Colofoniu

Autori Mulţumiri
Ruben Brabant Multor fermieri de porci
Wout Maes
Helena Brutsaert Tipǎrit
Nele D’Hoop Lannoo

Corector Editor
Robert Lawson CID LINES N.V.

Traducere © 2010-2011 CID LINES

Prima ediţie, Aprilie 2011

Dr. Fodor Dumitru Nici o parte a acestei cǎrţi nu poate fi reprodusǎ şi/ sau publicatǎ
prin tipǎrire, fotocopiere sau alte mijloace, fǎrǎ permisiunea
scrisǎ solicitatǎ în avans editorului.
Fotografii Autorii şi editorul au compilat conţinutul cǎrţii cu mare atenţie
Mieke Eggermont din cele mai bune informaţii cunoscute de ei. Totuşi, autorul şi
editorul nu îşi asumǎ modificǎrile care pot distorsiona
Piethein Claeys conţinutul sub orice formǎ , care pot fi consecinţa acţiunii şi /sau
deciziilor bazate pe aceste informaţii.

Design ISBN 978-90-8153-996-8

David Deneire

Colaboratori
Bart Danneels
Philip Vyt
Cuprins
Capitolul 1: management general 8
1.1 Alegerea locaţiei.................................................9
1.2 Ferma închisǎ sau deschisǎ . .........................10
1.3 Sistemul multi-locativ......................................10
1.4 Sistemele multi-sǎptǎmânale..........................12
1.5 Sistemele de adǎpostire..................................16
1.6 Scrofitele: proprii sau cumpǎrate?.................18
1.7 Bunǎstarea animalelor.....................................18
Capitolul 2: managementul zilnic 22
2.1 Construirea locaţiei..........................................22
2.2 Verificarea animalelor......................................22
2.3 Animalele bolnave . .........................................25
2.4 Deficienţe şi intoxicatii....................................25
2.5 Unelte şi echipamente.....................................26
2.6 Activitǎţi zilnice: boxele pentru fǎtare............26
2.6.1 Tratamentul purceilor ..........................29
2.6.2 Înţǎrcarea purceilor .............................30
2.7 Activitǎţi zilnice: bateriile purceilor................31
2.8 Activitǎţi zilnice: boxele de monta..................32
2.9 Activitǎţi zilnice: boxele de gestaţie . ............34
2.10 Activitǎţi zilnice: boxele de creştere
pentru scrofite..................................................35
2.11 Activitǎţi zilnice: porcii in creştere-finisare...36
2.12 Activitǎţi zilnice: boxele de carantinǎ............37
Capitolul 3: norme de igienă 38
3.1 Introducere........................................................38
3.2 Igiena generalǎ.................................................40
3.2.1 Vizitatorii...............................................40
3.2.2 Igiena la intrarea in ferma....................42
3.2.2.1 Aplicarea ............................................42
3.2.2.2 Curǎţenia şi dezinfecţia........................42
3.2.3 Unelte si echipamente ........................44
3.3 Normele igienice în fermǎ . .............................44
3.3.1 Igiena curţii...........................................44
3.3.2 Dezinfectoarele....................................44
3.3.3 Igiena mâinilor . ...................................44
3.3.4 Echipamentul de protecţie...................46
3.3.5 Filtrele de aer.......................................46
3.3.6. Sistemul Totul Plin-Totul Gol (TPTG)...46
3.4 Liniile de acces . ..............................................48
3.4.1 Liniile de acces: porci . ........................48
3.4.2 Liniile de acces: oameni . ....................48
3.4.3 Norme igienice între secţii....................48
3.5 Depozitarea cadavrelor....................................50
3.6 Deşeurile ..........................................................50
3.7 Curǎţenia-dezinfecţia ......................................50
3.8 Conductele de apǎ .........................................56
3.9 Sistemul de furajare ........................................58
3.9.1 Furajare uscatǎ ...................................58
3.9.2 Furajare lichidǎ ...................................59
3.10 Controlul dǎunǎtorilor......................................61
3.10.1 Rozǎtoarele . .......................................63
3.10.2 Mustele................................................64
Capitolul 4: medicamente de uz veterinar 66
4.1 Depozitarea.......................................................66
4.2 Înregistrarea datelor.........................................67
4.3 Modul de administrare.....................................67
4.4 Vaccinurile .......................................................68
4.5 Timp de asteptare.............................................68
4.6 Administrarea...................................................68
4.7 Medicul veterinar . ...........................................68
Capitolul 5: personalul 70
5.1 Instruirea...........................................................70
5.1.1 Structura fermei...................................70
5.1.2 Protecţia muncii...................................70
5.1.3 Proceduri standard...............................72
5.1.4 Completarea formularelor ...................72
5.2 Managementul personalului............................72
Capitolul 6: hrana şi apa 74
6.1 Hrana: generalitǎţi............................................74
6.2 Calitatea hranei . ..............................................74
6.3 Distribuţia şi depozitarea hranei.....................75
6.4 Contaminarea hranei . .....................................75
6.5 Apa: generalitǎţi...............................................76
6.6 Calitatea apei ...................................................76
Capitolul 7: aprovizionarea 78
7.1 Accesoriile .......................................................78
7.1.1 Acele....................................................78
7.1.2 Vermicide.............................................78
7.1.3 Produse de curǎţenie şi dezinfectanti .78
7.1.4 Medicamentele veterinare....................79
7.1.5 Paie/Rumegus.....................................80
7.1.6 Alte materiale.......................................80
7.1.7 Transportul materialelor in ferma ........80
7.2 Recepţia animalelor şi a materialului
seminal..............................................................80
7.2.1 Proceduri..............................................80
7.2.2 Scrofiţele..............................................80
7.2.3 Vierii.....................................................82
7.2.4 Materialul seminal................................82
7.2.5 Purceii de 7 kg.....................................82
7.2.6 Purceii de 20 kg...................................83
7.2.7 Repopularea........................................83
7.2.8 Aducerea animalelor în fermǎ..............83
Capitolul 8: feedback-verificarea de control 84
8.1 Rezultatele fermei.............................................85
8.2 Feedback –ul de la abator ..............................86
8.3 Reclamatii.........................................................86
8.4 Testele sanguine...............................................87
8.5 Costurile de sanatate.......................................87
Capitolul 9: transportul 88
9.1 Animalele vii.....................................................89
9.2 Eliminarea cadavrelor si deseurilor................90
9.3 Gunoiul de grajd...............................................90
9.4 Hrana.................................................................90
9.5 Igiena.................................................................90
 Introducere Sistemul de crestere

Aceastǎ ca
rte ghid
ilǎ
este aplicab
r segmente
Cresterea suinelor reprezinta un sector dinamic care a su- Pe langa aceasta schimbare a pietei,,crescatorii de suine
Cresterea scrofitelor
ferit transformari enorme în ultimii ani. Prin Globalizare, por- trebuie sa se conforme la o serie de ghiduri regionale şi urmǎtoarelo
i de
cul care ajunge în farfuria noastrǎ, poate proveni de oriunde directive europene, care nu numai cǎ au impus reguli stricte ale sectorulu
a:
în lume. În acelaşi timp consumatorii cumpǎrǎ acum într-un cu privire la reducerea emisiei de amoniac şi gospodǎrirea
crestere suin
mod diferit faţǎ de trecut şi, preferǎ sǎ meargǎ în super- gunoiului, ci au aplicat regulile şi în alte arii, cum ar fi cres-
alǎ
market, de unde pot alege dintr-o gamǎ variatǎ de produse, terea grupata a scroafelor pentru o bunǎstare mai crescutǎ linia gener
Figura 1.2: rcine
în loc sǎ meargǎ la mǎcelarul local. Cerinţele stringente im- a animalelor. a fermei po
puse de aceşti retaileri au creat presiune asupra fermierilor Cresterea scroafelor
de porcine şi i-au forţat sǎ câştige doar prin încadrarea lor Pentru managerul de fermǎ, luarea deciziilor în privinţa fer-
în scara economicǎ. Aceasta tendinta catre ferme mai mari, mei este o sarcinǎ foarte dificilǎ şi care implicǎ în primul rând
inseamna ca costurile de productie si optimizarea eficientei luarea în considerare a tuturor aspectelor privind cresterea
au devenit conceptele cheie in cresterea suinelor. moderna a porcilor. Scopul acestei cǎrţi este de a explica
toate aceste aspecte legate de cresterea porcilor,pentru a
Pentru a optimiza rezultatele producţiei, fermele de suine ajuta fermierul sa conduca o fermǎ productivǎ şi sa furni- Purcei 7-20 kg
trebuie sa aiba ca obiectiv un înalt status sanogenic, pentru zeze un produs sanatos si salubru.Poate fi de asemenea
ca astfel sǎ fie menţinute sub control costurile de preven- utilizat ca un ghid zilnic pentru luarea decizilor zilnice intr-o
ţie a bolilor. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin ferma de suine.
introducerea in ferma se scroafe (LPS) (libere de patogeni
specifici) sau, mai uşor, prin introducerea menagementului Când reguli şi legi specifice sunt discutate în text, citi-
de grup sincronizat. torul este condus la referinţele relevante din legislaţia
europeanǎ,;de asemenea, trebuie urmarita si legislatia na- Porci în creştere -finisare
tionala, desigur. .

Abator

Parametrii de producţie
Management Activitati Efficienţa
General zilnice Sǎnǎtatea Distribuţie
Calitatea produsului finit

Feedback

Feedback
Consumator
Figura 1.1: rezultate conducere managerialǎ

6 Introducere 7
 Capitolul 1: management general
Când se iniţiazǎ construirea unei noi ferme de porci, sau
se îmbunǎtǎţeşte una deja existenta existǎ o mulţime de
lucruri care trebuie luate în considerare. Din acest motiv
este de o importanţǎ vitalǎ ca sǎ avem idee clara asupra
obiectivului urmarit,înainte de a începe orice construcţie
noua sau renovare..Aceastǎ viziune depinde de factori ge-
nerali cum sunt:locatia fermei, existenţa infrastructurii sau a
constrângerilor economice, dar şi de preferinţele personale
de alegere. În acest capitol vom arunca o privire asupra
unor probleme legate de diferitele etape ale acestui proces,
cǎrora trebuie sǎ li se acorde o deosebita atentie.
Locaţia: dealurile asigurǎ
bariera naturalǎ
Locaţia: bariera naturalǎ asiguratǎ de
8 management general
1.1 Alegerea locaţiei
Criteriile decizionale
• Alegerea locaţiei Când se alege constituirea unei ferme noi, trebuie avutǎ în
• Tipul de fermǎ deschisǎ / închisǎ vedere o locaţie cât mai bine izolatǎ. Concentrarea fermelor
• Locatii multiple de porci într-o anumita regiune aleasǎ va juca un rol deci-
siv în alegerea finalǎ a locaţiei (Goodwin 1985, Mintiens şi
• Sistemul pluri-sǎptǎmânal
col.,2003). Factori importanţi care influenţeazǎ aceastǎ ale-
• Sistemul de adaposturi
gere sunt: distanţa fata de alte ferme de porci, apropierea
• Scrofite cumparate sau crescute in ferma
unui acces major şi drumurile de transport catre abatoare,
• Cǎrţile de specialitate
instalaţiile de procesare a gunoiului, companiile de procura-
re a hranei, unitatile de colectare a cadavrelor etc . De ase-
menea, trebuie luatǎ în considerare direcţia predominanta
a vântului. Un numǎr foarte mare de agenti patogeni ( de
exemplu: Actinobacillus Pleuro/Pneumoniae, Mycoplasma
hyopneumoniae, Clasic Swine Fever) pot fi rǎspândiţi pe
distanţe scurte pe cale aerogena. Din acest motiv, transpor-
tul gunoiului provenit de la alte ferme în apropierea fermei
personale constituie un risc de rǎspândire a patogenilor (
Concentrarea
injectarea gunoiului reduce considerabil acest risc prin anu-
suinelor
în europa larea generǎrii aerosolilor)
Ştiai ca...?
Distanţa dintre fermele vecine este singu-
rul, si cel mai important factor determinant
în infecţia aerogenicǎ cu Mycoplasma hy-
opneumoniae (Rose and Madec, 2002).
copaci
Capitolul 1 management general
Chiar dacǎ este vorba doar de extinderea fermei vechi, toa-
te aceste consideraţii trebuie luate în calcul când este vorba
de adǎugarea unor noi clǎdiri. Aceast fapt are o importanţǎ
crucialǎ în crearea unei ferme organizate şi practice în
vederea creşterii eficienţei. Aceasta înseamnǎ cǎ trebuie
gândite urmǎtoarele aspecte:
• Funcţiile pe care clardirile trebuie sa le indepli-
neasca
• Caile de acces pentru fermieri, caile de acces
pentru animale, rutele pentru vehicule
• Posibilitatea unei viitoare expansiuni
• Drumuri de acces separate între zonele de locuire
şi de lucru în ferme
Orientarea fermei şi poziţia de acces şi ieşire la şosea,
trebuie alease în aşa manierǎ încât orice contact cu lumea
din afarǎ trebuie redus la minimum. Protecţia fizicǎ fata
de lumea externǎ poate fi obţinutǎ prin punerea unui gard
în jurul fermei. În acest mod zona fermei şi clǎdirile pot fi
închise când ferma de suine nu este în lucru.
9
 Capitolul 1 management general

1.2 Ferma închisǎ sau 1.3 Sistemul multi-locativ

deschisǎ
Într-un sistem de fermǎ închisǎ, toate categoriile de anima-
le sunt ţinute într-o singurǎ fermǎ, cu alte cuvinte, scroa-
fele, tineretul si porcii la ingrasare sunt in aceiasi ferma,
într-una, sau mai multe clǎdiri. Într-un sistem deschis numai
scroafele şi tineretul sau categoria crestere-ingrasare sunt
ţinuţi în aceeaşi fermǎ. Modul pentru care se opteazǎ (sis-
tem deschis sau închis) ,are consecinte importante asupra
modului de transmitere a bolilor in ferma.Într-un sistem în-
chis, numǎrul mişcǎrilor este mult mai redus decât într-un
sistem deschis, ceea ce limiteazǎ riscul de intrare din afarǎ
a bolilor în fermǎ.
Totuşi, pe de altǎ parte, cu un sistem de fermǎ deschis
existǎ o mai mare separaţie fizicǎ între diferitele grupe de
animale, fapt care reduce riscul de contaminare internǎ şi
circulaţia patogenilor. Separaţia fizicǎ a grupurilor de ani-
male este in acest fel mai strictǎ într-o fermǎ deschisǎ.
Aceasta poate fi organizata intr-un sistem cu doua sau trei
locatii.
Într-un sistem pluri-locativ existǎ o separatie stricta între
sectia de scrofe (boxele de montǎ, gestaţie şi de fǎtare), Scroafele şi purceii
Purceii înţǎrcaţi Porcii de creştere-finisare
boxele de tineret şi sectia de crestere-ingrasare dat fiind în boxele de fǎtare
faptul cǎ aceste trei grupe sunt gǎzduite în locatii diferite.
In acest fel orice risc de infectie dintre un grup si altul este
tinut la minim.Mai presus de toate acestea, sistemul evitǎ
rǎspândirea bolilor între scroafe, tineret şi porci la ingrasat,
ceea ce asigurǎ un nivel de presiune infectioasa mai scǎzut
în toate cele trei sectoare. SE TRANSFORMǍ ÎN
În sistemul cu 2 locatii, cele trei categorii de animale sunt
distribuite in 2 ferme, în timp ce în sistemul cu 3 locatii, fie-
care categorie de animale este crescuta separat. Scroafele şi purceii
Purceii înţǎrcaţi Porcii de creştere-finisare
în boxele de fǎtare
SAU ÎN:

Scroafele şi purceii
Purceii înţǎrcaţi Porcii de creştere-finisare
în boxele de fǎtare

SAU ÎN:

Scroafele şi purceii
Purceii înţǎrcaţi Porcii de creştere-finisare
în boxele de fǎtare

Figura 1.3: sistemul multi-locativ

10 management general 11
 Capitolul 1 management general

1.4 Sistemele clul scroafelor este sincronizat, ceea ce înseamnǎ cǎ aces- SISTEMUL DE 3 SǍPTǍMÂNA DE
SǍPTǍMÂNA FIALÁS HETE
multi-sǎptǎmânale te operatiuni nu se mai desfasoara in aceiasi saptamana. SAPTAMANI ÎNŢǍRCARE
Acest lucru permite fermierilor sǎ-şi distribuie altfel volumul
LUNI tratamente purcei inseminǎri &scanare
Sistemul tradiţional era cel în care sǎptǎmânal unele scroa- de munca şi sa se concentreze pe un anume grup de scroa-
fe erau duse la fǎtare în timp ce altele erau inseminate fe. Utilizând un sistem pluri-sǎptǎmânal schema de lucru se MARŢI porcii de creştere-finisare inseminǎri scanare

sau înţǎrcate. Aceasta înseamnǎ cǎ cele trei operatiuni simplificǎ şi creşte eficienţa.
MIERCURI mutare scrofiţe inseminǎri scanare
principale (fǎtare, înţǎrcare şi inseminare) erau indeplinite
în fiecare sǎptǎmânǎ. Acesta este cunoscut ca sistemul Tabelul 1.1: exemplu de un orar tipic pentru un sistem JOI înţǎrcare fǎtare

sǎptǎmânal. Când se aplicǎ sistemul pluri-sǎptǎmânal ci- multu-sǎptǎmânal comun

VINERI curǎţare boxe de fǎtare scroafele în boxa de fǎtare fǎtare

SÂMBǍTǍ curǎţare baterii fǎtare + mutare

DUMINICA

SISTEMUL DE SǍPTǍMÂNA DE SǍPTǍMÂNA DE OPERATIUNI OPERATIUNI

4 SAPTAMANI ÎNŢǍRCARE MONTǍ & FǍTARE AUXILIARE AUXILIARE
purceii pentru clǎdirea
LUNI de creştere-finisare
inseminǎri & scanare tratamente purcei

MARŢI curǎţare baterii inseminǎri tratare purcei

MIERCURI inseminǎri popularea clǎdirii de creştere-finisare

JOI înţǎrcare fǎtare curǎţarea clǎdirii cu creştere-finisare

VINERI curǎţare boxe de fǎtare fǎtare livrarea scrofitelor de reproductie

SÂMBǍTǍ scroafele în ţarc de fǎtare fǎtare

DUMINICA

SISTEMUL DE SǍPTǍMÂNA SǍPTǍMÂNA SǍPTǍMÂNA OPERATIUNI OPERATIUNI

5 SAPTAMANI DE ÎNŢǍRCARE DE MONTǍ DE FǍTARE AUXILIARE AUXILIARE
purceii pentru
LUNI crestere-finisare
inseminare&scanare tratamente purcei

MARŢI curatare baterii inseminare tratamente purcei

MIERCURI inseminare populare adapost crestere-finisare

JOI Intarcare fatari curatenie in crestere-finisare

VINERI curatare boxe de fatare fatari livrarea scrofitelor de reproductie

scroafele in bbxle de
SÂMBǍTǍ fatare
fatari

DUMINICA

Tabel 1.1: scheme standardizate de lucru în sistemul multi-sǎptǎmânal (sursa: Janssen Animal Health)

12 management general 13
 Capitolul 1 management general

Un avantaj adiţional in a avea grupuri mai mari de scroafe, (cam 10 zile dupǎ înţǎrcare) este succesivǎ.
este obtinerea de grupuri mai mari de purcei, de aceeaşi Acest fapt limiteazǎ transmiterea patogenilor între purceii
de vârstǎ. Vârsta grupurilor de purcei, difera intotdeauna de grupuri diferite.
cu cateva saptamani, astfel cǎ perioada criticǎ de înţǎrcare

tele matern
Resistenţa oferitǎ de lap
Optimum
Rezstenţa proprie

Dacǎ se opteazǎ pentru sistemul pluri-sǎptǎmânal va fi necesarǎ o camerǎ suplimentarǎ de acomodare a scroafelor. În
Lowered camera de gestaţie va fi necesarǎ o camerǎ suplimentarǎ pentru scroafele de reproductie care sǎ le înlocuiascǎ pe cele
resistance bǎtrâne sau cele neproductive.
Resistenţa

NR.GRUPE NR.GRUPE NR.GRUPE NR.GRUPE CAMERA VÂRSTA

SISTEM
INCLUSE SECTOR FǍTARE SECTOR MONTǍ DE GESTAŢIE ÎNŢǍRCAREE

Weaning moment SǍPT. 1 21 5 5 12 3

SǍPT. 3 7 2 2 4 4

SǍPT. 4 5 1 1 3-4 3

SǍPT.5 4 1 1 2-3 3

8 9 10 11 12
3 4 5 6 7
0 1 2 NR. SCROAFE NR. SPAŢII IN NR. SPAŢII IN NR. SPAŢII IN
Age (weeks) SISTEM
PRODUCTIVE SECTOR FǍTARE SECTOR INSEMINARE SECTOR GESTAŢIE

handboek varkensziekten) SǍPT. 1 210 50 50 120

ţei (sursa: Karl-Otto Eich,
Figura 1.4: evoluţia rezizten
SǍPT. 3 210 60 60 120

SǍPT. 4 210 42 42 126-168

SǍPT.5 210 52 52 104-156

Tabel 1.2: influenţa unui sistem multi-sǎptǎmânal asupra structurii fermei

14 management general 15
 Capitolul 1 management general

1.5 Sistemele de adǎpostire

Nu uita :
Dupǎ 1ianuarie 2013, sub jurisdicţia legilor europene (Di- • Demarcatia clara dintre zonele de odihnǎ,
rectiva 2001/88/EC), scroafele trebuie ţinute în grupuri pen-
de hrǎnire şi de gunoi
tru o perioadǎ de la 4 sǎptǎmâni dupǎ inseminare, pânǎ cu
• Şipcile trebuie sǎ aibǎ prindere solidǎ
o sǎptǎmânǎ înainte de fǎtare. Alegerea sistemului grupului
• Rutele de evacuare sǎ fie accesibile
ca locaţie depinde cu preponderenţǎ de ferma individualǎ.
• Grupurile stabile asigurǎ calmul
Dacǎ se opteazǎ pentru un sistem ce implicǎ un numǎr mai
mic de scroafe (6-15) scroafe, ele trebuie plasate cu atenţie
împreunǎ pentru a obţine uniformitate maximǎ a paritǎţii şi
condiţiilor. Scroafele pot fi hrǎnite fǎrǎ restricţie „ad libitum”.. Dife- Staţia de hrǎnire Grupul adapostit pe paie
rentele de consum dintre scroafe, fac dificila monitorizarea
starii individuale. Prin acest sistem hrana va trebui sǎ fie
Ce sistem de grup locativ ar trebui ales? asiguratǎ şi preparatǎ corespunzǎtor unei alimentaţii „ad
libitum”.
• Cu sau fǎrǎ paie
Cu dispozitivele electronice de hranǎ scroafele sunt hrǎnite
• Dimensiunea grupului
individual, dar spre deosebire faţǎ de staţiile de hrǎnire, nu
• Sistemul de hrǎnire: individual sau în grup
sunt separate unele de altele în timp ce mǎnâncǎ.
• Grupuri dinamice sau stabile
• Infrastructura existentǎ
Dacǎ se opteazǎ pentru hrǎnirea în etape ,hrana nu este
permanent disponibila, în schimb ea este livratǎ de hrani-
toare, la intervale constante (programate).
Dacǎ se utilizeazǎ hrǎnirea în picǎturǎ toate scroafele În ultimul rand, mai sunt şi alte sisteme de furajare, ca cel
Staţia de hrǎnire Boxele de hrǎnire în picǎturǎ
sunt hrǎnite în acelaşi timp şi hrana uscatǎ sau lichidǎ este prin jgheab , prin care hrǎnirea se face în acelaşi timp pen-
administratǎ într-un sistem de picurare. Cu cât scroafele tru grup. Totuşi nu este un sistem igienic.
stau mai mult în locul lor ales, cu atât competiţia şi lupta HRANA ESTE E POSIBILǍ
ANIMALELE SUNT MǍRIMEA
pentru mâncare este mai redusǎ. Porcii se obisnuiesc cu locuri-zone fixe de masǎ, excreţie SISTEM DE HRǍNIRE DISTRIBUITǍ SUPLIMENTAREA
SEPARATE? GRUPULUI?
şi somn,depinzand de asternut si microclimat (umiditate, CONTINUU? INDIVIDUALǍ?
Dacǎ se utilizeazǎ staţiile de hrǎnire, scroafele trebuie ţi- cǎldurǎ…) Aceste zone sunt stabilite încǎ de când scroa-
HRǍNIREA ÎN
nute în grupuri mari, cu locaţii stabile sau dinamice. Scroa- fele intrǎ pentru prima datǎ în boxele respective. Zona de nu parţial mic dificilǎ
PICǍTURǍ
fele trebuie hrǎnite individual şi ţinute total separat de restul odihnǎ trebuie sǎ fie uscatǎ, confortabilǎ şi fǎrǎ umezealǎ.
grupului în timp ce mǎnâncǎ. Întregul proces de hrǎnire STAŢII HRǍNIRE da complet mare da
este controlat computerizat. Pot fi utilizate şi alte metode
de selecţie şi marcare. BOXELE DE HRǍNIRE nu complet mic dificilǎ

