor §edinte ale Sfantului Sinod. .. Vezi Dezbaterile Congresului National Bisericesc. Sesiunea or-
o problema viu dispurata a fost hotiirarea unilaterala a dinarii din octombrie 1926, Bucure§ti, 1926, p. 63-65. Aceasdi pro-
blema fusese abordad §i In §edinp Sfanrului Sinod din 24 februarie
derului basarabean de trecere a averii Bisericii din Basa-
1924. care hodrase lncredinprea administra,iei averilor und efo rii
rabia in posesia unei societa\i numite Uniunea Clerului
formate din chiriarhii celor trei Episcopii basarabene. . .
6S Despre inochentism: Arh. Grigorie L. Boto§aneanu, lnochen-
GJ Revista Claml Monahilor reproduce un memoriu al unui
tismul, in Biserica Ortodoxa Romana, anul XLV!, nt. 9 (570), sept.
cfe§tin din Basarabia, adresat Mirfopolirului Gurie, In cafe se arara
1926, p. 679-774; N. Popovschi, MiJCarea de la Balta. Chi~inau,
ca, la 16 ani de la Unire. In unele biserici §i manastiri se pomenesc 1926; 0 stare de lucruri ingrijoratoare Ii mijloacele de a 0 inliitura, in
sfin~ii ru§i, iar nu cei din lara, foarre cunoscu~i, ca Sf. Dimitrie, Sf.
Paraschiva sau Sf. Filoneia (nc. 1111933). MitropoliaMoldovei, marrie 1931. p. 53-58.
52 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

miretului Cre§dnilor Orwdoqi, care a expus In reperare


I STILISMUL IN ROMANIA

doua toace de fier, cu scopul de a chema wt satul dad. se


53

d.nduri convingerile sale Imporriva calendarului Indrep- inrampla ceva. In ziua de 26 iunie 1935, Plewsu a rinur
tacM. Mai mule decir arat, cauza vechiului calendar a fosr o intrunire in localirarea Singureni, la care au participar
susfinutii §i de parridde politice, a§a cum am aratat, multi cca. 400 de srili§ri. in cuvamarea pe care a £Osrir-o, le-a
dimre membrii aceswra fiind stili§ti propagandi§ti67. • spus credincio§ilor ca acum a ramas sa se treaca la fapre.
Mi§carea srilisra din Basarabia §i cea din Vechiul Re- sa dad.me bisericile §i sa se Impotriveasca pana la moarte
gar s-au afiar imr-o permanema legatura. Un rapon al autoritari1or care ar Indrazni sa opreasca consrruirea de
Poliriei an'ita ca, In 1935, doi cerareni din localirarea ba- biserici srilisre. Din acd moment, norau rapoartele Poli-
sarabeana Albiner, Ion Pietraru §i Alexei Scalariki, au luat riei, exaharea religioasa a locuiwrilor s-a manifesrar tari§,
legatura cu Glicherie Tanase, pemru a Ie rrimite un preot iar la slujbde savaqire au inceput sa vina §i locuiwri ai
stHist. Glicherie le-a propus pe calugarul lrimia Plewsu, sardor vecineG8 •
Insa acesra a condifionat venirea lui de exisrenp unui la- Localirarea Albiner-Balti din Basarabia era un cen-
ca§ de cult §i de asigurarea pazei In cazul unor interventii rru srilisr important. I~ cur;ul anului 1935, majorirarea
ale autoritarilor. in scurr {imp, In casa lui Ion Pierraru s~a locuitorilor depusesera cereri de parasire a Bisericii Orto-
amenajar 0 casa de rugaciune, precum §i locuinra calu- doxe Romane §i de [Cecere la srilul vechi. Conform Pre-
garului. Din contriburii benevole, s-au cumparar icoane, fecturii Balri, la dara de l3 iunie 1935, numarul acestora

caqi §i alre obiecte de cult, iar cladirea a fost Intarita eu se ridica la 1368. Prefectura nora in acesr contexr: stiliitii
gard inalt, asemenea unei fortarere. in curte, s-au instalat sunt liberi sa pariiseasca cultul ortodox, dar nu se pot de-
clara adepp ai umli cult at stilului vechi, intrucdt un ase-
6G Arhivele Nafionale, fond Direeria generala a Poli,iei. Dosai menea cult nu exista. Calendarul nu comtituie un cult...
54/1936 f. 3 (Mi/carea stilista de fa incepltturi plina in present. Ra-
port din 29 octornbrie 1936; Frafirnan era pre§edinte al Comite- Comtitupa ii legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe
tului Crt/tinilor Ortodoqi din Basarabia, absolvent al lnstitutului nu admit exercitarea colectiva a cultului ortodox decdt in
de Arheologie al Univerisicl\ii din Sankt Petersburg. seqia istorieo- cadrul oficial al Bisericii Ortodox~9. In acela§i £imp, stili§-
filologidi (J 910). profesor de Iimbi clasiee Ia seminarile teologiee tii s-au adresar Prefecturii pentru schimbarea primarului,
din Pskov. Liseok. Oionef. Pinsk. fondator al Societalii Istoriee B. care nu ii susrinea. au cerur 0 bisericii §i preor, cimidr se-
P. Ha§deu din Chi§iniiu. autor .1 mai multor lucrari despre istoria
p~.rar, .reborezarea rmuror copiilor borez;arl cu 10 ani in
romanilor in Imperiul Tarist. r.'~mbru corespondent al Academi-
ei Rom;;, .din 1919 (Dorina Rusu. Membrii Academiti ·Homlme urma ~i resfin{irea mormintdor credincio§ilor in'5g~ro.LJPfL'a"-l{c'-i-~--
(1866-1999). EdituraAcademiei Romane. 1999. p. 200-201).
G7 Arhivele Nalionale. fond Direqia Generala a Polifiei. Dosar G8 Idem. Dosar 4911 935. f. 42.
4111933. Nota 10980/22 rnai 1933 a Inspeetorarului General de " Arhivele Na\ionale. fond Ministerul Instruqiunii al Culrelor
Polilie Cerniiufi. f. 22. §i Artelor. Dosar 125/1935. f. 79.
54 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 55
in timpul stilului nou (se s£ln~ea dite un pumn de tarana in ape!. Multimea a eolectat bani ~i mai multe obiecte,
de la £lecare mormam)70.
iar Climovici a pleeat eu 4 dirute indircare72 • Jandarme-
In apropierea Pa~tilor anului 1935, sosise in satul ria semnala faptul ca, la data de 18 mai 1935, preotul
Albinet un important agitator stilisr, preorul Nicolae Climovici s-a indlnit eu capii stili§tilordin loealita tile
Climovici, eeta~ean roman de etnie rusa, de numele ci- unde se gaseau ease de rugaciuni stilisre $i a hotarat ea,
ruia se leaga mai mulre incidente care au avut loe in Basa- intr-o zi de lueru, sa ocupe biserieile ofieiale, iar, in eaz de
rabia. In cadrul slujbelor religioase, preotul Climovici 11 nesupunere, sa ataee, ehiar dadi va fi varsare de sange73 .
pomenea (imre eei adormifi) pe impararul Nieolae al II- In noaprea de 17 iunie 1935, la Albinet a avut loe 0
lea al Rusiei, iar riispunsurile in biserici erau dare in lim- adunare la sfar§itul eareia eredincio~ii stili§ti prezen~i au
ba rusa, de~i satul Albinef era format numai din romani. semnat un proees verbal, sub prestare de juramant, prin
Nicolae Climovici fusese hirotonir de episeopul Sera£lm care declarau di sunt gata in oriee moment sa apere eauza
al Vienei §i trimis in Moldova de dincolo de Prur prin stilistii, ehiar eu jerrfa vie~ii. In ziua de 21 iunie, au sosir
srraduin~ele Uniunii minoritafilor ruse din Romania, eare la Albinet sute de stili§ti din sarele inveeinate, eu daruri ~i
a m1lirat activ pentru menpnerea stilului vechi in Basa- sume de bani pentru biseriea in eonstruqie din acea loea-
rabia. Aeeasta asoeiafie - se arara intr-unul din rapoanele !irate, unde, spuneau ei, se va infiinta Episeopia stilisra §i
Politiei - nu urmarea scopuri religioase, ci pur politice, res- Ii se vor aduee ~i dilugari din Veehiul Regac74 •
pectiv dezbinarea provinciei de peste Prut". Autoritatile au emis un mandat de adueere cu termen
De la Albinef, preorul Nicolae Climovici conducea de inclatii pe ~umele lui Climovici, mandat care a fost rri-
agitatiile stiliste ~i in satele vecine. Asrfel, in data de 30 mis seqiei de jandarmi FaJ~ti spre exeeurare in data de 2
manie 1935, se aHa la Ghingheni~Balti, unde a o£lciar un iulie 1935. Climovici a refuzat sa se prezinte la postul de
serviciu religios, apoi a tinur 0 euvamare in fata a d.teva jandarmi ~i a continuat propaganda stiliscl, prevalandu-se
sure de oameni, pe eare i-a sfatuit sa nu asculte'de preotii de un ordin al Ministrului de Interne carre Comandatul
orrodoqi, care iau leafo de fa stat li jefoiese oamenii, in Legiunii de Jandarmi Baia prin care se reeomanda autori-
timp ce el este un martir af credinfei pentru care este con- cltilor locale sa proeedeze eu tact §i prudenta, sa evite var-
damnat fa inehisoare Ii acum nu are bani ca sa se judece

__-
siirile de sange (nt. 2956/1935, publicatin ziarulApararea

70 Arhivele Nationale, fond Diteetia Genetala a Politie; Dosat ...e_~


72 .Arhivele Na\ionale, fond Ministerul de Interne; D;r,,€"''ffiUlQ.l.G
54/1936 f. 13-15 (Mijcarea stilista d, '~'J flletput"ri pona In ;"Z<'1It, neral. de Poli\ie, Nora 770/30 martie 1936: Propaganda sli/istii ia
Rapon din 29 octombrie 1936).
proportii in Basarabia.
71Arhivele Nationale, fond Direeria Generala a Poliriei Dosar 73 Arhivele Na\ionale, fond Inspectorarul General al Jandarme-
54/1936, f. 5 (Mij~area stilista de fa f~ceputuri pond ill
octombrie 1936).
Im;ent,
29 riei, Dosat nr. 25/1936, f. 103.
74 Ibidem. f. 247.
56 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 57

Nafionald din 29 martie 1935). Pe data de 16 august, s-a forte armate pentru restabilirea ordiniF 7. Climovici, au-
prezentat la postul din Fal~ti un nou locotenent de jan- [Or;U moral al acestui incident, a fost condamnat pen-
darmi, care, afland de imposibilitatea execudirii actelor ju- tru port ilegal de uniforma Ii ultra} contra religiei creJtine,
decitore~ti in legatura cu Climovici, a hotiirat sa-I aduci fapte incadrate in art. 181 din Codul PenaF8. Cu toate
cu forp in noaptea de 18/19 august. Singurullucru nepre- acestea, el a reu§it sa se sustraga arestarii §i sa se ascunda
viizut era faptul ci, a doua zi, se serba Schimbarea la Fa~a in comuna Dragane§ri-Baia din Vechiul Regat, unde era
pe stU vechi ~i ci in biserici erau aduna~i sute de stili§ri din pazit continuu de 0 garda formacii din 30-40 de stili~ti79.
satelc:. vecine. Unii chiar se spovedeau dupa priveghere. In toamna anului 1935, a sosit la Albine~ §i Gliche-
In momentul in care jandarmii au incercat sa-I ares- rie Tanase. Un raport al Poli~iei consemneaza prezenp
teze pe Climovici, ~aranii care 11 aparau au opus 0 dar- unui preot anume Glicherie, carese intituleaza episcop §i
za rezisten~a. In invalma~eala produsa, au murit 3 cre- care, in ziua de 20 septembrie, a procedat la sfinfirea unei
dincio§i stili§ti §i au fost ranite mai multe persoane. In biserici in prezenp a cateva mii de oameni. Se zvonea
rapoattele Poli~iei, se menfioneaza ci locotenentul de chiar ea ar dori sa sfinfeasca un schit in satul CalineJti Ii 0
Jandarmi a facut descinderea din proprie ini~iativa fi din capela in satul Soci-Noi, apoi sa mearga in satul NavarneF
exces de zel, pentru a stavili propaganda calugarilor sti- Ii sa oeupe biserica ortodoxa de acolo Ii sa 0 resfinfeasca dupa
li~tF5. Alia cum rezultii din documentele Poli~iei pe care stilul vechtfJo. Climovici a fost arestat abia la inceputullu-
Ie-am parcurs, dar ~i din atticolde de presa, ~aranii sti- nii octombrie 1936 §i adus la Bucure§ti pentru intero-
li§ti care 11 pazeau pe preot erau inarma~i cu revolvere, in gatoriu. 0 ultima insemnare despre Climovici dateaza
timp ce jandarmii aveau carabine76. dintr-un document al Jandarmeriei din 1941, unde se
Dupa acest eveniment gray, Ministerul de Interne a arata ci acesta a fost transferat din inchisoarea Yacare§ti
81
dispus ca jandarmii sa evite sa se mai implice in agita~ii­ in lagarul de la One§ti-Liipu§na •
Ie calendariste fara 0 cerere scrisa din partea episcopiilor
77 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de
respective. In acela§i timp, propunca restabilirea ordinii
Studii. Dosar nr. I bis/1954. f. 38-39 . .
prin arestarea lui Climovici §i a capilor mi~carii, fora de 78 "Procesul preolilor agitatori sti\i~ti" . in Universul din 27 sep-
care aceasta mijcare nu va prinde racldcini, precum §ira- rembrie 1935.
manerea in sat, pe 0 perioada mai indelungata, a unei 79 Arhh .Ie Narionale. fond Direqia General:;' a Poliliei, uosar
54/1936 f.,5, Raporr din 29 octombrie ; 936: Mi,carea stilistli de kz
" Arhivele Nationale, fond Direqia Generalii a Politiei, Dosar inceputuri plinli in prezent. .
80 Arhivele Narionale. fond Ministerul Insrruqiunii. al Culte-
49/1935, Nota nr. 12418/24 iulie 1935 a Inspectoratului Regional
de Polifie al Basarabiei; Ibidem, Nota 13861/19 August 1935. lor ~i Arrelor. Dosar 125/1935. f. 167.
76 Asevedea anicoleledin ziarul Univmul nr. 229/21 VIII 1935; 81 Arhivele Narionale, fond Inspecroratul General al Jandarme-

Dimineara din 22 VIII 1935; Nafionalul nr. 385/24 VIII 1935. riei. Dosar nr. 22/1944. f. 22.
STILISMUL iN ROMANIA 59
58 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

4. Stilismul - problema de siguranta nalionaia §i tonit de episcopul Serafim de la Viena §i d doar acestu-
reaetia autoritatilor ia Ii datoreaza ascultare82 •
Aeela§i ziar Universul considera ci cde doua inci-
Referindu-se la incidentul de la Albinet din 1935, dente, eel de la Albine~ din 1935 §i eel de la Piatra Neam~
Ziarul Universul din 22 august 1936 scria de~pre episco- din 1936, nu sunt decat doua fe~e ale aqiunii comuniste
pul Serafim: Nimeni nu s-a gdndit ca acest slujitor al al- in Romania8 '. Aqiunea cornuniscii pe frontul stilist, opi-
tarului urmare;te alte scopuri, de!inlmd 0 misiune speciaLa na Universul, a creat trei categorii de oameni: instigatori
din partea acelora care aveau tot irlteresul ca in moldove- comuni§ti, profitori (ciilugari fugi~i de prin manastiri) §i
neasca provincie dintre Prut ;i Nistru sa diiinuiasca stari credincio§i incon§tien~i, fanatiza~i. Interna~ionala a III-a,
anormale ji, cum agita;iile comuniste au giisit rezistenfa in prin instruqiunile pe care le-a dat conduciitorilor stili§ti
masa moldoveneasca legata de neam ;i de glia stramo;easca, din Romania, a ordonat specularea problemei calendaru-
au giisit prielnic sa agite chestiunea calendarului indreptat. lui prin incurajarea §i instigarea satenilor impotriva sti-
Aeeasta era misiunea episcopului Serafim, care formase in lului nou. Procesele care s-au perindat in fa{a instan~elor
Basarabia 0 jabrica de hirotonisit preofi, elemente peseuite militare au dovedit amestecul nefast al comunismului.
dintre eei mai perieulo;i agitatori... Taranul moldovean din Basarabia a putut fi, astfel, ta-
Episcopul rus Serafim fusese expulzat din Basara- ;at intr-o aqiune despre care el credea ca vine intru apa-
bia §i se stabilise la Viena, unde i§i avea sediul 0 im- rarea credintei
, srramo<p<ti.
y -y Instructiunile
, Internationalei
'

portanta centrala de propaganda comuniscii. Ind din III ordona conduciitorilor din umbra ai aqiunii stiliste
1926, aici se mutase centrul coordonator al Partidului din Romania sa lucreze in a§a fel, Incit sa separe 0 pane
Comunist, prin crearea unui Birou politic pentru strai· din locuitorii unui sat de Bisericii, promovand moldove-
natate, care era abilitat sa ia decizii cu privire la activita- nismul, ca anexa a panslavismului. Aceea§i parere fusese
tea peR din interiorul Romaniei. Serafim se considera exprimata §i de Episcopul Tit Simederea al Hotinului,
delegat oficial al Sinodului rus din diaspora §i al Mi- care, la conferin~ele pastorale ~inute la Soroca in toamna
tropolitului Antonie pentru Basarabia. Aici, a hirotonit anului 1936, a aratat cii stavrostilismul este propagat de
preo{i pentru Biseriea Nafionala Ruseasea din Basara- agen~i aflati in slujba comunismuluiM . Din contra, zia-
bia dintre persoane fara niciun fel de prega.[ire §i fad
82 Arhivele Na\ionale. f"nd Inspectoratul General al,landarme-
stud ii, pentru a deveni varfuri de lance ale stilismului.
riei. Dosar nr. 25/1936. f. 59. .
~tim cii preotul Climovici a tost convocat la Episcopia " Articolul Stilismul eslt 0 aCfiune de instigatie comunistti. in
Hotinului, in luna manie 1935, pentru a da explica~ii Uni versul. 22 septembrie 1936.
in legatud cu agita~ia stilista pe care 0 desfa§ura in Ba- 54 Arhivele Na\ionale. fond Direqia generala de Poli\ie. f. 32.

sarabia, dar a refuzat sa mearga, spunand d a fost hiro- Nota 3021/13 octombrie 1936; Vezi}i articolul Calendarul indrep-
STiLISMUL iN ROMANIA
61
60 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

rele cu simpatii comuniste, In frume cu Adevdrul, au in- de la Piatra Neamf, alaturi de Glicherie nnase §i Vasile
cepue 0 campanie de solidaritate fa~a de calugarii stili~[i Buzdea86. Preotul ortodox din Brusturi mai adauga fap-
aresta~i , care erau prezemafi ca mm"tiri ai credinfei. rul ca, dupa terminarea razboiului, Ana Pauker ar £l rev~­
tn ceea ce prive§te legatura dimre mi~carea stilista nit la Brusturi, aloclnd fonduri mari pentru reco~stru.l­
din Vechiul Regat ~i mi§carea comunista aHad in ilegali- rea bisericii: Dupd reconstruirea bisericii din Brusturz, Vastle
tate, Arhivele Administra~iei Patriarhale pastreaza dteva Btwiea, viizdnd cd afacerea ett Biseriea stilista merge strund,
documeme interesame care vorbesc de implicarea Anei acum jiind pensionar, a invdftlt rdnduiald de ednt'!,ret, a pu:
Pauker in sus~inerea stilismului. Intr-unul din acestea ci- mdna pe bisrned, iar pe Glieherie I-a indepdrtat. In acea,sta
tim: in mod clandestin, in randul stili~tilor s-au strecurat situatie, Glicherie a plecat in par~ile Falticeniului, unde a
Ana Pauker, travestita in monahie la Brusturi, ~i Teohari Infii~pt mai t:1rziu Manastirea Slatioara.
Georgescu, travestit in ierodiacon la parohia Rada~eni­ Se §tie ca, In perioada imerbelica, Ana Pauker s-a
Suceava, ambii venifi de peste Nistru. Ei au facue propa- aflat de trei ori in Romania cu misiunea de a organiia
ganda comunista in mijlocul stili~tilor, asigurandu-i pe mi§carea comunistii, fiind ares tad de fiecare dad ca pe-
ace§tia d, atunci dnd vor ajunge la pueere, vor face ca riettlos agitator eomunist. Astfel, a fost arestata in iunie
Biserica Ortodoxa Romana sa revina la calendarul iuli- 1925, in aprilie 1929 §i in iulie 1935, clnd a fost jude-
an. De aceea, mulfi adepfi ai stilului vechi s-au inscris in cadi. in faimosul proce! de ld Craiova (iunie 1936) §i con-
Partidul Comunist ~i au fost persecutafi apoi, in timpul damnatii, impreuna cu alte nume cunoscute ale mi§carii
regimului antonescian, £lind acuza~i de bol§evism 85 . comuniste in Romania, sub acuzafia de a £l intrat in le-
Raportul imocmit de preotul Niculae Gheorghe, pa- gatura cu asociapuni din strdindtate in scopul de a primi
rohul din satul Brusturi, se refera la 0 imalnire Imre Ana instruetiuni ii subvenpi pentru pregdtirea revoluttet eomu-
Pauker §i Glicherie Tanase, pe atunci alungat din Manasti- niste din Romdnja87. Ana Pauker a fost eliberata abia In
rea Neamt. Ana Pauker I-ar £l incutajat pe Glicherie sa im- 1941, cu ocazia unui schimb de prizonieri politici iotre
brafi~eze cauza stilismului, promitandu-i un viitor mare. Bucure§ti~i Moscova. Astfel, Guvernul Roman i-a pe~­
Cu sprijinul ei £lnanciar, s-ar £l construit biserica din satul mis And Pauker sa piece la Moscova in schimbulrevent-
Brusturi (ea se recomanda ca 0 vaduva din Bucure§ti, foar- rii in tara a lui Mo§ Ion Codreanu, vechi frunta§ al Con-
te bogata, care dorea sa construiasd biserica in amimirea
sOfului) §i tot ea ar Ii Incurajat moral §i material revolta
.
siliului National Roman din Bucovina. .

S6 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte. Raport asupra

tat Ii propaganda rusd ill Basarabia, aparut in ziarul Cuvdntul, 18 stilismului in BOR de fa infiin;are pIma in prezent, 8 iulie 1985 (4 ~Ie).
87 Srelian Tiinase. Clienfii lu' tanti Varvara, Edirura Hurnantra~.
aptHie 1926.
85Arhivele Administraliei Patriarhale, Raportintocmit de PS Ghe-
Bucur~d. 2008, p. 238-241 (tanti Vttrvara era nurnele consplratlV
rasim Hunedoreanul. athiereu vicar-misionar al BOR la 27 febr 1990. pe care comuni~tii in i1egalitate 11 diideau Siguranlei).
62 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STiLISMUL IN ROMANIA 63

In cel de-al treilea sejur, Ana Pauker sosise la direct i- Sperarn ca 0 cercetare ulrerioarii a documentelor din Ar-
vele directe ale Kominternului, pentru a reorganiza Pani- hivele Nationale, in special documentele Politiei §i ale
dul Comunist Roman, urmand sa aqioneze in Romania Jandarrneriei din perioada interbelica, sa arunce lumi-
prin refele clandestine de spioni §i agenfi, alirnentate din na asupra acestor aspecte imponante legate de aparitia §i
fond uri secrete. Odata cu ea, au sosit circa 50 de activi§ti dezvoltarea mi§carii stiliste.
§i agenfi cu fonduri, pentru a subvention a actiunile co- Sigur este ca mi§carea stilista, in ansamblul ei, a fost
muni§tilor §i a plati avocafi in eventu~litatea ~roceselor. monitorizata de autoritatile romane in aceI3§i fel ca §i
Stirn, deasemenea, ca, pentru a-§i ascunde identitatea, mi§carea comunista sau cea cuzista (legionara) §i eonsi-
Ana Pauker §i-a procurat un act de identitate fals, pe nu- deratii 0 problema de siguranta nafionala. Incidentele de
meIe Maria Grigor3§, eliberat de Primaria Piatra Neamt la Albinet §i Piatra Neamt Ie-au demonstrat autoritiifi-
cu nr. 34163/5732 in data de IS octombrie 193488. ' lor ca agitatia stilistii se poate transforma intr-o mi§care
Informafiile oferite de preotul onodox din Brusturi contra regimului rom!inesc ji a ordinii de staf9 • La data
referitoare la legatura dintre Ana Pauker §i Glicherie Ta- 20 septembrie 1936, un convoi de peste 100 de care din
nase urmeaza sa fie confirrnate sau infirrnate de alre do- Albinet trecea Prutul, indrepdndu-se spre Baia-Neamt.
cumente de arhiva, eu atilt mai mult cu cit contributia In zilele urmatoare, caravana eu stili§ti a fost oprira la
comuni§tilor care activau in ilegalitate la dezvoltarea s~i­ Ia§i, Politia §i Jandarmeria operand mai multe arestiiri.
lismului in perioada interbelica este un subiect ce meri- Conform declarafiilor date de preotii §i calugarii retinuti
ta aprofundat. Nu excludem posibilitatea ca Ana Pauker pentru cercetari, convoiul trebuia sa ajunga la Brusturi,
sau alfi agenfi comuni§ti sa fi intrat in legatura cu stili§tii unde, in data de 21 septembrie, Glieherie Tanase eonvo-
la un anumit moment §i sa fi susfinut material §i moral case un mare eongres al stili§tilor.
acteie de rebeliune ale aeestora. Personal, nu consider 0 Din acest moment, reaqia autoritatilor a fost foarte
coincidenta faptul ca cde rnai grave incideilte intre sti- dura. Mentionam
, ca, inca din manie 1936, se afla in vi-
li§ti §i autoritatile statutului, soldate cu morfi §i raniti, goare noul Cod penal, cunoseut sub numele de Codullui
au. avut I~c intre anii 1934-1936, cind Ana Pauker §i Carol al II-lea, care prevedea pedepse aspre pentru aete-
alp agenp comuni§ti s-au aflat pe teritoriul Romaniei. Ie de rebeliune fata de un corp administrativ sau judiciar
sau de 0 autoritate publica, pentru a!!ifiiri, instigiiri ji alte
... Col. Magistrat Cetate, Crnspirafia comunistii ill Romdnia Ii delicte contra ordinii publice, pentru aceia care, flrii incu-
ev~etcaAn~ Pauker in fita Justitiei Militare, 1941 p. 18. Cetate a fost viin!area autoritii!ilor pub/ice, se organizeazii militiirejte {i
;nm Comlsar Regal, ~eful Parchetului Militar ~i procurorul acuzlirii
In .procesul comuni~rilor de la Craiova. Acee~i informarie 0 gasim
89 ArhiveleNarionale, fond Direqia Generala a Poliliei, Dosar
~I In documenrele de arhiva: Arhivele Narionale, fond Direcria Ge- 5411936, f. 3, Raporr din 29 octombrie 1936: Mijcarea stilistii de fa
nerala de Polirie, dosar 24/1935, nota 2424, f. 56. ' incepumri pdnd in present.
64 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 65

pentru delictele contra cultuluPO. La sfar§itullunii septem- aCe§tia au fost internati in trei schituri izolate, sub paza
brie 1936, Jandarmeria a descins in toare eentrele stiliste ·andarmilor, astfel: la Schitul Iezeru-Valcea (11 persoa-
imporrante, a arestat agitatorii, a perehezi~ionat locuin~ele ~e, printre care Eustatiu Andreescu, Dumitru Bida§cu,
stili§tilor §i a sigilat casele lor de rugaciune. Conform da- pamvu Hoisu), la schitul Cheia-Prahova (14 persoane),
telor oferire de Ministerul de Interne, in urma perchezitiei respectiv la Sehitul Varziire§ti (32 de maici) 92.
de la Brusturi, au fost gasite arme, cartu§e §i grenade, dar in timpul regimului Antonescu (1940-1944), cul-
§i mai multe obiecte care ad-tau viata imorala a dilugarilor. tele pe stil vechi au fost, praetie, unite cu Biserica Orto-
Prin Hotararea Consiliului de Mini§tri nr. 2617/4 doxa. Prin Decizia Ministerului Cultelor §i Artelor nr.
noiembrie 1936, Guvernul a confiseat bisericile §i casele 42352/9 septembrie 1940, publicata in Monitorul Ofi-
de rugaciune stiliste.ln acela§i rimp, Ministerul Cultelor §i cial nr. 216/17 septembrie 1940, statui roman recuno§-
Artelor, prin decizia ministerialii nr. 4781121 aprilie 1937, tea 7 culte, stipuland in mod expres ca, in afara de aces-
a interzis eu desavar§ire activitatea a 10 asocia~ii religioase tea, nu pot exista asocia{ii religioase sau secte, care, de fa
care propagau doctrine de natura sa adud atingere legilor data prezentei Decizii, sunt desftinfate de drept ii de fapt.
de organizare a statului §i a institutiilor sale, printre acestea Prin Legea 927/1942 (Monitorul Ojicial nr. 305/30 de-
nwnarandu-se §i stili§tii. 1n aceasta horarare, se stipula d cembrie 1942), toate asociatiile §i sectele erau desfiintate,
organele administrative ii poli{ieneiti vor inchide casele de ru- iar bunurile imobile, fondurile §i arhivele lor treceau de
giiciune ale acestora; vor opri orice propaganda de prozelitism drept in proprietatea Statului. A§a se face ca, in rapoarte-
religios, jie ca aceastii propaganda se face verbal. jie ca se face Ie Inspeetoratului General al Jandarmeriei din anii 1942,
scm, prin riispdndirea de broiuri, reviste, de catre colportorii respectiv 1943, stili§tii nu mai sunt mentionati in drep-
acestor asocia{ii religioase interzise; pentru cei ce nu se v(}r tul rubricii curente religioase'H.
supune fa aceste miisuri administrative sau poli{ieneiti se vor
dresa acte de dare in judecatii, ca tulburatori ai ordinei publi-
ce ii contravenien{i fa legile de apiirare ii linitte a statuluP' .
In ceea ce ii prive§te pe condudtorii §i agitatorii
stili§ti arestati, §tim ca, dupa ispa§irea pedepselor legale,

9OCodul Penal al bi C.rol al II-Ie. a fost promulg.t cu In.lml


;:; cret Reg.1 nr. 471117 martie 1936 §i publicat ill Aonitorul Ofici-
al nr. 65/12 martie 1936.
91Decizia nr. 4781 din 1937 privitoare fa Interzicerea sectelor ,i 92 Arhivele Nalionale, fond Inspeeroratul General al Jandarme-
Asociafiunilor religioas•. Publicata in Monitorul Olicial nr. 93. par- riei. Dosar nr. 22/1944.
tea Jl21 aprilie 1937, Bucure§ti, 1937. "Idem. Dosar 74/1942, respeedv 112/1943.
STiLISMUL iN ROMANIA 67

III. StilismuI rnai bune organiziiri Ii cer sd iIi recapete vechile lor biserici
In perioada comunisdi stiliste, deschiziind proeese in justitie in acest SCOp95. In ta-
belul eu simafia eultelor tolerate, sunt menfionate cen-
trele de la Rada§eni, Bune§ti, Boroaia, Dragu§eni, Ra~ea,
Liteni, Climaufi, eu un numar total de 749 de stili§ti.
Tod , eonduciitorii mentionati
, , in fruntea aeestor comuni-
tilfi faeeau parte din Frontul plugarilor, una din anexele
1. Mi§carea stilista in primii ani ai cegimul .
nist (1945-1954) UI comu- Partidului Comunist Roman.
In mai 1946, aeeea§i grupare stilista, intitulata de aeeas-
ul ~upa 23 august 1944, unul din obiectivele Minis-
til data Cultul Creltin Traditionalist, condusa de un laic, Ion
ter UI Culteloc a fost e1iminarea masuriloc luate de catre Movileanu, a obfinuc aucorizafie de funqionare din pactea
mareulFlul Antonescu in privinfa eultelor religioase Gu Ministerului Artelor §i Cultelor. In doeumentul olicia! ci-
vern Petru Gro - b . - tim: CreItinii Traditionalifti se recunosc in mod provizoriu ca
za a aratat 0 undvointd speciala fata de
aeestea prop una d . -
I'
b'" ,
n U-§I sa resta I1easea tratamentul egal
aspciatie religioasd, putdnd practica liber toate actele de cult Ii
a tutu.roc eultelor. Aeeasta politici servea deopotriva ea toate slujbele liturgice pentru membrii lor pdnd fa aparitia noii
;t~ategle e1:et~rala, in vederea alegerilor din toamna anu- legi a cultelof!6. Aeeasta aucorizafie provizorie de liberii fune-
UI 19~6, cat §I ea modalitate de a fine in §ah Biseriea 0 _ ponare le-a permis stili§tilor sii-§i a!cimiasca un Starut de
todoxa Rom'ana. -94 r organizare §i sa eonstruiasci biserici §i miiniistirj97.
I In data de 3 august 1945, stili§tii organizati sub nu-
m~ e Soaetatea Cultului Creltin Traditionalis/d' " Arhivele Narionale, fond Inspectoratul General al Jandarme-
Mzre ti . d p , m com. riei, Dosar nt. 1911946, f. 19 (Nota informativil nt. 711).
'JU '. utn~ au pcimit raspuns alirmativ la ee-
e§ 96 Legea nt. 26 639/28 mai 1946, publicara in Monitorul ofl-
rerea de praetlcare Ilbera a eredintei (Anexa 5) I d' cial, partea I, nt. 216/3 iunie 1946, semoata de Mihai Ralea, mi-
. , d .., . me lat,
el c~apar III oeumentele Jandarmeciei eu mentiunea cii nisttu ad-intermim; Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor,
au meeput sd foed 0 intensd propaganda in seopul unei edt Direeria Studii, Dosar nt. 1/1945, £ 36. Despre roleranp din 1946,
Alexandru-Alin SjJinu, Sectele religioase in rapoartele Serviciului de
94 George Enache, Strategii d. . ,hl . Informafii al Armatei, in Partidul, Securitatea Ii Cultele, 1945-1989,
a cullelor reli<rioase lab d. e til;' ~are i' atragere fa colaborare Ed. Nemira, 2005, p 117-124 (p. 118).
"'- e orate e ·,,,tontattle ... d' R
in perioada 1945-1948 :". . comunzste In omania " Arhivele Nationale,
, fond Minisrerul Cultelor, Directia, Stu-
Vtre
Ortodoxe Roman-' C' cu ~ Penw. speetala asupra cazului Bisericii
<, In azetete SAS I / dii, Dosar nt. 111945, £ 51; Ministerul Cultelor, DiTeeria Studii,
Geor~e Enache, Adrian Petcu, Patri;r~:i J~~:~i~n20iO~' p. 53-93; Dosar nt. 1/1948, lila 42 (Aurorizarie nt. 30128 febru.rie 1948 prin
todoxa Romana in anii 1948-19'4 Ed' P I tsenca Or- " care Cultul Creftin Tradifionalist aurorizeaza construirea unei rna-
U' , Itura arrener, 2009, p. 21. : nastiri de maiei in com. Gage~ti, judo Putna).
68 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL IN ROMANIA 69
In anu11947, Ministerul Cultclor a recunoscur 0 alta tn anul 1948, Ministerul Cultelor a inifiat 0 anche-
grupare stilista, Asocia{ia Religioasd a Cr~tinilor Tradifio-
- penrru a vedea care este situafia Cultului Tradifiona-
nali~ti de Riisririt, cu sediulla Targu Neamr, prin decizia :t. Presupunem d 0 astfe! de ancheta.a vizat §i Cultul
nr. 30630/1947. Aceasrii Asociarie era condusii de Gheor-
n.. osfavnic dar nu avem documente In acest ,sens. In
ghe Iacoba§ §i de Gh. Mo§neag~ §i il avea ca §ef spiritual nD , _ -di
0

rapo nul care s-a intocmit cu ace! prilej, se arata ca,


f, ,n
pe Glicherie Tanase. Pe Iacob3§ 11 giisim semnand ca pre- 0

• tregul comitet de conducere, cel care se ocupa e ectlv


ledinte al Asocia,tiei Cultului Creltin Ortodox Tradifionalist In Asociafie era Movileanu, ceiIal b'
de fi mem n necunosca• nd
la 5 febr. 1947, iar mai d.rziu ca reprezentant administra-
.maria organizaroridi reala a acesteia, De§i I in
. _statlit
. se
tiv al Cultului Creltin Pravosfavnic de Riisdrit (31 august Sl ,
revedea di Asociafia poseda urmatoare e unttap: paro-
1948)98. tn acela§i timp, incepea construirea Manastirii
hia, proropopiatul, miinastirile §i catedrala, in fapt, doar
Schimbarea fa Fafrila Slatioara. Conform surselor stiliste,
parohia avea 0 existenfa reala. .
piatra de temelie a /ost pusri de Prea Sjinfitu! Glicherie Tri-
nase, arhiepiscop Ii Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Riisri- Preofii sau monahii, se nota in raport, ~u fun~p~­
rit. fa vremea aceea ieromonahul Glicherie99 • neazii tOfi la parohiile ararate de administrap~ AsOCI~P­
Documentele de arhiva pe care Ie-am parcurs arara ei §i nici nu poseda acre in legarura cu sirua~la 10:, CI se
d intre cele doua grupari stilisre a existat 0 pllternid ri- poate spune cri personalul deservent al asoClapel este I.n ~er­
valitate §i 0 incercare de a atrage instirufiile sratului (Mi- manenta mijcare, trec!md de fa 0 parohle fa alta, fli,m sa jie
nisrerul Cultelor, dar §i Consiliul de Mini§rri sau Minis- cunoscut acest lucru Ministerului §i in baza unul szmplu
rerul Justifiei) pentru solufionarea conflictelor dintre ele. ordin emis de prejedintele Asociafiei. Persona~ul dese~vent
oTradifionaliJtii considerau d pravosfavnicii de la Targu se recruteaza dintre dilugarii pedepsifi sau dmtre cel care
Neamr constiruie 0 dizidenfa, 0 faqiune ie§ita din cultul' au fost pensionafi in cadrul cultului ortodox. .
lor. Movileanu reclama, la un moment dar, faprul d Ia- La biserica parohiei Movilip, un centru Im~orta.n~
coba§ a atras la el pe unul din preofii din cultul nostru §i, al tradi{ionalijtilor, se slujea pe un antimis al ~PIscoplel
£ida respecra condifiile Legii culrelor de parasire a unui Romanului, emis in 1905 de Episcopul Gheraslm pentr~
cult §i trecere la altul, i-a eliberat ordin de serviciu, ceea Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna TI-
ce a constiruit un echivoc pentru auroritiifi, deoarece pre~ fe§ti-Putna. Parohia nu poseda registru de cun~nii, .bot~­
otul respectiv aveil douri rdnduri de acte'oo. zuri inmormantari, de asemenea nu exista 0 Sl(ua{le dIn
care'sa se poata vedea veniturile §i :cheltuielile p~rohiei. ,
, 98 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia Stu- Registrele de cheltuieli §ivenituri erau, de fapt, nt§te c~r­
dii. Dosar 111948, f. 116, 176.
nete personale ale lui Movileanu, {inure intr-o dezordme
99 Catacombele Ortodoxiei, nr. 2, mai, 1999.

