Sunteți pe pagina 1din 79

FIZICA — Manual Deutru clasa a X-a

Constantin MANTEA, Mihaela GARABET

Copyright C 2005 BIC ALL

Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii BIC ALL.


Nici o pane din acest volum nu poate ti copiata fara permisiunea scrisi a editurii.
Drepturile de distributie In strainatate apartin in exclusivitate editurii.
Capitolul
Descrierea CIP a Bililiotecii Nationale
Elerriente de termodinamica
MANTEA, CONSTANTIN
Fizica: manual pentru clasa a X-a I Constantin Mantea, Mihaela Garabet — BucureVi: BIC ALL, 2005
160 p.; ii.; 26 cm. — (Manuale colare) in acest capitol yeti studia:
ISBN 973-571-558-9
1.1. Notiuni termodinamice de bazg
L Garabet, Mihaela 1.2. Calorimetrie
1.3. Principiul I al termodinamicii
53(075.35) 1.4. Aplicarea principiului I al termodinamicii
la transformarile gazului ideal
1.5. Transformari de stare de agregare
Referenti: prof. univ. dr. Gheorghe Ciobanu 1.6. Motoare term ice
prof. gr. I Liviu Blanariu 1.7. Principiul al II-lea termodinamicii
Redactor: Alexandru Mincu
Coperta colectiei: Stelian Stanciu
Ilustratia copertei: Hans Hoibein eel Maar, Ambasadorii
Tehnoredactare: Niculina Soica

Editura BIC ALL B-dul Timi§oara, nr. 58, sect. 6


Cod: 061317 — Bucure§ti
Tel.: 402 26 00; Fax: 402 26 10

Departarnentul distributie: Tel.: 402 26 30; 402 26 34


Comenzi la: comenzi@all.ro
URL: http://www.all.ro

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei i Cercetarii.


Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, in urma licitatiei organizate de cave Ministerul Educatiei
Cercetarii, este realizat in conformitate Cu programa analitica aprobati de Ministerul Educatiei i Cercetirii prin Ordinul nr. 4598
din 31.08.2004 i este distribuit gratuit elevilor.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Numele elevului care Starea manualului*


Anul $coala Anul §colar
a srimit manualul la imire la returnare
11MNIIII I MIIIIIIIINIIMIIIIIII
1111111===.111111111111111111111111===1.11111111111111111111111.=
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
4
*Starca inanualului Sc va inscric folosind nou, bun, ingrijit, nesatisfacator, deteriorat.

Cadrele didactiee vor controla daci numele elevului este scris corect.
Elevii nu treble sa faci nici un fel de insemnari pe manual.
1.1.2. Agitatia termica
un rm li nnicede haze
Experimental se constata cä, punand in contact doua gaze sau doua lichide, cele doua gaze (sau lichide) se
1 .1 .1 . Structura substantei amesteca de la sine dupa un anumit timp . Acest fenomen, de amestecare a celor doua gaze (lichide), se numeste
difuzie.
deja cal substantele sunt alcatuite din atomi si molecule, aflate Intr-o mi,care permanenta dezordonata.
Atomii nu se mai pot diviza prin metode chimice, dar se pot "combing" dand nastere moleculelor. Aceasta Observatie: Fenomenul de difuzie se manifests si Ia suprafata de contact dintre doua corpuri solide (de exemplu,
conceptie asupra discontinuitatii structurii substantei are radacinile in antichitate si a parcurs un drum lung si in cazul unui strat de our depus pe un suport metalic). In acest caz difuzia este insa foarte lenta: doua bucati de
anevoios pang cand a fost confirmata. Acum aproximativ2500 de ani, Leucip si Democrit lansau ideea existentei metale diferite (de exemplu, cupru si argint), avand suprafetele plane si foarte bine lustruite — , pentru a realiza un
granulelor invizibile si eterne care compun substantele. In secolul al XVIII-lea, Dalton contribuia la dezvoltarea contact cat mai bun — presate una peste cealalta, se sudeaza prin difuzie in cateva luni de zile. In dreptul suprafetei
conceptiei atomiste formuland legea proportiilor multiple, potrivit careia, atunci cand elemente chimice diferite de contact se constata formarea unui aliaj al celor doua metale.
formeaza compusi (molecule), cantitatile dintr-un element care se combing cu una si aceeasi cantitate din Experimental, se constata
celalat element, sunt multiplii Intregi ai unui numar mic. Peste cativa ani Avogadro avea sä Inainteze ipoteza a) difuzia se realizeaza mai rapid cand cre,te temperatura;
existentei moleculelor alcatuite din atorni identici si astfel, putea fi explicata formarea tuturor compusilor chimici. b) gazele difuzeaza mai rapid decat lichidele, iar acestea mai rapid decat solidele;
c) substantele cu molecule mai mici difuzeaza mai repede decat cele cu molecule mai marl.
'Definitie: Se numeste fenomen termic orice fenomen fizic legat de miscarea permanents, complet dezordonata
si dependents de temperatura, care se manifests la nivel molecular (agitatia termica). Daca se admite ipoteza ca moleculele tuturor corpurilor, indiferent de starea for de agregare, se afla intr-o
permanents miscare, total dezordonatJ (fAra o directie preferentiala de miscare), difuzia celor doua gaze (lichide
Termodinamica studiaza fenomenele termice fard a lua in considerare structura microscopical (moleculara) a sau metale) poate fi explicata ca fiind datorata tocmai acestei miscari dezordonate a moleculelor corpurilor puse
corpurilor. Ea is in considerare numai proprietatile macroscopice ale corpurilor. in contact.

Observatie: Faptul cal gazele difuzeaza mai repede decat lichidele se explica prin caracteristicile fortelor
Experimental se masoara direct marimi fizice ca presiunea si volumul gazului dintr-un cilindru cu piston, de intermoleculare: in cazul gazelor acestea sunt foarte slabe, in timp ce in cazul lichidelor ele sunt mult mai puternice
exemplu. Alte marimi care nu pot fi masurate direct se pot calcula. si, de aceea, moleculele de lichid au o libertate de miscare mai redusa decat cele de gaz. In cazul metalelor,
In ceea ce priveste reprezentarile noastre privind structura microscopica a corpurilor s-au dezvoltat modele aceasta libertate de „migrare" este extrem de redusa.
stucturale pentru diferitele stall de agregare. Astfel consideram ca orice corp este alcatuit dintr-un numar foarte
Botanistul Robert Brown (1773-1858), observand la
mare de particule (atomi sau molecule), aflate in miscarea permanents de agitaIie termica, total dezordonata.
microscop o suspensie (coloidala) de polen in ape, a
Fiecare particula este modelata printr-un punct material in ceea ce poarta numele de teorie cinetico-moleculara.
constatat (1828) ca particulele mici de polen execute o
miscare total dezordonata, care nu Inceteaza niciodata.
Aceasta miscare a fost nu m ita ulterior micare browniana
Modelul pe care it descriem in continuare se numeste
(fig. 1.1.2.1).
modelul gazului ideal. Are urmatoarele caracteristici:
Experimental se constata cä miscarea browniana este
1. Gazul este format dintr-un numar foarte mare de
cu atat mai intense cu cat:
particule identice (atomi sau molecule).
a) temperatura este mai ridicat4
2. Moleculele gazului se dial in miscare permanents,
b) particulele in suspensie sunt mai mici;
total dezordonata; miscarea fiecarei molecule se
c) lichidul este mai putin vascos.
efectueaza conform legilor mecanicii clasice.
3. Moleculele sunt considerate puncte materiale. Daca se admite ipoteza ca moleculele de lichid se miFa dezordonat, in toate direcjiile (fara o directie
4. Fortele intermoleculare se neglijeaza. preferentiala de miscare), fara incetare, miscarea browniana poate fi si ea explicata. Moleculele de lichid, in
5. Ciocnirile moleculelor cu peretii vasului sunt perfect permanents miscare, se ciocnesc de particulele de polen. Ciocnirile nu se compenseaza reciproc: o parte a
elastice. particulei de polen este ciocnita de un numar mai mare de molecule decat partea opusa a acesteia. De aceea, Ia
In cazul gazului real moleculele se misca liber Intre un moment dat, particula se misca in sensul fortei rezultante din acel moment. La un alt moment forta rezultanta
ciocniri, traiectoriile lor sunt linii frante formate din poate avea o alts directie si, corespunzator, particula de polen se va misca dupa noua directie a fortei. Ca
segmente de dreapta inegale si orientate dezordonat in urmare, particulele de polen execute o miscare total dezordonata.
Fig. 1.1.1 spatiu (ca in figura 1.1.1). Miscarea fiecarei molecule
se supune legilor mecanicii clasice. Ciocnirile dintre
(Definitie: Se numeste agitafie termica miscarea permanenta, total dezordonata dependenta de temperatura,
molecule si peretii vasului sunt perfect elastice. In cazul gazului real se considers fortele de interactiune moleculara a moleculelor oricarui corp.
.1
care sunt slabe, ceea ce explica faptul ca gazul este expansibil, nu are forma proprie si nici volum propriu. Observatie: Fenomenele de difuzie si, respectiv, de miscare browniana, constituie dovezi experimentale ale
In cazul lichidelor, fortele intermoleculare sunt mai marl decat in gaze, ceea ce duce la apropierea moleculelor existentei miscarii de agitatie termica.
Ia distante mai mici. Fiecare molecule oscileaza o vreme Intr-o „celula" formats din vecinele sale care la randul
lor oscileaza si ele. Atunci cand molecula-reuseste sa „evadeze", ajunge Intr-o celula vecind unde va oscila Experimental, se constata cä agitatia termica are urmatoarele caracteristici esentiale:
dezordonat pang cand va efectua urmatorul salt. 1) este spontana, adica are loc de Ia sine, nu este produsa de o cauza externs;
La solide interactiunea moleculard permite moleculelor doar sa oscileze in jurul unor pozitii de echilibru fixe 2) nu inceteaza niciodata;
din reteaua cristalina. 3) creste in intensitate cu cresterea temperaturii.

4 5
Exercitiul 1.1.3.1. Calculati masa moleculara relativA a unor substante compuse uzuale: dioxid de
Pentru descrierea miscarii moleculei este necesar un numar de parametri independenti numiti grade de libertate.
carbon, acid sulfuric, sare de bucatarie, permanganat de potasiu.
Numarulgradelor de libertate se noteaza cu In spaIiul tridimensional exists trei posibilitati de miscare de
translatie si trei de rotatie, la temperaturi obisnuite. Moleculele monoatomice (ex.: He, Ne, Ar) au i = 3, ele
putand efectua doar miscari de translatie. Moleculele diatomite (ex.: H 2, N 2 , 02), de tip „halters" au i = 5, trei
posibilitAti de translaIie si doua de rotatie. Moleculele poliatomice (ex.: CH 4)au i = 6, din care trei de translatie s
Definitie: Se nume te mol cantitatea de substantS a unui sistem care contine atatea entitati elementare cati
atomi sunt in 0,012 kg de carbon 12.
si trei de rotatie.
Observatii:
1) Cand este utilizat molul trebuie specificate entitatile elementare (atomi, molecule, ioni etc).
2) Cantitatea de substanta este marime fizica fundamentals In SI, se noteaza cu v si se masoara in moli.
1.1.3. Molul
Conform definitiei molului numarul de entitati elementare dintr-un made substanla este acela,i oricare ar fi
Deoarece atomii si moleculele au mase extrem de mici, unitatea de masura a masei In SI, kilogramul, nu este substanta considerate. Acest numar este exprimat de constanta lui Avogadro.
adecvata. De aceea s-a introdus o unitate de masura specials, unitatea de masa' atomica. Reamintim definitia acesteia.
i5efinitie: Se numeste constanta lui Avogadro si se noteaz.4 cu NA , marimea fizica scalars definit5 de relatia
marimea egala cu 1/12 din masa unui atom
Definitie: Se numeste unitate de masa atomica si se noteaza cu u,
'
NA = -
V
al izotopului 1 6C:
unde v este cantitatea de substanta, [v],, = mo iar N este numarul de entitati elementare (atomi, molecule etc.)
lu = 1,66 .10 -27 kg . continute in aceasta cantitate de substanta.

denumirea exacta, conform standardului


Observatie Desi uneori se foloseste denumirea de unitate atomica de masa, Conform relatiei de definitie de mai sus, [N A] s, = mol -1 . Constanta lui Avogadro are valoarea aproximativa
roman SR ISO 31-9/1995, este de unitate de masa atomica unificata.
NA = 6,022 .10 23 mol-1 .

Folosind unitatea de masa atomica se introduc notiunile de masa atomica relativa si masa moleculara relativa. Rejineji: Constanta lui Avogadro exprima numarul de entitati elementare dintr-un mol de substanta.

......................,.._............_
........... ......_............... ,...,-..._........7..,..:\ Observatie: In probleme se foloseste In mod curent un multiplu al molului, kilomolul: 1 kmol = 10 3 moli.
a unei substante si se noteaza Cu A r , raportul dintre masa atomica
DetsOie: Se numeste masa atomica relativa Masa unui mol este numita masa molars si se noteaza
, medie a unui element si 1/12 din masa atomica a izotopului 1 6C .
Definitie: Se numeste masa molars si se noteaza cuµ marimea fizica scalars definitS de relatia:
Masa atomica relativa a unui element X este deci data de relatia: m
fit =
m m
A, (X) — x =12• x .
1 me
unde: 12 mc —m este masa corpului, [m] s, = kg;
—Ar(X) este masa atomica relativa a elementului X; —v este cantitatea de substanta continuta de corp, [v] s, = mol.
—mx este masa absolute a atomului elementului X; Conform definitiei precedente, unitatea de masura in SI pentru masa molars, pt, este: [Ws' = kg/m°I-
me este masa absoluta a atomului de carbon 1 6C . Observatii:
1) Se poate arata caµ = Mr (g /mol). Deci masa unui mol, exprimata in grame, este numeric egala cu masa
Experimental, s-a constatat ca masa atomului de hidrogen este de circa 12 onmai mica decat cea a atomului moleculara relativa a substantei respective. In manualele mai vechi aceasta proprietate era luata ca definitie a
de carbon. Aceasta inseamna ca masa atomica relativa a hidrogenului este A r(H) = 1. Pentru oxigen masuratorile molului.
r(C) = 12. 2) Nu confundaji masa moleculara, care este masa unei molecule, cu masa molars, care este masa unui mol, deci
conduc la valoarea A r (0) = 16. Conform definitiei, masa atomica relativa a carbonului este A
masa totals a unui numar de NA = 6,022 • 1023 molecule.
Observalie: Conform definitiei sale, masa atomica relativa este o marime adimensionala, adica nu are unitate de Exercitiul 1.1.3.2. Pornind de la definitiile masei molare si, respectiv, masei moleculare relative
masura: este un numar. demonstrati afirmatia: „masa unui mol, exprimata in grame, este numeric egala cu masa moleculara
relativa a substantei respective".
cDefumlie;
• • Se numeste masa moleculara relativa a unei substante si se noteaza cu M r , raportul dintre masa

moleculara a unei molecule din acea substanta si 1/12 din masa atomica a izotopului 1 ZC .
Volumul ocupat de un mol de substanta se numeste volum molar si se noteaza cu V.

Defini ie: Se numeste volum molar marimea fizica" scalars Vµ definite de relatia

Observatie: Masa moleculara relativa a unei molecule compuse este egala cu suma maselor relative ale atomilor
care comp un acea molecula. De exemplu: pentru molecula de hidrogen avem M r(H 2
) = 2, pentru molecula de V;A— V
v'
oxigen Mr(0 2 ) = 32, iar pentru molecula de ape M r(H 20) = 18.
7
6
Fiecare dintre aceste interactiuni poate general un anumit tip de izolare: mecanicA, termica sau fatO de
unde:
schimbul de substanta. Oricare tip de izolare este independent de celelalte.
— V este volumul ocupat de corp, [Visi = m 3 ;
—v este cantitatea de substantO din corp, [v ] s, = mol.
Definitie: Sistemul termodinamic se numeste neizolat, daca interactioneaza cu mediul exterior.

Experimental, se constata ca volumu l molar al oricArui gaz (ideal), in conditii normale de temperatura si presiune
Definitie: Sistemul termodinamic se numeste izolat, daca nu interactioneaza si nu schimb substantO cu mediu
(T0 = 273,15 K, pan = 101,325 kPa), este
exterior.
I-11 3
V o = 22,414.10 -3
mol Definitie: Sistemul termodinamic se numeste deschis, dacA intre el mediul exterior are loc si schimb de
Exercitiul 1.1.3.3. intr-un vas se afla N 1 molecule de azot si N2 molecule de oxigen. Aflati masa energie si schimb de substanp.
molara medie (aparenta) ji a amestecului.
Aplicatie: N1 = 12 • 1023 ; N2 = 4 • 1023 . (Definitie: Sistemul termodinamic se numeste inchis, daca Intre el si mediul exterior are loc schimb de energie,
Solutie: Conform definitiei, masa molara medie (aparenta) a amestecului este data de relatia dar nu si schimb de substanta.

Mtotal m1 + m2 Observatii:
=
v total V1 + V 2 1) Sistemul termodinamic izolat este un model fizic ideal. In nature nu exist sisteme termodinamice perfect
unde m1 si m2 sunt masele azotului si, respectiv, oxigenului din amestec; v 1 si v2 dau cantitatea de azot si, izolare.
respectiv de oxigen (numarul de moli) din amestec. 2) Schimbul de substanta este evidentiat de variatia masei sistemului.
Dar m1 = v 1 • pi , m2 = v2 • g2 , unde p, 1 = 28 • 10-3 kg/mol este masa molara a azotului, iar jA 2 = 32 • 10-3 kg/mol
este masa molara a oxigenului. Atunci expresia lui µ poate fi rescrisa in forma 1.1.5. Starea sistemului termodinamic
+v2112
1-1= Cele mai multe dintre proprietatile unui sistem termodinamic pot fi caracterizate prin marimi fizice masurabile
V i +V 2
care, Intr-o stare data a sistemului termodinamic, au valori numerice bine precizate.
N v2 = N 2
Cantitatile de substanta pot fi exprimate in functie de numarul de molecule, astfel v l = rDefinitie: Se numesc parametri de stare marimile fizice masurabile care caracterizeaza proprietatile sistemului
NA NA
termodinamic.
unde NA este constanta lui Avogadro. Folosind aceste relaIii in expresia lui la se obline

Ni* µ1 + N2µ2 12.1023.28.10-3+4.1023.32.10-3 Exemple: volumul, presiunea, masa etc.


— 29.10-3 kg/mol.
+ N2 12.10 23 +4 . 10 23
Observatii:
1) Multimea valorilor tuturor parametrilor de stare determine complet starea sistemului termodinamic.
1.1.4. Sisteme termodinamice 2) Intre parametrii de stare exista diferite relatii. Aceasta inseamna cá, din multimea parametrilor de stare, se pot
alege unii parametri care iau valori in mod independent, valori le celorlalti fiind determinate de relatiile mentionate.
Definitie: Se numeste sistem termodinamic orice corp macroscopic sau ansamblu de corpuri macroscopice De exemplu, daca se aleg masa m si volumul V ca parametri independenti, atunci densitatea p = m/V nu este un
bine delimitat. .1 parametru de stare independent.
Observatii: 3) Parametrii de stare se pot clasifica in:
1) Delimitarea sistemului termodinamic de corpurile — parametri intensivi care pot avea valori diferite in puncte diferite ale sistemului. Exemple: presiunea, temperatura,
inconjuratoare se face mintal, deci conventional. densitatea.
2) Un sistem termodinamic are o extensie spatiala —parametri extensivi care pot caracteriza sistemul termodinamic ca ansamblu si nu se pot defini Intr-un punct
accesibila proceselor uzuale de masurare. Are deci o dat. Exemple: masa, volumul, cantitatea de substanta, energia interne.
extindere finita in spatiu. 4) 0 alta clasificare a parametrilor de stare este:
3) Un exemplu de sistem termodinamic la care vom face —parametri de pozitie. Exemplu: volumul.
referinta in mod uzual este cel al unei cantitati —parametri de forla. Exemplu: presiunea.
determinate de gaz inchis intr-un cilindru cu piston mobil
Observatie: Studierea unui sistem termodinamic incepe
(fig. 1.1.4.1).
intotdeauna cu stabilirea parametrilor de stare care
4)Corpuri le inconjurAtoare care nu fac parte din sistemul
determinA starea sa.
termodinamic considerat se numesc corpuri exterioare
sau, simplu, mediu exterior. Consideram o cantitate de gaz inchis intr-un cilindru
5) Alte exemple de sisteme termodinamice sunt: apa dintr-un recipient, amestecul gazos din cilindrul unui motor cu piston mobil, initial tinut fix (figura 1.1.5.1-a).
de autovehicul. Actionand din exterior se deplaseaza brusc pistonul. Se
Un sistem termodinamic poate interactiona cu mediul extern in urmatoarele moduri: constata cä, imediat dupe deplasarea brusca a
— mecanic = modificarea energiei sistemului termodinamic pistonului, gazul este distribuit neuniform in cilindru
—termic = modificarea energiei sistemului termodinamic (fig. 1.1.5.1-b). Datorita agitatiei termice gazul incepe
—prin schimb de substanta = modificarea masei. sa se destinda, pentru a ocupa intreg volumul disponibil.

8 9
in timpul destinderii unii parametri de stare, de exemplu presiunea si densitatea, nu au valoarea determinate Observatii:
(unica) pentru sistemul termodinamic considerat. In situatia din figura 1.1.5.1 -b, in regiuni diferite ale cilindrului 1) Un proces care nu este reversibil se numeste proces ireversibil.
densitatea gazului are valori diferite. In starea respective densitatea gazului variaza deci de Ia un punct Ia altul. 2) Intreaga experienta practice a omului arata ca procesele naturale sunt ireversibile, adica se desfasoara Intr-un
Mai mult, intr-o regiune oarecare a cilindrului densitatea gazului se modifica — in timpul destinderii — de la un anumit sens si nu se pot desfasura de la sine in sens opus.
moment dat la altul. 0 astfel de stare, in care parametrii de stare iau valori care variaza atat de la un punct la
Procesele cvasistatice in care un anumit parametru de stare ramane nemodificat sunt procese particulare,
altul, cat si de la un moment de timp Ia altul, este numita stare de neechilibru.
fundamentale in studiul termodinamicii.
Dintre acestea mentionam:
Definitie: Se numete stare de neechilibru acea stare a unui sistem termodinamic in care parametrii de stare au.\ —procesele izoterme, in care temperatura ramane constants;
valori care variaza in timp. - procesele izobare, in care presiunea ramane constants;
—procesele izocore, in care volumul ramane constant;
—procesele adiabatice, in care entropia ramane constants (schimbul de energie cu mediul extern se realizeaza
Definitie: Se numeste s tare de echilibru termodinamic acea stare a unui sistem termodinamic in care parametric numai sub forms de lucru mecanic).
au valori care nu variaza in timp.
Observatie: Entropia este, ca si energia interne, o functie
Starea initials a gazului Inchis in cilindru cu piston mobil (fig. 1.1.5.1-a) era o stare de echilibru termodinamic. de stare. Studiul ei depaseste cadrul acestui manual,
Imediat dupe deplasarea brusca a pistonului gazul este distribuit neuniform in cilindru (fig. 1.1 .5.1-b), starea sa dar energia interne va fi studiata in cele ce urmeaza.
devenind o stare de neechilibru. Gazul Incepe sa se destinda, tinzand sa ocupe Intreg volumul disponibil.
Experimental se constata ca dupe un timp oarecare sistemul ajunge din nou Intr-o stare de echilibru termodinamic,
Starea de echilibru termodinamic a unei cantitati 0
compatibila cu noile conditii exterioare (fig. 1.1.5.1-c). Aceasta constatare constituie continutul principiului
fixe (V = constant) de gaz ideal este complet descrisa
echilibrului termodinamic. de doi parametri de stare, de exemplu, presiunea p
volumul V. Intr-un sistem rectangular de coordonate
Enunt: Oricare ar fi starea sa initials, un sistem termodinamic, aflat in conditii exterioare constante In timp, (p, V) unei stari de echilibru termodinamic, descrisa de
ajunge Intotdeauna Intr-o stare de echilibru termodinamic, pe care nu o poate parasi decat prin modificarea valori le (p0, V0 ) ale parametri for de stare, i i corespunde V0 V
conditiilor exterioare. un punct determinat, P. Reciproc, oricarui punct din
Observatie: Trecerea sistemului termodinamic din starea sa iniIiala in starea finale de echilibru termodinamic nu sistemul de coordonate Ii corespunde o singura stare de Fig. 1.1.6.1
se face instantaneu, ci dureaza un timp oarecare. Acest timp este numit timp de relaxare. echilibru termodinamic (fig. 1.1.6.1-a).

Concluzii:
1) Sterile de echilibru termodinamic ale unui fluid ideal pot fi reprezentate grafic.
1.1.6. Proces termodinamic
2) Sterile de neechilibru nu pot fi reprezentate grafic deoarece in cazul lor unii parametri de stare, de exemplu
presiunea, nu au o valoare determinate (fig. 1.1,5.1 -b).
tDefinitie: Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare in alta se numete proces termodinamic sau
Consecinte:
transformare de stare.
1) Procesele cvasistatice, fiind constituite dintr-o succesiune continua de stari de echilibru termodinamic, pot fi
reprezentate grafic (fig. 1.1 .6.1 -b).
Definitie: Se numete proces cvasistatic un proces in cursul careia sistemul termodinamic parcurge, ca si 2' Procesele necvasistatice nu pot fi reprezentate grafic.
exteriorul sau, o succesiune continua de stari de echilibru termodinamic.
Definitie: Un proces termodinamic este numit ciclic dace starea finale a sistemului termodinamic coincide
,

Observatii: cu starea sa initials.


1) Procesul cvasistatic este un proces ideal.
2) Denumirea „proces cvasistatic" subliniaza faptul cal sterile prin care trece sistemul sunt stari de echilibru
termodinamic. 1.1.7. Lucrul mecanic, caldura i energia interne a gazului in termodinamica
3) Un proces cvasistatic se realizeaza practic atunci cand parametrii de stare se modifica suficient de lent pentru
ca, la orice moment, sistemul termodinamic sa poata fi considerat in stare de echilibru termodinamic. De exemplu, Fie un sistem termodinamic Inchis intr-o incinta. Sub actiunea fortelor exterioare este posibil, in general, ca:
1) incinta, in ansamblul sau sa se deplaseze intr-un mod oarecare, starea de echilibru termodinamic a sistemului
,
in cazul gazului Inchis in cilindrul cu piston, dace deplasarea pistonului se face extrem de lent.
considerat ramanand nemodificata, sau
2) dimensiunile incintei sa se modifice prin deplasarea peretilor sac modificand astfel anumiti parametri de stare, de
,

Definitie: Se numeste proces reversibil un proces in care succesiunea de stari prin care trece sistemul poate fi exemplu, volumul ocupat de un gaz, si impunand sistemului termodinamic sa efectueze o transformare oarecare.
parcursa in ambele sensuri.
Primul caz este studiat Ia mecanica. Pentru termodinamica este relevant si interesant al doilea caz.
Din cele doua definitii precedence rezulta ca intr-o transformare necvasistatica sistemul termodinamic ajunge
in starea finale de echilibru trecand cel pujin printr-o stare de neechilibru (de exemplu starea initials si/sau unele Definiie: Parametrii de stare care caracterizeaza dimensiunile sistemului si ale caror variatii in timp arata ca
dintre sterile intermediare). sistemul schimba lucru mecanic cu exteriorul se numesc parametri de pozifie.

10 11
ObservaIie:Variatia parametrilor de pozitie reflects deplasarea punctelor de aplicatie ale fortelor care actioneazA Observatii:
asupra sistemului termodinamic. 1) Lucrul mecanic este o marime de proces. Este deci o marime asociata unei transformari a sistemului.

Reamintim definitia lucrului mecanic invalata in clasa a IX-a.


2) Conform interpretarii geometrice, lucrul mecanic depinde, in general, nu numai de starile initiala Bsi finala C
(fig. 1.1.7.2), dar si de transformarea prin care se trece din starea initiala in cea finala.
1
Consideram un sistem termodinamic care trece, printr-un proces adiabatic, din starea initiala i intr-o stare
, ,

Definilie: Se numeste lucru mecanic efectuat de forta constants F , atunci cand punctul sau de aplicatie se finala, f. Fie Lif lucrul mecanic schimbat de sistem cu exteriorul in cursul acestui proces. Intr-un proces adiabatic
deplaseaza rectiliniu pe distanta d, mArimea fizica scalars definith de relatia starea de echilibru termodinamic a sistemului se poate modifica numai prin schimb de lucru mecaniccu exteriorul.
In acest caz se arata ca se poate defini o marime fizica de stare, U, numita energie interns a sistemului
termodinamic, prin relatia
unde: AU = Uf — U, = - 1-,f•

- a este vectorul deplasare al punctului de aplicatie al fortei F ;


Observatie:
- a este unghiul dintre F si d.
Semnul „—" din fata simbolului Geste consecinta conventiei de semn pe care am facut-o privind lucrul mecanic:
Trebuie sal facem distinctie Intre fortele exercitate de mediul exterior asupra sistemului termodinamic considerat lucrul mecanic primit din exterior este negativ, deci AU >0, deci Uf > Ui (energia internal creste).
si, respectiv, fortele exercitate de sistemul termodinamic asupra mediului exterior. Conform principiului III al
mecanicii (principiul actiunii si reactiunii) aceste forte sunt egale in marime, dar au sensuri opuse. De aceea este
Intotdeauna necesar sa"precizarn Ia care dintre ele ne referim. Vom utiliza urmatoarea conventie privind lucrul 1Defini Din punct de vedere microscopic, energia internal a sistemului termodinamic este definita ca suma a:
—energiilor cinetice ale tuturor moleculelordin sistem;
mecanic.
- energiilor potentiate datorate forlelor intermoleculare.
Convenlie:
Lucrul mecanic, L, efectuat de sistem asupra exteriorului se considers pozitiv, iar lucrul mecanic, L, primit de
Consideram acum cazul in care sistemul termodinamic nu este inchis Intr-un Invelis adiabatic.
sistem din exterior se considers negativ.
Se constata experimental ca:
Lucrul mecanic Lif schimbat de un gaz, inchis intr-o incinta (fig. 1.1.7.1), cu exteriorul, Intr-un proces izobar
1) lucrul mecanic schimbat de sistemul termodinamic cu exteriorul Intr-un proces oarecare depinde nu numai
--+ f este dat de relatia:
de starile initiala si finala, ci de toate starile intermediare prin care trece sistemul;
Lif F•d = p • S • (xt-- x1).
2) egalitatea AU = Uf Ui = Lif nu mai este satisfacuta.
Dar S• (xf — ) = Vf
deci Lif = p • (V1 — Vi), Definitie: Marimea fizica, notata C2 if, numita calduraschimbatA de sistem cu exteriorul in procesul considerat
unde: (neadiabatic), este definita prin relatia:
- Lif este lucrul mecanic schimbat de sistem cu Qif = AU + Lif
exteriorul in procesul izobar i f, [L i11 51 = J;
—p este presiunea gazului (constants), [ids' = Pa; Observatii:
— V; este volumul ocupat de gaz in starea initiala i,
1) Intr-un proces adiabatic, sistemul termodinamic poate schimba cu exteriorul numai lucru mecanic. Aceasta
[v]si = m 3 ; inseamna Qif = 0. Deci: procesul adiabatic este un proces in care sistemul termodinamic nu schimba caldura cu
- VI este volumul ocupat de gaz in starea finala f. exteriorul.
2) Intr-un proces in care parametrii de pozitie sunt mentinuti constanti Lif = 0, deci Qif = AU = Uf Ui. Atunci,
Observatii: —

cand caldura este pozitiv (Q11 > 0), se spune ca sistemul primeste caldura respective de Ia exterior (energia sa
1) Aceasta expresie a lucrului mecanic este valabila
interns creste), iar cand este negative (Qif- < 0), se spune ca sistemul cedeaza caldura respective exteriorului.
atunci and cel putin unul dintre perejii incintei se
deplaseaza(AV# 0). Intr-o transformare in care pere,tii 3) Din relatia de definitie rezulta cá, Intr-un proces oarecare, caldura Q u-depinde, ca si lucrul mecanic, nu numai
incintei care confine gazul nu se deplaseaza unii fatal de starile initiala si finala, ci si de toate starile intermediare prin care trece sistemul termodinamic.
de ceilalti (transformare izocorA) Lif = (deoarece 4) intr-un proces ciclic AU = 0, deci Q = L. Aceasta inseamna cä sistemul poate efectua lucru mecanic (L > 0)
pi
A V = 0). numai dace primeste caldura de Ia exterior (Q > 0) si, respectiv, poate primi lucrul mecanic de Ia exterior (L < 0)
2) i --÷ f este cvasistatica, deci si reversibilk presiunea numai dace cedeaza caldurj. acestuia (Q < 0).
p a gazului este practic egala cu presiunea exterioara. 5) Schimbul de lucru mecanic si, respectiv, de caldura cu exteriorul reprezinta forme de interac,tie Intre sistemul
termodinamic si exterior. Corespunzator, lucrul mecanic si caldura sunt forme ale schimbului de energie intre
Interpretarea geometria a lucrului mecanic: Lucrul sistemul termodinamic si exterior. Ele nu sunt „forme de energie".
mecanic Ia destinderea cvasistatica a gazului de is
6) Caldura este o marime de proces, ca si lucrul mecanic, si nu una de stare, ca energia interns.
volumul Vi la volumul Vf intr-o transformare oarecare
este egal cu aria SABcp de sub curba p(V) cuprinsa Intre
Wig. 1.1.7.2. Vf volumele initial V; si final Vf (colorata in figura 1.1.7.2).

12 13
1.1.9. Echilibrul termic. Temperatura
Transferul caldurii

Transferul caldurii se realizeaza prin trei mecanisme distincte: prin conductie, prin convectie si prin radiatie. Definitie: Se numeste incinta adiabatica (sau inveli, adiabatic) acea incinta care inconjoara un sistem termodina-
mic si II separa de exterior si care permite modificarea starii de echilibru termodinamic numai prin schimb de
ACTIVITATE EXPERIMENTALA l ucru mecanic Intre sistem si exterior.

cupru Luati trei tije metalice, de dimensiuni identice, Observatie: Despre un sistem termodinamic inchis intr-o incinta adiabatica se zice ca este izolat adiabatic.
00 Fig. AE 1.1.8.1
confectionate din materiale diferite, de exemplu: cupru,
fier
aluminiu si fier. Aranjati-le pe un trepied ca In figura Defini;ie: Se numeste transformare adiabatica orice transformare a starii unui sistem termodinamic izolat adiabatic.
AE 1.1.8.1 s) lipiti cu ceara, la un capat al fiecarei tije,
aluminiu
cite un ac. Incalziti tijele, la capetele opuse, la flacara
(Definitie: Un invelis care nu este adiabatic se numeste diaterm.
unei spirtiere. Ce constatati?
Se observa ca intai se topeste ceara si cade acul fixat
de tija de cupru, apoi cade acul lipit de tija de aluminiu "Definitie: Douai sisteme termodinamice sunt in contact termic, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele condi ii:
si, la urma, cel fixat de tija de fier. 1) ansamblul celor doua sisteme este izolat de exterior;
Acest experiment arata ca, prin conductie prin 2) Intre ele este posibil schimbul de caldura;
substanta din care este real izata o tija, caldura transmisa 3) Intre ele nu este posibil schimbul de lucru mecanic.
unui capat al tijei ajunge la capatul opus al acesteia.
Moleculele de Ia capatul incalzit al tijei vibreaza din ce in ce mai puternic pe masura ce temperatura creste. Ele
se ciocnesc de moleculele vecine si cedeaza acestora o parte din energia lor cinetica. La randul lor, aceste Contactul termic se poate realiza practic astfel: adiabatic
molecule se ciocnesc de altele situate si mai departe de capatul incalzit si le cedeaza acestora, si ele, o parte 1) se inchide ansamblul celor doua sisteme (S1 si S2)
din energia lor cinetica. Astfel, in timp ce moleculele isi pastreaza pozitiile, energia miscarii de agitatie termica Intr-o incinta adiabatica avand pereti imobili; 2) in
se transmite, prin ciocniri intermoleculare, din aproape in aproape, de Ia capatul incalzit al tijei !Jana Ia capatul interiorul incintei se separa cele doua sisteme printr-un
opus. Acesta este, calitativ, mecanismul conducIiei caldurii. perete diaterman fix (fig. 1.1.9.1).

Observatil: Definifie: Doua sisteme termodinamice se afla in


1) In metale un rol important in transferul caldurii prin conductie II au si electronii liberi din metal. echilibru termicdacA, atunci cand sunt puse in contact
2) Conductia caldurii intr-un corp are loc numai daca diferite parti ale corpului au temperaturi diferite. termic, Intre ele nu are loc schimb de caldura. perete
3) Schimbul de caldura prin conductie se realizeaza, Intotdeauna, de la zona corpului cu temperatura mai • Fig. 1.1.9.1 diaterma
ridicata spre zonele cu temperaturi mai rnici.
Observaii:
1) In general, cand doua sisteme termodinamice sunt puse In contact termic ele schimba caldura Intre ele. Dupe
ACTIVITATE EXPERIMENTALA un timp schimbul de caldura inceteaza si, conform principiului echilibrului termodinamic, ansamblul celor doua
sisteme ajunge Intr-o noua stare de echilibru termodinamic. In aceasta situatie s-a realizat echilibrul termic Intre
Intr-un vas transparent puneti apa si, in apa, puneti cele doua sisteme termodinamice.
cateva cristale de permanganat de potasiu (colorate). 2) Cand doua sisteme termodinamice sunt in echilibru termic inseamna ca ele se afla in astfel de staid de echilibru
AsezaIi vasul pe un trepied si in zona in care termodinamic Mat atunci cand sunt puse in contact termic starea sistemului total, format din cele doua sisteme
sunt asezate cristalele, de Ia flacara unei spirtiere (fig. considerate, este tot o stare de echilibru termodinamic (deoarece ele nu schimba intre ele nici caldura si nici lucru
AE 1.1.8.2). Ce constatati? mecan ic).
Se observa cä cristalele Incep sa se dizolve si sa

,A
;‘1
•V •
coloreze apa. Apa incalzita devine mai putin dense si
incepe sa urce spre suprafata. In vas se observa aparitia
unor curer* ascendenti, de lichid colorat, numiti curenji
I
Pe baza constatarilor experimentale s-a enuntat principiul tranzitivitalii echilibrului termic.

Enunt: Daca sistemele termodinamice A si B sunt In echilibru termic, iar B este in echilibru termic cu un al
treilea sistem termodinamic C, atunci sistemele termodinamice A si C sunt in echilibru termic.
de convecjie
Transferul de caldura prin convectie se realizeaza prin deplasarea reala a substantei mai calde spre regiunile Observatii:
cu temperatura mai mica. Atunci cand substanta mai calda se deplaseaza numai datorita diferentelor de densitate, Aceasta inseamna ca, daca se realizeaza contactul termic intre A si C, Intre ele nu are loc nici un schimb de
convectia este numita convecfie naturala. Daca insa, substanta mai calcla este fortata sa se deplaseze, de exemplu caldura.
cu ajutorul unei pompe, convectia este numita convecfie fortata. 2 ) Aceasta proprietate a echilibrului termic se numeste tranzitivitate.
2)
In sfarsit, at treilea mod de transfer al caldurii este prin radiafie. Acesta este modul in care ne parvine caldura 3) Tranzitivitatea echilibrului termic nu este o consecinta a definiIiei acestuia. Ea este o constatare experimentala
de Ia Soare: sub forma de unde electromagnetice. Cand aceste unde intalnesc suprafata unui corp ele sunt partial i se introduce in teorie in forma principiului de mai sus.
reflectate,partial transmise partial absorbite. Energia undelor absorbite se transforms in energie de vibratie 4) Acest principiu este numit uneori principiul zero al termodinamicii.
(termica) a moleculelor corpului absorbant. 5) Ideea enuntata de acest principiu (tranzitivitatea) este simple, dar nu evidenta. De exemplu, doua bucali de fier
Pentru caracterizarea cantitativa a transferului de caldura se folosesc o serie de marimi fizice numite coeficienti calorici. atrag fiecare un magnet, dar ele pot sau nu pot sa se atraga reciproc.

14 15
fi lungimea unei coloane de lichid (mercur, alcool, etc.), valoarea rezistenlei unui rezistor, volumul unui
Pentru a caracteriza sterile de echilibru termic ale sistemelor termodinamice se introduce o marime fizica
gaz Ia presiune constants etc.
noua, temperatura empirica. Definirea temperaturii empirice, ca un nou parametru de stare, este permisa de
principiul tranzitivitatii echilibrului termic pe baza conventiei urmatoare. f .
Defini tle: Se numeste scara de temperatura corespondenta intre valoarea masurata a marimii fizice care
Conventie: Toate sistemele termodinamice aflate in echilibru termic au aceeasi temperatura. caracterizeaza un termometru si valoarea temperaturii indicate de termometru.