Dacǎ se utilizeazǎ accesul liber la boxe, scroafele trebuie

AD LIBITUM da nu mic nu
ţinute de regulǎ în grupuri mici. Sistemul permite scroafelor
sǎ intre şi sǎ iasǎ din boxe când vor şi, în acelaşi timp pot DISPOZITIVE
fi hrǎnite. Boxele se închid automat odatǎ ce animalul a da parţial mic/mare dacǎ animalul o recunoaşte
ELECTRICE HRANǍ
intrat, minimalizând astfel competiţia pentru hranǎ.
HRANIREA FAZIALA da nu mic nu

Tabel 1.3: sisteme de hrǎnire (sursa: Group housing for sows, Flemish Government, November 2006)

16 management general 17

1.6 Scrofitele: proprii sau
cumpǎrate?
Fermierul de porci poate alege între cresterea propriilor
scofite sau sǎ le cumpere din exterior. Fiecare opţiune are
propriile avantaje şi dezavantaje.
Avantajul major al cresterii proprii este cǎ se limiteaza cu
siguranţǎ, riscul de boli infecto-contagioase. Cresterea
proprie a scrofitelor, presupune ca acestea si-au dezvol-
tat , rezistenţa necesarǎ pentru a face faţǎ la patogenii
specifici din ferma respectivǎ. Trebuie totuşi, un anumit
nivel de cunoaştere şi facilitǎţile necesare pentru a obţine
rezultate bune. Hrana şi mediul trebuie sǎ îndeplineascǎ
cerinţele specifice pentru efectivul de reproductie. De
asemenea,trebuie avut in vedere tot timpul faptul ca cres-
terea proprie in ferma a scrofitelor, va scadea cu aproape
10% capacitatea de productie a fermei.
Când scrofitele sunt cumpǎrate gata inseminate, compania
de reproductie deţine cu profesionalism aceastǎ procedurǎ,
ceea ce înseamnǎ cǎ astfel, cele mai recente descoperiri
genetice vor fi implementate în fermǎ. Cel mai important
dezavantaj al cumpǎrǎrii scrofitelor inseminate este riscul
introducerii de boli în fermǎ. Contactul direct între animalele
infectate si cele susceptibile, este cea mai eficientǎ formǎ
de contagiozitate (Amass şi Baysinger, 2000). Din acest
motiv, este importantǎ limitarea atât a numǎrului de scro-
fite de reproductie cumpǎrate, cât şi a frecvenţei de livra-
re. Livrǎrile repetate de animale susceptibile prelungeşte
de asemenea supravieţuirea germenilor specifici în ferma
proprie permiţându-le continua circulaţie.
Dacǎ se decide cumpǎrarea scrofitelor de reproducţie
dinafara fermei, riscul implicat se poate reduce luându-se
urmǎtoarelor precauţii:
• Cumpǎrarea lor din aceeaşi fermǎ cu un nivel al
sǎnǎtǎţii mai mare sau echivalent
• Restricţionarea numarului de cumpǎrǎrii, de câte
ori este posibil, la alegerea de scrofite de vârste
diferite poate fi redusǎ la de 4 ori pe an (adicǎ,
la fiecare 3 luni), în loc de 7 ori pe an (adicǎ, la
6 sǎptǎmâni).
18
Este primordialǎ importanţa unui protocol clar de aducere a
animalelor dinafara fermei. Procedura de carantinǎ efectivǎ
este componenta vitalǎ în aceastǎ privinţǎ ( vezi 7.2).
Toate evenimentele de introducere a scrofitelor de repro-
ductie (fie cumpǎrate, fie cele proprii) trebuie fǎcutǎ intr-o
manierǎ continuǎ, constantǎ, pentru a garanta o balanţǎ a
scroafelor gestante. Uniformitatea scroafelor gestante în
fermǎ, în ceea ce priveşte paritatea vârstei va aduce fermei
o mai bunǎ stare sǎnǎtate şi stabilitate.
Cumparatii:
+ Potential genetic la nivel actual
- Riscul crescut de contagiozitate proporţional
cu numǎrul de livrǎri din afara.
Proprii:
+ Situaţia sanitarǎ stabilǎ
- Necesitǎ o bunǎ cunoaştere şi facilitǎţi de ma-
nagement
- Produsele pot avea o influenţǎ asupra
omogenitǎţii produsului final
1.7 Bunǎstarea animalelor
Fermierul de porci trebuie sǎ respecte constant nevoile ani-
malului spre bunǎstarea acestuia. Acest aspect este impor-
tant nu numai pentru cǎ este subiect de dezbatere socialǎ
actualǎ, ci şi pentru cǎ are un avantaj direct pentru fermier,
ceea ce devine semnificativ considerabil în obţinerea unor
recompense de calitate dorite. Cerinţele europeene statu-
tare privind protecţia porcinelor sunt elaborate în Directi-
va 91/630/EC, amendamentele consecutive prin Directiva
2001/88? EC şi Directiva 2001 / 93 / EC.
Capitolul 1 management general
Principalele puncte incluse sunt urmǎtoarele: 5) Construcţia mediului înconjurǎtor: trebuie sǎ nu
1) Deplasarea animalului sǎ fie realizatǎ într-o manierǎ rǎneascǎ animalele. Ele trebuie sǎ aibǎ spaţiu sufici-
prietenoasǎ: utilizarea uneltelor electrice este strict ent, dar contactul cu alte animale sǎ fie posibil, climatul
interzisǎ şi animalul trebuie tratat cu blândeţe. lor sǎ fie agreabil,apropiat vârstei lor, etc.
• Porcii trebuie sǎ aibǎ suficientǎ luminǎ (40
2) Intervenţiile ca tǎierea dinţilor, andocarea cozii, etc. lucşi) pentru cel puţin 8 ore pe zi, aşa cum
trebuie aplicate numai de strictǎ necesitate (de exem- permite lumina naturalǎ zilnic.
plu ca o soluţie de rezervǎ pentru muşcarea cozii sau • Nu trebuie permis un nivel de zgomot conti-
urechii, sau traumatizarea mameloanelor scroafei la nuu, de şi peste 85dBA.
supt) şi de aşa manierǎ încât sǎ minimalizeze stresul • Ei trebuie sǎ se audǎ, sǎ se miroase şi sǎ
şi traumatizarea sugarului. vadǎ celelalte animale.
• Trebuie sǎ aibǎ totdeauna materiale recrea-
3) Castrarea tineretului trebuie realizatǎ sub anestezie şi ţionale, de explorat şi de joacǎ (lanţuri, paie,
cu echipament curat şi dezinfectat. Plǎgile vor fi dez- jucǎrii), necesare dar care sǎ nu le punǎ în
infectate post intervenţional şi asternutul trebuie sǎ fie pericol sǎnǎtatea (ex: în nici un caz anvelope
menţinut uscat pentru a evita orice disconfort. de maşinǎ, etc.).
• Dimensiunea minimǎ şi spaţiul total al pode-
4) Dieta fibroasǎ: administrarea fibroaselor in hranǎ, dǎ lei sǎ permitǎ purceluşilor dupǎ montǎ şi in-
scroafelor o mai mare saţietate, care le face mai cal- seminare sǎ rǎmânǎ în grup (tabel 1.4).
me( ceea ce poate fi foarte folositor în grupul locativ).
sfat.
SCROFITE DE REPRODUCTIE SCROAFE
SUPRAFATA TOTALA AL PODELEI 1,64 m² 2,25 m²
GRUPURI MAI MICI DE 6 1,80 m² 2,48 m²
GRUPURI MAI MARI DE 40 1,48 m² 2,03 m²
PODEAUA COMPLETA (MAX. 15 % DRENAJ GAPS) 0,95 m² 1,30 m²
DIMENSIUNILE BOXELOR 2,8 m 2,8 m
DIMENSIUNILE BOXELOR, PENTRU GRUPURI
2,4 m 2,4 m
MAI MICI DE 6
Tabel 1.4: dimensiuni minime ale podelelor pentru purceii de reproducere (dupǎ montǎ) şi scrofiţe
management general 19
 SFAT
Porcii trebuie sǎ se audǎ, sǎ se Capitolul 1 management general

miroasǎ şi sǎ se vadǎ între ei

• he minimum floor space allowance for pi-

T • If artificial ventilation is used, an alarm must
glets and growing-finishing pigs is shown in be fitted and a back-up ventilation system is
table 1.5. needed.
• Sows and gilts may not be tethered and must • All animals must be able to eat at least once
always have access to loose straw. a day.
• A boar pen must be at least 6 m² / 64.58 sq. • Pigs of more than 2 weeks old must have
ft. (10 m² / 107.63 sq. ft. if it also serves as continuous access to fresh water.
a serving pen): and should be constructed in
such a way that the boar can turn around.

DIMENSIUNILE DINTRE GRILAJELE PODELEI

MǍRIMEA MAXIMǍ LǍŢIMEA MINIMǍ A

GREUTATE VIE (KG) M²
ORIFICII DRENAJ BARELOR

≤ 10 0,15 11 mm 50 mm

>10 si ≤ 20 0,20 14 mm 50 mm

>20 si ≤ 30 0,30 18 mm 80 mm

>30 si ≤ 50 0,40 18 mm 80 mm

>50 si ≤ 85 0,55 18 mm 80 mm

>85 si ≤ 110 0,65 18 mm 80 mm

>110 1,00 18 mm 80 mm

Scrofite montate si scroafe vezi tabelul 1.4 20 mm 80 mm

Tabel 1.5: dimensiunile minime ale spaţiilor din podele pentru purcei şi porci în creştere -finisare

SFAT
Spaţiul boxei unui vier tre2 buie
sǎ fie minim de 6 m Prezentare model pentru grilajul pode
lei

20 management general 21
 Capitolul 2: managementul zilnic
2.1 Construirea locaţiei
Porcii trebuie întotdeauna sǎ fie plasati într-o clǎdire curatǎ,
uscatǎ, dezinfectatǎ care a fost adusǎ la o temperaturǎ
optimǎ. Un alt element foarte important este calitatea ae-
rului din clǎdire. Limita maximǎ a substanţelor chimice din
aerul ambiental este prezentatǎ în tabelul 2.1.
Umiditatea relativǎ trebuie sǎ fie între 60 şi 80%.
• Dacǎ aerul e prea uscat, poate cauza iritaţii pul-
monare, care de asemenea, duc la o mai mare
susceptibilitate a infecţiilor respiratorii.
• Umiditatea excesivǎ a aerului duce la conden-
sarea apei pe pereţi, realizând un climat care
favorizeazǎ creşterea unor anumite tipuri de fungi
şi bacterii.
Dacǎ umiditatea aerului este prea mare, percepţia tempe-
raturii va fi mult mai crescutǎ.
Calitatea aerului poate fi controlatǎ prin utilizarea unui
sistem de ventilaţie –aerisire. Trebuie evitatǎ umiditatea
crescutǎ, indiferent de costuri.
DESCRIERE
Amoniac
CO2
CO
H2 S
Praf fin
Tabel 2.1: Concentratia maxim admisa
22
Capitolul 2 managementul zilnic
Menţinerea unui bun standard de igienǎ este de asemenea
important când porcii sunt în clǎdire. Praful este o sursǎ
de patogeni şi trebuie îndepǎrtat sistematic, regulat.De
asemenea trebuie urmarit in deaproape nivelul gunoiului
de grajd. Este bine ca nivelul gunoiului sǎ nu depǎşeascǎ
10cm / 3,93 pentru curǎţarea lui de sub şipcile podelelor.
Acest lucru asigurǎ faptul ca porcii nu vin in contact nici cu
gazele dǎunǎtoare situate chiar deasupra asternutului, nici
direct cu gunoiul. Se evitǎ astfel intoxicaţiile şi posibilele
infecţii.
2.2 Verificarea animalelor
Fermierul de porcine trebuie sǎ verifice toate animalele
printr-o inspecţie cuprinzǎtoare ,cel puţin o datǎ pe zi. O
inspecţie sistematicǎ va permite ca orice problemǎ sǎ fie
identificatǎ şi rezolvatǎ la timp. Trebuie investit timp pentru
a putea observa cu atenţie şi interpreta semnele vǎzute.
Acest lucru presupune existenta unei imagini generale a
grupului ca întreg, cât şi o impresie despre fiecare animal
SFAT
în parte. Recunoaşterea simptomelor = /
Dacǎ se observǎ ceva neobişnuit, trebuie stabilitǎ exact
cunoaşterea exactǎ a cauzei
cauza şi ea trebuie rezolvatǎ. Un simptom singur poate fi
comun unor variate cauze, diferite. De exemplu, o proble-
ma de echilibru poate fi datorata unei meningite (rezultatǎ
dintr-o infecţie cu Streptococci, E.coli, Haemophilus , etc.), Obiecte care trebuie luate la runda de verificare: This inspection needs to be done very gently and calmly to
sau poate fi aşa din cauza unei intoxicatii cu sare... avoid causing stress to the animals. It is therefore a good
• Termometru idea to feed all the animals at the same time and, for exam-
• Agenda şi pixul pentru a înregistra activitǎţile ple, to vaccinate the sows while they are eating.
• Foile de observaţie : se noteazǎ simptomele ob-
MAXIM
20 ppm
servate/mortalitatea şi tratamentele aplicate
Ştiai ca...?
5000 ppm Adenda Scroafele şi vierii au o temperaturǎ
normalǎ de 38-38.5 °C (la fǎtare, 39.5-40
30 ppm °C), în timp ce pentru tineret si porcii de
Foaia de observaţie creştere-finisare temperatura este 39-39.5
10 ppm °C.
10 mg/m3
managementul zilnic 23

Cum trebuie organizatǎ ziua?
Aceasta depinde de:
Management
• Se utilizeazǎ un sistem pluri-sǎptǎmânal sau nu?
• Existǎ un înalt status de sǎnǎtate sau nu?
Personalul
• um sunt distribuite personalului sarcinile de ser-
C 3) Curǎţenia:
viciu?
Cum este organizatǎ ziua
Îngrijirea animalelor:
• Poate fi fǎcutǎ în acelaşi timp cu procedurile de
control ( o persoanǎ rǎspunde de o secţie)
• Poate fi fǎcutǎ de altcineva care a dovedit o co-
municare clarǎ ( atunci când citeşte observaţiile
din fişe)
1) Când se cerceteazǎ şi se îngrijesc, animalele trebuie
inspectate pentru:
ÖÖ Sunetele anormale la intrare în boxe
ÖÖ Animalele mǎnâncǎ şi beau suficient, hrana este
la îndemânǎ şi în cantitatea necesarǎ ( se verificǎ
şi scroafele care alǎpteazǎ : analiza laptelui,
cantitatea,etc.)?
ÖÖ Care este consistenţa gunoiului şi cum aratǎ?
ÖÖ Pot fi auzite şi vǎzute alte anomalii respiratorii
(dispnee,etc)?
ÖÖ Starea de sǎnǎtate a animalelor este bunǎ?
ÖÖ Condiţiile generale: toate animalele stau pe pi-
cioare când persoana intrǎ în clǎdire ( mişcǎ pi-
cioarele sau au o posturǎ instabilǎ,,etc)?
ÖÖ Este vreo scroafǎ în travaliu şi are nevoie de aju-
tor?
ÖÖ Evaluarea uniformitǎţii grupului de animale / lo-
caţie
ÖÖ Verificarea climatului clǎdirii şi ajustarea lui ,dacǎ
este necesar
ÖÖ Tratamentul şi mutarea animalelor bolnave, dacǎ
este necesar
24
2) Activitǎţi specifice:
ÖÖ Verificarea scroafelor dacǎ sunt în cǎlduri / intoar-
cere
ÖÖ Identificarea şi înregistrarea animalelor
ÖÖ Castrarea
ÖÖ Tǎierea dinţilor, andocarea cozii,etc.
ÖÖ Îngrijiri preventive de sǎnǎtate (vaccinarea, etc.)
ÖÖ Mutarea in alte adaposturi
ÖÖ La terminarea curǎţeniei, hainele se schimbǎ ,
înainte de intrarea în alte sectoare.
4) Runda finalǎ de control:
ÖÖ Toate animalele sunt calme?
ÖÖ Sunt necesare tratamente de urgenţǎ?
5) Se pregǎteşte totul pentru ziua urmǎtoare
Nu uita:
• Schema zilnicǎ de activitǎţi este un
ajutor personal pentru toatǎ echipa
fermei şi orice alţi înlocuitori!
• Este necesarǎ o clarǎ comunicare
între echipele de personal!
• Înregistrarea= verificare!
Adenda
Planul de tratament al fermei
SFAT
2.3 Animalele bolnave
Animalele bolnave identificate vor fi separate de cele-
lalte. Ele constituie o posibilǎ sursǎ de infecţie şi boala
se poate raspandii rapid. Porcii pot ascunde mult timp o
boalǎ sau traumatisme, dacǎ sunt ţinuţi în grup. Animale-
le bolnave trebuie sǎ primeascǎ de urgenţǎ tratamentul
corespunzǎtor, pe parcursul consultaţiei medicului veterinar
al fermei. Lupta cu boala consumǎ multa energie, nu doar
din partea animalelor simptomatice, ci si din acelora care
sunt in perioada de incubaţie.Afectiunile parazitare, cum
este râia, cauzeazǎ animalelor un mare disconfort şi trebuie
luptat la fel şi cu asta . Când se trateazǎ animalele bol-
nave trebuie urmat programul fermei de tratament elaborat
cu veterinarul în scris. Animalele bolnave ,slǎbite şi rǎnite
trebuie tratate şi, dacǎ este necesar , ele vor fi izolate într-
o infirmerie. Zona necesarǎ amenajatǎ conform scopului,
trebuie sǎ fie de cel puţin 5% din totalul spaţiilor existente
pentru animale. Infirmeria va fi bine aerisitǎ, cǎlduroasǎ
şi uscatǎ. Animalele care au fost tratate trebuie marcate,
pentru a se ţine mai uşor evidenţa numǎrului de tratamente
deja primite.
Igiena în infirmerie:
• Verificǎ şi îngrijeşte toate animalele
• Lasǎ un recipient cu dezinfectant în infirmerie şi
schimbǎ zilnic dezinfectantul
• Când se intrǎ în infirmerie se iau urmǎtoarele pre-
cauţii:
ÖÖ Se va purta o altǎ pereche de cizme numai
pentru acest loc;
ÖÖ Îmbrǎcǎmintea de lucru va fi separatǎ
ÖÖ Se utilizeazǎ mǎnuşi de protectie
Alege o culoare pentru
fiecare zi a sǎptǎmânii.
Aceasta aratǎ dintr-o privire
când animalul a fost tratat.
Capitolul 2 managementul zilnic
2.4 Deficienţe şi intoxicatii
Dacǎ se observǎ anumite simptome trebuie avut în vedere
faptul cǎ ele nu se datoreazǎ neapǎrat bolii, foamei, setei,
stresului, etc. Dacǎ sunt observate la nivelul întreagii lo-
caţi a animalelor şi, nu se imbunatatesc prin suplimentarea
hranei si a apei, imbunatatirea microclimatuui, reducerea
factorilor stresanţi şi/sau tratamentelor curative medica-
mentoase, atunci pot fi datorate unei carente sau excesului
de minerale esenţiale.
Deficienţele şi intoxicatiile sunt relativ rare şi pot implica o
enormǎ varietate de vitamine şi minerale..
• Hidrogenul sulfurat (H2S),este un gaz prezent
în patura superioara a gunoiului de grajd. Gazul
poate ajunge la animale când gunoiul se rasco-
leste.. Este un gaz inodor şi poate fi fatal atât ani-
malelor cât şi oamenilor.
• Amoniacul (NH3): un conţinut excesiv de amoniac
(de exemplu la ventilaţie insuficientǎ ) poate ca-
uza iritaţia cǎilor aeriene, fǎcând animalele sus-
ceptibile la infecţii. Concentraţiile mari pot duce
la deces.
• Nitraţii şi nitriţii (NO3 -NO2): organismul animal
poate converti nitraţii în nitriţi, ceea ce implicǎ
scaderea absorbţiei de oxigen la nivelul celulelor
roşii sanguine. De asemenea, absenţa oxigenu-
lui poate duce, la deces. O importanta mǎsurǎ de
preventie este asigurarea apei de calitate in can-
titate adecvata..
• Raticidele: în cele mai grave cazuri excesul inges-
tiei de raticide poate cauza moartea. Majoritatea
produselor de acest tip acţioneazǎ prin inhibarea
coagulǎrii sanguine a animalelor afectate. Antido-
tul pentru animale este vitamina K.
• Salinomicin combinat cu tiamulin: poate cauza
reacţii toxice puternice de tipul anomaliilor la ni-
velul pielii.
• Cuprul (Cu), fierul (Fe), Zincul ( Zn), etc.
managementul zilnic 25