100 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Directia


at OrganizIlfiei CutNtlui Creltin Traditionalist din R, P. Romlind
Studii. Dosar 111948, f. 18-21. Memoriu inritular lstoricul pe sdm
(seris chiar de ei).
70 P
R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 71
ne:n;.ii~t~/~itd ~i tara niciun act justilicativ, nici la che! .
tU/e I §I mCI la venituri. La ultimul congresal As . ..- orrodox, romano-carotic, armeano-gregorian, crqtin de
care se tin d d OClatlel rit vechi (lipovean), 4 culte protestante (reformat, evan-
, use pe ata e 5 septembrie 1948 "
problema as'" . , se pusese ghelic-lumeran, sinodo-presbiterian §i unitarian), 4 neo-
f Ii g I~II unUI episcop, care sa slinreasca preotii
nne, se mal constata ca A ' . , . protestante (baptist, adventist, penticostal, crqtin dupa
. soclapa se sustrage in d
VOlt ~upravegherii Ministerului 10 1. mo Evanghelie), 2 culte necre§tine (mozaic §i musulman) 10" .
In 1948, a fost votata noua Lege a Cult I (L De§i reprezentanrii stili§tilor au cerut recuno3§terea, Cul-
177/4 august 1948) e or egea ml Traditionalist fiind inregistrat cu nr. 36857/1948, iar
.. " ' care garaota formal Iibertatea de
c~n~.tI!nra §i Ii berra tea re!igioasa pe tOt cup' I R Culml Pravoslavnic cu nr. 41768/1948, aceasta nu Ii s-a
bhcll Populare Romane f I" nnsu epu- mai acordat. Astfel, prin efectul Legii pentru Regimul
tul I ' . n rea Itate, a~a cum se §tie, sta-
Cultelor in Romania, niciuna din aceste doua grupiiri sti-
iar ~~n~:t:~r~t~ c~nducerea problemelor ecleziastice,
liste nu a mai fost recunoscuta de Statui Roman 104 •
ve h . u te or era mal mult un for de su ra-
g. ere §~ c~nuol. Noutatea absolura. a acestei Ie
data de eh~ma.~ea distinqiei iotre cult istoric §i asO~atiea
ter os va inainta, prin Minisrerul Cultelor, spre examinare Ii aprobare,
toate orgamzarule cu caracter religios liind ." statutul sau de organizare Ii funcTionare, cuprinzand sistemul de
un tidu . 1 numlte cu organizare, conducere §i administrare, inso"tit de mirturisirea de cre-
genenc, Cu,te religioase. Peotru a put fi '.
na legal cult!. b' ea uncpo- dinp. respectiva (art. 14). $elii cultelor, precum Ii mitropotirii, ar-
, e e tre ulau sa uimita Ministerului C I I hiepiscopii, episcopii, superintendenrii, administratorii-apostolici,
statutul de . . fu u te or
. o~ganlzare §I nqionare, iar ulterior erau re- vicarii-administrativi §i alfii, avand funqiuni asemanatoare, al~i
c.unoscute prm decret al Prezidiului Marii Ad ". N sau numili in conformitate cu statutele de otganizare ale cultelor
ponale 102 C '1 . unan a- respective, nu vor /i recunoscuri in funqiune decat in baza aprobarii
. u acest pn ej, au fost recunoscute 14 culte:.
----
A h' I 101
Prezidiului Marii Adunari Narionale, dara prin decret, la propune-
rea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor. inainte
rive e NarionaIe fond M" I
dii. Oosar 1/1948 f 1-9 (R' J m!Sterll Cultelor. Oireqia Stu- de intrarea in funqiune, tori ac~tia vor depune juramanrul de cre-
, . eflrat aespre SJtUtZt' A . . m " 1
Crejtinilor Traditionali'" d,' M" ,la soelar re igioase a dinra in fap ministrului cultelor (art 21).
102 0 . , 1 III Ireejtl-Putl/a).
10) Nicoleta Ionescu-Gura, Stalinizarea Romdnie;' Republica Po-
ecret nt. 177/1948, Monitorul Oli . I .
tembrie 1948 Culte'e I" Cia nr. 204 dm 3 sep- pulard romdnd 1948-1950: rransformdri imtitu,tiollale, Editura Bic
. " re tgloase Sunt libere s· .
riona liber daed praetieile ji rituaI II a Ie organrzeze ji pot fone- All 2005, p. 382-390.
seeur.itdtii sau ordiniipub" . b u ~r "u sum eO"trare Comtitu(iei, 104Imputernicifii de la Ministerul Cultelor notau cu aceasra
I igioase,' penrru a putea s lice jl unewr morav . ( 6) C I
"' . Urt art . u tele re- oc~.zie: Statutele .aratd .cd personalul de eo"du.cereal r;rupdtilo r li,p-
a se orga!>'"eze ~I s· fu .
sa lie recunoscute prin decret al P -'d' I . ~ ~cponeze, Vor trebui sit de pregdtirea necesarii, nu retqqtt sii prezinte struetura pretinselor
Ie, dat la propuner<a Guvern I . ~ezl IU UI am Adunari Nafiona- eultt intr-un amamblu unitar de principii doerrinare. Redaetarea este
cUItelor. In cazuri bine .u Ul, 10 urma recomandiirii ministrului hMtiea, prolixii, nesistematied, "ereUjind sa se dea 0 formii de statut
~ motlvate se va purea
In acela~i mod (art 13) r d retrage recuno~terea propriu-zis (Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Oireqia
. . n ve erea recunoa§terii, /iecare cult religi-
Studii, dosar nr. 1/1948, f 47).
72 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 73
.. I~ mod surprinzaror, din acest moment, mi~carea In cursul anului 1950, conducerea de la Targu
stIhsta s~ ~r~anizeaza ~i devine foarte vizibila In raport Neam~ a Ineereat de mai multe ori sa ia legatura eu Bi-
cu autontaple comuniste, a§a cum yom vedea mai de- serica Ortodoxa Rusa, inrervenindu-se chiar la Ministe-
par~e. I.n ~nul 1950, traditionaliftii aveau 18 parohii, 5 rul Cultelor In aeest sens. In ziua de 22 octombrie 1950,
~chl.tun ~I 3 manastiri (Bradi~e1, Copiiceni ~i Furceni), eu oeazia deschiderii cursurilor Seminarului Monahal
III tI":p ce pravoslavnicii aveau 27 de parohii (Anexe- Neam~, In prezenta Patriarhului ~i a Episcopului siri-
Ie _6. ~I 7). Denumirea oficiala a gruparii conduse de la an Vasile Sa macha, un credincios pravoslavnic din sacul
SlatIoara, a§a cum apare In Pastorala din 1950 carre . Oglinzi-Neam~, crezand cii este yorba de un episcop rus,
tori Cre§tinii Pravoslavnici, semnata de Glicherie Ta- dupa cum se dusese zvonul, a prezentat un memoriu prin
nase, era Adunarea religioasii a Creftinilor Pravoslavnici care cerea ca Patriarhul Alexei I al Moscovei sa Ie sfin-
Tradi(ionali de Riisiirit din Republica Popufarii Romdnii ~eascii un episcopl05. Traditionali~tii sau, cel pu~in, 0 par-
(Anexa 8), In timp ce gruparea condusa de Movilea- te a acestora aveau 0 aid viziune In acest sens. S-a pastrat
nu se numea Cultul Creftin Traditionalist. Este intere- o serisoare a monahului Macarie Neaqu de la Sehitul Sf.
sant de men~ionat ca, In documentele emise de aceas- Gheorghe-Copaeeni, prin care i se cerea Patriarhului Jus-
~a grupare.~tilista, Movileanu semneaza ca prefedinte, tinian Marina sa-~i dea consim~amantul pentru sfin~irea
lar Gamallll Papil, ca administrator tainic fi duhovnic unui episcop al stili§tilor (19 ocrombrie 1950)106.
(Anexa 9). La sfar§itul anului 1950, a existat 0 tentativa de fu-
in anul 1948, avusese loc Consfatuirea de la Mosco- ziune intre cele doua grupari stiliste, In vederea inirierii
va, unde Patdarhii Rasaritului hotarasera cii atat c1erul unei aqiuni coordonate pentru obtinerea recunoa§terii
cat §i credincio§ii din fiecare tara SUnt darod a serba dup~ din partea statului. Astfel, In data de 17 noiembrie 1950,
cale.ndarul .adoptat de Sfantul Sinod al Bisericii respecti- o delegatie de la Manastirea Slatioara s-a aflat la Mir-
ve, lar Pa§tJ!e, ~u~a calendarul nelndreptar. De§i stili§tii ce§ti-Purna, prezenrand lui Movileanu un proces verbal
nu au fost Illvltafl la aceasta Conferinta, hmararile sale Incheiat la Slatioara, In care erau consemnate punctele
i-au vizat In mod indirecr. Pranic, In u~ma acestei hota- de vedere ale foCfiunii din nord (Glicherie-Mo§neagu). In
dri, diferen~a de calendar nu mai putea constitui un te- ziua de 19 noiembrie 1950, a avut loc 0 Intrunire la Fur-
mei p~ntru existen~a stilismului ca ~i cult separat, acesta ceni-Tecuci, la care au luat parte calugari §i mireni atat
,,
." devenmd 0 problema inrerna a Bisericii Ortodoxe Ro- din gruparea Movileanu, cat §i de la Slatioara. In urma .
mane. Co_n§tienri de aeest lucru, stili§tii au Ineepur, pe de discutiilor, s-a cazut de acord ea pre§edintele §i eonduca-
~ par~e, sa e.aute ie~a~hi pentru a forma un sinod separat
§I a huotom preop, lar, pe de alta parte, sa actioneze In
'0' Ibidem, ( 47-48.
,.. Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
vederea unificiirii mi~ciirii stiliste. '
dii, dosar fir. 2/1950, f. 31.
74
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 75
torul Cultului unificat sa fie un cleric ales prin tragere la
sorfi dintre cei propu§i de cde doua parfi, in numar ega!. n "[ederaliza" in
. "entnt aeputea rdndul. cultelor reeunoscu-
v •

p . pveluera in eomun - in lupta aetlVa pentru menftne-


In acest context, faqiunea Targu Neamf a propus sa nu tejl " fu ..
- "Ill Mai mult pentru evitarea con
se inai repete botezul celor ce trec !a stilism, iar purtarea rea cauzez. pactt . , . . ..Zlel
al ce
. utea face intre membrii cultului §i credmClO§ll tor
barbii §i petrecerile Bid muzici sa nil mai fie obligatorii. ~p 'IM"
Faqiunea Movileanu, din contra, a fost de parere ci bo- eonreslU nl' , in conformitate cu instructiUnI
. c· 'I e '100steru-
.
tezul trebuie repetat, iar la nun\i muzica trebuie inter- lui Culteior, ei l§i alegeau un semn distinctiv ob Igatoflu
zisa, de asemenea sa se interzica fumatul §i sa se aprobe enteu tot personalul deservent, §i anume 0 er~ee de fir
oprirea totala de la lume. Tradifionali§tii mai propuneau ~
me
on)' urad de ambeie parti eu doua spice, care sa fie pur-
' d 112
ta de monahi preoti §i maici pe braful rept .
V

ca sediul central sa fie la Foc§ani, iar la Targu Neamr sa


ta Alre memorii , aur fost trimise in a n I 1952"3
u . . 'm
fie subcentrala, in timp ce pravos!avnicii voiau ca sediul
aralel cu reclamarii impotriva gruparii de la Platra
~eamr. ~r~vosla~mCl
central sa fie la Ta.rgu Neamr'07. In cde din urma, parr
ile Tradifionali{tii Ii reclamau pe pen-
nu au clzut de acord nici in ceea te prive§te pre§edinria
cultului unificat,08. rcu urmatoarele delicre: instigare publIca, d~lIct con t:a
Cultu! Cre§tin Tradifionalist condus de Movileanu s-a eulrului (convertire ilegala), uzurpare de ml~, fals 1~
eemarcat printr-o aqiune sistematici in vederea recuno~­ aete publice, solicidnd §i Administra~iei P~trIarhale sa
terii legale, trimirand mai multe memorii !a Ministerul se pronunfe dad aceasta se ,simre lezara de utularur,a lor
Cultdor, precum §i la alte institufii ale statului. Intr-unul §i 0 considerii uzurpare '14 • In acesr an, 1952: ~~au )fire-
din acestea, putem citi: Noi, Cultul Cre{tin Tradj,tionalist, gisrrat mai mulre cazuri in care pravoslavnIcll eueerese
suntem martirizafi de cIoua decenii {i ceva, idem ea {i tovara-.
J 11 Arhivele Nationale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
{ii no{tri eomunifti in acda/i tratamem de suftrinfd. .. (9 fe-
d"Il, dosar nr. 1/1953'. , f .53. Notificarea cu nr. 32/17 iulie. 1953.
. S
bruarie 1950)109. in alta pane, se lauda ci stili§tii SUnt ini-
112 Arhivele Na,ionale, fond Ministerul Culte/or, Dlrec"a tu-
\iatorii intovara§irilor agricole §i colective din satele unde dii, dosar nr. 74/1948, f 21. . .
activeaza, primul dintre colectivifti fiind Movileanu" o. 113 Arhivde Na,ionale, fond Ministerul Cul~elor, Dlfe~pa

Intr-un alt memoriu, semnat de Gamaliil Papi! §i Stud Il,


" d osar nr. 3/1952 , f. 3. Adresa Cultului TradltlOnahst
. I carre
Ion Movileanu, se cerea intrarea in legalitate a aeestui cult ..
Mmlstru I C uIteIor nr. 43/28 februarie 1952 , prln care cer recu-
noa§terea ca §i cult. . eli
:0' Ibidem, f. 32-35. "' Ibidem, f. 14-30 (Reclamafia trimisa de Cult'lLCre;mn Tra -
108 Ibidem, f. 47. fionalist cu nr. 68/24 iunie 1952); Ibidem, f 13. Parchetul Tnbunalu-
109 Ibidem, f. I. IUI. Purna, nr. 6283/28 iunie 1952 carre Ministerul Cultelor:
. . Slimbu-
d b
110 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Directia Sru-
rek nelnje/egerii pare afi i" primul rdnd de ordin mat~.~£ fil~ vor a
dii, dosar nr. 111945,f. 174. ' de patrimoniului cultului Tradifiona:ist, care: in condlt"'e exlstente~ a
doud organizarii, linde sa se impartii In junc,tte de numdrul de adePtI.
76 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 77
biserici, rnanastiri sau persoane particulare care faceau
obligar sa plareascii cite 100 de leilzi daune cominarorii,
parte din Culml Tradifionalisr" 5.
pilla la satisfacerea cererii cultului de a se inainca for~rilor
Incr-unul din rnemoriile cirre Minisrerul Cultelor superioare statutul sau spre aprobare ll7 • DemersullUl nu a
. Movileanu II acuza pe lacoba§, care nu face parte dintr; avut niciun rezultat, iar radierea a ramas definitiva.
membrii!mdatori, nici dintre cei ale{i In cadrulorganiza{iei La dara de 19 iunie 1954, la schitul Copaceni, re-
noastre ft care nu are alta calitate decdt de membru aderent /i prezentanrii celor doua faqiuni stiliste au discutat din
delegat al meu, ci incearci sa se subsriruie conducerii Cul- nou problema unificarii cultice, iar pe data de 7 octorn-
rului Tradifionalisr, pe care lega/§i statutor tl eondue row,. brie 1954, loan Movileanu, in numele CultuluiCre§tin
La randullor, §i pravoslavnicii inaincau rnernorii citre au- Tradifionalist din Mirce§ti, §i Dionisie Hugeanu, ca re-
toritafile statului pencru recunoa§rerea ca §i culr sau penrru prezentant al crC§tiniior pravoslavnici, au semnat Actul
autorizarea fimqionarii caselor de rUgiiciune (Anexa 10). deunificare cultica, prin care se horara comasarea patrie
Prin adresa nc. 9320/21 rnai 1954, Ministerul Culte- moniului celor doua personalitati juridice §i faptul cii dec
lor cerea Tribunalului Popular al raionului FoC§ani radie- numirea noului cult va fi Cultul Gre/tin Tradifionalist l18 •
rea din regisrrul persoanelor juridice a Cultului Traditional La 12 iulie 1954, in numele cultului unificat, Dionisie
Crejtin, deoarece, prin cfectul Legii din 1948, Cult~ Tra- Hugeanu se adresa Patriarhului Justinian, cerandu-i 0 in-
difionalist a incetar de drept sa rnai exisre. Prin Ordonan- trevedere in care sa se trateze problema religioasa, in sco-
fa din 27 mai 1954, Tribunalul a dispus radierea Cultului pul de a se inlatura definitiv 0 nedreptate flagranra care
Crf!§tin Tradi{ionalist din registrul persoanelor juridice. In dureaza de 30 de ani 119 • .A§a cum se va vedea mai departe,
septembrie 1954, Movileanu a dar in judecata Ministerul aceasra unificare a fost de scurta durata §i, din 1955, cele
Cultelor, cerandu-i sa constate ci acestcult a fost recunos- doua faqiuni stilisre apar din nou separate.
cut de stat potrivit adresei nc. 38955/3 aug. 1945 §i sa fie
2. Galaction Cordun §i organizarea stilismului
"'Ibid(m, f. 19: Preotul Martiniall Comilllici din Schirul Co- (1955-1959)
pliceni-I!fov, cu juramdnr depus, jiind convertit ilegal, sub pretextul
. "de a se Ulli cu eei de fa Neam!u'; e1iberdlldU-i-se ordill de servo cu nr. .A§a cum am aratat, stili§tii nu au avur ierarhie su-
230/23 august 1951, peste prevederile ordillului llOStru emis cu nr. perioara. Toate loca§urile de cult pe care Ie-au ridicat au
219/1951, s-a aj'fns ca acest preot sa posededoua ordine de la doui' sfin{ite de cilugari sau ieromonahi
organiza!irdistinrte;comtitumd tigltattellzj"b7rc:::Jdeiii, Tizclid;a:' -_ .. __... ",:-fost
----------_._- ... _...
. ,. ., - - , ,... ,.
caterisiti,
. ...
- .,
precum
-
,.

rea schitului Sf. Gheorghe din com. Copliemi-I!fov, care, sub difirite
Arhivele Nalionale, fond Ministernl Cultelor, Direqia Stu-
aett 1e ~roze!ttl:m: a fast corupt prin adunari de semlIliruri 111 fals
11 1

dii, Dosar 111954, f. 365, Nota din I septembrie 1954 de la Minis-


constltu:nd maJ0r/tatea, Inrolat pe baw de conjirmare in aCMstli
Asoclatu religioasa eu titlul de pravosfavnie. ternl Cultelor, Cabinecul Juridic.
118 Ibidem, fila 607-608.
'" Ibidem, f. 63-64.
119 Ibidem, f. 307.
78 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 79
Tiinase Glicherie. De asemenea, stili§cii au avur mari pro- mlat contra starefUlui, aducandu-ifelurite calomnii. Intre
bleme legace de procurarea Sfimelor Amimise sau a Sfan- 1908-1911 , s-a aflat in Rusia, apoi a revenit in Fra §i a
cului §i Marelui Mir. In anul 1955, fostul arhiereu Ga- slujit ca diacon la Maniistirea Neamf (iul. - aug ..1911),
lacrion Cordun (1883-1959) accepca propunerea gruparii la Manastirea Agapia (sept. 1911 - febr. 1913) §I Agaf-
de la Stirioara de a deveni mitropolitul stili§tilor, in urma con (febr. - aug. 1913). Din 1913 pan Un 1915, a func-
unor discurii §i caconari care durau de mai multi ani. donat la Episcopia Romanului. In 1914 a fosc hiroto-
Gheorghe Cord un s-a nascut in anul 188'3 in com. ~ic preoc ieromonah de catre Mitropolitul Canon, iar in
Bre hue§t1,..JU.
d Boto§alll'120 . Sursele pe care Ie-am avut la
1915 a fast hirocesit protosinghel. La 1 septembrie 1915,
dispozirie prezima date comradictorii in ceea ce privq- a fast numit provizoriu preot aI Catedralei Mitropolitane
te imrarea in monahism §i hir{)tonia sa ca diacon. Unele din Bucure§ti, sub rezerva echivalarii studiilor, iar in anul
arata ca acesta a fost hirotonit ierodiacon de caue Mi- 1916 a devenic arhimandrit.
cropolirulPrimat Iosif Gheorghian, care I-a sprijinir §i Aceea§i confuzie exista §i in ceea ce prive§ce studii-
I-a trimis la studii, ca bursier, la Seminarul din Odessa. Ie sale in Rusia. S-a inscris la Facultatea de Teologie din
Dupa reimoarcerea de la Odessa, a imbrafi§ac viara mo- Cernauri, unde a urmat 6 semestre, dupa care s-a crans-
nahalii in timpul Mitropolitului Pimen al Moldovei §i ferat la Academia Teologica din Petrograd, obfinand,
Sucevei, care I-a §i hirocesit arhidiacon la Caredrala Mi- intr-un singur an, diploma de Iicenfa. Aceasta i-a fost
tropolicana din Ia§i, in anul 1904. echivalata apoi de Facultatea de Teologie din Bucure§ti,
Dupa alre surse, se arata ca a fost calugaric la Caldii- la 28 octombrie 1915. Sursele pe baza carora am alditu-
ru§ani §i ca, in aceea§i manastire, a fosc hirotonit diacon. it aceasta biografie aratii d nu existii nido copie de pe
La 1 manie 1905, a plecac la Catedrala Mitropolita~a vreun certificat sau diploma care sa fad dovada studiilor
din Ia§i. In cartea canonica ce i s-a imocmir la ie§irea din §i a ticlurilor sale.
eparhie(nr. 620/11 februarie 1905), se nora ca Galacti- In timpul Primului Razboi Mondial, pe dnd Bucu-
on Cordun s-a ardtat nesupus fi in cele din urmd s-a rds- rc§tiul se afla sub ocupatie germana, s-a opus imroducerii
calendarului gregorian in practica Iiturgici a Bisericii Or-
Dacele cace ucmeazii sune pceluare din scudiul domnului
120
todoxe Romine, evenimem care a fost §i continua sa fie
Gheocghe ~asilescu, caruia ii mul[umesc din sufiec pencru ama-
invocac de stUi§ti pentru a arata eonvingerile lui Cordun
b.lllace, Iflmulac Galaction Cord"n, rear.Zac'pe baza' docun-;;;nrelor '
din Arhiva· Adminisccariei Pacciarhale; Arhivele Seccecariacului de leg~te de calendar. De fap., protestullui, precum §i al al-
Scac penccu Culte, ..aporrul ineiculac Galaction Cordlln, dacac 6. III. tar preofi sau ierarhi din acea vreme, se f:icea in comextul
1957; Idem, Raporcul Galaction Cordull (16 iunie 1955); Arhivele delicat aI regimului de oeupafie german §i nu avea nicio
Administcariei Pacriarhale, Date biograjice asupm fos/Illlli arhiereu legatura eu calendarul indreptat, adoptat la 1924, fata de
Galaction Cordun, lilele 1-3.
care Galaetion Cordun nu a avur nido obieqie. Masura
80 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 81
,
, /i preconizatii de foqele de ocuparie a fost criticata in egala
miisurii §i de Arhimandritul Iuliu Scriban, care a fost unul aceas ta- calitate publicind mai multe ciiqi, bro§uri,
d _ani-.
i' cole eu earacter misionar l2l. Din anul 1924 ateaza pn-
din susriniitorii indreptiirii calendarului in 1924, a§a cum incercare a lui Galaction Cordun de a ocupa un post,
l21
am ariitat • Chiar §i in cazul concret al protestului sau,
de arhiereu vicar la Episcopia Constan~el'124 , d.ar ab"la l~ .
ma
Cordun nu considera ci introducerea calendarului grego-
anul1935 el a fost ales in postul de arhle~eu-v~car, ,cu t~­
rian ar constitui 0 abatere dogmatica, ci argumenta ci res-
tulatura Craioveanul, nou infiinpt la Eplscopla .Ramlll-
pingerea lui se poate face doar din considerente care rin de
tradirie ~i de resentimentele anti-eatolice 122. cului §i Noului Severin 125. La data de 2 octombne 193~,
Dupii riizboi, Galaction Cordun a condus Serviciul proaspiitul arhiereu Galaction Craioveanul a fostt.. numlt_
mbru al Comisiunii pentru doctrina ii viata re zgtoasa,
religios ii de propaganda culturalii de pe langii Direqia
care fusese insiircinatii de Sfintul Sino d a stud'za chestz-.
B
Generalii a Ciiilor Feme Romine, infiinrat in 1922, in
unea combaterii stilismului in complexul ei ji a prezenta
III Arhim. prof. dr. Iuliu Scriban, Acte [i marturii privitoare la
123 A se vedea Arhiereu Galaction Cordun, Misionarismul ~ Cd-
chestiuni ii fopte bisericeiti in timpul ocupafiuniii germane in Roma-
nia. Extrase din revista Innoirea, Bucure~ti, 1919; Idem, Chestiunea t e Ft,u , in Biserica Ortodoxa Romdna, an. LVIII, nt. 5-6, nlal-JUnIe
'1 '"-·te " .

calendarului in Biserica Ortodoxa, in Biserica Ortodoxa Romana, an 1940, p. 357-360. La Biblioteca Academiei Romane, se pN gas! ur-
XU, nr. 8 (mai 1923), p. 56-564; Idem, Schimbarea calendarului. matoarele dirli ~i bor~uri misionare semnate de fostul arh!ereu .Ga-
Cuvinte pentru dumirirea poporului, in Biserica Ortodoxa Romana, I tion Cordun: Ce este adventismul, Bucure~ti, 1919; Poate iumta
ac _. d - I'
sa inlocuiascd creftinismu/?, Bucure~ti, 1919; Cine grazqte a .evaru .,
nr. 8 (1929), p. 482-483, unde argumenteaza de ce este nevoie de
indreptarea calendarului; Idem, Potrivnicii calendarului indreptat, Bucure§ti, 1922; Cuvinte de viafd pentru cei trudifi, B~cure~tI, 1922;
in Biserica Ortodoxa Romdna, nr. IO (1924), p. 637. Ce cred oamenii invdtati ii de stat ai lumii despre re!tgtun~ /I ~x~s~en~a
In Cuvinte de viafa pentru cei trudifi, Bucure~ti, 1922, p.
122 lui Dumnezeu?, Bucure~ti, 1923; Problema mun~itoreasca prtvttadm
314~319 (redara in Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romdnia. Isto- punct de vedere religios-crqtin, Bucurqti, 1923; Inv~famdntul r:lzgtos
rieul Manastirii Sliitioara, p. 80-84; Tradifia Ortodoxa nr. 18, dec. innaseut in firea omului, Bucure~ti, 1923; Afezdmantul Sfintet BlSe-
2007, p. 9-10), afirma: Am spus ca introducerea calendarului Grego- rici Ortodoxe Universale pentru venerarea ii invocarea sfinftlor, Bucu-
rian ;i in uzul Bisericii noastre nu ar constitui 0 abatere dogmatiea, re~ti, 1924; Betia, Bucure§ti, 1924; Etica creitin~ ii socialismul, Bu-
intrucat itiut lucru este tututor, ca pdnd la desparfirea bisericifor crei- cure~ti, 1924; Este vdtdmdtor fumatul?, Bucure~t1: 1925,' Vtzzta IPS
tine se pineau de mai multe ere, aveau numart'itoare diferite fi inapeau Domnului Dr. Miron Cristea, Mitropolit al Romamet, m ~a~arabt~
Anul Nou unii de fa intdi ianuarie, cum e fa noi, alfii de fa intdi fa 12-18 mai 1921, Bucure~ti, 1926; Catehismul necredmctOsulut,
septembrie al nostru bisericesc, mulfi fa intdi martie ii tlfa mai inco- --Sucure§ti, .1926; Cererile dizolvante sodale Ii religioase in ttmPcu[ d~
10. Noul calendar ar putea fi respins numai «i., doua considera{iuni fora ii combater~!or, Ramnicu-Valcea, 1935; Carticicd de rugactunt
' " capitale: intdi aceea a tradifiei Bisericilor Ortodoxe, aliituri de care a
pentru tot creitinul ii ostaiul, f. I, 1941. .
avut cinstea de a sta ii Biserica noastra nafionalii, chiar de la inceputul 124 Biserica Ortodoxa Romdna, martle 1924, p. 167.
creitinarii romdnilor, ii apoi, in al doilea rdnd, pentru ca el a fast opera
115 Desbaterile Sfdntului Sinod, in Biserica Ortodoxd Romdna,
Bisericii Catolice, prin papa Grigorie al XIII-lea.
anul LIII, 1935, Partea Oliciala, p. 191.
82 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL iN ROMANIA 83
miisul'ile necesare pentru lini~tirea spiritelor §i stdnjenirea flictuala din Episcopia Ramnicului Noului Severin,
propagandei subversive 126.
Episcopul Vartolomeu Stanescu acuzandu-l pe vicarul
Istoria oficiala trece sub tacere acest episod din bio- sau de deraimare §i neascultare l29 • Din documentele de-
grafia lui Cord un: amdrdciunea inovafiei calendariste avea
sd (I soarbd din plin vreme de 31 de ani, din 1924 pdnd
puse de episcopul Ramnicului ~i Noului.S~ve~i~ la <:0-
misiunea Canonico-juridicii ~i pentru Dlsclphna, relese
in 1955 • Ori, ~tim ca, In data de 13 octombrie 1935
127
ci arhiereul Cordun a avut un componament nedemn
in cali tate de raportor al Comisiei speciale instituite d~ de slujirea care i-a fost Incredinpta, fiind acuzat de abu-
Sfantul Sinod in urma evenimentelor de la A1biner arhi- zuri, sustrageri de obiecte biserice~ti §i via~a imorala.
ereul Galaction Craioveanul racea urmatoarea propune- "
Printre abaterile savar~ite se numara ~i faptul cii a jefuit
re: Sfiintul Sinod este rugat sd binevoiascd a hotdri rein vi- mai multe manastiri de odoare de pref (icoane, odajdii
erea stdruinfefor cdtre inaltul guvern, spre a lua cuvenitele
ar h·lere§t1,. mo b'l-
I a, bam')1'0
. .
miisuri, ca toate autoritdfile de stat sd dea concursul pentru
aplicarea deplind a calenclarului indreptat. In acelafi timp, '" Desbaterile Sfontului Sinod, 1n Biserictl Ortodoxii Romanii,
PS Chiriarh respectiv (de Bdlfi) sd ia impreund cu clerul ~edinta din 21 martie 1936, 1n Idem, p. 33.
focal, din nou, toate mdsurile de liimuril'e a poporului fi de 1;0 Temei 2349, 2350, 2452, 2496/1936, respectiv 349, 502,
induplecare, spre a nu se mai cia loc la cazul'i ca eel intdm- 680, 759, 1003, 1020, 397711937. Arhivele Administrariei Patriar-
plat la Albiner2B. h.le, Date biograjice astlpra fostului arhiereu Galaction Cordun, f. 3;
Obiectele susrrase de fosrul Arhiereu Galacrioll COl·dun sunt enu-
La scun timp dupa instalarea sa ca episcop vicar, merate 1n Adresa Sf. Episcopii • Ramnicului Noul Severin, Direc-
documentele Sfantului Sinod semnaleaza situatia
,
con- ria Economica ~i Financiara, nr. 11539/17 dec. 1937 (2 file). Cariva
~ni mai tarziu, 1n anul 1940, arhiereul Galacrion Silisrreanul a fost
126 Desbaterile Sfontului Sinod, in Biserica Ortodoxa Romdna, protagonistul unui sc.ndal iscat de aventura cu Lucia Cal in, 0 ac-
anul Ill, 1935, Panea Oliciala. p. 194-195, p. 197. trid de la Tearrul N'rional din Ia~i, cu care a avut un COpl1. tn anul
117 Istoricul Mandstirii Sliitioara, p. 124.
1941, prill sentinr' 558/1941 a Currii de Apel Bucure~ri, Seqia II,
128 Desbaterile Sfontului Sinod. ~edinta din 13 decembrie 1935 a fost obligat I. plata intrerinerii copilului. Mai rarziu, Cordun I-a
in Simiea Ortodoxa Romdna, anul LIIl: 1935, Partea Olicial', p: declarat jiu duhovllicesc !i I-a 1nchinoviat la 0 manascire. Aceea~i
211-212; Desbaterile Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane informarie se regase~te ~i in insemnarile lui Dudu Velicu, care nota
~dinfa din II martie 1937, in Biserica Ortodoxa Romand anul LV I. II septeinbrie 1945: Arhiereul Galactioll Cordun a fost vicar al
1937, Partea oliciala, p. 18; ~edinla din 29 marrie, Idem, p. 23; Episcopiei Tomisului, iar pllnii acum stare, al Afii~.~stirii Neam!.• El
~edlllfa din. 30 manie, Idem. !' _~6; ~edinp din 31 manie, Idem, p. " i'e chiar un jiu: este colugarnl Jeronim, raniir, P"w.s fI elegan~t-"....
'_ · ._. ~~~.
29 (PS Arhlereu Galaction roaga Sf. Sinod sa-i inlesneasd srabilirea bracat. Nu are cunojtirl{ii de carte, ci doar patm clase primare (Dudu
sala Craiova, obligand pe PS Episcop eparhiot sa ia masuri pentru Velicu, Biserica Ortodoxd Romand in perioada sovietiziirii Romanie.
a I se pune la dispozifie locuinra ~i pentru a putea servi Iini§tir in
illsemndri zilnice 1945-1947, Arhivele Narionale, Edirie lngrijitii de
Catedrala de I. Craiova); ~edinra din 16 iunie, Idem, p. 54-55.
Alina T udor-Pavelescu, Bucure~ti, 2004, p, 44).
$TlLISMUL iN ROMANIA 85
84 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

De~i ceruse in repetate rand uri sa i se inlesneas- ceruse un concediu mai indelungat, de doi ani, dupa care
cii stabilirea la Craiova ~i dreptul de a sluji in Catedra- urma i~irea sa la pensie, arhiereul Galaction Craioveanu~
la Episcopala, Sfantul Sinod, intemeiat pe documenta~ia cerea sa se anuleze deta~area sa la Episcopia Constantel
prezentata de Episcopul Vartolomeu Stanescu, a decis, . revenirea in eparhia Ramnicului Noului Severin. Cu
~l . Sf;' I
in ~edin{a din 16 iunie 1937, sa-i acorde Arhiereului wate acestca, in ~edinp din 25 octombne 1938, antu
Cordun dreptul de a se stabili la u~a din manastirile din Sinod a horarat infiinFrea postului de arhiereu vica~ ~a
Oltenia. Pozitia Arhiereului Galaction Cordun fata de Episcopia Constantei ~i a acceptat sa-l transfere definItl.v
• •
aceasta hotarare ne lamure~te implicit imprejurarile care pe arhiereul Galaction Cordun in postul nou creat, cu ti-
au dus la mutarea sa in eparhia Constan{ei: Se da cuvdn- tuIatura St'l'IStreanu 1132
' .
tul PS Arhiereu GaLaction Craioveanul, care cere Sf Sinod Mentionam, de asemenea, ca arhiereul Galaction
sa fie judecat, intrucdt nu poate primi sa fie trimis la ma- Cordun, ~u titulatura Craioveanul ~i, apoi, Silistreanul,
nastire, ftiindu-se nevinovat. Sau, in interesttllinipei, sa fie a detinut funqia de secretar al Sfantului Sinod din 1935
dat La alta eparhie. unde va fi nevoie fi PS £piscop respectiv pani in 1948. cu 0 mica intrerupere intre ani~ :9~ 1.-
va voi sa-l ia. Bunaoara, SOCOiefte ca PS Episcop Gherontie 1942. in anii 1944-1945, apare ca staret al ManaStln-
al Constanfei, care-l cunoafte de mic, il va lua ca vicar al lor Neamt ~i Secu, fara sa cunoa~tem imprejurarile care
sau. PS Episcop Gherontie declara ca nu are nevoie de vicar, au dus la aceasta numi re 133. ~a cum ~tim, in 1940, Ro-
intrucdt este in putere fi poate sa conduca singur eparhia. mania a pierdut teritoriul Cadrilaterului. care cuprindea
Totuji, in interesulliniftii fi al pacii, avdnd in vedere ca il judetele Durostorum ~i Silisrra, astfel incat titulatura de
cunoafte din vdrsta frageda a copiliiriei, consimte sa-! ia vi- Silistreanul a devenit pur onorifica.
car al sau, cu urmatoarele condirii: 1. Sa i se dea saLariul . Din insemnarile zilnice ale lui Dudu Velicu, care ne
de arhiereu vicar de La Episcopia Rdmnicului Noului Seve- ofera informafii valoroase despre viap Bisericii in primii
rin; 2. Atribu!iile in Eparhia Cor.stanfiei i Ie va stabili PS ani ai regimului comunist, afiam ca, in ianuar~e 1946,
sa; 3. jn caz de eventuale neinfelegeri, va avea libertatea sa in cali tate de staret al Manastirii Neamt, Galactlon Cor-
vina cu ele La Sfontul Sinorf~l. dun a facut afaceri cu marele industria~ Max Ausschnitt,
in urma discufiilor, Sfantul Sinod a hotarat deta~a­ inchiriindu-i acestuia fabrica de cherestea a Maniistirii.
rea Arhiereului Galaction Cordun ca vicar al Episcopiei
Constantei, purtand pe mai depane titulatura Craiovea- Desbatc,ol" Sfi1ntului Sinod al Siseridi Ortodoxe Romd:· ·,
132

. mil. Peste pUfin timp, intrucat PS Ep;;:op Vartolomeu Sedinp Sfantului Sinod din 25 iunie 1938. In Biserica Ortodoxa
., . --'--- Romdna anul LVI. 1938. Partea oliciala, p, 54 .
131Desbatmle SfJ.ntului Sinod al Biseridi Ortodoxe Romline. Se- IJJ Se ~tie ca. la Nearn\. arhiereul Cordun I-a hir~tonit ierodia-
din;a Sf:1.ntului Sinod din 16 iunie 1937. in Bismca Ortodoxii Roma- con (27 decernbrie 1944). ~i. respectiv, ierornonah (23 lanuane 1945)
ni!. anul LVI. 1938, Partea oficiala. P, 55. pe Patintele Cleopa.
86 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 87
Acest lucru ajuns la urcchile Patriarhului Nicodim, care
ces, sa-I recomande pe Cordun Patriarhului Nicodim, in
a dispus inlocuirea lui: Patriarhul Nicodim va numi, in
functia de vicar patriarhal, in ianuarie 1947137. Conform
locul arhiereului Galaction Cordun, stare! al Mdndstirii
. toriei oficiale stiliste, in anul1947, Galaction Cordun a
Neam! (care nu mai este apreciat din caUM prostiilor pe
care le-a flcut acolo, ca in toata via{a lui, de altlel), proba-
~stcurtat, pentru prima dati, de reprezentanrii Bisericii
de Riisdrit, stabilindu-se ca eI sa se instaleze la Slatioara,
bil pe actualul stare! al Mdndstirii Cernica, Partenie BZIf-
imediat ce Manastirea va Ii gata'-'B.
cu ... in urma demiterii din postul de stare! al Mdndstirii
In anul1947. a fost adoptata Legea pentru pensiona-
Neam! a arhiereului Galaction Cordun Silistreanul, acesta
rea arhiereilor vicari, care prevedea c:i: arhiereii vicari. epis-
s-a dec/arat dZlfman al Patriarh~/ui Nicodim, autornl actu-
copii, arhiepiscopii Ii mitropoli!ii devenifi improprii func{i-
lui de mai sus. Cunoscuta jiind /a;itatea arhiereului Galac-
unii lor din caUM unor invaliditdfi jizice sau de altd natura
tion, faptul acesta nu poate avea nicio insemnatate in cazul
vor putea ji PZlfi in retragere la cererea Ministernlui Culm-
in care Patriarhul va hotari sd il facd inofensiv, oferindu-i
rii in urma avizului conifo rm aI unel·ComlSlt ... spectate
·/119
... · .
"un dolan de ros'; daca va ji nevoie'14.
Tot din insemnarile lui Dudu Velicu, aflam c:i Ar-
G~action Cordun, care pastra doar titulatura de Silistrea-
nul, fara sa se mai aRe in funqia de episcop vicar la Epis-
hiereul Galaction Cordun avea relatii amiabile cu Emil
copia Constan~ei, a intrat sub incidenp acestei legi, stab i-
Bodnara§, secretarul General al Co~siliului de Mini§tri,
Iindu-i-se domiciliulla Manastirea Ciildaru§ani14o.
cu care a avut 0 intrevedere in 1946'-'5, §i cu Radu Ro§-
cule.f' Ministrul CUltelor. Acesta din urma I-a sfatuit pe
lui §i, apoi, Mieropolitului Firmilian Marin (1947- 1972). In urma
Arhlereul Cordun sa candideze la scaunul nou infiintatei hotararii Sfantului Sinod al Bisericii Onodoxe Romane (inregis-
Arhiepiscopii a Olteniei 136 §i .tot eI a incercar, rara ~uc- erara Ia Minisrerul Cultelor cu or. 265711949)' prin Decretul nr.
133/1949, Sfanta Arhiepiscopie a Craiovei a fose inalpra Ia rangul
. 13~ Dudu Ve!icu, op. cit., p. 96, 98 (insemnarile din 16 §i 24 de MinopoIie, cu titulatura Sf!mta Mitropolie a Olteniei.
lanUa~Ie 1946); I~idem, p. 95 (1nsemnare din 6 ianuarie 1946), p. 137 Dudu Velicu, op. cit.• p. 205 (insemnare din 16 ianuarie
104 (msemnare dm 6 februarie 1946). DuduVelicu a fose secreear 1947), p. 206 (insemnare din 18 ianuarie 1947).
01 Parriarhului Miron Cristea. secretar al lui Eugen Cristescu. di- I)' Catacombelt Ortodoxiei. nr. 2, mai 1999.