Atunci cand, in urma stabilirii contactului termic intre doua sisteme termodinamice, acestea schimba caldura,
se considers ea ele au avut initial temperaturi diferite. Se adopts atunci urmatoarea conventie. Pentru a se stabili o scara de temperatura se parcurg doua etape:
1) se aleg doua stari termice distincte si perfect reproductibile ale unui sistem termodinamic si li se asociaza
Conventie: Temperatura sistemului termodinamic care cedeaza caldura este mai mare decat temperatura siste-
in mod convenjional cloud' valori distincte ale temperaturii numite temperaturi de reper sau puncte termometrice;
mului care primeste caldura.
se obtine astfel un interval de temperatura;
2) se Imparte intervalul de temperatura la un numar intreg, ales arbitrar; se obtine astfel unitatea de temperatura,
numita grad, in scara de temperatura considerate.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA Pentru realizarea scarii Celsius se procedeaza dupe cum urmeaza:
1) Se aleg ca stari termice de echilibru:
Puneti Intr-un vas de sticla un vas mai mic, metalic
a) starea de echilibru a unui amestec de apa pure si gheata la presiunea atmosferica normala; se asociaza
(fig. AE 1.1.9.1). Turnati in vasul de sticla apa rece de
acestei staid, prin conventie, valoarea 0 (zero) a temperaturii;
Ia robinet, iar in vasul metalic, apa fierbinte. Cititi si
b) starea de fierbere a apei pure la presiune atmosferica normala; se asociaza acestei stari, prin conventie,
notati temperaturile indicate de cele cloud termometre,
valoarea 100 a temperaturii.
respectiv, T2, din minut in minut. Ce constatati? Cum
explicati cele observate? Reprezentati pe acelasi grafic
2) Gradul Celsius, notat °C, este a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre temperatura de topire
a ghetii si temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferica normala.
rezultatele notate. Comentati graficul.
Procedeul propus de Celsius necesita alegerea a doua stari termice distincte carora Ii se asociaza, in mod
Consideram doua sisteme termodinamice A si B puse convenjional, cloud' valori distincte ale temperaturii.
in contact termic. Ele schimba caldura si ajung Ia
echilibru termic adica au, in final, aceeasi temperatura.
Este posibil ca, in urma realizarii contactului termic Asa cum o vom arata in continuare, pentru a construi o scara de temperatura este suficient sa" se aleaga o
si a efectuarii schimbului de caldura, temperatura unuia singura stare termica de referinja.
dintre cele cloud sisteme termodinamice, de exemplu, Presupunem cal am ales un corp termometric. Notam cu M marimea termometrice asociata corpului termometric
B, sä nu se modifice. Aceasta inseamna ca temperatura ales. Presupunem, in mod arbitrar, ca temperatura T pe care o are termometrul (si orice corp aflat in echilibru
sistemului A se modified pang Ia a deveni egala cu termic cu el) este o funclie liniara de M de forma
temperatura sistemului B. Se spune ca B este un termostat T(M) = c • M,
pentru A. unde c este o constanta Inca neprecizata. De aici rezulta ea raportul a doua temperaturi, masurate cu acelasi
termometru, este dat de relatia
CDefinitie: Se numeste termostat sistemul termodinamic a carui temperatura nu se modified in urma realizari
contactului f
termic cu un alt sistem termodinamic. T(M) M

T(M ) M'
Observalii: Pentru a fixa constanta c este necesar sä se aleaga un punct fix standard la care toate termometrele trebuie sä
1) Sistemul termodinamic A, a carui temperatura se modified' pang Ia a deveni egala cu temperatura termostatului indice aceeasi temperatura.
B, se numeste termometru .
Se alege ca punct fix standard starea triple a apei numita si punct triplu (al apei). Aceasta este starea de
B, este necesar ca
2) Pentru ca sistemul termodinamic B sa fie termostat pentru A, iar A sa fie termometru pentru echilibru termodinamic in care gheata, apa (lichicla) si vaporii de apa coexists in echilibru. Aceasta stare poate
masa si energia lui B sa fie mult mai marl decat masa si energia lui A. fi obtinuta numai la o anumita presiune (4,58 Torr presiunea vaporilor de apa) si este univoc determinate. Starii
triple a apei i se atribuie, prin conventie, o valoare data, fixa, a temperaturii.

1.1.10. Masurarea temperaturii. Scara Celsius. Scara Kelvin Conventie: In starea triple a apei temperatura are valoarea de 273,16 K.
Unitatea de masura a temperaturii este numita Kelvin, prescurtat K si este definite, in baza acestei convenIii,
Introducerea notiunii de temperatura empirica este dupe cum urmeaza.
bazata pe principiul tranzitivitatii echilibrului termic.
Pentru masurarea temperaturii unui corp se foloseste s
Definilie: Se nume te kelvin, si se noteaza K, 1/273,16 din temperatura starii triple a apei.
un dispozitiv numit termometru (fig. AE 2.6.1). El
Notam valorile corespunzatoare punctului triplu cu indicele tr. Atunci, relatia precedents poate fi scrisa in forma
contine un carp termometric caracterizat de existenta
unei marimi a Carel valoare se modified' in mod
T(M) M
semnificativ cand variaza temperatura. 0 astfel de
T(M t, ) M tr
marime se numeste marime termometrice. Ea poate

17
16
In termodinamica se introduce o scara de tempe- T [KJ
deci T(M) = 273,16 K • ratura, numita scara Kelvin, care este independents de 373.75
Mtr
proprietatile oricarei substante concrete. In mod analog
Masurand valoarea marimii termometrice in punctul indicaOile termometrului cu gaz la volum constant
triplu (Me,) si in starea a carei temperatura vrem sä o depind din ce in ce mai putin de natura gazului utilizat 373.50
masuram (M) si folosind valorile obtinute in relatia atunci cand presiunea de lucru este din ce in ce mai
precedents se obtine valoarea temperaturii respective mica. Se constata ca, in domeniul de temperaturi in
373.25
in Kelvin. care poate fi utilizat termometrul cu gaz, scara de
vapori de apa Pentru a realiza practic punctul triplu al apei se temperatura a gazului coincide cu scara Kelvin. De
introduce apa foarte pure intr-un vas ca cel din figura aceeea, in continuare, vom vorbi de scara Kelvin si nu 373.00
apa 0 20 40 60 80
1.1.9.2, numit celula pentru punctul triplu al apei. Dupe
gheata
ce se scoate aerul (cu ajutorul unei pompe de vid), vasul
de scara gazului.
In scara Kelvin temperatura de topire a gheIii si

Fig. E 1.1.9.1 p [cm Hg]

canal central
este inchis. Celula este apoi cufundata intr-un amestec temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferica
amestec
de
de apa si gheata. Termometrul care trebuie etalonat normala au valorile To = 273,15 K, Tf = 373,15 K.
apa si gheata este introdus in canalul central. Cand in celula coexists Aceasta inseamna ca 1 K este egal cu a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre aceste doua
Ia echilibru gheata, apa si vaporii, sistemul se afla in temperaturi, adica este egal in marime cu 1 °C. Temperatura T exprimata in scara Kelvin, numita temperatura
punctul triplu. absolute, este legate de temperatura t exprimata in scara Celsius prin relatia:
vas vidat
Experimental se constata ca, in general, cand se
folosesc termometre diferite pentru a masura temperatura T(K) = t(°C) + T0.
unui corp, folosind relatia precedents se obtin valori
diferite pentru temperatura corpului. Exercitiul 1.1.9.2. Un termometru gresit etalonat, introdus in amestec de gheap cu apa, indica —
Fig. 1.1.9.2 Observatie: Aceasta inseamna ca fiecare alegere corp 6 grade; in apa ce fierbe, el arata + 109 grade. Experienta se desfasoara la presiunea atmosferica
termometric — marime termometrica ne conduce la o normala. Care este temperatura rear& atunci cand termometrul indica + 40 grade?
scara particulard de temperaturi, diferita, in general,
10• Solutie: Diferenta reala de temperatura este de 100 °C. Acestei diferente de temperatura corespund,
9 de celalalte.
conform termometrului gresit etalonat, un numar An = 109 — (-6) = 115 diviziuni pe scala termometrului. Unui
7-
Cele mai mici diferente intre rezultatele masuratorilor
6- 100
5-
se obOn atunci cand se foloseste termometrul cu gaz la singure diviziuni ii corespunde o variatie de temperatura (AO, =
4 - volum constant (fig. 1.1.9.3). Gazul este continut intr-un 115
3 -
balon legat, printr-un tub subIire, la un manometru.
2- Temperaturii to = 0 °C ii corespunde diviziunea —6. Cand termometrul indica +40 °C inseamna ca, fate de
1-
Balonul este introdus in mediul a carui temperatura dorim
A 0- sa o masuram. Cand gazul se incalzeste el se dilata si to = 0 ° C, pe scala, sunt „indicate" 40 — (-6) = 46 diviziuni. Atunci temperatura reala este
-1
-2 -
impinge in jos mercurul din bratui A al manometrului. 100
V
t = 46 • (At) i = 46
°C = 40 °C.
-3
rezervor Tubul in forma de U al manometrului este iegat, printr-un 115
tub de cauciuc, la un rezervor de mercur. Ridicand sau 0 alts scara termometrica este scara Fahrenheit. Rela0a de trecere de Ia temperatura exprimata in grade
coborand rezervorul, nivelul mercurului in bratul A poate
9t(°C)
tub fi adus, inapoi, la nivelul de referinla (zero). Gazul este Fahrenheit in grade Celsius este: t(°F)= +32. Pe scara Fahrenheit punctului de fierbere a apei (100 °C) ii
de menti nut astfel Ia vol um constant. Mari mea termometrica 5
cauciuc
este, in acest caz, presiunea gazului masurata cu corespunde 212 ° F.
manometrul respectiv. Atunci
1.1.11. Coeficienti calorici
T(p) = 273,16 K • I31-
Ptr Definitie: Se numeste capacitate calorica marimea fizica scalars C definite de relatia
Exercitiul 1.1.9.1. La presiuni de lucru mici, gazul dintr-un terrhometru cu gaz la volum constant are,
la temperatura de topire a plumbului, o presiune de 2,197 on mai mare decat presiunea Ia punctul C -Q
AT
triplu al apei. Aflati temperatura de topire a plumbului.
unde:
Solutie: Se foloseste relatia precedents si se obtine T = 273,16 K • — = 273,16 K • 2,197 .-- 600 K. —Q este caldura schimbata de corp cu exteriorul, [Q]si
Ptr
—AT este variatia temperaturii corpului Ia transferul caldurii Q, [OT] s, = K.
Se constata experimental cä (fig. E 1.1.9.1):
a) temperatura indicate de termometrul cu gaz Ia volum constant depinde de corpul termometric (gazul) ObservaIii.
utilizat; 1) Conform definitiei, [O s, = J/K.
b) Ia presiuni de lucru din ce in ce mai mici rezultatele indicate de termometrele cu gaz devin din ce in ce 2) Corpuri diferite, confecOonate din acelasi material, au, in general, capacitati calorice diferite. Capacitatea
mai apropiate, indiferent de natura gazului utilizat. calorica a unui corp este, deci, o caracteristical termical a corpului respectiv.

18 19
..
Defiru le: Se numete caldura specifica marimea fizica scalars, c, definita de : 1 AU 1 pAV
C„ = — • + • •
C 1 Q v AT v AT
c .—=—•—
m m AT' Din aceste doua relati i rezulta ca 1
1 pAV
unde C este capacitatea calorica a corpului de masa m, [c] s,= J /K, [ = kg. C p — CV + •
v AT
Observatii. Folosind ecuatia termica de stare, p • V= v • R • T, se observe a
1) Conform definitiei [c] S, = J Akg•K).
p • AV= v • R • AT.
2) Din relatia de definitie rezulta ca: C. m • C.
Atunci relatia precedents is forma
3) Caldura specifics este o caracteristica termica a materialului din care este confectionat corpul.
Cp . Cv + R.
4) La temperaturi apropiate de temperatura camerei caldurile specifice nu depind de temperatura. La temperaturi
joase insa, caldurile specifice tind la zero cand temperatura tinde spre zero absolut. Aceasta este relatia lui Robert Mayer.

Exercitiul 1.1.11.1. Aflati caldura Q care trebuie transmisa unei cantitati de ape avand masa de 0,2 kg
pentru ca temperatura sa sa creasca de la 10 °C la 40 °C. Caldura specifics a apei este 4 181 J/(kg•K). 1.2, Calorimetric
Solutie: Din relatia de definitie a caldurii specifice obtinem
Q. m • c • (Tf — Td.
Inlocuind aici valorile numerice si efectuand calculele se obtine Q = 25,09 kJ. Calorimetria se ocupa cu masurarea coeficienIilor calorici si a caldurii transferate Intre corpuri.
Se constata, experimental, ca energia interns a unui sistem termodinamic depinde doar de temperatura:
Definitie: Se numeste caldura molars marimea fizica scalars definita de relatia Uf(Tf) — Ui (Td = Q if.
U = U(T). Din defin4ia caldurii rezulta ca, pentru procesele izocore, este valabila relatia:
1 Q De aici rezulta teorema transformarilor inverse.
=—=—•—

unde:
Cpt v v AT'
I Enunt: Caldura Qt. primita de un sistem termodinamic pentru a-si marl temperatura cu AT= T1 '.
caldura Qfi cedata de sistemul termodinamic respectiv pentru a se raci cu AT.
Ti este egala cu
C este capacitatea calorica a corpului, [C] s, = J/K;
v este cantitatea de substanp din corp, [A s, = mol. Asa cum am vazut anterior, doua sisteme termodinamice puse in contact termic, ansamblul lor fiind Inchis
Observatii. intr-un invelis adiabatic, ajung dupe un timp Ia echilibru termic, cand au aceeasi temperatura. Deoarece
1) Conform definitiei [c s, = J/(mol•K). ansamblul este izolat adiabatic de exterior nu se face schimb de caldura cu acesta. De aceea, caldura cedata
de unul dintre sisteme este egala cu cea primita de celalalt sistem. Acesta este continutul teoremei egalitajii
2) Din relatia de definitie rezulta ca C = v • C4 .
caldurilor schimbate.
3) Din definitiile caldurii specifice si caldurii molare rezulta ca
C =11 • c . Enunt: Atunci cand doua sau mai multe corpuri avand temperaturi diferite sunt Inchise Intr-o incinta adiabatica
4) Caldura molars, caldura specifics si capacitatea calorica se numesc, impreuna, coeficienji calorici. suma caldurilor primite de corpurile mai reci este egala cu suma modulelor caldurilor cedate de corpurile
mai calde.
Experimental, se constata ca valorile coeficienOlor calorici depind de procesul prin care are loc schimbul de
caldura cu exteriorul. In mod uzual, se folosesc marimile Ia volum constant si, respectiv, Ia presiune constants. E Qprimit =E1Qcedati •

Observatie: Aceasta relalie este numita ecuatia calorimetrica.

1.1.12. Relatia lui Robert Mayer


Calorimetrul este un dispozitiv de laborator folosit
pentru masurarea schimburilor de caldura Intre corpuri.
Vom considera un gaz ideal. Folosind relatia de definitie a caldurii, Q. AU+ L, in relatia de definitie a caldurii El consta din: doua vase (VI , V2) unul in interiorul

molare obtinem
celuilalt, un capac (C) — care acopera cele doua vase
1 Q 1 AU 1 L si are orificii pentru termometru (T) si agitator (A),
Cu — •— +— •— •
" v AT v AT v AT distantieri izolatori (D), pentru a izola vasele Intre ele
In cazul unui proces izocor L = p • AV= 0, deci, la volum constant, (fig. 1.2.1). Prin construcOa sa, calorimetrul asigura
izolarea termica a vasului din interior astfel incat, atunci
1 AU cand in el se introduc doua fluide (sau un fluid si un
Cv • AT • corp solid) cu temperaturi diferite, caldura cedata de
in schimb, in cazul unui proces izobar, L = p • AV* 0, deci, la presiune constants, corpul cald este egala cu caldura primita de corpul rece.

20 21
Exercitiul 1.21. Intr-un calorimetru de alama, de masa m l , se afla masa m2 de ulei is temperatura Reluati operatiile anterioare pentru mase diferite de apa(m i # m2). incerecaIi sa obtineti 4-5 serii de valori.
T1 . in calorimetru se adauga masa m3 de ulei la temperatura T3 (>T1 ). Echilibrul termic se stabileste Caldura cedata de apa calcla este primita (in totalitate dace se neglijeaza ceea ce primeste vasul calorimetric
Ia temperatura T. Se da caldura specifics c1 a alarnei. Aflati caldura specifics c2 a uleiului. si accesoriile sale) de catre apa rece.
Aplica/ie: tnl = 2 kg; m2 = 0,4 kg; Ti = 283 K; m3 = 0,4 kg; T3 = 303 K; T = 293 K; c1 = 380 J/(kg.K).
Solutie: Uleiul aflat Ia ternperatura T3 cedeaza caldura Ecuatia calorimetrica devine:
Qc = m3 • c2 (T — T3 ) < 0. m 2 c a (t 2 —t )= m i c a (t4 1
Caldura cedata de uleiul cald este primita de calorimetru si de uleiul din calorimetru: De aici se calculeaza valoarea temperaturii de echilibru t, pe care o yeti introduce in tabelul anterior ca fiind
Q= -mi • c1 (T— + m2 • c2 (T— TO.
tcalculat. Daca masele de apa utilizate au fost egale, atunci:
Folosind aceste doua expresii in ecualia calorimetrica
ti +t2

Qp = I Qc tcalculat 2

ml J Daca masele de apa utilizate au fost diferite, atunci:


se obtine C2 =C1 • =1900
• (T3 kg • K
m 1 t 1 +m2t2
tcalculat = m1 + 2

ACTIVITATE EXPERIMENTA L. A In limitele erorilor experimentale valorile tmasurat s r tcalculat pentru temperatura amestecului creat coincid.
Identificati factorii care afecteaza precizia rezultatelor obtinute.
1. Calorimetrie studiul amestecului a doua lichide cu temperaturi diferite
2. Calorimetrie-determinarea caldurii specifice a unui corp solid
Veti utiliza cunostinlele dobandite in lectia anterioara Ve0 utiliza cunostintele dobandite in lectia anterioara pentru a identifica un material prin determinarea
pentru a observa cum se stabileste echilibrul termic atunci caldurii sale specifice.
cand se amesteca in vasul calorimetric cantitati (egale
sau diferite) de apa, cu temperaturi diferite. Materiale necesare
Calorimetru (fig. AE 1.2.2) cu accesorii (termometru de constructie specials, agitator), apa, termometru, sursa
Materiale necesare de incalzire (resou), corpuri metalice cu masa cunoscuta, fire de ate, cilindru gradat, vas cu apa pentru incalzirea
Calorimetru cu accesorii (termometru de constructie corpurilor metalice
specials, agitator), apa, termometru, sursa de incalzire
(resou), cilindru gradat (fig.AE 1.2.1). Procedeu experimental
Determinati masa de apa pe care o veti introduce in
Procedeu experimental calorimetru cu ajutorul unui cilindru gradat care va
Turnati, pe rand, in cilindrul gradat 250 ml de apa indica volumul Va . Stiind densitatea apei (p a= 1000
rece de la robinet, apoi 250 ml de apa calcia (incalzita). kg/m 3), utilizati relatia: m a = p a • Va
Determinati masele de apa din cilindrul gradat(care Introduceti apa in calorimetru si masurati temperatura
va indica volumul V a=250 ml) stiind densitatea apei initials a apei si a vasului calorimetric, t a, pe care o va
(pa= 1000 kg/m 3) si utilizand relatia: indica termometrul, dupe realizarea echilibrului termic.
M a =p a • Va MasuraIi temperatura tx, a corpurilor metalice (care
au fost legate cu ate pentru a putea fi manipulate,
Masurati temperaturile initiale ale apei reci, t 1 si respectiv apei calde, t2 , pe care le va indica termometrul intrucat vor fi fierbin0) si au fost introduce in vasul cu
aflat in cilindrul gradat. apa care fierbe, aflat pe resou (aproximativ 100 °C)
Turna0 apa rece in calorimetru si observati indicatia termometrului sau. Dupe ce aceasta s-a stabilizat, turnati Aduceti cat se poate de rapid corpul incalzit in vasul
si apa calda si observaIi in continuare indicatia termometrului. Ce credeti cä se intampla in acest timp la nivel calorimetric, asezati capacul si folo4 agitatorul pentru
microscopic? Cand considerati ca s-a atins starea de echilibru termic cititi valoarea indicate de termometru a a grabi realizarea echilibrului termic intre corpul metalic
temperaturii amestecului de lichide. si apa (neglijati capacitatea calorica a calorimetrului
Introduceti valorile pentru masele de apa m 1 si m 2 , temperaturile initiale ale apei t 1 si t2, precum si valoarea si a accesoriilor sale)
masu rata a temperaturii de echilibru tmasuratt in tabelul urmator:
Cand considerati ca s-a stabilit din nou echilibrul
termic masurati temperatura t, folosind termometrul din
Nr. fn i rn 2 t1 t2 M total trnAsurat tcalculat dotarea calorimetrulu i.
crt. (kg) (kg) (kg) (°C) (kg) (°C) (°C)
Ecuatia calorimetrica devine:

m x c x(t x — t)=m a c a (t— t a) • Fig. AE 1.2.2

22 23
Introduceti valorile pentru caldura specifics a apei c a, masa corpului metalic mx, masa de ape din calorimetru Definitie: Se numeste transformare generala a unei cantitati constante de gaz ideal (v = constant) orice
ma, temperaturile initiate ale apei t o si corpului metalic tx, precum si temperatura de echilibru t, in tabelul urmator: transformare in care se modifica toti parametrii de stare (p, V, 7).

Nr. Va ma Ca to mx tx t cx
(J/(kg K)) (°C) (J/(kg K)) iP P2V2
crt. (cm 3 ) (kg) (°C) (kg) (°C) Se poate at-Ma cad: = constant , ceea ce constituie expresia legii transformarii generale a
T2
gazului ideal.

1.3.2. Legea Boyle Mariotte


-

Calcufati valoarea numerical a caldurii specifice a corpului cu care ati lucrat folosind relatia urmAtoare:
Definitie: Se numeste proces izoterm orice proces al unui sistem termodinamic Inchis
cx = m a c a (t—t a )/m„ (t, —t)
(v = constant) in care temperatura ramane constants.
Dupe determinarea valorilor caldurilor specifice ale metalelor cu care ati lucrat incercati sal identificati
natura or folosind urmatorul tabel.
Observatie: Aici, ca si in continuare, sunt considerate exclusiv transformari cvasistatice.

Tabel cu valorile caldurilor specifice ale unor metale in J/(kg K), Ia 0 °C Legea Boyle-Mariotte este legea transformarii
izoterme (t = constant) a unei cantitaji constante
Alamal galbenS Otel Aluminiu Plumb Cositor Cupru Fonts Nichel (v = constant) de gaz ideal.

368 448...470 895 125 230 730 540..550 460


ACTIVITATE EXPERIMENTALA

Identificati principalele surse de erori care afecteaza rezultatele obtinute.


Studiati dependenta presiunii gazului dintr-un
cilindru cu piston de volumul sau, p=p(V), atunci cand
1.3. Princi Atli at termo manucii temperatura ramane constante!
Pentru acesta utilizati dispozitivul special din trusa
SS revenim Ia energia interns U, a unui sistem termodinamic si Ia formele schimbului de energie dintre el si
de fizica si A un manometru cu lichid, ca in figura
mediul extern: caldura si lucrul mecanic L. Dace sistemul termodinamic nu este izolat si schimba atat lucru
AE 1.3.2.1. In lipsa dispozitivului pute0 lucra cu o
mecanic cat si caldura cu mediul extern, atunci:
seringa de 20 ml, cuplata Ia manometru prin furtun
AU = Qt.- Ld. subtire, pentru a asigura etanseizarea. Modificati
volumul gazului prin comprimare si cititi valorile
unde i si f reprezinta sterile in4iala si finals ale procesului i —> f . indicate (figura AE 1.3.2.2 ). Calculati valorile presiunii
Aceasta este expresia matematica generala a primului principiu al termodinamicii care poate fi enuntat stiind ca diferenIa de nivel a lichidului manometric se
dupe cum urmeaza: datoreala diferentei dintre dintre presiunea atmosferica
(101325N/m 2) si presiunea gazului din cilindru.
Enunt: Pentru orice sistem termodinamic inchis exists o marime de stare, numita energie internal, a ca'rei variaIie
AU in cursul unui proces i — feste data de relatia Introduceti valorile pentru presiune si volum intr-un
tabel de forma indicate.
AU Uf U; ()if - Ld.

Observatii: V(m1) Ap (cm H 2O) p (N/m 2) pV (N•m)


1) Deoarece energia internal este definite ca marime de stare rezulta cal variatia AU nu depinde de sterile 104000
intermediare din procesul i f.
2) Ca orice marime termodinamica de stare energia interna este definita numai pentru starile de echilibru 1,2 22 103481 0,12 103500
termodinamic.
3) Daca sistemul termodinamic este izolat (L d = 0, Qt. = 0) atunci Uf = Ui. Deci: energia interna a unui sistem Veti constata ca in limita erorilor experimentale 103000
izolat se conserve. produsul p • V are valoare aproximativ constants.
— 102500
1.3.1. Legea transformarii generale Dependenta p=p(V) obtinuta cu datele din montajul
102000
Un sistem termodinamic constituit dintr-o cantitate constante de gaz ideal poate suferi procese termodinamice experimental descris anterior este reprezentata grafic
in care unul dintre parametrii de stare ramane constant. Daca temperatura ramane constante, procesul se numeste in diagrama din figura AE 1.3.2.3.
101500
izoterm; dacS presiunea ramane constante, procesul este izobar; dace volumul ramane constant, procesul este Indicati factorii de eroare care intervin in expe- 1,2 1,4 1,6 1,8 2
izocor. Legile unor astfel de procese se stabilesc pe cafe experimentala. Atunci cand se modifical toti parametrii rimentul efectuat. • Fig. AE 1.3.2.3 V (m1)
de stare ai gazului are loc o transformare generala.

24 25
Enunt: Presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, mentinut Ia temperatura constants, variaza" invers Din cele doua ecuatii ale transformarilor izoterme
proportional cu volumul gazului se scot presiunile p 1 si /92 si se introduc in conditia
.4* p • V= constant. precedents:

L-- h h
= Po • L — h 2ci P2 = PO L h — 2d '
Ecuatia p •V = constant este numit5 ecuajia
transformarii izoterme. In coordonate (p, V) ecuatia L—h L- h
Po • +P'g h = Po•
transformArii izoterme se reprezinta printr-o hiperbola L_ h 2d L— 7— 2d •
echilatera numita izoterma (fig. 1.3.2.1.
Considerand doua stari, initials i si finals f, §i Din aceasta ultima relatie rezulta cal
transformarea izoterma i --÷ f, legea Boyle - Mariotte
poate fi rescrisa in forma: Po
hr L h 2c1 ).
3,2.10 4 Pa .
=—
2 P• g• 2d Lh
Pi •V, = •Vf

Fig. 1.3.2.1

Exercitiu 1.3.2.1. Intr-un tub subtire, cu un capAt inchis si unul deschis, este inchisa o cantitate de gaz 1.3.3. Legea Gay Lussac -

cu ajutorul unui „clop" de mercur de lungime h. Gazul ocup5 o portiune de tub care are lungimea L i
p
L2 cand tubul este vertical cu capatul andtublesvric aptuldeshin gmea
Definitie: Se numeste transformare (rotes) izobara
deschis in jos. Aflati presiunea atmosferica p a. orice transformare a unui sistem termodinamic inchis
Aplicatie: h = 2 cm; L i = 22,2 cm; L 2 = 23,4 cm (v = constant) in care presiunea este mentinuta p

Solutie: Gazul suferA o transformare izoterma. Legea transformArii izoterme pi • Vi = pi • Vf ia, in cazul studiat, constants.
forma pi • S • L 1 = /32 • S • L2 unde S este aria sectiunii transversale a tubului. Relatia precedents se rescrie in
Legea Gay-Lussac este legea transformarii izobare
forma pi = /32 • L 2 . = constant) a unei cantitati constante (v= constant) de
Conditia de echilibru pentru dopul de mercur in cele
gaz ideal (fig. 1.3.3.1.
doua stari ia forma: V2 V
Fig. 1.3.3.1
1) pi =pa + p g • h,
2) pa = p2 + p • g • h.
Din aceste doua relatii se scot p i si /32 si se introduc
in ecuatia transformarii:
(pa + p • g • h) • L 1 = (pa — p • g • h) • L 2 .
De aici, se obOne pentru presiunea atmosferica,
L2 + ACTIVITATE EXPERIMENTAL A
expresia pa =p-g•h• — 1,013 .105 Pa.
Fig. E 1.3.2.1 L2 —

Exercitiu 1.3.2.2 in mijlocul unui tub sub/ire de lungime L inchis la ambele capete, asezat orizontal, termometru dop de mercur
se afla o coloanA de mercur de lungime h. Asezand tubul vertical coloana de mercur se deplaseaza pe Se realizeala montajul din figura AE 1.3.3.1. Se "*\,,
incalzeste balonul cu aer. Se constata ca pe masurA ce vas de
distanta d. Aflati presiunea p in tub in pozitia orizontara. ,
sticla
Aplicatie: L = 60 cm; h = 10 cm; d = 5 cm apad
temperatura (indicata de termometru) creste, „dopul"
baton
Solutie: Gazele din cele doua compartimente sufera, fiecare, o transformare izoterma. Aplicand legea transformarii de mercur se deplaseazas spre dreapta, deci aerul din cu aer
balon se dilatal. La o temperatura data, „dopul" de mercur
izoterme pi • Vi = pi • Vf Ia situatia din problems se ol4n ecuatiile — trepied
se stabilizeaz5 intr-o pozitie oarecare. In aceasta situatie,
L h L—h la echilibru, presiunea aerului din balon ramane
, Po • = P2 permanent egala cu presiunea atmosferica din exterior.
P° • 2 = 2 2 2
Conditia de echilibru pentru dopul de mercur in starea finals f conduce Ia relatia p 1 + p • g • h = 132 .

26 27
I
Enunt: Variatia relativa a volumului unei cantitati constante de gaz ideal, menOnut Ia presiune constants, este
ACTIVITATE EXPERIMENTALA direct proporlionala cu temperatura

Studiul dependentei volumului gazului dintr-un cilindru cu piston de temperatura sa, V=V(T), atunci cand
presiunea ramane constantS!
uncle:
Dispozitivul experimental (figura AE 1.3.3.2), confine un balon de sticla Cu fundul plat (de volum 100cm 3), - Vo este volumul gazului Ia to = 0 °C;
inchis ermetic cu un dop in care se introduce un sistem de Levi sub/iri de sticI5 care comunica cu exteriorul. In - V este volumul gazului Ia temperatura t.
interiorul acestora se afla o picatura de mercur. Din motive de securitate, in timpul lucrului cu mercur, am
utilizat oteava cu capatul liber curbat pentru a reline picatura. Gazul de lucru se afla in balon este separat de Observatii:
exteriorprin intermediul picaturii de mercur. Incalzind apa din vasul in care se afla balonul de sticIS cu ajutorul 1) Coeficientul de proportionalitate a se numete
spirtierei, se va obtine creterea volumului gazului, care se va eviden0a prin deplasarea bulei de mercur spre coeficient de dilatare izobara. V= V0 (1 +at)
exterior. Valorile volumului au fost calculate prin adunarea volumului ;evil la volumul balonului. In permanents 2) Coeficientul de dilatare izobara a are aceea0 valoare
pentru toate gazele:
gazul are presiunea egala cu presiunea atmosferica (101325N/m 2).
1
a- grac1 -1 .
picStura de mercur
273,15 - 273,15 °C
Ecuatia precedents poate fi rescrisS in forma: • Fig. 1.3.3.2
V(t) Vo (1+ a. t
Aceasta ecuaIie arata ca: volumul unui gaz ideal,
eava de sticla menfinut la presiune constanta, cre,te liniar cu
temperatura.
balon de sticla cu Ecuatia transformArii izobare, V(0= V0(1 + a • t), se
fundul plat reprezinta grafic ca in figura 1.3.3.2, printr-o linie
dreapta, numita izobara.
rigIS gradate
In ecuatia transformarii izobare se poate trece de la
scara Celsius la scara Kelvin folosind relatia
vas de sticla
termorezistent * Fig. 1.3.3.3
0
spirtierA Atunci ecuatia transformarii izobare se poate rescrie sub forma:

Fig. AE 1.3.3.2 V
= constant
T
i se poate reprezenta grafic ca in figura 1.3.3.3.
Valorile obtinute pentru volum temperatura se
gasesc in tabelul urmStor, iar dependentele V=V(T) Considerand doua stAri, initials, finals, f, transformarea izobara i ---+ f, legea Gay-Lussac poate fi
V 1 =V 1 (T) sunt reprezentate in diagrama din figura rescrisa in forma:
AT)
AE 1.3.3.3. Vf
Tf
109
V(cm3) T(K) WI' (cm3/K) Exercititil 1.3.3.1. Un gaz ideal este incalzit izobar de la temperatura la temperatura t2 . Aflati cu
108

298 0.346 cat Ia suta cre ate volumul gazului.


103 107
Aplicatie: = 17 °C; t2 = 162 °C.
104.5 303 0.345 g log Solutie:
105.5 307 0.344 los Vi V1 V2
0.344 Legea transformarii izobareTi— =—
Tf ia, in situatia din problems, forma urmaloare:
106.5 310 ti + To t2 + To •
107.5 312 0.345 103

2 -- V1 = V2 1
108 314 0.344 102
310 315 320
Variatia relativA a volumului este data de relaIia f =
295 330 305
V1
109 317 0.344 Fig. AE 1.3.3.3
Raportul volumelor se scoate din ecuatia transformArii se introduce in relatia precedents.
tn + To = t2
V Rezult5 ca ft, = t ' = 05 . Atunci, procentual, ft,[°/0] f„ • 100% = 50%.
In limita erorilor experimentale, raportul — are valoare aproximativ constants. +T + To
T
29
28
1.3.4. Legea lui Charles Pi
Legea lui Charles este legea transformarii izocore
(V = constant) a unei cantitali constante (v = constant) P2

Definitie: Se numeste transformare (proces) izocora orice transformare de stare a unui sistem termodinamic de gaz ideal (fig 1.3.4.1.
inchis (v = constant) in care volumul ramane constant.
Enunt: Variatia relative a presiunii unei cantitati
constante de gaz ideal, mentinut Ia volumul
ACTIVITATE EXPERIMENTALA Pi
constant, este direct proportionala cu
Studiul dependentei presiunii gazului dintr-un cilindru cu piston de temperatura sa, p=p(T), atunci cand volumul temperatura:
Fig. 1.3.4.1 V V
ramane constant!
P — Po
—13 t
Po
Levi de sticla

unde:
termometru — Po este presiunea gazului Ia to = 0 °C;
p este presiunea gazului Ia temperatura t.
balon de sticla cu
fundul plat p =po(1 +06
reper
vas de sticla
Observatii:
furtun
termorezistent 1. Coeficientul de proportionalitate f3 se numeste
lichid colorat coeficientul termic al presiunii.
2. Coeficientul termic at presiunii, 3, are aceeasi valoare — 273,15 °C
pentru toate gazele Fig. 1.3.4.2
Fig. AE 1.3.4.1
Dispozitivul experimental conline un balon de sticla cu fundul plat (de volum 100cm 3), Inchis ermetic cu un (3 1 grad = a .
dop in care se introduce un sistem de tevi subtiri de sticla ca in figura AE 1.3.4.1 care comunica cu un furtun 273 ,15
subtire care poate Iua forma de U. Acesta se continua cu o teava de sticla. Cu cat lungimea ei este mai mare se
poate extinde domeniul de temperaturi la care se lucreaza. Tubul U va functiona ca manometru cu lichid (ape). Ecua0a precedents poate fi rescrisa in forma
Gazul de lucru se afla in balon si este separat de exterior prin intermediul coloanei de lichid colorat. Incalzind p(t)= po (1+ 13 • t) .
apa din vasul in care se afla balonul de sticla cu ajutorul spirtierei, se poate obtine cresterea presiunii gazului,
Aceasta ecuatie arata ca presiunea unui gaz ideal,
care se va eviderlia prin deplasarea coloanei de lichid spre exterior. Pentru a !Astra volumul constant at gazului
menfinut la volum constant, create liniar cu temperatura.
de lucru se fixeaza un reper si se manevreaza capatul fiber at tubului U pane cand lichidul urca inapoi in dreptul
reperului. In fiecare moment de Limp presiunea se calculeaza prin adunarea Ia valoarea presiunii Ecua;ia transformarii izocore se
atmosferice,101325N/m 2 , a vaforii presiunii coloanei de mercur aflate deasupra reperului ales. reprezinta grafic ca in figura 1.3.4.2, printr-o linie
S-au efectuat doua serii de determinari pentru valori diferite ale volumului gazului, V i >V. dreapta numita izocora.
Valorile obtinute pentru presiune si temperatura se gasesc in tabelul urmator, iar dependentele p= p (1) si Folosind relatia de trecere Ia scara Kelvin,
= pi (T) sunt reprezentate in diagrama din figura AE 1.3.4.2.
T (K) = t (°C) + To,
Pi si ---au valori aproximativ constante.
i n limita erorilor experimentale, rapoartele
T T
p-p(v)
ecuatia izocorei se poate rescrie in forma

1050.
— constant
=
p(N/m2) p1 (N/m2) T(K) p/T(N/m2'K) p1 /T(N/m2•K) 104500

102134 101434 303 337.08 334.77 104000


si se poate reprezenta grafic ca in figura 1.3.4.3.
103500
102587 102111 305 336.35 334.79
103000 Considerand doua stari, initials i si finals, f, si transformarea izocora i f, legea Charles poate fi rescrisa in
102945 102554 307 335.33 334.05
102 500 forma:
103223 102885 309 334.06 332.96 102000 P. = Pf
103532 103268 312 331.83 330.99 101!.,00
Tf

104125 103525 314 331.61 329.70 101000

302 304 300 300

104783 103983 316 331.59 329.06

30 31
Exercitiul 1.3.4.1. 0 sticla a fost astupata la temperatura T 1 si Ia presiunea atmosferica normala Cu aceasta notatie, din relatia precedenta rezulta ca p = R • T.
(p.a.n.), cu un dop de sectiune S si greutate G asupra caruia s-a apasat cu o forla F. Aflati temperatura Atunci, pentru o cantitate v de gaz se poate scree
T2 Ia care trebuie incalzita sticla pentru ca dopul sa sara.
p•V=v•R-T,
Aplicatie: T1 = 290 K; S. 3 cm2 ; G. 3,16 N; F. 9 N.
unde V = v • Vm, este volumul ocupat de gaz. Aceasta este ecuatia termica de stare a gazului ideal (ecuatia
Solutie: Prin incalzire, aerul din sticla suferd o transformare izocora. Legea transformarii izocore Clapeyron-Mendeelev).
Pan P2 P2
Pf . - —, de unde rezulta T2 =
aplicata la situatia din problerna, is forma T— •= m p
r; T1 1 T2 Pan Deoarece v = m/µ, din ecuatia termica de stare rezulta ca p= — = - • - , sau, in conditii normale de presiune
-
V R T
G + F + pan • S.
In starea finals asupra dopului actioneaza, de jos in sus, forta F t = p2 • S si de sus in jos fora =
Pentru ca dopul sa sara este suficient ca FT = Fst, . Din aceasta conditie (de echilibru) se obtine pentru p 2 expresia si temperatura, Po = II- • /21)-(1 •
R To
G+F+pan •S
P2 =
Din aceste doua relatii, prin impartire, se obtine ecuatia

Folosind aceasta expresie in relatia precedenta se gaseste ca p To


P = Po • •
Po T
(G+F
T2 = T1 • = 406 K
care exprima densitatea gazului aflat Ia temperatura T si presiunea p in functie de densitatea po a gazului in
p an • S /
conditii normale de presiune si temperatura.

Gazul ideal se supune riguros legilor Boyle-Mariotte, Gay-Lussac si Charles in orice conditii de temperatura si
presiune.

Observatii:
as-*1 rmarlie giz kii idde I
1) Aceasta este defini;ia termodinamica a gazului ideal.
2) Comportarea gazelor reale se abate de la legile gazului ideal, in special Ia temperaturi scazute si/sau Ia presiuni Din ecuatiile calorice de stare se obtin usor, folosind primul principiu al termodinamicii, expresiile caldurilor
ridicate. molare.
Intr-adevar, sa consideram un gaz monoatomic supus unei transformari izocore (AV= 0 = Lif = 0). Conform
primului principiu
AU = Qt.
1.3.5. Ecuatia termica de stare atunci, definitia caldurii molare Ia volum constant poate fi rescrisa in forma
Legile gazului ideal, studiate pang aici, se pot aplica numai atunci cand cantitatea de gaz este constanta! 1 U
Atunci cand cantitatea de gaz se modifica in procesul considerat nu se pot folosi legile gazului ideal studiate Cv = •
v AT
mai sus. Acesta este cazul, de exemplu, cand se pierde gaz din incinta considerate in exterior, sau cand se mai
introduce gaz in incinta respectiva. Dar, din ecuatia calorica de stare rezulta ca
3
p, V. T v. AU = - •v•R•AT
Ecualia Clapeyron-Mendeleev stabileste o legatura intre parametrii de stare ai gazului ideal: 2
Este numita si ecuatia termica de stare a gazului ideal.
Sa consideram un mol de gaz ideal aflat in conditii normale de presiune si temperatura: P o = 101,325 kPa, si, din aceste ultime cloud expresii, se obtine pentru caldura molara

To = 273,15 K, V o = 22,414 • 10-3 m 3 /mol. Presupunem ca gazul trece, printr-o transformare generala, Intr-o
stare oarecare de parametri p, T. in acest caz, ecuatia transformarii generale is forma Cv = -
2- • R =12,471)/(mol-K).
p-u •Vg ,u- p•Vi,
To De aici, folosind relatia lui R. Mayer, Cp = Cv +R , rezulta ca

Expresia din stanga semnului egal este o constanta universals (nu depinde de natura gazului), care se noteaza 5

C = - .R = 20,7851/(mol•K).
cu R si este numita constanta universals a gazeloe P 2

Po 'V o = (8,314510 ± 0,000070) JAmol•K) ~ 8,314 J/(mol • K).


R
To

32 33
Raportul y = Cp/Cv este numit, din motive care vor deveni dare in partea finala a acestei sectiuni, exponent Exercitiul 1.4.2. Intr-un vas de volum constant se AA o cantitate de oxigen de masa m = 1 g si caldura
adiabatic. Obtinem: specifics izocora c v = 700 J/(kg•K) la temperatura t = 27 °C si presiunea p i = 100 kPa. Aflati caldura
5 VOMPROM Q necesara pentru incalzirea oxigenului, astfel incat presiunea sa sa devina p 2 = 200 kPa.
pentru gaz monoatomic: Y = — .1,667 . Solutie: Vom folosi expresia caldurii
Tabelul 1.4.1. Calduri molare - valori experimentale 3
Q= m • cv • (T2 — Ti ).
In mod analog, se obtine: Transformarea fiind izocora, legea transformarii permite sa scriem
Gazul Cv CP

ca.
Wrnol•K)] 0/mol•K)] pentru gaz biatomic: Cv = --5-- •• R = 20,785 Mmol•K) T2 = 7-1 • R2-
2
Pi
7
He - monoatomic 12,47 1,667 C = • R = 29 099 Mmol•K)
20,78 13 -2- , Din aceste doua relatii rezulta ca Q = m• c v •Ti • P2
Ar - monoatomic 12,47 20,78 1,667
P1
y= —
5 =1,400 •
H2 biatomic 1,407 Dar T1 = t1 + To = 300,15 K. Atunci
-
20,42 28,74
N2 - biatomic 20,76 29,07 1,400 J ( 200 kPa \
02 biatomic 1,394 Q =10 kg • 700 300,15 K • = 0,7.300,15 • 2 J = 420,2 J .
-
21,10 29,41 Aceste valori teoretice trebuie comparate cu valori le kg • K 100 kPa
experimentale pentru a valida sau infirma ecuatiile
In transformarea izobara presiunea este constants, deci:
calorice de stare pe care le-am utilizat (tabelul 1.4.1).
Lif = p • (V1 Vi).
Comparand valori le teoretice cu cele experimentale constatam ca ecuatiile calorice de stare, deduse pentru Folosind aici ecuatia termica de stare, p• V = v • R• T, pentru starile initials, i, si finala, f, se obtine expresia
gazul ideal monoatomic §i, respectiv, biatomic, sunt valabile cu o bung aproximatie si pentru gazele reale.
Vom aplica in continuare primul principiu al termodinamicii in studiul transformarilor simple ale gazului ideal. = v • R•(Tf — T).
In transformarea izocora volumul este constant, AV = 0, deci Conform definitiilor coeficientilor caloric, se poate scrie
L ;f = 0 . Qif = V • C p • (T1 = m• C p • (T1 Ti ) •

Atunci, conform primului principiu


AU= Qif • Utilizand aceste doua ultime expresii in ecuatia generals a primului principiu se &este cä
Folosind aceasta relatie si definitiile caldurii molare si caldurii specifice se poate scrie
De aici, folosind relatia lui R. Mayer, se obtine
AU = Q11= v • Cv(Tf- Ti) = rn • CV (Tf -
AU = v-Cv • (Tt- — Ti ) = m • cv • (7-t- Ti ) .