2.5 Unelte şi echipamente
Ingrijirea animalelor, mentinerea curateniei in adaposturi
şi reparaţiile fermei implicǎ o mare varietate de unelte şi
echipamente.
Evident cǎ, toate uneltele şi echipamentele utilizate la trata-
mentul animalelor, cum ar fi seringile şi acele, întotdeauna
vor fi curǎţate şi dezinfectate. Nu trebuie utilizate acele şi
bisturiele tocite, astfel cǎ trebuie altele noi pentru fiecare
tratament.
Uneltele şi echipamentele pentru curǎţarea clǎdirilor, cum
ar fi lopeţile, mǎturile, etc., trebuie folosite numai pentru
clǎdirea / incinta respectivǎ. Prin acest lucru se evitǎ con-
taminarea între diferitele grupuri de animale. Fermele au
pentru reparaţiile minore uneltele şi echipamentele proprii.
Dacǎ sunt necesari profesionişti, ferma va trebui sǎ punǎ la
dispoziţie haine de lucru de la fermǎ. Dacǎ e posibil unel-
tele profesionale şi echipamentul vor fi dezinfectate înainte
de a fi aduse în incinta de lucru a fermei.
Toate uneltele şi echipamentele utilizate din afarǎ tre-
buie dezinfectate pe cât posibil. Aceasta se aplicǎ la
orice obiect care poate intra în contact cu alte animale,
direct sau indirect.
2.6 Activitǎţi zilnice: boxele
pentru fǎtare
În final , în a 110-a zi de gestaţie,scroafele sunt aduse în
sectia de fǎtare , cu 5 zile înainte de fǎtare. Aceasta permite
scroafelor sǎ se acomodeze cât mai bine posibil, pentru
fǎtare. Chiar înainte de fǎtare trebuie redusǎ cantitatea de
hranǎ administrata scroafelor.. Totuşi, trebuie asigurate
cel puţin 2 kg /4.4 lbs pe parcursul acestei etape. În prima
sǎptǎmânǎ dupǎ fǎtare, nivelul de hranǎ trebuie crescut
gradual, astfel cǎ nivelul maxim este atins dupǎ câteva
sǎptǎmâni. Maximul este apoi redus înainte de înţǎrcare.
Programul de hrǎnire este ilustrat în figura 8.1.la sfârşitul
cǎrţii. Temperatura ambientalǎ optimǎ pentru scroafe este
mai scǎzutǎ decât pentru purcei. Pentru scroafe, tempe-
26
Igiena în timpul fǎtǎrii Capitolul 2 managementul zilnic
Scroafele trebuie sǎ fie curate: ele
ratura de confort este 18°C / 64°F, iar pentru purcei, în jur trebuie sǎ fie spǎlate înainte de a intra
de 30°C / 80°F. Acest fapt trebuie avut în vedere cât mai în boxele de fǎtare în zona special
mult posibil când se amenajeaza boxa de fatare. . Aceste echipatǎ pentru aceasta
cerinţe pot fi realizate în mai multe modalitǎţi:
ÖÖ Şipci de fier/fontǎ sub scroafe
ÖÖ Sistemul de ventilaţie
ÖÖ Încǎlzirea podelei
ÖÖ Lǎmpi pentru purceluşi pe durata fǎtǎrii.
SFAT
Verificǎ temperatura
purceluşilor: ideal e
între 35-37 °C
Gunoiul trebuie îndepǎrtat zilnic
Înseşi animalele te vor informa dacǎ temperatura nu este
corectǎ.Urmareste urmǎtoarele semne: purceii cǎrora le
este prea frig se grupeazǎ unul peste celǎlalt, cei cǎrora
le este prea cald se aranjeaza in jurul sursei de caldura
(lampa de caldura este prea jos sau podeaua este prea
încǎlzitǎ). Reducerea consumului de hrana din partea
scroafelor (scaderea productiei de lapte, purceii nu iau în
greutate, modificarea stǎrii scroafelor) sunt semne care
denotǎ cǎ temperatura ambientalǎ este prea crescutǎ.
Asistenţa pe durata fatǎrii trebuie sǎ
fie minimǎ Se asigurǎ purceluşilor o zonǎ de
În timpul fǎtǎrii, când trebuie ajutate scroafele?
mişcare uscatǎ
Dacǎ ultimul purceluş fǎtat e prea uscat, înseamnǎ cǎ
fǎtarea dureazǎ de prea mult timp. Dacǎ scroafa necesitǎ
ajutor la fǎtare, trebuie asigurat un înalt nivel de igienǎ.
Acesta se asigurǎ prin utilizarea mǎnuşilor de unicǎ
folosinţǎ sau prin spǎlarea şi dezinfecţia mâinilor şi a braţe-
lor înainte şi dupǎ intervenţia de ajutor.
Boxa trebuie sǎ fie curatǎ
managementul zilnic 27

În vederea obţinerii unor purcei cu rezistenţǎ puternicǎ la
boli este foarte important ca fiecare purcel sǎ primeascǎ
suficient colostru. Colostrul conţine o mare cantitate de
anticorpi care protejeazǎ purceii faţǎ de infecţii pe parcursul
primelor sǎptǎmâni de viaţǎ, timp în care sistemul lor imun
se dezvoltǎ. Compoziţia colostrului se modificǎ rapid dupǎ
fǎtare. Imunoglobulinele (molecule proteice de dimensiuni
mari) pot trece bariera intestinala intestinala a nou-nas-
cutilor, numai în primele 24 ore de viata . Din acest motiv
trebuie ca fiecare purcel sǎ primeascǎ suficient colostru
imediat dupǎ fǎtare. În acest interval trebuie evitǎ mutarea
purceilor.
Andocarea cozii Tǎierea dinţilor
Dupǎ trei zile purceluşii şi-au ales mameloanele preferate şi
astfel s-a stabilit ordinea de alǎptare între ei. Dacǎ purceii
trebuie mutaţi, procedura va fi realizatǎ dupǎ 24 sau 48 ore
de la fǎtare. Mişcarea purceilor trebuie redusǎ la minimum.
Ştiai ca..?
Mutarea a mai mult de 5% din purceii
din spaţiul de fǎtare şi deplasarea lor
mai târziu de 48 ore va creşte probabili-
tatea riscului de PRRS? Un studiu reali-
zat pe aceastǎ temǎ la fermele olandeze
sugereazǎ cǎ aceasta poate fi cauza (
Duinhof şi col. 2008)
Identificarea Injecţiile cu fier
Castrarea Învǎţarea cu hrana
28
Capitolul 2 managementul zilnic
2.6.1 Tratamentul purceilor
Pe cât posibil, tratamentul purceilor trebuie fǎcut în ace-
laşi timp cu alte activitǎţi planificate, cum ar fi injecţiile cu
fier, vaccinǎrile, sau alte tratamente preventive (dacǎ pot
fi combinate). Dacǎ andocarea cozii şi tǎierea dinţilor sunt
necesare, ele se vor face într-o zi. Purceluşii se nasc ane-
mici şi de aceea necesitǎ o dozǎ de fier administratǎ pânǎ
in a 3 a zi. Castrarea purceilor masculi trebuie realizatǎ
înainte de a 7a zi de viaţǎ. Dacǎ purceluşii sunt mai în
vârstǎ castrarea se va face de catre veterinarul fermei.
Din nou, acolo unde e posibil, trebuie folosit echipament
separat pentru fiecare grup de purcei (proveniti de la ace-
iasi scroafa) ,dezinfectat sau înlocuit dupǎ fiecare operaţie.
Bisturiul de castrare trebuie sterilizat în dezinfectant lichid
înainte de fiecare purcel. Acele trebuie înlocuite pe cât po-
sibil şi mai ales între secţii. Echipamentul trebuie curǎţat
dupǎ fiecare tratament.
Ştiai ca..?
Streptococii pot fi transmişi intre grupurile
de purcei prin intermediul acelor de injec-
tie.
Purceii cu diaree trebuie lǎsaţi la urmǎ. Preferabil, când se
trateazǎ purceii, sǎ se aplice papuci de unicǎ folosinta pes-
te cizme şi sǎ se spele şi dezinfecteze mâinile personalului
imediat dupa tratamente. Aceasta se poate obţine utilizând
carpe umezite la locul tratamentului în combinaţie cu gel
dezinfectant.
managementul zilnic 29
 Capitolul 2 managementul zilnic

SECŢIA DE FǍTARE

Necesarul de apǎ 15-30 l / scroafǎ/zi

Grosimea adapatorii 1,5-2 l / min

Adapatorile pentru purcei 0,3 l / min

Temperatura înainte de fǎtare 20 °C

Temperatura podelei încǎlzite 30-35 °C

Temperatura la fǎtare 22-25 °C

Temperatura înainte de înţǎrcare 20-22 °C

Frecvenţa de curǎţare şi dezinfectie boxa purcei Între fiecare grup fǎtat

Tabel2.3: ghid pentru adapostul de fǎtare

2.7 Activitǎţi zilnice: bateriile Dupǎ aceasta este utilǎ scǎderea temperaturii în boxe cu
purceilor 1°C în fiecare sǎptǎmânǎ.

2.6.2 Înţǎrcarea purceilor
Conform directivelor europene ( Directiva2001 /93/EC),
purceii pot fi înţǎrcaţi din a 21 zi de viaţǎ, atata vreme cat se
muta într-o altǎ boxǎ, complet curǎţatǎ şi dezinfectatǎ. Pe-
rioada post- înţǎrcare este foarte dificilǎ pentru purcei. Sunt
luaţi de la scroafǎ şi plasaţi într-un mediu complet diferit.
Aceasta înseamnǎ cǎ, purceii proveniţi de la scroafe diferi-
te sunt amestecaţi la un loc ( de altfel trebuie ca grupul nou
format sa cuprinda indivizi de la cat mai putine mame) şi
astfel devin un grup omogen. Aceste schimbǎri creeazǎ noi
sǎ fie obişnuiţi cu ea cu cel puţin 7 zile înainte de înţǎrcare.
Schimbarea trebuie realizatǎ gradual.
Conţinutul hranitorilor purceilor din boxa de fǎtare trebu-
ie schimbat zilnic pentru cǎ aceste pre-startere oxideazǎ
foarte repede,si prin urmare se altereaza repede. Purceluşii
sunt şi foarte curioşi şi vor arǎta interes dacǎ li se dǎ hrana
proaspǎtǎ.
SFAT
Cele douǎ cuvinte cheie
Dintre toate animalele fermei, purceii înţǎrcaţi au cea
mai scǎzutǎ imunitate şi de aceea sunt cei mai suscepti-
bili la infecţii. Amestecarea purceluşilor nou-nǎscuţi de la
diferite scroafe deschide calea pentru rǎspândirea multor
germeni şi aceasta trebuie dusǎ spre un minim absolut.
Acest fapt face din igienǎ o consideraţie majorǎ. Purceii
trebuie gǎzduiţi întotdeauna într-o boxǎ uscatǎ, curatǎ, şi
dezinfectatǎ. Principiul ‚Totul plin,totul gol” trebuie aplicat
cu strictete aici.
Camera trebuie sǎ fie la o temperaturǎ corespunzǎtoare
Lumina se va lǎsa aprinsa în primele zile dupǎ ce purceii
au fost plasaţi în boxe, astfel ca sǎ se obisnuiasca cat mai
repede cu noile inprejurimi şi sǎ descopere hrana şi apa
de bǎut.
Hrana primitǎ de purceluşi trebuie sǎ fie proaspǎtǎ, conţi-
nutul hranitorilor sǎ nu fie mai vechi de o zi.
În baterii se pot utiliza separatoare (cel putin unul la 4 boxe)
pentru a limita riscul infecţios intre boxe.

de a se obţine o bunǎ
lupte pentru ierarhie şi stres general. (28°C) când sunt aduşi purceii prima oarǎ.
Stresul şi schimbarile majore pot fi un amestec foarte peri-
culos iar, diareea este una din consecinţele previzibile. hrǎnire sunt: orarul
regulat şi prospeţimea. BATERIILE
Din acest motiv este foarte important ca purceii sa sa obis-
nuiasca cu hrǎnirea în perioada de dupǎ fǎtare. Dacǎ pur-
Necesarul de apa 1.5 l / purcel/zi
ceii sunt obişnuiţi sǎ primeascǎ hranǎ din acest stadiu, se
stimuleazǎ intestinul subţire în vederea producerii enzime- Grosimea adapatorii 0.5 l / min
lor necesare digestiei hranei. Hrana poate fi administrata
Temperatura la intrare 30 °C
purceilor în boxele de fǎtare din ziua a 7 a de viaţǎ. Hrana
trebuie sǎ fie adecvata pentru purceii de aceastǎ vârstǎ şi Temperatura dupa 6 sapatamani 28 °C
va trebui sǎ conţinǎ o concentraţie mare de produse lacta-
Frecventa curateniei si dezinfectiei boxelor Dupa fiecare lot
te. Daca exista o diferenţǎ în compoziţia hranei iniţiale şi
cea pe care o vor primi purceii dupǎ înţǎrcare, ei trebuie Tabel 2.4: indicaţii pentru baterii

30 managementul zilnic 31

2.8 Activitǎţi zilnice: boxele
de monta
Scroafele care sunt aduse în boxele de montǎ trebuie sǎ
aibǎ o stare de sǎnǎtate bunǎ, ceea ce este valabil şi pentru
vieri. De ceea,de ce se petrece în boxele de fǎtare depinde
starea bunǎ a scroafelor şi cheia este ca ele sǎ fie hrǎnite
suficient. Dacǎ sunt sub sau peste greutatea normalǎ vor
avea probleme când ajung în perioada de calduri, în ce
priveşte ovulatia optima.. Scroafele intrǎ în cǎlduri normal,
dupǎ 4-6 zile dupǎ înţǎrcare. Aceastǎ stare este stimulatǎ
prin asigurarea unei iluminǎri intense în boxele de montǎ,
prin servirea lor cu hranǎ specialǎ de montǎ sau lactaţie
şi prin lǎsarea vierului incercator sǎ se plimbe în faţa lor.
Scroafele trebuie sǎ vadǎ vierul în perioada de depistare
a caldurilor, ceea ce duce la crearea unui bun reflex.Asigu-
rati-va ca vierul incercator este activ. Trebuie evitata gaz-
duirea vierului incercator prea aproape de boxa de monta ,
pentru ca scroafele sǎ nu se obisnuiasca cu el.
Precautie: vierul de montǎ poate de asemenea sǎ fie
un semnificativ purtǎtor de patogeni. Trebuie sǎ ne
asigurǎm cǎ starea sǎnǎtǎţii lui este bunǎ ( nu tuşeşte,
nu are diaree, etc.) El trebuie doar sǎ se plimbe prin
faţa scroafelor, dar sǎ nu fie lǎsat sǎ le monteze, pentru
a preveni transmiterea de infectii pe cale reproductiva.
BOXELE DE MONTA
Necesarul de apǎ
Grosimea adapatorii
Temperatura
Frecvenţa de curǎţare şi dezinfecţie a boxei
Tabel 2.5: Ghid pentru boxele de monta
32
Capitolul 2 managementul zilnic
Scroafele trebuie inseminate la 12-24 ore de la primul re-
flex de imobilitate. Cu cât este mai precis momentul de
montǎ, cu atât numǎrul de eşecuri este mai redus, ceea ce
reduce riscul de infecţii uterine şi o mai mare uniformitate a
purceilor fǎtaţi. Inseminarea artificialǎ (IA) este preferabilǎ
în privinţa eficienţei şi omogenitǎţii urmaşilor. Utilizare IA
reduce riscul infecţiilor. Pe parcursul inseminǎrii este o idee
bunǎ utilizarea, ‘potcoavei de monta ‘care asigurǎ un reflex
de imobilitate mai bun.
Inseminarea artificialǎ igienicǎ:
ÖÖ Trebuie ca mediul de inseminare sǎ fie curat;
gunoiul trebuie îndepǎrtat şi pe jos se aplica praf
dezinfectant.
ÖÖ Se curǎţǎ vulva cu un serveţel de hârtie;
ÖÖ Se aplicǎ un spray dezinfectant non-iritant;
ÖÖ Se utilizeaza pipete de unica folosinta
ÖÖ Se utilizeazǎ un lubrifiant, dar care sǎ nu atingǎ
conţinutul pipetei;
ÖÖ Lubrifiantul trebuie ţinut într-un container curat,
sigilat. Vierul de montǎ:purtǎtor de boli ?!
Controlul gestatiei se poate face din a 23 a zi de la insemi-
nare. Aceasta se face prin ultrasunete sau ecografie. Dupǎ
ce fost confirmatǎ gestatia, scroafele vor fi mutate în sectia
de gestante.
10-15 l / scroafǎ /zi
1 l/ min
20°C
Se curǎţǎ cu o mǎturǎ şi lopatǎ fiecare baterie
Se curǎţǎ şi dezinfecteazǎ cel puţin o data pe an
Inseminare artificialǎ
managementul zilnic 33
 Capitolul 2 managementul zilnic

2.9 Activitǎţi zilnice: boxele
de gestaţie
Dacǎ controlul a confirmat gestatia, scroafele trebuie muta-
te în boxele de gestaţie, nu mai târziu de 4 sǎptǎmâni dupa
inseminare. În medie, perioada de gestaţie dureazǎ 115
zile, ceea ce înseamnǎ scroafele petrec cam douǎ luni şi
jumǎtate în boxele de gestaţie.
• Asigurati-va ca scroafele mǎnâncǎ zilnic.
• Asigurati-va ca toate animalele beau suficientǎ
apǎ.
• Lasati scroafele sǎ se odihneascǎ cat mai mult
timp posibil. Trebuie evitate situaţiile stresante.
• Prin consult cu specialistul fermei se ajusteazǎ
mediul scroafelor, astfel ca ele sǎ formeze un
grup omogen în boxele de fǎtare. O scroafǎ peste
greutate va avea o fǎtare dificilǎ şi va avea pro-
bleme in a consuma destula hranǎ, în timp ce
scroafele slabe, sub greutatea normalǎ vor avea
probleme de menţinere a unei condiţii fizice adec-
vate în perioada de lactaţie.
Mutarea scroafelor în sectia de fǎtare se va face cu o
sǎptǎmânǎ înainte de termenul de fatare. Transferul în boxe
de fǎtare curate şi dezinfectate este crucial pentru controlul
bolilor într-o ferma de porci. Programul terapeutic urmarit
în acest stadiu este crucial în prevenirea rǎspândirii unor
boli,cum sunt râia, streptocociile, parvo, infecţiilor cu E.coli,
gripei,erizipelului, etc.
Scroafele trebuie SPǍLATE ÎNAINTE de a intra în boxele de
fǎtare ( nu când sunt deja în boxa de fǎtare!). Aceast fapt re-
duce presiunea infectioasa asupra scroafei şi previne trans-
miterea incrucisata a infectiilor de la scroafe la nou nascuti..
Ideal, scroafele trebuie spǎlate într-o staţie de duş ,curatǎ
sau, cel puţin într-o zonǎ echipatǎ pentru acest scop. Dacǎ
acest lucru nu este posibil, spǎlarea se va face în boxele de
gestaţie. Întâi se umezesc animalele cu apǎ cǎlduţǎ, apoi
se aplicǎ samponul cu dezinfectant (preferabil cu Ph neutru
pentru evitarea iritaţiilor pielii) , utilizând un sistem de spray-
ere sau o lance de spuma. Pentru un rezultat optim ele pot
fi periate. Se lasǎ şamponul sǎ acţioneze şi apoi se clǎteste
scroafa. Se utilizeazǎ apa calduta, sub presiune dacǎ este
necesar.
2.10 Activitǎţi zilnice: boxele
de creştere pentru
scrofite
Este absolut necesarǎ o clǎdire separatǎ pentru
adǎpostirea scrofitelor de reproductie la 25kg şi peste. Tre-
buie acordata o mare atenţie sǎnǎtatii animalelor.Realiza-
rea asternutului şi a climatului este la fel ca în secţia de
creştere-finisare , dar trebuie mai mult spaţiu pentru animal
BOXE SCROFITE DE REPRODUCTIE
Necesar de apǎ
Grosimea adapatorii
Temperatura
Frecvenţa de curǎţare şi dezinfecţie a boxei
Tabel 2.7: indicaţii purceluşe de reproducere
(minimum 1m² / animal). Combinat cu hrana adecvata ( nu
se dǎ hrana de creştere-finisare!), aceste lucruri vor asigura
scrofiţelor o dezvoltare optima, care este baza unei înalte
reproductivitǎţi ca scroafe. O selecţie iniţialǎ trebuie fǎcutǎ
la 25kg,urmand ca o noua selectie sa se faca în final , la
100kg.
Dacǎ scrofitele de reproductie sunt crescute in ferma per-
sonala, animalele pot fi vaccinate în secţia de creştere, cu
un program de vaccinare adaptat statusului de sanatate al
grupului.
10-15 l / scroafǎ /zi
1 l/ 0.25 gal / min
17-20°C / 62.6- 68°F
Se curǎţǎ fiecare baterie

Adenda
• Fiti foarte vigilent cu privire la pierderile de sarcina
si perioadele de calduri. (ceea ce înseamnǎ limi-
tarea numǎrului de zile in plus).
Protocol detaliat pentru
spǎlarea scroafelor

BOXELE DE GESTAŢIE

Necesar de apǎ 10-15 l / scroafǎ /zi

Grosimea adapatorii 1 l / min

Temperatura 20°C

Se curǎţǎ cu o mǎturǎ şi lopatǎ fiecare baterie

Frecvenţa de curǎţare şi dezinfecţie a boxei
Se curǎţǎ şi dezinfecteazǎ cel putin o data pe an

Tabel 2.6: Ghid pentru boxele de gestaţie

34 managementul zilnic 35

2.11 Activitǎţi zilnice: porcii in
creştere-finisare
Purceii (20kg) trebuie gǎzduiti într-o clǎdire uscatǎ, curatǎ,
suficient încǎlzitǎ. Camerele trebuie populate cat de mult
posibil dupa principiul’Totul plin,totul gol’.
Pentru primele zile lumina trebuie lǎsatǎ aprinsǎ pentru ca
purceii sǎ se acomodeze cu mediul şi sǎ descopere cât mai
repede hrana şi instalaţiile de adǎpat. Temperatura idealǎ
trebuie sǎ fie usor mai ridicata la început .
Ştiai ca...?
Un porc în creştere-finisare petrece 1orǎ
şi 45min pe zi,hranindu-se. Dacǎ se fo-
loseste furajarea uscata trebuie sǎ fie cel
puţin 1 punct de alimentare pentru 5 porci
de creştere-finisare, iar pentru furajarea
lichidǎ, 1 punct la 7 porci de creştere-
finisare.
PORCII DE CREŞTERE-FINISARE
Necesar de apǎ 20-50 kg
Necesar de apǎ 50-110 kg
Adapatorile
Temperatura la intrare
Temperatura la iesire
Frecvenţa de curǎţare şi dezinfecţie a boxei
Tabel 2.8: Ghid pentru clǎdirea porcilor de creştere-finisare
36
Din punctul de vedere igienic o podea din gratare este
preferabilǎ. Logic, riscul de transmitere a patogenilor pre-
zenţi în gunoi este mai crescut, dacǎ existǎ mai mult gunoi
în boxe ( cum este in cazul pardoselli din beton compac-
te). De asemenea, rǎspândirea altor boli ca Salmonella şi
a viermilor este mai mare când podeaua este pe jumatate
gratare decat in cazul podelei alcatuita complet din gratare..
Ştiai ca...?
Porcii îşi vor alege locul de hranire,excretie
şi somn în funcţie astenutul din boxǎ şi
de microclimat ( umiditate, cǎldurǎ, etc.)
Când se divid boxele pentru creştere-finisare trebuie
asigurat un spaţiu cu raportul lungime/latime de 1.5 şi
2.5.
Cu aceste dimensiuni, porcii vor avea suficient spaţiu pen-
tru excreţie şi spaţiul va rǎmâne curat. Un raport excesiv
lungime/latime face mai dificila examinarea corespunzatoa-
re a porcilor.
2.5 la 5 l / porc creştere-finisare/zi
5 la 10l / porc creştere-finisare/zi
0.8 la 1l / 0.21-0.26 gal / min
24°C
21°C
Se curǎţǎ fiecare baterie
2.12 Activitǎţi zilnice: boxele
de carantinǎ
Toate animalele nou-introduse în fermǎ trebuie mentinute o
anumita perioadǎ de timp în carantinǎ. Aceasta presupu-
ne ca ele sǎ fie complet separate de celelalte animale din
ferma. Aceasta nu afecteazǎ dimensionarea (inclusiv calita-
tea) sau climatul clǎdirii, dar sunt câteva puncte particulare
care trebuie avute în vedere. Zona de carantinǎ functio-
neaza intotdeauna pe principiul ‘Totul plin,Totul gol’.. Dacǎ
circumstanţele cer ca scrofitele sǎ fie plasate în clǎdirea de
carantinǎ în timp ce acolo sunt şi scroafe, se vor relua de
la capǎt procedurile de carantinǎ pentru toate animalele.
Îngrijirea şi verificarea animalelor in carantina trebuie pro-
gramata la sfarsitul zilei de lucru.. Ele trebuie inspectate
foarte amanuntit pentru ca sǎ se poata acţiona rapid dacǎ
se observǎ simptome anormale.
Asigurati-va ca dispuneti de lumina adecvata in momentul
examinarii. Folosirea de hainelor şi cizmelor e precauţia
minimǎ ce trebuie luatǎ când se intrǎ în sectia de carantinǎ..
Acest lucru previne rǎspândirea bolilor infecţioase care se
pot manifesta clinic, in cazul in care animalele sunt in peri-
oada de incubaţie a bolii.. Dacǎ excepţional, trebuie intrat în
Carantina
Procedurile pentru vizitatori
Figura 2.1: vizitarea carantinei
Capitolul 2 managementul zilnic
clǎdirea de carantinǎ în al timp al zilei, trebuie acţionat ca si
in cazul unui vizitator , iar cladirea de carantina considerata
ca o ferma diferita. Durata minimǎ a perioadei de carantinǎ
este data de perioada de incubaţie (timpul cuprins între
infecţie şi aparitia simptomelor clinice) a principalelor boli
care afecteazǎ suinele. Ca si regula generala, perioada mi-
nima este de 4 saptamani.
Ştiai ca...?
În caz de infectii cu PRRS şi PCV2 pot
trece pana la 8 saptamani pana la apari-
tia simptomelor clinice şi, chiar pana la 10
sǎptǎmâni pentru Mycoplasma.
Aceasta perioadǎ este foarte importantǎ pentru a aduce
scrofitele cumpǎrate, la statusul de sanatate dorit in ferma.
Este şi perioada pentru administrarea vaccinǎrilor necesa-
re.
Nu uita sa cureti si sa dezinfectezi zona de carantina inainte
de a aduce noi animale.
Ferma
managementul zilnic 37
 Capitolul 3: norme de igienă Capitolul 3: norme de igienă