rect~rul Serviciului Special de Informa;ii in perioada 1941-1944. 139 Legea referitoare la pensionarea arhiereilor vicari a fose pu-
apOl IUneponar la Ministerul Cultelor. Despre Faimo de carierist Ii blicata in Monitorul Oficial anul CXV. or. 121 din 30 mai 1947
egumm lume, a lui Galaccion Cordun. a se vede. Petre Pandrea. (Nicoleta Ionescu-Gura. Stalinizarea Romilniti. Republica · Popula-
Gib!fiiI'l",IAlb, p. 15. Carte. esce disponibila olllil1e I. adresa http://
. rii Romilnil 1948-1950: tramformiiri imtitufiollale, £dieura Bic All,
www.scn bd.com/docl35654.;.0. .. Perre-Pandre._Calugarul_Alb.
2U\l5, p. 359). Despre opozi!ia Paeriarhului Nicodim, vezi Arhim.
I)' Dudu Ve!ieu, op. cit.• p. 154 (insemnare din 1 iunie 1946).
Petroniu, !mdmpliiri din vremea patriarhului Nitodim. in Teologie ii
13< Dupa ce a fosc desfiinraca in 1945, Arhiepiscopia Olteniei a
Via!d, nt. 7-12 (1999), p. 167-169.
fosc reinfiinpea prin Legea or. 196, publicaea in Monitorul Olicial,
140 La 29 mai 1953. Arhiereul Galacrion Cordun erimitea 0 .
parrea I-a, nt. 136, din 18 iunie 1947. sub pastorirea Arhiepiscopu-
scrisoare Patriarhului Justinian. plangandu-se de situaria grea de la
88 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 89
Biserica stilistd are propria ei versiune in ceea ce pri- reie loan Dura afirma, de exemplu, ci Galaccion Cordun
ve§te indepartarea lui Galaccion Cord un. Se afirma di ar Ii fost prigonit de aurorirafile comuniste §i ca, prin ur-
el a faCut parte dimr-un lor de regaliJti, alaturi de epi- mare, trebuie numarat in randul ierarhilor marturisitori
scopii Chesarie Paunescu al Dunarii de Jos §i Aranasie · ... 0 rto doxe Roma'ne143 .
ai BIsencll
Dinci Biriadeanu, pe care Parriarhul Justinian Marina tn data de 13 aprilie 1955, Patriarhia Romina a pri-
i-ar fi indepiirtar din Sinodul Bisericii Ortodoxe Roma- mit 0 Notificare din partea Consiliului Central al Orga-
ne. De asemenea, stili§cii susfin ca, actualmeme, Galac- niza{iei de Stil Vechi, inregistratii la Tribunalul Capitalei
tion Cordun nu se mai aHa sub caterisire, deoarece, in sub numaruJ2169/13 aprilie 1955, prin care se arara cii
1990, Patriarhul Teoccist a ridicar wate carerisirile politi- acest Consiliu, imrunindu-se in ziua de 5 aprilie 1955
ce, primre care s-ar fi aHat §i cea a lui Cord un (!?) 141. Esre in §edinta extraordinara, aduce la cuno§tinta ci am con-
adevarar ci SfimuJ Sinod a ridicat caterisirea Mirropoli- sfinfit de a avea in /runtea noastra pe PS Episcop Galacti~
tului Visarion Puiu in 1990, dar despre Cordun nu poare on, 'vechi Ji demn luptator pentru cauza calendaruluz vechz.
fi vor ba 142. 'In ultima vreme, am constatar un curem de
simpatie fafa de fostul arhiereu Galaction Cord un, care "3 In articolul sau despre ierarhii lntemni\ari de autorirarile
se manifesra chiar in randul teologilor ortodoqi. Parin- comuniste, parintele loan Dura 1i men[ioneaza ~; pe Iiderii srili~ti
Galaction Cordun, Evloghie 01' ~i Pahomie Morar, iar in nota 171
Caldarll§ani ~i cenind sa fie murar Ia 0 manasrire unde "t~i poare
(p. 55), parintele Dura afirma: Pretium cd pe ierarhul Galaction
Cordttn, intrat - La catva timp dupa ce a jim illdepdrtat din scau1Iu!
lngriji mai bine sanaratea (Arhivele Administrariei Paniarhale nc.
4403/1953). Cere rea a fost discutata in ~edinra Sf Sinod din data
tparhial - in Bismca Ortodoxd de Sril v,.chi l-am trecm, fire/fe, in
de 8 ;un;e 1953, care a hotan\r mutarea lui i~ 'Vardre§t; (Buzau) . .
randul ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. Viddica Gillaction a fist
prigonit de autoritiltile comuniste atat ca ierah al Biser~cii Ortod~xe
Galaction Cordun S-a prezenrar la 'Varzare~ti In data 24 septem-
Romane, prin indepdrtarea din scaun in 1948, dar mat ales ca firnd
brie 1953. De aiei, s-a mutat Ia Manasrirea CioI.nu (23 ocrombrie
al Bisericii Ortodoxe de stil vechi, inapand cu 1955, clind a fost ft
1954), In urma adresei Eparhiei Buduiui, prin care informa Parri-
int(mnifat" (Pr, prof. dr, loan Dura, lerarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-
arhia cii Ia varZare~ti nu SUnt condirii penrru gazduirea lui (Adresa
8548/29 seprcmbrie 1954). mane indepartafi din scaun fi trimifi in recluziune monastica de catre
autoritatile comuniste in anii 1944-1981, In Altarnl Banatului, or,
,41 Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. lstoricttl Manasti-
11-12, ~ct-dec. 2002, p. 51-52). La acest punet, opinia parintel~i
rii Sidrioara, p. 206; Constantin Bujor, 65 de ani de pmecu/ie a Bi-
Dura se intalne~te cu cea a domnului teolog ~i ziarist Florian Biehlr,
sericii Ortodoxe Romane de sti! vechi, tiparira cu binecuvantarea Ips
care arad ~i el: Cu toatt persecttfiile suferitt, pe 13 aprilie 1955, Ga-
V!;i''e.~~og:irzan, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Biseflc"j;rodoxe faction Cordun, (piscopp'fflslona; ztl~ii-oJicirtl:e;-trolog-dro-ltirtlt4 ..
de Rasirir din Romania, Edirura Schimbarea Ia Fa[a, 1998, p. 44.
timttd fi fost secretar at Sjilntultti Sinod, a anuntat public cd trece La
'42 Despre ridiearea carerisirii Mitropoiirului Visarion Puiu,
~rtodoCfii de stil vechi, devenind astfe! primu! arhiepiscop si mitro/,olit
vez; Biserica Ortodoxa Romana, anul CYlII, or. 11-12 (nov.-dec),
1990, p. 189. al "stili/lilar" (Florian Bichir, Patimile Bisericii Ortodoxe de StU v,.chi,
In Evenimentul Ziiei, Duminidi, 04 ianuarie 2004). '
90
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 91
Interesant de remarcat este faptul ca, al:huri de Galacti-
Neprimind niciun raspuns de la autoritiitile ~iserice§ti, eI
on Cordun, semnau Dionisie Hugeanu, Ion Movileanu,
intrat in legatura cu fostul episcop Galactlon Cordun,
precum §i preotul Aurd Vasilescu (intem~ierorul centru-
a 'In ziua de 5 aprilie 1955 (aceea§i zi in care este data-
lui stilist de la Podu inalt), aces. lucru fiind expresia uni- care, . I M"
ficari i mi§cirii stilisre (Anexa II) '44. " "otziJi.carea catre Patriarhie), I-a hirotomt preot a a-
glW "cih'
astirea Rapa-Rameti. Timp de un an, proaspat Iroto-
Dupa primirea Notifidrii, Patriarhul Justinian Ma-
rina a in'truuit de urgenTa, in §edinfa exrraordinara, in ~it nu a slujit, ramanand mai departe c:1ntare\ la Tulghe!.
ziua de 14 aprilie 1955 Goia Mare), pe membrii Sfan- Din prieina nelnfelegerilor cu preotu~ paroh, a luat lega-
tului Sinod, alhfi in Bucure§t! pentru Sfinfirea Sfantu- tura cu stili§tii §i a primit de la Galactlon C~rdun 0 d~le-
lui §i Ma'relui Mir, spre a ltia in discutie eaz~l arhiereu- atie, pentru a deservi credincio§ii stili§ti dm Buhall11f~'
lui Galaerion Cordun, care s-a facut ~i~ovat de schisma. ga'preot in intervalull noiembrie 1955 - 31 decembne
c , ~" .
Consrarand d arhiercul pensionar Galaetion Cordun a 1956 '46.Alte hirotonii au avut loc l:unan:l.stirea aMara,
L

indlcat canoanele 45 Apostolic, 15 SinodiJ! I-II Con- cum e cea din data de 21 iunie 1955 (Anexa 12). .
srantinopo! §i Sinodul 111 Ecumenic §i tin:1nd~-se COnt Ancheta demarata de Protopopiatul Suceava refen-
ca numirul arhiereu nu esce la pdma ab~tere disciplina- tor la situalia canonica a preotului Petru Mihu ne ara-
ri!, fiind deei yorba de reeidiva, Sfantul Sinod a hotarar ta implicit faptul ca problema Galaetion C~rdun nu er~
sa i se aplice pedeapsa caterisirii, tara drept de recurs 145. inca cunoscuta in teritoriu. lata ce noteaza protopOpul.
Totodata it fost informat §i Ministerul Cultelor, pentru a preotul stilist Mihu nu s-a rupt d~ Bis~rica ?rtod~xii" are
dispune sistarea pensiei fostului arhiereu, care, pierzand respect fa!ii de ea, manifestdndu-iI dormfa ca, daca. Sfan~a
treapta arhierid, nu mai puteaheneficia de prevederile' Mitropolie a Moldovei ji Bucovinei ii recunoajte hl~o:onta
privitoare !a pensionarea arhieteilor. , p,-ot din 5 anrilie 1955, siivdrjitii inaintea catertSlrtl fos-
m" T , ./.
In perioada imediat utmatoare dedarafidde pariisi- tztl~aia#ifm blJ1'fhm, ;i d.~caal'pljt8ay Jj~ tza.t
re a Bisericii Ortodoxe, Ga!action' Cord un a inceput sa /a.o.j)1ZroiJie,a¥todoxiidl& mbjJ4Tisdic{ia SjintBi 41'hiepmtJplt
fad! hirotonii. Un exemp!u in acestsens este cazu! c:1nta- a Ia~ilor, el ar face misionarism in favoarea Bisericii ma.me
refului Petru Mihu de la parohia Tulghe$, care dorea sa se ji.ar dezorganiza centrele stiliste de la Buhalm!a iI CorOl.
hirotoneasca preot sau, cel pUfin, diacon la acea parohie. in momentul in care Galaction Cordun a deve-
nit mitropofit al gruparii de nord, tensiunile din c:drul .;
l4'A h' I S · '. d S
e - rat pcnuu eulce} Consiliul Cen-
r lYe e ecreranat l -,_ :. " .mi§drii stiliste s-au manifestat eu prH _:re. S:au p~~at
tral al Bisericii Dreptsliivieoare Bucure$ei, ciereMiniseerul Culeurii $i
CUltelor (adresa nr. 2171113 aprHie 1955). mai multe memorii ale lui Ion Movileanu catre Mmls-
'41 Arhivele Administrariei Patriarhale, dosar 34/1955, p. 24-
26; rexwl publicae in Biserica Ortodoxa Romdna nr. 3-4 (J 955). .46 Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direclia Stu-
dii, Dosar nr. 2 bis 2/1957, f. 43-44.
92
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 93
terul Cultelor, in care acesta protesta impotriva crearii
. Ministru Chivu Swica de ciue Conducerea culm-
unei ierarhii conJuze Cordun, care constituie 0 adevarata mul ill d . .
II. Cre<tin Tradirionalist, in care denunra iscrlmmarea,
substituirl? ilegafd in numele Bisericii Orrodoxe Romane. U > r uI I" 149
. tolerabifd in reuimul nostru, fara de un c t re IglOS . '
Movileanu denunp toleranra Ministerului Culrelor, care In 0- • _ '1 d tI
j .
U rn <i mai mulre memorii ale comullltap or tra t, 0-
i \ liisa aceasta problema in seama Biscricii Ortodoxe Ro- pree y • 18) Din
ale carc eereau reeunoa§terea ea §l cult (Anexa .
mane, §i deliisarea Bisericii Ort~doxe Romane, care con- /1 , • 1 ta in
coate acestea, reiese ci, dupa 1955, a eontmuat ~p. -
sidera problema de competenra Ministerului Culrelor.
tre cele doua faqiuni stiliste §i cii gruparea de I~ Slatloara~
EI ariita, de asemenea, cii gruparea de la Sliitioara este 0
'ntiiritii prin venirea lui Galaetion Cord un, a mceput ~a
milcarl? ddunatoare in primul rand Bisericii Ortodoxe, care 1 ... .. •
lucreaza pe cont propriu, nejiind controlafi de nimeni, care atraga manastiri, sehituri §i parohii ear~, pana amnC!, \1-
foce un prozelitism imens Ii constituie 0 agresiune impotriva neau de gruparea condusa de Ion Movll~~nu. . .
regin:ului nostru de Democra,tie Populara147. In luna august 1955, conform Istonel ofielalea. BIs:-
ricii de Stil Vechi din Rom/mia, Galaetion Cordun §I Gh-
In air memoriu catie Ministerul Culrelor, se arata ca
un oarecare Mircea lspir §i alrii derin un mandat ilegal de cherie Tanase au fost adu§i de la Slatioara la sediul S~c~­
vicar de la Cordun, umbla din sat in sat unde SUnt centre ritarii din Ploie§ti, pentru interogatorii. Cu ac~1 ~r~leJ'
stiliste mai slab organizate §ifac prozelitism, spunand cii ambii au primit domiciliu forrat: Cordun, la ManastIrea
Cernica, iar Glicherie, in satul Rac - h'ltoasa d'm B-aragan
- 1;0 .
ei SUnt adevarata Bisericii pe stil vcchi, cu centrulla Sla-
tioara. A Incereat acest lucru §i la Paune§ti-Vrancea (unul Incepand eu toamna anului 1955, Gala~ti~n ~ordun
din fiefurile tradifionali.jtilor), ducand lumea i'n eroare, a§a a adresat mai multe scrisori Patriarhului JustinIan, III care
cum se exprima Movileanu, §i ' spunand cii posed a auto- cerea iertare preeum §i ridicarea pedepsei caterisirii. La 8
rizarie de funcfionare de la Tribunalul Supremo Astfel, au septembrie i955, Galaction Cordun, aR~t la ~.iin2stir~a
convcrtit schitul de la Copiiceni, schitul de maici de la Cernica, a trimis 0 scrisoare PatriarhulU1 JustInIa~, pn~
Gage§ti, parohia Riicoasa, raion Paneiu. Acest prozelitism care recunO$tea abaterile savar§ite §i cerea iertare SfantulU1
. - scria Movileanu intr-unul dintre IT!emmii _ merge mai Sinod, fligaduind ci va piistra disciplina Biserici~, rupand
'~eparte, in cadml Bisericii Ortodoxe, flcandu-ne 0 impre- orice legatuti eu stili§tii. Totodata, eI solicita pensJa de ca.re
sre ca acest prozelitism este tolerat Ctl Itirea Ministerului Ii a - - -" saIe (Anexa 13) b' .
avea nevoie pentru lngrijirea sanata~l1
Bisericii Ortodoxe, din moment ce nu-i intreaba nimenil4B.
" " . . S~a pastrat, ete asemenea, 0 morh.:'c-nota adresata Pei- . ...... ". Arhh,d" Nafj{)Rale;'f9liJ-Departamentu! .Olltelor, Di!~lja
Studii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-deceillbrie 1957), f. 29-32. Memo-
riu primit cu nr. 40936 din 1/6 aprilie 1957. .
14'Arhivele Narionale, fond Minisrerul Culrelor, Dire'lia Scu-
dii, Dosar or. 111956, f. 363. 150 Istoricul MiiniiJtirii Sliitioara.p. 120, p. 136-139; C. BUJor,

'48 Ibidem, f. 365. op. cit, p. 42; 44-46. f. 8


151 Arhivele Administrariei Parriarhale. dosar 34/1955 . . 2 .
94 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 9S

Avand in vedere ca el a continuat, §i dupa caterisire, sa ofi- Atitudinea toleranta a starepiui Manastirii Cernica
cieze hirotonii §i alee slujbe de la care era oprit, Sfantul Si- fata de Galaction Cordun a facur obiecrul mai multor
nod a rrimis cazul spre cercetare unei comisii formate din rapoarte ale impurernicitului regional pe Bucure§ri. Din
Prof dr. Liviu Sczn §i Proprof dr. Dumitru Staniloae, aju- aceste rapoarre, allam ca, intre 15 august - 24 decembrie
ta~i de Pro Gheorghe Soare, consilier patriarhal, careia i sea 1956, Galacrion Cordun a figurat printre viefuitorii Ma-
cer,ur sa prezinte un referat comun asupra poziriei canoni- nastirii Cernica. In realitate, el a ie§it din manastire cu
ce In care se aHa acesta prin actele savaqite dupa carerisire. invoiri repetare, asupra carora Imputernicitul regional a
In cursul anului 1Q56, Galaction Cordun a inrre- arras atenfia de mai multe ori. Cu toate acestea - no.ra Im-
prins 0 serie de aqiuni pentru organizarea mi§ciirii sti- puternicitul- starefUI nu a luat miisuri pentru readucerea
liste. Libertatea de care Sea bucurat In timpul a§a-zisului lui la maniistire, ci tolereazii ji pe mai departe ca acesta sa .
domiciliu flrtat i-a perm is sa fina legatura cu stili§tii §i sa ramana in afora manastirii, ceea ce contra vine Ii randuie-
savaqeasca hirotonii sau ridicari la rangul de protoiereu lifor calugarelti Ii nu i s-ar ingadui altui viefUitor in subor-
(Anexa 14). In data de 1 august 1956, trimitea 0 nori- dinea sa. Cordun, cu scopul ca sa scape de sub supraveghe-
ficare Parriarhiei, In care spunea: dec/ar in fora poporului re, simuleazii ca este suferind ji cii are nevoie de tratament
drept-credincios ca sunt Ii raman lefol spiritual al Bisericii medical ji, astfel, a reujit sii aiba lnvoiri peste invoiri din
Pravoslavnice de Rasarit (1 august 1956) 152. partea starefUlui Ii a Patriarhiei, Ii aceasta numai pentru a
De asemenea, el a reglemenrat mai multe aspecte putea continua nestingherit agitatii in randul stilijtilor' ;4.
legate de funqionarea culeului. De exemplu, la 1 august Imputernicitul regional BlIcure§ti propunea ca Mi-
1956, 11 inalf3. pe preotul paroh Jora Vasile la rangul de nisterul Cultelor sa ceara Ministerului Prevederilbt Soci-
proroiereu al bisericilor din regillnea Ia§i, iar inrr-o scri- ale sistarea pensiei acestuia, pana Ja data dnd seva stabili
soare carre Protoieria stilistii I Suceava (15 noiembrie din nou la Cernica 155. . . .

1956), interzicea folosirea Sfintelor Anrimise care nu Unul din do.miciliile pe care le-a avut in Bucurqti
purtau semnatura lui, Incepand cu data de 1 decembrie a fost la 0 nepoata de a sa, casatorita Georgescu, ce 10.-
1956, pentru a Jeri Sfonta Biserica de greleli canonice ji a cuia Intr-un imo.bil din strada Marco.vici' 56. Din cercera-
opri ca pe viitor cei nedreptafiti sa deplaseze Sjintele Anti-
. mise de la 0 parohie la alta pentru dife-ite servicii, pe cont ,,. Arhivde Naponale, fond Departamenrul Cultdor, Direct~•
"-~-----Studii,_DosaMr.-lJ.!9.5. Ii.(ianua<ie=decem\J'i- ! 9%), £ ~!ijj-@e&rar_
propriu, in nume:': .H;sericii noastre'5.l. . ~ ---
din 24. XII. 1956).
15' Ibidem, f. 387. Refer.t cu propuneri pentru sistare. plalii
15 ' Arhivde Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Directia pensiei ce fusese acordata fostului episcop G.I.ction Cord un.
Studii, Dosar nr. 1/1956, f. 397. . .
156 Arhivelc Nalionale, fond Dep.rtamentul Culi:eJot, Direclia
15l Ibidem, f. 372, 403.
Studii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-decembrie 1957), f.640.
96 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 97

i rile imputernicicului, reie§ea ci Georgescu, proprietarul In cursul anului 1958, Galaction Cordun s-a adresat
I imobilului in care locuia fostul arhiereu Cordun, fusese din nou Patriarhului Justinian, cer:l.nd ridicarea ~e~~ps~i
I un important activist de partid la Comitetul Central al caterisirii. La 13 iunie 1958, se plangea ca, in ulnmll anI,
~RM, in funcfiile lui avand legaturi cu MAl §i Milipa.
';1
a indurat toate ticalo;iile viefii, sfor;ite cu inchisori, panii a
In aceasta locuinfa, Cordun a primit vizitele mai mul- ajuns la Caldaru~ani, istovit Ii bolnav in ultimul grad pen-
tor conducltori stili~ti. Aici sau in alta locarie (poate in trU un ticalos Ii escroc ca Ispir (Anexa 16). lnteresant este
imobilul din strada Cuza Voda), s-a aflat, de altfel, sediul fapml ca, in aceste adrese, Galaction Cordun se dezice de
central al BOR pe stil vechi din Romania, ap cum Sf: arata stilism (pot sa dovedesc ca m-am lepadat p:ne;u totde~u~
in unele documente semnate de Cord un in aceasta peri- na de stilul vechi Ii chiar ca n-am Jost decat w;elat pana
oada (Anexa 15). m-am lepadat de ticalo;ia stili;tilor), ariitind ca semnarura
in aqiunile legate de organizarea §i func~ionarea cul- i-a fost falsificata, inclusiv la notar, §i cl a fost in~elat: eu
. tului, Galaction Cordun a avllt alaturi un personaj mis- nu recunosc nicio isciiliturii ce vi se prezintii de 0 bucata de
terios, Mircea lspir, cilugarit §i hirotonit cu nume!e de vreme, cu Jet de Jel de stujbe, intrUcat nu Ie-am flcut,. ia~
I1arion, despre care i~pllternicifii aratau ci obi§nuia sa iscalitura mi-a fost folsificata de cei interesafi, care conttn~a
apara in ~inuta civila. In 1957, Galaction Cordun, impre- sii imi foca atata rau. La 22 septembrie 1958, afl~t la Cal~
una eu Mircea lspir ~i al~i Iideri stili§ti, a facut parte din- daru§ani, Galaetion Cordim revine pentru ulnma oara
tr-un lot de 26 de persoane judecate la Tribunalul Militar cu rugamintea de ridicare a caterisirii: Va rog pentru ~ltt-
Regional nr. 2 Bucure~ti, in a~a-numitul proces PSDJ, care ma oara sa binevoifi sa propunefi sa imi ridica{l catermrea,
ii viza pe simpatizan~ii Partidului Social Democrat Inde- dupii flgaduinfa care mi-afi flcut-o cand m-afi primit ;i
pendent allui Tite! Petrescu (16 septembrie 1957)157. ---ll---~m-ati iertat(Anexa 17)1 58.
'In §edinfa din 12 decembrie 1958, inte~eiat p.e
157Ibidem, f. 651. Panidul Social-Democrat Independent a
concluziile raporrului eomisiei desemnate, Sfantul S~­
aparur in 1946 prin sdndarea sodal-democratilor, -cand ramura
Lothar Radkeanu - ~tefan Voitec a reu§it sa imp'una colaborarea eu nod a respins definitiv cererea fosmlui arhiereu Galact~­
. Parridul Comunist, impotriva voin,ei liderilor istorici ai organiza,iei, on Cordun de ierrare de pedeapsa eaterisirii §i a menp-
Constamin Titel-Petreseu sau Ion F1uera§. Dupa rezuIratde slabe la nut sentinta caterisirii aplicata in §edinp din 14 aprilie
. alegerile din 1946, au acuzat guvernul cii le-a fasilicat procemul real 1955. Hc~ararea a fast adusa la cuno§tinfa atat celui in
ob,inur, trimi,and proteste internafionale §i cerand repetarea scru,i-
nului. Liderii l-arridului .au fast aresta,i ::: , c:rioada 1948-1949, iar la 18 decembrie 1955). A muritla 2 seprembrie 1957, in urma u~ui
.-
in 1952 Ii s-a intentat un proces in urma caruia au primit remni,a infarct (Ilarion Tiu, Manevre de intimidare ale Partidului ComunJst,
grea, de la 10 la 25 de ani. Canstamin Titd-Petrescu a fost eliberat,
in Jurnalul National, 29 ianuar;" 2008). .
liind obligat sa semneze 0 scrisoare prin care recuna~tea realiziirile 158 Arhivele Administra,iei Patriarhale, Dosar GalactlOll Cor-
regimului democrat-popular (documemul a fost publicat in Scanteia
dun, £ 74.
98
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STlLISMUL IN ROMANIA 99
cauza, cat §i Starerului Manastirii CaldiirUFni, unde se
aHa in ace! momenr Galaction Cord un . La cateva luni eJ gh·Ie Ora , a fost arestac §i crimis in judecata Tribuna-
d ._
... .... '" Or. • " • . '
Iului Aiud, pentru delicte de violent~ contra/u _oarez jt
a paraslt manasnrea, lar, In ZlUa de 2 mai 1959, Galacti_ 161
. r·'t·une
Iflve > sexualii
. Nu putem §ti III ce masura aceste _
on Cordun se aHa deja la Slatioara, insotit de un aVOcat
Prezen\a lui Cord un la SJatioara a dus ia 0 lnviorare ~
aeuzarii aveau vreun supon real, av:1nd in vedere ca,
• aeei teribili ani stalini§ti, se fabricau dosare pen ale
mi§ciirii stiliste. Imputernicitul regional Suceava arata cii
ersoanelor care urmau sa fie §antajate. Cert esce ca,
Ifi - Ia
in Duminica Tomii a anului 1959 (10 mai 1959), s-a~
aHat la Slatioara peste 3000 de oameni venifi si-lvada pe
~far§itul anului 1952, Evloghie Ora era desarcinar din
Cordu~, mulri dintre ace~tia fiind cre§tini OftOdoC§j1 59. po stul de starer, si
. indrumar sa se prezinte,
d in rermen
__ de A _

48 de ore, la Manastirea Moisei, un e urma sa raman a


GalactJon Cordun a murit la Slatioara doua luni mai tar- . . 162
simpI u vlefultor . •
ziu (21 iulie 1959)160.
In data de 4 aprHie 1954, Evloghie Op, Impreu-
na eu 6 ciilugari de la Manasrirea R:1meri (2 preori §i 4
3. Raspandirea stilismuIui in Transilvania §i Muntenia rasofori), a trecut la stHuI veehi, trimir:1nd 0 notificare
in aeest sens Episeopiei Ortodoxe Rom:1ne a Alba Iuliei
Raspandirea stilismului in Ardeal se leaga de nu- §i Sibiului. tn §edinp sa din 1 septembrie 1954, Con-
mele starefului Evloghie Op de la Manastirea Rameti sistoriuI monahal al aces rei eparhii a luar In discu~ie ca-
(1909-1979), traitor la Sf Munte Athos §i starer al Mi- zul protosinghelului Evloghie Op. Impreuna eu el, au
nast.irii Rameri din 1940. in aceasta cali tate, a ~VUt un fost convocari §i ceilalfi 6 monahi §i rasofori de La ace-
rol ImpOrtant in reorganizarea a§ezamanrului, care se ea§i manastire, 11lSa nieiunuI dintre ei nu s-a prezentat'6.1.
aHa in paragina de mai mulri ani. Documentele pe care- eu aeest prilej, s-a hocarat eaterisirea lui Evloghie Op
le~am avut la dispozifie SUnt incomplete §i nu ne permit _ §i excluderea lui din monahism, fac:1ndu-se vinovar de
deocamdara sa lamurim Imprejurarile In care staretul nesupunere §i neaseuIrare fara de ierarhul sau legiuit, de
~e la Rameri a imbrari§at stilismul. Le voi reda tor~§i, schisma §i apostazie, t:1rand dupa el §i alti vieruitori. Mai
1l1cele ce urmeaza, In speranra ca ele Vor fi completate muIt, din reehizitoruL care s-a intocmit eu aeest prilej,
. de informarii ulterioare. In cursul anului 1952, Evlo- aHam ci s-a eonsiderar stapan al proprietarilor manasti-
re§ci, cii s-a facut vinovat de fals in acte, eonfeqionand 0
15. ~rhivele Narionale. fond Departament!ll C!lltelor. Direetia §tampila cu tituIat\ua Cultul Crejtin- -Tradifionalist, de§i
deSrudIi, Dosar nr. 4/1959. Ultimele aspeete ale 'mi§~~.Ti stiliste ~e .' .

b-a~. ,tlformariilor luate personal la Conferinrele prot&pope§ti de


onemare de la Targu Neamr §i Falticeni. f. 63. 16 1 Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia de
160 lb ·d. f 147 (N - - . Studii. Dosar nr. I bis/1954 . f. 34.
• • 1 em, . O[a mformanva cu privire 1a moarrea f05-
tulU! mmopolit al stili§rilor, Galaetion Cordun). 16' Ibidem, f. 34.
163 Ibidem, f. 27.
I'

100 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN 101


STILISMUL IN ROMANIA

aCest cult nu era recunoscut de stat ' 64 • Doi dintre mona- ; care fusese dezbriicat de haina dlugareasca in anul
I.a.
hii care declarasera cii il urmeaza pe O~a, ieromonahul IG7 F d
1953 pentru abateri disciplinare . iin eatenSIt •.s-a
..
Damaschin Rotaru, respectiv monahul Daniil Zaharia . mut2t in raionul Sebe§, unde a eontinuat sa fad sIuJbe
au revenit in Biserica Ortodoxa, ciiindu-se pentru gre- <i a inceput sa-§i creeze faima de om sHinto Astfel, a afir-
§eala ce au Bicut-o. Ceilalti, care au ramas langa Ota toti :nat in fap credincio§ilor ca _i s-arfi ararat S~ Gheor-
rasofori, s-au pedepsit cu 'dezbriicare de haina §i e~cl'ud~­ he, apoi Maica Domnuhii. In data de 15 mal 1954. a
re din manastire.
~reeut la stHism. dupa 0 eorespondenra intensa eu Mo-
In data de 16 septembrie 1954, Evloghie 0i a a tri- vileanu §i Ora. In acela§i an a revenit insa la Biserica
mis 0 notificare Episcopid Ortodoxe Cluj, in care arata Ortodoxa - Cu nddejdea cd voi ji primit ca jiul pierdut
d, din data de 4 apr Hie 1954, de dnd a notilicat trece- din Evanghelie in Sdnul Bisericii Ortodoxe. de care rr:a le~
rea la stilul vechi, autoriraiile biserice§ti nu mai au ni- . pati{zsem, socotesc nlt[a declaralia data in ziua de 1)_m~l
cio jurisdiqie asupra manastirii: de fa acea data, nu mat
1954 fa Tribunalul Sibiu $i voi merge dm nou fa Manas-
exercita,t i asupra noastrd nicio plttere de conducere Ii, prin
tirea Rdmefi. pentru a-mi gasi lini§tea §i mu~tumirea su-
aceasta, va refoZtim categoric autoritatea folsd pe care afi
flettasca ' G8 • Cu toate acestea, Intr-un referat din 2 april~e
indrdznit sd 0 extindefi acum in mod abltziv Ii ilegal asu-
1957 al Direqiei Imputetnicirilor Hunedoara, se ara-
pra mdniistirii Ii a personalullli ei lG5 • Prin aceasta notifica-
ta ca, In raionul Sebe§, com una Sugag. existii un grup
re, Evloghie O~a SOcotea d to'ate senrintele Bisericii date
stilist de 20-30 de persoane eonduse de fosrul ciilugat
dupa data de 4 aprilie sunt nule §i nea;enite. Mai mult,
o .... ... . c Ghcnadie Marciu. Aeesta fusese exclus din monahism.
susf!nea ca manastlrea a .ost construira de personalul al-
insa vagabondeaza prin satele vecine §i face propag.anda
catuitor §i de credincio§ii care 16cuiese ditunele din jur
stilistii, tinand legarura cit Movileanu de la Pan.cLU. ~
§i, prin urmare, este a poporului parohial §i a calugiirilor
fost de douaori judecat pentru POrt ilegal de umforma
. vieruitori. Declara~ia era semnata de Evloghic 0ia, lm-
§i tot de doua- on. ach'!tat 169.
preu'na cu doi preo\i §i patru rasofori , precum §i de un
'numar de eredineio§i domiciliari in jurul manastirii. 167 Ibidem, 118. Tot in .ceasta problema vezi in~tiinprea Ma-
Un rol important in raspandirea stilismului in Ar- nastirii Prislop nr. 36/1953 (f. 293), semnata de duhovnic ~i de st~­
deal I-a jueat §i dlugarul Ghenadie Marciu l66 , fost vie- . rela. In care arad cum s-au petrecut lucrurile ~i f~pml ci Ghenadle
~uitor in Manastirea Sf. loan Botez:l.toru! din Alb lu- M.rciu a plec.t cu haine civil.. din Manasll':" Pnslop: < •
' ''''!c~-:L;6. Declara\iamonahulUl Ghenad", ,,, arCIU de

'64 Ibidem, [ 28. la Rameri. adresata Patriarhului Justini •.n" pein. c.re r~nurt\: la cul-
,., Ibidem, [ 24. ml de stilul vechi (Inregistrata la AdmmIStrapa Pamarhala cu nr.
9802/1954). . .
'66 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor. Directia de
169 Arhivele N'lionale, fond Departamemul Cultelor. Dlrecpa
Studii. Dosar nr. I bis/1954, f. 185 (Referat din 31 mai 1954). Smdii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-decembrie 1957). f. 4- 9 (R.port
102 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 103
!! In 1958, era semnalata 0 casa de rugaciuni §i in Co-
i'" vasna, amenajata ca 0 biserica, unde se savar§eau servicii / .. (Anexa 19). La 15 manie 1954, stili§tii din Covasna,
I . ul Targu Secuiesc, inainrau M"InlsteruIUI' Cul teIor 0
tjtt
religioase pe stil veehi de catre preotuI Ioni~a Toma, un ralOn E '1' p.
I fost caIugar Ia SIatioara, hirotonit de Cordunl70. Organe- cerer
e Prin care solicitau sa se aprobe ca ml Ian ncop,
I' "fi . ul d
domiciliar la schirul Copaceni, sa indep Ineasca 0 CI e
Ie de srat din eomuna respeeriva au declarar ca au ordin
reor penrru srili§rii din Covasna 173. " . . ,
sa illase in pace. Din rapoanele oficiuIui proropopesc Sf. p In luna mai a anului 1954, Martinian Com~mcl, In
Gheorghe §i ale parohiei Covasna, reiese ca prerinsul pre- calirare de superior al schirului Copa:eni,. c~rea ehberarea
Ot Toma 1. Dumirru a desehis, fara aurorizafie IegaIa, 0 aurorizariei de funqionare a acelui schlr. Mmlsterull-a adus
capda, a ridicat cIopornifa cu doua dopote §i face mare la cuno§tinfa ca, intrudr culml de .car~ aparp~e ~u es~e re-
agirafie printre eredineio§i 17l.
cunoscur, nu se poare elibera auronzapa cerura. Slr.u~pa de
Sirua~ia in Arhiepiseopia Bueure§tilor nu esre sufici- la Copkeni urma sa fie analizatii de conducerea MI~,sre:u:
ent de conturarii in doeumentele pe care Ie-am pareurs. lui, spre a se preciza daca esre cazul ca vieruiror.ii ~chlmlUl ~a
~rim ca, imediat dupa insraurarea regimului comunist in fie deferi~i procuramrijI74. leromona~ul M~r.tlman Coma-
Romania, a Iuat fiinfii SehiruI stilist Sf. Gheorghe de Ia .. h'roronir de Galacrion Cordun In apr/he 1955, fusese
mCI, 1 6 diP'
Copaceni (1946) , in Iocalitate exisrand careva familii sri- unul din parricipanrii la evenimentele din 193 e a latra
lisre inca din perioada interbelicii 172. SchituI a jucat un Neam{, imernat ulterior la Manasrirea Cheia l75 .
rol imponant pentru cemrele stiliste in curs de organiza- Pe dara de 20 iunie 1955, Comirerul de conduce-
re din Muntenia sau ArdeaI, deoarece, aici, stili§tii hiro- re a1 sch·IruIU ' Sf Gheorghe
l . , in frunte cu ieromonahul . ..
toneau preori care erau rrimi§i apoi unde era nevoie. La Martinian Comanici, impreuna cu ob§rea SChlt~Ul §~ a
4 noiembrie 1951, ciiIugaruI Martinian Comiinici de la credincio§ilor din Copkeni, avand in vedere ~lp:unle
Schitul Copaceni era imputernicit pentru a merge in co- personalului monahal, precum §i fa~ml c~ a~ezamantul
h't lise alia pe proprietarea unUi CredInCIOS al Cul-
munele parohiilor noastre Codreni (Ilfov), Movilifa {Put- SCIUU h"'d
mlui Tradirionalisr, NecuIae Teodorescu, a orarat . e;-
na}, pentru a ojicia servicii religioase fa cre§tinii tradifiona-
fiintarea Schirului Sf. Gheorghe §i rransformarea lUi I~
al preocului Gheorghe Perian din Susag despre activitatea ciilugiiru-
bis~rica de mir, ca proprierare a credincio§ilor CuItulUl
lui Ghenadie Marciu, 18 februarie 1957), Cre§tin Tradi{ionalisr din Iocalitare l76 .
170 Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direeria
Studii, Dosar nt. 21 I 958, f. :::21. 173 Ibidem. f. 85 (NIHa infommiv;; aiR 25 ' ;;"artie 1954), .. ' ..
I " ibidem, f. 279. '''Ibidem, f. 158 (Referat din 31 mai 1954).
I7S Arhivele Na\ionale, fond Inspecrorarul general at Jandarme-
m Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direcfia
Srudii, Dosar 111954. f. 500-504 (Referat despre situaria din Arhi- riei Dosar nr. 22/1944, f. I. , ,
episcopia Bucure~tilor). ' 176 Arhivele Na\ionale. fond Deparramenrul Cultelor. Dlfecpa

de Studii Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie 1957). f 20.


104 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STiLISMUL iN ROMANIA lOS
Dupa 1956, mai multe documeme semnate de con- tuie un flcar de agitafie in strdma legatura cu calugarii din
ducerea C~l~lui Tradifionalist semnalau faptul ca grupa- Sltitioara ... , ca exista 0 axa Sltitioara, Gdgelti Ii Copaceni, .
rea de !a Sl~tloara a inceput sa-~i imp una comrolul asupra ostilti armoniei interconfesionale ji ordinii publice'79 •
aCestUi SChH. Unul din preorii desemnari de Cultul Tradi- Siruaria de la Copiiceni a devenit eensionata ca ur-
!~onalist sa slujeasca la Copiiceni relata, la 1 august 1956, mare a implicarii credincio§ilor seili~ei care au ramas fi-
ca fora comim!amlmtul Organizariei Ii Poporufui, s-a pre- deli gruparii Movileanu. impueernicirul Regiunii Bucu-
zentat un oarecare Evloghie Ora, recent scapat din inchisoa- re§ci, in raporcul imieulat Aspecte de fa schitul stitist din
re, Ii s-a imtafat fa acest schit pe COnt propriu, numindu-se Copaceni, arata ca, la sarbatoarea Adormirii Maicii Dom-
stare!, fora alegere Ii fora conjirmarea cuftului nostru l77 • in nului (28 aug 1956), a avut loc un incident urmat de al-
cominuare, se arata ca acest preotface politica aid fa schit tercaTii imre cetafeanul Niculae Teodorescu, proprietarul
in legam.ra cu Organizafia lui Titel Petrescu, care va ji mi~ piimimului pe care era construitschitul, §i calugarul Me-
mstru, It un oarecare !spir, care va ji Ministru al Cultelor: leeie Caranfil, in prezen\a lui Evloghie 0la. Inten\ia pro-
Ii flstul episcop Gafaction Cordun. tn ziua de 8 iulie 1956' prieearului era de a ob\ine desfiinrarea schitului, transfor-
a~ela§i pre~t s~sTi~ea .ca schirul a fost vizitat de un gru~ marea bisericii in biserica de mir §i aducerea unui preot
dIU ?rga~lzapa lUI THel Petrescu; S-a auzit, cu acest pri- stilist tinar, care sa se casatoreascii cu fiica lui. La rindul
le;,. ca, de mdata ce vor veni fa putere, pe Galaction il face $au, Caranfil a cerue ajutor de la SHitioara pentru a erimi-
Mttropoltt, lar pe Evloghie, episcop fa Copareni. ee 8 dilugari care sa locuiascii in schit, pina se vor lini§ti
Schitul Copiiceni, arata §i Ion Movileanu imr-un acele tulburari 180.
memoriu, este 0 unitate din cultul nostru tradifionalist crel- Niculae Teodorescu se afla printre semnatarii Memo-
tm care a flst capturat in ultimul timp de anumite elemente - riului Comitetului de Conducere al Bisericii Tradi\iona-
r~c~lcitr~nte, Ii anume Evloghie O!a, caterisit. Au flst aduli liste din Copiiceni catre Pre§edintele Tribunalului Popular
met p?: hzroton!fi d: Cordun Ii ojiciazd nestingheri{i slujbe. Vidra, in care secerea evacuarea unor elemente recalcitrante
Se afoi In strdma 'egatura cu Slatioara Ii se intentioneaza ca de pe proprietatea Bisericii noastre - pretinji calugari ji fa4i
aid sa devina episcopie. Noi am cernt desjiinrar~a schitului preofi, neconjirmafi de Ministerul Cultelor ji nerecunoscu!i
jl tra~sformarea lui in Biserica de mirl78 • in alt raporr, Ion de episcopul locului, cu jurisdicfie pe teritoriul rarii. D eli
Movlleanu arata ca biserica noastra de fa Copaceni comti- exista un Proces verbal de transformare a flstului schit in
Biserica de mtr, din data de 20 iunie 1955, acejti pretinji
_. --. Arhivele Nafionale, fond Ministerul Cultelor, Direc\ia Stu- ciilugari nu pariisesc proprietatea, din contra, aduc ji Insta~
du, Do~r 111956. Ra~Ort din 1 august 1956 ditre Organiza\ia
Cultulul Cregm Tradtponalist, semnat de preorul ierom. GrigoC3§ .79 Ibidem, f. 144.
Cloopa (sau Gloopa).
178 Ibidem, ( 359.363.
' 00Ibidem, f. 316 (Referat allmputernicitului Regiunii Bucu-
re~ti: Aspecte de fa schitul stilist din Copdceni)_
106 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN 107
STILISMUL IN ROMANIA

!eazii preofi fal;i, hirotonifi i!egal de fostu! episcop Gafaction mirescu lS5 sau al diviziei Horia, Clo§ca §i Cri§an, dupa
lsl
Cordun ; .. . acejti fal;i preofi ji cii!ugiiri reca!citranfi due aite documente l86 , §i revenise in rad cu gradul de maior.
o rezistenfii prin aceea cii intrebuinfeazii forfii pe piimdntu! Dupa desfiinprea clerului milirar, in anul 1948, a cer~t
ji proprietatea noastrii, prin aceea cii, in ziua de 19 august, sa activeze in Bucure§ti, morivand ca soria lui esre funcp-
s-a ajuns pdnii aco!o sii ne batii in Bisericii, jiind pregiitifi cu onara la Ministerul Silviculturii, §i copilul urmeaza §coa-
ciomege, ddnd najtere fa acfiune penald... IS1. la in Bucure§ti.
La inceputul anului 1957, Copaceniul putea fi con- Dupa numire, s-a consrarar ci preotul Vasilescu er~
siderar un fief al Slatioarei. Asue!, in dara de 19 ianuarie divortat §i convieruia cu alra femeie, luclU confirmat §I
1957, EvIoghie Ora, imbriicat in haine arhiere§ti, a savar§ir de so~ia
, lui. Preotul a refuzat sa dea explicariile de ri-
aid sIujba de Boboteaza pe sti! vechi. In timpul slujbei, i-a goare la Arhiepiscopia Bucure§tilor, mo~iv P:ntru. care:
pomenir pe Galacrion Cordun ca arhiepiscop, iar preorii fost suspendat. Deoarece a continuat sa sluJeasca dupa
din sobor I-au pomenit pe Ora ca episcop al lor (Anexa suspendare, a fosr rrimis in fap Consistoriului, care I-a
20) . La sfar§irul sIujbei, Ora a laudat in fara credindo§ilor carerisir. La dara de 31 iulie 1952, epirropul §i consilierii
libenatea de care se bucura culre1e in Republica Populara Parohiei Purul Inalr II din Bucure§ri semnau un proces
lS3
Romana . Cu ocazia hramului Schirului Copaceni din verbal prin ~re consemnau parasirea cultului ortodox §i
anul 1958 (6 mai 1958), slujba a fost oficiata de Dioni- trecerea la cu!tul ortodox de rit vechi (Anexa 21) . Nu §tim
sie Hugeanu. Acesta a proferar calomnii la adresa Bisericii dad, prin aceasra, purem inre1ege cre§rinii de rir vechi
Onodoxe Romane §i a slujitorilor ei, declarand ca a facut (lipovenii), recunoscuri de Statui roman (Monitoru! Oji-
un demers personal pe langa Patriarhul Alexei I al Rusiei, cial nr. 119/mai 1947)IS7, sau srili§rii. Cen esre ca, i.ll
penrru a veni in ajutorul stili§rilor din Romanial B4. anul1953, fostul preor Aurd Vasilescu a avur 0 rentativa
Biserica Purul Inalr a devenit unul dinrre fiefutile nereu§ira de a trece la lipoveni, iar in 1954 semna deja ca
stiliste din Capitala, dupa numirea preotului Aure! Va- secretar general al organizariei lui Movileanu. In aceastii
silescu ca paroh, la dara de 1 septembrie 1948. Aure!
Vasilescu fusese preot confesor al Diviziei Tudor Vladi- 1S5 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de