Exercitiul 1.4.1. Pentru a incalzi izobar cu AT = 5 K o cantitate de oxigen de masa m = 2 kg este


necesar sa se transmits gazului caldura Q = 9,16 kJ.
AflaIi: a) caldura specifics izobara cp a oxigenului; b) lucrul mecanic L efectuat de gaz in cursul Conform primului principiu rezulta atunci ca
dilatarii izobare; c) varialia AU a energiei inerne a gazului in procesul considerat. L,f = Q.
Folosind ecuatia termica de stare si relatia In x = 2,3 Ig x se poate arata ca
Solutie: a) Din definitia caldurii specifice obtinem:
V V
1 Q 1 9160 J Lif = Qif = v • R • T •In = 2,3-v•R•T•Ig
Cp = - • - = = 916 J/(kg • K).
m AT 2kg 5K

b) Pentru lucrul mecanic folosim expresia In transformarea adiabatica, prin


Qif
Ecuatia transformarii adiabatice are forma
L=v•R• V —T)=-(27 •R-AT= 2kg •314• • 5 K = 41570 = 2,598 J 2,6 kJ .
mol • K 16 p • V Y = constant,
32.10 -3 kg 8 '
mol
unde raportul y = Cp/Cv este numit exponent adiabatic.
c) Conform primului principiu AU = Q— L = 9,16 kJ — 2598 J = 6562 J 6,56 kJ.

In transformarea izoterma temperatura este constants, deci


AU = 0.

35
Observaiii: Exercitiul 1.4.4. Aflati lucrul mecanic L efectuat de 1 kmol de gaz ideal intr-o transformare adiabatica
1) Ecuatia transformarii adiabatice a fost obtinuta in de Ia presiunea p1 intre volumele V1 si V2 . Se da coeficientul adiabatic y.
1823 de Simeon-Denis Poisson.
Aplicatie: p 1 = 1 bar; Vi = 10 cm 3 ; V2 = 20 cm 3 ; y = 1,4.
2) Exponentul adiabatic este supraunitar; asa cum am
vazut, pentru gazul monoatomic y = 5/3, iar pentru cel Pf • Vf
Solutie: Lucrul mecanic in transformarea adiabatica poate fi scris in forma Lif =
biatomic y= 7/5. y –1 •
3) deoarece y > 1, in procesul adiabatic presiunea
variazA in fungie de volumul V mai rapid decat in L= p 2V2Insituai dnproblemarelati precdentaisforma
transformarea izoterma. De aceea, curba reprezentativa y-1
a transformarii adiabatice, numita adiabata, este
inclinata mai puternic decat izoterma (fig. 1.4.1). In (1/1 Y
Din ecuatia transformarii adiabatice pyiY = p 2 V2Y rezulta ca 132 = p l •
consecinta o adiabata o izoterma se intersecteaza

V2 )
intr-un singur punct.
Folosind ecuatia termica de stare, ecuatia transfor- Folosind aceasta expresie se obtine pentru lucrul mecanic relatia
marii adiabatice poate fi rescrisa astfel r-1
1-
T VY -1 = constant,
• V2
L= = 0,6 j.
y –1
1 —y
La calculul numeric se foloseste egalitatea 2" = 1,3195.
T • p Y = constant.

Exerciliul 1.4.3. Deduceti cele dou.4 relatii de mai sus. 4- Exercitiul 1.4.5. Un corp de pomp vertical de sectiune 5, prevazut cu un piston mobil de masa M,
contine masa m de azot la temperatura t1 . Presiunea atmosferica este pa . Gazul suferA o incAlzire
Folosind ecuatia transformArii adiabatice se poate arata ca izobar 'Dana la temperatura T2 , dupA care pistonul este blocat si corpul de pomp este pus in legatura
Lit.= Pf •Vf 131 *Vi cu un vas de volum V2 continand azot la presiunea p2 si temperatura T2 . AflaIi a) inaltimea h 1 lap de
y-1 baza corpului de pompa Ia care se afla initial pistonul, b) lucrul mecanic L efectuat de gaz in cursul
incalzirii izobare, c) presiunea final pf, dupa stabilirea legaturii intre corpul de pomp si vas.
Folosind apoi ecuatia termicA de stare pentru starile initiala, i si finala, f, se poate rescrie aceasta relatie in
,

forma Aplicatie: S= 0,01 m 2; M = 50 kg; m = 14 g; = 27 °C; pa = 1 bar; T2 = 400 K; V2 = 3 dm 3; p2 = 4.105 Pa; g = 10 m/s 2 .
v•R Solutie: In starea 1 (fig. E 1.4.5) ecuatia de stare se scrie in forma
Lif = (Tf .

y-1
pi • S • h = 111 R (t i + To )
• •

Dar, conform relatiei Iui R. Mayer, =C , deci L1f = -V ° CV (Tf Ti) •


–1
m t+ To
T
au = v• Cv (Tf – = rn-cv --Ti ). de unde se obtine pentru h expresia h=— •R •
Atunci, conform primului principiu al termodinamicii pi • S
Rezultatele obtinute mai sus sunt sintetizate in tabelul 1.4.2.
Tabelul 1.4.2
Conditia de echilibru pentru piston (in starea 1)
p a •S+M•g=p 1 -5 permite rescrierea expresiei lui h
a
Marimea Lit'
Qif AU –= U f - U;
Procesul in forma
m t 1O
+T = 0831 m.
h= •R •
izocor 0 v - cV • (Tf –
T.1 ) V • Cv • (Tf— T.; ) pa •S+M-g
Expresia lucrului mecanic efectuat in transformarea
izobar 1 2 este h
izobar v - R • (Tf — Ti ) v • Cp • (Tf — T.1 ) V• Cv • ( Tf — Ti )
L= • R • 1T2 —(t 1 + To )l= 415,7)
v v 0
• Fig. E 1.4.5
izoterm v-R•T•In--f- v•R•T•In –I:
Vi Vi In starea 2 gazul are aceeasi presiune ca in starea 1
M•
adiabatic — v • Cv • ( Tf — Ti ) 0 v• C V • (Tf — T.1 ) = Pa + — 1,5 .10 5 Pa si ocupa volumul 1/;h = S • • T2 = 11,08 •10 -3 m 3 .
t i +To

37
1 .4.1 . Procese politrope Transformari de stare de agregare

tDefinitie: Se numeste proces (transformare) politropa, procesul unui sistem termodinamic Inchis (v=constant) 1.5.1. Topirea solidificarea
in care caldura molarA rAmane constants.
Corpurile pot exista in trei stari de agregare: solids, lichicla si gazoasa.
Legea dupS care se defasoarA un astfel de proces este: pV" =constant (1), unde n este indicele politropic si
este o constants care poate Iua valori in intervalul (-00, 00). Definitie: Se numeste topire fenomenul de trecere a unei substante din stare solids in stare lichida.
Daca de doreste exprimarea dependentei volumului gazului de temperatura sa Intr-un proces politrop, se
poate elimina presiunea din ecuatia (1) cu ajutorul ecuatiei termice de stare si se obtine relatia:
rDefinitie: Se numeste solidificare (sau cristalizare) fenomenul de trecere a unei substante din stare lichicIA
TV " = constant ( 2 ) stare solids.
Daca de doreste exprimarea dependentei presiunii gazului de temperatura sa intr-un proces politrop, se poate
elimina volumul din ecuatia (1) cu ajutorul ecuatiei termice de stare si se obtine relatia: Experimental se constata
1) topirea are loc cu absorblie de caldura din exterior, iar solidificarea cu cedare de caldura in exterior;
(3)
p l-fi T n =constant
2) in timpul topirii substantelor cristaline temperatura rat-Wane constants, Ia o valoare numita temperatura de
Pentru valori corespunzAtoare ale lui n se pot obtine din ecuatia (1) legile proceselor simple ale gazului ideal. topire; aceste substante cristalizeazA tot Ia o temperaturS constants, numita temperatura de cristalizare, egala cu
Reprezentarea grafica in coordonate (p,V) a ecuatiei (1), pentru diferite valori ale lui n se afla in figura 1.4.1.1. temperatura de topire;
Variatia energiei interne Intr-o transformare politropa se calculeaza cu relatia: AU = vC v AT (4) 3) substantele amorfe (cum este, de exemplu, smoala) nu au o temperatura precise de topire: prin incalzire ele se
inmoaie treptat si devin din ce in ce mai fluide, pe masura ce temperatura lor creste.

PA Observalie: Temperatura de cristalizare este influentata de dizolvarea unor substante. De exemplu, o solutie
n proces izocor, V = ct
saturate de sare de bucatarie in ape ingheatA Ia aproximativ –20 °C.

n = — 1, proces liniar, p = ct V in figura 1.5.1.1 este ilustrata comportarea Ia


incalzire (si topire) a unei substante cristaline (curba a)
si a unei substarqe amorfe (curba b).
n = 0, proces izobar, p = ct In timpul topirii unei substante cristaline temperatura
ei rAmane constants (segmentul AB din figura 1.5.1.1).
n = 1, proces izoterm, pV = ct Aceasta inseamna ca energia cinetica medie a
moleculelor substantei ramane constants. Caldura
n = y, proces adiabatic, pVY= ct primita din exterior este „cheltuita" in Intregime pentru
ruperea legaturilor din reteaua cristalina, pentru cresterea
distantelor intermoleculare, deci pentru cresterea, in
V
• Fig. 1.4.1.1 • Fig. 1.4.1.2 exclusivitate, a energiei potentiale a sistemului de
molecule. De aceea caldura primita din exterior in timpul
topirii este numita caldura latenta de topire.
Se poate demonstra ca pentru calculul lucrului mecanic (mai putin in transformarea izoterma), este valabila
relatia: Observatie: In punctele de pe segmentul AB substanta aflata in stare solids coexists cu substarla aflata in stare
– v ,T ) lichidA.
L= (5
n –1 Topirea este un proces reversibil. De aceea in procesul invers, solidificarea, caldura cedatA exteriorului —
Caldura schimbata de sistem cu mediul se calculeaza cu relatia:
numita caldura latenta de solidificare — este egala, in modul cu caldura latenta de topire.
Q = vCAT (6)
unde C este caldura molars a procesului respectiv. Definitie: Se numeste caldura latenta specifics de topire (solidificare) izoterma, mArimea fizica scalars X
p definite de relatia
Din relatiile (4) si (5), utilizand si relatia Robert Mayer se poate demonstra ca: n
–C v
xt =
Un caz particular de proces politrop este cel al procesului liniar in coordonate (p,V), reprezentat in figura m
1.4.1.2 si desfSsurat dupa legea: p = constant • V
1
unde:
Exercitiul 1.4.1.1. Stabiliti expresiile L, y si V pentru procese liniare in coordonate (p, V) utilizand – xt este caldura latenta specifics de topire (respectiv, de solidificare), [Xt]si = )/kg;
relatiile (4), (5) si (6). – Q este caldura latenta de topire (respectiv, de solidificare) a masei m de substanp, [Q s, = J, [m] s , = kg.

38 39
Observatie: Caldura latenta specifica de topire (respectiv, de solidificare) si temperatura de topire sunt marimi 1.5.2. Vaporizarea condensarea
caracteristice pentru fiecare substanta.
(Definitie: Se numeste vaporizare fenomenul de trecere a unei substante din stare hd le vapori.)
Din relatia de definitie precedents se obtine expresia caldurii (latente) schimbata de substanta cu exteriorul in
timpul topirii, respectiv, Definitie: Se numeste condensare fenomenul de trecere a unei substante din stare de vapori in stare Uchida.
Q = X, • m
Experimental se constata
07:401-1,44%
Exercitiul 1.5.1.1. Aflati caldura Q necesara pentru a transforma in apa Ia temperatura de 100 ° C 1) vaporizarea are loc cu absorbtie de caldura din exterior, iar condensarea cu cedare de caldura in exterior;
2) in timpul vaporizarii temperatura ramane constants, Ia o valoare numita temperatura de vaporizare; vaporii
cantitate de gheata de masa m = 100 g, aflata initial Ia temperatura de t o = —10 ° C. Se dau: caldura
specifica a ghetii cg = 2090 J/(kg•K), caldura latenta specifica de topire a ghetii X t = 3,35.10 5 J/kg unei substante condenseaza tot Ia o temperatura constants, numita temperatura de condensare, egaia cu temperatura
de vaporizare.
caldura specifica a apei c a = 4181 J/(kg•K).
In timpul vaporizarii unei substante, temperatura ei ramane constants. La temperatura de vaporizare moleculele
Solutie: Primind caldura din exterior, gheata se incalzeste de la temperatura initials pang Ia 0 ° C, apoi
din lichid au o anumita energie cinetica medie. Unele dintre molecule au insa o energie cinetica suficient de mare
se topeste la 0 ° C si, in final, apa rezultata din topire se incalzeste pang la 100 ° C. Caldurile primite de sistem, din
pentru a invinge fortele de coeziune si pot iesi din lichid in spatiul liber de deasupra. Dar, deoarece lichidul este
exterior, in timpul acestor trei etape sunt:
parasit de moleculele cu energie cinetica mare, scade energia cinetica medie a moleculelor din lichid; ar trebui, in
consecinta, sa scads si temperatura. Caldura primita din exterior este „cheltuita" in Intregime pentru mentinerea
Q, = m • cg .(0—to )= 0,1kg •• 2090 .10K = 2090 J constants a temperaturii si deci a energiei cinetice medii a moleculelor de lichid, ceea ce asigura continuitatea
kg •K
procesului de vaporizare. Deci, de fapt, deoarece temperatura ramane constants, caldura primita din exterior in
timpul vaporizarii serveste numai la invingerea fortelor de coeziune si de aceea, ea este numita caldura latenta de
Q2 = X, • m=3,35.10 5 -- 0,1kg=33500J, ,

kg vaporizare.
Vaporizarea este un proces reversibil. De aceea, in procesul invers, condensarea, caldura cedata exteriorului —
Q3 = m•ca .(100-0)=0,1kg• 4181 .100K = 41810J. numita caldura latenta de condensare este egala, in modul, cu caldura latenta de vaporizare.

kg•K

Atunci, caldura Q ceruta de problems este Definitie: Se numeste caldura latenta specifica de vaporizare (condensare) Ia temperatura constants,
Q = + Q2 + Q3 = 77400 J. fizica scalarsv X definita de relatia

In general, prin topire, datorita cresterii distantelor


VA V intermoleculare, volumul corpului creste (fig. 1.5.1.2-a)
si, corespunzator, densitatea scade. unde:
In acest caz se constata experimental ca: atunci —;& este caldura latenta specifica de vaporizare, [Xv]s, = J/kg;
and topirea are loc la o presiune mai mare temperatura —Q este caldura latenta de vaporizare (respectiv, de condensare) a masei m de substanta, [C2] 51 = I, [m]si = kg.
de topire este mai ridicata.
Exists insa si exceptii: gheata, bismutul, aliajele de Observatie: Caldura latenta de vaporizare si temperatura de vaporizare sunt marimi caracteristice pentru fiecare
O (b)
plumb cu stibiu. In cazul acestor substante se constata substanta.
experimental cä:
opire t ttopire t Din relatia de definitie precedents se obtine expresia caldurii (latente) schimbate de substanta cu exteriorul in
— prin topire volumul lor scade (fig. 1.5.1.2-b) si,
• Fig. 1.5.1.2 corespunzator, densitatea creste (0 peatA = 950 kg/m 3 , timpul vaporizarii, respectiv, condensarii:
Papa = 1000 kg/m 3 ); Q =x,,•m .
—atunci cand topirea are loc la o presiune mai mare In functie de conditiile in care are loc vaporizarea se pot identifica urmatoarele situatii:
temperatura de topire este mai scazuta.
Tabelul 1.5.1.1 Tabelul 1.5.1.2 Din cele de mai sus rezulta ca indicarea temperaturii
de topire pentru o substanta trebuie insotita de precizarea in vid
Substanta Temperatura Substanta X, (kJ/kg) presiunii Ia care se realizeaza topirea. In volum limitat
de topire (°C)
Concluzie: topirea si solidificarea substantelor cristaline
,
in atmosfera gazoasa
Mercur —39 Mercur 11
se realizeaza la temperatura constants, Baca presiunea Vaporizare
Gheata 0 Plumb 23,1
ramane constants.
Plumb 327 Cupru 214 Ia suprafata lichidului
Argint 960 Fier 270 In tabelul 1.5.1.1 sunt prezentate cateva temperaturi (evaporare)
de topire la presiune atmosferica normala, iar in tabelul in volum nelimita
Fier 1530 Gheata 334
1.5.1.2 sunt date valorile caldurii latente specifice de in tot volumul lichidului
topire pentru cateva substante. (fierbere)
Fig. 1.5.2.1

40 41
1 .5.2.1 .Vaporizarea in vid Vaporizarea in atmosfera gazoasa, spre deosebire de vaporizarea in vid, se realizeazA lent.

Intr-un vas cu mercur se introduc mai multe tuburi Experimental se constata cä presiunea vaporilor saturanti este independents de existenta altor vapori sau gaze in
barometrice (fig. 1.5.2.1.1). In tubul 2 se introduce, incinta care ii contine.
folosind o pipets curbata, o cantitate mica de eter. Avand
o densitate mai mica, eterul se ridica Ia suprafata Observittie Primul care a facut aceasta constatare a fost John Dalton (1766 - 1844).
mercurului din tub. Se constata ca eterul se vaporizeaza
(in vid) instantaneu si nivelul mercurului din tubul 2
coboara. In tubul 3 se introduce o cantitate de eter un ACTIVITATE EXPERIMENTALA — EVAPORAREA
pic mai mare. Se constata ca nivelul mercurului din
tubul 3 coboara ceva mai mult. In tubul 4 se introduce Turna;i cantitati egale de acetone in mai multe vase deschise avind ariile bazelor diferite. Observati modul in
o cantitate si mai mare de eter. Se constata Ca nu se care are loc vaporizarea. Ce constatati?
mai vaporizeaza Intreaga cantitate de eter si ca nivelul
mercurului din tub coboara si mai mult. In tubul 5 se Experimental se constata cä vaporizarea (in aer liber) se face cu atat mai rapid cu cat suprafata libera a
introduce o cantitate si mai mare de eter. Se constata Iichidului este mai mare.
ca ramane nevaporizata o cantitate mai mare de eter, Aceasta constatare arata ca vaporizarea (in aer liber) se face Ia suprafata Iichidului. Acesta este fenomenul de
dar ca nivelul mercurului ramane (aproximativ) acelasi evaporare.
ca in tubul 4.
Experimental se constata cä
Concluzii
— evaporarea are loc Ia orice temperatura;
—vaporizarea in vid este instantanee;
— viteza evaporarii creste cand creste temperatura;
—vaporizarea in vid continua pang cand presiunea vaporilor atinge o valoarea maxima pm.
— in timpul evaporarii temperatura Iichidului scade.
Cand presiunea vaporilor este egala cu p m vaporii sunt numiti vapori saturanii. In acest caz vaporii sunt in Observatii:
echilibru cu lichidul din care provin: inaltimea coloanelor de eter din tuburile 4 si 5 nu se modifica in Limp (fig. 1) Energia cinetica medie a moleculelor de lichid depinde de temperatura. La o temperatura mai mare energia
1.5.2.1.1). Aceasta inseamna ca, in fiecare secunda, numarul de molecule care trec din lichid in gazul de cinetica medie este mai mare. De aceea numarul moleculelor care au energia cinetica suficient de mare pentru a
deasupra este egal cu numarul moleculelor care trec din gaz In lichid. La nivel molecular echilibru) lichid — putea traversa stratul superficial al Iichidului, realizand lucru mecanic impotriva rezultantei fortelor intermoleculare,
vapori saturanti este deci un echilibru dinamic. este mai mare, deci viteza de evaporare este mai mare. Dar si la temperaturi scAzute, cand energia cinetica medie
este mai A mica, exists molecule (mai putine) care au energia cinetica suficient de mare pentru a putea parasi
Definitie: Se numesc vapori saturanfi vaporii aflati in echilibru dinamic cu lichidul din care provin. lichidul. In consecinta, evaporarea are loc Ia orice temperatura si este mai rapids Ia temperaturi mai marl.
2) Moleculele care parasesc lichidul in cursul evaporarii au energii cinetice mai marl decat energia cinetica
Experimental se constata medie. De aceea in cursul evaporarii valoarea energiei cinetice medii scade si, corespunzator, scade si temperatura
Iichidului.
1) presiunea vaporilor saturanti nu depinde de masa
lichidului si nici de masa vaporilor afla0 in contact cu
lichidul din care provin;
2) Ia temperatura constants, presiunea vaporilor ACTIVITATE EXPERIMENTALA — FIERBEREA
saturanti nu depinde de volum (fig. 1.5.2.1.2-a): cresterea
volumului conduce la vaporizarea unei cantitati Veti face observatii asupra unei cantitati de ape pe
suplimentare de lichid, iar scaderea volumului Ia care o yeti incalzi [Dana Ia fierbere.
condensarea unei cantitati de vapori, dar nivelul coloanei
de mercur nu se schimba; Materiale necesare
3) presiunea vaporilor saturanti depinde de Vas termorezistent, ape, arzator (spirtiera, resou),
temperatura (fig. 1.5.2.1.2-b); sits azbest, trepied cu tija si cleme pentru fixarea vasului
4) la temperatura constants, presiunea vaporilor cu ape si a termometrului.
saturanti depinde numai de natura Iichidului din care
provin. Procedeu experimental
Observatii: Fixati termometrul si vasul termorezistent cu ape ca
1) Cand temperatura creste, energia cinetica medie a moleculelor din lichid creste si ea si, de aceea, un numar mai
in figura AE 1.5.2.1, cu ajutorul clemelor. Termometrul
mare de molecule pot parasi lichidul si pot trece in starea de vapori. Astfel se explica cresterea presiunii vaporilor
trebuie asezat astfel Incat rezervorul sau sä se gaseasca
saturanti cand creste temperatura (fig.1.5.2.1.2-b).
in vecinatatea suprafetei apei, deasupra ei. Pentru a
2) Dependenta presiunii vaporilor saturanti de natura lichidului se explica prin faptul ca fortele intermoleculare
atinge mai repede temperatura de fierbere, utilizati
(for-tele de coeziune), deci si lucrul mecanic care trebuie efectuat impotriva rezultantei acestor forte (perpendiculars alcool etilic in amestec cu alcool medicinal in spirtiera.
pe suprafata libera a lichidului) sunt caracteristice fiecarui lichid.
Aprindeti flacara si urmalriti indicatiile termometrului,
Fig. AE 1.5.2.1
precum si ceea ce se intampla in vasul cu ape.

42 43
Atentie: pentru a nu vä accidenta, nu atinge,ti Exercitiul 1.5.2.1. Intr-o incinta vidata se introduce o picaturA de apa Ia 0 °C. Ce fractiune f din aceasta
spirtiera, nici vasul cu apa fierbinte! ingheata? Se cunosc: caldurile latente specifice de solidificare Ai g si de vaporizare X v caldura specifics c.
So Apa din picatura Incepe sa se vaporizeze. Procesul se desfasoara cu absorbtie de caldura, ceea
Pe masura ce temperatura apei creste yeti constata
ca, pe peretii vasului apar bule care contin aer si vapori ce determina desfasurarea simultana a unui proces de inghetare a apei din picatura. Aceste doua procese
de apA, ca in figura AE 1.5.2.2. Ele se maresc din ce in continua pang la consumarea Intregii picaturi de apa: o fractiune fdin ap5 a inghetat, in timp ce fractiunea 1
ce mai tare deoarece pe suprafata lor se produce s-a vaporizat. Caldura absorbit5 la vaporizare este Qp = (1 — f) • m —f
vaporizarea, practic in toata masa lichidului. unde m este masa picAturii de apa, iar caldura cedata Ia inghetare este Q. = f • m • Asg.
La un moment dat bulele se desprind de perete si
urca spre suprafata Iichidului. In drumul lor intalnesc Conform ecuatiei calorimetrice, IQ" = Qp, rezult5 ca f • m • Adg = (1 — f) • m • A v, deci f A t' .
straturi mai reci de lichid si vaporii condenseaza, ceea X g+ X v
ce contribuie la transferul adurii in toata masa apei.
Cand temperatura atinge aproximativ 93-94° (pentru
1.5.3. Sublimarea §i desublimarea. Punctul triplu
apa de la robinet), bulele reusesc sa atinga suprafata
libera a apei unde se sparg cu un zgomot specific CErei-jile: Se numeste sublimare fenomenul de trecere a unei substante din starea solids& direct, in stare de
eliberand vaporii (figura AE 1.5.2.3). Practic abia acum vapori.
are loc vaporizarea in toata masa Iichidului. Totodata
yeti putea observa condensul care apare pe peretii Definitie: Se numeste desublimare fenomenul de trecerea a unei substante din starea de vapori, direct, in starea
Fig. AE 1.5.2.2 superiori ai vasului care sunt mai reci. sob ids.
I, Ce se A intamplA cu temperatura in timpul fierberii

apei? Inregistrati intr-un tabel valorile temperaturii Observatii:


si ale timpului pentru a face observatii asupra lor. 1) Zapada si gheata sublimeaza trecand direct in vapori. Asa se explica uscarea rufelor inghetate, iarna.
• Cum credeti ca influenteala presiunea exterioara 2) Tot prin fenomenul de sublimare se explica si mirosul unor corpuri solide (sapun, detergent etc).
valoarea temperaturii de fierbere? Pentru a putea
raspunde acestei intrebari incercati urmatorul Temperaturile de topire, -Ft , de vaporizare, Tv si de punctul
triplu topire
sublimare, Ts , depind toate de presiunea exterioara, p.
experiment. Utilizati o seringa de 20 ml pentru a solidificare
aspira 3-4 ml de apa de la robinet, astfel incat sa Reprezentand grafic aceste trei dependente se obtine
ramana un volum de 1-2 ml de aer in interiorul sau. (calitativ) o diagrams ca cea din figura 1.5.3.1. Punctele lichid
solid
Astupati cu degetul sau cu un dop mic orificiul de pe curbe reprezinta stari in care substanta coexists in
seringii si trageti de piston inspre exterior. Coloana doua stari de agregare (de exemplu solids — lichicla). Ptr sublimare vaporizare
Cele trei curbe se intalnesc Intr-un punct unic, comun. condensare
de aer din interiorul seringii isi va mAri volumul, desublimare vapori
ceea ce va duce Ia micsorarea presiunii sale. Acest punct reprezinta o stare unica in care substanta
Manevra va avea ca rezultat micsorarea temperaturii coexists in toate cele trei stari de agregare. De aceea
• Fig. 1.5.3.1 tr T
de fierbere a apei pang Ia temperatura camerei si pu nctu I respectiv este numit punct triplu, iar starea unica
pe care o reprezinta este numita stare tripla. Aceasta stare, pentru sistemul gheata-apa-vapori de apa, a fost
yeti observa la un moment dat aparitia bulelor de
gaz in care se produce vaporizarea. Deci apa poate aleas5 ca stare de referinta pentru definirea temperaturii absolute si i s-a atribuit in mod conventional temperatura
de 273,16 K.
fierbe si la temperatura camerei daca presiunea
exterioara scade suficient!
1 r6. Mo oare term ce
Experimental se constata ca:
— Ia o presiune data, fiecare lichid are o temperatura Motoarele termice sunt dispozitive care efectueaza lucru mecanic daca primesc caldura rezultata din arderea
de fierbere caracteristica, constants in timpul fierberii unui combustibil.
(fig. 1.5.2.4); Daca un sistem termodinamic schimb5 caldura cu doua termostate avand temperaturi diferite se constata, asa
—temperatura de fierbere a unui lichid creste cand cum vom vedea, cä sistemul poate ceda lucru mecanic in exterior, deci poate functiona ca motor termic.
TA
presiunea exterioara creste;
— fierberea unui lichid Incepe atunci cand, prin
Defirutie: Se numeste transformare biterma o transformare in care sistemul termodinamic schimba caldura cu
ridicarea temperaturii, presiunea vaporilor sal saturanti doua termostate avand temperaturi diferite.
devine egala cu presiunea exterioara exercitata asupra
Consideram acum un motor termic care efectueaza un proces ciclic biterm in care:
suprafetei libere a lichidului.
Tfierbere a) primeste caldura Qp de la un termostat de temperatura numit sursa calda
Observatie: Apa pura fierbe, la presiunea atmosferica b) cedeaza caldura C2c (< 0) unui termostat avand temperatura Tr (< Tc) numit sursa rece.
normara, Ia temperatura de 100 ° C. La o presiune de Conform primului principiu al termodinamicii, procesul considerat fiind ciclic, AU = 0, deci sistemul cedeaza
timp 10 atm ea fierbe la 180 ° C, pentru ca Ia o presiune de in exterior lucrul mecanic: L = Qp+ Qc= Qp -
Fig. AE 1.5.2.4 4,5 torri sa fiarb5 la 0 ° C.

£14 45
Transferurile energetice care au loc in cursul unui Un alt motor in patru timpi este motorul Diesel.
Sursa calda - Tc ciclu sunt ilustrate in figura 1.6.1, unde motorul insusi Functionarea sa poate fi inteleasa folosind tot figura
este reprezentat printr-un cerc. 1.6.2 cu observa/ia cá, in locul bujiei este prezenta o
IQP
Pentru a caracteriza eficienta cu care un motor termic pomp de injectie.
transforma caldura in lucru mecanic intr-un proces ciclic In cilindru se aspira aer la presiunea atmosferica;
'Exterior biterm se defineste randamentul termic, al motorului acesta este apoi comprimat aproximativ adiabatic. Cand
L = Qp prin relatia: pistonul ajunge la capatul superior al cursei sale aerul
L este comprimat pang la presiuni de circa 50 atm, cand
Qc = ••
Qp
temperatura atinge valori de ordinul a 800 °C. Din acest
Sursa rece - Tr
moment se injecteaza combustibil (motoring) Ia presiune
Schema unui motor termic Schema unei maOni frigorifice Observalii:
• Fig. 1.6.1 1) Randamentul a fost definit ca raportul dintre „ceea
suficient de mare pentru ca acesta sa" fie pulverizat
extrem de fin la patrunderea in cilindru. Motorul Diesel
ce se obtine" (lucrul mecanic util L, cedat exteriorului) nu are bujii. Arderea combustibilului se face prin
„ceea ce se consuma" (caldura Qp obtinutA, de exemplu, prin arderea unor combustibili). autoaprinderea acestuia la contactul cu aerul foarte cald
Randamentul este dimensional si se exprima in procente. din cilindru. Ciclul de functionare real este aproximat
Din cele doua relatii precedente rezulta cad de un ciclu ideal, numit ciclu Diesel, format din doua
1Qc1 adiabate, o izobara si o izocora (fig. 1.6.4).
n=1
Qp • MaOni frigorifice
Preiau caldura Qp de la o sursa rece si o transfers
intotdeauna IC2c 1 # 0. intr-adevar, in caz contrar transformarea ciclica ar fi monoterma si sistemul nu ar putea, unei surse calde, consumand un lucru mecanic L pe care-I
conform celui de-al doilea principiu, sä cedeze lucru mecanic in exterior. Deoarece IC2cl 0, rezulta ca intotdeauna vor transforma tot in caldura, Qc pe care o transmit
injecIie si aprindere

rantlamentui unui motor termic este subunitar sursei calde. In cazul pompei de caldura se defineste 3 detenta deschiderea
i < 1. supapei

eficacitatea sa: e = IQc I , ea fiind utilizata pentru 1 de evacuare

Observatie: Randamentul termic, Ti, studiat pang aici este pur teoretic. Din cauza pierderilor, prin frecare de L
zompresie
exemplu, un motor termic are intotdeauna un randament real mai mic decat 1. admisie
Calduraprimita de un motor termic provine, de regula, de Ia arderea unor combustibili. in functie de locul incalzirea sursei calde. In cazul frigiderului interesul
unde are loc arderea combustibilului, motoarele termice se impart in doua categorii: este sa se scoata o cantitate cat mai mare de caldura evacuare
pentru racirea incintei frigorifice, deci, eficacitatea sa
a) motoare cu ardere interns (exemplu: motorul Otto, motorul Diesel);
Motorul Otto este un motor cu aprindere prin Qp
fi scanteie. Combustibilul folosit de acest motor, un se va defini ca fiind: 6 = Fig. 1.6.4. V
fi L
amestec de vapori de benzinA si aer, este aprins de o
11E A 4116* E A E AL. E Ai
scanteie electrica produsa de o bujie. Functionarea
motorului Otto este ilustrata in figura 1.6.2. 1.6.1. Ciclul Carnot
-:-, Pornind de la capatul superior al cursei sale pistonul In legaltura cu motoarele termice se pune in mod
I
c
Ii in cilindru. Supapa de admisie este deschis a", natural intrebarea: date fiind doua termostate aflate la
o r o,,-,,,
iar supapa de evacuare este inchisa. De aceea, in temperaturi diferite, care este cel mai mare randament
( ( j) , , ,i t9
do 0.4 cilindru patrunde amestecul exploziv de vapori de posibil si in ce conditii este realizat acesta?
benzins si aer. Aceasta este admisia. Cand pistonul Raspunsul la aceasta Intrebare a fost dat de Sadi
aprindere destindere ajunge Ia capatul inferior al cursei sale, supapa de
.„ Carnot, care a imaginat in 1824 un motor termic ideal,
admisia compresia timpul motor evacuarea admisie se inchide si pistonul incepe sä urce in cilindru de randament maxim. El functioneazg dupa un ciclu, 1 : izoterma
realizand o comprimare aproximativ adiabatica a numit astazi ciclul Carnot, alcatuit din patru transformari 2 >3 : adiabatA

Fig. 1.6.2 3 *4 : izoterma
substantei de lucru. Aceasta este compresia. reversibile: doua izoterme si doua adiabate (fig. 1.6.1.1).

: adiabata
Candpistonul se apropie de capatul superior al cursei sale, scanteia produsa de bujie aprinde amestecul La parcurgerea unui ciclu, substanta de lucru —v moli
exploziv, care arde foarte rapid. Atat din acest motiv cat si datorita inertiei pistonului, temperatura si presiunea de gaz ideal — schimba caldura numai cu cele doua
gazelor arse cresc foarte rapid, practic la volum constant. Pistonul coboara in cilindru si gazele arse se destind termostate. Caldura Qp , primita de la sursa calda, este:
aproximativ adiabatic. Acesta este timpul motor. Cand pistonul ajunge Ia capatul de jos al cursei sale se deschide
supapa de evacuare. Presiunea din cilindru scade rapid, practic la volum constant, pang la valoarea presiunii Q = v- R •Tc. • In --2V
atmosferice. Pistonul incepe sa urce in cilindru si sa evacueze gazele arse. Aceasta este evacuarea.
Candpistonul ajunge la capatul superior al cursei sale, supapa de evacuare se inchide, cea de admisie se Qc cedata sursei reci esteiarcldu
deschide si ciclul se repeta.
Din descrierea de mai sus reiese ca motorul Otto este un motor in patru timpi. Ciclul sail de functionare este Qc = v • R -7", • In —I
V •
aproximat de un ciclu ideal, numit ciclu Otto, format din doua adiabate si doua izocore (fig. 1.6.3). V3

46 47
Folosind aceste expresii obtinem pentru randamentul ciclului Carnot expresia
Tabelul 1.6.2.1
V
In 3
Tr V4 Transformarea Legea Caldura schimbata
11c = 1 - —
T, In V2
1 --> 2 Ti • VIY--1 = T2 • V2? -1 Q12 = °
v1

Legea transformarii adiabatice pentru transformarile 2 --> 3 si, respectiv, 4 1, se scrie in forma P2 = P3
2 —4 3
T2 T3 Q23 - V • Cv • (T3 T2 > 0
)

T, • V2Y -1 = Tr • VT-1 ,
3 --> 4 T3 • V2 1 = T4 • VI Y 1 Q34 =°
T, • Vr 1 = Tr • V4Y -1 .
Din aceste doua relatii rezulta ca: P4 _ Pi
4>11
T4 Ti Q41 = V • C v • ( Ti - T4) <0
V2 = V3
VI V4
Observatie: Pentru a stabili semnul caldurii trebuie stabilit care temperatura este mai mare. Pentru aceasta se porneste
, atunci, rezultd ca randamentul termic al ciclului Carnot este dat de relatia: de Ia faptu I ca temperatura este proportionala cu produsu I p • V, conform ecuatiei termice de stare: pV=v • R •T. Aceasta
Tr inseamna ca: in reprezentarea p V temperatura unei stari este cu atat mai mare cu cat punctul reprezentativ este mai
-

Tic = 1- 47- indepartat de axe (produsul p • V mai mare).

Ic2c1
Din aceasta expresie se constata ca randamentul ciclului Carnot reversibil nu depinde de natura substanjei de Pentru a calcula randamentul ciclului pornim de Ia relatia 1 =1 .
teorema Iui Carnot. Qp
lucru, ci numai de temperaturile celor cloud termostate. Se poate atunci enunta

I Enunt: Toate motoarele care functioneaza pe baza ciclului Carnot reversibil intre doua temperaturi date au
acelasi randament, indiferent de natura substantei de lucru.
Folosind in aceasta relatie expresiile caldurilor din tabelul 1.6.2.1 se gaseste ca

no = 1 _ 1Q411 = 1 _ T4 - = T1
T4 - -1
T1
Q23 T3 _ T2 T2 T3
Mai mult, se poate demonstra cad nici un motor care funcjioneaza Intre doua temperaturi date, nu poate avea un
T2
randament mai mare deck un motor Carnot care funcjioneaza Intre acele,* temperaturi. Aceasta inseamna ca
randamentul motorului Carnot este, in conditiile date, maxim. Observalie: Ultima expresie a fost obtinuta dandu-se fortat in factor comun temperaturile mai mici.

Observatie: Motorul Carnot este un motor ideal, el nu poate fi realizat practic. Din ecuatiile transformarilor adiabatice (vezi tabelul 1.6.2.1) rezulta ca T = T
Ti T2

Corespunzator, expresia randamentului ciclului Otto se reduce la forma 11 = 1 - - .


T2
1 .6.2. Randamentul motoarelor termice Dar, din ecuatia transformarii adiabatice 1 --> 2 rezulta ca = 1
ceea ce conduce Ia expresia
T2 Y

finale pentru randamentul ciclului Otto: 10 = 777. f .


Vom calcula randamentul ciclurilor ideale asociate
unor motoare termice reale si it vom compara, in fiecare
Exercitiul 1.6.2.1. Folosind ecuati i le transfor-
caz, cu randamentul ciclului Carnot. Vom considera:
marilor din tabelul 1.6.2.1 aratati ca T1 si T3 p
adiabate a) ciclul Otto; b) ciclul Diesel; c) ciclul Rankine (turbina
sunt temperaturile extreme - minima si,
cu aburi). respectiv, maxima atinse Ia parcurgerea
Consideram ciclul Otto (fig. 1.6.2.1). Presupunem
ciclului Otto.
cad raportul de compresie este c = V 1 /V2 . Pentru calculul
randamentului vom adopta metoda, generala, de a 1
Dar, T2 <T3 - >-- > - 1- - <1- -

intocmi in prealabil un tabel cum este aici tabelul T2 T3 T2 T3 T2 T3


V2 Vi V 1.6.2.1. < 11c-
Fig. 1.6.2.1
Deci: randamentul ciclului Otto este mai mic decat
randamentul ciclului Carnot care func,tioneaza Intre
Fig. 1.6.2.2 V2 V3 V1 V
temperaturile extreme Ti s i T3 atinse la parcurgerea
ciclului Otto.