3.1 Introducere Principalele surse de infecţie sunt:

ORGANISM
TEMPERATURA TIMP DE
SURSA
ÖÖ Contactul direct cu animalele infectate (°C) SUPRAVIEŢUIRE
Un standard înalt de igienǎ, în interiorul şi în jurul fermei ÖÖ Contactul indirect (prin cizme, haine, praf, unelte Bordetella bronchiseptica 37 3 sǎptǎmâni Porter et al. 1191
este piatra de temelie a fermierului profesional. Sunt mai si echipament) cu excretiile (material seminal, fe- Brachyspira hyodysenteriae NR Detectat Songer et al. 1978

multe aspecte în aceastǎ privinţǎ. Pe de-o parte, igiena cale, urina, saliva) animalelor infectate. Clostridium perfringens NR Detectat Sidorenko 1967

vizeazǎ protejarea fermei împotriva infecţiilor din afarǎ, dar ÖÖ Alte animale. E. coli
15,5-27,2 3ore - 10 zile Marshall et al. 1988
NR Detectat Marshall et al. 1990
se referǎ şi la stoparea rǎspândirii patogenilor din interiorul ÖÖ Pǎsǎri, rozǎtoare, muste, insecte….
Leptospire 3,19-25,4 Detectat Henry and Johnson 1978
fermei. ÖÖ Hrana, apa, deşeuri…
Mycoplasma hyopneumoniae 2-7 Cel puţin 31 zile Goodwin 1985

Mycobacterium avium NR Detectat Ichiyama et al. 1990

4 14 zile
Pasteurella multocida 37 24 ore Thomson et al. 1992
-1,5-13,3 Mai putin 1 zi

Virusul Sindromului Respirator si Reproductiv al porcului 25-27 9-11 zile Pirtle and Beran 1991
TIMP DE
SZERVEZET TEMPERATURǍ (°C) SURSA Virusul pseudorabiei 25 2-7 zile Pirtle and Beran 1991
SUPRAVIEŢUIRE
NR Detectat Letellier et al. 1999
Salmonella spp.
Virusul Pestei porcine Africane NR 60-160 zile Strauch 1991 NR Detectat Barber et al. 2002

Oua deAscaris suum NR peste 5 ani Strauch 1991 50 60 minute

Streptococcus suis Clifton Hadley and Enright 1984
60 10 minute
10 112 zile Boye et al. 2001
Brachyspira hyodysenteriae 0-10 48 zile
20-22 12 zile
Tabel 3.2: Date ştiinţifice privind timpul de supravietuire a anumitor patogeni ai porcului apǎ (sursa: Bolile Porcului 2006)

Brachyspira pilosicoli 10 210 zile Boye et al. 2001

Virusul Pestei porcine clasice

5 >6 sǎptǎmâni
Haas et al. 1995 TEMPERATURA TIMP DE
20 2 sǎptǎmâni ORGANISM UMIDITATE (%) SURSA
(°C) SUPRAVIEŢUIRE
NR: boalǎ nediagnosticatǎ
Ersipelothrix rusiopathiae NR Wood and Packer 1972
de peste 5 ani
Actinobacillus
27-32 60-80 Detectat Torremorell et al. 1997
pleuropneumoniae
6-9 4.8 sǎptǎmâni
E. coli Munch et al. 1987
18-20 0.9 sǎptǎmâni 18-23 20-80 Cel puţin 1 secundǎ
Virusul Pestei porcine Africane 18-23 20-30 Cel puţin 5 minute Donaldson and Ferris 1976
5 >6 sǎptǎmâni 18-23 >30 <5 minute
Virusul Febrei Aftoase Haas et al. 1995
20 2 sǎptǎmâni
Bordetella bronchiseptica NR NR Detectat Stehman et al. 1991
12 cel puţin 68 zile
Oua de Metastrongylus Marti et al. 1980
22 cel puţin 7 zile Clostridium perfringens NR NR Detectat Sidorenko 1967

12 36 zile 15,5-27,2 55-99 Cel puţin 1zi

Larve de Metastrongylus Marti et al. 1980
22 cel puţin 47 zile 15 <50 14-minute timp de înjumǎtǎţire
E. coli 15 50-87 83-minute timp de înjumǎtǎţire Wathes et al. 1986
12 4 zile 30 <50 3-minute timp de injumatatire
Oua de Oesophagostonum Marti et al. 1980
22 7 zile 30 50-87 14- timp de injumatatire

12 cel puţin 68 zile Pana la 5 zile iîn

Larve de Oesophagostonum Marti et al. 1980 Virusul Febrei Aftoase 8,5-18,5 72-100 Sellers and Parker 1969
22 11 zile adǎposturi infectate

4 3 zile Pasteurella multocida 22,6 25-80 Cel puţin 45 minutes Thomson et al. 1992
Pasteurella multocida Thomson et al. 1992
37 6 zile
Pana la 6 zile post-infectios în
Coronavirusul respirator porcin 20 47 Sellers and Parker 1969
5 si 20 >40 sǎptǎmâni Haas et al. 1995 adǎposturi infectate
Parvovirusul porcin
20 cel puţin 14 sǎptǎmâni Mengeling and Paul 1986
4 55 43.6-minute timp de injumatatire
4 2 sǎptǎmâni 4 85 27.3-minute timp de in jumatatire
Sindromul respirator si reproductiv al porcului Ajariyakhajorn et al. 1997
25 1 zi Virusul pseudorabiei 22 25 18.8-minute timp de injumatatire Schoenbaum et al. 1990
22 55 36.1-minute timp de injumatatire
5 15 sǎptǎmâni Bøtnet 1991 22 85 17.4-minute timp de injumatatire
Virusul pseudorabiei 20 2 sǎptǎmâni
25 <1-2 zile Pirtle and Beran 1991 25 88 Detectat Seo et al. 2001
Salmonella spp.
24 75 Cel puţin 2 hours McDermid and Lever 1996
Rotavirus 20-25 4 luni Pu et al. 1989
Streptococcus suis 18-24 20-50 Cel puţin 5 minute Madsen et al. 2001
6-9 1.6-5.9 sǎptǎmâni
Salmonella spp. Munch et al. 1987
18-20 0.6-2 sǎptǎmâni
Virusul influentei porcine 21,1 15 15 ore Mitchell and Guerin 1972
20 72 ore
Dee and Corey 1993 Pana la 3 zile în
Streptococcus suis 0 104 zile Virusul bolii veziculoase a porcului NR NR Sellers and Herniman 1974
Clifton Hadley and Enright 1984 adǎposturi infectate
9 10 zile

Tabel 3.1: Date ştiinţifice privind timpul de supravieţuire a anumitor patogeni porcini selectaţi din gunoi (sursa: Bolile Porcului 2006) Tabel 3.3: Date ştiinţifice privind timpul de supravietuire a patogenilor porcini în aer (sursa: Bolile Porcului 2006)

38 Norme de igienă 39
 SFAT
igurǎ3: onorme
AsCapitolul deǎ
strict igienă
sep ara ţie înt re cǎi le
drum CURTE =
curate şi cele
contaminat DRUM CURAT contaminate
Timpul de supravieţuire al patogenilor variazǎ considerabil, Este absolut necesar ca nici un alt animal de renta sau de
în funcţie de mediul înconjurǎtor. În aer e o problemǎ de comapanie sa nu aiba accesul in zona curata, iar in zonele
ore, în apǎ –de zile şi în gunoi anumiţi patogeni pot supra- unde sunt porcii sa nu aiba acces nici un alt animal. Staţia de încarcare
vieţui luni de zile.
În cazul izbucnirii unei boli la nivel regional sau la nivel

Clǎdirea de îngrăşare 1

Clǎdirea de îngrăşare 2

Clǎdirea de îngrăşare 3

naţional, un regim mai strict de igienǎ este necesar. Asta
inseamna ca masurile zilnice de igiena vor fi aplicate strict
şi, dacǎ e posibil, innasprite. Este de asemenea posibil ca
acest regim strict sǎ fie aplicat permanent, în locatiile care
incearca sa scape de anumiţi patogeni şi sǎ rǎmânǎ libere
de patogeni specifici (fermele LPS).
Sub un regim strict, ferma este sigilatǎ ermetic de mediul
din afarǎ.Toate contactele cu alte ferme de suine inceteaza
imediat. Nu se permite accesul nici unui vizitator (cu ex-
cepţia veterinarului fermei sau a persoanelor cu autorizatie
specifica).
In cazul in care se suspicioneaza izbucnirea unei boli în
Clǎdirea de îngrăşare 4
3.2.1 Vizitatorii
Oricine vine în fermǎ va fi tratat ca vizitator( inclusiv perso-
nalul angajat). Acest fapt implica si medici veterinari, con-
sultanţi, tehnicieni, etc.
Vizitatorilor nu li se permite sǎ vina fǎrǎ sa anunţe in prea-
labil, iar vizita lor trebuie limitatǎ la ceea ce este strict nece-
sar, orice contact in plus cu animalele trebuie evitat.
Pentru aceasta, cel mai simplu e semnalizarea la intrare
a fermei printr-un anunţ scris a regulamentului vizitatorilor
care trebuie respectat ad litteram. Vor fi scrise şi detaliile de
contact necesare pe anunţ. Astfel, la sosirea în fermǎ vizita-
torii vor fi suficiente informaţii privind aplicarea regulilor de

propria fermǎ, trebuie anunţat imediat medicul veterinar. În
cazul unei suspiciuni de boalǎ declarabila, trebuie anun-
tata Directia Sanitar- Veterinara şi nimeni nu are voie sa
pǎrǎseasca ferma.
Cladirea de servicii
igienǎ şi dezinfecţiilor.De preferinta, ar fi sǎ le fie înmânate
foi de instructaj. Baterie
purcei
Vizitatorii trebuie sǎ se înregistreze la intrarea în fermǎ,
pentru ca in cazul izbucnirii unei boli, sǎ poatǎ fi urmǎritǎ
trasabilitatea şi astfel sǎ se afle modul pǎtrunderii ei în

Boxa de gestaţie
fermǎ.
3.2 Igiena generalǎ Maternitatea

Piatra de temelie a unui bun management igienic este o Adenda

analizǎ primarǎ generalǎ a potentialelor surse de risc.
Aceasta poate fi utilizatǎ în realizarea unei delimitari stricte Registrul vizitatorilor
între zona contaminatǎ şi zona curatǎ (curat /contaminat)
(alb / negru).

În zona necontaminatǎ se permite accesul numai persoa- Punctul de

nelor autorizate. Ideal ar fi ca cele douǎ zone sǎ fie sepa- extragere gunoi
rate una de cealaltǎ prin masuri specifice de igienǎ, astfel Distribuţia
Carantina
ca rǎspândirea patogenilor sǎ fie evitatǎ şi sǎ se pǎstreze hranei
un înalt nivel de sǎnǎtate în secţia necontaminatǎ. Când se Depozitarea Intrare
divide astfel ferma, trebuie aplicatǎ cât mai exact diagrama cadavrelor unitate
de la pag. 41. Recipient de hrǎnire

Figura3.1: planul optim al fermei

40 Norme de igienă 41
 Capitolul 3: norme de igienă
Spǎlarea cizmelor

Duş 1 Duş 2

Dacǎ sunt servicii externe responsabile de mentenanţa Duşarea este necesarǎ. Aceasta este mǎsura este cu Figura 3.2:
clǎdirilor, maşinilor,etc., vor urma acelaşi regulament ca şi atat mai respectata,cu cat unitatea este mai bine incalzita, Delimitare insuficientǎ

Coridor
între secţiile curate şi
vizitatorii. Uneltele şi echipamentele pe care ei le aduc, tre- adecvat echipata ( întotdeauna cu apǎ caldǎ, sǎpun, şam-
contaminate
buie sǎ fie curate şi, dacǎ au venit în contact cu alte anima- pon, prosoape curate..) şi este mentinutǎ curatǎ. Se spalǎ Coşul pentru
hainele murdare Dulapul cu
le, trebuie mai întâi dezinfectate. Sub acest regim intensiv şi pǎrul. Mai ales la ieşire, duşarea trebuie sǎ fie generalǎ hainele curate
Intrarea
şi în fermele cu un înalt status de sanatate, este o bunǎ şi atentǎ. Trebuie asiguratǎ o separaţie între cǎile conta-
idee aplicarea regulii de 48 de ore ,astfel cǎ, oricine vine minate şi curate. Asta înseamnǎ sǎ existe douǎ ieşiri de la
în fermǎ sǎ nu fi avut contact cu alti porci, în ultimele de duş, înainte şi dupǎ ( vezi figura 3.2). Figura 3.3 aratǎ so-
Spǎlarea cizmelor Dezinfector
48 ore. Regula se poate aplica şi transportatorilor de hranǎ luţia practicǎ a acestei probleme. Aici este o clarǎ separare
Raftul sau dulapul
şi gunoi. (de exemplu de scânduri) între cele douǎ. Dupǎ duşare se cu cizmele curate
poate intra în sectorul curat al fermei, unde hainele curate
sunt pregǎtite, aranjate pe dimensiuni. Sipca

3.2.2 Igiena la intrarea in ferma

Banca ± 60 cm înǎlţime
Figura 3.3:
Aranjamentul simplu

Pantofii
SFAT al unei camere de

Coridor
Intrarea in unitate trebuie construitǎ în aşa manierǎ, incat
schimb
secţiile curate şi contaminate sǎ fie strict separate una de
cealaltǎ (vezi figura 3.4) De exemplu, o zonǎ de tranziţie
Nu uita Coşul pentru
hainele murdare

de vizitatoare!
Dulapul cu
hainele curate
este conceputa, astfel incat uneltele şi echipamentele sǎ Duş Intrarea
Cuierul
poatǎ fi trecute din zona contaminatǎ în zona de curǎţare.
Aceasta poate conţine urmatoarele: tanc frigorific pentru
Spǎlarea cizmelor
material seminal, dispozitiv cu UV pentru obiectele mici, un
pasaj separat de conectare pentru obiectele care sunt prea Trebuie o atenţie specialǎ igienei mâinilor şi necesarului
mari pentru dispozitivul cu UV, sau nu pot fi plasate în ea pentru spǎlarea pǎrului:
(obiecte mai mari, vaccinuri,etc.) ÖÖ Se pot folosi mǎnuşi de unicǎ folosinţǎ pentru vi-
Aceste produse, sau ambalajele in care vin, pot fi curǎţate zitatori Magazia de medicamente
Oficiul
şi dezinfectate in partea curata a fermei. Dacǎ este nece- ÖÖ Sau se utilizeaza sǎpun dezinfectant pentru mâi- şi accesorii
sar, ele pot fi mentinute pentru o perioadǎ în carantinǎ. ni.
ÖÖ Pǎrul se acoperǎ cu o bonetǎ sau pǎlǎrie!

3.2.2.1 Aplicarea Hainele personale şi încǎlţǎmintea fermierului rǎmân intot- Pǎlǎriile / Bonetele Figura 3.4:

Coridor
deauna la fermǎ şi se vor spǎla şi dezinfecta dupǎ fiecare Aranjamentul ideal
Zona de spǎlare
Oricine intrǎ în fermǎ (fǎrǎ excepţii!) trebuie sǎ treacǎ prin utilizare. Camera de schimbare / igienǎ- spǎlare nu trebuie al unei intrǎrii
Duş 1
filtrul sanitar. Aceasta include managerul fermei şi tot per- sǎ permitǎ accesul direct in sectorul cu animale. Accesul se principale
Cuier
sonalul. Medicul veterinar şi inspectorii trebuie sǎ treacǎ va face dintr-un coridor intermediar. Dulap cu
haine curate
prin el, dat fiind faptul ca viziteazǎ un numǎr mare de fer-
Coşul pentru
me. Aceasta „ecluza” asigurǎ o separare stricta între zona hainele murdare Duş 2
externǎ „contaminatǎ” şi zona „curatǎ” a fermei. Hainele şi 3.2.2.2 Curǎţenia şi dezinfecţia Cuier
Dulap cu
încǎlţǎmintea sunt lǎsate în zona contaminatǎ. Obiectele haine curate

personale (bijuterii, portmonee, telefoane, laptopuri) nu vor Camera de spǎlare-igienizare trebuie curǎţatǎ temeinic
Duş 3
intra în zona curatǎ şi vor fi lǎsate într-un dulap încuiat din în fiecare sǎptǎmânǎ. Când se face curǎţenia, separarea
zona contaminatǎ de lângǎ anexa de igienǎ. dintre zonele contaminate şi curate trebuie respectatǎ în- Dulap cu
Cuier
haine curate
totdeauna. Intrare in unitate trebuie periodic dezinfectatǎ.
Intrarea

42 Norme de igienă 43

3.2.3 Unelte si echipamente
Seringile de injecţii, lanţurile porcilor,panourile de
conducere,echipamentul de marcare, furtunurile pentru
pompele de gunoi (si pipele de hrǎnire), toate trebuie sǎ
faca parte din echipamentul propriu al fermei, niciodatǎ nu
vor fi folosite la o altǎ fermǎ de porci.
Acelasi lucru este valabil şi pentru alte unelte şi echipamen-
te pe cât este posibil. Dacǎ anumite unelte şi echipamente
trebuie folosite la o altǎ fermǎ de porci, ele vor trebui sa
fie temeinic curǎţite şi dezinfectate, înainte de a reveni din
zona necontaminatǎ a fermei.
3.3 Normele igienice în fermǎ
3.3.1 Igiena curţii
Este foarte important ca secţiile de adaposturi şi curtea sǎ
fie menţinute totdeauna curate. Acest lucru se poate reali-
za corespunzǎtor, doar dacǎ curtea este asfaltata.. Resturi-
le de hrana de sub hranitori trebuie indepartate cat mai ra-
pid, deoarece sunt tentante pentru daunatori. De asemena,
când se mutǎ animalele prin curte sau se încarcǎ, zonele
trebuie apoi curǎţate cât mai curând posibil.
44
Capitolul 3: norme de igienă
3.3.2 Dezinfectoarele
Dezinfectoarele sunt la exteriorul uşilor fiecǎrui adăpost şi
trebuie utilizate la intrare şi ieşirea personalului. Cizmele
vor fi întotdeauna curǎţate înainte de dezinfecţie.
Sǎptǎmânal, recipientele cu dezinfectant vor fi umplute sau
înlocuite cu un dezinfectant compatibil unui mediu intens
contaminat cu materie organica.
În cazul unui regim intensificat de dezinfecţie recipientele
vor fi umplute zilnic
3.3.3 Igiena mâinilor
Mâinile trebuie curǎţate şi dezinfectate cu regularitate, pen-
tru a preveni rǎspândirea infecţiilor. Igiena corectǎ a mâini-
lor este absolut esenţialǎ atunci când se aplicǎ tratamente-
le purceilor (tǎierea dinţilor,andocarea cozii , castrarea,…).
Dacǎ este necesar, haine curate şi geluri dezinfectante vor
fi lǎsate în locaţii strategice ( pe caruciorul de tratament…)
Spǎlarea cizmelor Dezinfectarea cizmelor
Norme de igienă 45
 Capitolul 3: norme de igienă

3.3.4 Echipamentul de protecţie 3.3.6. Sistemul Totul Plin-Totul Gol

Numai hainele şi încǎlţǎmintea proprii ale fermei pot fi uti-
lizate în unitate. Personalul trebuie sǎ aibǎ haine curate,
ceea ce înseamnǎ cǎ ele vor fi schimbate cu unele curate,
cel puţin o datǎ pe zi. Încǎlţǎmintea trebuie sǎ se cureţe
uşor. Încǎlţǎmintea poate fi ţinutǎ curatǎ prin utilizarea
strategicǎ a spǎlǎtoarelor pentru cizme( de ex: la ieşirea
/ intrarea între diferitele sectoare ) pentru asigurarea unei
ordini de intrebuintare corecte. Idealǎ ar fi folosirea de noi
haine şi încǎlţǎminte pentru fiecare sector. Un cod de cu-
loare poate fi util. Odatǎ stabilit, codul de culori trebuie apli-
cat in toata ferma fermei. Precauţiile de igienǎ generalǎ vor
aduce o diferenţǎ semnificativǎ afacerii, dacǎ sunt aplicate
strict şi consecvent.
(TPTG)
Principiul totul plin-totul gol poate fi aplicat în toate secţiile
fermei: fǎtare, inseminare, gestaţie, baterii, creştere-finisa-
re. Din punctul de vedere sanitar, fiecare secţie trebuie po-
pulata şi golitǎ pe baza acestui principiu. Nici un animal nou
nu trebuie adus într-o secţie cât timp mai existǎ altele acolo.
Secţia trebuie golitǎ complet (inclusiv infirmeria!), curǎţata
şi dezinfectata înainte de aducerea unui lot nou de animale.
Pe cât posibil, purceii din fiecare secţie trebuie sǎ provinǎ
de la o singurǎ fermǎ sau sector, astfel ca sǎ se previnǎ
transmiterea patogenilor între grupuri. Asta face ca şi
curǎţenia şi dezinfecţia secţiilor sǎ se realizeze mai uşor.

SFAT
3.3.5 Filtrele de aer
Regulile igienice trebuie
Aerul din incinte trebuie filtrat, dar avand in vedere costurile aplicate strict şi consistent
şi dificultatiile tehnice este relevant numai in cazul centrelor
de inseminare artificiala.

Boxele de monta Galben

Boxele de gestaţie Verde

Maternitatea Roşu

Bateriile Albastru

Boxele de îngrăşare Gri

Carantina Alb

Tabel 3.4: exemplu de codare prin culori a secţiilor

46 Norme de igienă 47
 Capitolul 3: norme de igienă

drum CURTE = Figura 3.5: liniile de OAMENII

contaminat DRUM CURAT acces animale şi oameni
ANIMALELE
3.4 Liniile de acces 3.4.3 Norme igienice între secţii
Staţia de încarcare
Trebuie afişate la intrare / ieşire „procedurile igienice” în-
tre diferitele secţii ale fermei. Este foarte important sǎ se
3.4.1 Liniile de acces: porci schimbe cizmele şi hainele (codurile de culori) iar unelte-

Clǎdirea de îngrăşare 1

Clǎdirea de îngrăşare 2

Clǎdirea de îngrăşare 3

Liniile de acces pentru porci trebuie ghidate în aşa manierǎ,
ca întotdeauna sǎ se evite contactele dintre diferitele gru-
puri de animale.
Dupǎ ce porcii au fost plasaţi în ţarcurile lor, zonele de tre-
cere prin care au trecut trebuie curǎţate şi mǎturate şi apoi
spǎlate cu apǎ şi dezinfectate.
Clǎdirea de îngrăşare 4
le şi echipamentele diferitelor secţii sǎ fie tinute separat.
Mâinile se spalǎ şi dezinfecteazǎ periodic (vezi pag. 45).
Uneltele şi echipamentele diferitelor secţii trebuie separa-
te între ele, pentru prevenţia contaminǎrii la minimum. Se
cunoste ca toate uneltele şi echipamentele contaminate (în
special cele contaminate cu gunoi) pot fi o sursǎ importantǎ
de infecţie. Dacǎ nu se poate evita luarea uneltelor şi echi-
pamentelor de la o secţie la alta, trebuie înainte cel puţin
curǎţite şi dezinfectate temeinic.