Srudii. Dosar nr. 1 bis/1954. f. 8-9. Dedataria preotilor Andrei


lSI Arhivele Narionale, fond Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie Costinescu de la Parohia lnalfarea Domnului, Grigore Popescu de
1957), f. 17. , la Parohia Sf. H oralambie Belu §i pr. Chiru Zaharaia de la Parohi,!
18' Ibidem. f. 18.
Sf. Cuv. Pataschiva cu privire la situafia existenta la parohia PUful
m Ibidem. f. 16 (Raporrul nr. 6/31 ianuarie 1957 al imputer- !nalr II ~i la preotul caterisit Aurcl Vasilescu.
nicitului Regiunii Bucure~ri). 186 Ibidem. f. 62 (Referat din 8 martie 1954).
1S4 Arhivele Nafionale. fond Departamentul Cultelor. Directia 1S7 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia Stu-
Stud ii, Dosar nr. 2/1958. f. 208- 210. •
dii. dosar nr. 3/1952. f. 83.
STILISMUL IN ROMANIA 109
108 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN

calicate, a semnac §i acrul de unire intre ce!e doua asoci- oiembrie 1943, cu binecuvdntarea lui Stalin, ia liint a
a~ii sciliste din 1954, precum §i accul prin care arhiereul ;ivizia Tudor Vladimirescu, scructura mili~a~a a N~D­
Galaction Cordun notifica Pacriarhia in legarura crece- ului soviecic, formadi din 9000 de oamem §1 co~dusa de
rea sa la sCili§ti, in 1955. In primavara anului 1956, fos- col. Mihai Maltopol, lr. col. Nicolae Cambr:a §1 col: I~­
cul preoc Aure! Vasilescu s-a inrors in Biserica Orrodoxa. cob Teclu '89• La 12 aprilie 1945, a fosc creata 0 noua dl-
S-au piisrrac mai mulce memorii adresace Arhiepiscopiei vizie de voluntari romani, Horia, C/Oica ii Criian, al c~­
Bucure§cilor, prin care adita ca nu are mijloace de subzis- rei aparac politic va Ii condus de Valrer Rom:n: afiac d~n
cenra, fiind incadrac intr-un post de dntarer bisericesc, 1939 la Moscova. care lucra la seqia romana a RadIO
§i cerea Arhiepiscopiei Bucure§cilor sa infiinreze un post Moscova. In acesc context, ramane de vazuc dacii preo-
adminisrrativ pentru e!, ca de exemplu dirijor, care sa fie ul Aure! Vasilescu a reveni[ in Romania cu 0 misiune
platic din fondurile parohiei 188. tan ume sau daca rrecerea sa la. stili§ti a fost rezulratul unei
Ramane de vawt care a fost rolul jucac de Aurel Va- opriuni personale. ...
silescu in raspandirea scilismului in Arhiepiscopia Bucu- In sfar§it, mention am ca, in cursullunu decembn~
re§cilor, in calicatea lui de preoc confesor al unui regiment 1956, in comunele Arice§ti-Zeletin, Surani §i Carbune§t1
care a intrac in pra odarii cu cancurile sovietice. Se §tie ca din Prahova, era semnalatii prezenp a trei ciilugari va-
scopul diviziilor de voluntari era acela de a prelua contro- gabonzi care organizau adunari religioase .. Un~ dincre
lul asupra stace!or in care Armaca Ro§ie ar fi patruns §i de ace§cia era staret al schitului stilisc Sf. Dumltru dl~ co~.
a impune un siscem de sorginte sovietica, Moscova aqio- Ileana (U.nga Bucure§ti), alrul era diacon la acela~l schlt,
nand in baza unui proiect special conceput in acesc scop. iar al treilea era calugar. Cu ingaduinp preotulUi paroh,
.Semnificativ esce faptul ca, la data de 9 februarie 1944, au slujit in biserica ortodoxa de hramul aces~ei~, S.f. Ni~
Pacriarhul Rusiei a hiroronit [rei preo{i dintre prizonie- colae, preotul recomandandu-i in fata credmclo§llor §I
rii romani, simpli osta§i, £ira studii teologice. Ace§cia au f1idndu-Ie popularitate. Au ramas pana la data de 15 de-
slinrit drape!ele de lupca §i au dezlegat crupa de vechiul cembrie, umbland din casa in casa §i cerand ajutor de la
juramant de credinra fara de rege §i de rara.
Mergand pe acesc fir, ne intalnim din noU cu Ana 189Informa\ii consemnate in Jurnalul de luptii al Diviziei Tudor
Pauker, cea care, impreuna cu Vasile Luca, s-a ocupat Vladimirescu. Vezi IIie Manole. Cleml militar al Romaniei intre pre-
personal de propaganda in lagr~ek~e prizonieri romani . I"
siunta i"' opresiunea regtmu A 11947 ~4uUli
Ut , 1~ i 1Ju . ,"" Co-
.'
pencru crea•.:.; unor divizii de voluntari. La daca de 15 munidiri prezentate la Sirnpozioniil' de la Sigherul Marrnapel (20-
22 iunie 1997). Fundalia Alianl'l Cividi. 1997. p. 363-366. D~pre
Divizia Tudor Vladirnirescu, Florin $perlea. 0 divizie pentru ltnt/tea
188 Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stu-
comuni/tilor romani, http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/o-divizie-
dii. Dosar nr. 111956. f. 9 (Nola 357/din 23 ianuarie 1956 a Minis-
terului Cultelor ditre Direqia lmputernici\ilor) . pentru_linistea_comunistilor-rornani-rudor-vladimirescu.html.
110 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 111

cerareni, spunand d vor sa consrruiasd 0 biserid in sa- Parcurgand documemele de arhiva din anii 1945-
rul Ileana, Ianga Bucure~[i, iar srarul nu Ie da concursul 1955, :un fost imrigat de anumite aspecte paradoxale lega-
in acesr sens '90 •
re de evoluria mi~cirii sriliste in acei ani grei ai regimului
stalinisr, precum ~i de relaria dintre conducitorii grupa-
4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale unei rilor stiliste ~i autoritafile de stat, locale sau cenu·ale. Un
relarii controversate . lucru important pe care doresc sa 11 semnalez este impresi-
onanta corespondenra purtara de conducerea mi§cirii sti-
. In anul 1948, stili~rii, prin vocea lui Ion Movileanu, Iiste, sub numele de Cultul Crqtin Tradifionalist sau Culttll
se, declarau mul~umifi de simafia lor in peisajul religios Pravoslavnic de Riisdrit, cu Ministerul Cultelor §i cu alee
.. :J.! Republicii Populare Romane: in simafia actualii, cdnd institufii ale stamtului pentru obrinerea recunoa~terii lor.
s-a prdbujit dictatura ii s-a restaurar democrafia, cu liber- Remardm faptul ca organele de stat Ie raspund civilizat
td,tile de totftlu~ noi ne-am Plltut manifesta liber credinta. de fiecare data, amintindu-Ie ci nu sunt cuite recunoscute,
Astfe~ existd biserici, preofi, cimitire in toate lOCi/rile lI~de lucru curios pentru perioada la care ne referim.
sunt credinciofi stilifti, intr-lin cuvdnt suntem mliltumiti La randullor, autoritarile locale din comunele unde
d: tI'·bertate191 '.I ', '
nrr-o SCflsoare ologram a lui Evloghie Ora
,
se aflau credincio~i stili~ti Ii ajutau cu recomandari care
carre un credmcios srilisr din Isaccea (9 martie 1957), urmau sa fie ata§are la memoriile lor. De exemplu, Pri-
in care i~i arata disponibilitarea de a Ie sfinri preor i (a§- maria Furceni, la cererea Cultului Tradifionalist Creitin,
repra doar sa ii comunice dad, in satele de acolo, se por confirma urmatoarele: fofa de Regimul de Democrafie Po-.
gasi ~arani cu ~apre clase primare ori care sa ~tie carre), eI pulara sunt cetafeni cuminfi, infelegdtori, flcandu-ji dato-
.. $cria: Credinfa este liberd intr-adevdr din partea conduceri{ ria patrioticd fofd de stat prin achitarea cotelor ji a impozi-
partidului nostru, pe care sd ni-l tind Dumnezeu multi ani felor, c-tit jiprincontribufia·la munca.voluntara, respectdnd.. __..
dici libertatea noastrd, a stilului vechi; se datorefte ;bsolu~ toate hctdrarile ji dispozifiunile Partidului Ii Guvernului
numai conducerii comuniste (Anexa 22)192. . nostru, ludnd parte la adundrile convocate de organizafiile
locale comunale' 9.1• Asemenea confirmiiri sau caracteriziiri
190 Arhivele Nationale, fond Dosar nr. III 956 (ianuarie-de-
au fost eliberare de mai multe primarii din iocalita~ile
cembrie 1956), f. 548 (Nota 1263/17. XII 1956: Manifestiir; ale
cu!tului ortodox in comuna Aric'lti Zelnin: raio/! Telea}en). . unde se giiseau credincio~i stili~ti.
1'1 Arhivele Nationale, fond Deparrarntntul Cultelor, Directia tn lun~ februarie a anuiui 1954, credincio§ii sd.li§ti
Studii..Dosar 1/1948, f. 20 (MernOriu. Istoricul pe scurr al Orga- din comuna Tamboie§ti, raionul Ramnicu Sarat, se adre-
OIzape. Cultului Cre~tin Traditionalist din R. P. Romana),
.'," Arhivele Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Direclia 19' Arhivele Na{ionale, fond Departarnentul Cultelor, Ditec\ia
Studu. Dosar nr, 2 bis 2 (decembrie 1957), f. 39-40. Studii. Dosar nr. I bis/J954, (11.
112 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN 113
STILISMUL iN ROMANIA

sau Comitetului Central al PMR §i Consiliului de Mi- Un element pe care ~ dori sa il aduc in aten\ie este
ni§tri aI RPR, cerand. autorizafie de funqionare pentru 0 legat de aplicarea decretului 41 0/1959, referi~or, Ia sco~te­
casa de rugaciune l 94 • In legamra cu cererea lor, Ii se comu- rea monahilor din mandstiri'98 . ~a cum se §ue, m penoa-
nid d gruparea religioasa stilista care-Ii zice "cultul cre;tin da 1948-1958, manastirile orrodoxe s-au iliat sub atema
tradifionalist" nu are autoriza!ia /egald de junc!ionare Ii, supraveghere a Securitiifii. In doua documente elaborate
pentru acest motiv, cererea nu i se poate satisfoce. Simp/a de Ministerul Cultelor (28 august, respectiv 16 septembrie
pastrare in calendar a stilului vechi nu constituie un motiv 1958), se propunea ca treptat Ii cu toata prudenta sa se ur-
pentru a recunoajte calitatea de cult acestei gruparil95. Ase- rniireasca realiUlrea urmiitoarelor obiective: interzicerea infi-
menea cereri au fost adresate §i de alte comunitati, stiliste , intiirii de noi mandstiri Ii schituri, reducerea numarului ac-
ca cde din comuna Ciumule§ti, raionul Fiilticeni, sau sa- ~l al mandstirilor Ii schiturilor. ingustarea bazei economice
ml Rotunda, comuna Liteni, Raion Fiilticeni 196 . a rniindstirilor. dreptul de a primi noi viefUitori sit fie rezervat
Mai mult, stili§tii au adresat memorii §efului statului doar episcopilor. so. se interzica vagabondajul calugarilor'99 .
Gheorghe Gheorghiu-Dej, §i chiar au obtinut 0 audient~ impotrivirea unor ierarhi §i a cilugarilor fa\a de aplica-
la acesta in data de 9 iunie 1954, de fa~ £lind §i Mini~­ rea acestor masuri a dus la adoptarea faimosului Decret
trul Cultdor, Petre Constantinescu I~i. Delegafia compu- 410/28 octombrie 1959. Astfel, din cde 224 de manastiri,
sa din Dionisie Hugeanu, Menodie Marinache §i Emilian cite existau la 1 noiembrie 1959, la apari\ia Decretului 410
Pricop a inaintat un Memoriu in care arata d pentru prima se mai giiseau 194. Dintre acestea, 92 au fost des£linfate in
datil. in RPR, dupa 30 de ani de sujerin!a, am retqit sa expu- perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960. Din 6014 ca-
nem nedreptafile sujerite celui mai mare fi iubit fiu al c!asei lugari existen\i la 1 ianuarie 1959, 2975 au fost sco~i din
muncitoare, care ne-a infeles ca, atil.ta vreme cdt nu suntem manastire in perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960.
impotriva statului, sa ni se dea libertate, caci nu se admite ca
fiii loiali;i Ii cinstifi ai RPR sa sufere intr-un regim de demo- cre/tinilor ortodoCfi de sril veehi ctitre Gh. Gheorghiu Dej, inregistrat
crafie populara. Omul trebuie so. fie libel' sa se inchine cum pe data de 27 aprilie 1954).
vrea, pe stil nou, pe stil vechi sau in orice forma de credin!a'97. 198 La 28 oetombrie 1959, Prezidiul Mani Adulliin Nllfionale
adopta Deeretul 410, care adueea 0 serie de ammdamente De:retului
nr. 17711948 pentru regimulgeneral al cultelor rebglOase. Apbeate re-
l"'lbidem, f. 85 (Nota informativa din 25 martie 1954).
"5 Ibidem, f. 83 (Nota 9570':954 din 26 februari~ 1954). ~--t-~~;!:~~~~~t~~ i!lJ)~retul4Hl.J!tiflPUufoete ll(llflStI;ltoare .
asupra vitfii din F;;;iiiii,zta. ,Potrivit. esti~narilor) numaru~
. 1% IV';veie Nafionale, fond Departamentul Cultelo·r.-Direc-
monahilor sco~i din manastiri a fost de aproxlmatlv 4750. Esee mal
lia Studii. Dosar nr. I 1953, f. 77 (Nota 19801/1953 din 10 de- pUlin cunoscut faptul ca Patriarhul Justini~n i-a primit pe mOI:ahii
cembrie 1953).
alunga\i ~i le-a gasit de luctu in cadml Arhleplscople,. Bucure§tllor..
197 Arhivele Nalionale, fond Departamentul Culteior. Directia 199 George Enache, Adrian Nicolae Petcu, Monahzsmul or/adox It
Studii. Dosat nr. 1 bis/1954, f. 337 (Memotiu adresat de Grupa;,a puterea comuilistii in Romania al/ilor 50, Editurd Panener, 2009, p. 45.
114
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 115
In acest context, construirea schitului stilist de la
care Securitatea consemna la 28 mai 1959: Justinian Ma-
Slatioara, a ciirui piatrii de temelie a fost pusa in 1947
rina comidera ca Ii fuga lui Galaction Cordun la Slatjoara
venea in totala contradiqie eu politiea regimului eomu~
este legata de pretinsul plan al conducerii de stat ~nd:eptat
'£"dar a e eu1te . Un seeretar din Departamemul Cul-
200
flIst
impotriva Bisericii Ortodoxe Romane.. EI comldera c~, prln
telor semnala §i el faptul ca, in momemul in care sum in
aceasta, se intenfioneazii intarirea StlltSr:zUIUl, care sa fie fo-
curs de aplicare masuri pentru curafirea mdndstirilor orto-
forit pentruzguduirea creItinismului. In l:gatura cu ac:as-
doxe de elemente dupnanoase, in Moldova de Nord func-
ta, el a mai ajirmat urmatoarele: "sunt Incredlnfat ea de
rioneaza II manasti ri stiliste eu eca. 266 ciilugari §i ca-
rdpirea lui Galaction Cordun au Itiut Ii anumite ?ersoane
lugarire care nu au baza legala (14 mai 1959). Referitor
din Departamentul Cultelor. !mi intemeiez aceasta convln-
la aplicarea Deeretului 410/1959, un imputernieit local
gere pe faptul ca am fost informat cd s-ar ji pus la cale d:
observa §i e1: stili§tii afirma d accst decret nu ii prive§te
anumite persoane 0 intdrire a miIcarii stiliste cu speranfa ca
pe .ei. A~est ~ucru a fost afirmat personal de falsul episcop
aceasta va zgudui Biserica Ortodoxa Romana. Alungarea
Gltchene Tanase unui organ regional, pe considerentul
cdlugdrilor din manastiri cu cateva luni inainte de fuga lut
ca ~is~ricile §i casele lor parohiale sum construite de ei Ii Galaction Cordun de la CdlddruIani a fost minufios cal-
fora aJutoru! sta~lui, cu care n-au nimic, deoarece nu pri- culatd, ca acqtia sd se indrepte spre stilijti Ii sd caute sd se
mesc salarm It mct alte subvenfii baneltPOI.
addposteased in mdndstirile Ii schiturile stiliste. Reintrar:a
Mai mult, fostul arhiereu Galaetion Cordun a fost
in activitate a lui Cordun Ii a stiliitilor intr-un moment In
auzit dedarand cii Biserica Orrodoxa Romana este in li-
care existd sute de cdlllgari ji calugarife alungafi din md-
chidare §i cii el are sarcina, din partea Marii Aduniiri Na-
ndstiri - deci 0 masd disponibild pentru stililti - # mai ales
fionale, sa organizeze 0 bisericii sri/ista. Este foarte pro c
in care se desfotoard 0 adevdratd prigoana in fafa Bisericii
babt! ca mu~ti dintre calugarii indepartafi din manastirile Ortodoxe Romane poate duce la intensijicarea mi;cdrii sti-
ortodoxe sa-Ii gaseasca rejUgiu in cele stiliste, nota acela§i
liste, la t!t;tigarea de numeroIi adePfi dintre fdrani Ii chiar
. f~~~fionar din ~epartamemul CultelOr'02. Aceasta po- la producerea de tulburdri '@1.
slbdltate fusese tntuitii §i de Parriarhul Justinian, despre
Relatia liderilor stili§ti cu Securitatea in anii 1950-
1960 est~ 0 aid tema controverSata asupra careia a~ dori
200 ~rhivele Nafionale, fond Departamentul Culrelor. Direcfia
de Srudu. Dosar nr. I bisl 1954, fila 48; in Cataeombele Ortodoxid, sa rna opresc. Isroria oficiala a Bisericii de Stil Vechi din
nr. 2/mai 1999'-
201 Arhivele Nafionale, fond Departamemul Cultelor. Directia 203 Moram Frusinica, Biseriea Ortodoxii in luptii eu diavolul rOju,
de Studii. Dosar nr. 2/1960, f. 63. ' in Altttrul Banatultli. nr. 1-3/2001, p. 94-95, .pud. Arhiva S.R.l,
2.2 Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor. DireCfia de
fond D. dosar 7729. f. 443. Vezi §i Adrian Nicolae Percu, Document~
Srudii. Dos ar nr. 4/1959, f. 61-62. privind atitudinea Patriarhtllui Justinian fo!1i de ttplicarea deeretulUl
4101I959, in CaieteIe CNSAS, anul II, nr. 2 (4) , 2009, p. 333-344.
116 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 117

Romania ne prezinra un episod pecrecut in luna mai arunci dnd Securitatea dorea sa aresreze pe cineva - (ii cu
1955,Ia putin rimp dupa inscaunarea lui Cordun la Sla- atat mai putin in anii aceia.
rioara. lara ce cirim in Istoricul Mandstirii Sliitioara: Ca- Un alt episod s-a petrecut In august 1955, dnd Ga-
!eva zile mai tarziu, fa Mandstirea Sliitioara se prezinta laction Cordun §i Glicherie Tanase au fost adu§i la se-
delegaFi din partea SecuritaFii Statului Roman, care ii foe diul Securitatii din Ploie§ti penrru inrerogatorii. Cu acel
cunoscut mitropolitului Galaction ca i se interzice a locui in prilej, ambii au primit domiciliu forpt: Cordun, la Ma-
aceasta mandstire. La aceasta, mitropolitul raspunde: "sunt nastirea Cernica, iar Glicherie, in sarul Riichitoasa din
roman Ii am dreptul sa locuiesc in oricare colt al Romaniei'~ Baragan 206 • A§a cum am vazut, Galaction Cordun a pu-
DelegaFii Securitafii se intorc fora rezultatul scontat. Mitro- rut sa paraseasca dupa bunul plac a§a-numitul domici-
politul Gafaction Cordun ramane la Mandstirea Slatioara, liu jortat §i a savar§it hiroronii la Manastirea Copiiceni
cu toate ca intreaga suita a SecuritaFii era pe urmele /ui104. §i la biserica din localitatea Moara Domneascii de langa
Esre 0 viziune idilica aceea a unei Securitiiti nepu- Bucure§ti, care erau pe sril vechi. La Moara Domneasca,
rincioase in anii 1950-1960. A§a cum se §rie, in aceasra I-a hiroronit arhiereu pe Glicherie Tanase, venit §i acesta,
perioada, in cele mai rem ute inchisori comunisre se aflau tara probleme, de la domiciliul jortat din Baragan. Peste
numero§i preoti, calugari §i credincio§i orrodoC§i, caro- putin timp, Glicherie Tanase a evadat definiriv §i a aj uns
lici, greco-carolici sau de alre confesiuni, care savar§eau la Slatioara in 1956. Incr-un rapon al Imputerniciru!ui
ani grei de remnita, ca detinuti polirici, multi dinrre ace§- Regiunii Fiilticeni, se arata ca problema stilistii a devenit
ria gasindu-§i moarrea martiricii in derenrie. In urma sru" din nou agitatii, din cauza eliberarii lui Glicherie, care se
diilor inrreprinse de Insritutul National' penrru Studiul inrorsese pe data de 1 noiembrie 1956207 •
Toralitarismului, au fost idenrificati 1888 de preoti or- ' Niciunul dintre ace§ti doi conduciitori ai mi§ciirii
rodoC§i care au trecut prin Inchisorile comunisre, majo- stiliste nu a trecut prin Inchisorile comuniste de tristii
rirarea murind acolo20S. Pracric, nu existau menajamenre
20G Istoria Manastirii SliitiOl1ra, p. 120, p. 136-139; Constantin

204Istoria Miiniistirii Sliitioara, p. 131-1 32. Bujor, op. cit., p. 42; 44-46.
207 Departamentul Cultelor, Direqia Studii, Dosar nr. 2/1957,
20\ The National Institute for the Study of Totali tar ism, The
Imprisoned Church. Romania, 1944-1989, Bucharest, 1999, p. 15; f. 769-772. (Raport ilr. 1809/ 15 deeembrie 1956). El propunea ca
Ministerul Cultelor, impreuna eu Ministerul de Interne, sa aqioneze
Martiri penm, Hristos din RO:,'ldnia tn perioada regimulzti comu-
impotri"" vagabondajuluLcl!..giirilor; sa se rejudece procesele fal~ilor
nist, Ed;"- ' ,a lnstitutului Biblic §i de'Misiurie al Bisericii Ortodo- '
preo\i §i calugiiri; in al treilea rind, propunea sa se ia In considerare
xe Romane, Bucure§ti, 2007 (con fine biografia a 240 de martiri
posibilitatea evaeuarii cdor doua schiruri stiliste din raionul Faltieeni,
cre§tini care §i-au dat viap pentru Hristos in timpul regimului
pentru izolarea lor, cunoscdnd prin areasta eli problema stilista ttr inata
comunist, majoritatea fiind preofi, episcopi, profesori de teologie sa mai fie problmld, iar in locullor sa fie adu~i cei mai loiali calugari
§i mona hi ortodoqi) .
ortodoC§i, pentru a satisfaee nevoile religioase ale credincio§ilor stili~ti.
118
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 119
amintire. Este relevanta, in acest Context, remarca apolo-
. sub pretextul unui interogatoriu. De aici, a fost adm
gerului stilist Constantin Bujor despre GlicherieTanase: re§u - da ..
Din aeeasta perioada, s-au pastrat doua doeumente din care fa Mandstirea Slatioara de parintele Pavel. In um:a eva _nt,
rezulta gravitatea abllzurilor Ii inealcarea drepturilor omu- Patriarhia a informat Securitatea, care a mtrat m alerta ?-!
.lui intr-lln regim totalitar eomunist, asemanator cu eel na- eiiufa peste tot (Bujor, p. 47). Interesant .d~. rema~cat este ca
zist sau eu 0 dietatura militara. Unul din aeestea este un bi- Securitatea i-a arestat imediat pe compitcll evaddn~, avoca-
let de efiberare ell nr. 417 din anitl1955 (pentj-u preveniti). tul Albu, respectiv Pavel Mogarzan, dar s-a dovedlt nepu-
Poarta titulatura R.P.R., Ministerul Aft-eeri/or Interne, Di- tincioasa sa-l arestezc pe cel care evadase. .
Este adevarat ca, in aceastii perioada, au fost mten-
ree{iunea Generala a Penitenciarelor, ·1955, 2 august. Pes-
te cuvantttl ,.,penitenciar'~ este trasa 0 linie !i sC1'is de tate mai multe procese calugarilor sti!i§ti pentru_exer~i{i:.
abuziv de fonc{iune ji port ilegal de uniforma. tnsa. maJon-
mana "locul de definere Rachitoasa". In dreptul numa-
tatea cazurilor au fost c1asate din !ipsa de pr~be, la~ altele
rului mandatu!ui de arestare, nu apare nfeiu;; numar, ea
s-au finalizat cu condamnari de citeva lUn!, maxIm .un
Ii in dreptul inftaefiunii cMnise. Rezulta deei ea parintele
an, cu suspendare. Un exemplu este cazull.ui Jora VasIle,
Glicherie a flst derinut in ealitate d"c prevenit, Ii nu pentru
hirotonit la data de 7 iunie 1955 de Galactlon Cord un la
comiterea unei inftae{izmi prevazute Ii pedepsite de Codul
penal. Acest bilet de eliberare era in aeeltlfi timp fi 0 sentin- Manastirea Slatioara, pe care Tribunalull-a achitat justi-
a ficind d a fost de buna credinta §i ca nu a §tiut d Galac-
r , caei posesorullui trebuia sa ramana mai departe in loeul
tion Cordun nu mai avea drept sa hirotoneasd209 • Un air
de de{inere Raehitoasa, dar eu domieiliul flrfat. Nu era ju-
deC/it de nicio forma de instanfajudeeatoreasea. In eonelu-
209 Arhivele Nationale, fond Deparramemul Cultelor. Direqia
zie: Securitatep te aresta, ea te eondamna fi tot ea te punea .
Stud··Il, D osar 1/195'6 f 402 imputernicitul Regiunii Ia~i nota Ja 2~
1" •
in libertate, dar cu domiciliul obligatoriu208• aprilie 1957: Pretinsul preot fora Vasile. care a fost achitat a treta oara
. De la Sliitioara, Glicherie a organizat apoi §i evada- de ditre Tribunalul Popular de la Podul floaiei, raion Tiirgu houmos,
red lui Galaction Cordun in 1959, cu ajutorul avocarului in prezent este liber ji continua sii focd servidile religioase in mod regu~
A1bu din Bucure§ti, a lui Mircea Ispir §i 'a credinciosului lat la biserica sti!isti! din Baq .. . Cdnd a ajlat de arestarea eil!ugilrulul
Pavel Mogarzan. Acel~i Constantin Btijor nota: Evadarea feremia Nicolae, zis Natan, care in prezent se aflil sub star~ de arest la
n' .
l~emtenClaru I "aslu,'
yt , nu mai are curalul
:J~.sii vauabondeze I1l alte loca-
l
era greu de realizat ji numai 0 aC,tiune inteligenta putea paca-
/itiifi din cuprinsul raionului faji •.de fricil sii nu fie prins .de ~rgane e
Ii vigilen!a paz.nicilor. AvocatulAlhu sea. recomandat ofirer de locak, intr«rdt a fost prins de organek locale de ~dt~v~ on E' : .s-a.daL ____ .
securitate (or, (tim ea, in aeea vreme, substituirea de funcfie drumul. deoarece organek respective nu au avut mea Instruct,um pre-.
se pedepsea greu - n. a.) §i I-a luat pe Mitropolit la Bucu- cise cu privire la problema stilistii. Odatii cu aresta~ea sus~numltulul
cd!ugdr stilist din Raionul NegreEt!, stilistu! fora Vas"e a Pus. la cale ~e
20SC . B . . p. 4G. eredmeto/It .. c,a sa-~lpa"z-ascd
· . .. sat < ; , fiind inarmati, cu domege. I1l cazul m
onstantln uJor, op. ctt.,
care organefe locale ar cauta sd-l aresteze (Dosar 211957. f. 10-14).
120 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL IN ROMANIA 121

exemplu este proeesul care a avur loc, in 1958, la Panciu, rar pe stili~ti, pe greco-carolici §i s-a implicat in apararea
comra unui grup de 4 stili~ti, in frume eu Meftodie Ma- maidlor de la Vladimire§ti2l3 . lara cum descrie Pandrea
rinaehe. Inculpafii au prezemat acte de hirotonie semna- implicarea sa in favoarea stili§rilor: Din afacerea stiliitilor,
te de Cord un, pe care Tribunalul le-a admis ~i a hotarat
ttl m-am ales cu vlmzarea pavilionului meu de onoare de la
d nu se fac vinova\i de POrt Hegal de uniforma 2lO • in alt
Pelef, deci cu pierdere netd de 12. 000 de lei, plus restanfe-
proces, ciilugarul Ieremia Nicolae a fost pus in libeirare
Ie lui Meftodie, Agatanghel fi ale Copdcenilor la coleetlv ...
cu dreva zile inaime de a se judeca procesul sau, sub pre-
E drept cd nu am vanat arginti. Mi-am flcut datoria de
rexrul d aeeasta problema nu este aJa de grava. In ziua ho-
avocat cu elan, entuziasm ii euforie. Am vanat poate glOria
riirara, calugarul nu s-a mai prezemat 'Ia proces, ci a trimis
Ii experienra. M-am ales eu 0 glorie cam fantezista intr-u~
dfiva crcdincio§ii stili~ti ca~e sa vorbeasca in fata instan-
mediu de sectanti religiofi, de fanatici ii suciti, plus adversz-
fei despre buna sa credinra. in final, s-a sra bilit ca dosarul J ' -- J . - 214
tatea preofilor din Biserica O rtoaoxa aomznanta....
ml este compler §i s-a hotarar amanarea lui211.
in timpul unui proces, Pandrea a afirmat cii Gheor-
Mi~cared srilista s-a bucurat de 0 pleiada intreaga de
ghe Gheorghiu Dej a stat la inchisoare cu stili~tii, ca ~tie
avoea\i care ~i-au adus contriburia la redactarea memori-
suferinp lor §i ci a prom is sa I'e acord'e roata- I'b
I erratea 215 .
Hor carre aurorita\ile de stat ~i cdre i-au sus\inur pe stili§ti
in procese. Cel mai important dintre ace~tia a fost Pe-
in lotul Patta§canu §i condamnat la 20 de ani de remnila, din care a
tre Pandrea (1904-1968), pe numele sau adevarar Petre executat 7 in inchisoarea de la Ocnele Mari. inue anii 1954- 1958, a
Marcu, cumnatul lui Lucreriu Patra.§canu (casatorir cu scris Memoriile Mandarinului valah, confiscate de Securitate §i edi-
Elisa, sora lui Lucreriu Patra§canu), care, in perioada in- tate de fami/ie in anul 2000 la Editura Albatros.
rerbelica, a pledat in numeroase procese in care comuni~- _ 213 Arhivele Nalionale, fond Departamentul Cultelor, Direqia

tii se aRau sub acuzare 2l2 • In perioada comunista, i-a apa- Studii, Dosar nr. 2/1957, f. 505 (Nota 94/22 august 1957 de la Cabi-
netul Ministrului de Interne in leg~tuta ell activitatea avocatului Petre
Pandrea de la Calegiul V Capitala) .. Dupa cea pledat in cazul Vladi-
210 Arhivele Na!ionale, fond Deparramentul Cultelor. Directia
mireiti (9 marrie 1955), a fast exdus din barou §i suspendat temporar.
Studii, Dosar 4/ 1959, f. 32. ' ,
in taiul procesului, s-a cununat religias cu Eliza Patra~Canu , avand ,ca
211 Arhivele Narionale, fond Depanamentul Cultelor. Direcria
na~i pe maica Veronica ~i pe pro Joan Iavan (Petre Pandrea, Memomle
Studii, Dosar 2 bis/ 1957. , '
Mandarinului valah, Editura Albatros, 2000, XVll\).
212 In general, Pandrea a pledat in favoarea unor persoane sau
'" Perre Pandrea, op. cit., p. 136. _
organiza!ii aAate in dizgra!ie ;ntr-un anumit mOment dat (PCR
", Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, D~reqia .~-.:..
pana in ; ')44, evreii, PNT lntre 1953"-f958, dlugari\e1eue la Vla- Studii, Vosar nr. 2/T9'5T,t.521 : Ymr-a adresa a Mm,sterulli1eill'~t"e'l~ o~r --"'""'~
dimire§ti etc). A fost arestat de parru ori in perioada 1940-1944, drre Ministerul Afacerilor Interne (rir. 94122 august 1957), el afirrna:
insa perioada maxima de deten!ie nu a depa§it Opt zile. Dupa ce
Agitafia din rlindul stiliitilor afoee cu rea credinra, dlindu-le aeestora irr:-
comuni§tii au preluat puterea in Ra milO ia, Pandrea a efectuat 10 prtsia ea miiearea klr ar putea fi recunoscuta daea nu soar opune allum/te
ani de temnira grea, intre 1948-1952 §i 1958-1 964. A fost indus "elemente huliganiee" din Ministerul Cultelor (Ibidem, f. 505).
122 PR, LECTOR DR, RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL iN ROMANIA 123
In anu] 1958, a alcawit chiar un Memoriu catre Gheor-
mi~earii stiliste, care se aflau In mijl~cul evenin:,emelor §i
ghe Gheorghiu Dej in chestiunea persecu/iei religioase a
'miteau regulat rapoarte, impreuna eu proprule lor so-
seetei ereftin-ortodoxe zisa a stiliftilor, In acest memoriu, tn d' , "217
IUfii pemru rerolvarea uneia sau a ,a~teia Imr,e ~I,tu,arl1 "
el denunfi faptul ca s-a pomit 0 noui persecufie impo-
triva culrului stilist, in urma careia Manastirea Copiiceni
In documentele semnate de aee§tI ImputerIlIclp, Imagl-
nea stili§tilor ca dUfmani ai Regimului Democrat Popu~r
a fost desfiinrata §i s-au alcatuit mai multe dosare penale
~i, in particular, ca rai, violen~i, imorali este foarte rara,
pentru preorii culwluL Cu acest prilej, cerea reinnoirea
autorizariei de funcfionare incepand cu data de I manic Nu am putur gasi decat doua rapoane de acest,ge~: Un~
semnaleazii faptul ca X, condudtorul grupulUl stIhst dlIl
I 948 ~i asigurarea Iibertarii religioase pentru stili§ti, care
jUne/ioneazd intr-o stare de semi-c!andestinitat?'G, Ciumule§ti, nu i~i achita eu cinste cotele drre stat, de§i
Este interesant de remarcat ca, in aceasta perioada, are posibilitate; d Y, care oeupa un imobil cu mai m,ulr,e
a continuat construqia de noi IOC3§uri de cult, Intiirirea camere, a refuzat sa primeasd magazinul CooperatIVel,
acestora cu garda formata din credincio§i stili§ti, precum daramand easa in timpul noprii, sub motiv d este prea
§i trimiterea de memorii In care se denunrau perseeufii!e veehe §i prea mare, fapt pentru care a fost arestat §~ jud~­
suferite, Astfel, credincio§ii stili§ti din sawl Slatioara, com, cat; ca Z,stilist, a taiat eu toporul un vifel al unuI veCln
~ca, au inaintat mai multe memorii carre CC al PCR, in pe motiv d mancase pu~in din fanul sau (exemplu de

care cereau, printre altele, sa ineeteze eu proeesele fi eondam- lmputernicitul penrru culte reflecta modelul soYieti~ in ca-
1I7

narile preoplor stilifti fi sa Ii se dea libertate de cult, intruedt drul politicii de suprayeghere ji control asupra cultelor religlOase,
ei ,tin eu Biserica de Riisarit, respeetiv cu Uniunea Sovietieii, Prin d. politica ji cerinlele statului fala de culteIe rd'glOase se aph-
fl, nu cu Apusu I, CU cato Licii, cum sunt ortodoCfii, cau 'In teritoriu ,'i tot prin d se oblineau informarile despre aCllvl-
I
tatea culrdor. pc baza carora se trecea la alcatuitea sau reformu area
Toate aceste semne de Ingaduinfa, paradoxale pen- politiciiregimului. lntt-o primii- fa..ade tranz.i!ie. care se exnnde
tru perioada la care ne referim, ne Indreptafese sa con- pana in 1952, in aceasta activitate au fost angrenate persoa,ne ~.re
cluzionam cii mi§carea stilisra, in ansamblul ei, a fost to- inrr-un fel sau altul erau legate de Bisericii. in multe camn ayand
lerata de mai-marii regimului eomunist din Romania, $i chiar pregatire teologidi, Mai tarziu. in locullor. au fost aduse,ca-
aeest subleet' menta . , • apro fiun dat, pentru a vedea motiva- d re comumste.
' ' Ie reglmu
IOla ' I'
UI" dar cu 0 pregatire care Ie permItea_
til"1 e aeestel" at!tu d'IIlI, §I'.III ee masura
• • era ea •IIldreptata• ,Im- sa- anaI'Izezc anu mite situatii• • sa disce.rna, Importanra" acestora,
I ' sa
' , ,,',
potnva BIsenclI Ortodoxe Romane,
,. rewlve multe dinrre de fara a apela la aJutorul MlIllsteru
._. -elm" ru "I I - d 'g- ''''PF' pQsibili""f "1'Iio' n
,~I sa~
Foarte interesanta este atir:'~Haea-imputerniqii(fI·---·-· - ---- ~enr~ale
.aLa 11.llfr- !C, .oea.e, sa _@CI_l _~. ii
directive (Vezi Sorin IIiejiu, Regimu/ eomunist Ii cultele reli-
de la Ministerul Culrelor, Insarcinari cu supravegherea gioase. in Raportu/final a/ Comisiei pr~zide~tia/e p~ntru Ana/iM Die-
taturii Comuniste din Romania, publocat III Supl,ment, RevlSta 22,
Arhivele N'lionale, fond Ministerul Culturii j i Cultelor,
21(.
nr. 188,21 martie 2006 ji disp0riibil on-line la adresa http://www,
Direqia Studii. Dos.r J11958, fila 193-194.
scribd,com/docl 129408/CAPITOLUL-IIl),
124 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 125
riiutate!; W, un stilist infocat, a In§elat 0 batrana ~i un in- " sare ale ciilugdrilor stili{ti au fost mu{amalizate de la bun
firm, carora le-a luat, pe un pret de nimic, ni<te pama'n-
• 21B .... ... ' 'f inceput, ford ca cineva sd {tie ... Am mai constatat {i un £lIt
tun et~ .. In celalalr rapon, se arata ca stili~tii sum pro-
/ucru, aeela cd, atdt organele procuraturii edt ji cele ale Tri-
blematlcl: stllZ/ttt sunt foarte recalcitranfi {i nici pana azi
bunalului raional {i regional au primit linia de sus ea sa 0
nu vor sa-Ii foCd fotografii pe buletine, spunand cd aceasta lase mai moale, deoareee a;a a fost atunci linia politicii 22 1.
este pec:tea ~ui Antihrist {i cd ei mai bine suferd schingiuiri In cursul anului 1956, s-a ajuns la siruafia incredibila
ca bU~tCZl p_ nu se dau in brafele satanei. Nu partieipd la ca un grup de ciilugari stili~ti sa-I cherne In judecara pe fos-
adunarzle Cammului Cultural {i ale Sfotului Popular ii, in tul Inspector general de la Ministerul Cultelor, Gheorghe
gener,!l, SUnt contra regimului nostru2l?
Lener, acuzindu-I ci Ie-ar fi confiscat anumite acte pe baza
. Insa majoritatea lmputernicifilor aratau ca stili~tii se cirora oficiau slujbele religioase. Ca urmare, fostul inspec-
achHa de obli~afiile .~at:e stat in ceea ce prive§te preda- tor a fost imerogat Ia Procuratura FoC§ani in legatura eu
rea cotelor obligatOI'll, ca pliitesc impozitele §i cii nu s-au aceste pretinse abuzuri. Atunci clnd Ministerul Cultelor a
constatat manifestiiri du§manoase llo . Ceea ce denuma in~tiinfat Procuratura FoC§ani cii stili§tii nu constituie un
impu:ernicifii locali In rapoartele lor erau faptele sau ~a~ cult recunoscut, procurorul a replicat cii nu avea cuno§tin-
~Ifes~an~e care veneau in contradicfie cu legile statutului, ia de acest fapt §i cii a aqionat conform legiim. tn acela§i
In pnnclpal ponul ilegal de uniforma, nefiind yorba de an 1956, situa~ia a1cituita pe baza rapoanelor lmputerni-
un cult recunoscur, §i construqiile rara autori zatie. citilor arata ci numarul total al stili~tilor este de 5134, cele
Pemru unii impurernicifii locali, pasivitate~ oroane- m'ai multe familii aAindu-se in regiunea Baciu, respectiv
lor in drept fapi de problema stilista era greu de in~eles. Suceava. De asemenea, tot pe baza rapoartelor Imputerni-
Ne-a mirat foarte mult foptul cd, tras la rdspundere, p~oeu~ citilor locali, s-a constatat ci, in anul 1957, un numar de

rorul fif ~l raiomdui Fdltieeni a indrdznit sd justifiee toate 181 de credincio~i stili§ti se aflau in funqii publice (pre~e-
~e~elt!~ {t abatert!e in legdturd cu procese!e cdlugdrilor sti- dime de Sfat Popular, pr~edime de cooperativa, director
!zftl prz~ aceea cd a flcut confozie intre cultul cre{tin de rit de spital, tehnician agricol), iar 33 dintre ace~ tia raceau
vecht (ltpovenesc) {i stilifti... Nu mai vorbim eti une!e do- parte din organizafiile de baza ale PRM221,