48 49
Consideram acum ciclul Diesel (fig. 1.6.2.2). Vom calcula randamentul 11 D al ciclului Diesel In functie de
Tabelul 1.6.2.3
rapoartele de compresie E = Vi /V2 si p = V3/V2 .
Pentru calculul randamentului Intocmim mai Intai tabelul urmator:
Transformarea Legea Caldura schimbata

Tabelul 1.6.2.2 Pi = P2
1 --> 2 Q12 = V • Cv • ( T2 — TO > 0
Ti T2
Transformarea Legea Caldura schimbata
V1 - V3
___
1 -> 2 2-> 3 Q23 = V • Cp • (T3 — T2) > 0
Ti • V1Y-1 = T2 ' V2Y-1 Q12 = ° T2 T3

V2 V3 3 --> 4
= _— P2 • V3Y = P1 • V)I1 Q34 = °
2-33 Q23 = V • Cp ' (T3 — T2 ) > 0
T2 T3
V4 = V1
3 ---> 4 T3 • V3 1 = T4 • V1Y-1 Q34 = 0 4 -> 1 Q41 = V e Cp • (T1 — T4) < °
T4 Ti
P4 _ P1
4 --> 1 T4 -r, Q41 = V • Cv • ( Ti — T4) < 0 Observati cad Ia parcurgerea ciclului Rankine sistemul schimba caldura cu exteriorul pe parcursul a trei
transformari: 1 ---> 2, 2 -> 3, 4 ---> 1. Intr-un astfel de caz, formula de pornire pentru calculul randamentului se scrie
I C2 c I . In forma
Pentru a calcula randamentul ciclului Diesel pornim de la relatia 11 = 1
Qp
Folosind in aceastaelatie
r urilor din tabelul 1.6.2.2 se &este Ca
expresiile cald =1 E 1 Qc 1 .
Qp
T4
1 Folosind In aceasta relatie expresiile caldurilor din tabelul 1.6.2.3 se obtine
1 Q41 1 = 1 T4 - 7-1 = T T11
11D = I y(T4 - T1 )
Q23 y • (T3 -7-2 ) T2 (T • T1 R = 1- 1 Q411 =1
- -1
Q12 4- Q23 (T2 — y(T3 - T2 )
\ T2
De aici, Band forlat In factor comun temperaturile mai mici, se &este ca
Si aici, ultima expresie s-a obtinut dandu-se forlat in factor comun temperaturile mai mici.
r
Exercitiul 1.6.2.2. Folosind legile transformarilor din tabelul 1.6.2.2 al -MO ca
°
T4
Y. 'T
IA
1
Ti 1 T3 =p T4 = py ■ T1 =1
I1R = 1—
T2 6 Y-1 T2 (T2 T2 T2 (T3+y.
T1 • +y- T2 • 3 -1
Folosind aceste relatii se obtine expresia finala a randamentului ciclului Diesel T1 \ T2 T1 T2

= 1-- P ? -1 Exercitiul 1.6.2.4. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.3. aratati CS
(1) 1)
Y • Ey-1 T4 = 6, T3 = p , T2 = (Ey
Exercifiul 1.6.2.3. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.2 aratati ca T1 si T3 sunt temperaturile T1 T2
extreme atinse la parcurgerea ciclului Diesel. Randamentul ciclului Carnot care funcOoneaza Intre
Folosind aceste relatii se obtine pentru randamentul ciclului Rankine expresia finala
temperaturile extreme Ti (minima) si T3 (maxima) este dat de relatia
T1 T1 T2 1 (8-1)
11R =
11c = — = I — -r = I
7— • ---- y-1 • . ( \Y
T3 2 3 p
— • [y•(p -1)+1]-1
0) )
Aplica0e numerica: E= 10, p = 2, y = 1,40. Atunci:
Exercitiul 1.6.2.5. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.3, aratati ca T 1 si T4 sunt
Ti p = 0,534; TI D = 53,4%; temperaturile extreme atinse Ia parcurgerea ciclului Rankine. Randamentul ciclului Carnot care
= 0,801; = 80,1% (> funclioneaza Intre temperaturile extreme T1 (minima) si T4 (maxima) este dat de relatia
ad i abata Ti 1
Ultimul ciclu pe care II vom studia este ciclul Rankine
11c = I = I - •
(fig. 1.6.2.3), care aproximeaza ciclul real de functionare I4
a turbinei cu abur. Vom calcula randamentul 11 R al ciclului Aplicatie numerica: E= 3, p = 2, y = 1,40. Atunci
Rankine In functie de rapoartele de compresie E = si 4 11 R = 0,134; 11 R = 13,4%;
p = V3/Vi . Si In acest caz intocmim mai Intai tabelul urmator: * Fig. 1.6.2.3 V1 V4 V
= 0, 667 ; 11c = 66,7% (> TIR)*
50 51
r

Aplicatia permite fixarea unui dintre parametrii p,


1.7. Al &ilea principiu ,: .
al termodinamicii V sau T si observarea dependentei celorlalti doi. Puteti
modifica setul de coordonate utilizat pe axe pentru a
Conform primului principiu, daca un sistem termodinamic sufera o transformare ciclica (AU = 0), atunci vizualiza dependenta unui parametru de altul in
Q L = 0.

conditiile and al trei lea ramane constant (fig. 1.7.1.1).
Sunt posibile trei situatii: La adresa: http://www.nahliksoft.com , in link-ul
a) L = Q = 0 sistemul nu schimba cu exteriorul nici lucru mecanic si nici caldura; download, yeti gasi o versiune demonstrative (trial),
b) L = Q > 0 sistemul cedeaza exteriorului lucru mecanic si primeste caldura de la acesta; valabila 30 de zile a unui laborator virtual intitulat
c) L = Q < 0 — sistemul primeste lucru mecanic din exterior si cedeaza caldura acestuia. Virtual Physics. Aplicatia Thermodynamics (fig. 1.7.1.2)
va permite sa vizualizati miscarea de agitatie termica
Dace ar fi realizat cazul b) se spune Ca sistemul termodinamic functioneaza ca un motor termic in fiecare in gaze, traiectoria unei molecule si amestecul a doua
ciclu sistemul primeste caldura din exterior si cedeaza acestuia un lucru mecanic L = Q. Aceasta inseamna ca ar gaze diferite (fig. 1.7.1.3).
avea loc o transformare integrals a caldurii in lucru mecanic. Pentru aceasta, ar fi suficient ca sistemul sa
schimbe caldura cu un singur termostat. La adresa: http://www.hazelwood.k12.mo.us/
Analizand functionarea masinilor termice, Sadi Carnot (1796-1832) a ajuns, in anul 1824, la concluzia CA ele —grichert/sciweb/applets.html yeti gasi mai multe
nu pot functiona daca schimba caldura cu un singur termostat, deci ca este imposibila transformarea integrals a aplicatii care permit studiul fenomenelor termice, Va
• Fig. 1.7.1.3
caldurii in lucru mecanic. trebui sa lucrati online, deci trebuie sa dispuneti de o
conexiune Internet bung. Sectiunea Thermo Equilibrium,
permite studiul virtual al difuziei la amestecul a doua
( Definitie: Se numeste transformare monoterma o transformare in care sistemul termodinamic schimba caldura
gaze cu temperaturi diferite, precum si stabilirea '

cu un singur termostat.
........... echilibrului termic. Sunt propuse sapte experimente de
Virtual Labs
amestec de gaze, cu vizualizarea microscopica a A Simulation%
Formularea Thomson
comportamentului lor si recomandam efectuarea bt
Al doilea principiu al termodinamicii afirma tocmai imposibilitatea transformarii integrale a caldurii in lucru
intregului set propus (fig. 1.7.1.4 si (fig. 1.7.1.5)).
mecanic in transformari ciclice monoterme reversibile.
Enunt: 0 transformare ciclica monoterma reversibila, avand ca unic rezultat final transformarea integrals in
I lucru mecanic a caldurii absorbite de la un termostat, este imposibila. Thertatody

Observatii: it 1 lItyrs ton*.

1) Al doilea principiu al termodinamicii afirma imposibilitatea transformarii integrale a caldurii in lucru mecanic alit ...ye ,
- 0.4
tt,op .1644
numai in cazul transformarii monoterme ciclice reversibile. In cazul unei transformari monoterme deschise cum AA., 0,-to ,Stwitat Atvt,,Afkottttlm.,...1.gottrottwo,
4, 1 • F
este, de exemplu, transformarea izoterma, aceasta transformare este posibila: AU = 0 si L = Q (conf. 1.4). , • TokogotwouttkNiftek.wo

2) Faptul ca lucrul mecanic poate fi disipat complet sub forms de caldura in timp ce caldura nu poate fi transformata
N ,Y14

integral in lucru mecanic constituie o asimetrie esenfiala a naturii.


Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii, intr-o transformare ciclica monoterma • Fig. 1.7.1.4
L=Q<
.
Pornind de aici se poate arata ca, daca transformarea ciclica monoterma este si reversibila, atunci
-Votoki.,04.tn

Lrev = Qrev = 0 • '

Formularea Clausius mar.,


Attaityttatty.,gt.otott Ydd
—""it
Atunci cand sunt puse in contact termic cloud corpuri cu temperaturi diferite, caldura trece de la sine, de la
corpul mai cald la cel mai rece. • Fig. 1.7.1.1
Enunt: Este imposibil un proces in care caldura sa treaca, de la sine, de la un corp cu o temperature data la un
corp mai cald.
Acest principiu nu exclude functionarea masinilor frigorifice unde se intervine din exterior pentru trecerea •

caldurii de la un corp rece la unul mai cald. Opt


14, Y.4 Ih N1C1r1N IKYIF Ilfmf !Noy yl 44, 11 11a 4.1div ka. if

Experinteltul Instructions
.ht .
n. the srH tliff.r.t.trraarsilar.e...d. To .16 ate dr;zaia, b.

Pro ?et-. s ra. ,711 ft7,71 .1.1.t.n wdx r each t6.

1.7.1. Experimente virtuale lw order for this rdlontaonn>A preperbrm. due rke v.er mat b. doing vie ovaluant.

175 )l nri

Lansam, de fapt, o invitatie pentru a vizita si a efectua niste experimente in laboratoare virtuale, online sau Co on,

direct pe computerul vostru prin download de versiuni freeware sau trial. Invitatia poate fi considerate tema
facultative pentru acasa sau se poate desfasura la scoala intr-un laborator dotat cu calculatoare.
Pentru inceput yeti verifica legile gazelor utilizand o aplicatie gratuita pe care o puteti gasi si efectua
download la adresa: http://www.physicslab.co.uk/, in link-ul http://www.physicslab.co.uk/gas.htm • Fig. 1.7.1.2 • Fig. 1.7.1.5

52 53
c. scade in Incalzirea izocora
ACTIVITATI DE EVALUARE d. este nula in procese ciclice
5. Dublarea densitatii unei mase constante de gaz ideal se poate realiza prin:

Formula i Nispunsuri pentru urrnatoarele intreicari:


a. dublarea presiunii
b. scaderea la jumatate a volumului
1
c. dublarea volumului
1. Ce este agitajia termica? 12. Ce este un termostat? d. scaderea la jumatate a presiunii
2. Ce este unitatea atomics de masa? 13. Ce intelege/i prin scary de temperatura?
3. Ce este constanta lui Avogadro? Care este valoarea ei? 14. Cum se enurla le ea Boyle-Mariotte?
4. Ce este masa molara? 15. Care este formularea primary a principiului intai al Explicati utilizandi iifi7icii pe care i i ►tudiat in acest capitol:
5. Ce este un sistem termodinamic? termodinamicii?
6. Cum defini/i parametrii de stare? 16. Prin ce mecanisme se realizeaza transferul caldurii? 1. De ce clima din zonele litorale este mai "blanda" (ierni mai calde veri mai racoroase), decat cea din zonele continentale?
7. Ce este starea de echilibru termodinamic? 17. Care este relajia lui Robert Meyer? 2. De ce manuOle stramte pe mana nu tin de cald?
8. Prin ce se caracterizeaza o transformare cvasistatica? 18. Ce forma are ecuafia calorica de stare? 3. De ce iarna se aerisesc incaperile foarte sere deosebire de vara?
9. Care este parametrul de stare care nu se schimba in fiecare 19. Care este ecuajia transformarii adiabatice? 4. De ce apa marii se Incalzete dupa o furtuna foarte puternica?
dintre urmatoarele transformari: izocora, adiabatica, 20. Ce este transformarea biterma? 5. De ce trosnesc lemnele cand ard?
izoterma, izobara? 21. Ce este ciclul Otto? 6. De ce vara, cand este foarte cald, suportam mai Lior caldura torida atunci cand aerul este uscat, decat cand este umed
10. In ce conditii doua sisteme termodinamice sunt in contact 22. Cum se enunta teorema lui Carnot? (dupa ploaie)?
termic? 23, Ce Intelege/i prin caldura latenta specifics de topire? 7. De ce myna uda se lipete de clan/a de metal a u0i cand afara este ger?
1 1. Cum se enun/a principiul tranzivitajii echilibrului termic? 24. Ce sunt vaporii saturanji? 8. De ce avioanele care zboara la inaltimi marl lass o dara alba In urma lor?

Apreciali cu adevarat sau fats:


Problema 1.1. Considera/i ca numarul lui Avogadro este: NA = 6,023 •1026 molecule/kmol.
1. Temperatura empirica a unui sistem termodinamic se definete pe baza tranzitivitalii echilibrului termic prin alegerea
a) Calculati numarul moleculelor dintr-un kilogram de dioxid de carbon (CO 2 );
conven/ionala a doua stari de referinta cairora Ii se atribuie doua valori conven/ionale ale acestei marimi fizice.
b) Calculati masa unei molecule de dioxid de carbon;
2. Stabilirea scarii termometrice reprezinta o corespondents Intre valoarea masurata a marimii termometrice temperatura
c) Calculati numarul de molecule dintr-un m 3 de CO2 aflat In conditii fizice normale (V11 0=2,42 m3/kmol)
acesteia.
d) Calculati distano medie dintre moleculele de CO 2 , aflat in conditii fizice normale.
3. In coordonate (p,V) graficul adiabatei este mai Inclinat decat al izotermei.
4. Presiunea unui gaz ideal depinde de numarul de molecule din unitatea de volum a gazului. R: N= 1,37.1025 =7,31.10-26 kg; N= 2,7.1025; d 3,3.10-9 m;
;m co 2
5. Gazele reale respects legile valabile pentru gaze ideale in conditii de presiuni mici temperaturi marl. Problema 1.2. Un gaz este incalzit Ia presiune constants de is temperatura de t i = 27 °C, la t2 = 127 °C. Calculati cu cat Ia suta
6. La trecerea din faza de vapori in faza lichida, sistemul termodinamic cedeaza izoterm caldura mediului exterior. se modifica volumul gazului.
7. In comprimarea izoterma a gazului ideal energia interns scade.
R: fv = 0,33.
8. Motoarele cu ardere externs au randamentul mai mare decat motoarele cu ardere interns.
9. Gheata se poate topi la temperaturi peste 0 ° C prin marirea presiunii peste valoarea presiunii atmosferice. Problema 1.3. Temperatura unei cantitati constante de gaz scade izocor de Ia t i = 127 °C Ia t2 = -27 °C. Calculati cu cat la suta
10. Prin dublarea numarului de molecule ale unui gaz ideal aflat Intr-un recipient Ia temperatura constants, presiunea crete scade presiunea gazului.
de patru ori. R: fP = ' 5

Prob eme cu o singur5 sotutie corect5: Problema 1.4. a) Calculati masa dioxidului de carbon (CO 2 ) inchis Intr-o butelie cu volumul V= 4 •1 0-3 m 3 la temperatura T=
400 K presiunea p = 8,3 •105 N/m 2 , daca valoarea constantei universale a gazelor este R = 8,31 •103 J/Vmolk.
1. Un sistem termodinamic inchis este caracterizat prin urmatoarele interactiuni: b) Calculati densitatea gazului respectiv.
a. schimb de lucru mecanic de masa cu mediul extern R: m= 44 • 1 0-3 kg; p = 11 kg/m 3 .
b. schimb de energie, fara schimb de masa cu mediul extern
c. fa'ra schimb de energie fa'ra schimb de masa cu mediul extern Problema 1.5. In figura P 1.5. sunt reprezentate star de
d. schimb de caldura schimb de masa cu mediul extern echilibru mase ale aceleia0
de gaz IIn ce
In coordonate (p, 7).
2. Un proces termodinamic care are ca rezultat trecerea caldurii la un corp cu o temperatura mai mare este: rela/ie se afla volumele V 1 , V2 V3 ?
a. ciclic R: V2 = V3 > V1 .
b. adiabatic Problema 1.6. Fie mi masele Ix ; masele molare ale gazelor
c. Intotdeauna imposibil componente ale unui amestec, i = 1, 2, ..., N. Afla/i masa
d. posibil prin interven/ie din exterior molara medie (aparenta) IA a amestecului.
3. Daca Intr-o transformare izoterma gazul ideal primete lucru mecanic, atunci: Aplicatie: N= 2; m 1 = 7 g (Azot); m 2 = 8 g (Oxigen). R: µ = 30
a. presiunea scade kg/ kmol.
b. volumul crete
c. concentraIia moleculelor sale scade
Problema 1.7. Miqorand izoterm volumul unui gaz cu o anumita cantitate, presiunea crete cu f pi %. Afla/i cu cat la suta va
d. energia interns crete
scadea presiunea daca volumul este marit cu aceea0 cantitate.
4. Energia interns a gazului ideal:
Aplicatie: fpi °/0 = 50%.
a. este constants in procese izoterme
R: f 2 % = 25%.
b. crete in destindere adiabatica

54 55
Problema 1.21. Un tub vertical, inchis Ia capatul superior, este cufundat vertical intr-un vas cu mercur astfel incat nivelul
mercurului in tub si in vas este aceeasi, coloana de aer din tub avand lungimea L. Tubul este apoi ridicat vertical pe distanta d,
In doua vase identice se gasesc mase egale de heliu, respectiv argon, la aceeasi temperatura. Raportul presiunilor capatul sau inferior ramanand in continuare in mercur. Presiunea atmosferica este p a . Aflati ce inaltime h are in final coloana de
Problema 1.8.
mercur din tub.
celor doua gaze (1A tie = 4 kg/kmol, [t Ar = 40 kg/kmol) este:
1 a. 0,1 b. 10 c. 5 d. 40 e. 1/5. Aplicatie: L = 73 cm; d = 4 cm; pa = 750 Torr. R: h = 0,02 m.
h, iar cea de
Problema 1.9.
La incalzirea cu 1K a unui gaz, la presiune constanta, volumul sat.' se mareste de 3 ori. .Temperatura initiala a Problema 1.22. La presiune atmosferica normala, Intr-un tub barometric vertical coloana de mercur are lungimea
aer lungimea L. Aflati pe ce distanta xtrebuie cufundat tubul in vasul cu mercur pentru ca nivelul mercurului in vas si in tub sa
gazului in acest proces are valoarea:
b. 0,5 K c. 10K d.100K e. 500 K. fie aceeasi.
a. 6 K R: x = 0,5 m.
Aplicatie: h = 40 cm; L = 19 cm.
Problema 1.10. Care dintre procesele urmatoare este izobar ?
este cufundat cu gura in jos in ape. Punand pe fundul paharului un corp de
Vezi figura P. 1.10. Problema 1.23. Un pahar de masa m si sectiune S
a. 1 masa m I, fundul paharului coboara pana Ia nivelul apei din vas si paharul pluteste. Presiunea atmosferica este p a . Aflati a) cat
b. 2 la suta din pahar s-a umplut cu ape; b) inaltimea L a paharului.
c. 3 Aplicatie: m = 100 g; S = 30 cm 2 ; m = 100 g; pa = 1 bar.
d. 4 R: fv% = 0,96%; L = 0,1 m.
e. 5 V
Problema 1.24. In figura P 1.24 sunt reprezentate, in 2 2
Problema 1.11. Dace presiunea unui gaz ideal creste cu 10%, coordonate (V,1) procesele ciclice ale unui gaz ideal. SA se
iar volumul creste cu 20%, temperatura sa se modifica cu : reprezinte aceste procese ciclice in coordonate (p,T) si (p,V).
a. 35% b. 5% c. 10% A rl
Problema 1.25. SA se reprezinte in coordonate (p,n, (p,V) si
d. 30% e. 32%.
(V,7) procesele ciclice din figura P 1.25 a si b. 4
Un tub de sticla inchis la unui din capete avand lungimea de lm este introdus cu capatul deschis Intr-o cuva 4 3
Problema 1.12. temperatura initiala 300 K, variatia temperatur ii Problema 1.26. Cand volumul unui gaz este micsorat cu fv°/0
de mercurpe o adancime I/4.5tiind valoarea presiunii atmosferice 105N/m2 si gazul este incalzit cu AT K, presiunea sa creste cu f p%. Aflati
aerului din tub pentru ca acesta sa inceapa sa iasa din tub are valoarea: T
temperatura initiala, T i. Fig. P 1.24-a • Fig. P 1.24-b
C. 52 K d. 72 K e. 111K. •
a. 98 K b. 186 K Aplicatie: (% = 20%; AT= 12 K; fp% = 30%. R: T = 300 K. ,

Un gaz ideal se afla initial in conditii normale si sufera o transformare izobara in cursul careia volumul gazului
Problema 1.13. Problema 1.27. Intr-un vas cilindric vertical, de sectiune S,
creste cu 25% fate de valoarea initiala. Temperatura atinsa de gaz va fi : este inchisa o coloana de gaz de inaltime h cu ajutorul unui
b. 426K c. 369K d.68,3°C e. 136,5°C.
a. 44,7°C piston, mobil fare frecari, de masa neglijabila. Temperatura
Candpresiunea atmosferica este de 760 torr un barometru indica 759torr. Presiunea gazului aflat in camera gazului este t1 . Presiunea atmosferica este p a . Pe piston se
Problema 1.14.
barometrica are valoarea de: pune un corp de masa m si se incalzeste apoi gazul. Aflati cu
b. 20 torr c.12 torr d. 850 N/m 2 e. 1,31 kN/m 2 . cate grade a lost incalzit gazul dace pistonul coboara pe distanta
a. 133,3 N/m 2
d.
camera este incalzita de la 15°C Ia 27°C. Numarul de molecule de aer din aceasta camera se modifica cu:
Problema 1.15. 0 Aplicatie: S = 98 cm 2 ; h = 6 dm; ti = 27 °C; pa = 1 bar; m = 30
b. 50% c. —4% d. 4% e. —12%.
a. 12% kg; d= 1 dm.
Problema 1.16. Pentru o masa constanta de gaz care sufera R: AT= 25 K.
procesul 1-->2 din figura P 1.16, raportul presiunilor
V Problema 1.28. Un piston termoconductor, mobil WS frecari,
p2/p i =n. Raportul temperaturilor T2/11 este dat de:
e. (n+1)/n 2 . imparte un vas cilindric inchis, orizontal, in doua
a. n+1 b. n c. n 2 d. (n+1)/n , pistonul fiind
1 compartimente cu raportul volumelor k = V1 /V2 . Temperaturile initiale ale gazelor din compartimente sunt t 1 si t2
Problema 1.17. Un gaz ideal sufera procesul 1—*2 din figura in echilibru mecanic. Aflati raportul volumelor k' = dupe stabilirea echilibrului termodinamic.
P 1.17, in care presiunea este constanta. Masa gazului: a. creste; Aplicatie: k = 1,5; t1 = 27 °C; t2 = 127 °C. R: k' = 2.
j2^ - '
2
1
7 b. scade; c. ramane constanta; d. scade cu scaderea presiunii; respectiv, au pistoanele lor cuplate rigid printr-o tija. Initial volumele
••• Problema 1.29. Doi cilindri orizontali, de sectiune S 1 si S2
e, creste cu scaderea volumului. Se incalzeste aerul din
sunt si V2 si aerul se afla si in interior si in exterior Ia presiune atmosferica normala si la temperatura t.
. Aflati a) distanta x pe care se deplaseaza pistoanele; b) presiunile finale p i si p2 ale aerului din
V
• Fig. P 1.17 Problema 1.18. Un cilindru cu lungimea de lm, inchis Ia cilindrul 1 pana la temperatura T 1
• Fig. P 1.16 ambele capete este impartit de pistonul sau in doua cilindri; c) tensiunea Tdin tija.
compartimente; In primul se afla 1 kg de oxigen, iar in al doilea 0,5kg de hidrogen la aceeasi temperatura. Cand cilindrul este Aplicatie: = 2 dm 2 ; S2 = 1 dm 2 ; V1 = 6 L; V2 = 1,5 L; t = 27 °C; = 400 K. R: x= 0,04 m; = 1,19 bar; p2 = 1,38 bar; T= 721 N.
2kg/kmol):
orizontal,lungimea compartimentului care contine oxigen are valoarea (1,02 = 32kg/kmol, 11F12 = este asezat cu fundul in sus pe o suprafata orizontala Ia temperatura
Problema 1.30. Un pahar cilindric de sectiune S si masa m
d. 0,5m e. 0,75m
a. 0,11m b. 0,18m c. 0,22m tsi presiunea atmosferica p a . Aflati a) pana Ia ce temperatura T 1 trebuie incalzit paharul pentru ca aerul sä inceapa sa iasa din el;
cu care paharul apasa
Un piston subtire care se poate misca fare frecari, initial blocat, imparte un cilindru orizontal de lungime ^ L in b) pana Ia ce temperatura T2 trebuie incalzit paharul pentru ca din el sa iasa f% din masa de aer; c) forta F
Problema 1.19. ori mai mare decat in
doua compartimente egale in care se afla gaz astfel incat presiunea dintr-un compartiment este de k pe plan dace racim paharul de Ia T2 la t.
Aplicatie: S = 9,8 cm 2 ; m = 200 g; t = 27 °C; pa = 1 bar; f% = 25%. R: = 306 K; T2 = 408 K; F = 26,46 N.
celalalt. Aflati deplasarea x a pistonului dupe ce este lasat liber.
R: x = 0,1 m.
Aplicatie: L = 40 cm; k = 3. i si, respectiv, t2 si /32 . Vasele sunt puse
Problema 1.31. Doua vase identice contin gaze diferite Ia temperatura si presiunea p
inchis Ia capatul inferior, contine o coloana de aer, de lungime in legatura si incalzite pana la temperatura t. Aflati presiunea finale p.
Problema 1.20. Un tub de sticla vertical, de lungime L, R: p = 3 atm.
, separata de exterior de o coloana de mercur de lungime h. Rasturnand tubul vertical cu capatul deschis in jos, Aplicatie t1 = 27 °C; pi =1,5atm; t2 = 17 °C; p2 = 2,9 atm; t = 127 °C.
necunoscuta L 1 •
jumatate din coloana de mercur se varsa. Presiunea atmosferica este p a . Aflati L1. Problema 1.32. Pe un plan orizontal fare frecari se AA doua vase identice legate printr-un tub rigid cu o membrane separatoare.
R: L 1 = 0,78 m. k
Aplicatie: L = 1 m; h = 0,1 m; pa = 750 Torr. Distanta dintre centrele vaselor este L. Un vas contine hidrogen, iar celalalt azot Ia aceeasi temperatura, dar la o presiune de

57
56
on mai mare. Aflati pe ce distanta x se deplaseaza sistemul daca se rupe membrana. Problema 1.43. v moli de gaz ideal cu exponentul adiabatic y efectueaza un ciclu format dintr-o comprimare izoterma, o
Aplicatie: L = 58 cm; k = 2. R: x = 27 cm. izobara si o izocora, in aceasta ordine. Izoterma corespunde Ia temperatura T 1 . Raportul volumelor maxim si minim atinse de
gaz in cursul ciclului este E (>1 ) Aflati a) lucrul mecanic L efectuat Intr-un ciclu; b) randamentul Ti al ciclului; c) randamentul c
1 Problema 1.33. 0 cantitate de azot de masa m se afla initial Ia presiune normala si temperatura t 1 . Prin Incalzire izocora
presiunea creste de k ori. Aflati a) temperatura finala T2 ; b) volumul Vocupat de gaz; c) caldura Q absorbita.
al ciclului Carnot functionand Intre temperaturile extreme ale ciclului dat.
Aplicatie: v = 4.10 3 mol; y = 5/3; T1 = 400 K; e = 2.
R: T2 = 600 K; V= 12,3 dm 3 ; Q= 3,12 kJ. R: L = 4,08 ► J; ri = 12,28%; ro c = 50%,
Aplicatie: m = 14 g; t1 = 27 °C; k = 2.
Problema 1 Un gaz ideal efectueaza ciclul 1231, format din destinderea izobara 1—>2, destinderea adiabatica 2—>3 si
Problema 1.34. Vol umul unei cantitati de hidrogen de masa m, aflate initial Ia temperatura t 1 creste de kori prin dilatare izobara.
,

comprimarea izoterma 3-->1, in care T2 = e•Ti , unde e = 2,71 este baza logaritmilor naturali. Aflati a) randamentul 11 al ciclului;
Aflati a) lucrul mecanic L efectuat de gaz; b) caldura Q absorbita; c) variatia AU a energiei interne.
b) randamentul Ti c al ciclului Carnot care ar functiona Intre temperaturile extreme ale ciclului dat.
Aplicatie: m = 2g; t1 = 27°C; k = 3. R: L = 4,99 kJ; Q = 17,46 kJ; AU = 12,47 kJ.
R:11 = 41,5%; Ti c = 61,3%.
Problema 1.35. 0 cantitate de gaz ideal de masa m, avand caldura molara la volum constant C p.v si masa molara aflata initial
Problema 1.45. 0 cantitate de gaz ideal, de exponent adiabatic y, efectueaza ciclul 12341 format din izobarele 1—>2 si 3—>4 V2
la temperatura t 1 , se dilata izobar Ia presiunea p, volumul final fiind V2 . Aflati a) lucrul mecanic L efectuat in acest proces si
1 (pi > p4 ) si adiabatele 2—>3 si 4—>1. Aflati randamentul Ti al ciclului in functie de raportul de compresie E = V4/V1 . Sa se>V
exponentul adiabatic y al gazului; b) caldura Q absorbita si variatia AU a energiei interne; c) lucrul mecanic L', variatia AU a
compare cu randamentul Ti c al ciclului Carnot functionand intre temperaturile T4 si T2 .
energiei interne si capacitatea calorica C a gazului in destinderea de la volumul V 1 Ia volumul V2 dupa legea
Aplicatie: y = 1,40; E = 4. R:i = 42,6% <
p = a. V.
Aplicatie: m = 2 g; = 3R/ 2; la = 20 kg/ kmol; t 1 = 46,85 °C; p = 200 kPa; V2 = 2 L; V1 = 1 L; a = 10 8 N/m 5 .
Problema 1.46. Un gaz ideal efectueaza un ciclu format din comprimarea adiabatica 1—>2, incalzirea izocora 2—>3, destinderea
R: L = 134,08 J; y = 5/3; Q = 335,2J; AU = 201,12 J; L' = 150 J; AU '= 450 J; C= 1,662 J/K.
adiabatica 3-->4 si racirea izocora 4—>1, raportul de compresie fiind V 1 /V2 = c. Variatia temperaturii in procesul 2-->3 este AT,
Problema 1.36. Un gaz ideal monoatomic aflat initial in starea de parametri p 1 V1 si T1 ajunge in final in starea de parametri p 5 , V5
, caldura cedata sursei reci intr-un ciclu este Qc, iar aria ciclului in diagrama p-V este L. Aflati a) randamentul ciclului,
5 . Din starea initiala se poate ajunge in cea finala pe trei cai distincte: a) o transformare izocora 1—>4; urmata de una izobara siT b) variatia AT' a temperaturii in procesul 4—>1; c) exponentul adiabatic y si caldura molara la volum constant C µ ale gazului.
4-35; b) o transformare izoterma 1—>2, urmata de una izocora 2—>5 si; c) o transformare arbitrary 1—>3, urmata de una izobara Aplicatie: c = 32; AT= 200 K; = — 1600 J; L = 4800 J. R: i= 75%; A T'= — 50 K; y = 7/5; c v = 20785 J/(kmol•K).
3—>5. Aflati a) lucrul mecanic, L, si caldura, Q, schimbate de gaz cu exteriorul pe calea 1-4-5; b) lucrul mecanic L' si caldura Q'
schimbate de gaz cu exteriorul pe calea 1-2-5; c) variatia energiei interne pe calea 1-3-5. Se da: In1,5 = 0,4.
Aplicatie: p1 = 0,2 MPa; V1 = 2 L; T1 = 400 K; p5 = 0,1 Mpa; V5 = 3 L; T5 = 300 K.
R: L =100 J; =— 50 J; L' = 1601; Q' = 10 J; AU= —150 J. Tes e griLi
Problema 1.37. Aflati masele m 1 si m2 de apa, aflate Ia temperaturile T i si respectiv T2 (> ), care trebuie amestecate pentru a
obIine masa m de apa la temperatura T. Unitatea de masa atomica reprezinta: a) masa atomului de 6. Sistemul termodinamic Inchis este sistemul care: a) schimba
Aplicatie: T1 = 293 K; T2 = 373 K; m = 300 kg; T = 313 K. R: m1 = 225 kg; m2 = 75 kg. hidrogen; b) o unitate de masura fundamentals in SI; c) a 12-a masa dar nu schimba energie cu mediul exterior; b) schimba
parte din masa atomica a izotopului C 12 ; d) a 14-a parte din energie dar nu schimba masa cu exteriorul; c) schimba si masa
Problema 1.38. Un calorimetru de aluminiu de masa m 1 contine masa m2 de apa Ia temperatura T1 . In apa din calorimetru se masa atomica a izotopului C 14; e) cantitatea de substanta si energie cu exteriorul; d) nu schimba nici masa nici energie
introduce un corp de plumb de masa m 3 la temperatura T3 (> ). Echilibrul termic se stabileste Ia temperatura T. Se dau caldurile
schimbata Ia o ciocnire perfect elasticA. cu exteriorul; e) nu poate interactiona cu exteriorul.
specifice c1 si c2 ale aluminiului si, respectiv, apei. Aflati caldura specifics c 3 a plumbului.
Aplicatie: m 1 = 41,6 g; m2 = 0,232 kg; Ti = 288 K; m3 = 0,1 kg; T3 = 373 K; T = 289 K; c1 = 920 J/(kg • K); c2 = 4180 J/(kg • K). 2. Masa moleculara relativa a apei este: 7. Care dintre urmatoarele marimi NU constituie un parametru
R: c3 = 120 J/(kg.K).
a) 18 g; b) 18 kmoli; c) 18 moli; de stare al gazului?
Problema 1.39. 0 masina termica functioneaza dupd ciclul Carnot. Gazul cedeaza sursei reci fractiunea f din caldura primita d) 18 u; e) 18. a) temperatura; b) presiunea; c) volumul; d) caldura specifics;
de Ia sursa calda, a carei temperatura este tc. Aflati temperatura a sursei reci. e) numarul de moli.
Aplicatie: f= 0,6; tc = 227 °C. R: = 26,94 °C. 3. Fenomenul de difuziune are loc: a) cand corpurile aflate in
contact sunt gazoase, b) cand corpurile aflate in contact sunt 8. Cand inceteaza transferul macroscopic de caldura de Ia un
Problema 1.40. Randamentul unui ciclu Carnot cu temperatura sursei reci tr este rl. Caldura primita de la sursa calda este Qp. lichide, c) cand corpurile aflate in contact sunt solide, corp Ia altul?
Substanta de lucru este un gaz ideal. Aflati a) caldura Qc cedata sursei reci; b) lucrul mecanic L efectuat in contact cu sursa calda; d) indiferent de starea de agregare, e) numai daca exists o a) numai Ia zero absolut; b) nu inceteaza niciodata; c) la
c) cu cate grade, AT, trebuie marita temperatura sursei calde pentru ca randamentul sä devina
diferenta de temperatura intre corpurile aflate in contact. echilibru termic; d) cand toate fortele care actioneaza asupra
Aplicatie: t,. = 7 °C; rl = 40%; Qp = 1,2 kJ; = 50%. R: Qc = —720 J; L = 1,2 kJ; AT= 93,4 K.
sistemului sunt constante; e) nici o variants nu este corecta.
Problema 1.41. intr-un cilindru cu piston se afla o cantitate de gaz ideal caracterizat prin parametri (p i , Gazul este supus 4. In cazul particulelor de polen aflate in suspensie, miscarea
urmatoarelor procese: browniana este cu atat mai intensa cu cat: a) lichidul este mai 9. Una dintre afirmatiile urmatoare referitoare la doua gaze
1. incalzire izocora pang Ia p i = 1,5 pi ; putin vascos, temperatura este mai ridicata si particulele diferite aflate in echilibru termic NU este adevarata: a) au
2. destindere izobara pans Ia V3 = 2 Vi ; browniene mai marl; b) temperatura este mai ridicata, aceeasi stare de incalzire; b) intre ele inceteaza schimbul
3. racire izocora pang la p4 = pi ; particulele browniene sunt mai marl si lichidul mai vascos; macroscopic de energie; c) moleculele lor au energii cinetice
4. comprimare izobara pans Ia starea initiala. c) particulele browniene sunt mai mici, lichidul este mai putin medii egale; d) au aceeasi temperatura; e) vitezele patratice
a) Reprezentati grafic in coordonate (p i , V), (p, (V, 1) procesele suferite. vascos si temperatura este mai ridicata; d) particulele medii ale moleculelor celor doua gaze sunt egale.
b) Calculati temperatura gazului in starea 3, T3 , stiind ca T1 = 300 K. browniene sunt mai mici, temperatura este mai scazuta si
c) Calculati randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona Intre temperaturile extreme atinse in aceasta succesiune de procese lichidul este mai putin vascos; e) temperatura este mai scazuta, 10. Care dintre urmatoarele caracteristici NU apartin modelului
termodinamice. particulele browniene sunt mai mici si lichidul mai vascos. gazului ideal? a) gazul este format dintr-un numar foarte mare
R: T3 = 900 K; = 0,67. de particule identice; b) dimensiunile moleculelor sunt
Constanta lui Avogadro reprezinta: a) numarul de moli de comparabile cu distantele dintre ele; c) moleculele se afla in
Problema 1.42. 0 masina termica functioneaza dupa un ciclu Carnot Intre temperaturile T 1 si T2 (< ) utilizand v moli de heliu. gaz dintr-o masa egala cu 1 kg; b) numarul de particule continua miscare haotica; d) fortele intermoleculare se
Presiunea gazului la sfarsitul destinderii izoterme este egala cu cea de Ia inceputul comprimarii adiabatice. Aflati a) randamentul cuprinse intr-un volum de 1 m 3 in conditii normale de presiune neglijeaza; e) miscarea fiecarei molecule luate separat se
b) caldura Qp primita de la sursa calda in cursul unui ciclu; c) puterea utila P a a masinii daca se efectueaza k cicluri intr-o si temperatura; c) numarul de particule dintr-un kg de substanta; supune legilor mecanicii clasice.
secunda. Se da Cv = 3R/2. d) numarul de moli de gaz din volumul Vµ = 22,42 m 3 ;
Aplicatie: T1 = 1200 K; T2 = 300 K; v = 5 mol; k = 10. R: i = 75%; Qp = 172,76 kJ; Pt., = 1,296 MW. e) numarul de particule dintr-un mol de substanta.

58 59
Gazul ideal dintr-un balon care se deplaseaza uniform 22. Un proces se numeste adiabatic daca sistemul termo- 32. Un gaz ideal sufera procesele 1---> 2 -> 3 --> 4 --> 5, 37. In timpul topirii unui corp, energia interna a acestuia:
accelerat: a) isi mareste energia interna; b) isi micsoreaza energia dinamic: a) nu primeste caldura din mediul exterior; b) nu reprezentate in figura TG 32. In timpul acestor procese volumul a) ramane constants; b) creste daca prin topire corpul se di lata;
interna; c) nu isi modifica energia interna. primeste lucru mecanic din mediu exterior; c) nu schimba
caldura cu mediul exterior; d) nu schimba lucru mecanic cu
gazului ramane constant. Masa gazului are valoare maxima in
starea:
c) scade daca prin topire corpul se contracts; d) scade
intotdeauna; e) creste intotdeauna.
1
12. Ecuatia termica de stare a gazului perfect este: mediul exterior; e) nu cedeaza caldura mediului exterior.
a) pV = vRT; b) pv = mRT; c) pV = nKT; 38. Randamentul unei masini termice care efectueaza o
c) pV = RT4t; d) pV = vRT/m. 23. In coordonate (T, p) ecuatia procesului adiabatic este: transformare ciclica biterma priminind caldura Q 1 si cedand
a) TpY-1 = const; b) TpY = const; caldura Q2 este:
Energia interna a unei mase de gaz ideal: a) creste c) TY pY-1 = const d) TY-1 p = const;
intotdeauna cand gazul primeste caldura; b) scade intotdeauna Ti Q1- Q2 . = Q1 - 1Q21 . = Q - 1Q2
e) TY pl -Y = const. a) =
cand gazul cedeaza caldura; c) scade intotdeauna cand gazul Q1 Q2
primeste lucru mecanic; d) scade intotdeauna cand gazul 24.0 masa m de gaz ideal se destinde intre volumele V 1 si V2 ,
d) = 1C211 - Q2 • e) = 1(22 Qi
efectueaza lucru mecanic; e) creste intotdeauna cand creste ajungand in starea finals (p2 , V2). Lucrul mecanic efectuat de (21 Q1
temperatura. gaz este maxim daca transformarea este: a) izoterma;
b) adiabatica; c) izocora; d) izobara; e) conforms cu relatia 39. Unitatea de masura in SI pentru caldura latenta specifics
14. Expresia variatiei energiei interne pentru un gaz ideal este: T = aV2 de vaporizare este:
a) general valabila; b) valabila numai pentru transformari 33. In figura TG 33 sunt reprezentate trei procese izocore ale
aceleiasi cantitati de gaz ideal. Relatia existents intre volumele a) Mkg• K); b) cal/K; c) J;
izocore; c) valabila numai Ia temperaturi foate scazute; d) ar 25. In cazul destinderii izoterme a unui gaz ideal: a) gazul se d) )/kg; e) cal.
fi valabila daca in loc de n ar interveni m; e) valabila daca sale este:
incalzeste; b) gazul se raceste; c) lucrul mecanic se efectueaza
inlocuim pe Cv cu c, pe seama energiei interne; d) lucrul mecanic este nul; e) gazul 40. Prin trecerea unui sistem din starea de vapori in starea
nu-si modifica temperatura. lichida: a) energia interna creste, iar temperatura scade;
15. Vol u mu I unei cantitati constante de apa care este incalzita b) energia interna creste; c) energia interna scade, iar
de la t, = 1 °C !Dana la t, = 5 °C: 26. Caror diagrame de stare NU apartine punctul triplu? temperatura scade; d) energia interna scade; e) energia interna
s a. V, <V2<V3
a) cre te; b) scade; c) Ia inceput scade, apoi creste; d) Ia inceput a) solid -lichid; b) solid - vapori; c) lichid - vapori; scade, iar temperatura creste.
creste, apoi scade; e) ramane neschimbat. b. V, >V2 >V3
d) gaz - vapori; e) vapori - vapori saturanti.
c. V1 =V2=V3
VS, Caldura este: a) o forma de energie; b) un lucru mecanic d. V1 =V2 =V3 =0
27. In coordonate p-T, o transformare izobara se reprezinta
transformat; c) o forma a schimbului de energie dintre sistem si e. V1 <V2>V3
printr-un: a) segment paralel cu axa presiunilor; b) arc de
lumea inconjuratoare; d) o forma a schimbului de substanta hiperbola echilatera; c) segment perpendicular pe axa Fig. TG 33
dintre sistem si lumea inconjuratoare; e) o forma a schimbului presiunilor; d) segment oblic trecind prin origine; e) segment
de energie interna Q = AU . perpendicular pe axa temperaturilor.
34. Care dintre procesele reprezentate in diagrama TG 34 este
Indicati expresia corecta a relatiei lui Robert Mayer: izoterm?
28. Daca udam cu spirt o portiune de piele simtim senzatia de
R rece deoarece: a) spirtul patrunde in piele unde se dilata; b)
a) Cp = C, + R; b) Cv = Cp + R; C =
y -1 spirtul se di lata usor spre suprafata pielii; c) spirtul are tensiune
R superficiala mica; d) spirtul absoarbe de la organism caldura
d) = yR ; e)C -Cu ± - - a. 1
7 latenta pentru evaporare; e) spirtul este intodeauna mai rece 5
b. 2
1P. Relatia lui Robert Mayer este valabila: a) pentru orice gaz; decat temperatura camerei.
c. 3
b) numai pentru gaze monoatomice; c) numai pentru gaze
d. 4
ideale; d) numai pentru transformari izobare; e) numai in 29. Densitatea p a unui gaz, aflat Ia temperatura Tsi presiunea
e. 5
transformari izobare si izocore. p, se exprima cu ajutorul valorilor din starea normala prin
relatia: Fig. TG 34 V
T2
19. Formula randamentului rl =1- este: a) valabila pentru
pT Pio poT
a) _00- ; b) P = Po ; c) P = Po 35. Ciclului termodinamic 1-> 2 --> 3 4 reprezentat in
orice ciclu; b) valabila numai pentru ciclul Otto; c) valabila po T To
PoTo
numai pentru ciclul Carnot; d) valabila numai daca T2 > T1 ; diagrama p-V din figura TG 35-a ii corespunde reprezentarea
po T grafica din figura:
e) valabila numai daca T2 si T1 se masoara in grade Celsius. d) P = Po
PoTo
P = Po •
pT p To
?(). Un gaz sufera o destindere izoterma. a) gazul cedeaza 36. Doua baloane sunt legate intre ele printr-un tub cu robinet.
caldura; b) energia interna a gazului creste; c) presiunea gazului 30. Presiunea unui gaz racit izocor de la 100°C la 25°C se Initial in primul balon se afla gaz ideal cu m1 =0,2 kg si pi =105 N/
creste; d) gazul efectueaza lucru mecanic; e) volumul gazului modifica cu: m 2 ,iar in al doilea balon acelasi gaz dar cu m 2 =0,1kg si
a. 75% b. 25% c. 20% d. 7,5% e. 10% p2 =1,5.10 5 N/m 2 .Temperatura este aceeasi in ambele baloane.
scade.
Dupa deschiderea robinetului se stabileste o presiune finals:
21.1n ecuatia transformarii izobare V = V 0 (1+ a t) V0 repre- 31.Temperatura unui gaz inchis intr-un balon a carui presiune a. 1,11 .10 5 N/m2
se mareste cu 0,4% prin incalzire cu un grad, are valoarea: b. 1,33 .10 5 N/m 2
zinta: a) volumul initial; b) volumul in conditii normale de
a. 400 K b. 450 K c. 350 K d. 250 K c. 4,33 .10 5 N/m 2
temperatura si presiune; c) volumul Ia 0 °C; d) volumul la 0 K;
e. 375 K. d. 1,16 .10 5 N/m 2
e) volumul unui mol de gaz.
e. 3,67 .105 N/m 2