3.4.2 Liniile de acces: oameni Uneltele şi echipamentul fermei trebuie depozitate într-o
singurǎ secţie, pe codul de culori (aplicat cu bandǎ). Ace-
Când se verificǎ animalele, trebuie trecut prin secţii în leaşi culori pot fi aplicate pe haine şi încǎlţǎminte (tabel
urmǎtoarea ordine: 3.4). Codul se aplicǎ şi accesoriilor ca seringile, laţurile de DE FǍCUT:

Cladirea de servicii
prindere, panourile de conducere, etc.
Baterie Echipamentul va
Maternitatea Ideal e ca seringile utilizate sǎ fie dezasamblate. Pǎrţile
purcei fi utilizat numai
se curǎţǎ şi dezinfecteazǎ prin fierbere sau cu alcool, sau intr-un singur
lǎmpi cu UV. grajd (dupǎ codul
de culori)

Boxa de gestaţie
Bateria purceilor Materialele moi sunt mai igienice şi mai uşor de curǎţat
comparativ cu cele rugoase. Maternitatea

Boxa de gestaţie şi inseminare

Ştiai ca...?
Anumiţi patoogeni pot supravieţui mult
timp în gunoi: PRRS poate trǎi cel puţin 3
sǎptǎmâni, E. Coli 11 sǎptǎmâni şi Salmo- Procedurile
nella peste 2 ani! de intrare
Boxa de îngrăşare Punctul de
extragere gunoi

Carantina Distribuţia
hranei
Carantina Depozitarea Intrare
cadavrelor unitate
Recipient de hrǎnire
Ideal, fiecare secţie trebuie sǎ fie complet separatǎ una de
cealaltǎ, cu o intrare cu facilitǎţi între ele.

48 Norme de igienă 49

3.5 Depozitarea cadavrelor
Cadavrele mari ( >25kg / 55lbs) trebuie îndepǎrtate din
clǎdire, cât mai repede posibil şi plasate în depozitul de
eliminare. Cadavrele nu trebuie târâte pe pǎmânt, ci trebuie
ridicate cu o roabǎ curatǎ. Depozitul va fi suficient de mare
şi construit astfel incat pǎsǎrile, şobolanii, câinii, pisicile şi
alte animale sǎ nu poatǎ ajunge la cadavre.
Pentru distrugerea materialelor de dimensiuni mici care
sunt colectate în recipiente –baterii, trebuie avut un depozit
frigorific. Recipientele nu vor fi umplute mai mult de 3/4 şi
vor fi sigilate.
Depozitul de cadavre trebuie sǎ fie suficient de mare pentru
a fi adaptat la nivelul normal de mortalitate al fermei.
Trebuie sǎ fie igienic, asfaltat şi uşor de curǎţat. Serviciul de
salubritate va fi anunţat cât mai repede pentru preluare. De-
pozitul de cadavre trebuie localizat în zona unde serviciul
de salubritate le poate prelua, fǎrǎ a intra în curte.
Dacǎ apare o situaţie de regim de urgenţǎ, tot echipamen-
tul, uneltele şi zona de depozitare / eliminare a deşeurilor
vor fi curǎţate şi dezinfectate dupǎ fiecare utilizare.
50
3.6 Deşeurile
Se aplicǎ de asemenea, cerinţe legislative speciale tuturor
tipurilor de deşeuri.
Obiectele cu risc de contaminare ca acele şi cuţitele / la-
mele bisturielor sunt colectate în containere sigilate care
trebuie plasate strategic, peste tot în fermǎ (caruciorul de
tratament, depozitul de medicamente,…). Ele vor fi distruse
în acord cu prevederile legale naţionale.
Sticlele goale şi fiolele pot fi de asemenea un pericol pentru
lumea înconjurǎtoare, dacǎ nu sunt distruse într-o manierǎ
corespunzǎtoare. Nu trebuie niciodatǎ spǎlate, pentru a
preveni contaminarea directǎ a mediului.
3.7 Curǎţenia-dezinfecţia
Multi fermieri de porci sunt familiarizatii cu protocoalele, dar
tot ei nu le realizeazǎ corect aşa cum prevǎd instrucţiunile,
pentru cǎ le gǎsesc plictisitoare, repetitive şi fǎrǎ sens.
Totuşi, rezultatele întregului proces sunt în raport de aplica-
rea corectǎ în fiecare etapǎ. De exemplu, dezinfecţia nu îşi
atinge scopul, dacǎ procedurile de curatenie nu sunt corect
aplicate.
Explicarea planului de igienǎ
Curǎţarea trebuie sǎ înceapǎ cât mai repede posibil dupǎ
încǎrcarea porcilor de creştere-finisare, sau dupǎ mutarea
porcilor dintr-un loc în altul. Nu trebuie uitat cǎ gunoiul lor
se usucǎ repede. Odatǎ uscat, se lipeşte de suprafeţe şi
va fi greu de îndepǎrtat . Clǎdirea trebuie sǎ fie curǎţatǎ
temeinic, cu lopatǎ şi mǎturǎ pentru a îndepǎrta gunoiul
grosier adunat.
Capitolul 3: norme de igienă
Toate obiectele mobile ( hrǎnitoarele, materialele de aster-
nut…) trebuie scoase în afara clǎdirii, pentru a fi curǎţate şi
dezinfectate inainte de a fi reintroduse în clǎdirea curatǎ.
Cel mai bine, aceast lucru se realizeaza se face prin imer-
sia lor într-o baie cu o concentraţie apropiatǎ de detergent
şi, dupǎ clǎtire, imersia lor într-o baie cu dezinfectant.
Adenda
Planul de igienǎ: curǎţenia şi
dezinfecţia boxelor
Sau un gel de curǎţat?
Ştiai ca...? In ziua de azi, pentru curǎţarea boxelor sunt utilizate şi
gelurile . Pe lângǎ avantajul practic (durata mai mare de
Înmuierea cu agent de înmuiere: se face curǎţare a componentelor boxei), contact mai îndelungat,
înainte de îndepǎrtarea murdǎriei, astfel ceea ce permite o mai buna înmuiere în timp (detergentul
cǎ se reduce timpul necesar de curǎţare şi cere mai mult timp de îndepǎrtare a murdǎriei).
dupǎ aceea, ajutǎ dezinfecţiei.
SFAT
Utilizarea agentului de înmuiere înaintea fazei de Alege instalaţii
spǎlare
automatizate de
înmuiere. Investiţia
Un agent de înmuiere puternic, utilizat înainte de spǎlare
creşte capacitatea apei de a pǎtrunde în locurile murdare
datorita efectului emolient, dizolva grǎsimile din gunoi prin este minimǎ
capacitatea detergentǎ şi ajutǎ la îndepǎrtarea biofilmului comparativ cu
beneficiile dupǎ
care altfel ar rǎmâne ataşat suprafeţelor dacǎ nu s-ar utili-
za produsul de inmuiere. Fǎcând înlǎturarea gunoiului mai
uşoarǎ pentru faza de spǎlare (curǎţare sub presiune) se instalare.
salveazǎ din timpul necesar şi apa, la fel şi timpul de între-
ţinere instalaţiilor din grajd şi curǎţarea echipamentului. Cu
siguranta, este cel mai bun mod de a curǎţa clǎdirile foarte
contaminate, cum sunt boxele de creştere-finisare.
Norme de igienă 51

SFAT
la curǎţenie se
deschide ventilaţia
pentru a înlǎtura mai
repede umiditatea
Utilizarea unui agent de înmuiere dupǎ spǎlare
Un agent de înmuiere aplicat dupǎ ce murdǎria vizibilǎ
a fost îndepǎrtatǎ, dǎ o mai bunǎ calitate a curǎţeniei.
Aceasta rezidǎ în obţinerea unei dezinfecţii mai bune, cǎci
întotdeauna dezinfecţia e compromisǎ dacǎ rǎmân urme de
gunoi sau hranǎ în locuri ascunse, greu accesibile. Aceasta
solutie este potrivita mai ales in sectiile cu mai putina mur-
darie grosiera, cum sunt boxele de fatare.
Adeseori, faza de clǎtire care urmeazǎ nu este foarte efici-
enta. Dacǎ murdǎria este înlǎturatǎ de pe suprafete, utili-
zand o pompa sub presiune, , este indepartata prin jetul de
apǎ, dar nu poate fi dusa fortat în rezervorul de colectare.
Clǎtirea îndepǎrteazǎ prin jetul de apa murdǎria şi la pre-
siune scǎzutǎ, iar randamenul este mai bun. In acest fel,
murdaria grosiera nu este plimbata prin toata boxa, ci odata
inmuiata in prealabil, este astfel trimisǎ direct în rezervor .
De asemenea, trebuie verificat daca nu au mai rǎmas bǎlţi
de apǎ in urma clatirii (mai ales in adapatori si hranitori ).
Orice dezinfectant care va intra în contact cu aceste bǎlţi se
va dilua şi va scǎdea in eficientǎ.
52
Spuma de curǎţare îndepǎrteaza
murdăria grosieră întărită!
Înainte de începerea dezinfecţiei, clǎdirea trebuie sǎ
fie uscatǎ. Uneori, dureazǎ prea mult prin evaporarea
naturalǎ. Mai ales când atmosfera de afarǎ este umedǎ,
de toamnǎ, sau în boxele de fǎtare care utilizeazǎ sistemul
pluri-sǎptǎmânale, unde secţiile sunt lǎsate pentru puţin
timp goale. În cazul când clǎdirea trebuie folositǎ în timp
scurt se va recurge la uscarea rapidǎ prin cǎldurǎ.
Un bun dezinfectant necesitǎ numeroase cerinţe
ÖÖ Spectru larg: se verificǎ dacǎ are efect asupra
celor mai comuni patogeni ai porcului (şi posibil
pentru cât mai mulţi specifici)
ÖÖ Rapiditate de acţiune şi eficienţǎ la concentraţii
scǎzute
ÖÖ Suficient de eficient in prezenta materialului or-
ganic
ÖÖ Capacitate de pǎtrundere bunǎ ( foarte importantǎ
pentru materialele poroase ca şi cele compacte).
ÖÖ Nu dǎuneazǎ echipamentului clǎdirii
ÖÖ Compatibil cu detergentul şi apa
ÖÖ Acţiune şi la temperaturi scǎzute
ÖÖ Nontoxic faţǎ de oameni şi animale
ÖÖ Biodegradabil
ÖÖ Este conform cu regulile si legislatia locala: uti-
lizati numai dezinfectante înregistrate. (biocid).
Dezinfecţia: cu sau fǎrǎ spumǎ?
Spuma creşte timpul de contact dintre dezinfectant şi
suprafaţa de dezinfectat. Spuma are şi capacitatea de a
pǎtrunde în suprafeţele poroase, rǎmâne în loc mai mult
timp şi nu trebuie utilizata in cantitate mare fiind şi rapid de
aplicat. În final, cu spumǎ se poate vedea imediat unde a
fost aplicatǎ sau nu, astfel cǎ nu se poate omite nici un colţ.
Dacǎ nu avem echipament de spumare, putem folosi spra-
yerea.Cu ajutorul unui pulverizator, dezinfectantul poate fi
depus pe toate suprafeţele curate. Trebuie ca toate supra-
feţele sǎ fie complet umezite cu dezinfectant (pânǎ se vad
picaturi). Este singura modalitate prin care se obţin rezulta-
te la fel de bune ca şi dupǎ aplicarea spumei.
A doua dezinfecţie: o pierdere de timp?
O dezinfecţie secundarǎ prin termonebulizare va aduce re-
zultate mai bune în special în locurile greu accesibile. Cos-
tul este mai redus decât pentru prima dezinfecţie. Totuşi
cât de de bunǎ este aceastǎ mǎsurǎ suplimentarǎ pentru
sǎnǎtatea şi performanţa fermei, rǎmâne un subiect des-
chis. În general crede cǎ meritǎ aplicatǎ în fermele cu un
inalt status de sanatate şi în fermele cu presiune infectioasa
ridicata.
Dezinfecţia cu spumǎ
Capitolul 3: norme de igienă
Ştiai ca...?
Cel puţin 50% din costul real al unei pro-
ceduri de curǎţenie şi dezinfecţie merge
pe munca prestatǎ, peste 33% pe apǎ
(inclusiv depozitarea gunoiului şi costurile
dispozitivelor) şi doar 5% pe produsele uti-
lizate (agenţii de curǎţenie şi dezinfecţie).
Rezultatele bune şi igiena în fermele de porci dupǎ o
corectǎ curǎţare şi dezinfecţie nu constituie un vis. Se pot
obţine chiar si în cladirile vechi.
Optimizarea curǎţeniei şi dezinfecţiei ca proceduri începe
cu stabilirea şi implementarea planului propriu de igienǎ,
adaptat necesitǎţilor fermei. Nivelul relativ scazut al efor-
tului suplimentar cerut pentru optimizarea protocoalelor şi
al îngrijirii igienice pe baza planului general previzionat, va
avea un impact major prin rezultatele obţinute.
Planul de igienǎ şi cât de bine este implementat poate fi
evaluat prin igienograme (vezi suplimentul) care dau o indi-
caţie a cantitǎţii germenilor reziduali gǎsiţi în fermǎ. Aces-
te proceduri de verificare trebuie aplicate de câte ori este
necesar, pânǎ se obţin rezultatele dorite. Dupǎ aceasta, o
analizǎ anualǎ va fi suficientǎ pentru a fi asigurat cǎ igiena
este corect menţinutǎ.
Fǎra nici o indoiala, o curatenie si dezinfectie sub-optima
reprezinta un cost pentru afacere.. Totuşi, preconizarea
unui plan complet de igienǎ şi aplicarea cu acurateţe este o
investiţie în nivelul de sǎnǎtate al propriei ferme.
Termonebulizarea
Norme de igienă 53
 Capitolul 3: norme de igienă

Mostrele pot fi prelevate din diferite locuri ( depinzând de tipul de clǎdire avut în vedere), utilizând igienogramele ( denumite INTERPRETAREA PENTRU FIECARE PUNCT DE PRELEVARE
si „placi”). Dacǎ germenii cresc pe mediul de culturǎ conţinut de placi este clar cǎ existǎ o contaminare remanentǎ la locul
de prelevare. COLONII PE GODEU SCOR INTERPRETARE
0 0 Excelent

1-40 1 Foarte bine

41-120 2 Bine
Punctele de prelevare în bateria de pur- Punctele de prelevare în boxa de fǎtare *
121-400 3 Acceptabil
ceii şi in boxele de creştere-finisare* • Separaţia boxei
• Separaţia boxelor • Podeaua( scroafa) 400< 4 Slab

• Şipcile • Podeaua (purceii) Tabel 3.5: Interpretarea pentru fiecare punct de prelevare
• Podeaua • Cuşca
• Pereţii • Peretele
• Acoperişul la înǎlţimea animalelor INTERPRETAREA MEDIEI SCORURILOR
• Acoperişul la înǎlţimea animalului
• Hrǎnitoare • Sectia de purcei MEDIA SCORURILOR INTERPRETAREA
• Hrǎnitoare scroafa
0 - <1 foarte bine

* se preleveaza probe duble din puncte aleatorii ale cladirii 1.00 - 1.99 Bine

2.00 - 2.99 Acceptabil

3.00 - 399 Slab

4 foarte slab

SFAT Tabel 3.6: Interpretarea mediei scorurilor

rtor
Întotdeauna se face o prelevare de ma de
pozitiv ( se apasǎ godeul cu mediul ǎ) INTERPRETAREA MEDIEI SCORULUI GLOBAL
faţ
culturǎ pe cea mai contaminatǎ supra a de
MEDIA SCORURILOR PENTRU FIECARE PUNCT DE PRELEVARE

nic
,astfel se va afla dacǎ este corectǎ teh mediul
BOXA FǍTARE /BATERIE PURCEI BOXA CREŞTERE-FINISARE

lucru pentru creşterea patogenilor pe e.

<2 <2,5 Bine

de culturǎ şi dacǎ mediul este propic

2-2.5 2.5-3 Acceptabil

>2.5 >3 Slab

Tabel 3.7: Interpretarea mediei scorului global al scorurilor fiecǎrui punct

SFAT
rtor
De asemenea se face şi o prelevare de ma cu
negativ ( se duce la laborator un godeu
Numǎrǎtorile individuale nu sunt
relevante. Totuşi evaluarea mediei
mediu nedeschis), iar aceasta va scorurilor pentru fiecare boxǎ dǎ
ţial.
demonstra dacǎ mediul este steril ini o imagine clarǎ a situatiei.

Adenda
Controlul punctelor
de prelevare

54 Norme de igienă 55

3.8 Conductele de apǎ
Consumul de apǎ trebuie monitorizat în fermǎ. Animalele
bolnave consumǎ mai multǎ apǎ, iar creşterea consumului
este o cale de identificare a scurgerilor.
Conductele de apǎ trebuie verificate periodic pentru a se
asigura buna funcţionare. Instalaţiile de apǎ trebuie sǎ asi-
gure animalelor apa de care au nevoie , atunci când le
trebuie şi în cea mai bunǎ manierǎ, adaptatǎ cerinţelor lor.
Aceasta variazǎ în raport de grupul de animale vizat ( vezi
tabelele 2.3-2.8)
Cale simplǎ de verificare:
Punctul cu cel mai mare risc de reducere
a debitului este la adapatoarea cea mai
îndepǎrtata de sursa de apǎ. Se ia o sticlǎ
goalǎ ( 1,5l / 0.4 gal) şi se ţine la gura ada-
patorii timp de 1 minut. Se verificǎ nivelul de
apǎ din sticlǎ Se comparǎ cu standardele
tehnice pentru a vedea dacǎ curge o canti-
tate suficientǎ de apǎ.
Dacǎ pompa de apǎ nu funcţioneazǎ corespunzǎtor cauza
cea mai frecventǎ este colmatarea prin dezvoltarea exce-
siva a biofilmului. Biofilmul reprezinta o pǎturǎ complexa
56
Capitolul 3: norme de igienă
alcatuita din microflorǎ ( bacterii, alge,…) care se hrǎnesc
cu nutrienţii prezenti in apǎ. Factorii care accelereazǎ pro-
cesul sunt: temperatura, contaminarea, medicamentele,
vitaminele, mineralele, vaccinurile,…administrate în apa de
bǎut. Aceast lucru poate duce la blocajul total al instalatiei
de adapare, a conductelor sau adapatorilor.
Instalatia de apa trebuie curatita in mod regulat cu un pro-
dus care indeparteaza biofilmul.Acest lucru trebuie realizat
mai ales dupa tratamentele medicamentoase si dupa pe-
roadele lungi de timp in care instalatia de apa a fost golita
Adenda
Igiena programului
de apǎ potabilǎ
aminata
Curǎţarea trebuie sǎ fie în acord strâns cu instrucţiunile Sectiune a unei pipe de apa sever cont
producǎtorului şi notate. Nu trebuie omise alte concentraţii
care pot fi preparate indiferent dacǎ animalele sunt sau nu
în grajduri.
Cele mai bune sunt combinaţiile de produse bazate pe pe-
roxid de hidrogen (H2O2) şi acid peracetic. Dupǎ controale-
le microbiologice, acestea au dat cele mai bune rezultate,
comparativ cu alte produse utilizate curent (vezi Hancock,
Hughes şi Watkins, 2007).
Reziduuri de la curǎţarea pipelor de apa
Norme de igienă 57

3.9 Sistemul de furajare
3.9.1 Furajare uscatǎ
a. Silozul
Ideal este ca silozurile sǎ fie complet goale inainte de um-
plere, dar înainte de toate, trebuie indepartate resturile de
hranǎ remanente. Ele vor fi îndepǎrtate înainte de reumple-
rea silozului. Trebuie utilizatǎ o greblǎ.
Silozul trebuie curǎţat dupǎ regulile de bazǎ , peste tot şi,
cel puţin o datǎ pe an, se adaugǎ un fungicid. Este impor-
tant mai ales în perioadele de vreme caldǎ. Temperatura
din silozuri genereazǎ condensul pereţilor şi în contact cu
hrana adǎpostitǎ se pot dezvolta foarte uşor fungii. Dacǎ
problema este acutǎ se poate instala o staţie de climatiza-
re-ventilaţie.
b. Liniile de hrǎnire
Liniile de hrǎnire trebuie verificate periodic pentru a se asi-
gura buna lor funcţionare. Dupǎ ce animalele pleacǎ, ele se
vor golii complet.
58
Rezervor inainte de curatare
Rezervor dupa curatare
c. Hrănitorile
Hrǎnitorile trebuie menţinute curate şi sǎ fie astfel progra-
mate incat risipa sǎ fie minima, fǎrǎ sǎ limiteze hrǎnirea
animalelor.
Dacǎ scroafele nu consumǎ toata hrana din hranitoare, va
trebui golit. imediat. Hrana care rǎmâne în rezervor într-o
boxǎ golitǎ de animale trebuie îndepǎrtatǎ. Aceste recipien-
te sunt un magnet pentru daunatori,curatenia şi dezinfecţia
lor trebuie realizatǎ cu suficientǎ atenţie. Mai multe studii
au arǎtat ca dupǎ curǎţenie şi dezinfectie ,hrǎnitoarele au
totusi un nivel de igiena scazut.
3.9.2 Furajare lichidǎ
Hrana lichidǎ derivǎ din suplimentele şi lichidele nutritive şi
e diferitǎ de hrana solidǎ.
Igiena este cheia prioritǎţii în instalaţiile de hrǎnire lichida.
Problema hranei lichide e cǎ pierde din calitatea primarǎ:
zaharurile şi amidonul sunt convertite în dioxid de carbon
Capitolul 3: norme de igienă
şi apǎ. Gazele rezultate genereazǎ variaţii ale presiunii în
rezervoarele de hrǎnire şi probleme stomacale animalelor.
Mirosul şi gustul nu pot fi simţite de purceii alimentaţi cu
hrană lichidă , iar procesul formǎrii unei flore normale for-
mata din bacterii benefice(producatoare de acid lactic) este
impiedicat.( Langens, T., 2007-2008)
Fermentaţia într-un sistem de hrǎnire lichidǎ, de exemplu,
poate fi prevenitǎ prin menţinerea în acelaşi rezervor a ace-
luiaşi produs. Trebuie golite silozurile pe cat posibil. Pentru
evitarea fermentaţiei în instalaţii, aerarea trebuie aplicatǎ
în funcţie de produs. Aerarea exageratǎ poate crea proble-
me. Lichidele utilizate trebuie încǎrcate zilnic. ( Langens,
T., 2007-2008)
Adenda
Planul igienei hranei lichide
Norme de igienă 59

a. Curǎţarea rezervorului de preparare
Tancul de preparare trebuie curatat dupa fiecare furajare
sau cel putin o data pe zi. Trebuie alternatǎ o curǎţare cu
agenţi acizi potriviţi, urmatǎ de agenţi alcalini o datǎ sau de
2 ori pe sǎptǎmânǎ.
b. Curǎţenia circuitului
Rutina zilnicǎ
Lichidul de acidifiere trebuie pompat zilnic în jurul instalaţi-
ei dupǎ fiecare hrǎnire. Asta presupune o rutinǎ cotidianǎ
de curǎţare a întregului sistem. Calitatea microbiologicǎ a
lichidului e crucialǎ şi trebuie reînnoitǎ cel puţin o datǎ pe zi.
Când se goleşte
Golirea trebuie sǎ urmeze urmǎtoarele activitǎţi:
1) Îndepǎrtarea mecanică a reziduurilor de hranǎ
2) Pre-clǎtirea cu apǎ
3) Aplicarea unu agent alcalin intens, nespumant,
care sǎ circule în rezervor cel puţin 15 minute
4) Lǎsarea agentului timp de 4 ore
5) Recircularea lui încǎ 15 minute
6) Clǎtirea cu apǎ potabilǎ
60
tare
Pregatirea rezervorului inainte de cura
SFAT
Pregatirea rezervorului dupa curatare
3.10 Controlul dǎunǎtorilor
Dǎunǎtorii ca rozǎtoarele (şoareci şi şobolani), muste,
etc., sunt indezirabili într-o fermǎ porcinǎ. În primul rând
sunt vectori importanţi de agenţi patogeni, atât în interi-
orul fermei, între diferitele secţii, cât şi între diferitele fer-
me. Şobolanul acoperǎ o distanţǎ medie de 1.5 km / 0.93
mile pe noapte. Asta înseamnǎ cǎ, fermele pe o razǎ de
10 km / 6.21 mile pot fi uşor infestate între ele. Dǎunǎtorii
pot fi cauza nelinişte şi stres animalelor de exemplu,
cand sunt prea multe muste.. Pot cauza defecţiuni ale
echipamentelor(cabluri electrice, etc.) şi pot genera o mulţi-
me de probleme şi activitǎţi suplimentare fermierului.
Daunatorii sunt evident vectorii patogenilor, lucru care este
adevarat si in cazul animalelor de companie.
Câinii şi pisicile nu
sunt acceptaţi în fermă
Capitolul 3: norme de igienă
Pǎsǎrile pot aduce o varietate de patogeni, de aceea vizite-
le lor pe clǎdiri trebuie reduse la minimum.
Verminicidele sunt substanţe cu un mare risc potenţial dacǎ
nu sunt utilizaţi adecvat. Trebuie menţinute totdeauna în
recipientele originale şi depozitaţi conform instrucţiunilor
producǎtorilor. Trebuie depozitate departe de contactul cu
orice copil, în depozite închise şi in locuri innacesibile ani-
malelor.
Se utilizeazǎ o grilǎ care include planul fermei cu toate
clǎdirile. Se marcheazǎ zona de colectare a gunoiului, silo-
zurile de hranǎ, colectoarele de apǎ de ploaie,etc.
Adenda
Planul fermei
Norme de igienă 61
 Capitolul 3: norme de igienă