.'." Al'hivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. DireCfia de '" Ibidem. f. 529 (Referat .1 impurernicitului regiunii Suceava •
Studu. Dosar nr. I bis11954. tilde 53-56. nr. 1799/13. 12. 1956).
.'." ~rhivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. [;,,';clia de m Arhivele Nalionale. ,-" ad Ministerul Cultelor. Pireqi. de=5m-
Studu. Vosal' 111953. f. 58 (Nota informariva a impu ternicitului dii. Posar ~r: 2 bis 2/1957. f. 6 (Adresa nr. 1157/1957); Ibidem, f. 5.
Regiunii Badiu, 22 VIII 1953). m Arhivele Nalion.le. fond Ministerul Cultelor. P ireq ia de
, 22. Arhi.vele Na!io~ale. fond Dosar nr. 111 956. f. 589 (Raporr
Studii. Posar 2/1 957. f592 (Tabel cu stiliftii /nici afoFi ill fim c/ii pu-
allmputel'fllCltulUl regional Gala,i din 31 decembrie 1956). bliu. platifi de stat /n 1 septembrie 1957). Ibidem, Propagatori stili/ti
care se afo in organizafiile de bazd ale PRM.
126 PRo LECTOR DR. RADU PETR E MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 127
Rapoarrele periodice intocmite de impute rnici~ii 10- mai cu autoturisme proprietate personala sau eu autobuze
cali de la Ministerul Cultelor arata ca, in intreaga perioa_ ITA, care au circulat normal pe traseul respectiv, ci §i cu
da comunista, adep~ii stilismului au fost atent monitori_ autocare apar~inand Oficiului Jude~ean de Turism Gala~i.
7A1~i, ca ~i toate celelalre culre din Romania: se cuno§tea Tot din rapoartele pasrrate in Arhiva Secretariatului
numarullor, sirua~ia parohiilor, a manastirHor ~i a schi- de Stat pencru Culte, vedem ca, in perioada comunis-
ruril~r, numele persoanelor laice care faeeau propaganda. [a, Biserica stilistd avea 0 situatie materialii de invidiat.
"
Intr-un rapon intocmit in anul1981, intirulat Aspec- In 1981, manastirea Slatioara incasa 150.000 de lei/an
te actuale privind aetivitatea cultelor religioase din fara noas- de la stat doar pentru vanzarea catre acesta a animalelor
:
I' trd, ci~m urmatoarele despre grupar~a anarhied a stilifti- contractate. La aceasta, se adaugau veniturile realizate
I 10?-24: In ciuda faptului ci existenta ei este ilegalii, aproape din vanzarea de lumanari (existau ateliere de lumanari
toate eele 30 de biserici fi paraelise existente pe raza judetelor care funqionau pe langa unele biserici stilisre), precum
amintite au fost in permanenfd desehise, ca fi cele 2 mdndstiri §i din activitatea de colporraj. Banii erau destina~i , in
fi doud sehituri din judetele Suceava Ii Neamf. .. Paradoxal mare parte, Incretinerii laca~e1or de cult sau chiar rea-
este foptul cd, defi aeeasta grupare jiinfeazd ilega£ se menfin liziirii unor consrruqii noi. De exemplu, la Slatioara, a
deschise aproape toate bisericile, iar pseudo-preofii sdi ojieiaza fost ridicata din temelii, in mai pu~in de un an, 0 noua
savicii religioase in public, uneo"; imprimdnd un fast deose- clad ire pentru adapostirea calugarilor (parter ~i etaj). in-
btt, ford a ji stdnjeni,ti in vreun fel de autoritdfile locale. trebat de autorizatia de construqie, episeopullor, Cozma
Se men~ioneaza, de exemplu, ci hramul de la Manas- Lostun, a raspuns ca nu se pot a~tepta la 0 autoriza~ie,
tirea Slatioara din 1981 a fost serbat princr-o slujba in SQ- avand in vedere statutul de cult tolerat, ap ca au prefe-
bor, la care au participat 28 de preo~i §i aproximativ 1500 rat sa plateasca amenda de 26.000 lei §i sa-§i continue
de eredincio~i stili§ti. Persoana Insarcinata cu elaborarea lucriirile.Ridicarea unor loca§uri de cult sau renovarea
acestui raport era surprinsa ci deplasarea s-a facut nu nu- §i consolidarea celor existence a fost 0 activitate care s-a
desfa~urat nestingherit in perioada comunista. Rapoar-
224 Rema rc " asemanaroare
- - .• I
$1 m raporru intitular Masuri fuate
tele se Incheiau invariabil cu remarca efectului negativ al
de conducerea Bisericii Oru)(u,xe Rom,;,,, ;i de Departamentu! Cu!te-
for in anii ]<!72-1973 in vederea limil,irii manifestdrilor stiliste, pre- acestor aqiuni asupra cultelor legale, carora Ii se pretin-
cum /1 de relncadrare tl acestora in Biserica Ortodoxii Romand, uncle de sa nu execute astfel de lucriiri fara aprobari!.e \lecesare,
se acata di mUflca inspectorilor eparniali (sfe Ingreunatii Ii de unele iar acest fapt dii na;tere fa comentarii potrivnice statului
organe afe pUlerii de stat, care, in mod cu tont! nejUSlificat. fie cd nu nostru {i incitd la incdlcarea legilor25 •
iau nicio mdsurd de constrdngere a activitiifii sttliste, fie cd iau miisuri
superficiale;i chittr camujleflzti manifesldrile sliliste (Arhiva Secrerari- 225 Arhiva Secretariarului de Stat pentru Culte. Raporrul intitu-
arului de Stat pentru Culre).
lat Grupuri anarhice. Stili,tii, f. 2.
128 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 129
.• ,In a~ul. 1989: ~tilismul era 0 prezenra deloc neglija_
centru stilist se alla la Medgidia (cca. 20 de persoane),
bila In pelsajul rehglO s. Cele mai pllternice centre stiliSte
:ndus de David Dumitru (hirotonir de Evloghie Op),
se allau in continuare in Moldova §i Dobrogea. Astle!, in
.taf}'n j'uderul T ulcea ' sdlismul se concentra In comune-
zona Falticeni, existau 2 Proropopiate: Rada~eni ~i Dra-
,
Ie Izvoarele (20 persoane), Isaccea (6 persoane), Tulcea (4
gu§eni, 3 schituri -Ia Bradirel (40 de vie[uitoare), Bobo_ .
persoane)229. in juderele B~u §i V~a~~ea, s.tili§rii .erau~-
ceni, com. Boroaia (14 vieruitoare), Paiseni, com. Cornu
.mati la 1380 de persoane, In 10Calrtaple Paune§tJ, MOVI-
Luncii ~2~ ~e vieruitoare). La Radii~eni §i Ra§ca, stili§tii n , .,
l'r Mirce§ti, Vanatori, Rtigine~u, Campun.
. La p.
aunqu,
.
aveau Clmmre proprii, in timp ce, in celeJalre localitati l)a, . •, . . d' . 2.10
xisra 0 biserica improvIzara m magazla unul cre melDS .
inmormantarile se faceau in cimitirele parohiilor ortod~~ e d .
In concluzie, putem afirma ca; In perioa a comUnIS-
x~'. Cu prilejul sarbatorilor Na~terii Domnului, preorii ta, Biserica Stilista ~i-a continuat nestingherit acrivi rarea.
snll§tJ mergeau cu ajunuP26.
o serie de manifescari lncalcau legislaria in vigoare: a nu
• ,In !~d:rele Bdila §i Galap, existau cca. 800 de stili§ti se savar§i slujbe teligioase in afara bisericii - or, la hramu-
raSpandl[1 In 9 localitari, din care peste 90% se aRau in rile de la Slatioara, organizatc In curtca manasririi, par-
Furceni, Condrea §i Lie§ti. Cei din Furceni §i Lie§ti erau ticipau mii de oameni; prozelitism religios In contexrul
deserviri de pr. cilugiir Patr~cu Matei, ajutat de pr. Cula- In care rapoartele lmpurernicirilor locali indicau nume
che Ion, hirotonjt in 1967 de episcopul Victor Leu 227. Cei concrete de persoane care faceau propaganda ~i agitau
din Condrea 11 aveau ca preot pe Machidan Mihail, hi- spiritele; construirea fara aprobare; cazuri cand ~efii pos-
rotonit la Slatioara de Silvestru Onofrei 228 • In Constanta turilor de mili~ie, cadre didactice, pre~edinri CAP, orga-
, '
226 A h' I S - ne de conducere juderene ~i centrale sum srili~ti sau din
.r I:e e. ec~etariatului de Stat pentru Culte, Rapartul In- familii de stili§ti; port ilegal de uniforina; injurii Ia adresa
spectorarulul temartal pe judefele Suceava $i BotD$ani, nr. 682/]3
decembrie 1989, f. 2. Bisericii Ortodoxe Romine etc.
217 Preatul Victor Leu, fiul Arhiereului Grigol'ie Leu Baro$:inea- Consideram potrivit sa lncheiem cu observariile Diac.
~u: a. fuglt din Romania $i a fast hiratanit episcop la Viena, in impre- prof. dr. Perre I. David, referitoare la sirua~ia srilismului in
!uran COntroversate, pentru romaniidin exil. Validit.rea hirotaniei timpul comunismului: Este interesant sa remamim ca auto-
III eplscop a suscirat $i continua Sa suscite multe dezbateri. Conform
ritdfile comuniste ale Sucevei aplicau "decretul" (41011959)
lucriirilor apalogetice scrise de nepotul sau, Vicror Leu ar fi fost rapit
de KGB, dus la Moscova; wndamnat la maane in Rc,.,...ania $i e1iberat
fa evolttfia actualti ti ;:,mpiirii stiliste in jude,ele Galari ji Briiiu., nr:' .
";:~':. ' In 1964. A murit in 1978. Vezi Paul Leu, Episc~Pi romani ra-
Pl(1 de KGB, Fundafia Episcopul Grigore Leu, Bucure$ti, 2005; Cornel
215/11. XII 1989.
Leu, ,C;:rttll Epicopilor Cn:ciafi, BucurC$ti, 2005. '" Arhivele Secretariatului de Stat penrru Culte, Nora nr. 7911 1.
12. 1989 a lnspectoratului Teritorial al judefelar Canstanfa $i Tulcea .
. ArhlVele Secretartatulul de Stat pentru Culte, InspeclOra-
'30 Arhivele Secretariarului de Srat penrru Culte, Inspectorawl
tul TemorIal pentru Judefele Briiila $i Galafi, Informare cu privire
Judefelor Buziiu $i Vrancea, Nota 266/14 decembrie 1989.
130 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 131
numai pentru cdlugdrii ortodoCJi, cei stili/ti iii continuau ae-
se poad (ilizibil) 0 mrma care de altfel este credincioasa,
tlVz~atea fll.a RdfCa, /i I.a Sldtioara, prosperau... Da! Dar aici dar Iipsira de piistori ierarhici.
se gaseau rezervele de carne, branzeturile, mdslineLe trl'mz" e d
+;. .. ". L ' e Deci plec sufleml §i con§riinF mea carre buniitatea
,'.!,Ufll zerusa imiteni ii athonifi, pdfkovqi ii kieveni... ii ton-
Inalt Prea Sfintiei Voasrre, ca sa tindeti 0 mana de ajutor
te mult-folositoare pentru gospoddria de partid Suceava. Amt
ditre ace§ti credincio§i, ca sa nu-§i piece pa§ii lor carre
de persecuta,ti, erau stilijtii, incat to,ti ierarhii lor, in perioada
alte ciii liimralnice fad de biserica mama.
1960-1980, IF petreceau verite I.a Athos sau lerusalim, la Si-
Deci vederile m~le §i inca la 0 buna 0 buna parte din
nat sau I.a Moscova, pentru "pocdintd"2.il!
credincio§i sum urmatoarele:
Ca Inalt Prea Sfintia, Voastra sii-ti , dea consimtiiman-
,
ADDENDUM: ml spre a vii cere credincio§ii no§tri persoana unui prea-
sfintir mitropolit de sub piistorirea Inalt Prea Sfinfiei
Dialogul intre Biserica Ortodoxi!. Romani!. Voastre, la care vor avea dan§ii evlavie. PemfU ca aceasta
~i grupi!.rile stiliste persoanii sa Ie sfin}easca un episcop, dintre dndurile pre-
oti/or,
, inclusiv monahilor lor, care va fi considerat acea
~ucure§ti, 19 Octombrie 1950 persoanii demn pemfU aceastii treaptii, fiind verificat §i
Inalt Prea Sfinfite Sriipane, de Sf. Sinod, dad l§i va avea calitatea §i meritele pemfU
. Eu, mai micul intre monahi, cu numele de Maca- aceastii Inaltii misiune.
fIe Neaqu, avand metania pusii in schitul Sf. Gheorghe ~i prin aceastii lucrare siivar§ita, urmand ca wate ramu-
dm raza co.munei. Copiiceni, judo I1fov, fadnd parte din rile deosebite, dinrre randurile credincio§ilor de stil vechi,
cul~ul cre§rm rradlfionalisr, in cali tare de starer al acestui sa se unifice Intr-o singurii forma de a§ezamanr §i 'ca epi- '
sch~r, ~rezint Inalt Prea Sfinfiei Voastre, cu sU~USii sme- $Copul ce va conduce destinele lor sufletc§ti sa fie trecm in.
rellle §l durere in sufiet, urmiitoarele. comroalele §i ocirmuirea Sf. Sinod. Avandu-§i cu deosebire
.~ergand eu, rnai sus-numirul, printre randurile randuielile de slujba §i posturile, aut cit §i sarbatorile, pe
cre§tJlll~or din Culrul Tradifionalist §i Pravoslavnic, am stilul vechi, 3§a cum este preferat de dan§ii. ~i prinaceasta
pur~t .sa constat ca se giisesc printre dan§ii mai multe de- nazuiesc ci se va face 0 stransa armonie suflereasd §i duhov-
osebm de,vederi. Prin care anumire grupiiri nu se ana de- niceasci inrre randurile noastre §i biserica oficiala. Scofan-
• . de a face un ire cu IipoVei1• 'I"•.-t~
parte 'C"-
~ ucru care m-a racur
--
-du"&-ffi.acel~i fimrii-€~i mai SYS adtafi-diDlrnf. 'sui care se
sa pnvesc cu multii durere toate aceste chesriuni §i ca sa vede pus inaintea lor. Sfar§ind, 3§tept avizul Inalt Prea Sfin-
tiei
, Voastre, eu, mai micul imre monahi, Macarie Ncaqu ..
231 Di f d
.. ~~. pro. r. Petre I. David. Timpul. ea 0 neeesitate a in- Sf. Manastire Slatina
felegem mmunii creftine, in BOR 0.. 7-12 (1994). p. 294. nota 26.
25 august 1954
132 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 133

fnalt Prea Sfintite Stipane stHul adevarat. StHuI nou esre carolic. Dad insa Biserica
oficiala, din morive lume§ti, nu poate face acesr pas, ce-
Inexecurarea ordinului IPS Voasrre nr. 6387/]954,
rem: Nu vrefi sa venifi la noi, nu venifi, dar - §i acesta a
m-am deplasar in ziua de 20. VIII. 1954, impreuna cu pp
fosr scopul memoriului - nu ne punefi piedici .•Dafi-n.e
CC Ieromonahi Arsenie §i Anronie de la manastirea Slarina,
o mana de aj utor sa obfinem recunoa§terea de carre MI~
la m-rea Slarioara din raionul Filriceni, care fine de Grupa-
nisrerul Culrelor. La urma urmei suntem tori orrodoql
rea ortodoxii de stil vechi din Republica Popularii Romdnii.
§i rrebuie sa ne ajutam in lupta Imporriva ca~olicisn:~lui.
Dupa ce Ie-am expus obiecrul vizirei noastre, saris- Noi am fost la roY. Gheorghe Gheorghiu-De) cu 0 Zl llla-
tacufi ci memoriul lor din dara de 12 iulie a.c. a fosr
inte de a ni se darama crucile de pe biserici, era acolo §i
luar in considerafie de IPS Voasrra, s-au declarar de acord
Ministrul Cultelor, §i toY. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a
a susfine 0 discutie referiroare la problemele ridicare in
exprimar di rrebuie sa fim recunoscu\i porrivir Con:ti-
acel memoriu. Din parrea lor au condus discufia Dioni-
turiei §i Legii Culrelor. Cand ne-am dus a doua oara la
sie Hugeanu, fost pana in 1949 ierodiacon la Manasrirea
Minisrerul Culrelor, pardi diavolul ar fi rasrurnat rotul,
Neamfu, dupa marruria lui carerisir §i rrecut la srili§ri, §i
caci Minisrrul Culrelor ne-a spus ca intrud.r suntem tofi
Glicherie Tiinase, stilist cunoscut inca din 1924 §i actu-
orrodoqi, chestiunea noasrra rrebuie rezolvaci de carre
almente sraref al m-rii Slatioara §i actualmente §ef al unei
Pacriarhul Bisericii Orrodoxe oficiale.
insemnate faCfiuni stHiste din fara.
De aceea ne-am adresat Parriarhului Bisericii oficiale,
Au parricipat la discufii §i alIi viefuitori din m-rea
sperand ca va declara ca nu are nimic impotriva rec~.noa§~
Slatioara. Discufiile au durat aproape 8 ore, dezvoltiin-
terii noastre. Trebuie sa finefi seama ca suntem stra)en al
du-se §i concentrandu-se In jurul urmiitoarelor intrebari .
hotararilor inainta§Hor no§tri §i orice s-ar Intampla rama-
§i raspunsuri.
nem pe acest tagJ§. Nu silim pe nimeni sa vina la noi, d~r
Intrebare. De ce ati inaintat acest memoriu ? (E yorba
cerem sa ni se dea dreptul de a trai §i de a ne orgalllza \t-
de memoriul Inregistrar la Administrafia Parriarhala sub
ber. Destul am fost prigonifi 30 de ani de puterea de star
nr. 6387/28 iulie 1954). Se pare ci dorifi unitatea Bisericii
§i de Biserica oficiala. Biserica oficiala ne-a consid.e~at In.-
Orrodoxe §i IPS Patriarh ar fi foarte bucuros sa COllState rotdeauna foarte periculo§i pentru ca suotem tradlfJonalt,
intrarea dvs. in ascultarea Bisericii Ortodoxe canonice. In
§i se temea sa ramana tara credincio§i. _Sper~m.ca az~ Bise- .
memoriul acesta, Dvs. fiU afi precizat cum vedefi realizata rica oficiala: vafill' oi Inrelegatoare. Transmltep Patnarhu- . ..•
Ul':-ctea Bisericii Orrodoxe §i de aceea IPS p~triarh ne-a
lui §i Sinodului bucuria noastra ca in sfar§it s-a stabilit un
trimis sa va intrebam asupra acestei chesriuni.
contact iotre Biserica oficiala §i noi. De mult am a~teptat
Riispuns. Noi am dori ca Biserica oficialii sa studie-
aceasta c1ipa. Sa se studieze problema re1ntoarcerii la stilul
ze problema revenirii la stHul vechi, pentru ca acesta este
vechi. Noi va primim cu bucurie.
'.-:
.'.' 1-
1
134 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 135

Delega\ia noastra subliniaza grija sri!i~tilor de a face care uneori ramane prea mic, alreori este chiar desfiin\at.
front imporriva carolicismului, dar i~i exprimii convin- CaJdim hotiirarile Sf. Piirinfi. Aceasta nu 0 putem face.
gerea d. acest front nu ar putea avea actiuni folositoare Par. Cleopa lamure§te d s-a primit pascalia veche
decat sub Indrumarea Sf Sinod canonic;i de aceea invitii pentru pacea §i unitatea Biseri~ii, aceasta fi.ind mai im-
pe dlugarii stili~ti sa se hotarasd sa tread ei in asculrarea portant decat pdndirea zilelor F a vremtlor, lar problema
fa\a de Sf Sinod.
postului aeestuia, ea §i intreaga eh~s~1U~e a calendaru-
Raspuns. Asta nu 0 putem face (cofi stili§tii aprobii lui, nu este 0 ehestiune de dogmatlea, CI de calculare a
vOcifcrand). N()i suntem cu adevarul §i nu infelegem sa-l timpului, care nu face din eei ce au indreptat calen~arul
ciildm. Sinodul roman a indlcat hotiirarile de la Niceea ni§te schismatici, cum numesc stili§tii pe ortodoql. Dc
in privin\a s"tllltelorPa$ti, ale drui hotarari nu pot fi in- altfe!, §i eelelalte posturi au suferit schimbari in decurs~I
dlcate cu niciun chip, iar prin schimbarea calendarului vremurilor, fara ca pentru aceasta Biserica sa fi fost conSI-
$i serbarea Pa~tilor pe Sti! vechi, s-a scurtat postul Sfin- dera(a schismatica sau eretica.
filor Aposroli peste hotarul Sfinfilor Parinfi, ceea ce in- IUspuns. Nu noi va numim schismatici, ci Sfin\ii Pa-
seamna d Sfinfii Parin\i sunt calcafi in picioare. N oi as- rinti, spune Glicherie. ~i daca nu reveneati cu Pa§tile pe
cultiim de Sfiri\ii Parinfi nu de astronomi, nici de ierarhi vechi era sa fiti eretici, cum ati fost din 1924 pana in 1929.
care incalca hotarariIe sinoadelor. Numai daca un Sinod In privi~p revenirii la Biserica Orwdoxa canonica,
ecumenic ar horari schimbarea calendarului §i dad COata wti stili~tii declara ci nu poate fi yorba de aceasta. Nu pen-
Orrodoxia ar adopta calendarul nou, numai atunci §i noi tr~ aceasta au scris ei, ci pentru a erece Biserica oficiala pe
am face pogoramant. Dar a§a? Rusia e pe vechi, Ierusa- vechi sau macar pentru a nu fi impiedicafi sa fie recunos-
Iimul, Bulgaria, Serbia, Sfantul Munte. l ar romanii;--pe--- 1- - r1
cumtFit-deMinisterutCtilrelorllae ceTel"alte conlcsiuni.
nou. Noi riu suntem in afara de Bisericii. Cea mai mare Intrebare. ~i daca v-arreeunoa§tc, einev-ar fi ierarh?
parte din Biserid e pe sti! vechi. lUspuns. Episcopul nos(ru canonic sa fie hirotonit
Parimele arh. Cleopa, in riispunsul sau, arata d Si- de un episeop pravoslavnic din strainatate. Sa ni se des-
nodul din Carragena (418), prin canonul 55 (60), !asa Bi- chida poqile Rasiiritului. .,
sericii Iibertatea de a se ad una §i hotari in fiecare an data Intrebare. Dar dad patriarhii RasarituIul, care, In
Pa§tilor in funqie de noile realita\i impuse de schimbarea carile lor, fin pe stilul vechi, ar trimite scrisori prin care
calculului pascal evreiesc. Citire, acescuicanon de carre ~-ar sHitui sa ascultafi de Sjrqdul Roman, ce ati face?
par. Cleop;; .;- wlrnit nedumerire printre stili§tii care au Raspuns. Credem ci Patriarhii Riisaritului nu v~r
evita~ sa continue discufia pe aceste temeiuri. da aceste scrisori. ~i chiar dad le-ar da, nu le-ar da dm
In continuare, stili§tii intreba de ce s-a revenit la convingere, ci din prietenie pentru Patriarhul Justi~i­
Pascali a veehe. Ce ne facem atunci eu postul Sf Aposcoli, an. Acestea-s chestiuni de rela;ii internaflonale, nu din
136 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
137
STILISMUL iN ROMANIA

credinfa. Patriarhii Rasaritului, in loc sa dea scrisori s' Raspuns. Canoanele nu permit aceasta. Patriarhul
schimbe stilul la ei acasa. Dad POt, de ce nu o. fae?' P; Rusiei §i ceilalfi nu au racut bine. $i aces tea sum ches-
scris~ri nu ne bizuim noi. Canoanele comeaza. tiuni de relafii internafionale, nu de credinfii. Noi ne
. Intrebare. Dar dad patriarhii Rasaritului care tin de tinem de credinfii §i ramanem pe vechi orice s-ar intam-
vechi ar da totu§i asemenea scrisori, ei ar fi schisma'tici? pia. Patriarhul Rusiei §i ceilalri la ei in rad de ce nu se
. Raspuns. Se infelege.
dau pe nou? . .
. Intrebare. Ei bine, ailari d aceste scrisori au §i fast Intrebare. Ei bine, cum socotifi dvs? ParnarhuI Ru-
d~te ..~a ~~~sfat~irea de la Moscova din 1948, tOfi pa- siei e bun §i va sprijiniri pe el cand rine pe vechi, dar ace-
tnarhll Rasamulul §I insarcinarii lor au semnat 0 hotadre la§i patriarh nu mai comeaza cand de pilda permite unei
prin care clerul §i credincio§ii din fiecare tara SUnt datori a biserici ruse§ti cum e cea din Bucure§ti sa fina pe nou.
'serba dupa calendarul adoptat de Sf Sin;d al Bisericii res- Atunci faceri din el un supus al unor a§a-zise relafii inter-
~e~t!ve (Ii se arata hotiira.rea de la Moscova din 1948, tipa- nationale. E cam confuz §i dubios.
ma In vol urn uI 30 de zile in URSS). $i iata chiar Biserica , Raspuns. A§a este, cine nu §tie! Ei, a§tia mar~, sum
Orrodoxa Rusii din Bucure§ti, in care superiorul Bisericii prieteni, §i ca sa se sus\ina i§i scriu scrisori ~i din pnetellle
Ruse confirma cde mai de sus. De aici se vede d proble- i~i fac voile unii altora §i calcii pe Sfin~ii Parinfi. . •
ma cale.ndarului nu este 0 problema de dogma §i a tine Ultimlil cuvamul al stili§tilor a fost acesta: Rama-
pe vechl sau pe nou nu inseamna a ddea din Ortodorie nem ClIm suntem. Oritrecefi fa noi, ori nit ne impiedicafi
dar a nu asculta de Sf Sinod inseamna a ie§i din randuia~ reCllnol1jterea.
la Bisericii Ortodoxe. Dad. am Ii cu adeviirar schismatici
sail ere~ici, pattiarhul §i mitropolifii §i preorii no§tri nu ar Inalt Prea Sfin~ite Stiipane,
pute~ IIt~rghisi §i nu s-ar putea imparta§i impteuna la Ie- Aceste intrebari §i riispunsuri, care rezuma in ceea ce
rusalun, In Constaminopol, in Rusia §i in Romania, cum prive~te raspunsurile cu cuvimele exacte ale s.tili~~ilor in-
~ fost cazul in anulI934-1948, 1951 §i in dte randuri, cu treaga discu~ie, mult mai ampla, aratii clar atl~udl~ea lor
pri!ejul vizitdor de arhierei straini in pra noastrii. Chiar si fata de Biserica Ortodoxa. Orice incercare de dlscupe ~l d~
in anul acestava veni la Ia§i IPS Patriarh al Buloariei ca;e intelegere cu dan~ii pe pozi~ia pe care se aila in prezent ml
~a s~ti!i la hramul Sf Parascheva. Or, ace§d iera;h-i. s~inii" . . se 'pare de prisos. Logica cea maLelementara.n~are.t[~~_
III rar~Ie fo.r, fin pe sri! vechi §i iatii d. au ?mparrii§ire din
la ei, ~i de clr..e ad am !ncereal sa 0 inuebuin~am pemru
,.:e1a§1 pom cu noi, §i ar urma ca dupa canoanele 10, 11, lamurirea problemei intr-un spirit mai larg cre§tinesc, cu
45, apostolice, daca noi am fi schismatici sau eretid sa exemplificiiri din istoria Bisericii §i din Tradi~ia o.rrodoxii:
cadii §i ei ~ub osanda de schisma ori erezie, ceea ce, d~pa s-au dovedit absolut neprimitori §i intunecap. ~tJu una ~l
cum vedep, nu se inrampla. Ce spunefi des pre acest lucru? buna: nu-i intereseaza nimic, nid astronomie, nici sinod,
138 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STiLlSMUL iN ROMANIA 139

ei sa se respecte hotarariJe sinodului de la Niccea. Pentru Sursa: Arhivele Na~ionale, Ministerul Cufte/or. Di-
aeeasta pot muri eu u§urin~a . SUnt ni§te fanatici. reetia de Studii. Dosar nr. 1 bis11954, f. 38-43.
Problema calendaruJui la m-rea Slatioara e 0 problema , DepartamentuI Cultelor
de ignoranfii la cei mai mulri §i poate §i 0 altfeJ de problema: Raportor Mircea Naicov
m-rea aeeasta, ca §i altele sriliste, adapostt§te pe unii oameni
compromi§i, exdu§i §i caterisi~i din Biserica Ortodoxii pen- INFORMARE
tru delicte comune, §i act§ti oameni se ascund dupa acest 7 august 1957 "
paravan de evlavie calendaristidi., menfinandu-§i as[fel 0 si- Asdzi 7 august 1957, orele 9 a.m, s-a prezentat la
tua~ie personala care altfe! ar fi pierduta definitiv. In privin~ sediul Mitropoliei Ia§ilor 0 delegafie de stili§ti compusa.
aceasta, poate ci ar fi indicata 0 ancheta discreta care sa sta- din urmatorii:
bileasci adevarata identitate morala a fieciruia dintre ei. lar 1. Moglan Nicolae din Miilini, raionul Fiilticeni
o masurii canonica in primul rand §i alta administrativii in 2. Mo§neagu Gheorghe - Fantana Mare
al doilea rand se impune cu necesitate impotriva lor, deoa- 3. Sandu Petre - Riidii§eni
eece ei, abuzand de costumul monahal §i preoresc §i de cali- 4. Petre Cozma - Bradirel
tatea pierduta de Iiturghisitor, in fara poporului fac 0 staru- 5. Costache Corduneanu - Boroaia
itoare propaganda impotriva Bisericii Ortodoxe canon ice, 6. Tiinase Gheorghe - Sliitioara
dedarand-o schismatica, compromisii; reboteau, recununii 7. Alexandru Siiftian - Boco;!.ia
§i cu argumeme U§oare §i eu prestigiuJ preo~esc in§ealii evla- 8. Gheorghe Savel- Hartop
via credincio§ilor §i produc multa riitacire §i in§elare. 9. Siivoaia Emanuel- Hangu, raion Ceahl:iu
" In incheiere, adaugam cii pemru buna cuviinta a 10. Urzicii loan - Yanatori, Targu Neamf
acestui rapon nu ne ingaduim sa redam aici tOt li~ba­ 11. Vasile Buzdea - Brusturi, Targu Neamr
jul polemic, plin de insulte la adresa chiriarhilor§i a Sf. 12. Bejan Constantin, Ba~, Targu Frumos "
Sinod', limbaj care nu ne-a dovedir dedt ura lor fara de Delegaria stilista e compusa numai din laici, nepre:
" Biserica Ortodoxa §i conduciitorii ei, pc care 0 numesc zentandu-se niciunul din c1ericii specificari In nota adusa
mereu nu Biserica Ortodoxa, ci numai Biserica oficiaia. de cetii~eanu Moglan Nicolae la Departament. "
La despaqire, cuvantul ultim al de!egariei noastre a De asemenea, nu au venit insori~i de juri§ti, a§acum
fost un nou indemn pentru intrarea in ascultare, singura spusesed ip nota depusa de departamento "-'.' "..
"cale de impiicare cu sine, cu Biserica, Cll ~emenii. La discutiile care au avut loc lntre orele 9-14 ali luat "
parte IPS Dr.'Justin Moisescu, PC Vicar Const~nt~n N~­
AI Inalt Prea Sjinfiei Voastre smerit ascuftdtor nea, PC Preot Scarlat Porceseu, consilier eparhIal, Iar dIl1
Arhimandrit flie Cleopa partea Deparramentului, subsemnatul.
140 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 141
Delegafii inifial au incercat sa faca discufii pe tema
S-a flicut de catre Mitropolitul Justin porrretul con-
religios-calendaristica cu IPS Justin, venind in sustinerea
ducatorilor lor, in special allui Cordun §i Ora Evloghie,
tezei lor cu argumemele deja cunoscute de Depart~ment,
Ii s-au aratat delegarilor declarariile de supu§cnie ale lui
ca: problema posturilor, invocarea Pidalionului, respecta-
Cordun fata de Sinodul Bisericii, Ii s-au aratat de aseme-
. rea calendaristica a unor sfinfi. Ca argumem special, stili§-
nea lipsa d~ temei juridic al existenrei lor, precum ;;i fap-
tii au adus motivarea ca menrinerea lor la calendarul vechi
wI ca sunt jecmanifi de carre anumiri indivizi interesari
nu se datoreaza vreunei incaparinari, ci respectarii tradiriei
materialice§te in aceasta problema.
religioase in care au fost crescuri de striimo§i peste veacuri.
Cu excepria cerareanului Savoaia Emanuel ~in. c~­
De asemenea, stili§tii au invocat faptul d. in URSS,
muna Hangu - Ceahlau, care s-a adeverit a fi u~ md:r)lt
Bulgaria, Iugoslavia etc. se menrine calendarul vechi.
SllStinator al stilismului, restul delegarilor au lasat sa se
La to ate susrinerilc au dat explicarii ample IPS Dr.
im;evada ca i§i dau seama de injustetea funqioniirii lor
Justin Moisescu, care le-a riisturnat Wate teoriile §i i-a
§i ca ar doti 0 cat mai grabnica incadrare in disciplina Bi-
indemnat in mod pa§nic sa se reincadreze in disciplina
BOR din care fac parte. sericii Ortodoxe.
In propunerile pe care Ie-au flicut, Mirropolitul Jus-
S-a vazut din discurii ca majoritatea dintre ei fac
tin a fost de acord ca sa Ii se dea un episcop, preoti care
confuzii grave de natura canonica religioasii., susrin teorii
sa Ie slujeasd..
neadevarate, ca aceea ca imre BOR §i Vatican ar exista
Au cerut de asemenea lamuriri cu privire la existenra
un concordat §i ca aprobarile date de fostul Minister al
viitoarelor lor functii in bisericii, lamuriri asupra situatiei
~ultelor de dinaime de apariria legii din 1948 sum ind.
viitoarc a schituril;r §i bisericilor stiliste, precum §i a per-
.in vigoare §i ca acestea ar constitui cadn:llegal al bunei
lor desfli§urari. sonalului lor deservent.
Din discutii a reie§it clar ca delegaria a constituit un
De asemenea, stili§tii au sustinut d~schis cli ei sum
(ilizibil) pe ca;e conducerea de la Slatioara a flicut-o la
.. iegali {i cii. menriunea de combat~rc a lor c5te nascocirea
Mitropolia BOR in legatura cu eventual a intrevedere pe
unor anumiri preori ai Bisericii Ortodoxe, de aceea parea
care de altfel au solicitat-o intre Mitropolitul Justin Moi-
d. ei se pIang mai mult impotriva acclor preofi pemru
greutarile ce Ie fae. sescu §i presupusullor conducator Glicherie. . ..
Cetateanul Mo§neagu G:h, la sfir§itul dlscuplior, a
IPS Dr..bstin Moisescu le-a R,f~~izar erezia in care
propus r:'~ Mitropnlit Moisescu sa-srirrtrevadi e.G; Gli-
au cazut §i faptul ca ei sum credincio§i ai Bisericii Orto-
cherie la Slatioara. Li s-a precizat cii aceasta intrevedere nu
doxe care au inciilcar gray disciplina bisericii prin nasco-
poate avea loc decat la Re§edinra Mitropolitana din Ia§i.
cirile pe care Ie-au adus cu privire la unele pracrici religi-
Stili§tii au declarat la plecare cii vor supunecondu-
. oase privind cinstirea sfinrilor §i a unor sarbatori.
cerii lor toate elementele noi cunoscute in legatura eu
142 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

funqionarea lor §i vor lupta pe de 0 pane pentru lamuri-


rea macar in pane a credincio§ilor lor.
IV. Dezvoltarea
!, Ei au dedarat ca vor intocmi 0 nota de amendarnen - stilismului dupa 1990
II tc pc care apo! sa Ie supuna cuno§tin~ei Deparramenrului
,:
.i
, ~i care ar 'constirui ideile ce VOl' forma obiectul discuriilor
, ce ar urma salie intre Mitropolitul Justin §i condu~erea
. lor in vederea unci reglementari a situafiei.
1 .. Grupari stiliste care activeaza in Romania
Subsemnatul, 1n cvvantill pe Care I-am luar, Ie-am
vorbit despre cgalitinca cultelor religioase de la noi din
Acrualmente, in Romania exisra mai mulre grupari
Fira, liberratea: acordatii cultelor §i Ie-am precizar ca fafa
stiliste, cele mai cunoscure dinrre acestea liind Biserica
de rnarturisirea de credin(a pe care ei au depl!s~o anteri-
Ortodoxii de Stil Vechi, cu sediul !a Sliitioara, condusa de
or la Departament, ei nl! au fost aprobafi cult apane, ci
incadrafi 1n BOR. . mitrop~litulV1asie Mog~.rzan; gruparea care-i are ca !ideri
pe etJiscopii Gheronrie §i Casian; fraqiunea lui Cozma
Los;un, precum §i 0 alra grupare tradi~ionalista cu sediul
Le-am aratat politica constfucriva a regimului nos-
(fu, precum ~i tulburarile pe care ei ie fac in aceasta peri-
la Copaceana-Vaslui.
oada in anumite zone din pra;§i Ie-am rec~mandat sa se
eozma Lostun, episcop al Bisericii Ortodoxe de Stil
incadreze in legalitarca religioasa .a Bisericii din care fae
parte. Vechi cu sediulla Sliirioara (1978-1985), nu a fost de
acord cu comuniunea intre Mitropolia de la SJatioara §i
Director mitropolitul Kiprian de Oropos §i Fili, considerat eretic
Miccea Naicov . §i rnodemisr, cuJIlulliUne reahzata III anu! 1984. tn ace-
13§i an,. a izbucnit un incendiu la manastirea Slatioara,
care a misruit cateva cladiri, iar Cozma Lostun a fost acu-
zar dar fi pus focul deliberat. Intre 1985-1989, episcopul
Cozma a fosr suspendat din orice activitate de conduce-
re, iar in 1992 s-a separat olicia! de Slatioara, intemeind
o grupare stili'tii dizidentii. . :
In anul2000, gruparea lui Coznd Lostun a inccrcat sa
intre in comuniune cuAdeviirata Bisericii Ortodoxii din Gre-
cia (fvr\Ula OQ80b0t;a<; 'EKMTjUla 'If]c; 'EM6:boc;)"12,

212 http://genuineorthodoxchurch.com/; www.churchgoc.org.


144 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL IN ROMANIA 145

aflata sub omoforul mitropolitu!ui Kirykos de Mesogia ~i Dambovita §i Biserica Izvorul Tdmdduirii din Bucurqti,
Lavreotikis. Astfel, intre 22-27 noiembrie 2000, 0 delega\ie pastorid de parintele Av8 q.lOe;; M.TCEUlQ234. . .
a fVTjuia 'OQ86bol;oe;; 'EKMTjqia TIie;; 'EMaboe;; s-a aflat Dad ne Intoareem la Adevarata BLSerzca Ortodo-
In Rom~nia pentru a eereeta situaria aeestei grupiiri stiliste, xii din Grecia (fvl)oia Dp866oE,oe; EKKAl)oia 'fije;
adudnd urmatoarele doeumente: manurisirea de eredinra a 'EAAC\:6oe;), observam ca, aetualmente, in sinodul aees-
. lui Cozma Lostun, 0 istorie pe scurt a stilismului.in Roma-
tei grupari stiliste, se afla doi pseudo-ierarhi rom~ni, re:.
nia, prectUn ~i scrisoarea lui Lostun citreKirykos, prin care
speetiv Casian, Mitropolitul IaIul~i, Moldovez IZ a,l zntregz~
cerea episcopi, antimise, mir ~i mo~te (seriware 24 noiem-
Romdnii (MTjTQoTCoMTTje;; 'Iaatou, MoAbauLae;; Kat
hrie 2000), Sinodul ~i-a exptimat ~ll1umite rezerve far} de
TCaaqe;; POUflaVlae;; KauuLav6e;;) ~i Episeop~1 Vran-
hirotonialui Galaetion Cordul1,insa a hoddt ci Loslun nu
eei, Gheromie CETClUKOTCOe;; BQaYKwe;; rEQovnOe;;).
este nid creric, data !lind marturisirea lui de credinra, nici
Pe site, purem ehi d aceasta faqiune stilisra romaneasca
schismatic, pentru cii, in 1992, s-a despaq:it de iera;'hia de
a aderat la Adevdrata Bisericd Ortodoxd din Grecia in data
1a Slatioara;l'. Cu toate acestea, dill motive pe care nu Ie cu-
de 19 aprilie 2008 215 , Tot de pe site-ul in limba grea-
noa§tem, aceasta unlre nu s-a reaIizat.
d afliim ~i faptul ca aee~ti ierarhi romani i§i revendica
Conform informa\iilor pe eare le~am gasit pe in-
suceesiunea de la Victor Leu, eonsiderat primul episcop
ternet, gruparea lui Cozma Lostun ~ intrat imedi<it in'
comuniune eu 0 alta grupare stilis,a din Greeia, Bise-
al fVl)oia Dp866oE,oe; EKKAl)oia in strdindtate. Aeeasra
rica Adevdrarilor Creltini Iii Greciei CEKK.A.quLa ,[(~)V grupare stilista nu are nicio eomuniune eu Slatioara, Mai
fVTjUlWV 'OQ801)6l;wv XQlO"1:LaV(0V T~C;; 'E;\"\aboe;;), mult, pe site-u1 grecesc apare mentiunea ca noi condam-
ndm schism.1 dhz Romanza ,. condusa · aeJ
v,asze. M ogar
TTZ ':za n2.16 .
la data de25 mai 2001, Cozma flind icceptat ea mitro-
polir retras af Moldovei §i 1.1cum tenens a1 intregii Ro-
234 http://www.omologiti;.orgl?page_id=766&lang~eL . .
. !llimii (era paralizat la O.eea data); Caexarh'al Roinanici,
2·1~ http://genuineorthodo~church.com/GOC_ U Ility_In_Ro.
a fost desemnat mitropoiitul gree ChristDforos Angeio-
mania.htm. .
poulos de Messogea §i al Imuldor. Cozma a muril in 236http://genuineorthodoxchurch,com/Pan-Orthodox%20Con-
anul Ilrmator,' flind inmorrnantat B.nga zid~1 Bisericii fe<'oSion%200f%20Faith%20-%202008.htm Potrivit unor dare pe care
Manastirii din $aru Darnei (sediul episcopiei). Pe site- Ie-am gasit pe in:ernet, aceascl grup~re stiliscl are urmiitoar~ldiic.~~;~ __ "_"
ul aeestei grupari stiliste greeqti, la rubrica IEQOl NaoL de cult: parohialn21p:aea DUllIlIalm lac. Fudaii) )ud;Ba~ __ " _ u __ _

- - I - - titeaSf. -16:m:,j3QW2rotiJl-~ -Ioc- P<idHti~fd ftadhl {2 flchr"fFlffilaAo}.;


.. r, ¥ov£e;;
KIJ:[ ~. . El;w'fEQlKOI) (Sflnte biserici.' ~i ·,c. '::lastiri in
. , ,
(i5 mon~hii); par~hi" Sf. Nicolae -lac. Li~ti, judo Gala\i; parohia Sf:
strainatate), sum indicate Manastirca Sf. Gheorghe din
impata\i Constantin ~i Elena -loc:Gane~ti, judo Ia~i; ~ar~hl~ ~a~teru
23.l ~edinp din Sinod 15/28 decembrie 2000, http://www.chur- Domnului - loc. Ioscani, judo I"{ii; parohia lzvorul Tamadml'll - loc.
chgoc.orgl epkirykos/ archio nip rot_166.h tmL
Movilip, judo Vrancea; parohia Sf. Arhangheli - loc. Anghel~ti, judo
146
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE §AN
STILISMUL iN ROMANIA 147
.!n documenrele de arhiva, am gasit mai mulce
In 1994, un grup de credincio~i pe stil vechi din
morn ale credincio§ilor stili§ti din zona Furceni-Mo :- rr:
ta, redacrate dupa 1990 ' VI11- Furcenii Noi, judo Galati, solicitau lamuriri Parriarhi-
, ". ' In care cereau sa fie recunosc .
ca asoclatle rellgioasa Nu <rim d " ' U\l ei in legatura cu mi§carea stilisra de la 51iitioara, intre-
. .. '1:'" . .. y aca ace§tla sun t credin_ bind dad aceasta se constituie inrr-un cult legal §i dad
CIO§;1 su I§U pastonp de ierarhii Casian <i Gh . 0

daca se .. , r eronUe SaU ierarhia acesteia este canonica: Vrem sa ne rdspundeti


. consmule mtr-o grupare apane. Raspunsul Mi
ntsterulul Cultelor a fast ' . 1 - clar daca cei de la Sldtioara sunt legalizati in aceste ran"
aJ . ".. .. ca smguru cenrru recunOSCUt
guri canonice sau sunt pe cont propriu Ii se duce lumea in
ml§caru sultste este cel de 1 51 "
1 "'. . a atloara, reprezenranti'
. : tor ulgrupan sultste fiind sfatui\i sa se aliiture acestuiazi / eroare. Sum sau vor fi legalizafi ca un cult religios legal
j n an 1991' t · . in Romania sau foe numai 0 propaganda ilegala? Aceas-
' m r-un memonu adresat 5ecretariatului de
5 tar penrru Culte 16 d' . . ta propaganda 0 due ~i cu rudele noastre de prin Buzdu ji
de I 51" . 'I' cre InCIO§1 care fineau de cenrrul
a auo~ra I . a~uzau pe Parra§cu Marei (M ina) dinsa- prin alte pdrti ~i lumea nu {tie ce sa mai creadd (Adresa
rul Furcenu NOl caford hirotonie valida umb/~ I'll . ' . 5291/22.07.1994).
tep f tz. , / : . III ve~mzn-
in sfir§it, exista 0 grupare care se intituleaza Biserica
reo,el , oJ'czazii acte de cult <i pe M C .
" . d' ' r u§at onstanrln
~;I:;i~reu~ . e arhzereu mitropolit. Ministerul Culrelor era Ortodoxd Tradifionald Romaneasca, condusa de Serafim
at sa Inrervlna §i sa inrerzicii celur doi sa . d f:" Vasluianul, episcop al Vasluiului, Vicar al Arhiepiscopiei
§oare acrivitatea. In referatul I ' nt' -§I es a- Ucrainei ~i al Republicii MoldolJe, cu sediul in manasti-
- _ ocmlt cu acest pril .
arata ca este yorba de 0 disputa intre cele doud ' e), se rea 5f. Gheorghe din Copaceana, comuna Falciu, Jud.
care cdu~anld sa 0 anihileze pe cealalta, dar nu df:.e%a;;p'~:~ Vaslui219. Serafim a fost hirotonit in 2010, la Zaporoje
zntermeulU organelor de star18 (Ucraina), de carre Sfontul Sinod Ortodox Rusesc, condus -~-­
de Damaschin, mitropolitul Moscovei Ii intregii Rusii, care
Vrancea; manaslirea Sf. Aposroli Petru i .. . pretinde d Se aflii in comuniune cu .ultima Ierarhie cano-
Vrancea' schirul ·Sf. N' I I . § Pavel - Ioc. Movdlfa, Jud.
, S .lcoae-ocR . "gllle$II,"JUd. "
2J7 A h' . vrancea. nicd ce a mai ramas dupa caderea ma'refului ROCOR in
r Iva ecrer3naruJui de Stat
unui g""p de (redillcio i sd'" pentru Culte, Memol'iul erezie, ca ierarhii sai sum urma§i ai Patriarhului Tihon,
422a1573/27.05). 1 11;11 dm (omUn" Iiqti, judo Galari (nr.
ai Sfintilor Ierarhi Fiiarer §i loan Maximovici, §i ca me
2J8 'f,or pcntru ace I an se con
semn v •

fami{ji de sriJi"j SUnl dl·.' ' d . a ca, 10 sawl Lie§ri, ceJe 40 de singura Bisericd. ce pdstreazii. succesiunea canonicd ~i ford
y VI2are to o r'; g -' d' ab.:tteri de fa Sf Ier. Tihon.
de SIalioara Impre - J - . rup.n, una mtre d e linand 0 . .. . .

