,,ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR ŞI

ROLUL MEU DE CONSILIER AL CLASEI DE ELEVI”

Organizaţia e o activitate social-umană, care presupune socierea

spontană/dirijată (voluntară) a unui număr mare de persoane ce deţin statute şi roluri bine
definite, determinate sau nu (formale, informale), în vederea realizării unui scop comun,
explicit formulat. Zlate
Una din organizaţiile cele mai importante este şcoala. Aceasta este instuţia în
care are loc organizarea sistemului de învăţământ, conţinutul, funcţiile , principiile de
funcţionare etc. şi care se raportează la condiţiile social-istorice, respectiv la cerinţele
societăţii, conturate la nivelul sistemului social general, global. Sistemul de învăţământ
îndeplineşte funcţiile: culturală, socială, economică, umană. Resursele umane din cadrul
unei şcoli sunt: director, profesori, învăţători, educatori, doctor, logoped, consilier,
manager, secretar, bibliotecar, doamnele de servicu, copii, părinţi. Aceste resurse umane,
trebuie să stabilească relaţii foarte bune, pentru a putea ca această organizaţie, şcoala, să
ocupe un rol foarte important pentru toţi.
Organizarea la nivelul învăţământului preşcolar se extinde pe mai multe arii:
- organizarea spaţiului instructiv-educativ;
- organizarea copiilor;
- organizarea comitetului de părinţi;
- organizarea activităţilor de învăţare, completarea caietului educatoarei;
- organizarea şi realizarea conţinutului activităţii educative în grădiniţă;
- organizarea activităţilor extraşcolare;;
- organizarea activităţilor de cunoaştere a viitoarei doamne învăţătoare;
- organizarea unor concursuri judeţene, naţionale, internaţionale;
- organizarea unor simpozioane judeţene, naţionale, internaţionale;
- organizarea unor cursuri de formare, perfecţionare ale cadrelor didactice;
- organizarea unor sesiuni de comunicare;
- organizarea unor comisii metodice;
- organizarea unor cercuri pedagogice;
- organizarea unor schimburi de experienţă,
- organizarea consfătuirlor;
- organizarea interdisciplinară a curriculum-ului;
- organizarea conţinuturilor;
- organizarea modulară a curriculum-ului;
- organizarea diferenţiată şi personalizată a curriculum-ului;
- organizarea unei grădiniţe de week-end;
- organizarea pe grupe şi activităţi;
- organizarea unei grădiniţe particulară
Formele de organizare a instruirii sunt structure organizatorice de realizare
efectivă a predării şi învăţării în cadrul organizat al educaţiei instituţionalizate.
Stabilirea conţinutului învăţamântului în general presupune organizarea lui
în trepte şcolare, structurarea lui în asa fel încât să fie îndeajuns de cuprinzător, dar şi
accesibil vârstei celor educaţi, să reflecte nivelul dezvoltării ştiinţei şi tehnicii

1
contemporane, dar să fie şi adecvat din punct de vedere psihopedagogic şi să prevadă
tendinţele dezvoltării societăţii.Cele trei domenii ale conţinutului sunt: ştiinţific, didactic
şi social.
Educatoarea organizează în mare parte aceste activităţi, deoarece nu are
destule resurse umane, financiare şi de timp. Pentru a putea duce la bun sfârşit
aceste activităţi, educatoarea trebuie să vizeze aspectele referitoare la realizarea
organizării cât mai eficiente a activităţilor pe care doreşte să le deruleze.
Educatoarea în relaţiile cu ai săi copii, are sarcinile de a-i integra pe
aceştia în colectiv, de a-i învăţa să se socializeze, să stabilească relaţii, să comunice,
să îşi exprime propriile idei, sentimente, trăiri, să îi determine să îşi ia singuri
jucăriile, dar să şi le aşeze la loc, în ordine, să îşi formeze deprinderi, priceperi,
automatisme etc.
Cadrul didactic trebuie să îşi organizeze activităţile în funcţie de
particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor , dar şi în funcţie de spaţiul pe
care îl are în dotare, de resursele materiale, umane de care dispune. O bună
organizare a activităţilor pe care şi le propune educatoare, ţine seama şi de coeziunea
grupului format, pe care îl poate stabili prin efectuarea testului sociometric şi a fişei
psihopedagogice.
Spaţiul instructiv-educativ trebuie organizat ţinându-se cont de nivelul de
vârstă al copilului, de particularităţile individuale; acesta trebuie amenajat astfel
încât să îi atragă pe copii, să le ofere libertate, dorinţa de învăţare, de socializare, de
integrare.Amenajarea centrelor de interes trebuie realizată la îndemâna copiilor,
astfel aceştia putând să îşi ia ceea ce doresc de la aceste zone.Schimbarea centrelor
se face în funcţie de anotimp, de tema pe care o desfăşoară cadrul didactic.Trebuie
să se ţină cont de materialele din care sunt realizate mobilierul, culorile acestuia şi
ale covorului, ale pereţilor etc.
Dacă educatoare ţine seama mereu de aspectele proiectării, ale amenajării
spaţiului, ale coeziunii grupului, ale activităţilor extracuricculare , actul predării-
învăţării-evaluării va avea scopul şi obiectivele atinse. De aceea, organizarea tuturor
activităţilor joacă un rol foarte important.
În cadrul acestor organizaţii , trebuie să fie implicaţi toţi părinţii copiilor,
cadrele didactice, inspectorii, copiii, primarul, preoţii, pompierii, poliţia, doctorii,
pădurarii şi toate acele resurse umane care trebuie să participe în cadrul acestor
organizaţii.
Educatoarea joacă un rol important în viaţa copiilor. Ea este mamă,
prietenă, partener de joacă, model, exemplu, dar foarte bine i se potriveşte şi rolul de
consilier,atât în activitate cu preşcolarii, cât şi cu părinţii acestora. Chiar dacă sunt la
vârste fragede, şi aceştia au nevoie , uneori, de consiliere. Organizarea acestor
activităţi de consiliere, trebuie să se facă astfel încât copilul, nici să nu simtă că i se
spune ceva în mod direct, că totul se rezumă la el şi la familia sa, lumea sa. Prin
diferite mijloace, metode,activităţi, educatoarea poate reuşi să îşi ducă la bun sfârşit
rolul ei de consilier. Educatorea are numeroase roluri:planificare, organizare,
control, îndrumare, evaluare, monitorizare, decizie, consiliere.
Consilierea: - este o relaţie umană;
- este o formă specială de comunicare;
- implică ascultarea;