Se preconizeazǎ planuri separate pentru şobolani şi muşte. Adenda

Se noteazǎ:
ÖÖ Produsele utilizate şi tipul de capcanǎ.
ÖÖ Ce acţiuni au fost luate (ordinea, relansarea, mo-
meala proaspǎtǎ sau mobilǎ)
ÖÖ Unde se plaseazǎ (se noteazǎ în grilǎ dupǎ planul
fermei ) şi cât de des vor fi aplicate
ÖÖ Data începerii tratamentului.
Un program de acest tip va corespunde oricarei verificari
de calitate.
Planul preventiei dǎunǎtorilor
SFAT
Utilizeaza un plan cu
puncte pe harta pentru
controlul dǎunǎtorilor
3.10.1 Rozǎtoarele
Rozǎtoarele pot dǎuna enorm fermei şi asta nu numai prin
deteriorarea echipamentelor ca tǎierea cablurilor de elec-
tricitate. Studiile au arǎtat cǎ rozǎtoarele pot cauza o creş-
tere cu 20% a costurilor de hranǎ şi scaderea performanţei
scroafelor cu pana la 50%. Numǎrul nou-nascutilor poate
scǎdea cu 30%. În plus, faţǎ de aceste pierderi, ca purtǎtori
de boli, rozǎtoarele constituie risc pentru personalul uman.
Mai mult chiar rozǎtoarele au o reproducţie foarte rapidǎ
(şobolanul norvegian poate produce 474 pui/ pe an).

Un plan de preventie a daunatorilor consta in 3 etape:

1) Monitorizarea Stadiul 2: Managementul
2) Managementul
3) Controlul În stadiul 2 se opreste accesul catre sursele lor de apǎ şi
hranǎ concomitent cu prinderea lor.
Stadiul 1: Monitorizarea
ÖÖ Recipientele cu hrana trebuie pusǎ la adǎpost
PATOGENI BOALA TRANSMITEREA
Întâi de toate este necesara o inspecţie a situaţiei pentru a fata de şobolani cât mai urgent posibil.
Leptospira icterohaermorrhagiae Leptospirozǎ Urinǎ vedea cat este de grava. Trebuie localizate ascunzatorile ÖÖ Robinetele de apǎ defecte conductele de apa
( sigure, cu acces spre apǎ şi hranǎ) Exemple tipice sunt: care fac condens trebuie reparate. Sursele des-
Salmonella typhimurium Enterita - Salmonelloza Fecale puncte de refugiu, gramezile de lemne, zonele de furajare, chise de apǎ trebuie închise.
Picornavirus Febra Aftoasa Tisular diferite obiecte etc. Şobolanii au cǎile lor de acces, care ÖÖ Toate comunicǎrile dintre secţii trebuie astupate
trebuie cǎutate de-a lungul pereţilor cu materiale rezistente.
Herpes virus boala Aujeszky’s Tisular şi fundaţiilor, sau galeriile din in- ÖÖ Hrana varsata trebuie imediat indepartata..
Brachyspira hyodysenteriae Dizenteria Fecale teriorul peretilor. Punctele vor fi ÖÖ Bucatile de lemn trebuie adunate.
indicate pe hartǎ în planul de ÖÖ Evitarea culturilor intensive şi a plantaţiilor in jurul
Erysipelothrix rhusiopathiae Erisipel Saliva, excreţii prevenţie al fermei. fermei.
Listeria monocytogenes Listerioza Fecale ÖÖ Utilizarea otrǎvurilor in mod preventiv, în special
în locurile mai greu accesibile.
Campylobacter jejuni Enterita Fecale
ÖÖ Menţinerea rezervoarelor de gunoi in stare lichi-
Pasteurella multocida Pasteureloza Airways da, pentru a se preveni formarea crustelor, pe
care pot circula şobolanii.
Brucella miscarriage Bruceloza Urinǎ

Prototheca zopfii Mastita Fecale Populaţiile de rozǎtoare vor creşte numeric dacǎ
gǎsesc acces la hranǎ, apǎ şi posibile locuri
Trichinenella Trichinoza Ţesut muscular
de cuibǎrit. Trebuie fǎcut totul pentru a
Toxoplasma gondii Toxoplasmoza Ţesut muscular reduce la minimum supravieţuirea
rozǎtoarelor.
EMC virus Encefalomiocardita Fecale

Tabel 3.5: patogeni transmişi de şobolani (sursa: Quimica Pharmaceutica Bayer)

62 Norme de igienă 63
 Capitolul 3: norme de igienă

Stadiul 3: Controlul
Controlul rozǎtoarelor se poate realiza cu substanţe raticide
sau capcane. Ele se aplicǎ pe liniile lor de circulaţie.
Nu trebuie uitat spatiul dintre invelisurile izolante. Dacǎ se
utilizeazǎ capcane cu otrava în aceste spatii, acestea se
pot reumple uşor, prin rotaţie.
SFAT
iar din pupa se dezvolta musca adulta. Ciclul se desfa- Stadiul 2: Managementul Scrie un plan de
soara foarte repede şi într-o sǎptǎmânǎ poate fi realizatǎ
o veritabilǎ invazie. 1kg / lbs de gunoi poate produce
ÖÖ Se înlǎturǎ resturile de hranǎ
ÖÖ Se ţin curate boxele, zonele de preparare a hranei
control al dǎunǎtorilor
10.000 de muste. În afara stresului pe care-l produc, ele şi orice alte puncte critice.
sunt purtǎtoare de organisme care pot produce intoxicatii
alimentare sau parazitooze. Toate aceste masuri ajuta la întreruperea ciclului lor de Ultima data, trebuie înregistrate data implementarii şi iniţia-
viaţǎ. lele operatorului, pentru asigurarea trasabilitatii..

Planul de prevenţie trebuie stabilit pe urmǎtoarele locaţii: Stadiul 3: Controlul Alţi dǎunǎtori
punctele de tratament (grinzi,hranitori, butuci de lemn, cai Sunt posibile diferite tratamente: Orice formǎ a dǎunǎtorilor este indezirabilǎ. Totuşi, ei trebu-
de acces folosite de sobolani) trebuie marcate pe hartǎ cu ÖÖ Aerosolii sau atomizoarele care ucid muştele ie combǎtuţi cu produsul specific indicat şi într-o manierǎ de
notarea tipului de capcanǎ şi/sau otravǎ utilizata. Trebu- adulte foarte repede. siguranţǎ pentru oameni şi animale.
ie incluse în plan detaliile acţiunilor desfǎşurate (capcana ÖÖ Capcanele care conţin granule sau pudre sunt
noua, relocare, momeala proaspata) –vezi adenda. ideale pentru managementul şi eradicarea infes- În plus, faţǎ de rozǎtoare şi muşte, deşi par mai puţin impor-
Se noteazǎ data şi initialele numelui operatorului pentru tatiilor medii. tanţi, viermii din hranǎ pot produce probleme de asemenea.
ca activitǎţile sǎ aiba trasabilitate. Toate acestea constituie ÖÖ Spray-urile de suprafaţǎ, au avantajul cǎ pot fi uti-
planul de combatere al daunatorilor. lizate peste tot şi au efect de lungǎ duratǎ.

Un standard de igienǎ bun

Trebuie purtate mǎnuşi pentru a nu imprima mirosuri strai-
ne momelilor. Capcanele trebuie plasate în locuri uscate,
curate, astfel incat celelalte animale din ferma sa nu ajunga
la ele
Pentru un control efectiv, un plan de bazǎ trebuie realizat
pentru identificarea locaţiilor critice . Tipul de tratament apli-
este baza unui control eficient
cat (monitorizare, capcane, spray de suprafeţe sau aero- al dǎunǎtorilor !!
Stadiul 1: Monitorizarea soli), precum şi produsul utilizat vor fi notate în plan.

Înainte de toate se identificǎ cladirile şi adaposturile afe-

cate. Apoi trebuie determinat dacǎ populaţia lor este sau BOALA TIPUL DE PATOGEN SIMPTOME CLINICE
VERIFICǍ FIECARE CAPCANǍ nu în creştere. Apoi se realizeazǎ planul de bazǎ care sǎ
2 x PE SǍPTǍMÂNǍ identifice locaţiile critice: Rujet Bacterie Avort între altele
• Dacǎ otrava e consumata, se lasǎ o ÖÖ Rezervoarele de gunoi şi zonele de tratament. Leptospirozǎ Bacterie Avort între altele
doza dublǎ. ÖÖ Rezervoarele de apǎ. Pasteurelozǎ Bacterie Infecţii respiratorii
• Dacǎ otrava e contaminatǎ sau parţial ÖÖ Depozitele de hranǎ şi zonele de preparare, si-
Febra Aftoasa Virus Mortalitate
consumatǎ, se reînlocuieşte. lozurile…
• Tratamentul poate dura 2-4 sǎptǎmâni, ÖÖ Boxele porcilor. Pesta Porcina Virus Avort /Mortalitate

în funcţie de populaţia de sobolani.. Salmoneloza Bacterie Între altele diaree

Se poate aştepta pânǎ când otrava nu Reproducere mustelor are loc în materiale organice umede, Infectii cu E. Coli Bacterie Între altele diaree
mai e consumatǎ. cum sunt: gunoi, deşeuri de hranǎ umeda, siloz etc.
Coccidioza Unicelular Diaree

Scabie Parazit Râie

Monitorizarea mai include plasarea capcanelor sau cartoa-
nelor-spoturi. Infestatii cu helminti Parazit Scǎdere în greutate
Acţiunile preventive vor fi necesare dacǎ: Boala Aujeszky's Virus Mortalitate purcei/Infecţii respiratorii
3.10.2 Mustele ÖÖ Capcana conţine mai mult de 250 muşte dupǎ 1
Bruceloza Bacterie Avort
sǎptǎmânǎ
Dizenterie Bacterie Diaree sanguinolentǎ
Ciclul de viaţǎ al mustei de casa este unul relativ complex: ÖÖ Cartonul spot conţine mai mult de 100 de puncte
din ou se dezvolta larva, larva se transforma apoi in pupa, pe zonǎ dupǎ 1 sǎptǎmânǎ Tabel 3.6: Boli transmise de muste (sursǎ: Quimica Pharmaceutica Bayer)

64 Norme de igienă 65
 Capitolul 4: medicamente de uz veterinar
Dacǎ se utilizeaza medicamente de uz veterinar în
fermǎ, acest lucru trebuie facut într-o manierǎ sensibilǎ
şi responsabilǎ. In acest mod, se garanteazǎ eficacitatea
pe termen îndelungat. De asemenea, prin folosire ratio-
nala, se limiteaza impactul agenţilor antimicrobieni asupra
sǎnǎtǎţii populaţiei umane.
Prin consultatie cu medicul veterinar al fermei, trebuie fa-
cuta o ancheta completǎ privind statusul de sanatate al
fermei şi stabilirea unui plan strategic potrivit de aplicare.
Ideal e sǎ fie alǎturate un protocol standard de tratament
care sǎ conţinǎ detalii precise de prevenţiei (vaccinǎrile)
şi tratamentele strategice care pot fi aplicate fiecǎrui grup
de animale. Trebuie concepute, de asemenea,tratamente
standardizate pentru bolile cele mai comune.
Adenda
Planul de tratament al fermei
Când un numǎr mai mare de animale trebuie tratat în ace-
laşi timp sau pentru o perioadǎ mai scurtǎ de timp va fi
consultat medicul veterinar.
De altfel, dacǎ animalele bolnave nu rǎspund prompt în cur-
sul unui tratament, tot cu medicul veterinar trebuie discutat.
Planul de tratament al fermei trebuie evaluat o datǎ pe an,
cel puţin. Dacǎ circumstanţele o impun, desigur cǎ trebuie
revizuit mai des.
100 % animale sǎnǎtoase
= al fermei.
80 % management
20 % supraveghere
veterinarǎ
66
4.1 Depozitarea
Medicamentele de uz veterinar şi vaccinurile vor fi depozi-
tate într-o locaţie unicǎ, centralǎ în fermǎ şi separatǎ de
adaposturile animalelor si zonele unde se aflǎ dispozitivele
de hrǎnire ale animalelor. Dulapurile si frigiderele unde sunt
depozitate medicamentele sunt ţinute încuiate şi trebuie a fi
încuiate dupǎ fiecare utilizare.
Medicamentele de uz veterinar trebuie depozitate întot-
deauna în ambalajul original, în complianţǎ cu instrucţiunile
de folosire. Pentru majoritatea produselor medicamentoase
temperatura trebuie sǎ fie între 2°C / 35.6°F şi 25°C / 77°F,
dar anumite produse ca vaccinurile şi alte medicamente tre-
buie refrigerate la temperaturi între 2°C / 35.6°F şi 7°C /
44.6°F. Medicaţia expiratǎ – dupǎ datǎ, trebuie aruncatǎ în
containere special destinate pentru aceste scop.
Capitolul 4 medicamente de uz veterinar
4.2 Înregistrarea datelor Trebuie avut în vedere de asemenea dacǎ simptomele ex-
primate de animale pot fi şi din alte cauze. Trebuie avute în
Toate tratamentele suplimentare celor standard trebuie no- vedere urmǎtoarele consideraţii:
tate zilnic, într-un registru separat. Tratamentele pot fi pe ÖÖ Mediul din clǎdire este bun?
grupuri sau individuale. Evaluarea acestor forme de înre- ÖÖ Animalul are suficientǎ mâncare şi apǎ?
gistrare va ajuta in a respecta timpii de asteptare (evitarea ÖÖ Animalul e stresat?
reziidurilor in carne) şi vor asigura o imagine clarǎ a unei ÖÖ Existǎ factori particulari care ar determina ani-
posibile medicaţii excesive. malul sǎ devinǎ susceptibil la boalǎ (de exemplu:
rezistenţa scǎzutǎ la stres, manifestǎri parazita-
Adenda
re…)
ÖÖ Pot fi anumite otrǎviri?
Registrul de tratamente Animalele bolnave cronic trebuie eutanasiate intr-un mod
cat mai uman..
Medicaţia veterinarǎ este o parte necesarǎ a unei bune
activitǎţi practice în fermǎ. Utilizarea excesivǎ trebuie ori- Alimentele şi bauturile
cum evitatǎ.
Utilizarea excesivǎ a antibioticelor poate duce la apa-
nu se vor ţine în
riţia unor patogeni rezistenţi la tratamente. Utilizarea frigiderul medicamentelor
iresponsabilǎ a medicamentelor de uz veterinar şi nemen-
ţionarea timpilor de asteptare, poate prejudicia sǎnǎtatea
publicǎ. Medicaţia veterinarǎ trebuie administratǎ doar de
personal acreditat şi cu suficientǎ experienţǎ.
4.3 Modul de administrare
Animalele sunt tratate doar dacǎ medicaţia veterinarǎ este
cea mai bunǎ opţiune pentru vindecarea celui bolnav. Iden-
tificarea şi recunoaşterea simptomelor trebuie realizatǎ de
personal experimentat, calificat. Dacǎ existǎ dubii, sau tra-
tamentul nu dǎ rezultate trebuie consultat medicul veterinar
Medicamente de uz veterinar 67
 Capitolul 4 medicamente de uz veterinar

4.4 Vaccinurile 4.6 Administrarea

Scopul vaccinǎrii e acela de a induce animalului o imunitate
controlatǎ, astfel incat mai târziu, când vor veni în contact
cu respectivii patogeni vii, reacţia lor sǎ fie mai puţin severǎ.
Animalele pot fi vaccinate împotriva mai multor boli, dar
este mai bine ca ele sǎ fie vaccinate faţǎ de bolile posibile
din fermǎ.
Este preferabil ca programul de vaccinare sǎ se stabileascǎ
dinainte, impreuna cu medicul veterinar al fermei, ţinând
cont de istoricul fermei, patogenii predominanţi, legislaţi in
vigoare, etc.
Un program de vaccinare va fi eficient, doar daca este cu
regularitate evaluat şi actualizat cu stricteţe.
Nu trebuie uitaţi la vaccinare vierii din ferma!
SFAT
Întotdeauna medicamentele veterinare trebuie administra-
te în doza, modul de administrare şi intervalele prevǎzute
în instrucţiunile existente ( cu excepţia cazurilor când se
primesc alte instrucţiuni , chiar contrare, de la medicul ve-
terinar).
Dacǎ medicaţia este injectabilǎ se utilizeazǎ ace curate,
metalice, de oţel, care sunt potrivite cu dimensiunea ani-
malului.
Se noteazǎ data deschiderii când se deschide pachetul de
medicamente. Pachetele care au fost deschise mai mult
decât scrie în instrucţiuni, trebuie aruncate.
Medicaţia nu se lasǎ niciodatǎ în seringǎ.
Dacǎ medicaţia este administratǎ în hrana (hrana
medicamentoasǎ sau picǎturi) sau în apǎ, trebuie asiguratǎ
o distribuţie uniformǎ pentru animale.

Adapteazǎ progra- Vaccinurile trebuie administrate cu seringi separate, care

mul de vaccinare la sunt întotdeauna numai pentru acest scop, cu alte cuvinte
situatia fermei nu se pune altǎ medicaţie în aceste siringi.
Medicaţia trebuie sǎ fie administratǎ numai de personal ca-
lificat şi experimentat.

4.5 Timp de asteptare

Întotdeauna se vor citi prescripţiile indicate în instrucţiuni,
cu privire la timpul de asteptare.
SFAT
4.7 Medicul veterinar
Trebuie sǎ existe contract cu un medic veterinar perma-
nent. Acesta va fi implicat în toate situaţiile veterinare ale
fermei. Trebuie sǎ se ocupe de supravegherea periodicǎ,
administrarea vaccinurilor în fermǎ şi corelaţia cu schemele

Observă timpul de
oficiale de prevenţie , alte mǎsuri preventive, depozitarea
medicaţiei, etc.
asteptare pentru Activitǎţile standard în fermǎ trebuie sǎ fie clar stabilite şi
medicamentele de discutate.

uz veterinar

68 Medicamente de uz veterinar 69
 Capitolul 5: personalul Capitolul 5 personalul

Dimensiunea fermei şi structura generalǎ va determina fo-
losirea personalului. Personalul trebuie sǎ fie calificat şi cu
experienţǎ suficientǎ. Ideal ar fi, ca oamenii angajaţi sǎ nu
creascǎ acasǎ animale pentru folosul lor (şi cu siguranţǎ
nu porci). Dacǎ nu este posibil , angajaţii vor fi trataţi ca
vizitatorii externi ai fermei. Trebuie sǎ ne asiguram cǎ acest
personal aplicǎ procedurile valabile pentru vizitatori, de fie-
care datǎ când vin la serviciu.
zate pentru consideraţii igienice vor fi mult mai subţiri decât
cele care vor veni direct în contact cu substanţele iritante.
Un set clar vizibil al instrucţiunilor de lucru vor scuti un mare
grad de discomfort.
Mǎştile faciale trebuie aplicate când se procedeaza la:
ÖÖ Verificarea zilnicǎ
ÖÖ Curǎţenia uscatǎ şi umedǎ
ÖÖ Aplicarea paielor în boxe

Mǎnuşile vor fi purtate când se lucreazǎ cu substanţe pe-

5.1 Instruirea riculoase:
ÖÖ vermicidele
Fiecare muncitor nou trebuie sǎ primeascǎ un instruc- ÖÖ produse de curǎţenie şi dezinfecţie
taj de bazǎ, care trebuie sǎ cuprindǎ cel puţin subiectele
urmǎtoare. În cresterea porcilor, cǎştile de protecţie sunt utilizate:
ÖÖ în eventualitatea unor contacte prelungite cu zgo-
motele maşinilor ( de exemplu: la curǎţenia sub
5.1.1 Structura fermei înaltǎ presiune)

Este absolut esenţial un tur complet al fermei pentru ca fi- Model de instructiuni clare
ecare muncitor sǎ aibǎ o imagine generalǎ a afacerii. Tre-
buie explicatǎ structura fermei: clǎdirile variate, diferitele
grupe de animale, aspectele manageriale ale fermei…

5.1.2 Protecţia muncii

Este important ca personalul sǎ lucreze in siguranta cu

animalele. Porcii pot fi foarte periculoşi. Principalele peri-
cole sunt riscul de a fi muşcat (incisivii), împins sau cǎlcat Trebuie
în picioare. Pentru prevenirea accidentelor este important asiguratǎ pro-
ca întotdeauna sǎ se pǎstreze calmul în prezenţa anima-
tectia contra
incendiilor
lelor si a evita miscarile bruste. Clǎdirea porcilor poate fi
un mediu de risc în muncǎ datoritǎ marii concentraţii de
praf fin şi amoniac şi a unui zgomot crescut Pentru protecţia
personalǎ muncitorii vor purta mǎşti (cel puţin P2), mǎnuşi
şi cǎşti protectoare pentru a preveni problemele respiratorii
şi /sau de auz.( Vancoillie G.(Prevent Agri))
Cresterea porcilor implicǎ de asemenea, utilizarea sub-
stanţelor potenţial periculoase, care determinǎ luarea unor
masuri de precauţie importante atât pentru angajaţii expuşi
cât şi pentru cei neexpuşi direct. De exemplu mǎnuşile utili- Model de echipament de protectie