, una eu preolu Co d h N' '


inceput consrrucda unej . b' " n, u~ac e lColae. Aceas-ta a
pentru care nu .;e niciun n;;; d~~n~~ chl.r In cenltul JocaJilarii, dar 239 Despre aceast.a grupare stilist~ exista mai multe arricole In
a lerenuJui A do p bare $1 OIel acte de propriera!e pres. loc.la ~i centr.lii, dilme care .minrim: Alina Darie, Nebuni
. u. grup.re a JUI M' P-
CuJache Ion §i Cerbu Gheor' he i lila ."~ra~cu, are ca preori pe in sutane folse, in Vremea nouti, 5 nov. 2010; M"rea schismdde La
pe 0 propriera!e panicuJ.ri. g § se .duna Intr-o capela consrrui!a Copace""", in Adevd""L, 9 oct. 2010; Aforisitul de La Copaceana "
ajunsepiscop, in AdevdruL, 3 nov. 2010.
-'- STlLISMUL iN ROMANIA 149
148 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

Aceasta grupare stilista este foarte prezenta in spa~iul 2. Biserica Ortodoxli de Sti! Vechi (Mitropolia
,~
'I
virtual, prin straduin~ele lui Veniarnin Ilie, secretar al Epis- Slatioara)
copid §i administrator al mai multor sire-uri de populari-
zare, foarre activ cu raspunsuri apologerice pe coare foru- In data de 16 februarie 1990, credincio~ii stili§ri de
murile in care se discuta despre sci!ism (http://veniaminilie. la SU.tioara au hodrat reinfiinrarea Bisericii de Stil Vechi.
webs.coml). Acesra a urmat cursurile Seminarului Teologic In procesul verbal incocmit cu acesr pri!ej, se arara di in
Ortodox Sf Apostol Andrei din Galati (nu §tim daci a §i ab- urma asentimentului tuturor participan[ilor consemnari in
solvir), iar apoi s-a alaturat Bisericii Orrodoxe de Sti! Vechi. tabelul aliiturat. declaram reinfiinrata "Biserica Ortodoxa
Mai carziu, considerand d Mirropolia de la SIatioara se afla de Stil Vechi din Romania". Dupa 66 de ani de prigoa-
in erezie din cauza comuniunii cu Mitropolitul Kiprian de na, iese fa lumina credinra ortodoxa. aceea{i ca in vremea
Oropos din Grecia, a parasit aceasta grupare §i s-a alamrar lui $tefon eel Mare, fora inovariile care au ajuns sa-i atin-
Mitropoliei Ortodoxe de Milano §i Aquileea, unde a fost ga insii[i substanra241 (a se observa promovarea moldove-
hirotonit preor, in vara anului 2008, de carre mitropolitul nismuluj). Trd zile mai carziu, in baza horararii judeci-
Evloghie. Curand, a intrat in conflicr §i cu ace§ri ierarhi. rore~ti nr. 1000/19.02.1990 a Judedicoriei Suceava, era
In cele din urma, prin intermediul episcopului ba- recunoscuta Organiza[ia Credincio;ilor Bisericii Ortodoxe
sara bean Adrian al Chi§inaului §i Pamamurilor Moldo- de Stil Vechi din Romania. Imediat, au inceput demersu-
vene§ri (de fapr, simplu preot in saml Racova~, judo 50- rile pentru obtinerea recunoa§terii din partea srammlui.
roca), ajunge la Sfdntul Sinod Ortodox Rus, condus de In anul 2003, Organizafia Credincio§ilor Biseri-
Oamaschin al Moscovei, unde este hiroconir din nou cii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se transforma
preot. in ceea ce prive§te hiroconi ~ primica de la Evlo- in Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania (Oeci-
ghie, Veniamin declara urmatoarele: conform deciziei lua- zia Judecacoriei Falticeni, dosar 748/5 martie 2003). in
te de catre mai marii Bisericii Oriodoxe ruse{ti, se adevere;te 2007, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi a inaintat Minis-
foptul ca hirotonia savar;itii de Mitrop. Evloghie IlII poate fi rerului Cultelor 0 documentatie impresionanrii penrru
considerata purtatoare t: harului Sfdntului Duh, fopt pen- recunoa~terea ca ~i cult religios §i dobandirea statutu-
tru care pro Veniamin primeite hirotonia canonica. Din pa- lui de asocialie religioasa 242 • in memoriul at~at solici-
gina oficiala a episcopiei, aflam ci aceasta grupare stilisra tarii, semnat IkA3.6__de _ credincio~i, seavansa cifra de ---
a"mai hirotonit patI'1:t"l'reoti:Mihail PetreLu din Bucu-
re§ti, Augustin Vardianul din Bucure§ti, Teodosie Neghi- 241 Despre Biserica OrtocWxd de Stit vechi din Romania. Secreta-

ni\a din Constan~a§i Ciprian Oragomir din Bra§ov 140• riatul de Stat pentru Culte. Viata religioasii I" Romania, coordonator
Adrian Lemeni, Bucur~ti, 2005 . p. 91-93.
242 Asocialia Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi din Romania. Dosar
2<. http://seralimvasluianu!.wordpress.com/ps-seralim-vasIu ia-
nul!clerul-episcopieil. ce contin( documenteli! in vederM trt1llsformdrii AsocittFiei "Biserica
150 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STiLISMUL iN ROMANIA 151
500.000 de credincio$i fideli, la care se mai adaugd un
ra§te asupra bunurilor biserice§ti; indrumii,. verifid. §i
numdr mare de simpatizanfi. De asemenea, era prezen_
controleazii adminisrrafia §i gesriunea bununlor asocla-
tat patrimoniul Bisericii, care consta in 145 de biserici r 9- II )243 .
... (ar.
(lei
manastiri §i schituri (Anexa 23). In acela§i memoriu, s~ . Conduciitorul adminisrrafiei centrale §i autoritatea
arata cii BSOV se aRa in relafii amicale cu Biserica Or- uperioarii execurivii este mitropolirul. Acesta se bucurii
todoxa Romana, care nu implicii insa $i comuniunea Ii- sde toare drepturile srabilire de Sfintele Canoane §i rra d'1-
turgicii, datorita divergentelor dintre cele doud calendare ria bisericeascii, poard ca semn distincriv douii engolpi-
li a participdrii Bisericii Ortodoxe Romdne fa manifestd- ~ane §i 0 cruce, culion cu camilafcii neagrii. Mitropoliml
rile ecummiee interconfesionale, care canonieelte nu este siivar$e§te toate slujbele duhovnice§ti, hirotonqte preofi,
permisd ortodoCJilor.
diaconi §i episcopi, impreunii cu ceilalfi episcopi, sfin-
In ceea ce prive§te organizarea, aceasta este foane te§te Sf. Mir (impreunii cu arhiereii), Sfintele antimise
asemiiniitoare cu cea a Bisericii Ortodoxe Romine, mai ;i bisericile, convoacii §i prezideazii organele deliberative
precis cea stipulatii in statutul §agunian. Astfe1, con- centrale, prezideazii alegerile de episcopi, reprezintii Aso-
form starutului prezentar in 2007, Biseriea Ortodoxd ciafia in fata justi{iei §i a autoritiitilor, intretine raporturi
de Stit Vechi are ca organe de conducere SHintul Sinod, de comuniune cu alte biserici dreptsliivitoare, dii pastora-
Adunarea Nafionalii Bisericeascii, Administratia Cen- le §i trimite sfaruri frii{e§ti, face vizite duhovnice§ti, nu-
trala, Consiliul Central Bisericesc (art. 33). Sin'odul Bi-
sericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se compune W Adunarea Narionalii Bisericeasca este organul reprezentativ
din Mitropolit §i tofi episcopii eparhiali §i vicari. Se in- pentru toate chesriunile economico-adminisrrative §i c~re nu ~~tra
trune§te in §edinfii ordinarii de doua ori pe an, in I unile in competenla Sinodului. Se compune din reprezentanpl eparh~J!~r.
imputernici\i de Consiliile eparhiale. preo\ii §i cate trei membn din
februarie §i seprembrie. iar in sesiune extraordinarii, ori fiecare consiliu parohia!. Membrii Sinodului fac pane de drept din
de cate ori este nevoie. Are urmiitoarele arributii: con- Adunarea Narionala Bisericeascii. Are urmatoarele atribulii: susline
firmii alegerea mitropolitului §i a episcopilor. p'iistreazii interesele §i drepturile Asocialiei Religioase; susfine a§ezamintele
unitatea dogmaticii §i canonicii a Bisericii, examinea- culturale. lilantropice, economice; stabile§te mijloacele de ajurorate
a organelor §i a§eUmintelor biserice§ti §i de culturii religioa~; al~g.e
zii orice chestiune dogmaticii, indrumii §i supraveghea-
membrii' Consiliului· Central Bisericesc §i consilierii admiJlJstranvl;
zii activitarea organelor execur.;ve din eparhii (art. 13). alege ~piscopii §i arhiepiscopul Mitropolit. ex~m~neha ra~o~tt11
Adunarea jI':'tionalii Bisericeascd are urmiitoarele atribu- general anual Intocmit de Consillul Central Blser~~esc; hotara$te
fil: alege Sinodul; alege mitropolitul §i episcopii; hotii- asupra administriirii bunurilor biserice$ti. a fundalllior ~' a cel?~­
!alte institutii ale Bisericii; voteazii bugetul general al Mmopohel,
verificii §i aprobii contul de gestiune; indrumii. verificii, conrroleaz~
Ortodoxii de Stil Vechi din Romania" in Asociatia Biserica Ortodoxii
de Sti! Vechi din Romania"; Proces-verbal (16 ieb:~arie 1 990). administralia $i gestiunea bunurilor piirlilor componente; exerClta
orice componente ale asocialieL
152 PR, LECTOR DR , RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL iN ROMANIA 153
mqte loqiitori de episcopi in scaunele vacame, aprob
concediile episcopilor244, a ciala a Bisericii de Stil Vechi in r:l.ndul cultelor religioase,
deblocarea avizelor §i a;uwr financiar penrru construirea
Actualmente, ierarhia de la Slarioara este alcatuit"
de noi laca§uri de cult, atribuirea de terenuri agricole ~i
~in V1as~e Mogarzan (numir arhicpiscop §i mitropolit): paduri, facilitarea accesului elevilor §i studen}i1o~ ono-
Impreuna cu 10 arhierei: Demostene Nemfeanul, Ghe-
doqi de sril vechi in ~colile teologice de wate gradele.
nadie Baciuanul, SofronieSuceveanul, Teodosie Bra§o-
Se amintea faptul ci BOSV nu poate sa infiin}ez~ §coli
veanul, Iosif Boro~aneanul, Anronie Ploie~reanul, F1avi-
teologice pentru pregatirea personalului clerical §i :n~ are
an Ilfoveanul, Glicherie Iqeanul, Dionisie Giilateanul
acces in ~colile apar}inand Bisericii Ortodoxe R~mane,
Evloghie Sibianul (ultimii rrei au fost hirotoni,ti 'relati~
recell(, 4-5 noiembrie 2010). Din aceasra cauza, tinerii care doreau sa urmeze studiile
teologice era uimi§i la Chi§inau 24S ,
Biserica Sti/istii a cerur, in reperare r:l.nduri, starurul
Esreimportanr de men}ionat fapml ci, inaime de
de cult recunOSCUt ~i a formulat ' n~meroase cereri, pen-
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in anul 2003,
tru a primi ajuror financiar din panea sraruiui, La data de
anumiti deputa}i comuni§ti din Republica Moldova, de-
22 ~anuarie, ~espectiv 4 februari e 2004, 0 delegafie con-
legati ia Parlamentul European, au, in~ervenit p~; langa
dusa de V1asle Mog:l.rzan a cerur Secretariatu!ui de Stat Consiliul Europei denunfand 0 pretlnsa persecupe a Bz-
pemtu Culte sprijin in ceea ce prive~te recunoa~terea ofi- sericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, Astfel, parla-
244 In 'b Ufll"I or saIe este ajUt3r de: mentarul comunist Victor Srepaniuc a adresat Comire-
executarea 3fn un vicar arhie-
reu; Consiliul Eparhial, ales de carre Adunarea Eparhiala a lieearei
tului de Mini~rri aI Consiliului Europei, un rapo~r scris
eparhii, constiruit din 3 clerici, 3 mireni ji 2 supleanri, unul dimre ~i mai multr intcrpelari referiware la simatia BO~y din
clerici, alrul dintre mireni; 5 consilieri administrator;' ale)i de Adu- Romania. El vorbea de discriminarea ji injustifia s~ferite
narea narionalii Bisericeascii, Ace)tia se aleg dintre c1erici ji raspund de aceasta §i cerea Consiliului Europei clarifidiri ptivind
de s~c;:orul .cul(ural, filanrropic. admini:;rrariv, .-organizaroric §i fi- .mreglstrarea
' ca ~l'ul
c t 0 fi CIa
' 1146 . '
r.<lnCJar; Cancelaria mirropolitana care are urmatoare le servicii: a)
seeretanaru
' I,pe:sonaI u,I registratura ji arhiva; b) invii fa manrul pen- _
245 Adresa BI'seridi Ortodoxe de Sti! Vechi carre Seer.·t.ari.tul
tru personalul blsencesc; c) contabilirarea, casieria, adminisrraria; d) de Star pentru Culte (Arhivele S, S, catre

, "
Oticiul juridic; e) cabinerul Mittopoliru!ui; f) c.binettll ~;.;:'~;.';~~;,;--~~-~~~~~~,
consis£oriu!,;',"enrral bisericesc. Pe plar. J'"','-:,!. Asociat,j; s~ ~rganizeaza-
~~,~";~'lf;.~~2-~;·!·;~,~1~99~5fJ)~1D~:e~·~~~~;~~'rB7ti~s~.er~ i~-__ _
Probk~ ': ~e Mmorltap or - marne.
pe: a) epath,,; b) Ptotopopiate; c) parohii; d) mlnastiri (schituri), in
ca stilistil a tacur numeraase cereri pentru a primi ajutorfinan~lar,
Adresa nt, 5729/30,05.2001 sau memoriul din 30, II. 2004 carre
cadrul Asociariei, [unClioneaza urmatoarele comisii cu parrimoniu
d' Primul Minimu, •
!stincr: comisia de cultura dogmatidi ji canonica; comisi. didacri- ,4<> Vezi arricolul Comuniftii mo{dovmi atlrcil din /lOU . Roma-
~i
cii religioasa; comisia pentru cultura bisericeasd ; comisia pentru nia fa Consilii.! Europe;, in Evenimentul zilei din 22 ianuari 2004,
e
filanrropie re!igioasa, comisi. pentru editura (art, 167-.1 78), Ynrr-o emisiune televizata, 11litropolitulVlasie Mogarzan s-a dellm!-
154
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL IN ROMANIA 155
in ulrimii ani, s-a aprobar srarurul de asociatie pe
• n- 'marului prin care con£lrmii cele relatate, §i $tampila
tru 0 serie de grupari stiliste constiruite cu imemia de ra p n , .' . .. '. .
fi • a primariei. In memoriu se arara ca, pnn l~rermedlUl MI-
pro ta de avamajele care decurg din acest statut. Prin-
nisrcrului Cultelor, au fost alocate sume dm buget. pentru
tre acestea, se numara Asociafia Ortodoxd de Binefacere
laca$uri noi de cult, dar noua nit.au vrut sa ne dea. In ace~t
Emanuel {i Gabriel (ora§ul Nehoiu, judo Buzau), infiinta_
ra de preorul carerisit Manea Consraririn §i avand ca sc~p
.' ntext mentionam §i scrisoarea trimisa de starcful Ma-
co '. . dB. .
niistirii stiliste Prodromip, loc. Palanca, ju. acau, carre
promovarea credinrei strdmo{efti {i a spiritualitdfii ortodoxe
Minisrerul Finanrelor, prin care':ere ajuror ma~erial,sa~ fi~
(Arhivele S.S.c., Actul constitutiv al Asociafiei) 247 sau
nanciar sub forma de sponsorizare, rara a menpona msa ca
Asociaria religioasa Mdndstirea Sf Ji'eime Cucova (Ga-
esre yorba despre 0 manasrire stilista 248 •
lafi), precum §i alrele de acest fel . mai ales in Mirropolia
Moldovei §i Bucovinei. Sediul Bisericii Stiliste in Mumenia se afla la Manas-
tirea Adormirea Maicii Domnului din Bucure~ti, siruata
Ministerul Culrurii $i Cultelor, prin Secrerariarul de
in cartierul Milirari, pe strada Televiziunii nr. 13-15, in-
Srat pemru Culte, sprijina $i acorda avize pentru consrrui-
£linrata in 1964. Manasrirea aJost des£linpta in 1983 §i
rea de laca§uri de cult. Uneori, in memoriile depuse la di-
ferire insrirufii ale starutului, se omire faprul ci esr~ yorba
de~olata, £lind reinfiinp[a in 199y49. Acrualmenre, este
re§edinp episcopului Flavian B~rgaoanu. Din~999, Ma-
de un laca$ de cult al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi care
nasrirea tipare§te revisra Catacombele Ortodoxtet, care se
nefiind culr recunoscut, nu poare primi sprijin fin:nciar:
poate vizualiza $i on-line. De asemenea, Ma~iisrirea a~e
Astfel, in anul1997, Comirerul de inifiativa pemru ridica-
numeroase proprietafi ~i bunu~i dobandite prIn donafll,
rea Manasririi Eroilor (srilista) din sarul Skura, com. Bo-
prinrre care menfionam terenul din Bucure~ri, Str. Cir:-
roaia, judeful Suceava a rrimis un Memoriu c~rre Camera
§oaia nr. 146, suprafaf:l de 36~m. p., unde s-aco~strUlt
Depurafilor, care poarra §rampila Biserica Ortodoxd Romii-
deja Schitul metoc Sfantullerarh Nifon, precum §l apar-
nd / A1iindstirea Eroilor, alaruri de care se aHa semnaru-
tamentul cu nr. 32 dela parrerlil imobilului BI. N 13, sc.
3, Str. Ghirlandei nr. 1, deveni~locuinfa de servkiu 250 •
t:t d~ aqiuni de acest gene Folosesc aasl prile} pentru a preciza foplul
ca BlSenca .noastrit nu a cerut fi nu va cere "iciodatit sprijin din partea
unor Jorun sau persoane politice din afara !iir;i noastre (Mesajul de 248 Arhivele Seeretariatului de St~t penrru Culte (memoriu in-

Anul Nou al lui Vlasie Mogarzan" 'Emisiunea Universul crfdi:?tei. regic,trat eu nr. 14385/21.06.2001). '.
TVR I, 4 h, ';~rie 2004. . 249 Arhivele Secretariarului ':e Stat penrru Culte (Cerere de re-

2~' Protestul preofilor din Protoieria Pararlagele (Arhivele Se- •m fi'lfitare d"In 14 . 04 . 1993)'
. , Aeordul de principiu al Seeretariatului

cretanatulul de Stat pentru Culte, Memoriu din 27. nov. 2003) lm- de St;t pentru Culte nr. 2682/13.05.1993.
250 Arhivele Seeretariarului de Stat peneru Culte, Adresa nr.
potr!va preotului caterisi t Manea Constantin. care a Infiinrat Asoci-
afia Ortodoxii de Binefocere Emanuel fi Gabrid. • 69611412/2 septembrie 1992, respectiv adresa nr. 4255/261127
mai 1992 a Ministerului Cultelor.
156 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STlLlSMUL iN ROMANIA 157
Pe plan extern, Biseriea Ortodoxd de Sril Vechi In-
La Soborul [ntdi de la Niceea, jiind anatematisifi prin Enci-
trefine relafii de comuniune liturgid. cu Biserica de Sti!
c/icele Patriarhilor Riisdritului din anii 1582, 1756. 1848.
vechi din Grecia, reprezentara de Mitropolitul Chiprian
DC§i declara di Sfontul Sinod al Bisericii Ortodoxe de
de Oropos §i Fili, cu eparhiile din America, Europa §i
Rdsdrit din Romdnia nu reeunollfte nieiuna din tainele Bi-
Australia; Biserica de sti! vechi din diaspora, cu sediul la
sericilor ajlate in schisma calendaristicd, cu exceppa Botezu-
New York, reprezentata de Mitropolitul Vitalie; Biserica
lui, §i ci pe schismaticiiboteza,ti care se intorc la Biserica
de sti! vechi din Bulgaria, reprezentata de episcopul FOtie
cea Dreptsldvitoare de Riisdrit Ii ung ell Sfantul §i Marele
de Traidita; Biserica de Sti! veehi din Italia - Sardinia, re-
Mir252 , in reaiirate, Biseriea Stilisra boreaza a doua oarF5J.
prezentara de Mitrop. loan; Biserica Ortodoxa din Repu-
Pc site-ul Mitropoliei Slarioara, putem citi urmiitoarele: Pe
blica Moldova (Mirropolitul Vladimir de la Chi§inau). baza canoanelor, primim numai botezul schismaticilor {cele
A§a cum se remarca §i In volumul editat de Secrerariarul trei afonddri}, rUtr numai rUted acest botez este sdvdr;it dupd
de Stat pentru Culte, existd 0 relape speciald eu credincio- rdnduiala Bisericii Ortodoxe {cele trei afonddri complete §i In
§ii §i ierarhia ortodoxd din Republica Moldova, care fine numele Sfintei Treimi) ... Dacd cei care vin la dreapta cre-
de Patriarhia RusiepSl. In 1994, s-a aiaturar §i Misiunea dintd nu au botezul sdvdrjit prin cele trei afondilri Ii in nu-
Ortodoxa din sud-vesrul Franfei, eu sedilll la Manastirea mek Sjintei Treimi - jie ei sehismatici. jie eretici -, ii primim
Sf. Arhanghel Mihai! din Lavrdae, reprezentata de Arhi- ca pe ni;te neboteza{i ;i Ii botezdm cu botezul eel adevdrat al
mandritul mirrofor Antonie Contamin.
Bisericii Apostolice Drtodoxe, dupd care ii ungem cu Sfontul
Ii Marele Mir Ii Ii tmpiirtiilim cu Sjintele Taine.
3. Biserica Ortodoxii de Sti! Vechi §i Biserica Orto- A§a cum am viizut, din momentulln care s-au separat
doxii Romanii de Biserica Ortodoxii Romanii, stili§tii all fost eondll§i de
preofi ~i cilugiiri caterisifi, care au siivar§ir slujbele pe sti!
Credincio§ii Bisericii Ortodoxe de Sti! Vechi Ii consi- vechi sau au sfinfi[ IOca§uri!e de cult stiliste. Or, canonul
dera pe eei ortodoqi schismatici. Pe site-ul oficial al Mi-
tropoliei Slarioara, putem citi: Nu acceptdm niciun fil de 252 Biserica Ortodoxa de Riisiirit din Romania. !storicul Miinasti-
rugdciune in comun cu aCf{ti eretici ecumeni;ti (papista;i, rii Sliitioara. p. 203.. .
monojiZiFi, luterani, calvirii, protestan{i, ; neoprotestanri m MemorinL<:oamnei.V. M .• carerelateazii fapml di fiica ei a c .-
etc.), sectanfi, pdgani .,,;,t schismatici nou-calendari;ti, ee aderat la mi§carea stilist., a fost reborezara; apoi a intrar in mona-
au nesocotit hotdrarile Sfinfilor Pdrinfi purtdtori de Duh de hism. Mama reclama tratatmentele inumane la care a fosr sup usa
fiica ei in manastire (spovedanii zilnice. munca pana la epuizare.
conditii precare de igiena etc.) ~i care au condus la internarea ei
'" Secre[3riatul de Stat pentru Culte. Via!a religiOrtsa ill Roma-
Intr-un spital de psihiatrie. (Arhivele Seeretariatului de Stat pentru
nia. coordonaror Adrian Lemeni, Bucure§ti, 2005. p. 92.
Culte. document din 6 febr. 2002).
158 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL IN ROMANIA 159

28 al Sfin\ilor Apostoli spune cii daca un episcop, prezbiter cut validitatea tainei savar§ite in Biserica Ortodoxa Roma-
sau deacon cate~isit dupa dreptate ar indrdzni sa se atinga de na eu 15 ani mai devreme. Stili<tiir sustin, cii au tinut
, cont
eele sjinre, care I-a flst lui ineredinrata oarer;and, acela sa se de canonul 1 al S£ Vasile eel Mare, potrivit caruia preo~ii
tale cu totul de la BiserieaZS4 • sau ierarhii schismatici care se vor Imoarce la Ortodoxie sa
Stili~tii a.u s~srinut in tot aeest timp ci au episeopii lor fie primiri in aceea~i trcapta. De aceea, spun ei, s-a aeceptat
.la .Ierusaltm §l pnn alte tari
) care
,tin sri/ul ve-hl·. Or -e '{<t'Ie
'--~.,.:'lo drept valida hirotonia intru arhiereu a mitropolitului Ga-
cii niciun episeop nu se poare amesreca in treburile canoni- /action Cordun, care ptiriisea schisma Ii se intoreea la dreapta
ee ~im~~o ~ltii eparhie §i, eu atat mai pUTin, in cde dimr-o credinrifS6. Evident, ne Intrebam care este autoritatea care
pra srrama. Aqiunile sale nu sum valabile rara incuviin- a acceptat primirea In treapta de arhiereu!
farea .e~iseopulu~ loeului sau delegare din partea ierarhiei In publica~iile oficiale stiliste pe care Ie-am consul-
BlSenCI1 ,Lo~ale. I? Istoricui Maniistirii Sldtioara, se vorbe~­ tat, se arara ca acest lucru a fost valabil numai pemru
te. de 0 IIltalnIre IIltre Glieherie Rnase. ~i Patriarhul Da- ace a vreme, anul 1955, prin apliearea principiului po-
~,an al Ierusalimului, prilej cu care patriarhul Damianos goramamului. Insa, rand Biserica ~i-a Imarit ierarhia,
tmna.neazd parinteiui Giicherie un numar de sjinte antimise nu mai poate fi aplieat principiul iconomiei, ci eel al
§l sflmtu! §t marele mir, ddnd totodata ptirintelui Glicherie acriviei. in virtutea acesrui principiu, hirotoniile sehis-
bznecuvantar:a de a sjin,ti bisericile dupa vechiul calendar (p. maticilor nu mai sum acceptate ca valide. Astfel, ei sus-
1.1~). Aeeasta afirma\ie, cu torul neadevarata, esre eonrra- lin cii respectii eanoanele Sfin~ilor Piirin~i, care au ho-
Zlsa ehiar de alre surse srilisre. in revisra Traditia Ortodoxa a tarat cii eeea ee s-a facut prin iconomie Inrr-o oareeare
Mirropo~iej de laSliirioara, se arara cii singu~Jl sprijin acor- vreme (adicii primirea hirotoniei episcopului Cotdun)
dat de catre Patrlarhul Imi.salimuiui gruparii de reZistentd nu se poate face ea 0 lege In Bisericii'S7.
conduse de ierom. Glicherie a flst binecuvantarea de a se i~- Mai mult, imediat dupa e~ s-a dcclarat §Cf a! Bisericii
. toaree in Romania spre a continua iupta lia sprijini poporui, Ortodoxe de Stii Vechi, Galaetion Cordun a fost caterisit
lucru de asemenea neadevarar, dupa cum am ariitar2S5.
L I 2)6 Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. Istoricul Manasti-
.uc,ruri e se eomplicii ~i mai mult dinpuilCt de ~edere rii Slatioara, p. 127.
canOnIC III momenrul in care arhiereul pensionar Galacti- 257 Ibidem. p. 200-202. Seface .mereu compara\ie cu situaria

on Cord un a trecut la Biseric!' StilisJ':ti.-¥-§tie-eHOst:-mirrrtr----1f----di-o-Air.,"'--:roJ~"tfo4ttm-.IttCl'lmflr,rHn=p'liomr.~lfmridtf.;)m<lrot"r--~-


tOt ca ar!.:,'ceu, ceea ce inseamnii, implicit, cii s-a rectinos- de Stil Vechi din Romallia. Ud. jiind ca aeeasta Biserica travena un
moment de crizii, singurii clerici jiind ieromonahul Clichetie Ii ierod
David. singura caie de redresare Ii progresare era aplicarea principiului
"., Arhidiacon prof. dr. loan F1oca, Canoand, Bisericii Ortodo- iconomid bisericelti, confoml cdruia a fost acceptata drept valida hiro-
xe. Note jI comentarii, Sibiu. 1992. p. 23.
tonia schismaticilor din cadrui Biseridi Ortodoxe de stil nou (Tradifia
25S " Tradi\ia Onodoxa '; nr. 17. sept. 2007. p. 7-8.
Ortodoxii nr. 17. sept 2007, p. 7-8).
160 PRo LE CT OR DR. RADU P ET R E MURqAN
STILISMUL iN ROMANIA 161
de Sinodul Bisericii O rtodoxe Romane, caterisire evident neindreptat au legiituri eanonice nu eu stili§tii din Roma-
nerecunoscutii de stili§ti2s8. Practic, avem de-a face cuo . nia' ci eu Biserica Ortodoxii Romana care fine calenda-
contradiqie logidi: pe de 0 parte, se accepta ca validii hi- rulindreptat. ~i Ierusalimul, §i Biserica Serbiei, §i Muntele
rotonia intru episcop a luiGalaction Cordun in 1935 de Athos, impreunii Iiturghisesc cu Bisericile care au adoptat
dtre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dar se
calendarul indreptat, considerand valabile tainele lor §i po-
. respinge caterisirea lui, pronunrata de <!cela§i Sinod 20
rnenindu-Ie in diptice. ~a cum reiese din doeumemele pe
de ani mai carziu. Riima§i in afara Bise ricii Ortodoxe §i
care Ie-am consultat, Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi are 0
farii caliiuzirca unui cler legiuit canonic, stili§tii au adop-
difieultate in a explica propriilor credincio~ i de ce intaista-
tat atitudini, credin~e §i practici religioase gre§ite, ie§ind
tatorii :.mor Biserici Orrodoxe ce fin ealendarul iu1ian, ve-
astfel din faga§ul Ortodoxiei. Din aceastii cauzii, a§a cum
ni~i in Romania ca oaspe~i ai Bisericii Ortodoxe Romane,
a ariitat Diac. prof. dr. Petre I. David, stilismul are unel e
nu merg in vizita §i la Maniistirea Sliitioara.
practici care il apropic de cultele neoprotestante 2S9 •
Prima incercare de dialog cu Biserica de Sti! Vechi,
Este important sa ariitiim cii unitatea sacramentalii §i
dupa evenimentele din 1989, apartine Preafericitului Pa-
canonica pe care 0 au intre de Bisericile Ortodoxe a ramas
neatinsii dupii 1924. Stili§tii se afla in afara aeestei impiir- rinte Patriarh Daniel, care, in timpul vizitelor pastoral ca-
tii§iri eanonice, eu toate ca au 0 rela,tie speciala cu Bise- nonice dintre 1990-1991 , ca Mitropolit al Moldovei ~i
rica Ortodoxii din Moldova a Mitropolitului Vladimir al Bucovinei, a incercat sii dialogheze eu conducerea grupiirii .
C hi§iniiului. Bisericile Onodoxe care pastreaza calendarul stiliste de la Sliitioara. in cadrul inralnirii de la Miinasti-
rea Neamt din decembrie 1990, credincio§i1or stili§ti Ii s-a
'" Biseriea Ortodoxii de Rasiirit din Romtinia. Istoricul Maniis- oferit posibilitatea studierii in seminarii §i facultiifi de te-
lirii Sldtioara, p. 133-134: Respingem aeeaslii eaterisire {i 0 IIlImim ologie orrodoxii. Un singur membru al delegatiei stiliste,
nula {i flni !ucrarea Sfontului Duh, deo.trece nu a /ost sa!'drfita dupa episcopu! Silvestru Onofrei, a admis ca, in momentul cand
canoanele Bisericii, d numai ca expresie de rdzbullare a sinodufui schis- Galaction Cordun a trecut la Biserica stilista, avea deja po-
matic asupra arhiereu/ui care, conform canollu/;d J5 of Sinoduiui de vara neascu!tarii fo!a de patriarhu! fi ierarhu! !arifl60 •
1.1 Constantillopo! (861) fi al canon,,!ui 31 apostolic, s-a d"Pdrfit de
La randul siiu, vrednicul de pomenire Teoetist, Patri-
gruparea schismatica din motiu decredillfd . .
,_ '" Diac. prof dr. Petre I. David, Timpu!, c~ 0 necesitate tI inFe- arhul Bisericii Ortodoxe, spunea, in cursul discufiilor cu
legiri! misiunii creflinc, Pf'\R nl'.7-12 (1994), p. 289- 309; Idem, Patriarhul Alexei al-Moscovei, in vedwa te;lg:iy3di Mitrn~"
Caliiuza creftina pt1ltru CllnOajurea fi apartlrea dreptei credinte ill fota poliei Basarabiei §i a Bucovinei: Sinodu! Permanent a! Bise-
prozelitismu!ui sectant, Arad , 1987, p. 170-1 75; Idem, Antica!ellda- ricii Ortodoxe Romdne comidera necesar sa precizeze ca unele
riltii sau sti!iJtii, fii ratdrifi ai Bisericii !tramofefti, in indrwniitoru!
pastoral, misionar Ii patriotic, Buzau, 1988; Idem, lnvazia Sectelor, 260 Arhim. Timotei Aioanei, Patriarhul Danie! fi {inutul Faltice-
vol. n, Europolis, Co nstan\a, 1999, p. J 1-38. ni!or, ziaml Lumina, duminica 20 iulie 2008.
162 PR
. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 163
deosebiri, ca ~e exemplu diforenfa de calendar stil vechi / s 1
nou, nu COnSUtule 0 piedicd in calea stabilirii unitdfii adm:_
urmat, in care se afirma explicit faptul ca noi am {ncetat
orice comuniune euharisticd Ji de rugdciune cu Patriarhia
nzstratzve bzsm~qti dintre ftafii ortodoCfi de 0 parte Ji de alta
Romand, Acest document cup~inde §ase acuzafii la adresa
a Prutulul (~edl~ra Sf. Sinod din data de 9 aprilie 1992).
Bisericii Orrodoxe Romine, care Se refed la: ecumenis-
... 0 pr~bl.e~a care trebuie avuta in vedere este ca a$a- mul acesteia, comuniunea cuapostafii serghianiJti (deci
ZI.§lI. preop §I lerarhi stili§ti nu se deosebesc aparent .
cu actuala Patriarhie a Moscovei); indreptarea calendaru-
lllmlC de preofii §i ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom" c~
au a "b • • . ane, lui; ridicarea anatemelor din 1054; conslujiri cu catolicii,
cee~§l ,1m racaminte, acelea§i ve§minte, manastirile precum §i recunoa§terea Biser~cilbr monofizite 261 ,
nu au ~lmlC de~sebit, slujbele §i cantiirile bisericc§ti SUut In Mdrturisirea de credil1.fii, se mai aduce la cuno§-
acelea§l, magazmullor din incinta Giirii de N d ' d
" I" or vm e tinfa ca parintele Nichita §ipartea din ob§te cu care a
carp apo ogetice stiliste alaturi de carti orrodoxe ap'
t I Ed' ,aru-
e a , . Itura Sophia sau la Editura Institutului Biblic . Fragmente din mdrturisirea de credintd: I) BaR a fost pentnt
de Mlsl~n~ al Bisericii Orrodoxe Romane, Carfile lor 1~
261

multi ani Ji continud sit fie madufar al organizatiei eretice Ji antihristice


cult c.oplaza efectiv caqile Ortodoxe, singura deosebire fI- C.MB., care are drept consecin~e, spun ei, selnnarea de doc'-:lme~te
I~d ca el~ au pe prima pagina numele mitropolitului Vla- apostaziatoare, conslujire ell erericii, marturisirea, practicarea §i dis-
sle Mogarzan (oare Biserica Ortodoxa Romana nu pandirea ereziei pan-ecumenismului; 2) Jeplina comuniune euharisticd
ccpyriuht?l) M' I ., . are cu apostatii serghianiJti {adica cu actuala Patrim'hie a Moscovei} creata
,".:' '" , al ~u t, unll credmcio§i ai Bisericii de stil de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodki Ji de statui ateu comunist;
~e~hl' ~~ speCial calugari §i calugiirife, cer§esc in spatii pu- 3) in 1924, a fost introdus in BOR·noul calendar tlfa zis "indreptat"
.!tce ~l m mijloace de transport, creand confuzii i~ pri- dupa mintile celor de un cuget cu papa. Grigorie al XIII-lea (Ji urmaJii
vmra mstitufiei pe care 0 reprezinta. lui) Ji ai siii astronomi atei papistaJi, Adoptarea acestuia a fost prop usa,
aldturi de aile inovatii, de eretica Enficlicit Patriarhald a Constantino-
polului din 1920, c~ incepdturd sata$iffi a ecumenismului; 4) in all~l
. 4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste In Biseri- 1965, a avut loe aJa-zisa ridicare (ftergere) det:iitrepatriarhul ecumenic
ca Ortodoxa Romana
Athenagom a anatemelor date in anurl 054 de Biserica Ortodaxd asupm
romano-catolicilor, ford ca romano-calolicii sit fi renuntat fa ereziile lor.
In data ~e 24 septembrie 2010, preotul Nichita Pa§- Aceastd urdciune a fost flcutd de catre patriarhul ecumenic Athenagora
can, d,U~O~l11cul Manastirii Brancoveni, impreuna cu 29 Ji cei care I-au urmat> in "umele intrebi Ortodo>:ii; 5) conslujiri Ji rugii-
dernalcl§lsurorid~~;eL~~i~~st(~I11~~~~~;rai~~:~~~~~~~~;';'~~~~~~~~di~~~~~:~~~~~~~=--===-=~
rea §i5'.~ lfiliat unei grupari religioase stiliste din Grecia. ca "Bt:~c:a::~,!(i~n: =;;;'io:;~~:e1r~::::fo:::;P:~:%
~a scurt~ vreme dupa plecarea sa din manastire, el a di- oficiale Ji cu "Bisericile Orientale monofizite" in anul 1993 fa Chambesy,
uzat pe mtern~t 0 .a§a-numitii Mdrturisire de credin,td, pe prin semnarea documentelor oficiale de recunotlftere a acestor "Biseric;';
care 0 semne
• aza aI ' de monahiile §i surorile care I-au
arun documente comune in care aufost hulite Ji eiilcate in pidoare ultimele
patru Sfinte Soboare Ecumenice,
j '
r;