60 61
4L Care dintre relatiile de mai jos este valabilA pentru o cu lichidul; c) pm nu depinde de natura Iichidului; d) pm creste anteza cap! Wu!
transformare izocorA a gazului ideal? cu temperatura; e) pm nu depinde de suprafata libera a
a) Q> L; b) AU= Q; c) Q L; lichidului.
d) Q # L; e) AU = L.
44. Utilizand notatia uzuala, variatia energiei interne a unui Capacitatea calorica a unui corp, C, este marimea
Fenomenele termice sunt fenomene fizice legate
gaz ideal intr-o transformare izobara se calculeaza dupe relatia: fizica scalara definita prin relatia:
42. Vaporii sunt saturanti: a) numai daca presiunea lor este de miscarea permanents, complet dezordonata si
egala cu cea atmosferica; b) daca se gasesc in echilibru dinamic a) U = nCv At; b)
cu faza lichida a sistemului din care au provenit; daca dependents de temperatura, care se manifests la nivel c =—
molecular (agitatia termica). AT' [C]S1 = J/K.
densitatea vaporilor este egala cu cea a lichidului; d) daca d) e)
numarul de molecule care tree din lichid in vapori in unitatea 45.Lucrul mecanic este numeric egal cu aria unui dreptunghi Sistemul termodinamic reprezinta un corp sau un
de timp este diferit de numarul de molecule care trece din Intr-o transformare neciclica daca aceasta este: a) izoterma; ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitat. Caldura molara, C este marimea fizica scalara
vapori in lichid; e) nici un raspuns nu este corect. b) izocora; c) izobara; d) oarecare; e) descrisa de legea Parametrii de stare sunt marimi fizice masurabile definita prin
p = a • V, a = constant. care caracterizeaza univoc proprietatile sistemului
C =—
c
43. Notand cu pm presiunea vaporilor saturanti, specificati termodinamic (au vapori unice si bine determinate in [C ] = J/(mol•K).
care dintre afirmati i le de mai jos este false: a) pm nu depinde de
v v • AT ' m sl
fiecare stare). Exemple: volumul, presiunea, tempe-
masa lichidului; b) pm nu depinde de masa vaporilor in contact ratura, etc,.
Caldura specifics, c, este marimea fizica scalara
Multimea tuturor parametrilor de stare determina
definita prin relatia:
complet starea sistemului termodinamic.
it de eval iare Proces (transformare) de stare – trecerea unui sistem C 1 Q
c = — = — . — , [c] =
termodinamic dintr-o stare in alta. /(kg.K).
m m AT si
Intr-un cilindru cu piston se afla 1m 3 de hidrogen la c. numai de numarul de moli; Energia interns a sistemului termodinamic, U, este Relatia Robert Mayer:
presiunea de 1 atm. Lucrul mecanic necesar pentru dublarea d. numai de temperatura T si volumul V al gazului;
o marime fizica de stare care masoara suma energiilor
izoterma a volumului (In 2 = 0,693), este: e. numai de volumul gazului.
cinetice ale tuturor moleculelor sistem, precum si Cp Cv= R
a. 69,3 • 10 2 J b. 6,93 • 104 J c. 0,693 • 10 3 J
5. Reprezentati o transformare izobara in coordonatele: (p, V), energiile potentiale datorate fortelor intermoleculare.
d. 693 J e. 69,3 J.
(r,T) si (r, 1/7). Sistemele termodinamice schimba energie cu mediul Proces adiabatic – proces in care sistemul poate
Pentru un proces izoterm al unui gaz ideal se fac urnnatoarele extern sub forma de caldura sau de lucru mecanic. schimba energie cu mediul extern numai sub forms de
afirmatii.Identificati afirmatia false: 6. Un gaz ideal avand caldura molara c la volum constant Lucrul mecanic este o marime fizica de proces care, lucru mecanic (Q=0).
a. este valabila legea Boyle-Marriotte; parcurge ciclul termodinamic din figura alaturata. Stiind VA, in cazul unui proces izobar se calculeaza cu expresia: Ecuatia calorimetrica – atunci cand doua sau mai
b. lucrul mecanic si caldura schimbate de sistem cu mediul VB = Vc = 2 VA si tg a=a, lucrul mecanic schimbat de gaz cu multe corpuri cu temperaturi diferite sunt inchise intr-o
sunt egale ca valoare; mediul extern in acest ciclu este : Lif = p (Vf—Vi) incinta adiabatica, suma caldurilor primite de corpurile
c. presiunea si volumul gazului variaza invers proportional; mai reci este egala cu suma modulelor caldurilor cedate
d. variatia energiei interne a gazului este nula; Atunci arid sistemul termodinamic schimba energie
P• de corpurile mai calde.
e. variatia energiei interne a gazului este egala cu caldura
cu mediul extern sub forma de lucru mecanic, apar Legea transformarii generale a gazelor:
schinnbata de sistem cu mediul extern.
A. L = a2VA/2 variatii ale parametrilor de pozitie. Dace in timpul
pV
B. L = — a 2VA/2 schimbului de energie nu apar variatii ale parametrilor = constant
3. In figura TE 3 sunt reprezentate mai multe procese ale T
aceleiasi mase de gaz, efectuate intre aceleasi I imite de volum. C. L a 2 VA/2 de pozitie, atunci sistemul schimba energie cu mediul
D. L = aVA2/ 2 extern numai sub forma de caldura. Ecuatia termica de stare: p • V=v• R•T,
Precizati tipul proceselor si indicati-I pe cel in care lucrul
mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este maxim. E.L = — aV A 2 Doua sisteme termodinamice se MIA in echilibru Legea Boyle-Mariotte, a proceselor izoterme:
V termic atunci cand fiind puse in contact termic nu p • V= constant.
Fig. TE 6 schimba caldura intre ele. P• VA

Reprezentati grafic ciclu termodinamic din figura TE 6 in


Principiul tranzitivitatii echilibrului termic: daca
coordonatele (p,T) si (V,T).Procesele 2 --> 3 si 4 --> 1 sunt sistemele A si B sunt in echilibru termic, iar B este in
A. 1 izoterme. echilibru termic cu sistemul termodinamic C, atunci
B. 2 sistemele termodinamice A si C sunt in echilibru termic.
C. 3 Temperatura empirica t este o marime fizica de stare V
D. 4 care caracterizeaza starile de echilibru termic ale Legea Gay- Lussac, a proceselor izobare:
E. 5 nici una sistemelor termodinamice. V
— = constant
Fig. TE 3 [t] S1= 1°C T

P P
Temperatura absolute, T, este temperatura expri math'
in scara Kelvin si este definita avand ca stare termica
4. Energia interns a unui sistem termodinamic este functie
de referinta, starea triple a apei (273,15 K).
a. numai de temperatura T;
b. numai de temperatura T si numarul de moll; T(K)=t (°C)+273,15

62
Legea Charles, a proceselor izocore: P = constant Sublimarea este fenomenul de trecere a unei
substante din stare solida, direct in stare de vapori.

Capito ui
P• v■

Desublimarea este fenomenul de trecere a unei


substante din stare de vapori, direct in stare solida.

Motoarele termice sunt dispozitive care efectueaza


T lucru mecanic dace primesc caldura rezultata din

Principiul I al termodinamicii: pentru orice sistem


arderea unui combustibil. Producerea utilizarea
termodinamic inchis, varitia AU a energiei interne in
cursul unui proces 1—>f, este data de relatia:
AU= Qif Lif•
curentului continuu
Pentru un sistem termodinamic izolat termic
mecanic, energia interns are aceea ,ci valoare in orice In acest capitol yeti studia:
stare.
2.1. Curentul electric
Calculul L, Q, AU pentru procese simple ale gazului ideal 2.2. Legea lui Ohm
2.3. Legile lui Kirchhoff
marimea/ Lit' Qif
- Uf
AU ---- - Ui
2.4. Gruparea rezistoarelor si generatoarelor electrice
Procesul 2.5. Energia si puterea electrice
2.6. Efectele curentului electric. Aplicatii
izocor 0 v • CV • (Tf - T.1 ) v • Cv • (Tf - 7; )

izobar v• R• (Tf - Ti ) v • Cp • (Tf - Ti ) v • Cv • (Tf - Ti )


Randamentul unui motor termic este definit prin
relatia:
V V
izoterm v • R •T •In -f- v • R•T •In —f- 0
Vi
L
Vi •
Q,
adiabatic _v . Cv • (Tf - Ti ) 0 v • Cv • (Tf - Ti )

yl = 1 - I QC I 1.0 60
Q, 80
Topirea este fenomenul de trecere a unei substante
din stare solida in stare lichida. intotdeauna randamentul unui motor termic este Ne*
100m
Solidificarea este fenomenul de trecere a unei subunitar: T < 1. Ct ,sz
substante din stare lichida in stare solida.
Caldura latenta specifics de topire (solidificare)
izoterma este marimea fizica scalars A t, definite prin Principiul al doilea al termodinamicii
relatia:
Formularea Thomson: o transformare ciclica
Q
xt m
,
monoterma reversibila, avand ca unic rezultat final
transformarea integrals in lucru mecanic a caldurii
Vaporizarea este fenomenul de trecere a unei absorbite de la un singur termostat, este imposibila.
substante din stare lichida in stare de vapori.
Condensarea este fenomenul de trecere a unei Formularea Clausius: este imposibil un proces in care
substante din stare de vapori in stare lichida. caldura sa treaca, de la sine, de la un corp cu o
Caldura latenta specifics de vaporizare (condensare) temperature data la un corp mai cald.
izoterma este marimea fizica scalars A v, definite prin
relatia:

X ,

64
luminii (300 000 km/s), pune in miscare ordonata, practic
instantaneu, electronii din Intreg circuitul electric.
sursa
Pentru a intelege aceasta situatie vom folosi o
5tiIi din clasele anterioare ca in metale exista electroni liberi. Ionii pozitivi sunt plasati ordonat In spatiu analogie mecanica. Sa presupunem ca avem un tub
formand o refea cristalina Electronii liberi nu sunt in repaus. Ei se misca dezordonat, printre ionii care formeaza plin cu mingi de ping-pong (fig. 2.1.1.3). Cand se
reteaua cristalina, cu viteze de ordinul a 10 km/s. Durata medie dintre doua ciocniri succesive ale unui electron .,conductori
introduce in tub o minge suplimentara Ia unul din
cu ioni pozitivi din reteaua cristalina care formeaza metalul este de ordinul a 10 -15 s. De aceea ei se ciocnesc de
capete, la celalalt capat o alts minge este Impinsa legatura
foarte des de ionii pozitivi ai metalului si, dupe fiecare ciocnire, se misca, in general, in alts directie.
instantaneu in exterior. Desi mingea introdusa s-a miscat
Atunci cand un conductor metalic este plasat in camp electric, electronii se deplaseaza, acumulandu-se Ia un
putin si lent, energia respective s-a transmis prin tub consumator
capat al conductorului si lasand sarcini pozitive necompensate la celalalt capat. Peste miscarea dezordonata a
practic instantaneu. La fel stau lucrurile In cazul
electronilor liberi se suprapune astfel o miscare ordonata, adica o miscare In care purtatorii de sarcina se misca
curentului electric. Desi miscarea ordonata a electronilor Fig. 2.1.1.2-b
in ansamblu pe aceeasi directie si in acelasi sens. este lentA, transmiterea energiei se face extrem de rapid:
••■■■..■■■•■•••,„1,

Definitie: Se numeste curent electr ic orice miscare ordonata de sarcini electrice. call electroni intra Intr un fir conductor, Ia un moment
-

dat, venind de la borna negative a sursei, tot atatia ies


Observatie: din firul conductor pe la celalalt capat si se duc la borna
1) In exemplele considerate mai sus, purtatorii de sarcina electrica sunt electronii liberi; ei se misca ordonat faIa de pozitiva a sursei, deoarece in interiorul firului conductor,
conductor si curentul electric respectiv este numit curent de conduclie. in regim stationar, nu se acumuleaza sarcini in nici un
..
_ . ._ punct; datorita prezentei campului electric, electronii
Definitie Se numeste curent electric stationaracel curent electric in care viteza miscarii ordonate a purtatorilo
Definitle: liberi, toti, se deplaseaza.
de sarcina este constants In timp.
•-■

2.1.2. Tensiunea electromotoare

2.1.1. Circuitui electric Generatorul electric este sursa de energie care efectueaza lucrul mecanic necesar pentru miscarea cu viteza
constants a purtatorilor de sarcina. Se pune, desigur, intrebarea: de ce este necesar sa se efectueze lucru mecanic
Ati invaot in clasa a VIII-a ca in zona vecina unui pentru a asigura miscarea cu viteza constants a purtatorilor de sarcina? In primu I rand, in timpu I miscarii electronilor
corp purtator de sarcina electricA, unde se manifests
liberi prin circuitul electric exterior (din afara sursei), ace0a se ciocnesc de ionii retelei cristaline din conductorii
interaqiuni care respects legea lui Coulomb, exista un
metalici, pierd astfel din energia lor cinetica si viteza lor scade. Campul electric menOnut de diferenp de
camp electric. Acesta poate fi caracterizat prin utilizarea
potential constants ii accelereaza si viteza lor crete. Pe ansamblu, ei capata astfel o viteza medie constants. In
marimilor fizice numite: intensitatea campului electric
plus, in interiorul sursei de tensiune electromotoare (numit circuit interior) electronii se misca Impotriva campului
si poten;ialul electric intr-un punct al campului electric.
electrostatic. Pentru aceasta este necesar sä se consume lucru mecanic.
Pentru a menOne Intr-un fir conductor un curent
stationar este necesar sa mentinem In el un camp electric
Generatorul electric nu genereaza energie! El transforms o forma de energie in energie electrica.
constant, adica sa mentinem Ia capetele firului conductor
Dupe felul energiei pe care o transforms, generatoarele electrice pot fi de mai multe feluri: elemente galvanice
o diferenja de potenjial constants. Pentru aceasta se si acumulatoare — care transforms energia chimica in energie electrica, dinamuri Si alternatoare — care transforms
foloseste un dispozitiv numit generator electric sau sursa
energia mecanica in energie electrica, elemente fotovoltaice (celule solare) s.a.
de tensiune electromotoare. Generatorul (sau sursa de
Pentru a caracteriza capacitatea unei surse (a unui generator) de a efectua lucru mecanic se introduce notiunea
tensiune electromotoare) se reprezinta schematic prin
de tensiune electromotoare.
oricare dintre cele trei simboluri reprezentate In figura
2.1.1.1. Definitie: Se numeste tensiune electromotoare marimea fizica scalars definite de relatia:

L
r- E
Definitie: Se numeste circuit electric ansamblul q
format din generatorul electric, conductorii de unde.
legatura si unul sau mai multi consumatori (receptori). —E este tensiunea electromotoare, [El s, = V;
‘... —L este lucrul mecanic efectuat de sursa pentru deplasarea sarcinii q pe intreg circuitul, [L] s, = J;
Fig. 2.1.1.2-a - q este sarcina transportata de-a lungul intregului circuit electric, [q]S, = C.
In figura 2.1.1.2 b este reprezentat schematic un circuit electric, pe care-I puteti vizualiza In figura 2.1.1.2-a.
-
Observa0:
Atunci cand la capetele unui fir conductor de 1 m lungime se aplica o diferenta de potential constants de
1) Dace in relatia de definiIie de mai sus se is q = 1 C, se vede ca E = L. Aceasta inseamna cä: tensiunea
2 3V, viteza miscarii ordonate a electronilor este de circa 1 cm/s, mult mai mica decat viteza miscarii lor
-
electromotoare E este numeric egala cu lucrul mecanic efectuat de sursa pentru a transporta unitatea de sarcina
haotice. Cu toate acestea curentul electric se transmite practic instantaneu la distan,te foarte marl. Aceasta se pozitiva de-a lungul intregului circuit.
datoreaza faptului ca viteza de propagare a campului electric prin firele conductoare, care este egala cu viteza
Tensiunea electromotoare se poate nota prescurtat t.e.m.

66 67
Lucrul mecanic L efectuat de sursa pentru a deplasa sarcina q pe intreg circuital se consume pe cloud portiuni Definitie: Se numesc electroliji substanlele care, in stare lichida, conduc curentul electric.
distincte: lucrul mecanic L 1 , consumat la deplasarea sarcinii q de-a lungul circuitului exterior, si lucrul mecanic
L 2 , consumat la deplasarea sarcinii q prin interiorul sursei, L = L,+ L 2 . Raportul L/q reprezinta tensiunea Observatie: Starea lichicla a acestor substante poate fi realizata
electromotoare E a sursei. Raportul L 1 /q este egal cu lucrul mecanic consumat pentru a deplasa unitatea de a) prin dizolvare in anumiti solventi (apa, alcool, amoniac etc.);
sarcina prin circuitul exterior sursei si reprezinta caderea de tensiune U pe circuitul exterior sursei, egala cu b) prin topire la temperaturi inalte.
tensiunea U la bornele sursei. Raportul L2/q este egal cu lucrul mecanic consumat pentru a deplasa unitatea de Cum se explica rezultatele obtinute? Care este semnifica0a lor?
sarcina prin interiorul sursei si reprezinta caderea de tensiune u in interiorul sursei. Putem scrie deci relatia Faptul ca apa distilata nu conduce curentul electric inseamna ca ea nu contine purtatori de sarcina liberi care
sa suporte actiunea campului electric dintre electrozi. Deoarece solutia obIinuta prin dizolvarea in apa distilata
E=U+u.
a catorva cristale de KMnO 4 conduce curentul electric, inseamna ca, prin acest proces de dizolvare, in solutia
Observatii: 1 ) Aceasta relatie reprezinta exprimarea unui bilant energetic: energia debitata de sursa pentru a
,

obtinuta au aparut purtatori de sarcina liberi.


deplasa unitatea de sarcina electrica pe intreg circuitul este egald cu suma dintre energia consumata pentru
Asa cum ati invatat Ia chimie, in solutie apoasa, sarea KMnO 4 (permanganat de potasiu) se separa in ioni
deplasarea unitatii de sarcina prin circuitul exterior si, respectiv, prin interiorul sursei.
2) Tensiunea electrica intre cloud puncte ale unui circuit se mai numeste si diferenta de potential electric: pozitivi K + si ioni negativi
U. 0 V= V2 --V1 . +
2 3) Potentialul electric Intr-un punct at circuitului masoara lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa unitatea de
sarcina electrica din acel punct Intr-un alt punct unde i se atribuie prin conventie, valoarea 0 (de exemplu: la
KMnO4
in solutie apoasA
> K + Mn04 •

(—
pamant) Definitie: Se numeste disocialie electrolitica procesul de separare a substantelor ionice, in solutie, in ioni
pozitivi si ioni negativi.
2.1.3. Sensul curentului electric .•■■••■■■■•■,

Observatii:
Asa cum am vazut, Intr-un conductor metalic 1) Conform experimentului 2, disocialia electrolitica
purtatorii de sarcina mobili sunt electronii liberi. De
nu necesita prezeno campului electric; ea are loc si in
sensul de miscare aceea, curentul electric in metale este numit curent absenta acestuia.
a electronilor electronic, 2) Ca rezultat at disociaIiei electrolitice in solutie se
In exteriorul generatorului electric electronii liberi obtine un amestec de ioni pozitivi si ioni negativi care,
se misca de Ia borna negativa a generatorului la cea .a.3 cum arab' experienja, se afla intr-o miscare haotica,
pozitiva (fig. 2.1.3.1). dezordonata, de agitatie termica.
Fig. 2.1.3.1
Curentul electric poate circula insa nu numai prin 3) Denumirea de disociaIie provine din limba latina:
conductori metalici, dar si prin uncle lichide, asa cum se poate constata din experimentele urmatoare. dissociare a separa. —

4) In cazul nostru, ionii care dau coloratia violeta sunt


ACTIVITATE EXPERIMENTALA cei negativi,
5) Teoria disociatiei electrolitice a fost elaborate in 1877
1. Intr-un vas cu apa distilata se introduc doua piaci (sau doua bare) metalice conectate prin fire metalice
(conductoare) Ia o sursa de tensiune electromotoare (fig. AE 2.1.3.1). Cand se inchide intrerupatorul K se constata de suedezul Svante Arrhenius (1859-1927).
ca becul introdus in circuit nu luinineaza;
2. Cu intrerupatorul K deschis, se dizolva in apa distilata cateva cristale de permanganat de potasiu (KMnO 4). In experimentul 3, cand se inchide intrerupatorul K, intre cei doi electrozi apare un camp electric. Peste
Se constata ca apa din vas capata o coloratie violeta, care incepe sa se raspandeasca in toate directiile. miscarea haotica a ionilor pozitivi si negativi se suprapune atunci o miscare ordonata, impusa de campul electric.
3. Se inchide intrerupatorul K. Se constata ca becul introdus in circuit lumineazal Se observe ca zona de Sub actiunea campului electric ionii pozitivi (numiti cationi) se misca spre electrodul negativ (catod), iar ionii
colorajie violeta se deplaseaza spre placa metalice negativi anion,) se misca spre electrodul pozitiv (anew), ca in figura 2.1.3.2. Cand ionii pozitivi (K) ajung
legate la borna pozitiva a sursei. Dace se schimba
Ia catod primesc fiecare Cate un electron si se transforms in atomi neutri electric. ionii negativi (MnO 4— ) ajung
polaritatea placilor se observe ca sensul de deplasare a
zonei de coloratie violeta se inverseaza. la anod, cedeaza fiecare Cate un electron si se transforms in radicali neutri electric.
Observajie: Piddle metalice introduse in vasul cu lichid
se numesc electrozi Electrodul legat la borna pozitiva Definitie: Se numeste electroliza fenomenul de dirijare a ionilor catre electrozi si transformarea lor,
a sursei este numit anod, iar cel legat la borna negativa neutralizare, in atomi sau radicali.
este numit catod.
`,......,...,_....
Din aceste experimente rezulta ca: Concluzii.
a) Apa distilata nu conduce curentul electric: este un 1) In lichide, purtatorii de sarcina liberi sunt ionii pozitivi si ionii negativi. De aceea, curentul electric prin
izolator electric. lichide este numit curent ionic.
b) Solutia obtinuta prin dizolvarea in apa distilata a unei 2) Intr-o solutie ionica, ionii pozitivi (cationii) se misca de Ia anod Ia catod, iar cei negativi (anionii) se misca de
mici cantitati dintr-o sare (KMnO4 ) conduce curentul electric. la catod la anod (fig. 2.1.3.2).
Acelasi rezultat se obtine folosind alte saruri (NaCI, BaCI),
sau bate (NaOH, LiOH), sau acizi (HNO 3 , HCI).

69
68
Am stabilit astfel sensul miscarii purtatorilor de sarcina la trecerea curentului electric prin conductori metalici Concluzii.
si, respectiv, prin lichide. 1) In conductorii metalici sensul de miscare a
electronilor liberi este opus sensului curentului electric
Electroliza este unul dintre efectele principale ale curentului electric, numit efect chimic. Curentul electric (fig. 2.1.3.3-a).
mai are Inca doua efecte principale: 2) In solutiile ionice, ionii pozitivi se misca in sensul
— efectul termic: Incalzirea conductoarelor prin care trece un curent electric; curentului electric, iar ionii negativi In sens opus
-- efectul magnetic: aparitia unui camp magnetic In jurul unui conductor stra'batut de un curent electric. sensului curentului (fig. 2.1.3.3-b).
In cazul electrolizei s-a constatat experimental cä metalele se depun Intotdeauna la catod. Aceasta inseamna
ca depunerea substantelor la electrozi depinde de modul in care acestia sunt legati la bornele sursei (care este 441k
sensul miscarii electronilor
anodul si care este catodul).
Efectul chimic depinde deci de sensul de miscare al purtatorilor de sarcina, deci de sensul curentului electric.
Se constata experimental casi efectul magnetic al curentului electric depinde de sensul de miscare al purtatorilor
de sarcina, deci de sensul curentului electric. 2.1.4. Intensitatea curentului electric

Consideram un fir metalic parcurs de un curent


ACTIVITATE EXPERIMENTAL A electric. Intr-un timp oarecare At, printr-o sectiune V
transversals a firului trece un numar n de electroni.
Acesti electroni transports o sarcina electrica de marime
Q = n •Icife l= n • e ,:.

Se realizeaza montajul din figura AE 2.13.2-a,


conductorul metalic este orientat in lungul acului Definitie: Se numete intensitate a curentului electric
magnetic (pe directia N - S). Se Inchide Intrerupatorul K. marimea fizica scalars I definita de relatia
C0f1V
Se constata ca acul magnetic deviaza de la directia N-
S, ca in figura AE 2.1.3.2-b. Daca se inverseaza Q Fig. 2.1.3.3-b
polaritatea sursei (fig. AE 2.1.3.2-c) se constata ca acul At
magnetic este deviat In sens contrar (fenomen descoperit
de H. C. Oersted in 1820). unde:
— / este intensitatea curentului electric;
Deoarece unele efecte ale curentului electric depind Q este marimea sarcinii care strabate o sectiune
de sensul miscarii purtatorilor de sarcina, este necesar transversals a unui conductor in timpul At, [Q]s1 = 1C,
sa definim, prin conventie, un sens al curentului electric. [Ads' = 1s.
0"‘" 111 " 11 hillii 4/
\S\''
Convenie: In exteriorul generatorului (sursei), curentul Observatii: i00 m A
electric circula de la borna pozitiva la cea negativa. 1) Intensitatea curentului electric este o marime scalars 2$ POOP, tli

fundamentals In SI. Unitatea de masura a intensitatii


Observatii:
se numeste Amper si se noteaza cu A. Ea va fi definita
1) Sensul conventional al curentului electric a fost
introdus de M. Ampere in 1820. ulterior.
2) Pentru moment, folosind relatia de definitie, putem
2) Sensul conventional al curentului corespunde sensului
in care s-ar misca purtatorii de sarcina pozitiva. spune numai ca 1 Amper este intensitatea curentului
Peste tot, cand vom folosi expresia „sensul curentului electric care transports, printr-o sec,tiune transversals a
electric", vom In;elege sensul conventional al unui conductor, o sarcina de 1 C in timp de 1 s.
curentului, definit mai sus, nu sensul de deplasare a 3) Aceasta definitie este valabila numai atunci cand
• Fig 2.1.4.1
purtatorilor de sarcina. intensitatea curentului este constants in timp: curentu l este
continuu. Cand intensitatea curentului variaza in timp
Din cele stabilite mai sus privind sensul de miscare aceasta definitie cla numai o valoare medie a intensitatii.
a purtatorilor de sarcina si din definitia sensului In continuare vom studia numai cazul curentului continuu,
conventional al curentului se pot trage urmatoarele caz In care definitia precedents este valabila.
concluzii.
Intensitatea curentului electric de conductie se
masoara cu un aparat numit ampermetru (fig. 2.1.4.1).
El este constru it pe baza unuia dintre efectele curentului
electric. Schematic se reprezinta ca in figura 2.1.4.2.

70 71
Exercitiul 2.1.4.1. Printr-o sectiune transversals a unui fir conductor parcurs de un curent de intensitate Observatii:
I = 10 A, trece sarcina q = 1800 C in timpul necunoscut T. Aflati T. 1. Ap cum se vede din figurile 2.1.5.3-a, b, voltmetrul,
Solutie: Conform definitiei intensitatii curentului electric avem: utilizat pentru masurarea tensiunilor electrice, se
monteaza in paralel cu segmentul de circuit Ia capetele
1 800 C
I= = Deci: T= -180s=3 min. caruia se determine tensiunea.
I 10A
2. Simbolul utilizat pentru sursa in fig. 2.1.5.3-a, b, adica
Exercitiul 2.1.4.2. Printr-o sectiune transversals a unui fir conductor trec n = 1,5 • 10 15 electroni in suprapunerea sagetii oblice peste simbolul uzual al
timpul At = 0,6 s. Aflati intensitatea 1 a curentului din conductor. sursei, indica faptul ca sursa poate furniza o tensiune
Solutie: Conform definitiei intensitatii curentului electric avem: electromotoare variabila.
Variind tensiunea electromotoare a sursei, se masoara
Q n•e 1,5.10 15 .1,6.1 0 -19 C diverse valori ale intensitatii I a curentului care trece prin
-4.10 -4 A=0,4mA.
At At 0,6s dipol si, corespunzator, diverse valori ale tensiunii U la
bornele dipolului AB. Fig. 2.1.5.2
ACTIVITATE EXPERIMENTALA Se constata experimental ca Ia o valoare data a tensiunii
U Ia bornele dipolului AB corespunde o valoare determinate
numai una a intensitatii / a curentului care trece prin
dipol si, reciproc, Ia o valoare data a intensitatii curentului
Folosind o sursa de tensiune electromotoare, cateva care trece prin dipol corespunde o valoare determinate
becuri, cateva ampermetre si conductori de legatura se numai una a tensiunii la bornele dipolului. Aceasta inseamna
realizati montajul de figura AE 2.1.4.1. Veti constata ca tensiunea la bornele dipolului si intensitatea curentului
ca toate ampermetrele indica aceea0 valoare a care trece prin dipol sunt intr-o relatie de corespondents DIPOL
intensitatii curentului electric. Deci: in lungul unui biunivoca. Aceasta corespondents U 4-> I se poate
circuit neramificat intensitatea curentului electric este reprezenta sub forma unui grafic I = f(U), numit qi Fig. 2.1.5.3-a
aceea,i peste tot. Aceasta Inseamna ca, in regim caracteristia curent-tensiune a dipolului respectiv.
stalionar, nu se acumuleaza sarcini in nici un punct din Dipolul AB a fost montat in circuitul din fig. 2.1 .5.3-a
circuit; datorita prezentei campului electric purtatorii astfel incat curentul trece prin dipol de la A Ia B. El
de sarcina, toll, se deplaseaza. poate fi montat insa si invers, ca dipol BA. Atunci
curentul trece prin el de Ia B la A. Se pune intrebarea:
Observatie. Asa cum se vede din figura AE 2.1 .4.1, cand depinde comportarea dipolului de sensul curentului care
se doreste masurarea intensitatii curentului electric it parcurge (de la A la B sau de la B la A)?
intr-un fir conductor, ampermetrul trebuie inserat in Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare trebuie
circuit. Se spune cad ampermetrul se monteaza in serie. trasate doua caracteristici curent-tensiune:
- una corespunzand montajului dipolului AB astfel
incat, curentul parcurge dipolul de Ia A Ia B (fig. 2.1.5.3-a); se spune ca dipolul este montat in sens direct;
- o alta corespunzand montajului dipolului BA, cand curentul parcurge dipolul de la B Ia A (fig. 2.1.5.3-b); se
2.1.5. Caracteristici de curent spune Ca dipolul este montat in sens invers.
Un mare numar de componente care sunt folosite in realizarea circuitelor electrice prezinta doua borne prin
Observatie: Un dipol poate fi utilizat in mod normal numai In anumite conditii, numite conditii de funclionare,
care sunt bransate (legate) in circuitul respectiv. De aceea sunt numite dipoli. precizate de fabricant: acestea indica, in general, o valoare limita a tensiunii si a intensitatii care nu trebuie

Definitie: Se numeste dipol orice components de circuit electric care prezinta doua borne de bransare.

Exemple: becul electric, rezistorul, diodele, sursele de tensiune electromotoare etc.


ACTIVITATE EXPERIMENTALA

Fiecare tip de dipol este reprezentat printr un anumit


-
Folosind montaje de tipul celor prezentate in fig.
simbol atunci cand se deseneaza schema unui circuit 2.1 .5.3 trasati caracteristicile curent-tensiune, in montaj
bec
electric. Simbolurile dipolilor pe care ii vom studia in direct si in montaj invers, ale urmatorilor dipoli: a)
aceasta sectiune sunt prezentate in figura 2.1.5.1. rezistor; b) bec.
conductor I
Dace notam cu A si B cele doua borne ale dipolului, Sunt prezentate in continuare rezultatele experi-
metalic
vorbind de dipolul respectiv folosim expresia dipolul AB. mentale pentru:
Consideram montajul din figura 2.1.5.3-a. Amper- a) un rezistor tip RCG 1 050 S (carbon aglomerat pe suport
diode
metrul rnasoara intensitatea curentului electric prin ceramic) - tabelul AE 2.5.1 si figurile AE 2.1.5.1-a, b;
b) un bec (tensiune nominala 24 V) - tabelul AE 2.1.5.2
circuit. Tensiunea U la bornele dipolului AB este masurata Fig. AE 2.5.1. a si b
Fig. 2.1.5.1 si figurile AE 2.1.5.2-a, b.
cu ajutorul unui aparat numit voltmetru figura 2.1.5.2.

72 73
Tabelul AE 2.1.5.1 Tabelul AE 2.1.5.2 Din datele experimentale obtinute din graficele curent-tensiune reprezentate in figurile AE 2.1.5.1 -AE 2.15.2
rezulta o serie de concluzii.
Nr. U (V) 1(A) I (A) Nr. U (V) I (10-3 A) /(10-3 A)
crt. Montaj direct Montaj invers crt. Montaj direct Montaj invers Concluzii.
1) Toate caracteristicile curent-tensiune obtinute trec prin originea sistemului de coordonate. Un dipol a carui

_
0 0

0 cN 'I' .CD c0CDcNi.1- ..0 c0 0 c■I'Tt


50 • 10-3 0,19 • 10-3 0,2 • 10-3 caracteristica trece prin punctul (U = 0, 1 = 0) este numit dipol pasiv. Dipolii studiati aici sunt dipoli pasivi.
1 3,8 • 10-3 3,8 • 10-3 23,1 23,3
33,7 34,0 2) In cazul rezistorului in cel al becului se constata ca au caracteristici curent-tensiune in montaj invers
2 7,6 • 10-3 7,6 • 10-3 identice cu cele de Ia montajul direct: dipolii AB BA sunt echivalenti. Se spune cal rezistorul si becul sunt rfipoli
42,8 43,2
3 11,4 • 10-3 11,4 • 10-3 50,8 51,3 pasivi simetrici.
4 15,2 • 10-3 15,2 • 10-3 58,1 58,5

,-- r—v—r—r—CVel CN1


3) In cazul rezistorului caracteristica are forma unei Iinii drepte de aceea, se spune cal este un dipol
5 19,0 • 10-3 19,0 • 10-3 64,7 65,2

IN.
in timp ce becul este dipol neliniar.
6 22,9 • 10-3 22,9 • 10-3 70,9 71,5
7 26,7 • 10-3 26,7 • 10-3 76,7 77,4
82,2 82,9 Exerciliul 2.1.5.1. Folosind datele din tabelele de mai sus reprezentati grafic caracteristicile tensiune-
8 30,6 • 10-3 30,6 • 10-3 curent U = f (I) pentru dipolii studiati.
87,3 88,1
34,5 • 10-3 34,4 • 10-3
O ,--

9 93,3
92,7
10 38,4 • 10-3 38,4 • 10-3
97,7 98,6

:: .....••
rm- ■■
■1
""'

:ionsrish:" '' 11111MINNIEIRMIIIIMmomplimm 2.2. LegeaIui Ohm


'

iiii;;;;;;;;; - "OPE 2.2.1 Rezistenta dectrica


:11:1!. :
i ; ' : : : : :: :: :
h
t


Ham Rezistorul studiat in sectiunea precedents are o caracteristica de curent liniara. Aceasta inseamna ca intensitatea
I a curentului care trece prin rezistor este proportionala cu tensiunea U aplicata Ia capetele rezistorului. Ecuatia
him
Prelhihr LIMN acestei caracteristici liniare este
air dinurihm ::- molimihmmigriiilipmpimilpumaripsommm I=
u

sau U = R.I.
imignhimimmmi
.. iiii

:
-

Observatii:
rccifvail h1111181:11 Mum pH pH: min pm mum:: mum:: Hamm LE
!": ::: 1::::r::: OEM
1) Aceasta dependents a fost descoperita de fizicianul german Georg Simon Ohm. In onoarea lui este numital
legea lui Ohm.
IhnhlriiiiiirdOPAPIPA- Klii;Z::!!!!!!!!:111;..,.., PRIM '111:11111:111E11111:111PERIRMIRgiouglEME 2) Legea Iui Ohm, in forma dedusa aici, este valabila pe o portiune de circuit care nu confine generatoare
electrice.
ru".::;6411 r1 ;9iiii;;;;:ii;;;;;;;;;;::::::kih6, PERIMIIIN Timm pulimipmiummulimmull Constanta de proportionalitate R este numita rezistenta electrica. Din legea lui Ohm obtinem relatia de
• Fig. AE 2.1.5.1-a [oFi g.AE 2.1.5.2-a iv
definitie a unitAIii de masura a rezistentei: [R] = [051 = = 1S2
51 Hsi 1A
(A)
Definitie: 1 Ohm este rezistenta unui conductor prin care se stabilete un curent de 1 A atunci cand Ia capetele
iui se aplicA o tensiune constants de 1 V.

Exercitiul 2.2.1.1. Calcula/i rezistenta electrical a rezistorului studiat in sectiunea precedents. Comparati
rezultatul obtinut cu valoarea indicata de

711ihii1 IIIIIIII11 11: fabricant: 267,5 Q.

■ irtir Jr
Observatii:
1) In circuitele electrice se folosesc in mod curent
: 4:141"
.1.,
14- 'iiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
:::- ::::: - :::::.:...:.........r:::::::::::::::::::r
:::::::::::::::::::-:::::::thmonmu:Ral rezistori avand rezistente de ordinul kiloOhmului
"17
-;;....--p-91:::- ■ ........::.......____
:::

(1 k22 =103 S2) sau megaOhmului (1 MS2= 10 6 S2).


'7 ■ " IumlaluniralliMiliiiIIIHRTHEMIIII 2) Conductorii pentru care este valabila legea lui Ohm
Pk ARIEHERIEHRM!!!!!!!!!!::11

sunt numiti conductori ohmici. Becul studiat in
nti E'-u"!"--"9"---11:11:::::,Eihnighurim::::ahmri
al
sectiunea precedents nu este un dispozitiv ohmic,
IHRIE nr.":::-.9:-.-:::- --::.--;:::-"I::-.-::.
NEg ligrihiBialfillIPIMERIparmani n.....
FinloiviiMilh::... deoarece caracteristica Iui nu este descrisa de legea
• Fig. AE 2.1.5.2-b lui Ohm.