70 Personalul 71
 Capitolul 5 personalul

Adenda
5.1.3 Proceduri standard 5.2 Managementul
personalului procedure for
Trebuie explicat clar ce se aşteaptǎ de la angajaţi. Chiar şi
un muncitor experimentat are nevoie de o explicaţie clarǎ, Trebuie realizatǎ o listǎ cu responsabilitǎţile. Se vor ţine showering sows
în scris, privind sarcinile de serviciu. În acest fel, sala- întâlniri regulate cu personalul. Subiectele de discuţie po-
riaţii cunosc exact ce au de fǎcut şi ce se aşteaptǎ de la sibile includ: 1. showering sows
ei. Pe pagina urmǎtoare este un set de instrucţiuni pri-
Shower the sows before they are
vind spǎlarea scroafelor, ca exemplu pentru cum trebuie ÖÖ Aprecierea rezultatelor fermei taken to the farrowing pen:

realizatǎ (vezi şi tabelul 5.1). ÖÖ Operaţiile de fǎcut Use a skin-protecting sow shampoo

ÖÖ Comentariile salariaţilor. Use the right dilution (see label)

5.1.4 Completarea formularelor

Lather the sows using a foam lance
Acest tip de întâlniri ajutǎ personalului în perceperea impor-
tanţei aplicǎrii protocoalelor de lucru în orice moment. Tre- Allow it to soak in for the time shown on
(usually about 5 mins)
the label

Angajaţilor trebuie sǎ li se spunǎ clar cum trebuie înregis-
trate datele.
Trebuie verificat ca notarea sǎ fie rapidǎ şi uşoarǎ.
buie acordat timp salariaţilor pentru întrebǎri şi comentarii. Rinse the sows, preferably with lukewarm
water
Reduce the water pressure and maintain
a safe
distance when using a high pressure lance

Sarcinile excesive administrative nu ajutǎ eficient pe majo-

ritatea angajaţilor. 2. Take The sows To The
farrowing pen

3. TreaTing The sows

Start the treatment as soon as the sows

are dry

Use an iodine based skincare product

Spray the ready-to-use solution onto the

skin

Pay particular attention to the teats and

vulva

Repeat this treatment every day until 2

days after
farrowing

Tabel 5.1: proceduri pentru spǎlarea scroafelor

72 Personalul 73
 Capitolul 6: hrana şi apa
6.1 Hrana: generalitǎţi
În orice fermǎ, hrana nu reprezinta numai costul major, ci
şi principalul „ingredient” al producţiei porcine. Importanţa
hranei de calitate nu poate fi subestimatǎ.
Când se utilizeazǎ o hranǎ completǎ, raspunzator de cali-
tatea acesteia este producǎtorul.
Dacǎ se realizeazǎ propriul amestec de hranǎ, este nece-
sara monitorizarea continuǎ a calitǎţii privind formularea şi
materia prima (inclusiv depozitarea). Acest fapt este chiar
mai important dacǎ sunt utilizate suplimente umede.
Compoziţia hranei trebuie sǎ fie adaptata nevoilor fiziolo-
gice ale categoriilor de animale implicate. În fond, catego-
riile diferite au nevoi diferite, în ceea ce priveşte energia şi
nutrienţii.
FǍINOASǍ
Dimensiune mai mare a particulelor Dimensiune mai mica a particulelor
Mai mult praf
Digestie mai lentǎ Digestie mai rapidǎ
Mai puţine probleme gastrice Mai multe probleme gastrice
Conversie mai slabǎ a hranei Conversie mai bunǎ a hranei
Tabel 6.1: Avantaje şi dezavantaje diferitelor tipuri de hranǎ
74
6.2 Calitatea hranei
Hrana trebuie depozitatǎ conform instrucţiunilor
producǎtorului; hrana vrac trebuie depozitata într-un buncar
curat si uscat;hrana ambalatǎ în saci va fi depozitatǎ într-un
loc uscat, întunecat, departe de dǎunǎtori.
Porcii trebuie hrǎniţi numai cu produse special destinate
animalelor. Preparatele din produse de origine animalǎ
(de exemplu fǎina de carne) sunt interzise în diferite ţǎri.
Aceasta constituie un factor real de risc in contaminarea
cu diferite boli infecţioase şi, dupǎ cum se cunoaşte, ele au
fost responsabile în rǎspândirea gripei porcine, între alte
boli în trecut. Pentru aceleaşi motive, hrǎnirea cu resturi
menajere şi mâncarea din bucǎtǎrii este absolut interzisǎ.
Pentru prevenţia contaminǎrii hranei şi pierderea valorii
nutriţionale, buncarele de depozitare trebuie curǎţate cu
regularitate, de preferat cu un produs ce împiedicǎ dezvol-
GRANULARA LICHIDA
Dimensiune mai mare a particulelor
Mai puţin praf Fǎrǎ praf
Digestie mai lentǎ
Mai multe riscuri igienice
Capitolul 6 hrana şi apa
tarea fungilor în incinta lor (de ex:acid propionic). Golirea tértől elkülönítve. A kiszállított takarmány tételek szállító le-
buncarelor de depozitare şi curǎţarea completǎ a liniilor veleit legalább egy évig meg kell őrizni.
de alimentare o datǎ pe lunǎ, este o precauţie vitalǎ pentru
a preveni dezvoltarea fungilor. Sistemele de hrǎnire lichidǎ
sunt mult mai expuse fermentaţiei hranei, iar riscurilor sunt
mai mari.
Odatǎ preparatǎ, hrana trebuie distribuitǎ cât mai repede
posibil, de preferat, într-o singurǎ procedurǎ. Menţinerea
unui pH scǎzut la prepararea hranei lichide previne creş-
terea unor anumite bacterii indezirabile. Valoarea ph-ului
hranei preparate poate rezulta din valorile de pH ale diferi-
telor ingrediente. Dacǎ este mai mare decât normal, poate
fi redus prin adǎugare de acid.
6.3 Distribuţia şi depozitarea 6.4 Contaminarea hranei
hranei
Detecţia contaminǎrii hranei trebuie realizatǎ zilnic, prin
Şoferul trebuie tratat şi înregistrat ca orice alt vizitator al control organoleptic. Un miros neobişnuit , modificarea cu-
fermei. lorii sau aspectului pot indica o contaminare.
Silozurile de hranǎ trebuie: Formele de contaminare care pot apǎrea în hranǎ includ:
ÖÖ Construite pe teren stabil ÖÖ Drojdii şi mucegaiuri asociate cu mycotoxine
ÖÖ Sǎ fie numerotate: şoferului trebuie sǎ i se spunǎ ÖÖ Patogeni (ex; Salmonella)
dinainte care este drumul cel mai scurt pentru a ÖÖ Reziduri de pesticide utilizate la fabricarea mate-
ajunge la silozul de umplere cu numǎrul respectiv rie prime
ÖÖ Sǎ permitǎ controlul prezenţei nedorite de re- ÖÖ Uleiuri şi grǎsimi
sturi de hranǎ, creşterea fungilor şi / sau alte ÖÖ Fragmente rupte din maşini, corpi străini ( ex: din
contaminǎri. procesul de producţie)
ÖÖ ….
Dacǎ e posibil, umplerea silozurilor trebuie localizatǎ la se-
pararea dintre zonele curate / contaminate, prin care cami-
oanele nu trebuie sǎ treacǎ în fermǎ. Pe parcursul încǎrcǎrii
trebuie utilizatǎ o prelatǎ de protecţie anti praf., de unicǎ
folosinţǎ.
Celelalte forme de hranǎ ( sacii cu hranǎ ) trebuie depozitate
pe un teren solid şi separate de zonele unde animalele sunt
prezente. Foaia de recepţie a marfii trebuie însoţeascǎ dis-
tribuţia şi va fi pǎstratǎ cel puţin 1 an.
Minden más takarmány anyagot (zsákos takarmány, stb.)
szilárd padozaton kell tárolni, az állatok tartására szolgáló
Hrana şi apa 75
 Capitolul 6 hrana şi apa

Contaminarea fizicǎ cu uleiuri, grǎsimi sau pǎrţi din utilaje Cand se iau probe de apǎ, acestea trebuie prelevate de la
PARAMETRI STANDARD CONSECINŢE TRATAMENT
poate fi prevenitǎ prin utilizarea unui echipament curat şi adapatoarea cea mai îndepǎrtatǎ posibil ( asta este apa din
bine întreţinut. Creşterea fungilor poate fi prevenitǎ prin de- care beau animalele). anomalii miros/gust
Numǎr de coliformi <100/100 ml Dezinfectant
pozitarea hranei în medii bine aerisite şi a produselor com- afectare intestinalǎ
pactate în silozuri ermetic închise. Robinetul de alimentare Numǎr de bacterii
0/ 20 ml patogenic Dezinfectant
sulfito-reducătoare
trebuie închis ermetic, cât mai bine.
Procedura de prelevare a probelor igienice anomalii miros/gust
Număr total de germeni <100,000 / ml Dezinfectant
afectare intestinalǎ
de apǎ este urmǎtoarea (sursa: DGZ-Vla-
anomalii miros/gust
anderen): Total bact. numǎrate <100,000 / ml
afectare intestinalǎ
Dezinfectant

6.5 Apa: generalitǎţi ÖÖ Proba este luatǎ de la gura

pH 6,5-8 Acizi organici
adapatorii.
Pentru o funcţionare corespunzǎtoare, organismul are ÖÖ Se curǎţǎ gura adapatorii Toxic, probleme cu Dozaj clorinat şi carbon
Nitriţi conţinuţi <0,5 mg / l
ÖÖ Se lasǎ apa sǎ curgǎ 3 minute înlocuirea oxigenului activat
nevoie de apǎ. Apa transportǎ numeroşii nutrienţi, este
înainte de a preleva proba.
responsabilǎ de digestie şi are un rol cheie în reglarea tem- Nitraţi conţinuţi <100 mg / l
ÖÖ Proba trebuie luatǎ cu mâinile
peraturii animalelor. Dacǎ animalele nu primesc suficientǎ
curate. Amoniac conţinut <2.0 mg / l
Iritaţia mucoasei intestinale, conversia amoniacalǎ duce la
Filtru anionic
apǎ, poate rezulta o asimilare insuficientǎ de nutrienţi. Unii ierdere energeticǎ în digestia intestinalǎ intestinal
ÖÖ Proba pentru analizele biologice şi
autori se referǎ la apǎ ca la „ nutrientul uitat”.
chimice trebuie sǎ fie în recipiente Culoare Incolorǎ Schimbǎtor de ioni
separate.
ÖÖ Pentru analiza biologicǎ se lasǎ o Miros Inodor
bulǎ de aer în recipient.
6.6 Calitatea apei ÖÖ Pentru analiza chimicǎ nu se lasǎ Claritate Clar
aer în recipient.
Dacǎ apa de bǎut nu este furnizata din retea, trebuie ÖÖ Recipientele trebuie corect şi clar Tabel 6.2: standarde pentru apa de bǎut a porcilor (sursa: DGZ-Vlaanderen):
analizatǎ cel puţin o datǎ pe an şi chiar mai frecvent, dacǎ etichetate.
sunt cazuri de îmbolnǎviri cronice în fermǎ. Când se cere ÖÖ Probele trebuie duse la laborator
analiza apei, urmǎtorii parametri sunt importanţi: cât mai repede
ÖÖ Numǎrul de coliformi
ÖÖ Numǎrul de clostridii reductoare de sulfiţi
ÖÖ Numǎrul total de patogeni la 22°C / 71,6°F
ÖÖ Numǎrul total de patogeni la 37°c / 98,6°F Dacǎ rezultatele analizei aratǎ anomalii, trebuie luate
ÖÖ pH mǎsurile adecvate pentru a evita repetarea lor. De exem-
ÖÖ Conţinutul de nitriţi plu, o contaminare bacteriologicǎ poate fi rezolvatǎ cu o
ÖÖ Conţinutul de nitraţi dezinfecţie suplimentarǎ, dar dacǎ problemele persistǎ,
ÖÖ Conţinut amoniac trebuie cǎutate cauzele corelative (de exemplu: infiltraţii).
ÖÖ Culoarea
ÖÖ Mirosul
ÖÖ Claritatea

Dispozitivul de dozare

76 Hrana şi apa 77
 Capitolul 7: aprovizionarea
7.1 Accesoriile
7.1.1 Acele
Întâi de toate e de dorit ca acele sǎ fie puternice şi adec-
vate categoriei de animale vizate. Utilizarea unui ac
necorespunzǎtor poate traumatiza animalul. Dacǎ acele
sunt prea scurte fluidul injectat poate sǎ nu ajungǎ în locul
corespunzǎtor şi deci fǎrǎ efect.
Produsele care impun injecţii intramusculare (IM) trebuie
injectate strict în muşchi. Un produs care impune adminis-
trarea subcutanatǎ (SC) trebuie injectat strict sub piele şi nu
trebuie sǎ ajungǎ în muşchi. Dacǎ fluidele sunt prescrise in-
travenos (IV) – acest lucru trebuie realizat de catre medicul
veterinar, iar produsul va fi injectat strict intravenos. Acest
tip de administrare este rareori indicat la în ferma porcinǎ.
Idealǎ ar fi cumpǎrarea acelor detectabile. Acestea pot fi
localizate cu un detector de metale şi dupǎ aceea, vor fi
îndepǎrtate mai uşor , evitându-se astfel pericolele legate
de siguranta alimentara.
78
Capitolul 7 aprovizionarea
7.1.2 Vermicide
Înainte de toate, trebuie spus cǎ prevenţia este mai bunǎ
decât orice tratament. Dacǎ se intenţioneazǎ utilizarea ver-
micidelor, trebuie verificat dacǎ acestea sunt indicate tipului
specific de daunatori pentru care se face prescrierea.
Alegerea produsului depinde printre altele de ingredientul
activ şi de intenţia aplicǎrii lui.
Trebuie intens subliniat cǎ pot fi utilizate numai vermicidele
permise de legislaţie.
7.1.3 Produse de curǎţenie şi
dezinfectanti
Alegerea produselor de curǎţenie şi dezinfectantelor pentru
fermǎ, depinde de mai mulţi factori, ideal fiind sǎ se opteze
pentru cele care au dovedit deja eficienţa lor practicǎ.
Pentru toate aceste produse trebuie urmate instructiunile
de utilizare cu strictete, în scopul obţinerii celor mai bune
rezultate. Produsele de curǎţenie şi dezinfectantele trebuie
depozitate separat şi departe de depozitele de hranǎ.
7.1.4 Medicamentele veterinare
Orice medicament veterinar procurat poate fi utilizat doar
pentru categoria de animale pentru care este autorizat. Ale-
gerea tipului de medicament veterinar care se va cumpǎra,
trebuie în mod curent realizatǎ la consultul medicului veteri-
nar şi în acord cu tratamentele care pot fi realizate în fermǎ.
Nu trebuie depozitate în fermǎ cantitati mari de medica-
mente veterinare, iar lantul frigorific pe durata transportului
si la receptia marfii trebuie intotdeauna respectat.
Hrana medicamentata va fi depozitatǎ separat de hrana
obişnuitǎ.
aprovizionarea 79

7.1.5 Paie/Rumegus
Dacǎ se utilizeazǎ paiele sau rumeguşul, acestea se vor
procura de la un producǎtor recunoscut. Trebuie sǎ nu fie
contaminate cu dejecţii.
De asemenea, nu trebuie sǎ conţinǎ prea mult praf fin. Este
dǎunǎtor sǎnǎtǎţii atât pentru animale cât şi pentru oamenii
care le îngrijesc. Alt punct important la cumpǎrarea lor este
absorbţia umezelii. Cu cât absorb mai multǎ umezealǎ, cu
atât pot fi mai îndelung utilizate.
Paiele şi rumeguşul pot conţine surse de infecţii fungice,
aducând micotoxine în fermǎ. De aceea trebuie fǎcute
verificǎri stringente când se achiziţioneazǎ. Paiele şi rume-
guşul pot fi depozitate într-o zonǎ sigurǎ, departe de con-
tactul cu pǎsǎrile şi dǎunǎtorii.
7.1.6 Alte materiale
Ferma trebuie echipatǎ cu lanţuri şi materiale de conducere
proprii, şi sǎ nu utilizeze pe cele ale medicului veterinar sau
ale transportatorului..
7.1.7 Transportul materialelor in ferma
În nici un caz nu este permisa aducerea in interiorul fer-
mei, de unelte si echipamente de la o alta ferma de porci.
Accesoriile pot fi aduse doar dupǎ ce au fost dezinfectate
si apoi despachetate. Acest lucru poate fie realizat în mai
multe moduri:
• Utilizând sistemul de predare: produsele sunt
lǎsate în carantinǎ o anumitǎ perioadǎ înainte de
a fi utilizate în fermǎ.
• Radiaţii UV: suprafeţele pot fi dezinfectate
cu lǎmpi de UV prin expunerea lor la luminǎ
ultravioletǎ (atenţie la materialul seminal şi vac-
cinuri!).
80
Capitolul 7 aprovizionarea
• Fumigaţii / aerosolizare: agentul dezinfectant este
eliberat în mediul înconjurǎtor ca o ceaţǎ uscatǎ
care dezinfecteazǎ toatǎ camera şi suprafeţele tu-
turor articolelor care vor fi aduse în fermǎ.
Când este aplicat un regim intensificat (şi un înalt status
de sǎnǎtate), vor fi aplicate mǎsuri adiţionale de tratament
de decontaminare pentru toate materialele (UV sau fumi-
gaţiile).
7.2 Recepţia animalelor şi a
materialului seminal
7.2.1 Proceduri
Când animalele sunt aduse în fermǎ, transporatorul trebuie
sǎ aibǎ urmǎtoarele informaţii:
ÖÖ Unde se înregistreaza
ÖÖ Unde, când şi cum vor fi descǎrcate
ÖÖ Instrucţiuni de conducere în incinte
ÖÖ Instrucţiuni de utilizare corectǎ a facilitǎţilor de
descarcare
ÖÖ Contactul dintre şofer (şi transportator) si fermie-
rul de porci (şi personalul) trebuie evitat.
7.2.2 Scrofiţele
Când se cumpǎrǎ efectivul de reproductie, trebuie
cunoscutǎ starea de sǎnǎtate al fermei respective, chiar de
la origini. Cât de apropiatǎ este ferma?
Pentru anumite boli (ex: boala Aujeszky) trebuie fǎcut un
test de sânge pentru a verifica statusul scrofitelor de repro-
ductie cumpǎrate.
În cazul fermelor cu status de LPS, testele sanguine ser-
vesc ca dovadǎ cǎ animalele sunt fǎrǎ patogenii particulari.
Ferma care recepţioneazǎ trebuie sǎ posede un certi-
ficat de sǎnǎtate cu privire la animale (inclusiv detaliile
vaccinǎrilor administrate) atunci când scrofiţele de repro-
ductie ajung la destinaţie.
aprovizionarea 81
 Capitolul 7 aprovizionarea

Vaccinǎrile administrate depind de politica fermei şi statusul
special al fermei pentru care a fost eventual premiatǎ (ex:
fǎrǎ risc de Aujeszky sau PRRS…)
Vaccinǎrile sunt realizate de regulǎ, în carantinǎ şi când
scrofiţele sunt apte ca vârstǎ.
În perioada de carantinǎ, vaccinurile specifice fermei pot
fi de asemenea administrate scrofitelor care au vârsta
necesarǎ. Scopul lor este de a ajuta dezvoltarea rezistenţei
faţǎ de infecţiile prezente în fermǎ.
Urmǎtoarele aspecte trebuie cu certitudine evaluate:
ÖÖ Conformaţia scroafelor.
ÖÖ Numǎrul mameloanelor (minimum 14)
ÖÖ Forma vulvei/malformatii
ÖÖ Forma mameloanelor/ malformaţii
ÖÖ Hermafroditismul
ÖÖ Picioarele
ÖÖ …
Dacǎ scrofiţele sunt apte pentru reproductie, greutatea lor
trebuie sǎ fie între 90 şi 120kg.
7.2.4 Materialul seminal
Când materialul seminal este procurat de la staţia de in-
seminare artificialǎ este, de regulǎ, garantat ca vitalitate,
morfologie şi numǎrul de spermatozoizi pe dozǎ.
Este de dorit ca staţiile al sǎ îndeplineascǎ şi alte cerinţe
mult mai specifice, cum ar fi: absenţa patogenilor particulari
( ex: PRRS). Transmiterea PRRS, Parvo şi clasicei febre
porcine a fost deja doveditǎ în trecut.
7.2.6 Purceii de 20 kg
Chiar atunci când purceii sunt cumpǎraţi la 20 kg, soluţia
cea mai bunǎ este tot o singurǎ sursǎ, din punct de vede-
re sanitar. Dacǎ acest lucru nu este posibil, se poate lua
in considerare şi aducerea purceilor de la ferme diferite
(max.3) cu diferite origini şi neamestecarea lor. În acest
caz, purceii de aceiasi origine, vor fi plasati în aceeaşi sec-
ţie.
Când se cumpǎrǎ purceii de 20 kg importante sunt cunoaş-
terea istoricului lor şi starea sǎnǎtǎţii.
Alte probleme avute în vedere sunt vaccinǎrile primite şi
bolile, care pot fi în stadiul de incubaţie sau manifeste, în
ferma de origine.
7.2.7 Repopularea
Dacǎ, din anumite motive este necesarǎ repopularea fer-
mei cu un nou lot de scroafe, este foarte important sǎ se
aibǎ in vedere starea de sǎnǎtate a noilor animale, bazatǎ
pe rezultatele probelor de sânge analizate. Bolile care pot fi
aduse de noile scroafe, pot fi complet diferite de cele gǎsite
în istoricul fermei personale.
Repopularea se realizeazǎ printre altele, când fermierul
doreşte sǎ ajungǎ la LPS, de aceea va cumpǎra animale
cu un status LPS.
7.2.8 Aducerea animalelor în fermǎ
Animalele nou aduse trebuie gǎzduite într-o clǎdire curatǎ,
uscatǎ care nu include şi alte animale.
Dacǎ animalele nou aduse în fermǎ sunt cazate impreuna
cu altele, deja sosite, perioada de carantinǎ trebuie sa fie
de cel puţin 4 sǎptǎmâni, preferabil de 8 sǎptǎmâni, anima-
lele fiind observate înainte de a intra în contact cu ferma şi
cu propriul ei efectiv..

7.2.3 Vierii
Vierii trebuie selectaţi pe baza unor criterii particulare..Daca
vierii sunt utilizati la reproductie, se pot urmarii urmatoarele
criterii:
ÖÖ Conformatia vierului
ÖÖ Morfologia spermei
ÖÖ Vitalitatea spermei
ÖÖ Date despre parinti si descendenti
Dacǎ vierul este utilizat pentru expunere, cerinţele nu sunt
stricte. Totuşi trebuie sǎ aibǎ un bun libido care sǎ aducǎ
scroafa efectiv în cǎlduri. Vierii trebuie procuraţi tineri, ca
sǎ poatǎ fi folosiţi în fermǎ şi, sǎ se evite problemele de
adaptare la o vârstǎ mai mare.
7.2.5 Purceii de 7 kg
Când purceii sunt cumpǎraţi la o greutate de 7 kg înseamnǎ
cǎ practic, ei au fost de abia înţǎrcaţi şi sunt de aceea într-
un stadiu critic. Imunitatea şi îngrijirea maternalǎ au fost
practic îndepǎrtate, ei sunt deja amestecaţi şi primesc
hranǎ diferitǎ de cum erau obişnuiţi (mai mult chiar, schim-
barea fermei înseamnǎ un nou furnizor de hranǎ şi o nou
program de alimentatie.) şi, mai rǎu, ei trebuie sǎ se con-
frunte cu stresul adaptarii intr-un nou ţarc, dupǎ o calatorie
şi aşa stresantǎ.
Având acestea în minte, este evident cǎ purceii cumpǎraţi
la greutatea de 7 kg vor avea nevoie de o îngrijire suplimen-
tara şi stresul trebuie redus la un minimum absolut.
Pe aceasta premisa, este important de cunoscut trecutul
purceilor şi ferma de provenienţǎ. O singurǎ sursǎ, este
cea mai bunǎ opţiune pentru aceste animale vulnerabile.
În acest mod expunerea la patogenii pe care ei nu au avut
cum sǎ-i contacteze este limitatǎ la minimum.