2
 - previne situaţiile de criză-rol proactiv;
- o persoană este ajutată de alta;
- o persoană ajută un grup de persoane;
- o formă confidenţială de a oferi ajutor;
- este bazată pe principiul dezvoltării personale;
- înseamnă a-i ajuta pe alţii să-şi identifice şi să-şi clarifice
problemele;
- este o activitate desfăşurată de profesionişti;
- se ghidează după anumite teorii şi metode specifice domeniului.
Rolul meu de consilier al clasei de elevi, este acela de a lua cheia magică şi
de a le deschide uşile inimilor, pentru a vedea ce se ascunde în spatele acestora.
Când voi putea pătrunde în adâncul sufletelor, voi găsi o comoară care străluceşte cu
putere, dar care are împrejurul ei multe cioburi, care tot încearcă să o strice. Eu nu
voi permite acest lucru şi voi înlătura copiilor acele ,,cioburi” din jurul comorii, ca
aceasta să strălucească cu multă putere şi să lumineze totul din jurul său. Voi
întemeia împreună cu ei un castel de diamante, în care ei vor fi ,,Prinţi” şi
,,Prinţese”, ,,Împăraţi” şi ,,Împărătese”, ,,Regi” şi ,,Regine”, ,,Zâne” şi ,,Feţi-
Frumoşi”, unde să trăiască în deplină armonie, cu multă dragoste, ajutor, respect,
înţelegere, încredere, pace şi cu tot ceea ce au nevoie!
Rolul meu este acela de a-i sprijini, de a le deschide cupa florii, care este ,,Viaţa”,
spre tot ce-i mai frumos, curat, plăcut şi bun pe acest pământ, de a le modela o
personalitate, un caracter, un temperament adecvat, de a le forma deprinderi,
priceperi, de a le da frâu liber ,,aripilor de îngeraşi”, să zboare spre înaltele culmi
ale fericirii, ale copilăriei pline de veselie, de joc, de cântece şi poezii, de basme şi
poveşti.
Rolul meu de consilier este de a-mi atinge obiectivele propuse şi de a-mi
menţine relaţia de prietenie pe tot parcursul vieţii!
,,...că pe copil să-l judeci prin copilăria ta, dacă ţi-o mai aduci aminte...” (Doina
Ioneţ)

Bibliografie:
1.Aurel Caraşel şi Viorel Lazăr- ,,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed.
Arves, 2007
2. Constantin Cucoş - ,,Pedagogie”, Ed. Polirom, 2006, IaşiNicoleta –Adriana Florea şi
Cosmina-Florentina Surlea ,,Consiliere şi orientare”, Ed. Arves, , 2007
3. Mihai Stanciu ,Didacticva postmodernă”, ED.Universităţii Suceava, 2003
4. Mihai Stanciu ,,Introducere în pedagogie”, Ed. ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2003
5.Gheorghe Tomşa ,,Psihopedagogie preşcolară şi şcolară”, Bucureşti, 2005
6. Elisaveta Voiculescu ,,Pedagogie preşcolară”, Ed.Aramis, 2003