75
Codul culoriloi penfru 4 benzi
1 F•l
Dar, conform legii lui Hooke, Ai-- • . Deci =E• Al . Folosind aceasta relatie putem rescrie expresia in
2%, 5%, 10%
E S
6,/
forma: R=pE.- .
I culoarea I banda 1 I banda 2 I banda 3 I multiplul toleranta F
negru 1 ST N 0,15m 5
Deci R=1,7•10-852•m•13.10— • =17.13. 1' S2=1552.
,
maron 10 12 1% m 2 221N 221
100 O.
Se constata experimental ca rezistivitatea depinde Substanta P a
portocaliu
de temperatura conform relatiei K2.m grad-1
galben
verge
Argint 1,6.10-8 3,6.10-3
P P o [1+ a • to )1
Cupru 1,75.10-8 4,0.10-3
unde:
1 0 Mi l, 0.10"'(, Fier 9,8.10-8 5,0.10-3
—p este rezistivitatea materialului Ia temperatura t,
[pi s, = = s; NicheUna 42.10-8 2,0.10-4
I alb 9 9
—p0 este rezistivitatea materialului Ia o temperatura 62°/oCu+18°/oN i+20°/oZn
0.1 ± 5% (J)
to aleasa ca referin0;
Manganina 43.10-8 1,0.10-5
—a este numit coeficient termic al rezistivitafii,
[a] s , = grad-1 . 86%Cu+12°/0Mn+2°/oNi
Constantan 50.10-8 1,0.10-5
0.1% „ 0.25%, 0 .5 %„ 1%
In tabelul alaturat sunt prezentate rezistivitatea Ia 54°/oCu+45%Ni+1°/0Mn
Codul culorilor pentru 5 benzi temperatura camerei (20 ° C) si, respectiv, coeficientul Bismut
Fig. 2.2.1.2 120.10-8 4,0.10-3
termic al rezistivitatii, pentru cateva materiale.
3) Elementul de circuit care se caracterizeaza in principal prin rezistenta lui este numit rezistor.
4) Rezistorii au in general forma cilindirca (fig. 2.2.1.1) si pe suprafata lor este inscrip/ionat un cod de bare Observatii:
colorate cum indica valoarea rezistentei electrice (fig. 2.2.1.2). 1) Pentru unele aliaje, cum sunt cele din tabelul de mai sus, coeficientul termic al rezistivitatii este foarte mic.
Ele pot fi utilizate pentru confectionarea unor rezistoare care au rezistenta, practic, independents de temperatura.
Rezistenta electrica este o ma'suras a proprietalli conductorilor electrici de a se opune trecerii curentului. Existenta 2) In cazul unor substante, numite semiconductoare, rezistenta scade cand temperatura creste. Astfel de substante
rezistentei electrice este datorata extrem de numeroaselor ciocniri ale electronilor liberi cu ionii pozitivi din reteaua sunt, de exemplu, germaniul si siliciul.
metalului. Prin aceste ciocniri metalul se opune trecerii curentului electric: conform legii lui Ohm, pentru o tensiune
aplicata data, curentul care se stabileste in conductor este cu atat mai mic cu cat rezistenta este mai mare. Exercitiul 2.2.1.3. Un fir de cupru, avand coeficientul termic al rezistivitatii a = 4 • 10 -3 grad-1 , conectat Ia o
tensiune constants, se incalzeste in Limp cu At = 125 °C. Aflati cum se modifica intensitatea I a curentului
Se constata experimental ca rezistenta R a unui fir conductor (ohmic) este direct proportionala cu lungimea 1 a electric care parcurge firul.
Notam cu U tensiunea constants aplicata Ia capetele firului si cu R 0 rezistenta initials a firului,
firului (R 1) si invers proportionala cu aria S a unei sectiuni transversale a firului — S -1 ), Se poate scrie atunci:
1
R p R=p•— unde p = po (1 + a • At).
S '

Constanta de proportionalitate, notate p, este numita rezistivitate. /0 / /


Se poate arata ca,practic, raportul nu se modifica Ia incalzire = 0,998 •°
Observatii: So o )

/
1) Din relatia precedents se obtine imediat unitatea de masura in SI a rezistivitatii electrice: [Pis! = K 2 * m Atunci: R =p(l+oc •Att—s—D-R=R0 (1+a•At).
2) Rezistivitatea nu depinde de dimensiunile firului conductor, ci numai de natura materialului din care este So
confectionat acesta.
Dar, conform legii lui Ohm, io = UR0 1 = ------
(Rj •
ii materialele sunt clasificate in conductoare
3) Dupa valoarea rezistivitat tie —104 semiconductoare
Folosind expresia lui R in a doua relatie gasim:
CIO 107' &I, 11) izolatoare(104 le 0, , t ),
In
= 1= .
R0 (1+a•At) 1+a•At
Exercitiul 2.2,1.2. Un fir de cupru se alungeste cu Al = 0,15 m sub actiunea unei forte F = 221 N.
Cuprul are modulul de elasticitate E = 13 • 10 1 ° N/m 2 sl rezistivitatea p = 1,7 • 10 -8 12 • m. Aflati Atunci:
rezistenta R a firului.
/0 Io Io
/— •

Solutie: Rezistenta R a firului este data de relatia: 1+4.10 -3 grad -1 .125°C 1+0,5 1,5

76 77
22.2 Legea Iui Ohm pentru Intreg circuitul 2.2.3 Reostatull Montajul potentiometric
Faptul ca rezistenta electrica a unui fir conductor
Legea Iui Ohm pentru o portiune de circuit (care nu
este proportionala cu lungimea firului sty Ia baza
E, r contine generatoare electrice) poate fi generalizata A •B
construcIiei si utilizarii reostatelor. Reostatui este un
pentru un intreg circuit simplu (fall ramificatii), cum este
dispozitiv care, legat in serie intr-un circuit, permite
cel din fig. 2.2.2.1. Caderea de tensiune pe rezistorul R
obtinerea unui curent de intensitate reglabila. Reostatul
este, conform Iegii Iui Ohm pentru o portiune de circuit,
este construit in forma unui fir foarte lung infasurat pe
U = iar caderea de tensiune u pe circuitul interior
un suport izolator. Cele doua capete ale firului constituie
• Fig. 2.2.2.1 R sursei, de rezistenta r este u=1•r. Am vazut anterior ca
doua borne A si B (fig. 2.2.3.1). Un cursor metalic (C),
aceste caderi de tensiune sunt legate de tensiunea
care constituie a treia borna, se poate deplasa de-a
electromotoare E a sursei prin relatia
lungul infasurarii.
E. U+u. inlocuind aici expresiile tensiunilor U si u obtinem expresia matematica a Iegii Iui Ohm pentru un circuit
simplu • Fig. 2.2.3.1

2 1= E
R+ r
.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Realizati montajul din figura AE 2.2.3.1. Deplasand
Exercitiul 2.2.2.1. Printr-o spiry circulars de diametru D = 1 m trece curentul dat de o sursa cu t.e.m. E
cursorul C de Ia A spre B yeti constata ca intensitatea
E = 1,5 V si rezistenta interns 0,032 SI Sarma are diametrul secOunii transversale d = 1 mm si
curentului prin circuit scade. Deplasand cursorul in sens
rezistivitatea p = 1,7 • 10 -8 Q • m. Aflati intensitatea I a curentului prin spiry.
invers se observa ca intensitatea curentului creste.
E Tensiunea intre punctele A si C este, conform legii
0
Solutie: Conform legii lui Ohm pentru un circuit simplu, 1= • •
R+r Iui Ohm pentru o portiune de circuit, UAC = I•RAc. Dar,
asa cum am vazut in anterior rezistenta electrica a unui Fig. AE 2.2.3.1
fir conductor este proportionala cu lungimea firului:
d 2 -P d 2,
Dar R=.p •-s1 - =.p . 11D - 4D Deci / =
4D RAC= k•lAc. Din aceste doua relatii obtinem pentru intensitatea curentului expresia
TC
p• d2 +r
4 I=
RAC — r k • lAc -r
1,5V 1,5V 5V
-15 A .
Atunci:/- -2 Q +0,032 Q - 0,1Q
1' Deci: cu cat lungimea utilizata a inf4urarii reostatului l Ac este mai mare cu atat curentul care se stabile$e in
41 m 6 8.10
1,7 .10-8Q • m • +0032g2 ' circuit are o intensitate mai mica.
2
10 -6 m
Exercitiul 2.2.2.2. Un acumulator cu t.e.m. E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit I,c, = 40 ACTIVITATE EXPERIMENTALA
A. Aflati rezistenta R a rezistorului care, legat Ia bornele acumulatorului, face ca tensiunea Ia borne sa
Realizati montajul din figura AE 2.2.3.2. Deplasati
fie U= 11 V. cursorul de Ia A spre B. Se constata, urmarind indicaOile
Sofutie% La scurtcircuit rezistenta exterioara R = 0 (bornele acumulatorului sunt legate una de alta
printr-un fir conductor de rezistenta neglijabila), (fig. voltmetrului, ca tensiunea intre punctele A si C creste.
E, r E.2.2.2.2-a). Miscand cursorul in sens invers tensiunea scade.
Atunci, conform legii lui Ohm pentru un circuit simplu, Tensiunea intre punctele A si C este, conform legii
lui Ohm pentru o portiune de circuit, UAc = I•RAc. Dar,
R=0 ' Sc -- . aa cum am vazut, rezistenta electrical a unui fir
r
r conductor este proportionala cu lungimea firului:
Cand se leaga Ia bornele acumulatorului rezistorul
+1i—
de rezistenta R (fig. E.2.2.2.2-b), intensitatea curentului RAC= l• Ac . Din aceste doua relatii obtinem
care se stabileste in circuit este: UAc = k././Ac.

I- E . Deci: cu cat lungimea utilizata a Infa,surarii reostatului


Fig. E 2.2.2.2 R+ r lAc este mai mare, cu atat tensiunea Intre bornele A C
este mai mare.
Tensiunea la borne este U = I • R; din aceste doua relatii obtinem:
Reostatul, legat la bornele unui generator electric,
E•R U U E
Atunci: U= U•R+U•r-E•RR(E U)=U•rR= r R = . ca in fig. AE 2.2.3.2, permite objinerea unei tensiuni
R+ r E -U E -U Isc reglabile intre una din bornele sale cursor. Acest
11V 12V 33 V mod de montare a reostatului se nume§te montaj
R= = =33Q.
,
1V 40A 10 A potenjiometric, iar dispozitivul uti I izat in acest mod se numeste potenjiometru (sau divizor de tensiune).

78 79
Exercitiul 2.2.3.1. Montajul din figura AE 2.2.3.2 confine o sursa avand t.e.m. E= 40 V si rezistenta b) Masurarea unei rezistente mici (comparativ cu
interna r = 1 S2 si un fir metalic AB de lungime L = 0,8 m si rezistenta = 6 a Pe firul AB se rezistenta interna a voltmetrului) – montaj aval
deplaseaza cursorul C care inchide circuitul. Aflati distanta x = AC pentru care caderea de tensiune pe Vom utiliza montajul din figura AE 2.2.3.4. Tensiunea
poqiunea AC este U= 15 V. U, masurata de voltmetrul V, este identica cu cea de Ia
Solutie: Conform Iegii lui Ohm pentru un circuit simplu E= I • (R + Rx + r), si conform Iegii lui Ohm •C
bornele rezistorului a cadrui rezistenta dorim sa o
pentru o porliune de circuit U = I • Rx.
Din aceste doua relatii, eliminand I, obtinem: maisuram (in conditiile de Ia punctul a):
E.R+r Curentul I masurat de ampermetrul A, contine nu numai
,
(a) I
U Rx + 1 intensitatea curentului de masurat ci si intensitatea Fig. AE 2.2.3.4
x a curentului care trece prin voltmetru.
Pentru fir se scrie: R 1 = p , R =p— , de unde gasim:
Valoarea curentului care strabate rezistorul de masurat este deci IR = I - Uv R v . Atunci valoarea R a rezistentei
(b) de masurat este data de relaIia
R' L
Rx x R= R=
Eliminam Rx din relatiile (a) si (b):
Rv
x E—U R+r x R+r U
= • x=L• R+r
• U
L U R . x L R11 E—U E—U De aici rezulta ca =
I R
Atunci: 1 L 1+
Rv
15V _ 0,8111 _
6
5 21_
55 =0,4m
x=0,8m• 4E2+1Q Aceasta relatie arata ca valoarea U//, determinate prin
6S2 40V-15V masurare, coincide cu valoarea reala R numai dace
R<<Rv .

LUCRARE DE LABORATOR
Procedeu experimental
Determinarea rezistentei electrice a unei portiuni de circuit utilizand voltmetrul si
ampermetrul in circuite de curent continuu Materialele necesare realizarii montajelor sunt: sursa
de tensiune stabilizatg, multiampermetru, multi-
Pentru mAsurarea rezistente unei porliuni din circuit voltmetru- scala 0-30V, rezistori cu valori diferite: 10C2;
este necesar, conform Iegii lui Ohm R= U/I, sa masurali 5,11d2, conductori de legatura, intrerupAtor, panou (figura
tensiunea U la capetele portiunii si intensitatea I a AE 2.2.3.5). • Fig. AE 2.2.3.5
curentului care o strabate. Realizati circuitele electrice dupe schemele din
figurile AE 2.2.3.6 si AE 2.2.3.7, asteptati verificarea
a) Masurarea unei rezistente marl (comparativ cu lor de Care profesor, apoi al imentati circuitele. Masurati
rezistenta interna a ampermetrului) – montaj amonte valorile indicate de aparatele de masura pentru o
Vom utiliza montajul din figura AE 2.2.3.3. Curentul I anumita valoare a tensiunii aplicate. Repetati operatiile
masurat de ampermetrul A este identic cu cel care strabate pentru diferite valori ale tensiunii Ia bornele sursei in
cazul unui rezistor dat, apoi pentru ceilalti rezistori.
rezistorul, a carui rezistenta dorim sä o masu ram. Tensiunea
Introduceti datele obtinute in tabele, calculati valorile
U masurata de voltmetrul V contine nu numai tensiunea rezistentelor electrice masurate R m si apreciati erorile
de masurat ci Si tensiunea UA = IR-RA Ia bornele ampermetrului. Valoarea tensiunii la bornele rezistorului de masurat obtinute. Rx este valoarea reala a rezistentei electrice.
R a rezistentei de masurat este datA de relatia Utilizati toti rezistorii atat Ia montaj amonte (figura
este deci U – IR • RA. Atunci valoarea
AE 2.2.3.6) cat si la aval (figura AE 2.2.3.7) pentru a
R= U IPP • RA
" —
observa din calculul erorilor experimentale utilitatea
IR IR • fiecarei metode.

inregistrati datele experimentale intr-un tabel de


De aici rezulta cä forma:
U
I = R + R A.
IR
Nr. ca. Rx (S2) U(V) /(mA) Rm(S2) ER= (Rm Rx)/ Rx
Aceasta relatie arata ca valoarea U//R, determinate prin masurare, coincide cu valoarea reala R numai dace (%)
R A << R.

81
80
Calculati eroarea relative cu relatia: Calculati valorile rezistentelor electrice masurate Rm
ER = (Rm Rx)/ Rx (%) (1) si evaluati erorile obtinute.
Materialele necesare puntii cu fir sunt: sursa de
Lolicluzii: 1. Montajul amonte este adecvat masurarii
tensiune stabilizata, punte cu fir, galvanometru, rezistori
rezistentelor marl (mult mai marl decat rezistenta interna
cu valori diferite: 1052, 10052 11d2, 5,11Q, conductori
mewl e3 AVAL a ampermetrului).
de legatura, intrerupator, panou de lucru.
Montajul aval este adecvat masurarii rezistentelor
Realizati circuitele electrice (ca in figura
mici (mult mai mici decat rezistenta interns a
AE 2.2.3.10), asteptati verificarea lor de catre profesor,
voltmetrului).
apoi alimentati circuitul electric. Cititi valorile indicate
de aparatele de masura pentru o anumita valoare a
tensiunii la bornele sursei si pentru o valoare data a
Alta metoda de determinare a rezistentei electrice rezistentei necunoscute. Echilibrati puntea modificand
a unui rezistor este metoda puntii Wheatstone (figuraAE pozitia cursorului puntii cu fir pang cand indicatia
2.2.3.8). Ea colline patru rezistori dintre care cel putin galvanometrului devine zero.
unul este variabil si poate fi utilizata pentru Repetati operatiile anterioare pentru alti rezistori cu
Fig. 2.2.3.7
determinarea valorii unei rezistente electrice valori necunoscute Rx diferite. Introduceti datele
necunoscute cu conditia echilibrarii sale. Conditia de obtinute in tabelul urmator:
echilibru a puntii este ca intensitatea curentului din
galvanometru sa fie nula, deci: Nr. crt. Rx (52) /1 (cm) /2 (cm) Rm(52) E R= (Rm — Rx)/ Rx
/ 1 42 BSI /3=14 (2) (%)
Ceea ce implica aplicand legile lui Kirchhoff:
Rx R4 = Rv R3 (3) Calculati valorile Rff, ale rezistentelor electrice si evaluati erorile obtinute.
Dace se cunosc valorile pentru trei dintre rezistente, Observatie: Erorile obtinute In cazul utilizarii metodei puntii au valori mai mici decat la montajele aval si
cea de a patra se poate determina din relatia (3). amonte. De ce?
0 varianta a puntii Wheatstone este puntea cu fir,
Ia care doua dintre rezistente sunt inlocuite cu doua
portiuni cu fir metalic ca In figura AE 2.2.3.10.
Echilibrarea sa se face modificand pozitia cursorului.
Atunci: Rx/i = Rv/2 Pena aici am studiat numai circuite electrice simple, neramificate. In practice se folosesc circuite electrice
Stiind valoarea Rv se poate determina valoarea complexe, cu mai multe ramificatii, numite re;ele electrice. Oricat de complexa ar fi o retea electrice, pot fi
rezistentei necunoscute Rx. Lungimile si 12 ale firului identificate in ea urmatoarele elemente constitutive (fig. 2.3.1):
se cunosc. —nodul de rejea — orice punct din retea in care se intalnesc minimum trei conductori; exemple: A, B, C, etc.
—latura de relea — portiunea din retea cuprinsa Intre doua noduri vecine; exemple: AB, AC, etc.
Procedeu experimental —ochiul de rejea — o succesiune de laturi de re/ea formand un contur poligonal inchis; exemple: ABCA, ACDA etc.

Materialele necesare puntii Wheatstone sunt: sursa Observatie: Se presupune Intotdeauna ca pe o latura de retea este plasat cel putin un consumator sau o sursa;
de tensiune stabilizata, galvanometru, potentiometru altfel, latura respective poate fi suprimata cu respectarea regulilor precedente.
5 Id2, rezistori cu valori diferite: 2052, 10052, 11d2, 2,21d2,
conductori de legatura, intrerupator, panou de lucru. In anul 1847 Gustav Robert Kirchhoff a demonstrat doua legi care pot fi folosite la rezolvarea retelelor de
Realizati circuitele electrice (ca in figura AE 2.2.3.9), curent continuu, adica Ia aflarea intensitatii curentilor care parcurg laturile de retea.
astepta0 verificarea lor de catre profesor, apoi alimentati Prima lege a lui Kirchhati se refers la nodurile de retea si exprima conservarea sarcinii electrice Intr-un nod de
circuitul electric. Cititi valorile indicate de aparatele retea. Ea afirma ca suma sarcinilor electrice care intra intr-un nod Intr-un anumit interval de timp este egala cu suma
de masura pentru o anumita valoare a tensiunii Ia sarcinilor care ies din nod in acelasi interval de timp.
bornele sursei si pentru o valoare data a rezistentei
necunoscute. Echilibrati puntea modificand rezistenta Enunt: Suma algebrica a intensitatilor curentilor electrici
potentiometrului pang cand indicatia galvanometrului care se Intalnesc intr-un nod de retea este egala cu zero
devine zero. Repetati operatiile pentru diferite valori n
ale tensiunii Ia bornele sursei in cazul unui rezistor dat, lIk = 0
apoi pentru alti rezistori cu valori diferite. Introduceti k=1

datele obtinute in tabelul urmAtor:


k In relatia precedents se iau, cu semnul +,
,

Nr. crt. Rx(S2) Rvar(S2) RI (S2) R2 (S2) Rm(S2) ER= (Rm— Rx)/ Rx intensitatile curentilor care intra in nod si, cu semnul —
(°/0) intensitatile curentilor care ies din nod.

82 83
Exercitiul 2.3.1. in circuitul din figura E 2.3.1-a se cunosc El = 22 V, ri = 1 Q, E2 = 19 V, r2 = 1 Q,
ACTIVITATE EXPERIMENTAIA
R1 = R3 = 4 Q, R2 = 6 Q. Aflati intensitatile I„ I2 si I3 ale curentilor care parcurg rezistorii de rezistente
Realizati montajul din figura AE 2.3.1. Inchideti R2 si respectiv, R3.
,

R1
intrerupatorul Ksi cititi indicatiile celor trei ampermetre. Solutie: In primul rand alegem in mod arbitrarsensul curentilor /1 , /2 si 13 , care strabat cele 3 rezistoare
Se constata ca I = 11 +12, in acord cu prima lege a lui (fig. E 2.3.1-b). In al doilea rand alegem, in mod arbitrar un sens de parcurs pentru doua ochiuri independente (din
Kirchhoff. cele 3 care exista) (fig. E 2.3.1-b).
Pentru a aplica aceasta lege se fixeaza, in prealabil, in Putem trece acum Ia aplicarea legilor lui Kirchhoff. Exists n = 2 noduri (A si B). Dintre acestea unul singur este
mod arbitrar, un sens al curentului pentru fiecare latura independent (n 1 = 1). Aplicam prima lege a lui Kirchhoff, de exemplu, pentru nodul A:

de retea (fig. 2.3.1). Apoi se scrie ecuatia curentilor pentru


+ 12 —13 = O. (a)
fiecare nod. Astfel, pentru nodul A din figura 2.3.1 avem:
Intensitatile curentilor care intra in nod se iau cu sensul
— / 6 -F/ 3 —/,—/ 4 =0.
Observatii: +, iar cele ale curentilor care ies din nod, cu semnul
1) In final, cand se calculeaza intensitatile curentilor Aplicam apoi legea a doua a lui Kirchhoff pentru cele

2 se constata ca pentru unele se obtin valori pozitive, iar


pentru altele valori negative. Aceasta inseamna ca,
doua ochiuri de retea (folosind conventiile de semn
enuntate mai sus):
pentru cele care au valori negative, sensul curentului E,= I, • R, + R3 + I, • ri ;
fixat initial (in mod arbitrar), a lost ales greit sensul E2 = • R2 + 13 • R3 + 12 • r2 •

real al curentului este invers celui fixat Inlocuim aici valorile numerice si obtinem:
2) Prin aplicarea acestei legi se pot scrie necualii pentru 22 = 4 . + 4•/3 + 1 • /1 ;
cele n noduri ale unei retele. Dintre acestea numai 19 = 6 • 12 + 4 • 13 + 1 • I2 •
n-1 sunt independente. Ecuatia pentru ochiul n se poate Deci: 22 = 5 • /1 + 4 • /3 ; (b)
obtine algebric din celelalte n-1 ecuatii. 19 = 7 • 12 4 13 . (c)
A doua lege a lui Kirchhoffse refers la ochiurile de retea.
Ecuatiile (a), (b) si (c) formeaza un sistem de 3 ecuatii
Fig. AE 2.3.1 cu 3 necunoscute. Le rezolvam si obtinem:
Enunt: Suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale
= 2 A, 12 = 1 A, /3 = 3 A.
surselor in lungul unui ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune de pe laturile ochiului:

Ek = I, •R1 . Exercitiul 2.3.2. In circuitul din figura E 2.3.2-a


k=1 j=i se cunosc E2 = 19 V, r2 = = 1Q, = 4Q, R2
Pentru aplicarea acestei legi este necesar sa se aleaga, in prealabil, in mod arbitrar, pentru fiecare ochi de retea, 3 = 2S2 si I = 2 A. Aflati /2, 13 si E1 sl =R
un sens de parcurgere a ochiului. Apoi se scriu ecuatiile pentru ochiurile de retea. La scrierea ecuatiilor se diferenta de potential V, — V8.
folosesc urmatoarele conventii de semn.
Solutie: Alegem un sens de parcurs a doua ochiuri
Conventii. independente (dintre cele 3 care exista) (fig. 2.3.2-b).
1) 0 tensiune electromotoare E se is cu semnul +, dace sensul de parcurs ales pentru ochi strabate sursa in sens direct Aplicam prima lege a lui Kirchhoff pentru nodul A (un
(de Ia borna negative Ia cea pozitiva); in caz contrar tensiunea electromotoare respective se is cu semnul singur nod este independent):
Dace sensul ales de not pentru parcurgerea ochiului de retea coincide cu sensul ales pentru curentul electric
+ — 13 = 0.
din latura, atunci produsul I•R respectiv se is cu semnul +, iar in caz contrar se is cu semnul
De exemplu, pentru ochiul ABCA din figura 2.3.1 obtinem ecuatia: — E1 +E2 =I1 •R1 +12 •R2 +13 . R3 . Aplicam legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiurile
independente:
Observatii: E1 =I3 • R3 +11 • R1 +I1 • ri
1) Cu ajutorul celei de a doua legi a lui Kirchhoff se pot obtine ecuatii pentru toate ochiurile de retea. Aceste E2 = 13 • R3 + 12 • R2 + 12 • r2
ecuatii nu sunt toate independente. De aceea legea a doua a lui Kirchhoff se aplica numai pentru ochiurile
Introducem in aceste trei ecuatii valorile numerice si
independente (formate din laturi dintre care cel pulin una nu apartine si altor ochiuri). Care ochiuri se considers
obtinem:
ca fiind independente este, Intr-o anumita masura, o alegere arbitrara. De exemplu, in figura 2.8.1, sunt trei 2+/2 — 13 =0
ochiuri de retea: ABCA, ACDA si ABCDA. Oricare doua dintre acestea pot fi alese ca ochiuri independente.
F1 =243 +2-4+2.1
Dace, de exemplu, se aleg ca fiind independente ABCA si ACDA, se vede din figura Ca ochiul ABCDA nu este
independent: nu are nici o latura care sa nu apartina celorlalte doua. {
19=2•/3 +2.12 +142
2) Daca reeaua are n noduri si l laturi atunci, conform unei teoreme a lui Euler, numarul de ochiuri pentru care
Aceste ecuatii pot fi rescrise astfel:
se pot scrie ecuatii independente este o=l—n+1.
Aceasta inseamna ca din cele doua legi ale lui Kirchhoff se obtine un numar total de ecuatii independente egal
cu numarul de laturi din retea
Ei =2.13 + 10
(n-1)+(l—n+1)=1,
19=2- 13 +3. 12 .
adica egal cu numarul de necunoscute (intensitatile curentilor prin fiecare latura).

84 85
Ele formeaza un sistem de 3 ecuatii cu 3 necunoscute; it rezolvam si obtinem: Pentru ca rezistorul din figura 2.4.1.2-b sa fie echivalent
R1
cu sistemul celor doua rezistoare este necesar ca
/, = 3 A, /3 = 5 A, E, = 20 V.
ampermetrul sä indice aceeasi intensitate I a curentului
Pentru a calcula diferenta de potential VA — VB , pornim din punctul A de potential VA si parcurgem un traseu din circuit si sa existe aceeasi tensiune Uintre punctele
de circuit'Dana ajungem in punctul B de potential VB. Tot ce mareste potentialul se adauga Ia VA cu semnul M si N. Atunci, conform legii lui Ohm, U =I • Rep. Din
+, si tot ce micsoreaza poterlialul se adauga la V A cu semnul Sunt posibile 3 trasee: aceste ultime doua relatii gasim imediat ca

>C >D >B;c)A >E >F-->B 1 1 1


a) de la A, prin R3 , direct la B;b)A — — — — —

in cazul (a) avem: Rep R1 R2


Fig. 2.4.1.2-a
VA /3 • R3 = VB VA VB = /3 • R3 = 5A• 252=10 V Acest rezultat poate fi imediat generalizat Ia cazul a
In cazul (b) avem: trei sau mai multe rezistoare.
VA — E2 + /2 • r2 + 12 • R2 = VB = VA — VB = E2 /2 ( R2 + r2) =19-3(2+1)=10V Concluzie. Inversul rezistentei echivalente a mai multor
in cazul (c) avem: VA—E, + r, + R1 = V, VA — VB= — /1 • (R, + r) = 20 — 2•(4 + 1) = 10 V. rezistoare legate in paralel este egala cu suma inverselor
Cu toate cele 3 metode obtinem, asa cum trebuie, acelasi rezultat. rezistenIelor acelor rezistoare:
2
1 1 1 1
—=—+—+...+—.
2.4. Gruparea rezistoavelor so eratoarelor k Rep R1 1?2 R„

2.4. Gruparea rezistoarelor


Exercitiul 2.4.1.1 Aflati rezistanta echiva-
Consideram doua rezistoare de rezistente R1 , respectiv, R2 , legati in serie (fig. 2.4.1.1-a). Ne punem problema A
sa gasim valoarea rezistentei unui singur rezistor care sa fie echivalent cu ansamblul celor doi rezistori: dupa lenta R a dipolului AB din figura E 2.4.1.1-a.
inlocuire prin circuit sa circule un curent de aceeasi intensitate si diferenta de potential intre punctele A si B sa Se dau: R1 = R2 = R3= = 2 Q, R4 = 3 Q.
Solutie: Rezistorii R2 S i R4 sunt grupati in serie.
fie aceeasi (fig. 2.4.1.1-b).
In montajul din figura 2.9.1-a voltmetrele V 1 si V2 indica tensiunile U1 , respectiv U2 , iar voltmetrul V indica o
li inlocuim cu un rezistor echivalent (fig. E
2.4.1.1-b) de rezistenta R5 : R5 = R2 + R4 = 5 Q. Rezistorii
tensiune U. Se constata ca U= U i + U 2 . Dar, conform legii lui Ohm, U1 =I • R1 si U2 = I • R2 . Deci: U =/ • R i +I -R2 . B•
Pentru ca rezistorul din figura 2.4.1.1-b sa fie echivalent cu sistemul celor doua rezistoare este necesar ca R3 si R, sunt grupati in paralel. li inlocuim cu un rezistor
Fig. E 2.4.1.1-a
voltmetrul sa indice aceeasi tensiune U intre punctele echivalent
A si B si ca prin circuit sa circule un curent de aceeasi de rezistenta R, (fig. E 2.4.1.1-c).
intensitate I. Atunci, conform legii lui Ohm, U= I • R„.
1 _ 1 4. 1 = 1 + 1 = 7
Din aceste ultime doua relatii gasim imediat ca R,= R1 R6 = 10
7 5.
R6 — R, R, 2 + 5 10
+ R2 . Acest rezultat poate fi imediat generalizat Ia cazul
a trei sau mai multe rezistoare. Rezistorii R1 si R, sunt grupati in serie. Ii inlocuim cu un
rezistor echivalent (fig. E 2.4.1.1-d) de rezistenta Re:
Concluzie. Rezistenta echivalenta a mai multor
rezistoare legate in serie este egala cu suma 10 , 24
R = +R = LIZ + =
rezistentelor acelor rezistoare: 7 7

Res = R1 +R2+...+12„.
Consideram doua rezistoare de rezistente R 1 ,
respectiv R2 , legate in paralel (fig. 2.4.1.2-a). Ne punem 2.4.2. Gruparea generatoarelor electrice
problema sa gasim valoarea rezistentei unui singur
rezistor care sa fie echivalent cu ansamblul celor doua Consideram doua generatoare identice, avand fiecare
rezistoare: dupa inlocuire, prin circuit sa circule un tensiunea electromotoare E si rezistenta interna r montate
curent de aceeasi intensitate si diferenta de potential in serie ca in figura 2.4.2.1 si avand in circuitul exterior
intre M si N sa fie aceeasi (fig. 2.4.1.2-b). un rezistor de rezistenta R. La acest tip de grupare borna
In montajul din figura 2.4.1.2-a ampermetrele A l si negativa a unui generator se leaga la borna pozitiva a
Fig. 2.4.1.1-a
A2 indica intensitatile I„ respectiv /2 , iar ampermetrul generatorului urmator.
A indica o intensitate 1. Se constata ca .1=11 +12 , in
conformitate cu prima lege a lui Kirchhoff. Dar, conform Aplicand acestui circuit legea a doua a lui Kirchhoff
legii lui Ohm, U =I, • R1 si U =12 • R2 . Deci: obtinem relatia

U U 2• E
I= - I =
R1 R2 R+2•r'

87
care poate fi apoi usor general izata la cazul a n generatoare legate in serie
/ - /1 - /2 = 0
n•E
= 5I 1 + / =3,6
R+n•r
2/ 1 = 1 2

Concluzie. Gruparea serie a n generatoare electrice identice, de tensiune electromotoare E si rezistenta interns Substituind a treia ecuatie in prima obtinem: I =3 I. inlocuind acum I in a doua ecuatie obtinem:
r fiecare, este echivalenta cu un generator avand tensiunea electromotoare Ees = n • E si rezistenta interioara
3,6
r„= n • r. 51 + 3 /1 = 3,6 8 /, = 3,6 /1= =0,45A ; / = 3 /1 = 1,35 A; /2 = 2 /1 = 0,9 A.
8
Observatie. Gruparea serie a generatoarelor electrice se foloseste pentru a obtine la bornele rezistentei R o
tensiune mai mare: U = n • (E - I • r).
Exercitiul 2.4.2.2. Trei surse avand t.e.m. El = 1 V, E2 = 1,1 V si E3 = 1,2 V si rezistente interioare r1 = 2 S-2,
r2 = 3 S-2 si respectiv r3 = 1 S2, sunt conectate in paralel. La bornele comune A si B ale surselor este legat
Exercitiul 2.4.2.1. Un circuit electric cuprinde doua surse de t.e.m. E 1 = 4 V si E2 = 3,2 V si rezistente un rezistor cu rezistenta R. Aflati: a) intensitatea I a curentului prin rezistorul R = 20 S2; b) intensitatile
2 interioare r1 = 0,5 SZ si, respectiv r2 = 1,5 SZ legate in serie si un rezistor A de rezistenta R 1 = 10 S2 (fig. si 12, prin surse, si I', prin rezistor cand sursa de t.e.m. E3 este scoasa din circuit; c) tensiunea electrica U 2
E 2.4.2.1-a). Aflati: a) caderea de tensiune U in circuitul exterior; b) tensiunile U1 si U2 la bornele pe care o indica un voltmetru de rezistenta R, = 2 ka
fiecarei surse; c) numarul N de electroni care trec printr-o sectiune transversals a circuitului in timpul Solutie: Conform figurii E 2.4.2.2-a avem:
= 10 s; d) intensitatile /, I 1 si I2 prin fiecare latura a circuitului, daca in paralel cu rezistorul A se leaga
rezistorul B de rezistenta R2 = 5 a
Solutie: 1 1 + / 2 + 13 = /
E2 , r2 E1 - E2 = /11-1 - / 2 1'2 21 1 -3 I 2 =- 0,1
E1 + E 2
a) +E 2 =7(R i +/-1 -H-2 ) 1= E2 - E3 =12r2 - 1 3 r3 3/ 2 -1 3 =- 0,1 •
+1 R1 + r2
E 3 =1 3 r3 + I R {
/ 3 +20 I =1,2

U=I Ri U=(E i +E 2 )- • Din a patra ecuatie obtinem: / 3 = 1,2 - 20 I .


R 1 + +r2
Substituind 13 in celelalte trei ecuatii obtinem sistemul:
.7 , 10 72 L
R1 U =/ =- =u v„ • I i +1 2 +1,2 - 20 1=1 / 1 + 1 2 =21/-1,2
12 12

(E 1 +E2 )
2 /-3 12= - 0,1 = 3 I 2 - 2 /= 0,1

b) U1 =E i -I r1 E1 {
1,2-20 I -3 12 =0,1 201+3/ 2 =1,1
R1 + r2

7,2.0,5 Din prima ecuatie: /2 = 21 I - 1,2 - /1 ; rezulta sistemul:


U1 =4 = 4 - 0,6 .0,5=3,7 V .
12
63 / -3,6 -3 / 1 -21 1 = 0,1 {63 I - 5 • / 1 =3,7 .3 {1891-151 -111
r2
U2 = E2 I r2 U2 = E2 (El + E {
20 / + 63 / -3,6 -3 / =1,1 83 I-3 1=4,7 •(-5) -4151+151=-23,5 •
1 + R r2

1,5 12' 4
U2 = 3,2 - 7,2 . = 3,2 - 0,9 = 2,3 V • Adunand ecuatiile obtinem: -226 = -12,4 /= =54,9mA .
12 226
b) Conform figurii E 2.4.2.2-b, avem:
lel El + E2
N • lel
*Fig. E 2.4.2.1-a + r2
r1 I1 - r2 1' + r2 1 1 = E 1 - E2
E , E2, r2 1
10 72 El -E 2 =ri / 1 - r2 I2
N= io • ' = 3,75.1019 r2 1' - r2 I1 + RI' = E2
1,6021.10 - 12 E 2 =r2 1 2 + RI'
Prelucram ultimele doua ecuatii:
d) Conform figurii E 2.4.2.1-b avem:
I (r1 + r2 )1 1 -r2 1'=E i -E 2 +r2 (r1 + r2 )1.2 11 - r22 I' = (E i - E2 )• r2
1 - I1 - 12 = 0 / - /1 - 12 =0
2 1 1 +(r2 + R)1' = E 2 • -r (r1 + r2 ) - 0-1 + r2 )r2 I1 + (ri + r2 Xr2 + 101' = (ri + r2 )E2
1 0/ 1 + 2/ =7,2
{

El + E2 = /1R1 + +r2 ) {

12 1 0/1 + 512 = 0
{
0 = -1 1 R1 + 12R2 -

'Fig. E 2.4.2.1 -b R2

88 89
Adunand cele doua relatii obtinem: 2.4.3. 5untul ampermetrului
(r1 r2 + r1 R + r22 -Fr2 R-r2)/ , = r2 E1 -r2 E2 +1'1 E2+ r2 E2
F)Pfinitie: Se numeste pni un rezistor electric legat in paralel Ia bornele unui ampermetru pentru a-i marl
E2 domeniul de masurare.
1 1,1
( +
R Rj, El + E2 2 3 5,2 6
(ri r2 + ri R + r2 R)I'= r2 E1 +ri E 2 1+-—+ i '= I'= L = • =49 mA
r2 r2 6 106 ProblemA Fie un ampermetru A de rezistenta internal RA, care poate masura curenti avand intensitatea I 5_ IA.
1+ 1+20( 1 + 1)
r2 2 3 Sad se determine valoarea rezisten,tei rezistorului unt, care trebuie legat in paralel la bornele amper-metrului A,
pentru a-i permite masurarea unor curenti avand intensitatea I n • I A .
El — = 1 - 0,049. 20 = 1— 0,98 — 0,02 _
E 1 =r1 I 1 +I 1 Rly'= 0,01= 10mA
2 2 2
Pentru a masura un curent / = n - IA , de n on mai
mare decat valoarea nominala IA , este necesar ca Ia RA
E 2 — R ,1 0,98 0,12 - I B
12= = = = 0,04 — 40 mA . bornele ampermetrului sä se monteze in paralel un
2 R2 3 3 rezistor a carui rezistenta Rs sa fie astfel incat, Ia Is V 2
separarea curentului in nodul B prin ampermetru sá
,
c) Conform figurii E 2.4.2.2-c, rezistenta echivalenta a gruparii paralel rezistor-voltmetru este:
treaca numai un curent I A (fig. 2.4.3), restul curentului
I 11 = 1 + 1 trecand prin rezistorul Bunt:
_ = 0,0505 ; R e =19,8 Di;
Re R R,, 20 2000 Rs
= /A + is n•IA=IA÷Is• • Fig. 2.4.3
52 1 = 52 6 De aici rezultO ca
/e = ' • — = 0,0495 ; U=/ e Re =0,98V . IS *sr-- (n .
6 6 105
1+19,8•
6 Aplicand apoi legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul din figura 2.11.1 obtinem:

Consideram apoi doua generatoare electrice identice, 0 = IA • RA — I s • 1?s IA • RA =IS • Rs .

avand fiecare tensiunea electromotoare E si rezistenta Inlocuind in aceasta rela/ie valoarea Iui /s, obtinem pentru rezistenta rezistorului Bunt expresia
interna r, montate in paralel ca in figura 2.4.2.2-a si avand
in circuitul exterior un rezistor de rezistenta R. La acest RS = R A •
n-1
tip de grupare bornele negative ale generatoarelor se leaga
impreuna si, la fel, bornele pozitive se leaga si ele Ia un
loc. Prima lege a lui Kirchhoff, scrisa pentru nodul A, clá
relatia 11 +12 = I. A doua lege a lui Kirchhoff scrisa pentru
ochiul de sus conduce Ia relatia / 1 = /2 , iar pentru ochiul 2.4.4. Rezistenta aditionala a voltmetrului
de jos la relatia E= I2 •r+ I .R. Din aceste 3 ecuatii se
obtine in final relatia Definitie: Se numeste rezistenta aditionaia rezistenta unui rezistor care trebuie legat in serie cu un voltmetru
pentru a-i marl domeniul de mAsurare si a asigura protectia sa.
I=
'
R + -11
2 Problerna: Fie un voltmetru de rezistenta interna R, care poate masura tensiuni U Sa se determine valoarea
care poate fi apoi generalizatO la cazul a n generatoare rezistentei adiIionale a rezistorului, care trebuie legat in serie cu voltmetrul, pentru a-i permite masurarea unor
identice montate in paralel: tensiuni u < n .uv

Pentru a masura o tensiune U < n-Liv, de n on mai mare decat valoarea nominala U,, este necesar ca in serie
cu voltmetrul sa se monteze un rezistor a ca'rui rezistenta
Ra sa fie astfel Inca caderea de tensiune pe voltmetru sa U
Concluzie. Gruparea paralel a n generatoare electrice
,

fie numai Uv (fig. 2.4.4.1), restul caderii de tensiune


identice, de tensiune electromotoare Esi rezistenta interna
urmand sä se realizeze pe rezistorul montat in serie cu
rfiecare, este echivalenta cu un generator avand tensiunea
voltmetrul:
electromotoare EeP =E si rezistenta interioara reP =r /n. LJ
U =Uv +Ua n tiv = UvUa _ (n-1 -U,.
Observatie: Gruparea paralel a generatoarelor electrice De aici, folosind de doug on legea lui Ohm pentru o
se foloseste pentru a obtine prin rezistenta R un curent portiune de circuit
de intensitate mai mare decat cel stabilit in cazul A B
Ua =Iv •Ra , UV =Iv •Rv ,
Fig. 2.4.4.1
utilizarii unui singur generator.

91
obtinem pentru valoarea rezistentei aditionale expresia Observatii:
1) Energia electrical nu este energia curentului electric, ci este energia campului din conductoare: din expresia ei
matematica se vede ca ea poate varia chiar daca intensitatea curentului este constants.
2) In circuitul exterior este posibil sal existe mai multe consumatoare. Relatia W elt = U•/•t exprima si energia
Influenla rezistentei interne a voltmetrului
consumata in timpul t de un singur receptor electric la bornele caruia exists tensiunea electrica U si care este
Pentru a masura caderea de tensiune U= R • I pe un
rezistor de rezistenta R se monteaza in paralel cu acesta parcurs de un curent electric de intensitate I.
I A R un voltmetru V (fig. 2.4.4.2). Voltmetrul are, insa, el 3) Intr-un circuit electric energia furnizata de generator este transmisa prin intermediul campului electric din
insusi o rezistenta Rv si de aceea, in nodul A curentul
, interiorul conductoarelor unui consumator unde se transforms in alte forme de energie.
U= 1•R I se desparte in doi curenti /v si I,. Conform primei legi
a lui Kirchhoff Atunci cand receptorul este un rezistor de rezistenta R energia electrica primita de acesta se disipa sub forma de
0
,

R, caldura. Conform principiului conservarii energiei, caldura, Q, dezvoltata in regim stationar, de un resou, de
I = Iv + . exemplu, este egala cu energia primita:

Aplicand apoi a doua lege a lui Kirchhoff ochiului din


-u2 2
A • B figura 2.4.4.2 obtinem Q=U•I•t= •t=I * R•t
Fig. 2.4.4.2
0 = Iv • Rv — R l v • Rv = • R
Aceasta este expresia matematica a legii lui Joule. Legea lui Joule este legea efectului termic al curentului
Eliminam din aceste doua ecuatii si scoatem expresia lui electric si a fost gasita experimental de James Prescott Joule in anul 1841. Ea poate fi enuntata astfel:
Rv
I1 = I
R + Rv Enunt: Caldura degajata la trecerea curentului electric print-un conductor este direct proportionala cu rezistenta
conductorului, R, cu patratul intensitatii curentului care trece prin conductor, I, si cu timpul cat circula
Aceasta inseamna cal tensiunea masurata este
curentul electric, t:
•R
Umas =li .R=I• " =I Q =1 2 • R•t .

R + Rv 1+ .
Rv
Aplicatiile legii lui Joule sunt: plita electrical, fierbatorul, resoul, uscatorul de par, aeroterma. Despre ele vom
Comparand aceasta relatie cu expresia tensiunii de masurat discuta putin mai tarziu.

U =1 • R
Exercitiul 2.5.1. In circuitul din figura
constatam cal tensiunea masurata este mai mica. Pentru ca tensiunea masurata sa coincida cu tensiunea de E 2.5.1-a se dau t.e.m. Ei = 3 V si E2 = 1,5 V, I
masurat, deci pentru ca influenja voltmetrului sä poata fi neglijata, este necesar ca R « Rv . rezistentele interne, r , = 2 Q si r2 = 0,5 Q si Ei ,r1
rezistenta R = 5 Q. Voltmetrul, V, are
Concluzie. Voltmetrul trebuie sa alba o rezistenta interns mutt mai mare decat rezistenta de masurat. rezistenta interns foarte mare. Aflati:
E2 ,r2
a) intensitatea curentului prin sursa 1; b) tensiunea la
bornele voltmetrului; c) caldura dezvoltata in rezistorul
R in timpul T= 10 min. • Fig. E 2.5.1-a.
2.5. Energia i puterea electric is Soluie:
Efectul terinic al curentului electric a) Alegand sensul de parcurgere ca in figura E 2.5.1-b,
avem:
Asa cum am vazut anterior, tensiunea electromotoare a unei surse electrice, E, este data de relatia: — E2 =I (r, + r2 + R)

E =— El — E 2 1'5
I= I = = 0,2 A
q r1 + r2 + R 7,5
unde L este lucrul mecanic efectuat de generator pentru a deplasa sarcina q prin Intreg circuitul electric. Deoarece
b) U = UAB; E = UAB +
, r, UAB = Ei R, = 3 0,2 • 2 =
q = I • t, rezulta ca energia furnizata de generatorul electric in timpul t este data de relatia
= 3 — 0,4 = 2,6 V.
wt = E•I•t.
c) Q= PRT= 0,04 5 600 = 0,04 • 3000 = 120 J.