82 aprovizionarea 83
 Capitolul 8: feedback-verificarea de control Capitolul 8 feedback-verificarea de control

În cresterea intensiva a porcilor, înregistrarea şi ţinerea evi- Acestea se aplicǎ în plus, peste conducere. De exemplu, 8.1 Rezultatele fermei Cu certitudine, nu trebuie uitatǎ înregistrarea şi compara-
denţelor fermei este foarte importantǎ. Rezultatele verificǎrii termometrele şi senzorii trebuie testaţi periodic pentru a se rea rezultatelor din bateria de purcei şi din fiecare compar-
de control pot fi realizate numai dacǎ totul este înregistrat. asigura citirea lor corespunzǎtoare şi, dacǎ ele sunt plasate Rezultatele fermei pot fi interpretate corect numai dacǎ toa- timent de porci în creştere-finisare:
Aceasta se aplicǎ atât managementului activitǎţilor cât şi corect în clǎdire. Grosimea slǎninei de pe spate ( vezi figura te datele reflectǎ realitatea fermei. De exemplu, între eve- ÖÖ Data de intrare
controalelor igienice. Atenţia trebuie îndreptatǎ spre modul 8.1) trebuie mǎsuratǎ periodic pentru a determina greuta- nimentele de eşuare a inseminǎrii, datele exacte trebuie ÖÖ Consumul de hranǎ
în care înregistrǎrile fermei reflectǎ situaţia realǎ şi numai tea de la naştere a purceluşilor,… înregistrate (pentru a stabili programǎrile inseminǎrilor), iar ÖÖ Creşterea
astfel poate fi obţinutǎ o imagine de acurateţe a fermei. în caz de mortalitate în sectia de maternitate, trebuie fǎcutǎ ÖÖ Simptomele
distincţia între purceii fǎtaţi morţi, mumificati şi cei care au ÖÖ Medicaţia utilizatǎ
Datele corecte sunt cruciale în obţinerea unui rezultat bun decedat dupǎ aceea, la scurt timp. ÖÖ Mortalitatea
al verificǎrilor de control.
Fişele scroafelor sunt utilizate pentru înregistrarea lor Pe langa rezultatele obţinute de la înregistrǎrile de
individualǎ. În monitorizarea rezultatelor fermei, un bun reproductie,sunt şi alte zone cheie de a fi luate în consi-
program de conducere este cu certitudine o necesitate, nu derare:
SFAT un lux inutil. ÖÖ Cum intrǎ scroafa în cǎlduri: uşor / greu?
Înregistrare = verificare! ÖÖ Care este situaţia privitoare la prevenţia endome-
tritelor cronice in boxele de inseminare şi celor de
Punctele de referinţǎ şi valorile obiectivelor depind de rasa
şi tipul de fermǎ. Interpretarea rezultatelor fermei mai de- fǎtare?
pinde si prioritatatile fiecarui fermier in parte. Care este ÖÖ Cât de uşor fatǎ scroafele ?
obiectivul primar: rezultatele reproducţiei sau rezultatele ÖÖ Mortalitatea scroafelor normal:max 5%).
economice?
Dacǎ anumite valori nu sunt în intervalul celor normale, tre-
22 9 Valorile cheie pentru scroafe: buie acţionat fie pentru acel punct din fermǎ, fie pentru acel
Slanina de pe spate ÖÖ Producţie nu, doar zilele exceptate tip de porc.
8
20 Hrana datǎ ÖÖ Indexul de fǎtare cu zilele exceptate
7 ÖÖ % gestaţie Poate fi de asemenea apelat consultantul extern pentru aju-
18 ÖÖ Inseminǎri secundare regulate şi neregulate tor în rezolvarea problemei respective.
Grosimea slǎninei (mm)

6
ÖÖ % purcei fǎtaţi
Hrana datǎ (kg/day)

16 ÖÖ Purcei vii fǎtaţi

5
ÖÖ % purcei total fǎtaţi
14 4
ÖÖ Mortalitate purcei inainte de fǎtare
3 ÖÖ Mortalitate purcei dupǎ fǎtare
12
ÖÖ Mortalitate purcei in faza de fǎtare
2
ÖÖ Mortalitate porci în faza de îngrăşare
10
1 ÖÖ Procentaj de reînlocuire

8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1
Sǎptǎmâni

boxele de boxele de
BOXELE de gestaţie Boxele de fatare
inseminare inseminare

INSEMINAREA SCANAREA FATAREA ÎNŢǍRCAREA

INSEMINAREA

Figura 8.1: grosimea slǎninii şi hrana datǎ scroafelor în acord cu evoluţia ciclicǎ

84 Feedback-verificarea de control 85

8.2 Feedback –ul de la abator
Interpretarea rezultatelor de la abator depinde de ceea ce
se urmǎreşte:
ÖÖ Sunt suficiente datele obţinute?
ÖÖ Procentajul de carne?
ÖÖ Au fost atinse obiectivele ţintǎ?
Pe langa caracteristicile tehnice înregistrate în abator, date-
le referitoare la starea de sǎnǎtate a animalelor sunt foarte
valoroase. Datele legate de infecţiile pulmonare, pleuritele,
simptomele hepatice, roşelile pielii, leziunile copitelor, con-
ţinutul stomacal, etc. sunt elemente care pot ajuta în mana-
gementul şi optimizarea activitǎţilor.
86
Capitolul 8 feedback-verificarea de control
8.3 Reclamatii 8.4 Testele sanguine 8.5 Costurile de sanatate
Orice plangere înregistrate la produsele furnizate, trebuie Testele sanguine pot fi efectuate din variate motive. Testele Este utilǎ evaluarea costurilor sǎnǎtǎţii la nivelul fermei ca
luate în consideraţie şi, dacǎ acelaşi simptom este repetitiv sanguine pot fi prelevate dupa un episod de boala, dupǎ o regulǎ de bazǎ (de ex: o datǎ pe an).
trebuie acţionat în consecinţǎ. achiziţionarea animalelor, sau ca parte a procesului de Când se comparǎ costurile sǎnǎtǎţii trebuie aplicate
evaluare-screening. Când un test sanguin este relaţionat urmǎtoarele reguli:
cu manifestarea unei boli, adeseori sunt adǎugate antibi-
ogramele pentru stabilirea antibioterapiei în raport de sen- ÖÖ Doar costurile medicamentelor sunt comparate.
sibilitatea bacterianǎ. În cazul unui screening general al ÖÖ Costurile vaccinǎrilor nu sunt incluse.
fermei se pot determina titrurile de anticorpi pentru anumiţi ÖÖ Orice modificare de preţ este luatǎ în calcul.
patogeni.
Evoluţia statusului de sǎnǎtate în fermǎ este relaţionatǎ
Printre altele, urmǎtorii patogeni pot fi de asemenea testaţi: consumului de medicamente. O creştere sau scǎdere a
• PRRS (KÖTELEZŐ MAGYARO-ON!!!) consumului de medicamente, adeseori reflectǎ o problemǎ
• PRRS de sǎnǎtate.
• Influenta
Pete albe • Salmonella Când se încep tratamentele şi/sau acţiunile preventive, o
• E.coli analiza costuri/beneficii trebuie realizata.. Meritǎ suportat
• Coccidioza costul crescut al unui tratament de duratǎ pentru o anumitǎ
• Rinita atrofica boalǎ, sau pentru un grup de animale ? existǎ alte alter-
• Rujetul native?
• Boala lui Aujeszky
Feedback-verificarea de control 87
 Capitolul 9: transportul Capitolul 9 transportul

În acest capitol vom reveni la planul fermei. Acest lucru ne va ajuta la vizualizarea diferitelor puncte. 9.1 Animalele vii nat dar şi secţiunile prin care grupul de animale este adus
la încǎrcare. În funcţie de divizarea fermei, aceste zone
La livrarea sau receptia animalelor, tranportatorul trebuie pot fi clǎdirea purceilor, a porcilor de creştere-finisare sau
sǎ cunoascǎ urmǎtoarele informaţii: clǎdirea scroafelor.
drum CURTE = ÖÖ Unde se înregistreazǎ (inclusiv verificǎrile de
contaminat DRUM CURAT curǎţare şi dezinfectare) Zona de încǎrcare trebuie legatǎ cu exteriorul în aşa
ÖÖ Unde, când şi cum trebuie sǎ fie fǎcute manierǎ, ca maşinile /camioanele de transport sǎ nu fie
Staţia de încarcare descǎrcarea / încǎrcarea conduse prin fermǎ.
ÖÖ Instrucţiuni de conducere în încintǎ Animalele vor fi aduse pentru încǎrcare de angajaţii fermei,
Clǎdirea de îngrăşare 1

Clǎdirea de îngrăşare 2

Clǎdirea de îngrăşare 3

Clǎdirea de îngrăşare 4
ÖÖ Instrucţiuni pentru corecta utilizare a facilitǎţilor de
descǎrcare
ÖÖ Contactul dintre şofer (şi transportator) şi fermier
(colectivul de lucru) trebuie evitat.
Când sunt livrate animalele vii, ele trebuie sǎ fie duse ime-
diat fie în carantinǎ ( pentru stocul animalelor de prǎsilǎ),
pe ruta drumului contaminat, fie într-o staţie goalǎ a secţiei
(pentru purcei).
Dacǎ animalele sunt luate din fermǎ pentru transportul la
o altǎ fermǎ, sau la abator, acţiunea trebuie realizatǎ într-o
Cladirea de servicii
pentru ca operaţiunea sǎ se desfǎşoare cât mai uşor posi-
bil. Personalul fermei aduce animalele la intrarea în zona
de încǎrcare de unde, le preia şoferul în camioane. Poate fi
utilizatǎ aici o portiţǎ în 8 pe jumǎtate, care permite anima-
lului sǎ treacǎ pe sub ea, dar totuşi sǎ menţinǎ o separaţie
fizicǎ între soferul camionului şi personalul fermei. Zona de
incǎrcare trebuie sǎ fie inchisa şi sa se deschida catre dru-
mul contaminat. În eventualitatea unei ploi sau a curǎţeniei,
nici o mizerie nu trebuie adusǎ în zona necontaminǎ.
Şoferul poartǎ o pelerinǎ de plastic ce aparţine fermei,
pentru a conduce animalele, dar ea va rǎmâne în zona
contaminatǎ, unde este curǎţatǎ şi dezinfectatǎ în baia de

zonǎ de încǎrcare special echipatǎ, care poate fi închisǎ dezinfecţie.

Baterie
separat de zona curata şi de cea contaminata. In acest fel,
purcei
persoanele neautorizate, nu pot intra în aceasta clǎdire,iar În acelaşi timp, personalul fermei nu are voie sa pǎşeascǎ
incarcarea poate fi relizata fara pericolul contaminarii. Ideal pe drumul contaminat, iar şoferul sǎ nu intre în zona curatǎ.
e ca zona de încǎrcare sǎ se conecteze cu drumul contami-
Boxa de gestaţie

Maternitatea

Punctul de
extragere gunoi
Distribuţia
Carantina hranei
Depozitarea Intrare
cadavrelor unitate
Recipient de hrǎnire

9.1 Ábra: optimális farm terve:

88 transportul 89

9.2 Eliminarea cadavrelor si
deseurilor
Cadavrele vor fi colectate de o firmǎ de eliminare,
autorizatǎ. Facilitǎţile trebuie sǎ fie organizate astfel încât
sǎ nu intre în zona curatǎ a fermei. Compania de colectare
trebuie sǎ cunoascǎ ruta pe care trebuie sǎ o urmeze. În-
registrarea activitǎţilor trebuie fǎcutǎ cu data, numǎrul de
purcei şi cauzele morţii.
9.3 Gunoiul de grajd
Când se colecteazǎ gunoiul trebuie lucrat astfel ca nici şofe-
rul camionului şi nici camionul sǎ nu ajungǎ pe drumul curat
din fermǎ. Acest lucru poate fi obţinut, printr-o extracţie a
gunoiului din puncte special amplasate, pe drumul contami-
nat sau stabilind un depozit centralizat de gunoi care poate
fi colectat din drumul contaminat. Şoferul trebuie sǎ înregis-
treze în registrul vizitatorilor datele complete.
Şoferul trebuie sǎ ştie ruta ce trebuie urmatǎ în fermǎ şi sǎ
fie atent la instrucţiuni. Vor fi folosite furtune pentru gunoi
aparţinând fermei. Ele vor fi menţinute intotdeauna în zona
contaminata a fermei.
90
Capitolul 9 transportul
9.4 Hrana
Când hrana este adusǎ în fermǎ, buncarele trebuie sǎ fie
astfel plasate ca sǎ fie accesibile din zona contaminatǎ a
fermei.
9.5 Igiena
Şoferii trebuie sǎ fie suficient de bine informaţi în privinţa
regulilor fermei. Urmǎtoarele instrucţiuni vor fi trimise în
avans, prin fax sau e-mail:
• Cabina oricǎrui camion permanent trebuie ţinutǎ
curatǎ. Asta înseamnǎ separarea hainelor curate
şi încǎlţǎmintei care vor fi folosite la încǎrcarea/
descǎrcarea şi, care apoi vor fi dezbrǎcate când
se va reveni în cabina camionului. Podelele ca-
binei vor trebui curǎţate/ dezinfectate zilnic şi
întreaga cabinǎ trebuie aspiratǎ şi curǎţatǎ, cel
puţin o datǎ pe sǎptǎmânǎ.
• Remorca camioanelor în care se vor colecta
animalele va fi curǎţatǎ, dezinfectatǎ şi uscatǎ.
Aceasta se va face într-un loc special destinat
(conform legislaţiei) acestui scop, care este un
punct de curǎţenie, dezinfecţie şi spalare autori-
zat. Şoferul trebuie sǎ aducǎ toate aceste dovezi
înregistrate, la fermǎ.Soferii nu au voie sa sa plim-
be prin ferma, si nici intr-un caz sa intre in adapos-
turile de animale.Un plan al fermei va fi trimis in
avans firmei de colectare, pentru a se evita orice
fel de neintelegere.La imbarcarea animalelor, fer-
ma va pune la dispozitie rumegus, pentru a preve-
nii alunecarea animalelor.Tot echipamentul folosit
de soferi la incarcarea/descarcarea animalelor va
fi ulterior dezinfectat la capatul drumului contami-
nat. Cand se aduc animale noi in ferma sau exista
masuri mai stricte de igiena, soferii vor fi informati
astfel: Camionul-ori trece prin dezinfector pentru
dezinfectia rotilor, sau acest lucru se face manual.
Toti soferii vor purta echipament de unica folosinta
in ferma, care va fi aruncat la plecare.
transportul 91
 Cuvânt
de încheiere • AMASS S.F, BAYSINGER A. (2006). Swine disease trans-
mission and prevention. In: Straw B.E., Zimmerman J.J.,
D’Allaire S., Taylor D.J., Diseases of Swine. 9th edition
Blacwell Publishing Ltd., Oxford, UK, p. 1075-1098.
O turmă sǎnǎtoasǎ de porci este garanţia cea mai bunǎ pentru o productivitate crescutǎ. Rezultatele tehnice bune se vor trans- • Bayer Environmental Science, Farm Protect: Das Kom-
forma într-o fermǎ sǎnǎtoasǎ financiar. plettprogramm zur perfekten Hygiene. Professionelle
Schädlingsbekämpfung und Vorbeugung auf neuestem
Menţinerea unui status bun de sǎnǎtate înseamnǎ îndreptarea zilnicǎ a atenţiei spre aceastǎ problemǎ şi ajustarea continuǎ a Stand.
necesitǎţilor. Mǎsurile drastice pentru schimbǎrile radicale spre sǎnǎtatea fermei, cum ar fi depopularea-repopularea cer eforturi
considerabile.Totuşi soluţiile radicale de acest gen nu sunt întotdeauna posibile (sau chiar necesare) pentru a ajunge la un stan- • DE RAAD VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN
dard mai bun de sǎnǎtate şi o mai mare productivitate a fermei porcine. Acţiunile pas cu pas pot aduce optimizǎri semnificative. (1991), Richtlijn 91/630/EEG van de Raad van 19 novem-
Trebuie organizate prioritǎţile şi stabilit un plan schematic adaptat ritmicitǎţii proprii. Iniţiativele mici pot avertiza vizitatorii locului ber 1991 tot vaststelling van de minimumnormen ter bes-
în privinţa separţiilor dintre drumurile curate şi contaminate. De altfel închiderea şi încuierea anumitor uşi ale fermei poate avea cherming van varkens
un impact major pozitiv în privinţa biosecuritǎţii riscurilor. În mod similar afişarea unor semne şi simplelor instrucţiuni cu numerele
de telefon la intrarea în fermǎ, stoparea ’’ vizitatorilor’’ care hoinǎresc în jurul fermei şi pot disemina germeni între secţii. Este • DE RAAD VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN
mult mai uşor (şi chiar mai ieftin) de a pune un gard de protecţie în jurul fermei. Moto-ul ar trebui sǎ fie:”Învaţǎ sǎ mergi înainte (2001), Richtlijn 2001/88/EG van de Raad van 23 okto-
de a conduce!” ber 2001 houdende wijziging van Richtlijn 91/630/EEG
Acest manual a încercat sǎ atingǎ toate aceste puncte. Unele sunt îmbunǎtǎţiri utile în privinţa modalitǎţilor de lucru, în timp ce tot vaststelling van minimumnormen ter bescherming van
altele sunt imperios necesare. Se poate allege ceea ce se considerǎ necesar şi util fermei. Trebuie organizate prioritǎţile dar cât varkens
mai simplu. Ambiţia deşartǎ poate duce spre obiective ce nu vor fi atinse.
• DE RAAD VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN
Mult noroc! (2001), Richtlijn 2001/93/EG van de Commissie van 9
november 2001 houdende wijziging van Richtlijn 91/630/
Scrie-ţi mai jos 5 prioritǎţi ce pot fi atinse şi urmǎreşte-le dupǎ 6 luni ca sǎ apreciezi dacǎ ţi-ai atins scopurile. EEG tot vaststelling van minimumnormen ter bescherming
van varkens
• DGZ Vlaanderen, http://www.dierengezondheidszorg.be/
1. ondersteuning/root/03_06.asp
2. • DIRKZWAGER, A. Project High Health, PVE. Deventer,
april 2006.
3.
• EICH K.-O., (1987) Handboek varkenziekten
4.
• Janssen Animal Health, http://janssenvarkens.cms03.
5. pettocms.nl/Basis.aspx?Tid=3043&Lid=8&Lit=TEKST&H
mi=3&Smi=3
92
Surse
•
•
GLOBALGAP, http://www.globalgap.org
Goodwin R.F.W. (1985). Apparent reinfection of enzootic-
pneumonia-free pig herds: search for possible causes.
The Veterinary Record 116, 690-694.
• HANCOCK A.G., HUGHES J.G. and WATKINS S.E.
(2007), University of Arkansas, Evaluation of different pro-
ducts used for cleaning drinking water systems.
• LANGENS T. (2007-2008) Effecten van schimmels en gis-
ten in brijvoer op de groeiresultaten. Agro- en biotechniek,
Katholieke Hogeschool Kempen, Geel.
• Ministerie van de Vlaamse Gemeenschap dept. Landbo-
uw en visserij, afdeling duurzame landbouwontwikkeling.
(2006), Omschakelen naar groephuisvesting bij zeugen
• Mintiens K., Laevensa H., Dewulf J., Boelaerta F., Verlooa
D. and Koenen F., (2003) Risk analysis of the spread of
classical swine fever virus through ‘neighbourhood infecti-
ons’ for different regions in Belgium Preventive Veterinary
Medicine 60, Issue 1, 27-36.
• ROSE N., MADEC F. (2002). Occurrence of respiratory
disease outbreaks in fattening pigs: Relation with the fea-
tures of a densely and a sparsely populated pig area in
France. Veterinary Research 33, 179-190.
• STRAW B. E., ZIMMERMAN J. J., D’ALLAIRE S., TAY-
LOR D. J. (2006), Diseases of Swine. 9th edition Black-
well Publishing Ltd., Oxford, UK
• VANCOILLIE, G. (2004), Veiligheid en gezondheid in de
Belgische varkenssector, Prevent Agri vorming ILVO een-
heid dier, 2004.
93
Adenda
n
ugen wasse
procedure ze
1. wassen van
de zeugen
bedrijfsbehandelpl an
vóór ze naar
UBN: .........................................................................................................
Was de zeugen
cht worden:
het kraamhok gebra
Naam: .........................................................................................................

48-uursregel
rgende

verklaring
Gebruik een huidverzo
zeugenshampoo
ng (zie label)
Gebruik de juiste verdunni
Zeugen
Schuim de zeugen in
schuimlans
met behulp van een
s op het label
handelingen
Inwerktijd volgens instructie
(meestal ong. 5 min.) Reden ja / nee middel / wijze tijdstip
voorkeur met lauw water
vervoermiddel
Spoel de zeugen bij
kenteken van

Ontwormen

houd een veilige afstand

Verlaag de druk en Ontschurften
een hogedruk lans gebruikt
ister

wanneer je hiervoor
Wassen

kra amhok
gen naar het
2. Breng de zeu

standaard vaccinaties / entingen

bezoekersreg

bezoek
reden

Reden
ister

ja / nee middel tijdstip hoeveelheid / zeug

Vlekziekte
bezoekersreg

Parvo

E coli

PRRS
gegevens
contact-

Influenza / griep

gen
g van de zeu
3. Behandelin
zijn
zodra de zeugen droog
Start de behandeling
curatief diergeneesmiddelen gebruik
van
rgend middel op basis
Gebruik een huidverzo
Reden
iodium middel hoeveelheid / zeug
op de huid
ikb wachttijd
gebruiksklare oplossing
Spray de/ uierontsteking
naam

Baarmoeder-

aan de uier en de vulva

PROTEJEAZA siguranţa hranei prin PROTECŢIA

Longaandoening
Schenk vooral aandacht
Kreupel na
ling dagelijks tot 2 dagen
Herhaal deze behande
hetNiet eten
werpen

stocurilor vii
datum

2, 8900 Ieper •
Waterpoortstraat
57 21 78 79
57 21 78 77 • F +32(0)
Belgium • T +32(0)
• www.cidlines
.com
info@cidlines.com
Datoritǎ globalizǎrii producţiei intensive de animale,pe de o parte şi a creşterii atenţiei asupra siguranţei
Waterpoortstraat 2, 8900 Ieper • Belgium • T +32(0)57 21 78
info@cidlines.com • www.cidlines.com
77 • F +32(0)57 21 78 79
hranei pe cealaltǎ parte, din ce în ce mai multe cerinţe severe sunt impuse producţiei alimentare
Waterpoortstraat
2, 8900 Ieper •
şi preparǎrii industriale a hranei. În industria alimentarǎ, mǎsurile stricte de igienǎ au fost aplicate din anii
Belgium • T +32(0)
când s-au introdus HACCP. Cum producţia hranei începe cu fermele şi de aici provine hrana, tot aici se cer
info@cidlines.com 57 21 78 77 • F +32(0)
• www.cidlines 57 21 78 79
.com

implementate principiile HACCP.

Datoritǎ concentraţiei crescute a animalelor în ferme şi creşterii cerinţelor de productivitate a animalelor,
presiunea riscului infecţios a crescut exponenţial.
Multe studii , screeninguri de specialitate bazate pe experienţǎ au dovedit clar cǎ sǎnǎtatea preventivǎ este
mult mai economicǎ decât îngrijirile curative ale sǎnǎtǎţii.

Visiteazǎ pagina noastrǎ web

În scopul de a da o soluţie ambelor cerinţe, CID LINES a dezvoltat BIOPROTEXION BOX, un program ce
asigurare a siguranţei hranei în ferma proprie şi de a-ţi creşte şi beneficiile.

www.cidlines.com/pigs pentru
a vedea întreaga adendǎ Waterpoortstraat 2 - 8900 Ieper (Belgium)
Telefoon: +32(0)57 21 78 77 • Fax: +32(0)57 21 78 79
E-mail: info@cidlines.com • Internet: www.cidlines.com
Note