164 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MUR E~AN


STILISMUL IN ROMANIA 165
plecat urmeaza sa intre sub omofontl Sinodulu' Ad. _
t . B' "0 d. I evara_ lui Nichita Pa§can In judecata Consisroriului Monahal
el lserzcl rto oxe (vechi calendaristice 1 a G . . ' _
. -d l ' / reClel, pasto_ Eparhial, in vederea carerisiriF 63 •
rzta . e "PS Macarte de Petra, 0 mica grupare stilistii din Fara lndoiala, cazul Brdncoveni nu are legaturi isto-
Grecla, care nu are comuniune cu nicio Biserid Orr d
L f:' . I
x ' 262 0 0- rice cu srilismul: Oltenia nu a fost un cenrru al mi§drii
a . a s ar§lru scrisorii, se insisra as upra faprulul' , sriliste In rrecur ~i nu este nici In prezem. Dupa cuno~tin­
.. I ' , ca nu
au mclO egarura cu Mirropolia de la 51 " . d
,• anoara, eoarece fa noama, in Mitropolia Olteniei a aparut, dupa 1990,
acea.st~ se aR~ 111, comuniune cu kiprianirii (grupare schis- un singur laca§ de culr srilist, §i anume 5chitul Afiarea ca-
manca despnnsa din Biserica Orrodoxa vechi-calend . pului Sfdntului loan Boteziitorul din Bumbe§ti-Gorj. rnsa
") . d' ans-
ra §l 111. ca~za poziriei nedefinire pe care ace§tia 0 au fat" regrerabilul evenimem de la Manasrirea Brancoveanu are
de serghlal11Sm, adica de apostata Patriarhie a MoscOV;i~ legarura mai degraba cu 0 propaganda agresiva srilisra,
Permane~ra Consiliului Eparhial al Episcopiei 51atinei §i in care se imbina psihoza anti-ecumenid §i ami-maso-
Romanattlor
_ _ _ _' _
a luar hotiirarea de dece '.
n nre a leromona u-
h nid §i 0 ura viscerala impotriva Bisericii Orrodoxe. Bise-
rica Ortodoxd de Stil Vechi ~i mi§carea srilisra, In general,
'62 In • B' .
prezenc,
In lsenea Greciei exisdi mai multe d' ' . . i§i construiesc discursul actual pe denun\area ecumenis-
majore ale vechilor calendari<ti. Una este B' , A J _ ~ ~'z,un'
t d. '('H' . ' lSertea aeVaral"or Or- mului, a carolicismului, a masoneriei §i a comunismului,
o °Cf'
'EM ' b
EI(I(A'lmQ n;,v fV'l Ol(vV 'On80~o' t X ·
" lJ '-'VV QIOTlQWvV
_
~ ~c;- r.O.x) sau florini!ii (<j:>AWQIVII(Ol), ramura ori ina _ prerinzand cu obsrinarie, ca orice grupare secrara, d sunr
desprmsa din Biserica Greciei In 1935 • r , g . ra, singura biserici adevarara, neacceprand niciun argumenr
H ' I FI . , ' In rrullte cu m'tropol,tul
nsostom a onne, (www e I ' ) AI logic, reologic sau biblic.
I d ' , . cc es,agoc.gr. ta este cunoscuta sub
nume e e mateJ!' (!-' cIT8mu<oi), de la Arhiepiscopul Mat ' Acesre idei Ie inraInim §i la anumite grupari fundamen-
s-a rupt In 1937 d' , " e" care
, , 10 gruparea florImfllor $i a lntemeiat propria lui talisre marginale din Biserica Ortodoxii Romana, care moc-
grupare ~ech,~calendaristid, sub numele de fV'lola 'One ' b '
EI(KAljOta Tl]<; 'EAA . b ( h " 0 o<:oc nesc §i promoveaza un spirit pietisr, obscuranrisr §i 0 teolo-
al de ' . . . Q 0<; www.curchgoc.org).Maearien;;.in·i i:
numlf' famlent, care s-au rupt din floriniti In 1995 f ' 1 ' f gie de catacombd. Aminrim in acesr sens afirmatiile recenr~, ..
;:95, m'tropolitul Kallinikos de Lamia s-a ;eparar de 'Si~ ~e I ~n: ale teologului Danion Vasile, care face propaganda srilisra in
1/i;:~~ri~~ ~~~ri~~~)ind;n cauza a c:ea ~e ei numeau f1bate~i ~an~~ conferinrele pe care Ie susfine §i in arricolele care Ie posreaza
ru •. . p. 997, aceasta m'$ca!'e s-a fragmentat In trei pe blagul sau. Danian Vasile a tinut mai multe conferin\e
gl ~an., P~'ma dm ele s-a reconciliat cu Arhi! ;7iSCOpul Hrisrostom
la Chi§inau-~a-care a denigrat Biserisa Ortodoia""RomarR -c...·-·
:oIB'd,se~,cd" 0]) ~t~d°Loxe ,r!'~' Grecia (gruparea lui Kiounis). A doua
usa e aISle ulourgas' I' 1A '
sub 1 p" , ' mltropo It a mericii, s-a rransfe ra r
u 263 Comunieat cu privirr fa pdmsirea Biseridi Ortodoxe de cdtre
Lam: rarea atnarh,e, Ecumenice. In acela$; rimp, Kallinokos al
tit I .!' ~uth)'m'os al Thessalonieulu; au hirotonir cinc; episcopi Preotu/ Nichita P"lcan de fa Mdndstirea Brdncoveni. (B;roul de Pres.
al Episcopiei 51atinei §i Romanafilor) hnp: /Iwww.episcopiaslarinei.
u an 'n Incercarea de a crea un sinod. In 2003 . d"
aJea .. . .. , aee§Cia au eelS sa ro/20 10/ 10/051 comunicat-privind-parasirea -biserici i-ortodoxe-de-
ga un pnmat In persoana lui Makarie Kavakides.
catre-preotul-nichita-pascan-de-Ia-manastirea-brancoveni/.
166 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AcN"
STILISMUL IN" ROMAN"IA 167
In ziua de Bunavestire a anului 2010, in cadrul unei eOI1-
ractice de convietuire §i la atitudini comune in fata pro-
ferinte organizate de ASTRWROM la Oradea, eu tema P, T: . -
vC ~~arilor actuale. Dialogul cu alte religii peneru ca 10ft .sa
. Semnele vremunlor din urmd, Dani~vVasile a vorbit despre
. . fie una nu illseamna tradarea propriei credinl'e. Ecu~en~s~
introducerea caltndarului ca hind unul dintre aceste semne.
mul este o Fnsa misionara, 0 'posibilitate de a, marr.unsL
De asemcnea, a mai ahrm~i: ci Biserica Ortodoxa Romana
adevarul de credinta, dad 11 traie§ti cu adevarat. In s~~lsoa-
n u are har, ci Parintele Cleopa a minfit credincio!ii in pro-
rea leromon,
• ahU1Ul' Nl'ch:ta
, se vorbe<te
, de responsabilLtatea
blema calendarului, ci doar Shntii de la Oprina mai detin
pe care 0 au ortodoC§ii fata de to\,i oamenii - aceea de a-L
adevarul de ;;:redin~a etc. 264 in plus, afirma\ia cii Biseriea Or-
marturisi pe Hristos. Nu intelegem in ce fel se poate face
todoxii. Roman~ este miidular al unui trup anti-ortodox a fost
marturisirea, dad nu vorbim eu ceilall'i, dad nu ne cu-
enflnpta de Danion Vasile intr-un ardcol pubiicat in.revista
noa§tem §i dad a~teptam doar ca ei sa vi.nil I_a n.oi ..
. A,'(A (nr. 38/2010)265 §i tOt el a 'postat pe blogul sau afinna-
In ceea ce prive§te masoneria, se §tle ca Blsenca Or-
ria ci Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sii iasa .din Con-
~Iliului Mondial al Bisericilor (CMB) inainte ca iubirorii de todoxa Romana a condamnat aceasta organizatie secreta
in anul 1937, pe baza srudiului ineocmit de vrednicul
'. adcvarsa pariiseasci stauluI Bisericii Ortodoxe Roniane266.
In opinianoastrii, Biseiica 'Ortodoxa Romani nu ar de pomenire Mitropolit Nicol~e al Ardea~ului §i votat de
trebui .sa. ramana indiferenta fata , de aceste fundamentalis-
Sfantul Sinod in §edinp sa din 11 martle 1937 (~OR,
me ortodoxe, care pot duce oricand ia fenome~e simila- nr. 1-2, 1937), in urma unor discutii §i dezbaten ca~e
reo Adevarul nu se impune cu foqa, ci se marturise§te cu s-au aflat mai multi ani pe agenda Sfantului Sinod. Dill
dragoste. Biserica Ortodoxa Romana este un partener de' pacate, acest document nu este destul de cunoscut de
. dialog, nu un mddular a1 CMB, dupa Cilm CMB TIU este credincio§i §i nici poptlhrizat suficient.
o s:lpra-biserka, ci 0 platforma de dialog." Documenrele . Lucrarils .. ap.2~~etifs~§tilisW.c!eI1t!Pl.a.• CO!<l£Ok31£~
semnate--nu ating dogma ortodoxa, ci se referii la solu~ll - BiserTcii ITrtoa~x.~.·2U:.2oiRtiI1~miIl._r.atriarIlI!lJ\I_1C:9dJm
--~ ~~~~~s~a~prezenta trupelor sovietice In Romania, a re-
"'Fragmente audio din aceasti conferin,a la adresa http://vi- . fuzat sa semneze 0 serie de decrete care afectau autona-
meo.com i l0538162. mia Bisericii ~i a avut 0 atit~dine inflexibila eu ocazi,a
265 http://www.danionvasile.ro/blog/20 10/06/02/bisMi"a-&fc -vizitei--Patrtamului ,AJexei I a.I Moseovel.,III Romama ,. 26, .
todoxa~romana-ma<ll1lar-al--"llt'i-rrul1=i!.llrhnrto.dox'Y(j.E2%SO%A(i --- - ..
""':?tnt . , o· a ata e lllnie 2U;"-nitp:rr
www.danionvasile.ro/blog/ 20 I 0/06/02/ cum-ne- man ipuleaza-con- nian est~ contrazis astazl de documentele de arhiva, care
siliul-mondial-al-bisericilorl. Asrfel de guru orrodoqi care se umlla ne arata modalitatile prin care Patriarhul s-a Impotrivit
in peneie atot!;riinlei, ale mandriei sau, mai bine zis, ale prostiei, po-
zand in singuri cunoscitori ~i apologe\i ai adevarului, trebuie evita,i '" Arhim. Petroniu, "lndmplari din vremea parriarhului Nico-
la conferiri\ele A.S.C.O.R.
dim", in Teologiqi Viatii, nt. 7-12 (1999), p. 167-169.
168 P
R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 169
miisurilor Juate de conducerea d ' .
Biscricii 268 D J e partld §! de stat fata d Raspuns Ortodox: Canoanele nu pot fi puse pe
. ocumenre e CNSAS' ,e
meinie vaJorificate d 'ce " . ,care Ineep ,sa fie te- ' aeeea§i treaptii eu dogme!e270 • Canoanele privese lamra
c reetaton vor ar" d "
:! ~:n:a::~pravieJfuire §i rr:arcu:isire a
- .n ace e vremun.
~::ri~~a~~;~~~~ pamanteana a Bisericii §i urmeazii viap pamanteasca a
aeesteia. Canoanele evolueaza in in~e1egere odata cu de-
savar§irea vie~ii pamante§ti a Bisericii. Exista canoane
care s-au sehimbat de la un sinod ecumenic la altul, de
ADDENDUM exemplu canonul 5 apostolic a fost inlocuit eu canonul
; . .
. Marrurisirea de credinta al12-lea al Sinodului 6 ecumenic. Sau canonul 10 de la
a Bisericii Ortodoxe d" Sfl Vi h' 'Ie . Ancira este in contradiqie cu canonul'6 de la Sinodul VI
. . _ -, I ec I ,Hagmentc)
§I un raspuns o[(odox269 ecumenic, §iexemplele ar putea continua. Biserica este
eea care aplica §i interpreteazii canoanele.
ArticolullO· C·edem in
ale telor 7 \inorde' r;o' -.
'
ca~otlnete Sfinfilor Apostoli
A . 1 I 15 R
rticO u :
R t· J S~I: "
espectam mca la tljezata ae 'J,nf/z
~ ". Lt:'.lmmlce {lie SI: 'l ' Parin,ti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea ti din Antio-
lor locale .fipartiale c" .' 'J'~ft or Parinfl, ale ee-
l , ure sum msuflate d D h 1 ~£
, hia (345)" dUpd care s-au fixat sarbatorife Sfintelor Pa;ti in
nit pot fi modzijicate in 11' , .' rj ( .' e u u S;tint Ii efe
_ , ICm,z r TP artlcolul 16'In S, tatut), Biserica drP1ltsliivitoare
-r universalii pand la s+arsitul
'J" , tumii,
268 N' I ' niciodata mai devreme de 22 martie fi niciodatd mai tdrziu
leo era Ionescu-Gura Stat '
pularii romdnii 1948-1950' '<I; mt":'l:~a Romdlliii. Republica Po-
J 25
ae aprilie dupa ca len ria ru I iuLian (an. 2 1 d in Starut) .
All, 2005, p, 433. ' tra~ormaTl znstitu!ionale, Edirura Bic Riispuns Onodox: Parin~ii de laNiceea au consfin~it
'" Mdrtllrisirea se poare g.isi - E' , regulile Canonului Pascal alexandrin, §i anume ca Pa§tele
, Romdnia, Istoricul Miina-sl"."t' ~,~ , In lSmta OrttJdoxii de Riisiirit din
' vU,t/oam r 209 212 sa se serbeze intotdeauna, de toatil. cre§tinatatea, in pri-
" ,
Clapa BlSmca Ortodoxii de St'l ]I, J' d:' - ,precum ~i" in Aso-
, docUmentele in vederea trans~rm ~C',JJA In :," (o,",1f!n,,'rol7m:ar~COi;tinf-I--ffla' duminiea-ce-urmeaza dupa luna p!ina a echinoqiu-
, Stil v,.chi dill Rom!lIlia" _ A'lO ar~, Socta!ttl .Biserica Ortodoxii de lui de primavara. Pentru a nu serba odata cu pa§tile iu-
d: ' m Soctatra Bis " 0 do '
m Romdnia (arricole'e 7-30 d' '5' , " mea /'to oxii de Sfil v,.chi deilor, atunci clnd 14 Nissan ciidea duminica, Pa<tile se
f' B'" 10 ratutul pentr' ' ,
" ona~a ,s~"eii de Stil Veehi din Romania) ~organlzarea §i lime-
1

vor amana pentru duminica urmatoare, tn !ipsa acrelor


xe se auaza pe remarcile Parintelui A h' ,,~punsunle 'orrodo- d I e I b
Qro§ura intirularii Cuvant de ,~ ,..' 1m, [he Cleopa, cuprinse in Sino u ui, cunoa§tem aceastii masura releritoare a sta i-
(E'Ismca , 0 rtodoxii Romd - uilnurzrem/eO'
3 < ' "t/tlIy,-"Cll mtacmle
- - , , stili{tilor I'Irca datel. Pa§tI'1or d'In E' 1-
:PtstOUl "
catre B' -,-- AI.··_·-d ' .
" lSer.JU/r-A~ ·r_· ···
, Or; , na, nr, --. 1955 P 1<; 1 "94)
§IOJ_ ,tntare ttsuhra aba-e"" ', ' "
r " ,ltOy callomre ale tZ'"
_L,care
' cuprinde (Socrate, Jstoria biser.iceasca I, 9). care Ie dadea cre<tinilor
,
con,utmnii, Conform Q" 'u m I d' , s , Ift/ror f1 canoallele ce-i '
- ene or e ath ,- b'
d in E Lib
gipt, ia §i P Ie vestea cea buna d s-a sta b iIit
entapo
opa a fost trimisa la toate ep h"I ' na; ro§ura ParinteiLli C/e-
c-<emplare), Roman (600) Bar ~1 e(~n care se aflau stili§ti: l~i (1600 unitatea eu privire la serbarea Pa§tilor §i Epistola circulara
Pastorala Patriarhului JLlsti~ia uzadu O?), ~al~ri (500), impteu na ell
n a resaca sthl~tt1or.
270 ••• , Adeviimta ortodoxie {i calenMrul, Falticeni, 1934, p, 26,
170 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 171
a imparatului Constantin cirre episcopi (Eusebiu, Viata Ie in aId Zi272. Dimpotriva, cunoa§tem situatia din anul
lui Constantin III, 7). 333, dnd Alexandria a schimbat data de 22 aprilie, care
Parintii
, Sinodului de la Niceea au mai convenit ca, rezulta din propriile calcule pascale, cu data de 15 apri-
pentru a se inlatura pe vii tor eventualele diferente intre lie, pentru aevita coincidenta dintre Sambata Patimilor,
cre§tini, rezultate din erori de calculare a echinoqiului, zi de intristare cre§tina, §i marea sarbatoare a intemeierii
data Pa§telui din fiecare an sa fie calculata §i adusa la cu- Romei (21 aprilie), zi de mare veselie273.
no§tinta tuturor Bisericilor de Arhiepiscopul (Papa) din Sinodul de la Niceea nu a formulat 0 pascalie per-
Alexandria, centrul cultural al Antichid~ii, unde astro- petua, a§a cum pretind stili§tii. Nici incanoane!e for-
nO,mia Iacuse pana atunci cele mai mari progrese. Acesta mulate la Sinod §i nici in actele sinodului nu gasim 0
alcatuia anua! a§a-numitele Epistole festive, in care anunta astfel de pascalie, Nu exista, un calendar perfect perpe-
data Pa§telui §i Postul. Acest lucru este intarit de canonul tuu, dupa cum nu exisd nici Pascalie definitiva, perpe-
51 de la Canagina, din anu1418, care spune: in tori anii tua. Un calendar l§i mentine cursul §i echilibrul prin
sa ne adunam, spre a ne intreba impreuna, !i cand fa un modificarile ulterioare, iar pascalia este supusa acelora§i
loc ne vom aduna, atunci se t'a vesti ziua Sfintelor Pa§tPl.
nevoi de indreptare, prin ad,aptare la c~lendar §i la reali-
Cu toate acestea, controversele pascale nu au ince-
dtile §tiintifice ale conditiilor cere§ti. Invierea Domnu-
tat, din cauza reticentei, Romei de a se alinia calculului lui este 0 sarbatoare cosmica, peste timp §i peste spatiu;
pascal a!exandrin. Biserica din Alexandria stabilise un ci-
doar Pa§tile se pot fixa la 0 datil convenabila, in funqie
clu lunar de 19 ani §i un ciclu pascal de 95 de ani, luand
de necesitiltile Bisericii Ortodoxe. Pentru cre§tinii de
ca data a echinoqiului ziua de 21 martie §i ca faza a lunii
la Polul No'rd, care au iernlve§nice, sau pentru cei din
pline ziua a XIV-a dupa luna noua. Biserica Apusului cal~
Australia sau Noua Zeelal).da, care au diferente mari de
cula diferit, dupa un ciclu pascal de 84 de ani §i socorind--
[tis orar,este problemai:lccumse-soc6i:e~tes6rsi:iti ul-ae
echinoctiulla
, 18 martie. Pana in secolul al VlII-Iea, Sfin-
primavarii §i data Pa§telui.
tele Pa§ti nu s-au serbat in aceea§i zi in toara lumea cre§-
In concluzie, se face 0 gre§eala dnd se subordoneaza
tina, cu toate ci la acea data, §i Apusul, §i Rasaritul erau
pascaliei calendarul §i dnd 'se crede ci acesta nu trebu-
o Biserica. De exemplu, in anul417, Alexandria a serb at
Pa§tile la 22 aprilie, iar Roma, la 25 martie. ~i nu exista
272 Prof. dr. Theodor M. Popescu, Problem!ijtabiliziirli datei pas-
nic i 1,lllC<lau "<
siderate eretice sau schismatice pe motiv ci serb au Pa§ti- cdrl de ilJdreptare. Greutatea Ii necesitatea unui acord. Propuneri Ii posi-
bilitdti actuale, in Ortodoxia nr. 3 (I964), p, 342, Profesorul Theodor
271 Dr. Nicodim Mila~, Canoanele Bisericii Ortodoxe insofite M. P~pescu arata ca, intre anii 325 ~i 784, au existat nu mai pUlin de
de comentarii, vol. II, Partea I, Arad, Tipografie Diecezana, 1934, 40 de deosebiri pascale intte Roma $i Alexandria (p. 353).
p.212. 273 Ibidem, p. 345,
172 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILlSMUL iN ROMANIA 173
ie indreprar, penrru ca nu rrebuie schimbara pascalia. 0
Sfanra Tradifie nu ni s-a transmis ceva de genul acesta.
asemenea concepfie inverseaza raporrul firesc §i §riinrific
Daca yom cerceta miirturisirea de eredin\a a Bisericii Or-
dinrre pascalie §i calendar. Nu calendarul se bazeati pe
todoxe de Rasarit, nu vom gasi niciun euvanr despre ca-
pascalie, ci pascali a pe calendar. Pascali a se poare calcula,
lendar, Pascalie sau credinp in ele. Pentru ca, a§a cum am
srabili §i aplica numai cu ajurorul, in cadrul §i in condi-
fiile calendarului274. vawt , calendarul este un mijloc de masurarec a vremii; 'el
a fosr nascocit de minrea omeneasca, nu a lost pogorar
Articolul 16: Nu primim reforma calendaristica Ii 0
din eer. Cu alcaruirea lui se ocupa oamenii de ~riinfa, iar
socotim ca ° inovafie straina de concepfia ol"todoxa, iar sar-
Biseriea iI folose§te penrru nevoile ei. ManruitOrul Hris-
batorile Ie finem dupa calendarul iulian (arc. 22).
toS a folosit calendarul evreiesc, la fel ca o§i apostOlii, care
Raspuns Orrodox: Calendarul indreprar nu esre calen-
au folosit calendarele din regiunile unde au predicat.
darul gregorian. Din ne§tiinrii sau din reacredinra, srili§tii
Din acest motiv, este gre§it sa spunem Sfontul nostru
invinuiesc Biserica Orrodoxa ca, la indreptarea calendaru_
calendar, a~a cum fac srili§tii. Este adevarat ca, in Biseri-
lui, nu s-a facut altceva decar imprumutarea calendarului
ca, se por gasi obiecte sfinfite - zicem sjintele icoane, sjin-
gregorian, de unde §i eonduzia ca ne-am piirasir eredinra
tele ve;minte. De asemenea, zicem sjintele sarbatori, Sfdn-
§i ne-am dat cu papista§ii. Hotararile sinodale orrodoxe di'n
tut ;i Marele Post. Dar tOr in Biserica se folosesc §i lucruri
secolul al XVI-lea §i pana asrazi osandese calendarul gre-
penrru curarenia, podoaba §i randuiala slujbelor, ?e :are
gorian, care nu a luat in considerare hotararea Sinodului I
,
:i" nimeni nu Ie nume~re sfinre, penrru simplul mot\v ca se
Ecumenic despre Pa§ti §i a stabilit Pascali a in mod gre§it.
folosesc §i in viap de zi cu zi. Astfel, nimeni nu zice sfdn-
."j

!
I~
Calendarul iulian indreptat a liisar Pasealia nearinsa.
. Articolul 17: Tinem calendarul ojicial in eeea ce pri- .
ta soba, sfontul microfon sau sJdntul aspira:or :r~. . ,
Daci cre§tinii de la Inceput §i, apOI, Pannpi Sfan-
vqte ziMe, lunile Ii anii ca miisuratoare de timp. In eeea ce
tului Sinod de la Niceea ar fi cunoscut ca 0 pricina 'de a
0

privqte insa Sarbatorile ClJezate de Sjinfii Parinfi in jiecare


vatiima eredinp va fi calendarul, nu ar fi primir pentru
dintre eele 365 de spafii de timp ale ealendarului, in amin-
Biserica un calendar facur de un filosof pagan. ~i , dad
tirea minunilor care s-au savdr;it fa jiecare datil ill parte, Ie
I-au primir ~i au randuir posturile ~i sarbatorile dupa e1,
soeotim ca ClJezare dumnezeiasca Ii nu Ie putem schimba sau
nu s-au facur pagani. .
sarbatori mai inainte, nici mai tdrzlu de datele jixate, jiind-
Referir')r la sarbatorirea din eeruri, cei din rai ~ unr
ea fa aeeste date Ii in eeruri Sl! sarbatoresc·(arr. 23 din Statut).
o Raspuns OrtoClOX: Sfinfii Piirinfi nu au pus in arti-
intr-o continua sarbatoare, nu au~0Sturi ~i ajunari, nici
dezlegiiri la pe§re sau haqi. Aceasta nasc~cire ~r.ar~ car de
colele de credin\a: ered intr-unul calendar. ~i niei prin
pamanteana este experienp bisericeasca a stIh~t1lor. La
'" Ibidem, p. 428. Dumnezeu nu exista calendar, nici 'limbi sacre sau alte
nascociri nas tru~nice.
174
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 175

Articolul18: Credem in minunea de la fnvierea D Apostoli nu poate fi mai mic de 8 zile ii nici mai mare de
nului,cdnd, in fiecare an, dupd Pascalia veche a calen~~~ 42 de zile (articolul 25 din Statut).
lUI Juizan, vine Sjdnta Lumina fa Sf Mormant din IO'Usa_ Raspuns ortodox: Este adeviirat cii imroducerea calen-
itm, ceea ce dovedew cd fa aceastd datd se sdrbdtol'ei te ii in ~i
darului iulian indreptat mentinerea P~te1ui pe eel nein-
ce~rz: DectSfinfii Pdrinti au ajezat toate sdrbdtorile in chip dreptat a scurtat cu 13 zile Postul S£lntilor A"pos roli, iar un~-
desava?!It, jl nu doar cele ale Pascaliei (art. 24 dinSrarur). P~tile
ori, clnd cad tirziu, il des£linteazii. In aceste cazun,
. '. Raspuns ortodox: Sfama Lumina nu rinecont de Biserica a dnduit 3 zile de post inaimea Praznicului S£lnti-
stilul vechi sau nou, ci se pogoara numai 'arunci cand lor ApostolL Acest lucru este un efect al apliciirii pe jwnatare
cre§~inii dreptmaritori serbeaza impreuna slujb~ Sfintelor a horiirarilor Conferintei de la Constaminopol din 1923.
Pa~[j. Nu Sfimele Pa~ti acarna de Sf. Lumina, ci Sf. Lu- Vechimea acest~i Post este arestata de Constitutii-
mina esre provocara de slujba Sfimelor Pa~ti, adicii ea se Ie Apostolice (Y, 20) ~i de unii Piirin~i Bisericc§ti. Multa
coboaraatunci dnd cre~tinii din Biserica dreptmaritoare vreme a variat ca durata. In veacurile ce au urmar, pos-
a lui Hrisros savar~esc slujba Sfintelor Pa~ri la morman- rul acesta era foarte lung, tinand de la praznicul Tuturor
rul Domnului, oridnd ar fi acea data. Noi credem cii Sf. S£lntilor, pana la 14 august, a§a cwn arad Sf. Atanasie Si-
Lumina s-a pogorar §i atunci dnd slujba Sfimelor Pa§t; nait:U in veacul al VII-lea. El ne spune cii acest post a fist
se facea la Ierusalim in alte zile dedr duminica, a~a cum tdiat de Sfinfii Pdrinfi pentru iconomie, astfel indt luna
afos~ ~ana Ia Sinodul I de la Niceea. E limpede cii Sf. iulie a fost scoasii din post. In canoane, este amimit in
Lumina se tme de S£lntele Pa§ri, §i nu Pa§tile de Sf. Lumi- secolul al IX-lea (canonul XX al Sf. Nichifor Marturisito-
na;.Sf. Lumina este 0 minune preaslavira, care intare§re ~i . rul). Biserica are aceea§i lucrare, putere ~i har in orice veac
mal mulr faptul ca a inviat Domnul §i care Ii lumineaza §i trebuie sa hodrascii reguli care sa dea rezul~ate p~zit~v:
pe Indoielnici. Am vdzut lumina cea adevdratd, am primit pemru evolutia duhovniceascii a membrilol eI. 0 bls~r~c.a
Du~ul.cel ~m.
ceresc, aflat credinta cea adevdratd... spunem locala poate £lxa posturi speciale, in cazuri de calamltap,
prezen~ei
la sfar§ltul, SfinteJ Llturghii, §i aceasta Lumina a dupa cum postul se poate suspenda la nevoie ..~a a ,rr.o-
DomllulUi ne transfigureaza §i pe noi, dacii Intr-adevar cedat Biserica Ortodoxii Romana in 1907, pnn Enctclzca
participam la taina Invierii cu toad £lima noastra. S-au asupra postului (Monitorul O£lcial nr. 49/2 iunie 1907),
mamuit milioane de oameni, au primir j~rtfa martirica §i prin care a dat dezlegare la post pentru eei bolnavi ii slabi,
au devenit sfin~i fara a fi tost vreodata la Ierus'; .;';~:;;rl;--+-~~~;;ize7.miJ)i-.~iTrifi'U~'ilnimi7impum!Cii~m:------
Sfaiha.' Lumina, §i unii fara a §ti macar cii e:isra aceasra Articolul18: Credem cd, prin ajezarea sdrbdtorilor de
minune la Ierusalim de Invierea Domnului. cdtre Sfinfii Pdrin{i, s-a statornicit pentru totdeauna calen~
Articolul 19: Credem cd, prin respectarea sdrbdtorilor darul bisericesc ji cd aceastd ajezare este lucrarea Duhuluz
dupd ajeziimantul vechi al Sfinti10r Pdrinti, postul Sfinti10r Sjdnt, care nu se contrazice ii, fiind El desdvarjit, nu are
176 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

nevoie de aparate naseoeite de mintea omeneasea, pentru ca In loe de concluzii


mintea omeneascii este marginitii fi nu poate cuprinde pe
Dumnezeu eel nemarginit (arrieolul26 din Statue).
;i Rispuns Ortodox: Cu toate cl se declara cii mintea
omeneascii flU poate sa mpnndd pe Dumnezeu eel nemarginit,
IIq
,
"
in toate aceste artieole de credinp pe care Ie-am amintit se
poate observa un mod foarte omenesc de a gandi Impariitia in Cuvdntul inainu, spuneam cl tratarea acestui su-
fli lui Dumnezeu. La Dumnezeu §i la sfin~ii Lui esre un p~e­ biect constituie 0 provocare a abordariiin primul rand.
,i
zent continuu, nu se poare vorbi de calendar in eerun. imr-adevar, istoria stilismuhii co'ntimia sa fie 0 istorie in
Calendarul bisericesc esre un cadru, 0 schema crono- lantia, 0 nebuloasa cu foarte 'multe necunoscuee. Au 'di-
metrizara in care sunt trecuri sfinrii §i evenimentek religi- mas insuflcient cunoscute multe' a:specre, dintre care cel
oase de mare importan~a, in vederea sarbatorii lor §i a man- mai important mi se pare relaria dimre srilism §i comu-
tuirii noastre. Pentru bunul credincios, esenrial esre modul nismul aflat in ilegalitate inperioada 'interbelicii, respec-
cum SUnt praznuiri sfin\ii §i nicidecum cand au loc acestc tiv dintre stilism §i regimul comlinisC dupa 1944. In-
praznuiri. I ndreptarea calendarului, aplicarea §i respecta- ,rreaga istorie a stilismului, cu incidentele din perioada
rea sa nu afecteaza in niciun fel m;lntuirea bunului credin- imerbelicii, respectiv ClI toleranta din perioada comunis-
cios. Dogmele sum adevaruri de credinta neschimbabile. til, nu poate fi inteleasa
, decat in aceasdi cheie a unei rela-
Canoanele au ca ~ind unitatea de organizare §i disciplina {ii speciale cu Moscova. ' ,
biserieeascii. Auroritatea bisericeascii in drept poale emite Anumite personaje-cheie in istoda stilismului apar
legiuiri §i regulamente biserice§ti, poate lua hotarari care, brusc in documente §i disparlafel debrusc, Tara sa mai
in anumite imprejuriiri, sum necesare, cu conditia de a se gasim niciun fel de informa~ie cu' privire la ele. Ma refer
pastea ne§rirbit spiritul vechilor norme, care sunt acomo- in specialla Ion Movileanu, <idr de prezent in docunien-
date noilor realitati sociale, politice, economice §i cultura- tele de arhiva incepand cu anul 1945, dar pe care lstoria
Ie, atunci cand teebuinfele Bisericii 0 cer. Credinciosul care de la Slatioara nici macar nu il pomene§.te 276 , saula Mir-
nu ia in seama ceea ce statornice§te Biserica §i se desp rindc
de rrupul ei rainie, a§a cum se desprinde 0 ramura dintr- Ultima menliune a lui Ion Movileanuapare intr-un d9 CU -
276

un arbore, devine schismatic §i moare uuhovniee§te275. ment din 1900: FaCfiunea dinsudul Mo!dovei este aproape..kz'itzi.m-
bratii, Ion Moviuanu, acum in v!lrstli de pestt 70 de ani, a rlimns izoiat,
lui aliniindu-se til preunt un Ilumilrfoarte mic de credincioii din satele
175 Teoctist, Mitropolitul Moldovei §i Sucevei (coordona- Movilita ii Mirceiti, judo Vrancea. precum ii Furcenii Noi, jud, Gaiati
tor) • .lndreptarea calendarului. hota rare inremeiatii a Bisericii (Arhiv~le Secretariarului de Stat pentru Culte. Raport intitulat Acti-
Orrodoxe". in MMS. nr. 7-9 (1982) , p. 600. vitatta grupiirii anarhice a stilismului t/l cadrul culmlui ortodox. f. 9).
179
STlLISMUL iN ROMANIA
178 PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE*AN
.. " enereze lntrebari *i sa ln~
eea Ispir, locorenentullui Galacrion Cordun. Prezentarea ' <CIliIIlUC anumite percept ll , sa g ." devarului.
lui [spir in sursele sriliste este inconsecventa. Astfel, in ncuu,._la 0 ciiutare :incerali co~sr~~~~: : ~ucrare pole-
. stra nu a lOst sa .
lstoricul Maniistirii Sldtioara este prezentar ca fiind in- lnten\la noa . " • lu)' eascii unor scopun
. tigattva care sa s
strumentul fidel al Securitafii, calul troian in cadrul mij- micii, ci una Inves 0 d' • d'e Stil Vechi ~i celelalte gr~- .
. Biserica rto oxa ..
carii de rezistenra de la Slatioara. La pagina 141, se arara . mislonare. , na t sunt mi~ciin centn-
" .. Ie-am mentlo
d. misiunea lui era de a convinge reprezentanJii acestui cult , pari stthste pe care. ," 0 t~doxe Romane, care trebu-
r
sa accepte calendarul gregorian, dar ti de a raporta catre or- fuge ie*ite cadrul B~senclll. d <a cum ne-am straduit in
• pnmu ran , ay
ganele Securitafii toate evenimentele ce se desftijurau in ca- ie cunoscute, m i ' • m'lnima cunoa*tere,
. . PI • d de a aceasta .
drul Manastirii Sldtioara. Cinci pagini mai de parte, insa, aceste pagml. ecan b' • acorde atentie derapajelor *1
Ispir se metamorfozeaza intr-un personaj bun, care ajuta Biserica Ortodoxa tre Ule sa ': ' d unel~ cercuri pravos-
· lor promovate e
la evadarea lui Glicherie de la Richitoasa ~i carc il ada- fundament al Isme . : £ I ' cat evenimente ca
d ravnttoare, asne m
poste~te pe acesra in loeuin~a lui personala (p. 146- 147). lavnice, e)luem e . • use mai inrample.
Spedm ea 0 eereetare in Arhivele CNSAS sa adud. mai cel de Manastirea Brancovent sa n
multa lumina in aeest sens.
Nu este insa yorba doar de 0 provocare a abordarii, ci
§i de 0 ptovoeare, in rimp, a reeeptarii. Sunt eonvins cii lu-
, erarea de fa~a va deranja anumite se nsibilira~i ~i va genera
reaqii §i dezbateri aeat in eercurile teologice ortodoxe, cit ~i
in cadrul gruparilor stiliste. Pe de 0 parte, in ceea ce privq-
re lumea teologicii romaneascii, este inexplicabila tendinp
de a inconjura acest subiect cu 0 aura de mister, traeandu-I
eu multa tirriiditate sau chiar evitand abordarea lui. Stilis-
mul face parte din istoria Bisericii, 0 istorie care trebuie
asumata cu curaj, ~i este, in acel~i timp, 0 tema misionar-
pastorala care trebuie tratad eu multa responsabilitate.
Pe de alta parte, in ceea ce prive~te gruparile stiliste,
am rerilarcat deja triumfalismul,
, §: ,'. , evenimente sau perso-
naje in scopul propriei victimizari sau al denigriirii Bise-
ricii Ortodoxe. Speram ca informatiile de arhiva pe care
Ie-am facut accesibile prin intermediul acestui studiu sa
Bibliografie selectiva

A. Izvoare (documente de arhiva etc.)

Arhiva Administra~iei Patriarhaie a Sfantului Sinod al


Bisericii Orrodoxe Romane de la Manastirea Antim
(A.A.P.).
Arhivele Na{ionaie, Fond Direqia Generala de Politie
(Dosar 2349 §i 2350).
Arhivele Na{ionale, Fond Ministerul Cultelor, Direqia
Studii (Dosar 3206).
Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (A.S.S.G.).
Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania,
dosar ce contine
, documentele In vederea transfor-
marii Asociafiei Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din
Romania In Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi
din Romania, 2007.
Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, In B.o.R.,
nr.11 (1923), p. 974-978.
Enciclica Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu
privire fa indreptarea calendarului iulian - catre cle-
rul §ipoporut-c~tin-ortQdQX dinRomtZrtia-;-in:-&-f*R~--

Hotiirarea Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu


privire fa indreptarea calendarului iulian. Extras din
sumarul jedinfei de fa 13 noiembrie 1923, In B.o.R.,
ian. 1924, p. 36-37.
182 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN
STILISMUL iN ROMANIA 183
fndreptarea ealendarului (articol la Cronica . Bisericeas_
Chiricescu, Prof. dr. Constantin, Pascalia Biserieii Cre;ti-
. cii internal, In rev. Biseriea Ortodoxii Romand i
. , an. ne Ortodoxe de Rdsiirit in conformitate cu calendarul
1924 (confine referarul Comisiej Sfantului Sinod
indreptat, Referat catre Sf. Sinod, Bucure~ti, 1925.
pemru refo rma calendarului §i texru! horiirarii Sfan-
wlui Sinod cu privire la indrep[ar~a calendarulu. DOnICI,. In g. P.., Calendarul
· . ' Bisericii de Riisdrit in stil vechi
luata in ~edinfa din noi embri e 1923).· ·. I,
fi sril nou, reguli de comput aplieabile $i La Calendarul
I Mir~n, Mitropolitul primat alRomaniei. Gmca pastora- Biserieii de Apus, Craiova, 1898.