Aceasta energie provine din energii de alts natura, care se transforms in generator in energie electrical. inlocuind
in aceasta relatie E= U+u obtinem:
Wint = U•I't,
W t = Wext+Wint, Wext =
unde We„t este energia consumata in circuitul exterior, iar 14/1n , este energia disipata in interiorul generatorului.

92 93
Fxercifiul 2.5.2 Observalii:
Douai rezistoare se leap in serie, apoi, in paralel, la bornele unei surse de rezistenta interna nula. Efectul 1) Energia se masoara, in SI, in Joule. Pentru energia electrica, in practicA se foloseste si o unitate de masura mai
Joule la legarea in paralel este de n = 5 on mai mare decat Ia legarea in serie. Cunoscand R, = 100 Q, mare, numita kilowatt-ora:
determinati R2 . 1 KWh = 10 3 W •3600 s = 3,6 .10 6 ).

Solutie. Procedand ca si in cazul energiei se pot obtine expresii alternative pentru putere.
Pentru legarea in serie avem:
Exercitiul 2.5.3. Pentru confectionarea rezistorului unei plite electrice de putere P = 600 W, ce
QS =c21 +Q 2 =PR, t+I 2 R2 t= functioneaza Ia tensiunea U = 120 V, se foloseste sarma de crom-nichel de diametru d = 0,75 mm.
Aflati lungimea L a sarmei necesare.
2 Solutie:
E2 E
(R1 + R 2 )t = t.
(R1 + R 2 ) 2 Ri +R 2 2 L L L U2
Pentru legarea in paralel:
P= =R=
R=
U
S 70 2
=4p •
70 2 p
—4 p
7rd 2
= L= 7rd2
4p
U2

P
E2 4
E2
p = C2;= + Q2 - t+ - t = E 2 R1 + R2 t.
R2 Ri R2
R, 3 14 . 75 2 .10 -10 12 2 .10 2 1059,75
L— ' = = 9,465 m 9,5 m
Dar: 4.111,96.10 -8 6.102 111,96

E2t Exercitiul 2.5.4. Un generator produce aceeasi putere electrica printr-un rezistor cu rezistenta R 1 = 9 Q
Qp E2tR‘+
R1 R 2 sau cu rezistenta R2 = 16 Q R1 ). Aflati rezistenta interioara generatorului, r.
Obti nem: Solutie:
(R1 +R 2 )2 =nR,R 2 Kr +RI +2R,R 2 =5R,R 2 —3R,R 2 + =0 .
E =1 (R, +r) }
,

Solutiile ecuatiei sunt: I,(R,+r)=1 1 (R2 +r) (a)


E=11(R,+r)
2
3R 1 ± V9Ri 4Ki 3R1 3 ± 2,236 {0,382 R 1
R2 =Ri
2 2 2,618R1
12
{P =lR,
(solutia cu sens).
P=IP ? 2
Folosind legile lui Ohm pentru circuitul simplu, E=I • (R+r), sau pentru o portiune de circuit, U = I • R, dupd
caz, se pot obtine si alte expresii ale energiei electrice:
Inlocuind I si 1 2 in relatia (a) obtinem:
,

u2
E2 u2 R + r R., + r
•t=I2.(R+64; Wex =— •t=l 2 •R•t;w int =— 4=1 2 .r•t.
Wt =
R+r t R
ii'1/
./T-f- 2 •r k7 r

unde 14/ este energia totala furnizata de sursa, We este energia consumata in circuitul exterior (pentru transportul
sarcinii q = I • t, iar want este energia consumata in interiorul sursei. VR7 — F)r = R2 C- - T?2 • R • R, =VR, R 2 (j2 - FR-7)
Puterea este legata de energie prin relatia r = VR,R2 = r=V9•16 =3•4=12S2

r =W
ConsiderAm un circuit Inchis format dintr-un generator de tensiune electromotoare E, rezistenta internal rsi un
receptor cu rezistenta R. 0 parte din energia dezvoltata de generator se disipa in interiorul acestuia si numai
Corespunzator, din relatiile precedente obtinem expresiile matematice care dau puterile electrice:
restul ajunge Ia consumator. Se poate introduce deci notiunea de randament al circuitului, definit de relatia
—puterea dezvoltata de generator:
Pt = E• I; Wext
11=
—puterea consumata in circuitul exterior (sau de un consumator oarecare):
Pext = U • I; Folosind aici expresiile energiei totale 14/ dezvoltate de generator si, respectiv, 14/,,,, care ajunge Ia receptor, se
obtin pentru randamentul circuitului expresiile:
—puterea disipata in interiorul generatorului:
pint = u • I. U R
E = R+r
1=—

94 95
Exercitiul 2.13.5. 0 sursa de curent continuu disipa in circuitul exterior aceeasi putere P = 100 S2 fie Becul este un rezistor neohmic, rezistenta lui creste
ca la bornele ei este legat fie un rezistor cu rezistenta R 1 = 4 S2 fie unul cu rezistenta R2 = 9 S2 (#Ri ). ()data cu cresterea temperaturii filamentului sat].
Aflati: a) rezistenta interioara a sursei, r; b) t.e.m. a sursei, E; c) randamentele ri l si X1 2 ale transferului Puterea electrica a unui bec se poate calcula stiind
de putere de la sursa la exterior in cele doua cazuri. valorile intensitatii curentului din circuitul de
Solutie: alimentare,l, precum si valorile tensiunii la bornele
sale, U.
E2 P=U•I
P = 1,2 R, = (R, +r • intrucat becul cu incandesce* se comporta ca un
RT rezistor, relatia este valabila atat in curent continuu,
a) E2 R,+r R2 +r cat si in curent alternativ (aici aparatele de masura vor
P = 1R2 =
kR2 +02 • indica valorile elective ale tensiunii si ale curentului).

VTr=1J2 R i +41R7r
R 2 X+I

r R 2 —F)= R i R 2 (1k72 Thrk.7); deoarece R2 # R1 , putem scrie: ACTIVITATE EXPERIMENTALA


r=l1R 1 R 2 =4
.F§= ,116=652 Realizati circuitele de alimentare a unui bec de
1 2 )2
+P lanterna dupa schemele din figura AE 2.5.2, modificati
b) E2 = —
P P (R 1 + Ri R 2 )2 =P • Ri
(R 1 +02 = — valorile tensiunii de alimentare si cititi valorile
curentului si ale tensiunii la borne indicate de aparatele
de masura. Deoarece becul ales are valoare mica a
.f? 2 ) = 102+3)=50V;
N115 fk.7 +1 E= rezistentei electrice alegeti montajul aval.

P P
P1 E2
P
P
E2
+r Alegeti scale potrivite pentru ampermetrele si
voltmetrele utilizate in c.c si c.a. Dispozitivele
R+r experimentale realizate cu piese din trusele de fizica
pentru liceu arata ca in figurile AE 2.5.3.
P \ 100 1 2 lntroduceti datele experimentale in tabele de forma:

— • kR + r )= + 6) = — .10 = =0,4 40%;
E2 50 25
U(V) 1(A) P(W)
P \ 1 15
= -• r) = —(9 + 6) = = 0,6 = 60%
Calculati valorile puterii becului in cele doua
E2 25 25
variante de alimentare.
Reprezentati grafic dependentele: P = P (I) si
P = P (U), atat in curent continuu cat si in alternativ P=P(f)
LUCRARE DE LABORATOR 3 _ _
(figura AE 2.5.4).
Determinarea puterii unui bec 2,5

2.5.1. Transferul optim de putere


2 ii=ra
i
Veti utiliza un bec cu incandecenta alimentat intai
in curent continuu, apoi in curent alternativ pentru a Sa consideram un rezistor de rezistenta R, conectat
i 1 ammorrAmiiiii
0,5 11111111111111111Per
masura intensitatea curentului care trece prin el si Ia bornele unei surse de tensiune electromotoare E, si a L .A41111111111111111
111IPPIPr
tensiunea Ia borne. Ulterior yeti calcula puterea rezistenta interna r (fig. 2.5.1.1). Puterea tota la
electrica a becului in ambele modalitati de alimentare. dezvoltata de sursa este A)
* Fig. AE 2.5.4
Becul cu incandescenta a fost inventat in urma cu
E2
mai bine de 100 de ani de care americanul Thomas Pt = E•I =
Alva Edison. El functioneaza pe baza legii lui Joule. R+ r
Astfel, la trecerea curentului electric prin filament, unde s a folosit legea lui Ohm pentru Intregul circuit
-

acesta se incalzeste pang la aproximativ 2700-2800 °C,


ajunge Ia incandesce* si emite lumina alba. I=


R+r•
Filamentul construit de regula din wolfram se afla intr-
Puterea utila (cea transferata circuitului exterior) este
un baton de sticla vidat sau care contine un gaz rar,
este sustinut de niste cart ige de molibden si de electrozii =E2. R •
care au rolul de conductor intre filament si contactele electrice de pe soclu (figura AE 2.5.1). + r)2

96 97
3 ey. De aici, se obtine prin calcul direct ecuatia de gradul Cand armaturile unui condensator sunt legate la bornele unui generator electric (de exemplu, o baterie),
Pint II in R: condensatorul se incarca electric: armatura legata la borna pozitiva a bateriei cu sarcina +q, iar cea legata la
Pext, Pint
5oi ci P•R 2 + (2P • r E 2 ). R + P• r 2 =0 .

borna negativa cu sarcina –q (fig 2.5.2.1).
45) 0
Solutiile acestei ecuatii sunt de forma Definitie: Se numeste capacitate a unui condensator marimea fizica scalara C definita de relatia
40,0 E 2 – 2P • r ±
R1,2 =
35,0 2P
U
50,0
unde discriminantul A este dat de relatia

25,0 = (2P- r – E 2 )2_41'2 • r 2 • unde: q este sarcina de pe o armatura a condensatorului, [q] s, = C; Ueste tensiunea la bornele condensatorului.
20,0 Pentru ca ecuatia de gradul II in R sa aiba solulii reale Daca cele doua armaturi ale condensatorului sunt piaci plane si paralele intre ele, condensatorul este numit
15,0 ---- este necesar ca discriminantul sä fie pozitiv: A 0 . condensator plan. In figura 2.5.2.2-a este prezentata structura unui condensator plan, iar in figura 2.5.2.2-b este
,

10,0 Din aceasta conditie obtinem reprezentat grafic campul electric dintre placile unui condensator plan.
2 5,0 E 2 > 4. P • r P <
E2
4•r
Observatie: Distanta dintre armaturi le condensatorului este
0,0 mult mai mica decat dimensiunile liniare ale armaturilor.
0,0 100,0 200,0 300,0 400,0 500,0 Din aceasta ultima relatie se vede ca puterea maxima mediu
SA consideram un astfel de condensator plan. dielectric
R(0) transferata in exterior are valoarea fir de
Se constata experimental:
conectare
Fig. 2.5.1.2 E2 a) capacitatea unui condensator plan este direct e.
Pm ax = •
+q
4-r proportionala cu suprafata comuna S a armaturilor
0,9
Comparand aceasta expresie cu expresia generala fir de
CS; placut.a conectare
placuja
0,8 b) capacitatea unui condensator plan este invers
P(R)= E 2 R
proportionala cu distanta, d, dintre armaturile
a
0) 7
(R + r)2 •
condensatorului 41. Fig. 2.5.2.2
se poate formula urmatoarea concluzie.
0, 6 C 1 —
d
0,5 Concluzie: transferul maxim de putere are loc atunci
c) capacitatea unui condensator plan este direct
cand R = r.
proportionala cu permitivitatea mediului dintre armaturi,
0
Reprezentarea grafica a puterilor exterioara si interioara C -E.
in cazul unui circuit simplu se afla in fig. 2.5.1.2.
Randamentul sursei este dat de relatia Din aceste relatii rezulta expresia capacitajii conden-
0, 1
satorului plan:
► 0 P(R) R
U 1 00 ., 0 200) 0 • 300 ., 0 400, 0 • • 500., 0
E• .5
Pt R+ r• C= •
R(Q) d
Reprezentarea grafica a randamentului ca functie Observatii:
40 Fig. 2.5.1.3 de rezistenta se afla in fig. 2.5.1.3. 1) Prin expresia suprafa,ta comma a armaturilor se intele- Fig. 2.5.2.3
ge aria acelor parti din armaturi care se afla fata in fata.
De aici se observa ca:
Deoarece E = E r • E 0 , rezulta ca prin umplerea spa-
a) atunci cand transferul de putere este optim randamentul este mic r = 50%; tiului dintre placile condensatorului plan cu un material
b) pe masura ce R creste randamentul creste si el, dar transferul de putere se departeaza de optim si sursa este din izolator de permitivitate relativa E r capacitatea conden-
ce in ce mai putin exploatata. satorului creste de E ori.
In practica s-au realizat si se folosesc si condensatoare
avand si alte forme geometrice: condensatoare cilindrice
---1 1-a-.--
Fig. 2.5.2.4
2.5.2. Condensaloare electrice si condensatoare sferice. Mai mult, s-au realizat si con-
Un sistem de cloud conductoare, vecine, apropiate, densatoare variabile (fig. 2.5.2.3), la care capacitatea
dar separate intre ele printr-un mediu izolator este numit este modificata prin varierea „suprafetei comune" a armaturilor.
condensator electric. In schemele electrice condensatoarele sunt reprezentate conventional ca in figura 2.5.2.4 (a – condensator
+ + ++ fix, b – condensator variabil).
Observatii:
1) Condensatoarele sunt dispozitive de stocare a sarcinii
electrice.
Cele doua conductoare sunt numite armaturile
Fig. 2.5.2.1 condensatorului.

98 99
ACTIVITATE EXPERIMENTALA electrodul de cupru (pozitiv) unde formeaza bule gazoase
de hidrogen constituind un strat izolator al electrodului
pozitiv. Acest fenomen este numitpolarizare a electrodului.
Se leaga armaturi le a si b ale unui condensator plan la o Ca urmare, in timp, diferenta de potential generate pe seama
sursa de curent continuu (circa 4 V), ca in fig. AE 2.5.2.1. energiei chimice descre§te treptat. aer
Cu ajutorul unei placi de achizitie de date NI-DAQ In prezent cele mai utilizate sunt a§a-numitele pile
6013 conectata la bornele condensatorului se poate uscate de tip Leclanche (v. fig. de mai jos). Electrodul depolarizant
pozitiv al pilei este constituit dintr-un cilindru de carbon (75% Mn02 + 25% grafit)
vizualiza in timp real variatia tensiunii Ia bornele
acestuia. Placa de achizitie conectata Ia un computer introdus intr-un saculet umplut cu o pasta, cu rol de cilindru de zinc
depolarizant, formats dintr-un amestec de grafit (carbune) electrolit
it transforms practic intr-un osciloscop cu mai multe (NI-I4C1+ glicerina)
- 25% §i MnO, - 75%. Acest ansamblu este introdus intr-un
spoturi (canale de semnal). Utilizand ca valori ale
amestec de NH4C1 §i glicerina, amestec care joaca rol de cilindru carbon
elementelor din circuit R=4,41d2, E=4,2V si C=47nF electrolit. In interiorul pilei purtatorii de sarcind sunt ionii
am obtinut dependenta tensiunii la bornele conden- de amoniu §i clor. Totul este a§ezat intr-un cilindru de zinc suport izolant
satorului din figura AE 2.5.2.1. Tensiunea la bornele care joaca rol de electrod negativ.
2 condensatorului creste de Ia 0 la valoarea maxima care 0 astfel de pila este §i cunoscuta sursa de tensiune de
este chiar tem a sursei, E=4,2V. 1,5 V pe care o folosim la telecomanda de la televizor. Trei
astfel de elemente legate in serie formeaza o baterie care
Observalie: genereaza o tensiune la borne de 4,5 V. Acumulatorul cu plumb este constituit din placi de Pb
Imediat ce s-a terminat incarcarea condensatorului,
introduse intr-o solutie diluata de acid sulfuric. 0 pereche
0 alts sursa de curent continuu folosita in mod
generalizat este acumulatorul electric, in special cel cu de placi constituie o celula care genereaza o tensiune de
tensiunea incepe sa scads deoarece acum incepe
aproximativ 2 V. Pentru a obtine o tensiune de 12 V este
descarcarea lui pe circuitul placii de achizitie! plumb (de exemplu, acumulatorul auto). Marea deosebire
fats de pilele electrice consta in faptul ca acumulatoarele necesar ca, intr-un acumulator auto, sa fie utilizate 6 perechi
Un galvanometru inserat in circuit arata initial o de placi de Pb.
se pot reincarca folosind un generator de curent continuu.
valoare maxima (-1=1mA), apoi valori din ce in ce mai In final, mentionam bateriile cadmiu-nichel, reincar-
Un acumulator prime§te deci energie electrica, o stocheaza
cabile, utilizate la alimentarea ceasornicelor electronice,
mici pang cand atinge valoarea 0 Ia terminarea sub forma de energie chimica §i, in exploatare, genereaza in calculatoare, camere video etc.
incarcarii condensatorului. energie electrica.
ZAV.4t,

Concluzie: EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENJILOR ELECTRIC! contractii necoordonate §i necontrolate ale mu§chilor inimii,
1) Condensatorul neincarcat se comports ca un scurt- Fenomenele electrice joaca un rol important in multe fenomen cunoscut sub denumirea de fibrilatie a inimii.
circuit, motiv pentru care circuitul de incarcare al dintre procesele fiziologice care au loc in organismele vii. In Activitatea inimii de pompare a sangelui este complet
oricarui condensator trebuie sa contina un rezistor care plus pot influenta in rau sau in bine functionarea acestora. dezorganizata §i efectul poate fi mortal. Acest efect poate fi
sa protejeze sursa! In primul rand trebuie sa mentionarn propagarea impulsurilor folosit §i in mod benefic: in practica urgentelor medicale, in caz
Condensatorul incarcat se comports ca un intreru- nervoase. Fibra nervoasa are in alcatuirea ei o membrana de stop cardiac, se folosesc dispozitive pentru aplicarea unor
Fig. AE 2.5.2.2 cilindrica ce confine in interior un fluid conductor (un electrolit),
pator, deschizand circuitul din care face parte. tensiuni mad (pe durate de limp foarte mici) vizar' restaurarea
iar in exterior este inconjurata tot de un fluid conductor. Printr- mecanismului de functionare normala a inimii.
un mecanism similar celui care se manifests in pila voltaic& intre Acest efect asupra functionarii inimii este legat de faptul
cele doua fluide se mentine o diferenta de potential de ca in miocard (mu§chiul inimii) se genereaza tensiuni
LECTURI aproximativ 0,1 V electrice care pot ajunge pang la 30 mV §i care pot ajunge la
In prezenta unui impuls nervos, membrana devine mai suprafata corpului omenesc la valori de pang la 2 mV.
permeabila pentru ionii din cele doud fluide electrolitice care Variatiile tensiunii electrice care insotesc functionarea inimii
DE LA CELULA LUI VOLTA LA BATERIILE CADMIU- de „electrometru". In 1794, in lucrarea „Actiunea ce se o strabat §i, in consecinta, determine o scadere locals a pot fi masurate cu ajutorul unui milivoltmetru pus in legatura
NICHEL produce la atingerea metalelor cu un corp umed" Volta diferentei de potential (care se manifests ca un fel de bariera cu electrozi plasati pe corpul omenesc (de exemplu, pe
Medicul italian Luigi Galvani (1737-1798), profesor de nici nu mai face referinta la picioarele de broasca. El pentru impulsul nervos). Dupe trecerea impulsului nervos torace). Reprezentarea grafica a dependentei de timp a
anatomie la Universitatea din Bologna, a facut in 1786 o studiaza fenomenul fizic ca atare, introduce notiunea de membrana revine la starea initials §i diferenta de potential se tensiunii care apare intre doua puncte de pe suprafata
descoperire foarte incitanta §i extrem de bogata in curent electric, imparte conductoarele de curent in cloud restabile§te. Fenomenul de propagare a impulsului nervos corpului omenesc ca efect al activitatii inimii este cunoscuta
consecinte. Lucrand cu broa§te disecate, el a constatat ca clase: I) metale, II) medii umede. Constatarea sa mai prezinta §i in prezent multe aspecte insufficient intelese §i sub numele de electrocardiogramti (ECG), iar aparatul
mu§chiul unui picior de broasca - atarnat de un carlig de explicate. utilizat este numit electrocardiograf. Prima electrocar-
fundamentals este aceea ca intr-un circuit format din doua
,

cupru - se contracta atunci cand, pe timp de furtuna, conductoare de clasa I avand intercalat un conductor de Datorita naturii electrice a mecanismului de propagare a diograms a fost realizata in 1889 de A. Waller. In Romania,
atingea un grilaj de fier. Ca medic, el a incercat sa dea o clasa a II-a se genereaza un curent electric. impulsurilor nervoase corpul omenesc este foarte sensibil electrocardiografia a fost introduse din 1920 de D.
explicatie fiziologica acestui fenomen. Pe aceasta baza Alessandro Volta construie§te, in 1800, la actiunea curentilor electrici din exterior. Danielopolu.
Alessandro Volta (1745 - 1827), profesor de fizica la primul generator electric: pila voltaic& Un curent de ordinul a 10 mA poate provoca contractii In mod similar, reprezentarea grafica a depen-dentei de
Universitatea din Pavia, repetand experientele lui Galvani, Se introduc cloud placi, una de zinc §i una de cupru, intr- musculare puternice, necontrolate, insotite de dureri timp a tensiunii care apare intre cloud puncte de pe suprafata


ajunge la concluzia ca, atunci cand doua metale diferite o solutie diluata de acid sulfuric. Ele sunt legate printr-un fir intense. La aproximativ 20 mA se manifests dificultati de capului ca efect at activitatii electrice a creierului uman este
ating mu§chiul de broasca, fluidele din mu§chi se comporta conductor. Se constata ca placa de zinc se incarca negativ §i respiratie §i persoana respective nu mai poate da drumul cunoscuta sub numele de electroencefalograma (EEG).
ca un electrolit. Ca urmare se genereaza un curent electric ca intre cele doua placi apare o diferenta de potential de conductorului care a produs §ocul electric. Prima electroencefalograma a fost realizata in 1924 de
care determine contractarea mu§chiului de broasca. Volta circa 1 V. Placa de Zn se dizolva in acidul sulfuric formand Un curent de 100 mA poate fi mortal deoarece afecteaza psihiatrul german Hans Berger, iar in Romania, de marele
ajunge la concluzia ca piciorul de broasca joaca numai rolul ZnSO4 §i ioni de hidrogen; hidrogenul se deplaseaza pang la procesele nervoase legate de functio-narea inimii: sunt produce neurolog Gh. Marinescu in 1934.

100 101
2.6. Efectele curentului electric. Aplica ii 2.6.1.1. Induclia campului magnetic

Pentru a descrie cantitativ proprietatile campului magnetic se introduce o marime fizica vectoriala numita
2.6.1. Efectul magnetic al curentului electric inducjia campului magnetic sau, pe scurt, inductie magnetica. Vectorul inductie magnetica, este tangent Ia
liniile de camp magnetic conform definitiei acestora.
In anul 1820 fizicianul danez Hans Christian Oersted a observat ca acul magnetic aflat in apropierea unui conductor
parcurs de curent este deviat de la directia geografica nord-sud la care el se aliniaza in mod natural (§ 2.3). Definitie: Se numeste linie de camp linia imaginara a carei tangents coincide in fiecare punct cu directia
vectorului inductie magnetica.
Experien,ta arab' ca invers, un magnet permanent exercita si el o forta asupra unui conductor, parcurs de
, )

curent, aflat in vecinatatea sa.


Se constata experimental Ca forta, numita forp
Aceste constatari arata cá in vecinatatea unui magnet permanent si in cea a unui conductor parcurs de curent electromagnetic& exercitata de campul magnetic
se genereaza un camp magnetic. Campul magnetic se manifests prin actiunea sa asupra acului magnetic sau asupra unui conductor liniar parcurs de curent electric,
asupra conductoarelor parcurse de curent electric. asezat perpendicular pe liniile de camp (fig. 3.3.1) este
direct proportionala cu:
2 Analog descrierii campului electric cu ajutorul liniilor de camp electric, se poate descrie si campul magnetic
cu ajutorul liniilor de camp magnetic. Ele pot fi vizualizate experimental cu ajutorul piliturii de fier. —intensitatea curentului, . 1 F I); 2
—Iungimea conductorului aflat in camp, // (F I)
Se poate scrie atunci F I -1. Constanta de propor-
tional itate caracterizeaza proprietatile campului
ACTIVITATE EXPERIMENTALA magnetic si este, prin definitie, chiar modulul inductiei
magnetice, B.

Definitie: Se numeste inductie a unui camp magnetic uniform marimea fizica vectoriala B al carei modul este
Luati putina pilitura de fier si asezati-o pe o foaie de definit de relatia
hartie. Puneti hartia deasupra unui magnet permanent
in forma de bars sau in forma de U (fig. AE 2.6.1-a). Ce
constataIi? Cum explicati cele observate? unde:
—F este forta electromagnetica exercitata de campul magnetic asupra conductorului, [F ] s,= N;
Liniile campului magnetic sunt tangente in fiecare
— I este intensitatea curentului din conductor, I/L i = A;
punct la directia acului magnetic (fig. AE 2.6.2).
—1 este lungimea conductorului aflat in camp, M s, = m.
Conventie: Sensul unei linii de camp magnetic este
indicat de polul nord al acului magnetic, tangent Ia acea Observatie: Vectorul inductie magnetica, B, Intr-un punct al campului are directia acului magnetic plasat in
linie de camp. acel punct si sensul indicat de polul nord al acestuia.
Un camp magnetic ale carui linii de camp sunt
paralele este numit camp magnetic uniform. Un astfel Din relatia de definitie se obtine unitatea de masura a inductiei magnetice in SI. Ea se numeste Teslasi are simbolul T:
de camp poate fi observat Intre cei doi poli ai unui [F]1 1N
181s, =11-
magnet permanent in forma de U (fig. AE 2.6.1-b). ' insi Ms! 1 A .1 m
Definilie: 1 tesla este inductia unui camp magnetic uniform care exercita o forta de 1 N asupra fiecarui metru din
Se constata experimental ca sensul campului
lungimea unui conductor, asezat perpendicular pe liniile de camp, parcurs de un curent cu intensitatea de 1 A.
t Fig. AE 2.6.2 magnetic depinde de sensul curentului care-I produce
(fig. AE 2.6.3). a) Spectrul campului magnetic al conductorului liniar parcurs de curent electric
Cu conventia de mai sus, sensul liniilor de camp din Se constata experimental ca modulul inductiei
jurul unui conductor liniar poate fi stabilit folosind regula campului magnetic generat de un curent rectiliniu
burghiului. (fig. 2.6.1.1.2) este, Intr-un punct oarecare:
—direct proportional cu intensitatea curentului din
Regula burghiului: conductor;
Sensul liniilor de camp magnetic din jurul unui — invers proportional cu distarla r de Ia punct Ia


conductor liniar este sensul in care trebuie rotit un conductor, B yr.
burghiu, paralel cu conductorul, pentru a-I deplasa in
InducIia campului magnetic generat de un curent
sensul curentului electric.
rectiliniu are deci modulul dat de relatia

B=k

102 103
Constanta de proportionalitate se exprimad in SI in forma b) Spectrul campului magnetic al spirei parcurse de
11 curent electric
=— Se poate arata ca in centrul unei spire parcurse de
2it '
unde }A este o constants de material numitA permeabilitate magnetics a mediului in care este plasat conductorul. un curent electric de intensitate I vectorul inductie
Expresia matematica a inductiei campului magnetic generat de un conductor rectiliniu parcurs de un curent magnetics are modulul
electric stationar de intensitate I is forma Fig. 2.6.1.1.3-a

B= .
2nr
unde r este raza spirei. Configuratia liniilor de camp
Unitatea de masursa pentru permeabilitatea magnetics se obtine exprimand pe IA din relatia precedents: in acest caz este ilustratA in figura 2.6.1.1.3.
2nr
[I, = B •
I • Observatie: Sensul liniilor de camp pentru un curent

Din aceasta relatie obtinem[µ] 51 = [B]s, •


Hs ' =1T • 1m = 1[N/(A•m)1•1m N
circular poate fi stabilit tot cu regula burghiului.

2 [n ,
s lA lA =1 A2
.
In centrul unui cadru format din N spire de raza r,
alaturate, parcurse de un curent electric de intensitate
Observatii:
/, campul magnetic este de N on mai intens
1) Permeabilitatea magneticA a vidului are valoarea la ° = 47c-10 -7 N/A2 .
2) Permeabilitatea magneticA a aerului este, cu o aproximatie foarte bung, egala cu cea a vidului. 1.1 N-1
B= .
2r
Exercitiul 2.6.1.1. Aflati inductia campului magnetic Intr-un punct situat la distanta de 1 mm de un
conductor liniar parcurs de un curent avand intensitatea de 10 A. Conductorul este situat in aer. c) Spectrul campului magnetic al solenoidului
Solutie: Se foloseste expresia matematica a inductiei campului magnetic generat de un curent rectiliniu, parcurs de curent electric
/ 7 N • 10 A Bobinand un fir conductor foarte lung pe un cilindru se
B = p, • tine:
, Si se ob 8 = 47(•10 - ,• , — 2 •10 -3 T realizeaza un solenoid (o bobinA). Cand solenoidul este
2nr A 2 27E•10 — m Fig. 2.6.1.1.3-b
legat la o sursa, prin el trece ,un curent electric care
CDefini ie: Se numeste permeabilitate magnetics relativa a unui mediu marimea g, definita de relatia genereaza un camp magnetic. In interiorul solenoidului
campul magnetic este uniform (liniile de camp sunt
paralele si echidistante), ca in figura 2.6.1.1.4. Inducjia
campului magnetic pe axa solenoidului este data de
expresia
unde: p, este permeabilitatea mediului respectiv si ist o este permeabilitatea vidului.
N•/
Observatii: 8 B=µ
= ,
1) Permeabilitatea magnetics relativa este o constants de material; ea nu are unitate de masura.
unde:
2) Permeabilitatea magnetics relativa a vidului este egala cu 1, iar a aerului este aproximativ egala - cu 1.
— pt este permeabilitatea mediului din interiorul
In tabelul 2.6.1.1 sunt prezentate valorile permeabilitatii relative li r pentru cateva materiale uzuale. solenoidului, = N/A2 ;
—N este numarul de spire al solenoidului;
• Fig. 2.6.1.1.4

Tabelul 2.6.1.1 — I este intensitatea curentului din solenoid, [4 s, = A;


Materialul pt, Materialul ii„ Materialul — 1 este lungimea solenoidului, = m.
µr
Exercitiul 2.6.1.1.2. Un solenoid are lungimea
C 0,999956 Al 1,00008 Co 250 de 10 cm si este constituit din 1000 de spire.
Ni 600 Aflati inductia campului magnetic in interiorul
Bi 0,999983 Mg 1,00015
solenoidului cand acesta este strabatut de un
Ag 0,999998 02 (gaz) 1,00167 Fe 5 000 curent cu intensitatea de 1 A.
Solutie: Se foloseste expresia inductiei pentru acest caz
Cu 0,999999 Permalloy 100 000
N• I
aliaj Fe, Ni, Mn B= µ
1
Materiale diamagnetice Materiale paramagnetice Materiale feromagnetice si se obtine
N 10 3 .1A
7
Fig. 2.6.1.1.3-b
B = 47t•10 ,• = T.
Observatie: Din tabel reiese si criteriul folosit pentru clasificarea materialelor in diamagnetice, paramagnetice A' 10 — m
si, respectiv, feromagnetice: valoarea permeabilitatii relative. Materialele care au permeabilitatea relativa cu Pentru cresterea valorii inductiei se umple spatiul din interiorul solenoidului cu un material cu permeabilitate
foarte putin mai mica decat 1 sunt numite diamagnetice, cele cu permeabilitatea relativa usor mai mare ca 1 magnetic5 mare (de exemplu fier sau permalloy, vezi tabelul 2.6.1.1). Un astfel de solenoid cu miez magnetic
sunt numite paramagnetice, iar cele cu permeabilitatea relativa mult mai mare ca 1 sunt numite feromagnetice. este numit electromagnet.

104 105
2.6.1.2. Forta electromagnetica (Laplace) Observapii:
1) Printr-un mecanism analog, cel de al doilea conductor
Din relatia de definitie a inductiei rezulta expresia parcurs de curent exercita asupra unei portiuni de lungime
fortei electromagnetice in cazul unui conductor
1 din primul conductor o forty egala si opusa f-21 = 2.
perpendicular pe liniile de camp
2) Forta exercitatd de un conductor parcurs de curent
F = B • 1 • 1* .
asupra unei portiuni de lungime 1 din celalalt conductor
Se constata experimental ca for-0 electromagnetica, este numita si forty electrodinamica (Ampere).
F, exercitatd asupra unui conductor liniar care face 3) Pentru a stabili directia si sensul fortelor electro-
unghiul a cu directia inductiei magnetice, B, este direct magnetice exercitate intre doi conductori rectilinii
propor,tionala si cu sina: F sina. paraleli parcursi de curenti stationari se aplica de doua
Rezulta atunci ca, pentru o orientare oarecare a on regula burghiului: intai pentru a determina directia
conductorului in camp, expresia fortei electromagnetice si sensul inductiei magnetice generate de unul dintre 2

este data de relatia curenti (fig. 2.6.1.3.1) si, apoi, pentru a determina
2 F • I .1 • sina ,
directia si sensul fortei electromagnetice conform relatiei 6
unde a este unghiul format de vectorul inductie magnetics B cu directia conductorului parcurs de curent
Fi2 =./2(iXBi
(fig. 2.6.1.2.1). -->)

Exercitiul 2.6.1.2.1. Un conductor avand lungimea de 1 m, strabdtut de un curent de 1 A, este plasat intr- 4) Conform observatiei 3 se constata ca, atunci and
un camp magnetic cu inductia de 2 T, astfel incat conductorul face un unghi de 30° cu directia conductoarele sunt parcurse de curen,ti de acelasi sens,
inductiei. Aflati valoarea fortei electromagnetice exercitate asupra conductorului. ele se atrag(2.6.1.3.2-b), iar and sunt parcurse de curen,ti
Solutie: Se foloseste expresia generald a fortei electromagnetice de sensuri contrare se resping (fig. 2.6.1.3.2-c).

F = B • I • 1 • sin a
si se obtine
F = 21- -1 A -1m • sin30 ° =1N. Exercitiul 2.6.1.3.1. Doud conductoare Fig. 2.6.1.3.2
rectilinii paralele, parcurse de curenti cu
Observatie: Expresia fortei electromagnetice se poate scrie si vectorial, in forma intensitatea de 1 A si, respectiv, 2 A, sunt plasate in aer la distanta de 10 cm unul de celalalt. Aflati forta
f=i.(ixfi), exercitata de unul din conductoare asupra unei portiuni cu lungimea de 50 cm din celalalt conductor.
unde I este un vector avand modulul egal cu 1, directia si sensul fiind identice cu cele ale curentului (fig. 2.6.1.2.1). Solutie: Se foloseste expresia fortei electromagnetice
11 • 12 •/
F12 =
27r • d
si se obtine
2.6.1.3. Interactiunea magnetics a curentilor electrici stalionari
in 7 N 1A•2A•0 5m
F12 = zirc • • ' = 2.10 -6 N= 2 1.1N.
Consideram cloud conductoare rectilinii lungi, paralele, parcurse de curenti stationari de intensitati I si 12, ,
A' 2n • 0,1m
situate la distanta r unul de altul (fig. 2.6.1.3.1). Curentul de intensitate I genereald in jurul primului conductor
,
Expresia fortei electromagnetice de interactie dintre doi curenti rectilinii, lungi, paraleli este folosita pentru a
un camp magnetic de inductie defini unitatea de masurd a intensitatii curentului electric in SI, Amperul. Presupunand ca cei doi conductori sunt
parcursi de curenti de aceeasi intensitate I, din expresia fortei electrodinamice se obtine relatia
81 'Pt •
27tr
2n • d F
La distanta dde primul conductor, unde este plasat cel de al doilea conductor, inductia acestui camp magnetic I=
11 1•
are valoarea
Considerand ca (1) cele doua conductoare sunt situate in vid, si ca (2) distanta dintre firele conductoare este
Il
Bl = de 1 m unul de altul (d = 1 m), rezulta din relatia precedents ca
2nd •
Campul magnetic exercita asupra unei portiuni de lungime 1 din al doilea conductor o forty electromagnetica 1 F
I=
12.10' 1
Fi 2 = Bi • / 2 • •
Dacd se is 1= 1 m si F = 2 • 10-7 N/m se obtine I = 1 A.
Folosind in aceasta relatie expresia lui B obtinem expresia fortei exercitate de primul conductor parcurs de
,

curent asupra unei portiuni de lungime 1 din al doilea conductor Definitie: 1 Amper este intensitatea a doi curenti electrici constanti, identici, care, circuland prin doud fire *l
Ati • /2 conductoare rectilinii, paralele, foarte lungi, asezate in vid is distanta de 1 m unul de altul, produce intre j
Fl 2 = 1-1- aceste conductoare o forty de 2. 10 -7 N pe fiecare metru de lungime.
2TE•d •

106 107

.11
2.6.1.4. Forla Lorentz 2.6.1.6. Fluxul magnetic

Se constata experimental ca" asupra oricarui purtator


de sarcina electrical in miscare in camp magnetic se Definitie: Se numeste flux magnetic al unui camp magnetic uniform printr-o suprafata normala Ia directia
exercita o forts, numital foga Lorentz (fig. 2.6.1.4). Ea campului marimea fizica scalars (13 definite de relatia:
este data de relatia
= B • Sn ,

= q•(t/xa),
unde:
— q este sarcina particulei, [q] s, = 1 C; unde:

— i; este viteza particulei, [O s, = 1 m/s; — B este inductia campului magnetic, [M s, =1T ;

- este inductia campului magnetic in care se misca particula, [B] s1 = 1 T. - Sn este aria suprafetei normale, [S n ]si =1 m 2 .

2 Observatii: Situatia din definitie este ilustrata in figura 2.6.1.61.


1) Conform expresiei precedente, directia fortei Lorentz este perpendiculars pe planul vectorilor v si B , iar
sensul fortei Lorentz este determinat cu ajutorul regulii burghiului (fig. 3.6.1). Unitatea de mAsura a fluxului magnetic in SI se numeste
2) Daca se considers expresia fortei electromagnetice weber, are simbolul Wb si se defineste pe baza relatiei
precedente:

ca fiind determinate experimental, din aceasta expresie poate fi dedusa teoretic expresia fortei Lorentz, si invers. [Cs' — [B]si • KIS' 1 T • 1 m 2 =1 Wb.

Exercitiul 2.6.1.4. Presupunand cunoscuta expresia fortei electromagnetice exercitate asupra Definitie: 1 weber este fluxul magnetic al unui camp magnetic uniform, de inductie egala cu 1 T printr-o
unui conductor de lungime 1 deduceti expresia fortei Lorentz si invers: presupunand cunoscuta
,

suprafata de 1 m 2 , asezata normal pe directia campului magnetic.


expresia fortei Lorentz, deduceti expresia fortei electromagnetice exercitate asupra unui conductor aw,

de lungime 1.
Daca suprafata, S, nu este normala Ia directia campului
magnetic, ci normala Ia S face un unghi oarecare a cu
2.6.1.5. Electromagnelii aceastal direttie, atunci fluxul magnetic este definit de
relatia
(I) = - S= - S cos et, S S-ri
Bobinele al imentate in curent continuu si prevazute
cu miez de fier se comports la fel ca magnetii, bara unde a este unghiul format de inductia B cu normala
de fier magnetizandu-se numai atunci cand trece
5 Ia suprafata S (figura 2.6.1.6.2).
curent prin spire (figura 2.6.1.5.1). Aplicatiile lor sunt
numeroase, de la deplasarea greutatilor la producerea Observatie: Atunci cand suprafata este paralela cu
campurilor magnetice intense, de Ia releul electromag-
liniile de camp, deci normala sa, b , face un unghi de
netic Ia sigurante automate, de la microfoane la
galvanometre, etc. 90° cu inductia, fi , fluxul campului magnetic prin
suprafata S este nul: (I) = 0.
Releul electromagnetic poate comanda inch iderea
unui circuit electric, strabatut eventual de un curent Exercitiul 2.6.1.6.2. Aflati fluxul magnetic printr-o suprafata avand aria de 1 m 2 , plasata intr-un camp
ti
foarte mare, printr-un contact actionat de un curent
magnetic avand inductia de 2 T, dace planul suprafetei face unghiul de 30° cu directia inductiei.
foarte slab, furnizat de o sursa aflata Ia distanta. Astfel
Solutie: Daca planul suprafetei face unghiul de 30° cu directia inductiei rezulta ca normala, n , Ia
a. se poate comanda, de exemplu, pornirea de Ia distanfal
a automobilelor. planul suprafetei va face cu directia inductiei B unghiul a = 90° — 30° = 60°.
Siguran,ta automata este prevazuth cu un electro- Folosind relatia cosy se obtine 1 = 2 T •1m 2 • cos 60° =1 Wb .
magnet care atrage o armature doar cand valoarea
curentului a depasit valoarea permisa, intrerupand astfel
circuitul.

Fig. 2.6.1.5.1 b.

108 109
2 6 1.7. Induclia electromagnetica Observatii:
1) Atunci and fluxul inductor creste (sau inductia indus

Experimental se constata Ca: magnetics creste sau suprafata circuitului expusa


1) atunci cand se introduce sau se scoate un magnet strapungerii fluxului magnetic creste) curentul indus va
permanent dintr-o bobina (fig. 2.6.1.7.1) se genereaza avea un astfel de sens incat fluxul indus sä se opuna
in circuitul bobinei un curent electric; cresterii fluxului inductor, deci: inductia campului indus ga)
r3(t4-At)
2) atunci cand o bars conductoare este deplasata pe un va fi orientate in sens opus celei a campului inductor.
2) Atunci cand fluxul inductor scade (sau inductia
• Fig. 2.6.1.7.4-a.
conductor in forma de U, plasat in camp magnetic (fig.
2.6.1.7.2), in circuitul format de bars si conductor se magnetics scade sau suprafata circuitului expusa
genereaza un curent electric. strapungerii fluxului magnetic scade) curentul indus va
avea un astfel de sens incat fluxul indus sä se opuna
Aceste experiente, si multe altele asemanatoare, scaderii fluxului inductor; deci: inductia campului indus
arata ca, atunci cand fluxul magnetic care strabate un va avea acelasi sens cu cea a campului inductor.
circuit electric variaza, in circuit apare un curent 3) Sensul curentului indus se stabileste cu regula
electric. Aceasta inseamna ca in circuit a aparut o burghiului in functie de sensul campului magnetic indus
tensiune electromotoare care genereaza curentul (fig.2.6.1.7.4-a si b).
electric respectiv. Fenomenul este numit inductie
electromagnetica.
2.6.1.8. Legea lui Faraday
Observatii:
Consideram un conductor de lungime d asezat pe
1) Variatia fluxului poate fi realizata, conform relatiei
doua sine metalice, ca in figura 2.6.1.8.1. Sub acTiunea
de definitie, (1) = B • S • cosa, variind inductia B,
fortei externe F conductorul aluneca pe sine. Se
variind suprafata S (a circuitului) care este strabatuta
de liniile de camp magnetic sau variind unghiul facut presupune ca frecarile sunt neglijabile. Ca urmare a
de planul circuitului cu liniile de camp magnetic. deplasarii conductorului, aria circuitului strabatuta de
liniile de camp magnetic variaza, deci in circuit se
flux variabil flux variabil flux variabil 2) In experientele descrise la inceputul paragrafului,
dace se intrerupe circuitul si se monteaza un voltmetru genereaza o tensiune electromotoare, e. In consecinta,
Intre capetele Intrerupte, se constata existenta unei circuitul este strabatut de un curent, I. Aceasta inseamna
tensiuni electrice. ca asupra conductorului in miscare se exercita si o forta
camp _..1 electromagnetica Fm = B•I•d, orientate in sens opus fortei
electric externe F. Cand cele doua forte sunt egale in nriarime conductorul se deplaseaza uniform. Presupunem ca viteza
indus
Definitie: Se numeste induccie electromagnetica
fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare sa este v. In timpu I At conductoru I se deplaseaza pe distanta v • At. In acest timp forta electromagnetica efectueaza
a. b. c. intr-un circuit strabatut de un flux magnetic variabil lucrul mecanic

Fig. 2.6.1.7.3 in timp. W=—Fm •v•At = —B•I•d-v•At.


-,y

Observam ca produsul d • v • At reprezinta variatia, AS a ariei circuitului strabatut de liniile de camp magnetic,
Observatii: deci expresia lucrului mecanic W poate fi rescrisa in forma
1) Fenomenul de inductie electromagnetica a fost pus in evidenta experimental de M. Faraday (1831). W = -43.1 ,
2) Dace circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este deschis, in el se induce o tensiune electromotoare Dar B • AS este variatia fluxului magnetic, LW) prin circuit. In final, putem scrie
, .Acest lucru
numita tensiune indusa (fig. 2.6.1.7.3-a). Dace circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este inchis, in el se mecanic (egal in marime cu cel efectuat de forta externs) este transformat in energia necesara deplasarii sarcinilor
induce un curent electric numit curent indus (fig. 2.6.1.7.3-b). Generarea curentului indus demonstreaza existen- electrice prin circuit:
ta unui camp electric indus (pentru care nu este obligatorie prezenta circuitului). W =q•e=i•ilt • e
3) S-a demonstrat teoretic ().C. Maxwell) si experimental ca in jurul unui camp magnetic variabil in timp apare Egaland aceste doua expresii, obtinem expresia matematica care leaga tensiunea electromotoare indusa, e,
un camp electric cu linii de camp Inchise (fig. 2.6.1.7.3-c). Din acest motiv fenomenul de inductie electro- de variatia fluxului inductor, AO,
magnetica se poate defini mai general ca generarea unui camp electric cu linii de camp inchise in regiunea in
care exists un flux magnetic variabil in timp. —Ac=At • e e =
At •
Generalizand observatiile experimentale, H. Lenz a formulat regula de stabilire a sensului curentului indus, Aceasta relatie reprezinta expresia matematica a legii lui Faraday. Legea inducIiei electromagnetice — legea
numita regula lui Lenz. Faraday — are urmatorul enunt.

Enunl: Tensiunea electromotoare indusa Intr-un circuit este egala cu viteza de varia0e a fluxului magnetic prin
Curentul indus Intr-un circuit inchis strabatut de un flux magnetic variabil are un astfel de
suprafata acelui circuit, luata cu semn schimbat
sens, incat fluxul magnetic produs de curentul indus se opune variatiei fluxului magnetic
inductor. e=—
At

110 111
Observatii: opune cresterii curentului inductor. Un fenomen analog
1) Forta external efectueaza un lucru mecanic care, prin intermediul campului magnetic, este transformat in se petrece si la deschiderea intrerupatorului K. curentul
In circuit
energie electrical. In figura 2.6.1.9.2 este prezentata evolutia
2) Legea lui Faraday a fost dedusa aici intr-un caz particular. S-a constatat insa ca ea este valabila in orice curentului indus in comparatie cu evolutia curentului
situatie, indiferent de modul in care se realizeaza variatia fluxului inductor. din circuit. Sensul tensiunii electromotoare autoinduse
3) Se poate arata cal tensiunea electromotoare indusa intr-o bobina cu N spire este de N on mai mare decat cea este determinat tot de regula lui Lenz. De exemplu, la
inchiderea circuitului, tensiunea electromotoare
indusa intr-o singura e=—N autoindusa se va opune cresterii intensitatii curentului /'
At din circuit. Corespunzator, ea va genera un curent indus
curentul
autoindus
de sens opus curentului inductor (regiunea a din fig.
Exercitiul 2.6.1.8.1. 0 bobina cu 100 de spire are aria sectiunii normale de 5 cm'. Ea este plasata Intr- 2.6.1.9.2). Cand curentul din circuit ajunge Ia valoarea
un camp magnetic uniform avand inducIia de 1 T, astfel incat axa sa este paralela cu liniile de camp. data de legea lui Ohm curentul indus devine nul
Bobina se roteste uniform, cu 90°, astfel incat axa bobinei devine perpendiculard pe liniile de camp, in (regiunea b din fig. 2.6.1.9.2). La deschiderea intreru-
timp de 1 s. Aflati valoarea tensiunii electromotoare induse.
2 Solutie. In situatia initials fluxul magnetic printr-o spird este
patorului curentul din circuit scade Ia zero, iar curentul
indus tinde sä se opuna scaderii curentului din circuit
2
Fig. 2.6.1.9.2
(I) ; = B • S •cosoc, = 1T -5.10 -2 m 2 • cos 0° = 5.10 -2 Wb , (regiunea c din fig. 2.6.1.9.2).
iar in situatia finals
= B • S • cosa f = 1T •5.10-2 m 2 • cos90 ° = 0 Wb . "Definitie: Se numeste inductanta a unui circuit marimea fizica scalars, L, definita de relatia:
Cu aceste valori putem calcula tensiunea electromotoare indusa, e, folosind relatia
L=
e=—N A(1) = 1\1• 43f —431 11
At At •

unde:
0 VVb 5 .10 -2 Wb
-

Se obtine e= — 100 = 5V. - (I) este fluxul magnetic propriu prin suprafata acelui circuit, [O]si = Wb;
1s —/ este intensitatea curentului din circuitul respectiv, [/ ] s, = A.
Consideram un conductor liniar aflat in miscare
rectilinie, intr-un camp magnetic uniform de inductie Observalie: Valoarea inductantei este o caracteristica specifics unui anumit circuit.
B, cu viteza, v , perpendiculara pe liniile de camp
Din relatia de definitie se obtine unitatea de masura a inductantei in SI, numita henry, care are simbolul H:
(fig. 2.6.1.8.1). In intervalul de timp At conductorul
parcurge distanta d= v•At descriind suprafata AS= 1 • d= [0] Wb
sl = Hsi ==1 H .
l•v•At. Conductorul intersecteaza liniile de camp ce Ns! 1A
strabat suprafata AS, deci variatia fluxului magnetic va
fi 0c = =B•AS= B•l•v•At. Atunci, conform legii lui Definitie: 1 henryeste inductanta unei spire prin a carei suprafala fluxul magnetic propriu este de 1 Wb, atunci
Faraday, tensiunea electromotoare indusa in conductor cand spira este parcursa de un curent de 1 A.
Fig. 2.6.1.8.1 este data de relatia:
Din definitia inductantei si din legea lui Faraday se obtine legea autoinduclieL
A(1)
e = —B .1. v.
At
Enunt: Tensiunea electromotoare autoindusa intr-un circuit este direct proportionala cu viteza de variatie a
2.6.1 .9. Autoinductia
intensitatii curentului din acel circuit, factorul de proportionalitate fiind inductanta circuitului
Definitie: Se numeste autoinducjie fenomenul de inductie electromagnetica produs Intr-un circuit datorita
A(I) Al
variatiei intensitatii curentului din acel circuit. e= = —L.
At At
Consideram montajul din figura 2.6.1.9.1. Cand se
inchide intrerupatorul, K, prin bobina incepe sa circule
un curent electric. Intensitatea lui creste rapid de la zero Din legea autoinductiei, calculand si folosind expresia variatiei fluxului, se obtine pentru inductanta unei
bobine, L, de lungime 1, arie S a sectiunii normale si N spire, expresia
la valoarea stationary I = ERR + r) data de legea lui
mmotswwwwwwitoL
Ohm pentru un circuit simplu (R =rezistenta firului din
N2 • 5
care este realizata bobina). Corespunzator, in interiorul L = p, •
bobinei se genereaza un camp magnetic variabil, deci 1
un flux magnetic variabil. Ca urmare, conform legii lui Observatie: Inductanta unei bobine depinde de permeabilitatea magnetics a miezului sau.
Faraday, in circuit se genereaza o tensiune electro-
* Fig. 2.6.1.9.1 motoare indusa, deci un curent electric indus care se

112 113
2.6.1.10. Aparate electrice de masura Voltmetrul trebuie sa alba rezistenta interna, a
bobinelor din care este construit, foarte mare (R v—>4.0).
Majoritatea lor functioneaza pe baza interactiunii Rezistenta aditionala a voltmetrului (figura 2.6.1.10.7)
dintre curentul electric campul magnetic. Astfel, o suporta o parte din tensiunea la bornele aparatului pentru
parte din energia electrice se transforms in energie a asigura protectia sa a modifica domeniul de
mecanica de deplasare a acului indicator. Asupra acului masurare.
se exercita simultan douS cupluri de forte egale de
sensuri diferite, unul care produce miKarea, datorat Pe cadranele aparatelor de masura (figura 2.6.1.10.8)
interactiunii dintre bobina parcursa de curent campul apar simboluri diferite, care se refers la:
magnetic, iar celalat, rezistent, este creat de resorturi – tipul de curent in care functioneaza:
spirale sau benzi de torsiune. Aceste aparate sunt – c.c.
Fig. 2.6.1.10.1
compuse dintr-un echipament fix unul mobil in – c.a.
func/ie de acest aspect se pot clasifica in: = c.c. c.a.
2 Aparate magnetoelectrice, cu cadrul mobil, la care
curent trifazic

bobina parcursa de curentul electric de studiat este – pozitia in care functioneaza:


mobile in campul creat de un magnet fix. Schema unui • verticals
astfel de aparat este prezentata in figura 2.6.1.10.1. L inclinata fate de orizontala
Precizia in acest caz este foarte mare.. Sunt utilizate in orizontala
curent continuu.
– tipul constructiv:
Aparate electromagnetice, cu cadrul fix, la care magnetoelectric
magnetul permanent pe care este fixat acul indicator
Fig. 2.6.1.10.6
este mobil in campul creat de bobina fixa parcursa de electromagnetic
curentul de studiat (figura 2.6.1.10.2). Precizia lor este
mai mica. Pot fi utilizate atat in curent continuu cat electrodinamic
in curent alternativ.
La aparatele magnetoelectrice la cele electromag- Toate aparatele de masura sunt prevazute cu un
netice devia/ia acului indicator poate fi proporlionala corector de zero care permite reglarea acului indicator
cu intensitatea curentului electric dace lucreaza ca in pozitia de zero.
ampermetre, sau cu tensiunea electrice dace lucreaza
ca voltmetre.
Aparate electrodinamice – au doua bobine parcurse
de curentul electric care trebuie masurat, una fixa,
cealalta mobile. Forta de interactiune dintre bobine este
Fig. 2.6.1.10.7
proportionala atat cu intensitatea cat cu tensiunea
aplicata, deci pot fi folosite pentru masurarea puterii
electrice-wattmetre, in curent continuu in curent
alternativ. Schema unui wattmetru este prezentata in
figura 2.6.1.10.3. Clasa de precizie
1°... \ \\411111111111 /0/048
in trusa de fizica pentru liceu se gasesc instrumente
i0 V
de masura de tip magnetoelectric.
Incerca/i sa identificati in fotografiile din figurile
2.6.1.10.4 2.6.1.10.5 part le componente ale unui
ampermetru de curent continuu. Aparat magneto-
Potrivit modului specific de conectare in circuit, electric
ampermetrul trebuie sä alba rezistenta interna, a
bobinelor din care este construit, foarte mica (R A-->0).
Suntul ampermetrului (figura 2.6.1.10.6) preia o parte
din curent pentru a asigura protectia aparatului a
modifica domeniul de masurare.
Fig. 2.6.1.10.4 Pozitia verticals Tensiunea de incercare dielectrics 500 V

114 115
NORME DE PROTECTIE PENTRU PREVENIREA ACTIVITATI DE EVALUARE
SCURICIRCUITELOR SI A ELECTROCUTARILOR
Foramla i rAspurosuri pentru urmatoarel ire ri

In instalatiile si circuitele electrice isi pot face aparitia supracurenti, supratensiuni sau subtensiuni
1. Ce este curentul electric? 17. Cum se enunta regula burghiului?
care pot duce la defectarea unor componente si chiar la electrocutarea persoanelor care ajung in 2. Care este mecanismul conducjiei electrice in metalei I ichide? 18. Cum se defineste inductia unui camp magnetic?
contact cu ele. 3. Ce intelegeti prin caracteristica de curent? 19. Care este si cum se defineste unitatea de masura pentru
4. Cum se enunta legea lui Ohm pentru un circuit simplu? inducjie?
Regimul normal de funclionare al unui circuit consta in asigurarea unor curenti cu intensita/i Ia
5. Ce este montajul potentiometric ? Care este expresia inducjiei campului magnetic generat de
valori mai mici sau egale cu valoarea nominala a curentului, I n si a unor tensiuni care variaza relativ 6. Care sunt legile lui Kirchhoff? un curent circular? In ce punct este ea valabila?
putin In jurul valorii nominale, U n . Atunci cand valoarea curentului dep4ete valoarea nominara, 7. Ce convenjii sunt necesare pentru aplicarea legilor lui 21 Ce intelegeti prin permeabilitate magnetics relative?
apar supracuren0. Kirchhoff?
8, Care este expresia rezistentei echivalente Ia gruparea
22. Care este expresia general.) a forlei electromagnetice
exercitate asupra unui conductor liniar?
2
Scurtcircuitul apare,de obicei, din cauza unor defecte de izolatie care favorizeaza realizarea rezistoarelor serie si paralel? 23 Ce este forja Lorentz? Care este expresia ei?
unor contacte nedorite si care se soldeaza cu micorarea puternica a rezistentei electrice si cu cre§terea Care sunt rezultatele oblinute prin gruparea generatoarelor 24. Care este expresia forjei electrodinamice?
semnificativA a valorii intensitatii curentului- supracurent. Aceasta duce la supraincalzirea electrice? 25. Cum se defineste amperul?
10. Ce este tintul ? 26. Ce intelegeti prin flux magnetic?
conductoarelor si la deteriorarea izolatiei lor, ceea ce favorizeaza aparitia incendiilor. Apare si pericolul
11. La ce este utila rezistenta aditionala ? 27. Ce intelegeti prin inducjie electromagnetic.`?
de electrocutare in cazul persoanelor care ar putea atinge o suprafata metalica (ex: carcass) aflata 12. Ce este efectul Joule? 28. Cum se enunta regula lui Lenz?
intamplator in contact cu un conductor cu izolatia deteriorate. 13. Ce expresii cunoasteti pentru energia puterea electric)? 29. Care este expresia matematica a legii lui Faraday?
14. Ce intelegeti prin randament in cazul unei surse electrice? 30. Ce intelegeti prin autoinductie?
Prin proiectarea lor, circuitele si instalatiile sunt protejate Impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt
15. In ce conditii se realizeaza transferul optim de putere? 31- Ce este inductanta?
prevazute cu dispozitive care au rolul de a Intrerupe automat alimentarea in caz de suprasarcinad ( ex: 16. Ce este campul magnetic?
utilizarea mai multor consumatori decat prevede proiectul instalatiei) sau de scurtcircuit. Intreruperea
Tensiunea electromotoare a unei surse de curent continuu
alimentarii trebuie sal alba loc in Limp util, Inainte de aparitia unei supraincalziri. Astfel de dispozitive Apreciati u adevarat sau fats: masoara lucrul mecanic necesar transportului unitatii de
sunt: sigurantele fuzibile (fire sau lamele conductoare care se topesc cand curentul dep4ete valoarea sarcina electrica, atat prin sursa, cat si prin circuitul exterior.
maxima pentru care au fost proiectate, intrerupand circuitul si releele termice sau magnetite care Voltmetrul utilizat Intr-un circuit electric trebuie sa alba 8. Soiuti ile electrolitice nu permit trecerea curentului electric.
asigura protectia la suprasarcina. rezistenta electrical foarte mare pentru a nu perturba 9. Puterea electrica a unui resou scade dupe ce temperatura
functionarea circuitului. sa creste, in conditiile mentinerii constante a tensiunii la
Inafara de protejarea circuitelor §i a instalatiilor electrice din laboratoarele scolare si din locuintele borne.
Rezistenta sunt a ampermetrului are rolul de a-I proteja
noastre trebuie respectate reguli de protecfie a propriei persoane in timpul utilizarii dispozitivelor §i si de a-i mari domeniul de masurare 10 Rezistivitatea electrica a metalelor scade atunci cand
a circuitelor electrice. Intr-un circuit format dintr-o sursa de tensiune si un con- temperatura creste.
ductor, intensitatea curentului creste prin dublarea Sensul liniilor de camp magnetic depinde de sensul
lungimii conductorului. curentului ce trece prin conductorul in jurul caruia se
Nu umblaji la tabloul electric pentru a face legaturi. El nu trebuie .tins dupe ce a lost pus sub Becurile cu incandescenta se and mai frecvent la aprindere genereaza campul.
tensiune! decat in timpul functionarii lor. 12 Directia fortelor electrodinamice depinde de sensurile
Randamentul transmisiei in cazul unui circuit electric curentilor stabiliti in cele doua conductoare care
Orice modificare In circuitul electric pe care II studiaji trebuie facuta numai dupe ce ati
simplu, de curent continuu, are valoarea 0,5 atunci cand interactioneaza.
deconectat sursa de alimentare! 13. Sensul curentului electric indus Intr-un conductor
puterea transmisa In circuitul exterior este maxima.
Evita,ti atingerea pArjilor metalice ale montajelor aflate sub tensiune pentru a va feri de Un condensator neincarcat actioneaza un scurt-circuit rectiliniu deplasat cu viteza constants intr-un camp mag-
electrocutare datorata scurtcircuitelor provocate de conductori cu izolajia defects! imediat ce se Inchide circuitul de curent continuu din netic uniform, paralel cu liniile de camp, se determine cu
care face parte. regula mainii drepte.
La cel mai mic semn de funcjionare defectuoasa a circuitului electric cu care lucraji (zgomot
nespecific, miros, Incalzire nejustificata, etc,Sntrerupefi alimentarea prin deconectarea de Probleme Cu 0 singurti solutie
la sursa!
Nu alimenta,ti circuitele electrice decal dupe ce au fost verificate si a,ti primit acordul cadrelor Intr-un conductor metalic solid, trecerea curentului electric
este asigurata :
didactice!
a) numai de electroni; b) numai de protoni; c) numai de
In caz de electrocutare aplicaji instruc,tiunile de prim-ajutor! nuclee; d) electroni si protoni.
In caz de incendiu, Intrerupe,ti alimentarea si aplicati normele de stingerea incendiilor afi,sate Rezultatele masurarii curentului in functie de tensiune
pentru doua rezistente individuate, combinatia serie si
In orice laborator!
paralel a lor este prezentata in graficul alaturat. Care este
dreapta corespunzatoare gruparii serie?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4

116 117
Y

. In ce conditii tensiunea la bornele unei surse electrice d) direct proportionala cu sectiunea conductorului . Problema 2.6. 0 sursa debiteaza pe un rezistor de rezistenta
poate sa fie nula ? Stabiliti care din urmatoarele afirmatii este false: R un curent de intensitate I. Daca se Inlocuieste rezistorul
a. nu este posibil a) Sensul conventional al curentului electric este sensul respectiv cu altul de rezistenta R', intensitatea curentului
b. daca sursa debiteaza pe o rezistenta exterioara egala de deplasare al purtatorilor de sarcina pozitiva. devine Aflati t.e.m. si rezistenta interioara a sursei.
cu cea interns a sursei b) Tensiunea electrica se masoara cu voltmetrul. Aplicatie: R= 10 Q; I =3 A; R' = 20 0; I'= 1,6 A.
c. daca sursa este in scurtcircuit c) Ampermetrul se monteaza pe circuit In paralel cu R: E = 34,3 V; r = 1,43 Q.
d. daca in circuit exista si alte surse In opozitie cu sursa elementul de circuit la bornele caruia determinam Problema 2.7. Un acumulator de rezistenta interioara r
data. tensiunea. necunoscuta debiteaza pe un rezistor de rezistenta R
4. Rezistivitatea p a unui conductor este : d) Intensitatea curentului electric este o marime care necunoscuta un curent I. Daca se mareste rezistenta R cu
exprima sarcina electrica ce strabate sectiunea transversals curentul debitat scade cu f2 %. Aflati: a) raportul k = R/r, b) E i , r1 E 1 , r2
a) direct proportionala cu rezistenta conductorului; a.
b) depinde de natura materialului, la o temperatura data; a circuitului In unitatea de timp. valoarea curentului, I', daca In loc sa se mareasca R ea s-ar A *B
Inductia magnetics se masoara in : micsora cu f3°/0. 1---
c) variaza cu temperatura conform relaIiei: 11 = 2 A
a) Amper; b) Henry; c) Tesla; d) Weber. Aplicatie: I = 12 A; fi % = 50%; f2% = f3 % = 25%. b. ri E i , r2
p = p o [1+ a • (f. — to)J,
R: k = 2; ! = 14,4 A.
Problema 2.8. Pentru reteaua electrica din figura P 2.8 se cunosc A w •B
2 Explicati of i man leg9ge z i pe care ite-ati studiat in acest capitol: urmatoarele valori: E = 47 V; r = 1Q; R, = 4 K2 ; R2 = 2 Q;
R3 = 2 Q; R4 = 2 SI; R5 = 1 Q. Calculati valorile intensitatilor
12 = 1 A
E1, 1E 1 , r2
c.
curentilor din laturile retelei. A • ). I •B
Ce se Intampla daca se introduc la priza de curent a retelei ceasului dotat cu secundar, WA a cunoaste puterea - 1
R: 6 A, 2 A, 7 A, 9 A, 8 A, 15k 1 3 =0
electrice bornele unui ampermetru? consumata de el? Problema 2.9. Calculati valorile tensiunii UAB pentru portiuni le oto Fig. P 2.9
De ce nu exista pericol de electrocutare atunci cand se De ce traznetul are efecte devastatoare desi cu o energie
din laturile de retea reprezentate In figura P 2.9. Se cunosc
ating ambele sine ale unei linii de tramvai, desi prin ele de aceeasi valoare un fier de calcat rufe nu poate R2
valorile: = 10 V; E2 = 6 V; R1 = 10 K2; = r2 = 1
trec curenti de intensitate foarte mare? functiona decal cateva minute? R: 20 V; 2 V; 4 V.
3. De OW on scade puterea unui bec electric daca se reduce De ce sarmele din care sunt construiti rezistorii fierului Problema 2.10. Un circuit care cuprinde rezistoarele 1 si 2,
Ia jumatate tensiunea de alimentare? de calcat, a resoului, filamentul becului electric, se u,
legate in serie, este al imentat de Ia o sursa de t.e.m. E. Tensiunea U
In timpul alimentarii de la retea a unui resou, un Incalzesc foarte tare, In timp ce firele cordoanelor lor de
Ia bornele sursei este U. Caderea de tensiune pe rezistorul 1,
ampermetru conectat in serie cu acesta indica initial o alimentare nu se incalzesc aproape de loc?
de rezistenta R1 , este U1 (fig. P 2.10). Rezistorul 2 este construit
valoare mare a intensitatii curentului, apoi o scadere a Cand consume mai multa energie un fierbator electric: • Fig. P 2.10 a IT1
dintr-un fir de sectiune S, din aluminiu de rezistivitate p.
acestu i a? cand se afla Intr-un vas cu ape sau cand se afla in aer?
a) intensitatea curentului in circuit; b) rezistenta interioara a
• Atingerea cu maini le ude a unui conductor neizolat dintr- Ce fel de forts se exercita Intre firele retelei aeriene de
sursei, r, c) lungimea firului de aluminiu, L.
o instalatie aflata sub tensiune ridicata este mutt mai alimentare a troleibuzului, de respingere sau de atractie?
Aplicatie: E= 12 V; U= 10 V; R1 = 4 K2; U1 = 8 V;
periculoasa decat daca mainile sunt uscate? I Ce fel de 100 se exercita" Intre doua spire alaturate ale
S = 0,6 mm 2; p = 30 n•m.
6. Cum se poate determina intensitatea curentului care filamentului unui bec electric alimentat In curent
R: / = 2 A; r = 1 K2; L = 20 m.
strabate un resou, cu ajutorul contorului electric si al continuu? Dar In curent alternativ?
Problema 2.11. La bornele unei surse de rezistenta interioara
rsi t.e.m. Ese leagA un receptor de rezistenta R. Conductoarele
de legatura au fiecare rezistenta R 1 (fig. 2.11). Aflati caderea de
Probleme tensiune pe linia de alimentare, U1 , §i tensiunea Ia bornele
sursei, U.
Problema 2.1. Intensitatea curentului electric printr-un fir conductor este I. Aflati numarul de electroni, n, care trece In timpul Aplicatie: r = 0,3 Q; E = 130 V; R. 2 K2; R1 = 0,15 Q
printr-o sectiune transversals a conductorului. Se cunoaste sarcina electrica a electronului, qe . R: U, = 15 V; U = 115 V.
Aplicatie: / = 3,2 mA; i = 3 s. R: n = 6 1016. Problema 2.12. In circuitul din figura P 2.12 se cunosc
Problema 2.2. Aflati rezistenta unui fir de diametru D si masa m din cupru de densitate d si rezistivitate p. rezistentele R2 si R3 , curentul prin Intregul circuit, I, si curentul
Aplicatie: D = 2mm; m = 4 kg; d = 8,9 t /m 3; p = 17,5 n•m. /2 prin rezistorul de rezistenta R2 . Aflati rezistenta
R: R = 0,8 a Aplicatie: R2 = 4; R3 = 2 Q; / = 14 A; 12 = 2 A.
Problema 2.3. Consideram doua fire conductoare avand aceeasi masa, confectionate din materiale diferite si care au aceeasi R: R, = 1 Q.
rezistenta electrica. Primul conductor are rezistivitatea egala cu o fractiune din cea a conductorului 2, dar are diametrul sectiunii Problema 2.13. Doug rezistoare de rezistente R , si R2 se leaga E, r
transversale de n on mai mare decat cel al conductorului 2. Aflati raportul densitatilor materialelor din care sunt confectionate in paralel Ia bornele unei surse cu t.e.m. E irezistenta interioara
firele conductoare, d2 /d1 . r. Aflati: a) rezistenta echivalenta, Re, a celor doua rezistoare; b)
Aplicatie: f= 0,5; n = 2. R: d2/d, = 8. intensitatile In ramurile circuitului, I, I, si I2 . (figura P 2.13)
Problema 2.4. 0 sarma de plating are aria sectiunii transversale So si lungimea /0 la temperatura to. Platina are rezistivitatea p 0 Ia Aplicatie: R1 = 40 Q; R2 = 20 Q; E = 42 V; r = 0,7 Q.
to si coeficientul termic al rezistivitatii a. Aflati temperatura, t, la care rezistenta sarmei este R. R: Re = 13,3 Q; / = 3 A; /, = 1 A; 12 = 2 A. R2
Aplicatie: S 0 = 0,2 mm 2; /0 = 20 m; to = 20 °C; p0 = 11 • 10-8 Q • m; a = 3,92 • 10-3 grad -1 ; R = 53 Q. Problema 2.14. In circuitul din figura P 2.14 se cunosc t.e.m. *Fig. P 2.13.
R: t = 994 'Cr E2 si E3 , rezistentele interioare r„ r2 si r3 , si rezistentele R„ R 2 A
Problema 2.5. intr-un conductor intensitatea curentului electric variaza conform legii 1(t) = a + bt. Aflati: a) sarcina q care trece si R3 . Aflati tensiunea electrica dintre punctele A si B, UAB. *-1 F—I
,ri R1 E2, r2 R2 E3, r3
prin sectiunea conductorului de la timpul ti Ia timpul t2 ; b) la ce curent continuu, I, ar trece sarcina Qin acelasi timp; c) care ar Aplicatie: El = 2 V; E2 = 5 V; E3 = 3 V; r, = r3 = 0; r2 = 1 SI; R, = R3
E1

fi diferenta de potential, U, Ia bornele unui rezistor de rezistenta R pentru curentul continuu; d) la ce moment de timp, T, = 2 KI; R2 = 1 Q.
intensitatea curentului variabil ar avea valoarea intensitatii curentului continuu. R: Um, = —5 V.
Aplicatie: a = 4 A; b = 2 A/s; t, =2 s; t2 = 6 s; Q = 24 C; R= 1052. Problema 2.15. In reteaua electrica din figura P 2.15 se cunosc
*Fig. P 2.14 R3
R: = 48 C; / = 6A; U= 60 V; T= 1 s t.e.m. E1 E2 si E3 s i rezistentele R , si R2 . Aflati: a) intensitatile
,

118 119
curentilor prin cele doua rezistoare, /, si 1 2 ; b) tensiunea U„. maxime ale tensiunilor, U1 si U2, si intensitatilor, I1 si 12 , admise
Se considers r1 = r2 = r3 = 0. in fiecare rezistor; b) puterea maxima, P s , care se poate obtine 1 ,5A 4f2 8fI

Aplicatie: E1 = 6 V; E, = 5 V; E3 = 4 V; R1 = 10052; cu un montaj serie al rezistoarelor; c) puterea maxima, Pp care ,


I 1-
R2 R2 = 50 E2. se poate obtine cu un montaj paralel al rezistoarelor.
R:11 = 50 mA; /, = 60 mA; Um, = 9 V. Aplicatie: R, = 5 Q; R2 = 2 Q; = 20 W; P2 = 18 W.
21
---Ii TB Problema 2.16. Fie doua surse de c.c., avand fiecare t.e.rn. E si R: U1 =10 V; U2 = 6 V; /1 = 2 A; 12 = 3 A; Ps = 28 W; Pp =
E3 rezistenta interioara r1 si, respectiv, r2 . Circu itu I exterior are rezistenta 25,2 W.
Problema 2.24. Doua rezistoare 1 si 2 sunt legate in paralel Ia
*Fig. P 2.20 3A
R (fig. P 2.16.). Aflati: a) intensitatea curentului in circuit la legarea
surselor in serie, Is; b) intensitatile curentilor in circuit Ia legarea o sursa de c.c. sub tensiunea U. In timpul i in cele doua
R1 surselor in paralel, 1p, /p1 si 1p2; c) tensiunile Ia bornele surselor in rezistoare se degaja caldura Q din care o fractiune fin rezistorul
*Fig. P 2.15
cazul legarii in serie, U1 si U2 ; d) pentru ce rezistenta exterioara R' 1. Aflati: a) rezistentele R1 si R2 ale rezistoarelor; b) intensitatile
tensiunea la bornele sursei 1 este nula, in cazul legarii in serie. 11 si 1 2 ale curentilor prin cele doua rezistoare.
Aplicatie: E = 10 V; r, = 3 Q; = 2 Q; R = 15 E2. Aplicatie: U = 220 V; i = 500s; Q = 440 kJ; f = 0,25.
R: R1 = 220 Q; = 73.33 Q; /, = 1 A; 12 = 3 A.
R:15 = 1 A; /p = 0,617 A; /p, = 0,247 A; /p2 = 0,37 A; Ul = 7 V; Problema 2.25. Aflati randamentul, cu care un condensator
2 U2 =
Problema 2.17. Calculali valorile rezistentei echivalente pentru
8 V; R'=1 Q. este incarcat de Ia o baterie.
R: = 50%.
gruparile mixte de rezistori din figurile P 2.17-a, b, c si d. Problema 2.26. Un generator, care consuma puterea mecanica
R:11 R/6; 6 R/11; 3 R/4; R; 4 R/3. P1 , debiteaza cu randamentul 11, c.c. pe trei rezistoare de rezistente
Problema 2.18. Unui potentiometru cu rezistenta R i se aplical R1 , R2 Si R3 legate ca in figura P 2.26. Rezistenta interioara a
Ia borne tensiunea U0 . Un voltmetru cu rezistenta R v este legat generatorului este nula. Aflati: a) puterea P2 debitata de generator;
Intre un capat al potentiometrului si cursorul aflat la mijlocul b) intensitatile curentilor prin rezistoare, I 1 /2 si /3; c) caderile de
,

infasurarii potentiometrului (fig. P 2.18). Aflati ce tensiune, U, tensiune pe rezistoare, U1 , U2 Si U3, si tensiunea la bornele
indica voltmetru I. generatoru I u i, U.
Aplicatie: R = 4 la U0 = 110 V; R, = 10 kE2. Aplicatie: P1 = 625 W; = 80%; R1 = 8 E2; R2 = 20 K2; R3 = 30 E2.
R: U= 50 V.
Problema 2.19. Dousal surse identice cu t.e.m. Efiecare, se leap' R: P2 = 500W;11 = 5 A; /, = 3 A; /3 = 2 A; Ul =40 V;
in serie printr-un rezistor de rezistenta R. 0 singura sursa ar U2 = U3 = 60 V; U = 100 V.
debita in rezistorul R un curent de intensitate I. Aflati: a) Problema 2.27. Fie circuitul electric din figura P 2.27. Se cunosc
intensitatea curentului debitat in rezistor de cele doua surse t.e.m. E1 , E2 si E3, rezistentele interioara r 1 r2 si r3 si rezistenta R.
,

legate in serie, I,; b) rezistenta interioara r a fiecarei surse; c) Aflati: a) intensitatile curentilor prin cele trei ramuri ale circuitului
intensitatea curentului debitat in rezistor de cele doua surse 12, 13; b) tensiunea Um ; c) puterea disipata in rezistorul R si E1 , r1
legate in paralel, I. puterea totals, Pt, furnizata de cele trei surse.
Aplicatie: E = 2 V; R = 3 E2; / = 0,5 A. Aplicatie: El = E3 = 9 V; E2 = 4,5 V; ri = r2 = r3 = 1 K2; R = 100 Q.
R:IS = 0,8 A; r= 1 CI; Ip = 0,57 A. R E2 , r2
Problema 2.20. Fie montajul din figura P 2.20. Aflati raportul, r, R: /1 = 13 = 66,5 mA; I2 = 133 mA; UAB = -8,9335 V; P = A
dintre energia disipata in rezistorul cu rezistenta de 2 E2 si energia 1,7689 W: Pt = 1,7955 W. E, r
disipata in rezistorul cu rezistenta de 8 Q, in acelasi interval de Problema 2.28. La bornele unui acumulator cu t.e.m. E si
timp. rezistenta interioara r se leaga un rezistor cu rezistenta R. Aflati:
*Fig. P 2.27
R: r= 1/9. a) intensitatea curentului prin circuit; b) caderea de tensiune pe
Problema 2.21. Un resou si o perna electrical de putere P1 Si, rezistor; c) energia (in kWh) disipata in rezistor in timpul t; d)
respectiv P2 , se leaga in paralel Ia o sursa de tensiune U. Aflati: a) valoarea R0 a rezistentei rezistorului pentru care puterea disipata in acesta este maxima.
intensitatea / a curentului in ramura principals; b) rezistenta Aplicatie: E= 3 V; Rr = 1 Q; R = 23 Q; = 8 h.
electrical a fiecarui consumator, R. R: / = 0,125 A; U = 2,875 V; W= 2,875 .10 -3 kWh; R, = 152.
Aplicatie: P, = 500 W; P2 = 60 W; U = 220 V. Problema 2.29. Un ampermetru poate masura un curent de n 1 on mai mare daca este suntat cu un rezistor si un curent de n2
R: = 2,55 A; R1 = 96,8 Q; R, = 806,7 Q. on mai mare daca este suntat cu un alt rezistor. Aflati rapoartele np si n5 care arata de cate onpoate fi mai mare curentul care
Problema 2.22. 0 sursa al i menteaza un circuit format dintr-o gru pare poate fi masurat, daca rezistoarele se leaga in paralel si, respectiv, in serie. Aplicatie: n1 = 21; n2 = 31.
paralel a doua rezistoare de rezistente R 1 , respectiv, R2, inseriata R:n=51;n=li
cu un rezistor de rezistenta R3 (fig. P 2.22). Intensitatea curentului Problema 2.30. Un galvanometru cu rezistenta interioara r poate masura curenti pana Ia intensitatea maxima 1m. Aflati: a)
in circuit este I, iar in cazul deconectarii rezistorului R2 devine I'. rezistenta suntului, R pentru a putea masura curenti pana la intensitatea IM (> Im); b) tensiunea Ia bornele galvanometrului cand
,,

Aflati: a) rezistentele echivalente Re Si R9, ale circuitului in cele acul se afla Ia jumatatea scalei; c) ce rezistenta, Ra, trebuie conectata in serie cu galvanometrul pentru a obtine un voltmetru
doua cazuri; b) t.e.m. Esi rezistenta interioara rale sursei; c) puteri le capabil sa masoare tensiuni [Jana la valoarea maxima UM.
totale, Psi P', debitate de sursa in cele doua corpuri. Aplicatie: r = 9,5 12; /rn = 50 mA; /m = 1 A; Um = 30 V.
Aplicatie: R, = 4 Q; R2 = 6 Q; R3 = 1,6 Q; I= 2 A; If= 1,5 A. R: RS = 0,5 52; U = 0,2375 V; R a = 590,5 Q.
R: Re = 4 E2; Re'= 5,6 Q; E = 9,6 V; r= 0,8 E2; P = 19,2 W; Problema 2.31. Un miliampermetru de rezistenta interioara r are scala de N diviziuni si masoara variatii de intensitate a
= 14,4 W. curentului IA pe fiecare diviziune. Aflati: a) tensiunea maxima, U, care poate fi masurata cu acest aparat folosit ca voltmetru; b)
Problema 2.23. Fie doua rezistoare de rezistente R 1 , respectiv, cum poate fi utilizat acest aparat ca voltmetru astfel incat o diviziune sa corespunda unei tensiuni date, U v; c) rezistenta suntului
R2 , care admit puteri maxime P 1 si, respectiv, P2 . Aflati: a) valorile necesar pentru a extinde domeniul de masurare a curentilor !Dana la I.

120 121
Aplicatie: = 0,5 K2; N = 50; IA = 2 mA/div; U = 100 mV/div; / = 1A.
,

R: U = 50 mV; Rad = 49,5 Q; R5 = 55,5 mE2.


Testa griiS
Un voltmetru montat la bornele unui generator indica tensiunea U . Daca un at doilea voltmetru, identic cu
,

prima, este montat in paralel cu primul Ia bornele generatorului indicatia lor comuna este U 2 . Cand un ampermetru este montat 1. Prin disociatie electrolitica se intelege separarea:
Ia bornele generatorului el indica un curent 1 . Daca un at doilea ampermetru, identic cu primul este montat in serie cu primul
,
a) substantelor ionice in ioni pozitivi si electroni;
la bornele generatorului, indicatia lor comuna este J. Aflati: a) tensiunea electromotoare E at generatorului; b) rezistenta b) cristalelor de valenta in ioni pozitivi si ioni negativi;
interioara r, a generatorului; c) rezistentele interioare r si c ale aparatelor folosite. c) cristalelor de valenta in ioni pozitivi si electroni;
Aplicatie: = 8 V; U2 = 6 V; /, = 3 V; /2 = 2 V. d) substantelor ionice in ioni pozitivi si ioni negativi;
R: E = 12 V; ri = 2 E2; ry = 4 Q; ra = 2 Q. e) substantelor ionice in ioni si electroni.
Problema 2.33. Doua surse de tensiune electromotoare si E2 si de rezistente interioare si, respectiv, r2 sunt legate in paralel
Tensiunea electromotoare este numeric egala cu lucrul
pe un rezistor de rezistenta R. Aflati: a) intensitatile si 12 ale curentilor prin surse; b) caderea de tensiune U pe rezistorul R; c)
mecanic efectuat pentru a transporta:
energia Wdisipata de rezistorul R in timpul t; d) pentru ce valori si Ei " ale tensiunii electromotoare a sursei 1 intensitatea
a) unitatea de sarcina pozitiva de-a lungul intregului circuit;
curentului prin aceasta sursa este nula si, respectiv, egala cu 1 2 .
b) sarcina de-a lungul intregului circuit; c) unitatea de sarcina
Aplicatie: = 130 V; E2 = 125 V; ri =0,5 S2; r2 = 0,2 Si; R = 2 E2; i = 2 min.
negativa de-a lungul intregului circuit; d) sarcina pozitiva de-a
2 R:11 = 24 A; /2 = 35 A; U= 118 V; W=835,4 kJ; Ei '=113,6 V; El ”=133,9 V.
lungul circuitului exterior; e) sarcina negativa de-a lungul Aplicand aceeasi tensiune Intre doua puncte A si B ale inelului,
circuitului exterior si prin sursa. puterea devine 9,6W. Ce rezistente electrice au cele doua arce
de inel cuprinse intre punctele A si B?
Problema 2.34. Doua conductoare lung!, paralele, situate la distanta d unul de celalalt, sunt parcurse de curenti de sensuh
Un conductor este parcurs de un curent electric constant cu a) 9 S2, 7 Q; b) 10 5-2, 6 Q; c) 11 E2, 5 Q;
contrarii de intensitate / si respectiv 4/. Aflati in ce puncte inducIia campului magnetic este nula.
R: La distanta de 20 cm de conductorul parcurs de curentul /, spre exterior. intensitatea de 5 A. SA se calculeze numarul de electroni care d) 5 E2, 11 Q; e) 7 Q, 9 Q.
Aplicatie: d= 0,6 m.
traverseaza sectiunea normala a conductorului in unitatea de
timp (sarcina electronului este 1,6 . 10 -19C ). 8. La aplicarea primei legi a lui Kirchhoff pentru o ratea cu n
Problema 2.35 Doua conductoare lungi, paralele, situate Ia distanta de d unul de celalalt, sunt parcurse de curenti de acelasi sens a) 22,4. 1021 ; b) 31,2. 10 18; c) 38. 10 19; noduri, numarul de ecuatii independente care se pot scrie
de intensitate /fiecare. Aflati valoarea inductiei magnetice B la jumatatea distantei dintre conductoare. d) 19.10 19; e) 21. 10 18 .