I . Jd cdtre credinciofii din Sf Mitropo/ie a Ungro- Vlahi-


el, B.O .R., sept. 1924, p. 513.515.
Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Monahismul,or-
t"dox fi puterea eomunistd in Romama amlor 50,
Nicolae Dr. ~ Mitropolitul Ard~alului, Studill asllpm franc-
Editura Partener, 2009.
Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Patriarhul Justi-
masoneriei, Votat de Sfanrul Sinod In §edinta sa de la
11 ma~t~e 1937, publicar in B.OR., nr. 1-2/i937, p.
nian fi Biserica ortodoxii Romand in anii 1948-1964,
1-21 (§I In bro~tira). Editura Parcener, 2009.
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Indreptarea calendarului or-
. .. : Rezolu,ria cu privire la problema "ea!endarui biserieese;' (a
todox, Ia~i, 1928. .
Confirinfei de la Moscova), in B.o.R., 1948, nc. 11-
12, p. 129. .. Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, MOf Gheorghe ;i Pa;tile, Bu-
Sf:1mul ~i~od la Bisericii Ortodoxe Romane, Carte pasto-
cure§ti, 1928, 0 lucrare de popularizare.
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Norllni de cronologie ealen-
ralii catre clerul fi poporuf drept-credincios (cu privire
. la data Pa~tilor din anuI1929), Bucurqti, 1929.
daristicd;i calcul pascal, Bucure,~ ti, 1936.
Un document important referitor fa {~!endar, in lI1.lI1.S, Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Critica noilor proieete de. re-
nr. 5-6/[972, p. 367-372. . . ... . ' . forma calendaristicd proRuse de. Societatea Naflumlor,
Studiu calendaristic, Bucurew, 1931. .
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Sfintele Patti ;i :eforma ea-
B. Lucrari de specialirate . lendaristieii ortodoxn I imianii, Bueure~tIi 1929. El·
***, Adevdrata ortodoxie fi calenckrul, Folticeni 1934, 107 p. considera, pe buna dreptate, ca lndrepta.rea ~alen~

~te&n, St.i.!~g~h'~1~i·hn••R2:o:m;:a;n~~~.~I:~st~o~n~c~.~A~d~e~va~.T.~.~l~n~-====*===~ne:~~~~~~~~~""~~~~~~~~~~_______
§i chiar supenoara cdel
.Argatu,
dreptare, Edit..
.. Chiricescu, Prof dr. Constanrin, Afezarea Pascaliei in ea- ca Populard Romand 1948-1950: transformiiri insti-
lendarul indreptat, Bucure§ti, 1926. tutionale, Edicura Bic All, 2005.
Chiricescu, Prof dr. Constamin, Calendarul nostru nu e Mires~u, Prof. D., Analizii critied a ealendarelor julian ~i
schimbat, ci indreptat, Bucurqti, 1925. gregorian $i propuneri de reforme, Bucure~[i,
1898.
184 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STiLISMUL iN ROMANIA 185

Mirescu, Prof. D., lheoria calendarului precedatd de Vulpescu, Procuror Constantin, Rdtaeirea. ~alendarist~,
scurtd notiune istoricd, Bucure§ti, 1898. 0 Editura, Sectia
, culturalii a Mitropohel Moldovel,
Popesc~, ~Nicolae, Neinfelegerea indreptdrii calendaru_ Ia§i, 1925.
lur, curopolis, Constanta, 2002 (prefaptii de Diac.
prof. dr. Petre 1. David).
C. Studii §i articole de specialitate
Sachelarie lerorn., Prof. dr. Nicodirn, Calendarul ii Pas-
calla l'eche ii noud, Cernica, 1936. *** Alte statistici ;i miisuri in legatura cu grupdrile stiliste,
Szavlovski, ing. 1.L., Chronologie, Calendare §i Reforma in revista B.OR., nrc 1-2 (1958), p. 233; nrc .11-12
Calendarulul, Bucure§ti, 1898. (1964); nrc 5-7 (1967),p. 648-649; nrc 3-4 (1968),
Tanase, Stelian, Cfientii lu' tanti Vtzrvara, Editura Hu- p. 517; nrc 11-12 (1968), p. 1448. ,
manitas, Bucure$ti, 2008 (Tanti Vtzrvara era nume- *** Dezbaterile Sf Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (re-
Ie con:.pirativ pe care comuni§tii In i1egalitate 11 dii- venirea unor stili§ti), in B.OR., nrc 10-12 (1951),
deau Slguranrei statului).
p.459. .
Teodoriu, M. Hagi, Canonicitatea indreptdrii calendarului *** Reprimirea in sanul monahismului orto1ox a monaht~
ii rdtdcirile rdzvrdtifilor, Miiniistirea Neamru, 1933. lor de fa schitu-stilist Stirigioiul (Eparhla RomanulUl
Teodoropoulos, Arhim. Epifanie, Cele doud extreme: ecu- §i Hu§ilor), In B.OR., nrc 10 (1955), p. 973 .
menismul ji stilismul, Ed. Evanghelismos Bucure'ti . Aioanei Constantin, Moraru Frusinica, Biserica Ortodo-
2006. ' , ,
xa in lupta cu diavolul rOjU, in Altarul Banatului, nrc
Vasile, ~ristian, Atitudini ale clericilor ortodoCji ji catoliei 1-3/2001, p. 89-99. .
fota de URSS;i ford de regil[lul de tip sovietic (1944- . Ani§escu, Pr. Hie, Strigate contra celor cu "Biserica noua"
1948) in Bisericd, putere, societate. Studii §i documen- ji abuzurile de toleranta, in B. OR., nrc 5-6 (1935),
te ~sub redaqia Lector. Univ. Dr. Ovidiu Bozgan), p.225-227. .
. EdIt~ra. Universitiirii, Bucure§ti, 2001, p. 155-182. Antim, Mitropolit al Vizei, Chestiunea calendarulul,
VasIle, ~nstIan, Biserica Ortodoxd Romand in primul de- in B.OR., oct. 1923, p.974-978 §i dec. 1923, p.
cemu comunist, Editura Curtea Veche. 1091-1095.
Velicu, Dudu, Biserica Ortodoxd in perioada sovietizdrii . Biincila, Prof. dr;-Vasile, Reforma calendarului, in Ideea
. Rom~~id Arhivele NationaleBucure§ti;l()()4.- .~----~~~~-~R~~~O 161 (~an~1~9~24~)~.______~_____
Vtafa reltgtoflSu din Romania. Ediria a II-a, Coordona- Brani§te, Pr. prof. dr. Ene,Noi pa;i catre unitatea crejtina
tor dr. Adrian Lemeni, Volum realizat de dr. Florin ji serbarea Sfintelor Pa;ti. Ultimele consfotuiri ortodo-
Frunzii §i $tefan Ionirii, Editura Bizaminii, Bucu- xe de fa Chambesy (1977 ii 1979), in Ortodoxia nrc 4
re§ti, 2005, p. 91-93. (1982), p. 611-614.
186 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 187
Brani§te, Pro prof dr. Ene, Problema unificarii calenda_
Dragulin, Pro Conf. Dr. Gheorghe, Era cre{tina. Metoda
rului liturgic in Bisericile Ortodoxe, in Ortodoxia, nr.
2/1955, p. 181-216. calcularii {i posterioritatea ei {tiinrifica, in B. 0. R., nr.
Brani§te, Pro prof. dr. Ene, Un eveniment de seama in via- 7-12 (1994), p. 309-321. .
Durii,Pr. prof. Nicolae, Data serbarii Pa§tilor in lumina
fa Bisericii Bulgare. Adoptarea calendarului indreptat,
G.B., nr. 5-611969, p. 543-550. tradi{iei canonice a Bisericii Ortodoxe, in MMS nr. 4
Calistrat, Arhiereu, Orleanu Barliideanu, Calindarul Iu- (1987), p. 3 6 - 6 8 . , . : '
Dura, Pro Dr. loan, Calendarul indreptat In Bzserzca Or-
lian;i Romanii, in B.D.R., an XXXI, nr. 12, (1908),
p. 1430- I 433. todoxa Romana, astazi, In S. T. nr. 1, ian-febr. 1990,
p. 144-147. ' " ,
Cicala, N., fndreptarea calendarului, Manastirea Cerni-
ca, 1934. Dura, Pro prof. dr. loan, Ierarhi ai Bisericii OrtoMxe Roma:
ne indepartafi din scaun Ii trim;;i in recluzlune monas~­
Cleopa, Arhim. I1ie, Cuvant de ldmurire in legatura cu ra-
ca de catre autoritafile comuniste in anii 1944-1981, In
tacirile stili§tilor, in B.D.R., nr. 3-4 (1955), p. 251-
AltarulBanatului, nr. 11-12, oct-dec. 2002, p. 34-56.
294 (are Ia sfar§itul studiului §i 0 Orientare asupra
Enaceanu, Ghenadie, Chronologia bisericeasca, an. VI,
abaterilor canonice ale stili;tilor ;i canoanele ce-i con-
(1882), p. 415-429. '
damna §i propune cateva mijloace practice pentru
indreptarea stili§tilor). Erbiceanu, Acad. Prof. dr. Constantin, Reformarea calen-
darului iulian, in B. D.R., an XXII (1898.1899), nr.
Cojocaru, Pro prof. Constantin, Sfonta Scriptura ;i despre
{tiinfa;i despre mdsurarea timpului, in Teologie;i Via- I, p. 23-43. .. , .
fa, nr. 8-10/1992, p. 14-18. Floca, Arhid. prof. dr. loan, Calendarul.blsmcesc" In MI-
Culcea, Toma, Calendarul indreptat este cel bun, Bucu-
tropoliaArdealului, nr. 7-8 (1959), p. 56~-567. , ,
re§ti, 1937. · - I., Data Pa<tilor
FulOaga, y dUfla
r Calendarul Indreptat §I
Traditia, Bucure§ti, 1929.
Cosma, Pro A1exandru, Ratacirea stilista, in Revista Teolo-
gicanr. 10 (1938), p. 441-443. G. (croni~ bisericeasci), Reforma Calendariului, in B.o.R.,
an XIII (1899), p. 1155-1157. ' ,
David, Diac. prof. dr. Petre, Anticalendariftii, jii rataci{i
Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Calendarul, in M.B., nr.
ai Bisericii Ortodoxe, in fndrumator Misionar ;i Pa-
triotic Buz- 7~8/1957, 1957 (14 pagini numerotate toate cu ace-

aVI, lac. prof. dr. Petre, Timpul ca 0 necesitate a in- a§ u ar. - ...
Ivan, Prof. dr. Iorgu, Calendarul indreptat jl PldallOnul,
fe/egerii misiunii crqtine, in B. D.R., nr. 7- I 211994,
p.289-290. in M.M.S., nr. 9-12/1979, p. 698-708.
Loichitii, Prof. dr. Vasile, Calendarul, in Mitropolia Bana-
t~lui, nr. 7-9 (1957), p. 18-20.
PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA 189

Maxe\ianu, inginer 1. N., Citimu in "Ortodoxul" despre Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, Calendaru/, in M.B., nr.
Chestiunea Calendarului, in B.OR., an V (1880- 1-3 (964), p. 9-26.
1881), p. 310-313.
Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Paftile la data fixii, in
Melchisedec (episcopul Romanului), Biserica Ortodoxa ~i B.O.R., nr. 5-6 (1977), p. 350-356.
calendariul, in B.OR., anul V, nr. 9 (jun. 1881), p. Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Tehnica calendarului
561-604 .
ecleziastic, in M.B., nr. 4-6 (1965), p. 299-337 (sm-
.Mihai, Constantin, Bisericafi elitele intelectuale interbelice, diu foarte complex). _
Institutul European, 2010 PBimadeaHi, Mitr. Dr. Anronie, Falsul misticism. lncercare
Mihail, Pro Paul, Cu privire la calendarul indreptat, In de tipologie, In Idem, Tradifie fi libertate in spirituali-
M.M.5., nr. 10-1211969, p. 572-575. tatea ortodoxa, Sibiu, 1983.
Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Notife despre calendar, in Popescu, Prof. dr. Theodor M., Problema stabiliziirii da-
B. OR., iulie 1924, p. 425-430. . tei pascale. Privire istoricii asupra divergentelor il com~
Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Introducerea calendarului puturilor pascale. Incerciiri de indreptare..Gr~utatea fl
gregorian in Bulgaria, in Revista Ortodoxa, Bucure~ti, necesitatea unui acord. Propuneri [i poslbdttatl actua-
martie 1916, p. 136-137. Ie, in Ortodoxia nr. 3 <I964), p. 334-444 (un studiu
Nane~, G. (profesor la Liceul Sf. Sava), Calendarul cre{ti- exceptional). . . _ •
nesc, In B. OR., nr. 11 (I923), p. 929-930. Reflecta Redactia, Calendarul liturgic intre tradifie fl reforma, 111
preocupiirile pentru indreptarea calcndarului. Aitarul Banatului, nr. 10-12/2000, p. 2-8.
Nane§, G., Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, Redaqia, Noua reformii a calendarului apusean, In B. o.R.,
B.OR., nr. 11 (I923), p. 974-978. Este traducerea an XL, nr. 2 (1921), p. 149 . .
lucrarii Mitropolitului Antim al Viziei, imitulatii Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Acte ji miirturii privitoa~e
Chestiunea calendarului. Pledeazii pemru Indrepta- fa chestiuni fi fopte biserice;ti in timpul ocupatzum-
rea calendarului. .
ii germane in Romania. Extrase din revista !nnoirea,
Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, 50 de ani de fa i'ndrep- BucurC§ti,1919. . .
tarea calendarului 1924-1974, In B.OR., nr. 5-6 Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Chestiunea calendarulu~
(1974).
in Biserica Ortodoxa, 111 B.u.R., an XLI, pr. 8 (mal
Negolfii, Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul Bisericii Cr~­ 1923), p. 56-564. . ,.' .
tine, M.B., nr. 1-3 (1965), p. 50-90. Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Chestiunea calendarululfa
Negoit ii , Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul mozaic ~i noi;i aiurea, In B.O.R., iulie, an 1924, p. 396-4?::.
Pa~tefe cr~tin, In Glasul Bisericii, nr. 11-12 (nov.- Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Pa;tile, siirbiitoare fixa, 10
dec. 1972), p. 1198-1214.
B.o.R., nr. 7 (1928), p. 625-626.
190 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 191

Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Romanii care au scris des- Teocrist, Mitropolirul Moldovei §i Sucevei (coordonator),
pre calendar, in B. OR., iulie, 1924, p. 416-425; $i Indreptarea calendarului, 0 hottirare intemeiata a Bise-
aug. 1924, p. 481-482. ricii Ortodoxe, inM.M.S., nr. 7-911982, p. 588-614.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Schimbarea calendarului. Teodoriu, M., Canonicitatea indreptarii calendarului §i
Cuvinte pentrtt dttmirirea poporului, in B. OR., nr. 8 riitacirile, Miiniistirea Neamru, 1933.
(1929), p. 482-483. Argumenceaza de ce este nevoie Varrolomeu, Episcop al Ramnicului, Stanescu, 0 ultima
de indreptarea calendarului. liimurire in privinra datei Sf Pafti, in B.OR., mai
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Potrivnicii calendarului 1929, p. 385-394. .
indreptat,ln B.OR., nr. 10 (1924), p. 637. Vasilescu, Prof. Gheorghe, Galaction Cordun, material in
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Unelritori de peste granirii 4 pagini, nepublicat, ce prezinta biografia §i activita-
(oo) fmpotriva calendarultti fndreptat, in B.OR., nr. tea lui Galacrion Cord un, realizat pe baza dosarelor
2 (1927), p. 125. . din Arhiva Administra~iei Parriarhale.
Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Stilul vechi da indarat, in Ve!icu, Dudu, Biserica Ortodoxa Romana in perioada so-
B.OR., nr. 5 (1932), p. 397-398. vietiztirii Romaniei. Insemnari zilnice 1945-1947,
Scvoznicov (devenit Severin), Pro prof. dr. A1exandru, Arhivele Nationale, ed. A. Tudor-Pavclescu, Bueu-
,
Cuvantul iubitor de adevar. Despre. calendar. Stilttl re§ti, 2004.
vechi Ii sti/ul indreptat, Chi§inau, 1926, 46 p. (ed. a Vintilescu, Pro prof. dr. Petre, Cateva considera{iuni in fe- .
II-a, Chi§iniiu, 1936). gatura cu indreptarea calendandui, in Ortodoxia nr.
Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Reforma calendarului, in 1 (J949},p.113-122.
B.OR., iul., nr. 7 (1924), p. 425. Zottu, Prof. dr. Gheorghe, fstoria controverselor pascale
Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Masuri fmpotriva calugarilor fi deciziunea ConciliuluiJ ecumenic de fa Niceea, in
. sti/iiti din S.fontul Munte, in B.OR., iul., nr. 11-12 B.O.R., ian. 1881, p. 234-256.
(1934), p. 763-764.
Stan, Prof. dr. Liviu, Pentru serbarea Sfinte!or PtlJti La
D. Literatura stilista
aceetlJi data in intreaga creitinatate, in S. T. nr. 5-6
(l970),p.368-383. A1exiev, Arhim. Serafim, Ortodoxia Ii Ecumenismul.
~esan, Pro prof. dr. Milan !?avel, In problema unificarii iJiserica Ortodoxit de Rasitrit din Romania. istortcui Ma-
ca/;:;;di7rniui, In MA., nr. 9-1011969, p. 671-674. nastirii Slatioara, Tiparit eu binecuvantarea IPS
~esan, Pro prof. dr. Milan Pavel, Indreptarea Ii uniformi- Vlasie, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Bisericii Orto-
zarea calendarului Ii pozi{ia ortodoxiei romtinqti, in doxe de Rasarit din Romania, Editura Schimbarea
M.M.S., nr. 3-61J970, p. 230-240. fa Fafit, 2009.
192 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

Bujor, Constantin, 65 de ani de perserofie a Bisericii Orto-


doxe Romane de stil vechi (oct. 1924 - dec. 1989), Ti-
paritii cu binecuvantarea IPS Vlasie Mogarzan, Arhi-
episcop §i Mitropolit aI Bisericii Ortodoxe de Rasarit
din Romania, Editura Schimbarea fa Fatii,, 1998.
Cotea, Arsenie, Biciul impletit, Sf. Munte Athos, 1928
(http://www.crucea.ro/2007/06/301 arsenie-cotea-
arsenios-kotteas-iii-bici ul-impleti t).
Cotea Arsenie §i Teolilact, Boldurile Bisericii de Riisarit,
Boldurile Sjintei noastre Biserici Cre§tine din Riisarit.
Adicii. apologie - pre cat s-a PUUl[ - cu culegeri de
. prin Dumnezeiasca Scriptura. §i alte scrieri Impotri- ANEXE
va noilor reformi§ti ce se pretind a reorganiza Bise-
rica Domnului nostru lisus Hristos, did ne hulesc
Sfantul nostru calendar b!sericesc cre§tin, numit iu-
lian de sti! vechiu. De netrebnicii §i cei mai dupa
urma Intre schimonahi: Teolilact §i Arsenie din Sf.
Munte Athos, 1924.
Mt:nteanu, Prorodiacon loan, Calendaml bisericesc _
me7'J1oria Ii simbolul ortodoxiei, Editura Lumina lui
Hristos, Kiev-Chi§inau, 2009.
u* Rcvista Catacombele ortodoxiei online http://www.ca-
tacombeleorrodoxiei.ro/ .
*.* Revista Tradifia Ortodoxii (La Biblioteca Academiei,
.aceastii revista poate Ii consultara in catalog la su-
biectul Ortodoxie).
Lista Anexelor

I. Denumirile pe care Ie-au utilizat org'anizafiile religioa-


se stiliste de-a lungul timpului.
2. Noul calendar pe octombrie, noiembrie ~i decembrie
1924, lndreptat de Sf:lntul Sinod al Bisericii Orto-
doxe Romine Autocefale.
3. Societatea de Binefocere Crejtina Ortodoxd Sf Petru ji
Pavel, 1936 (fragment de statue).
4. Proces verbal semnae de credincio ~i i orrodoqi din sa-
tul Pope~ti, judo Soroca, prin care noeifid. fapml d.
trec la stilul vechi.
5. Ministerul Culturii ~ i Artelor recun oa~te CuLtul Cr~-
tin Tradifionalist cu sediulla Mirce~ti-Puma, 1936.
6. Parohii stiliste tradifionaliste In 1950.
7. Parohii stiliste pravoslavnice in 1950.
.. 8. P~storala-h:ti Glieherie Tiinase Ciim-tori cr~.tinii-p1'lmt-­
v(}slavnici din RPR (1950).
9. Cultul Cre§tin Tradi~ionaHsf. -Gonfifmare4e ift~raJ;e ill
viata
, monahala (1954).
10. Memoriu al credincio~ilor din Ciumule~IicFalticeni
pentru autorizarea casei de rugaciune.
. ' . 11. r.:~nsiliul Central al Bisericii drept-sldvitWlr,e rlHiiL--'
vechi din RPR notifid. patriarhia in legaturii eu Ga-
laction Cordun (1955).
12. Gramara de hirotonie in diaconie §i preolie semnata
de Galaction Cordun (1955).
196 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN 1 STILISMUL iN ROMANIA 197
13. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun adresatii Anexa 1
Patriarhului Justinian (8 septembrie 1955).
14. Galaction Cordun ridicii la rangul de protoiereu al
Denumirile organizatiilor religioase stiliste
parohiilor din regiunea Suceava pe parintele Ion
Mircea, parohul camund Bogdanqti (1956). Asocia\ia religioasa a cre~tinilor tradi\ionali de rasarit din
15. Ordin de serviciu semnat de Galaetion Cordull Romania cu sediulla Targu Neam\
(1957). Cre~tinii pravoslavnici tradi\ionali de rasarit
16. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnata de Asocia\ia religioasa a Cre~tinilor pravoslavnici tradi\ionali
PatriarhulJustinian (13 iunie 1958). de rasarit
17. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnatii deBiserica pravoslavnica
Patriarhul Justinian (22 septembrie 1958). Cre~tinii pravoslavnici
18. Memoriul eredindo§ilor stili§ti din com. Furcenii Cultul pravoslavnic din RPR
N 11 Cultul cre~tini!or pravoslavnici
oi - , ecud, prill care eer intrarea in legalitate a
Oraanizatia cultului crestin traditionalist cu sediul in co-
Cultului Cre§tin Tradirionalist. "" ,
muna Mirce~ti, raionul Foc~ani
19. Cuirul Cre§tin Tradifionalist. Ordin de serviciu pe Crestinii traditionalisti
numele Martinian Comanici (19)-1). AsoClapa
' . . reI':IglOasa-a' crq t'IIlI'Ior tradl't'lonall',tl'
" r
20. Pomelnic al unui credincios stilist in care Evloghie Asocialia crestina traditionala
0la apare ca arhiereu. Centrala org;niza\iei c~ltul~i cre~tin tradi\ionalist
21. Scrisoare olografa aPr. Aure! Vasilescu prin care Organiza~ia "Cultului cre~tin tradi\ionalist"
a'nunt a trecerea la cultu! ortodox de stil vechi., Biserica crestina traditionalista din Romania
22. SCrisoare.olografa a lui Evloghie Ofa ciitreuncredin- Bi.serica tr~di\ionalis~a-"Organiza\ia centrahi a cultului
dos stilisr (7 martie 1957)'-'.__________--'_~_ _=__--"'cr"e"f'~t"in"-"tradi\ionalisr din RPR"
1-----;2"3"S"·-
. ,ltuapa. b'IsenCllor,
.. , a miinastiri1oqi a parohiilor Bise- O'-ganl·zat;.a
, cultului crestintraditionalist
" al bisericii
ricii Ortodoxe de Sril Vechi in anul 2007. sobornicesti din Romania
Cre§rinii ortodoqi de sti! vechi din· RPR
Gruparea cre~tini!or onodoc§i stil vechi din RPR
,. .- de sri! vechi
Biserica drept slaviroare de stiI ~echi
Credincio~ii drepts!avitori de sti! vechi
Cre~tinii pravoslavnici de riisarit de sti! vechi
Cultul bisericii ortodoxe de rit vechi
Biserica pravoslavnica tradifionala de riisarit
198 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 199

Anexa2 Anexa3

~'t~~~~.~~~~~~, =~
. HOot. 'CAL£Nt!J;\ROR'tODOX.
. :Y!
oq.1: !\'i~~~~':, ~~(:). ~~~<~:, i'.· B fte.',· ,$~~,~~.;;~;. F}.··.~;~
., ._:' .,.,1;, .. -Jall,. : ti, 1flIilul.-SlBM at. IIlttrlotf "tlrtl,lifo" RMI......~. ~.' .," : ", -'.-
202 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN $TILISMUL iN ROMANIA 203

Anexa6
STlLISMUL iN ROMANIA 205
204 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN

Anexa 7
206 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 207

Anexa8 Anexa 9
208 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STlLISMUL iN ROMANIA 209

Anexa 10 Anexa 11
210 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN 211
STILISMUL IN ROMANIA

Anexa 12 Anexa 13
212 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN $TILISMUL IN ROMANIA 213

Anexa 14
214 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 215

Anexa 15 Anexa 16
216 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 217
218 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL IN ROMANIA 219

J
I'
,
Iii'

"
220 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
STILISMUL iN ROMANIA 221

Anexa 17
222 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL IN ROMANIA 223

Anexa 18 Anexa 19
224 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 225

Anexa20 Anexa 21
226 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA 227

Anexa22
228 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN I STlLISMUL iN ROMANIA

Parohia Sf. Cuv. Parscheva, loc. Ciumule~ti, com. Vadu


229

Anexa23
Moldovei, Suceava
Parohii, manastiri §i schituri care se alia in Parohia "Na~rerea Maidi Domnului", loc. Com Biiii, com.
patrimoniul "Bisericii Ortodoxe de StH Vechi din Vadu Moldovei, Suceava
Romania" (anul 2007) . Parohia ,,Adormirea Maidi Domnului", com. Baia, Su~eava
Parohia "Sf. Treime", loc. Poiana Marului, com. Mahm,
Miinasrirea Sliirioara (Schimbarea la Fala) , loco Sliirioara, " Suceava
com Rasca,
, Suceava Parohia Sf. Proroc Ilie, com. Slatina, Suceava "
Manasrirea Briidalel (Izvorul Tamaduirii), com. Horodni- Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, lo"c. Nem\eni, com. Boroa-
ceni, Suceava ia, Suceava
Manasrirea Sf. Mucenic Mina, loco Ro~iori , com. Fora~ti , Parohia Sf. Proroc Hie, loc. Skup, com. Boroaia, Suceava
Suceava Parohia lniilprea Domnulul, com. Bogdane~ti, Suceava
Miinstirea Eden, locoCodrga~i , com. Bro~teni, SUCeava Parohia Adormirea Maidi Domnului, com. R~ca, Suceava
Manastirea Moi~a (Acoperamamul Maidi Dornnului) , loc. Parohia Sf. Mc. Gheorghe, com. Dragu~eni, Sueeava
Boboceni, com. Boboceni, Suceava Parohia Sf. Ap. Petru ~i Pavel, com. Riida~eni, Suceava
Manastirea Piiiseni
, (Adormirea Maidi Domnu!ui), com. Parohia Sf. Mucenic Pamelimon, lac. Braie~ti , com. Cornu
Cornu Luncii, Sueeava Luncii, Suceava
Schitul Buda (Duminica Mironosi\e!or), loc. Buda, com. Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, com. Bro~reni,
Ri~ca, Suceava Suceava . _
Schitul Na~terea Sf. loan Botezatorul, loc. Neagra $arului, Parohia Sf. Me, Dirnitrie, loc: Mihaie~ri, com. Horodni-
com. $aru Dornei), Suceava ceni, Suceava
Schitul Sf. Ana, loco Molid, com. Varna, Suceava Parohia Duminica Tuturor Sfin\i!or, loc. Rotunda, com.
'Schitul Eroilor, loc. Sku la, com. Boroia, Suceava . Liteni, Suceava
Schitul Sam! Nou (Bunavestire), com. Ra~ca, Suceava Parohia Nasterea Maidi Domnului, loc. Basarabi, com.
Paraclisul Buna-Vcsc:re, loc. Catunul Larga, com. Miinasti- Preute;ri, Suceava - " " "
rea Ulnor, Suceava Parohia D~minica Sf. pariii\i~ loc. Neagra $arului, com.
Parohia "Sf. Me. loan eel Nou, Mun. Suceava, bd. George $aru Dornei, Suceava "
Enescu, nr. 52, Suceava Parohia Sf;- ApostOlj-D;,trli ' $i -pavd~ loc'.vafral)Q-rneC - - ,
ParohilLSfin\ii Impa!"a!i Constantin ~i Elena; Fii.lti~~ .:-,:;"str. Suceava
Mihail Sadoveanu nr. 3, Suceava Miinastire Bradi\el Acoperamamul Maidi Domnului, loc.
Parohia "Izvorul Tamaduirii", loc. Oniceni , com. Forii~ti, Poiana, Neam\
Suceava " Maniistirea Dobru Sf. ierarh Nicolae, com, Vaniirori, judo
Parohia Sf. Treime, loc. Hnrana Mare, Suceava
230 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STILISMUL iN ROMANIA 231

Neamr Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Marginea, com. Razboieni,


Schitul Adormirea Maicii Domnului, loc. Poaina, com. Neamr
Negre~ti Parohia Duminica Tomei, com. Rauce~ti, Neamt
Dtumul Crucii Sf.Mc. Galaction ~i Epistimia, loco Poaiana Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Dragane~ti,
Teiului, Neamf com. Brusturi, Neamr
Schitul Maica Domnului Portarip, loco Pintec, com. Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Sarghi, com. Rauce~ti, Neamr
Grinriq, Neamr Parohia Sf. Apostoli, com. Hangu, Neamr
Schitul Acoperamantul Maicii Domnului, loco Tutcanii din Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, loco Bode~tii de Jos, com.
Deal, com. Bahna, Neamt ' , Bodesti, Neamt
Paraclisul Duminica pogorarli Sf. Duh, loco Negule~ti, Parohia Sf. Muceni'c loan cel Nou, loco Ruginqti, com.
com. Piatra Soimului, Neamt Hangu, Neamt
Parohia lntrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Poaiana Parohia Sf. Cuv. Parascehva, mun. la~i
com. Brusturi, Neamr I Parohia Sf. 40 de Mucenici, mun. Pa~cani, str. It. lonescu,
Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, loc. Gro~i, com. I lasi
Brusturi, Neamr Parohi~ Inalprea Domnului, mun. Pa~cani, str. Gavriil Pe-
Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Oglinzi, com. Rauce~ti, trescu nt. 48
Neamt Parohia Sf. Trei lerarhi, loco Targu Frumos, su.. 1 decembrie
Parohia Sf. Treime, mun. Targu Neamr, str. lndependenrei 1918, nt. 32
nt. 2, Neamr Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gabriel, loco Bal~, , la~i
Parohia Taierea capului Sf. loan Botezatorul, loco Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, loc. Horodi~tea, com. Cot-
Grumaze~ti, Neamr nari, , lasi
Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, com. Vanatori, Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, com. Motca, , la~i
Neamr Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Boureni, com. Motca, , la~i
Parohia Sf. loan Botezatorul, mun. Piatra Neamt" Neamt, Parohia Nasterea
,
Maicii Domnului, loco Muncelul de Sus,
Parohia Sf. lerarh Nicolae, com. Zane~ti, Neamt com. Mogo~e~ti-Siret, , la~i
Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Balanll, com. Borlesti Neamt Parohia Sf. Apostoli Petru ~i Pavel, com. Tansa, , la~i
Parohia Sf. Proroc loan Botezatorul, loco Ceahla~, Neamt ' Parohia Sf. lerarh Gura de Aur, loc. Ur~ip, com. Mironea-
Parohia .<;;- MllCeni<; Ghewghe,loc. Peiana LaFgl±lltuui"eCOE>lmfF'b.---4----~silla.., T,llIa15s1i-- - - - - - - - - - - - - . , - , - - - - - - -
Poiana Teiului, Neamt -Parohta gf.' Arhidiaco1I ~tefan, mUfl. Vaslui,-~t.<._YalenLLtllinL__
U

Parohia Adormirea Maicii Domnului, com. Rediu, Neamt Silvestru nt. 20, Vaslui
Parohia Na~terea Maicii Domnlllui, com. Tibllcanii de Sud, Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, loc. Doagele,
Neamf ' com. Dragomire~ti, Vaslui
232 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN STlLlSMUL iN ROMANIA 233

Parohia NaFerea Maicii DomnuJui, mun . Barlad, su. Schitul Taierea Capului Sf loan Botezatorul, loco Pahin,
Mar~al Averescu n r. 1, Vaslui Vrancea
Parohia lana, loco Hiiliiresti
, Deal, com. lana, Vaslui Paradisul Sf Dimitrie Basarabov, lac Vii~oara, judo Vrancea
Miiniistirea Sf Treime, loco Cucova, com. Valea Seaca, Parohia Sf Mucenic Gheorghe, com. Piiun~ti, judo Vrancea
Baciiu Parohia Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel, Foc~ani (str. Rovine)
Miiniiscirea Prodromita,
, com. PaJanca, Baciiu
Parohia Nf1jterea Sf loan Botezatorul, loco Dealul Paltinu-
Miinastirea Sf. Me. Fotini, loc. Valea Uzului, Bacau lui, jud Vrancea
Schitul Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Manas- Parohia Intampinarea Domnului, com. Vintileasa, Jud.
tirea Ca~in, Bacau Vrancea
Schitul Sf. Pantelimon, loc Piiltinis,, com. kau ' Baciiu Parohia Sf Mucenic Dimitrie- com. Tamboie~ci, judo
Schitul Sf. Parin~i Ioachim ~i Ana, loc. Pralea, com. Caiu~i, Vrancea
Bacau Parohia Sf Arhangheli Mihail fi Gavriil, loc Gura Vaii,
Parohia Sf. Proroc Ilie, mun. Bac:iu, str. NoroduJui nt. 14, com. Campuri- Vrancea
Bacau Parohia Sf Proroc llie, Marii~ti Vrancea
Parohia Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Secu- Miinastirea Dunarea de los (Sf Treime), Gala~i (bd. Gala~i 33)
ieni, Bacau Parohia Blmavestire, COID Cuca, judo Gala~i
Parohia Sf. !erarh Nicolae, loco Panc~ti, com. Sascut, Baciu Parohia Sf Mucenic Gheorghe, Mun. Gala\i (su. Frunzei) .
Parohia Sf. ierarh Nicolae, mun. Moinqti (str. Capitan Za- Parohia Sfinfii Imparafi Constantinfi Elella, Tecuci (str.
ganescu) , Baciu Movilei nr. 4), Gala\i
Parohia Sf. Ierarh Nicolae, com. Poduri, Baciiu Parohia Sf Voievozi Mihail fi Gabriel com. Li~ti, jud, Gala\i
Parohia Sf. Voievozi Mihail ~i Gravriil, com. Bliige~ti,Badiu Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Sakia, ..com
Parohia Bunavestire, mun. One~ti (str. C. Dobrogeanu Umbrare~ti, Gala~i
Gherea) , Badiu Miiniistirea Nf1jterea Sf loan Botezatorul, Mun. Tukea (str
Parohia Sf. impara~i Constantin ~i Elena, loco Orbeni, Isaaccei nr. 159 A)
Bac:iu Miiniistirea Sf Proroc flie, loc. Dunava\, judo T ulcea
Manastirea Sfinfii Voievozi, com BolO[e~ti, jud.Vrancea. Manastirea Sfinfii Parinfi loachim fi Ana, loc. Cetalchioi,
Manastirea Duminica Mironosirelor, loc. · Gage~ti, com . i judo Tulcea
Schitul Sf Cuv. Atanasie, loc. CriliaV;che;-TiJ[cea-'
Bolote~ti "

"l§ Parohia Sf Treimt, _.:lID. Izvoarele, jud'o Tulcea


.Ma),,;i5drea Sf Ap fi Evanghelist loan, loco H'''~ova, jud
Vrancea Parohia Sf Arhidiacon $tefan, or. Isaccea, judo Tulcea
Manastirea Sf Voievozi Mihail fi Gavriil, Adjud, Vrancea Miiniistirea Inalfarea Sfintei Cruci, loc. Lacu-Siirat, judo
Schitul Sf Cuvios Pahomie, Piiune~ti, Vrancea Braila
234 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

Sehitul NCl{terea Maicii Domnului, Ploie~ti (srr, Marasesti


nr. 434), Prahova ' , Cu discre!ie ji dragoste despre
Manastirea Adormirea Maicii Domnului, Bucure~ti (str. Te- o rana pastorala
leviziunii nr. 13)
Miiniistirea NCl{terea Maicii Domnului, lo~. Sat-Nou, com.
Mircea Vodii, judo Constanta
Man:lstirea lzvorul Ttimdduirii, I;e. Agigea, judoConstanta
Parohia Sf Apostoli Petru fi Pave/, Medgidia, judo Consta~ta
Schitul Sf lerarh Nicofae, or. Giurgiu ' Dintre coate preocuparile unui specialist In misiolo-
Sehitul Sfloan Maximovici, Cernica, Ilfov
Sehitul Sf loan lacob, loe. Moroieni, judo Dambovita I gie, aceasta, a liimuririi unor aspecte legate de 0 Bisericd a
romanilor care te l'efilzd de frate, apare, in eontextul spori-
Schitul Sf Mucenic Mina, loc Bisoca, judo Buziiu '
Miinastirea Bunavestire, loco Valea Ro~ie, com. Mitreni,
judo Calara~i
I
!I
rii spoielii duhovnice~ri de acum, extrem de importanta.
Orice analiza pe un astfel de segment de iscorie doare. Per-
sonal, strabadnd satele din jurul Targu Neamrului, catre
Brusruri ori Gro§ii Boroaiei, atent la propunerea pastoral a
Sehitul Ajlarea Capului Sf loan Boteztitol'ul, loc. Bumbesti,
judo Gorj ,
I pe care 0 manastire nascuca din nimic §i rarii suport mi-
Sehitul Sfinfii Impdmp Comtantin fi Elena, campeni, Alba sionar la noi, la ~elimbar, langii Sibiu, 0 face eu 0 non~a­
Schitul Sfonta Treime, Albac, Alba lanra disperantii ori 0 parohie inventatii pe crestele rapei
Parohia Braul Maicii Domnului, Resira Caras-Severin din Racidau, cartier al Bra§ovului, care numai stili§ti n-a
Manastirea Duminica Tomei, orasu! 'Brasov ' avm, atent la 0 serie de lucrari propuse pubHcului larg, dar
Schitul/ndlfarea Domnului, loe Siicele, Brasov ~i la unii dintre ai no~tri care lesne au mu§cat din asema-
Parohia Sf loan lacob Hozevitul, Piiltinis B~rosani nari, uitand diferenrele de fundament (suecesiunea apos-
Schit~l lcoana Maicii Domnului l'drtdrif~' Piilti~i~, Boro~ani toHci poate fi un aspect!), constat ca daci vrei sa derutezi
Parohla SfMucenic Dimitrie, Boropni un popor, ~i a§a niiuc de deruta lumii, lntrepi la nesfar-
Sehitul SfontaTreime, Crasma Maramures §it confuzii. Daci In anii din urma rna lovea peste suflet
Schitul Sf Mucenic Gheorghe, Bor~a, Mar~mure~ lndarjirea stilista, constat acum cii tinerii ei - ca ~i mare
parte din cei care triiiesdn mediile ora§u1ui ori zonei pre-
SUR-SA: Asoeiafia "Biserica Ortodoxa de Sri! Vedli din Ro- urbane romane§ti .- au mai diluat din ura §i rautate. ~i eu
mania", Dosar ce confine documentele in vederea tram- cred, aliniindu-ma gandirii lui Vasile BaITcila, ci stilismul
formarii AsOciafiei "Biserica Ortodoxii de Stil Vechi din
la noi s-a n:lscut dintr-o grava aroganfa educalionala, de
Romania" in Asociafia "Biserica Ortodoxa de Stil Vechi
pedagogie pastorala, care, daci n-o yom analiza corect, se
din Romania"; 2007
poate repeta. Nu pot sa fiu de acord cu excesele de zel ale
236 PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN
I STILISMUL iN ROMANIA 237

impunerii unei reforme de calendar, cum imi e greu sa-i U§oarii scrierea unei acari ciqi. Nu din pricina realica~i­
ascult pe bamInii din satele N eam~ului ori ale Sucevei cum
reamintesc comportamente de un jandarmerism inuman
.
lor, ei a delicatetii sale sufletC§ti, care refuzii 0 conscruqie
apologetici, doar de dragul spectaeolului. Emotionat am
ale unora care se ascundeau sub chipul slujirii Evangheliei. aseulcat, de cateva ori, marturii ale unui scriicor mareat
Dar nu pot admite ci 0 bucatii de hartie e mai imporcanta profund de dragoste pentrufra~ii sai, cirora, in duhul pa-
decat Biserica, trupul cel tainie allui Hristos. Ca analfabe- eii Mantuitorului Hriscos, crebuie s~ Ie spuna unde se af:la
tismul este mijloe de mancuire, ci injurarea Bisericii mele in raport eu Ortodoxia la care·fae ·ape! §i pe care 0 diluea-
cu epitete vredniee de oligofrenia iadului este mod de pas- za. II inte1eg, pentru ci de fi~care data ma simt la fel. SUft
tora~ie. Ura nu poate fi modalicate de implinire a Evanghe- marcat de durere §i iarii§i durere d.ndremare, vara de vara,
liei. Cum niei inventarea unor scaune episcopale aiuristic, drum de drum, cum poate fimanipulat eu argumenre la-
angajand mediocrizari de sens canonic, nu poate duee la mentabile sufletul eurat al ofuului credineios, . -
ceva bun. Daci trebuie sa ne recunoa§tem gre§elile trecu" Era nevoie de 0 carte ea aeeasta? Privind eu aten~iela
tului, uitate de mult daci n-ar fi nemernie zgandarite, niei I eonstruetia ei, vadit atenta I~· n·uan\e, cred ci da. Penrru eei
nu putem sa ingaduim prezentului sa ne batjocoreasca In I care au pareurs lucrari ale stili§tilor - ultima la indemana
numele unei false ortodoxii-altJel. .
Acesta este efortul fundamental allucriirii Parincelui
I mea fiind Biserica Ortodoxade.Rtisarit din Romania. Jsto-
ricul M41J#JJirji SltitiI!flI!l,J~Jizata d~ lInJ::olec,:tiv aflat sub
-+-~---="'-'
Radu Petre-Mure§an; StiiiJmuitil Romanlir(J92"4-2(Jnr direeta indrumare a episcopilor stili§ti Ghenadie Bad.ua-
Pornind de la izvoarele ziivorate in cocloanele Securita- nul §i Sofronie Suceveanul (~ §i cum canonul cu doi epis-
~ii, angajat in studierea unor materiale reprezentative, de eopi In eetate nu ar fi cel pu\in Ii fel de importa~t ca: .~7Ie
ordin canonico-liturgice (cap.l, Calendarul indreptat in fluierate prinm dinti de autori in diverse alte slcuapl:..)
Biserica. Ortodoxa Romana. Premise ji evotutit) sail socio- (Ed. Schimbarea fa Fara, Sla~ioara;con:\Una Rii§ca, judo s'u- ."

.pastoral (pareurgand stilismul prin chei istorice §i ale di- ceava, 2009, 239 p.) ~, devine rotmai vadit d pencrl! a
agnol.ei sociale), identifid.nd personalit3.\i §i dircqii vechi avea sueces in eontemporaneitate, o.amenii acc§tia se leaga
. §i noi (excelenta apare analiza' apari~iei stilismului in Tran- de false radaeini §i dubbizii·eonstruqia Biserieii O rto 40 -
siivania ori chipul organizatoric allui Galaction Cordun), xe Romane, de Riisarit, eredem noi, pe care 0 urase, dar al
concentrandu-se atent pe perioada accuala (stadiul dialo- wei loe in eultura §i societate§i l-a~ dori. De aceea lucra- .
gului BOR eu grupiir"le stiliste ori derapajele fundamen~ rea aceasta, dil",.,-l 'l ddamurirUsi-otlce; d=lta~ondc5=Y
r.,;,;:e ale acestor grupari), autorul reU§e§(~' s~'acorde un mencalitate misionar-pascorala pentru preo~ii tineri. Abor-
riispuns ortodox la Marturisirea de credinta a Bisericii Or- darea eelor care te urasc trebuie realizata in cunoa§tere de-
todaxe de Stil vechi din Romania. $tiu, din prietenoasele plina. eu tot regretul ca, de cele mai multe ori, 0 minciu-
noastre discu~ii, ci Parintelui Radu Mure§an nu i-a fost na repetata drept adevar, vadindu-se minciuna, doare. Cu
238 PRo LECTOR DR. RAoU PETRE MURqAN
,
pUfin efon paswral, paswrii stili§ti ar purea vedea durerea 1
§i dezorientarea pruncilor §i tinerilor lor, oei a celor ajun§i
la maturitate, atunci cind descopera predica onodoxa fru-
moasa §i plina de bucuria Evangheliei, teologia Parin~ilor,
!
I
preocupare permanenta a celor pe care ne acuza de necu-
noa§tere, a slujirii pline de aten~ie §i dvna, atunci dnd
descopera ci preo~ii §i credincio§ii Bisericii Onodoxe Ro-
I~

mane nu sunt nici fiare apocalitice §i nici balauri care ma-


nanci agurida unor zambete de superioritate. Canea Pa-
rintelui Radu Mure§an face parte, in fond, dintr"un efoft
al unei intregi generafii de preo~i care nu mai pot fi acuzafi
de ma§ina ideologici stilista de rea voin~a ori incompcten-
fa duhovniceasci. Din construqia unei genera~ii de preo~i
cireia chiar ii pasa de contemporani! ~i de Adevar. Care
nu caura, in niciun caz, dreptatea sa, parte imerptetativa a
Adevarului, de dragul vteunei politici particulate.
Desigur ci tecomandam lectura cir~ii celor inrete-
safi. Dar mai ales celor care vor sa §tie de unde s-a nascut
una dimre cele mai ample mi§ciri schismatice din sanul
Bisericii Ortodoxe din Romania. CompetenF §i tigoarea
auwrului fac lucratea accesibila; stilul alert, jurnalistic pe
alocuri, tddeaza angajamemul Parintelui in cercetatc.
Nadajduim .sa cr~§~~ }lllelegerea_~!~il}cio..1il{)!l}o§~rj ~ _ __ ___ __ ____ _ _ ___ _. . _..
Sa ne dovedim oameni ai lui Dumnezeu, inrrisrati, dnd
suntem batjocoti~i §i socoti~i ai celuilalt. Cartea aceasta
este un tefuz de generarie. Vor urmaaltele. Pemru ca sa
creasca larrmirea§i sa eviram talsele victimizati. EfC'Trul
pedagogic merita a fi facut, fara doar §i poate. Penrru re-
descoperirea onestita~ii in pastorarie.
Pro Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA