Lab 3 Funcţii preparatoare utilizate în programarea

maşinilor-unelte cu comandă numerică

Funcţia G00

Funcţia: avans rapid

Se pot realiza mişcările de deplasare rapidă pentru poziţionarea rapidă a sculei,
pentru rotirea în jurul piesei sau pentru atingerea punctului de schimbare a sculei.

Această funcţie nu este potrivită pentru prelucrarea piesei!

Secvenţa
Mişcarea sculei programată cu G00 ete executată cu cea mai mare viteză posibilă
(deplasare rapidă). Viteza de deplasare rapidă este definită separat pentru fiecare axă, în
datele maşinii.
Dacă mişcarea de deplasare rapidă este determinat de axa care cere cel mai mult
timp pentru propria porţiune de drum.

figura1.9.

G00- este utilizată pentru atingerea poziţiilor de start sau a punctelor de schimbare
a sculei, etc.
Funcţia G01

Funcţia: interpolare liniară

 Cu G01, se realizează deplasarea de-a lungul liniilor drepte care sunt paralele cu
axa, înclinate sau orientate în spaţiu.Interpolarea liniară permite prelucrarea suprafeţelor
3D, canalelor, etc.

figura 1.10.

Secvenţa:
Scula se deplasează cu viteza de avans F de-a lungul unei linii dreptede la punctul
de pornire curent la punctul de destinaţie programat.
Piesa este prelucrată de-a lungul acestei triectorii. Se poate introduce punctul de
destinaţie în coordonate polare sau carteziene.

Note suplimentare:
Viteza arborelui S şi şi direcţia de rotaţie a arborelui M3/M4 trebuie să fie
specificate pentru prelucrare.
Funcţia G02, G03

G02- deplasare pe o traiectorie circulară în sensul acelor de ceasornic;

G03- deplasare pe o traiectorie circulară în sens invers acelor de ceasornic.

Funcţia: interpolare circulară

Interpolarea circulară permite prelucrarea cercurilor complete sau a arcelor de cerc.
 figura 1.11

Secvenţa:
În general este recomandabil să se specifice planul de lucru. Se pot însă prelucra
cercuri şi în afara planului de lucru specificat .

figura 1.12.

Programarea cercului cu centru şi punct de destinaţie:

Mişcarea circulară este descrisă de:
destinaţia în coordonate carteziene X, Y, Z;
centrul cercului la adresele I, J, K.
Identificatorii au următoarele semnificaţii:
I: coordonata centrului cercului în direcţia X;
J: coordonata centrului cercului în direcţia Y;
K: coordonata centrului cercului în direcţia Z.
 figura 1.13.

Funcţia G17-G19

Funcţia: setarea planului de lucru

Specificarea planului de lucru în care conturul urmează să fie prelucrat defineşte
următoarele funcţii:
planul pentru compensarea razei sculei;
direcţia de avans pentru compensarea lungimii în funcţie de tipul sculei;
planul de interpolare circulară.
 figura 1.14.

Secvenţa:
Este recomandabil să se definească planul de lucru la începutul programului. Planul
de lucru trebuie să fie specificat când este apelată compensarea de traiectorie cu raza de
aşchiere G41/G42 astfel încât echipamentul să poată corecta lungimea şi raza sculei. G17
este indicat întotdeauna în setarea de bază.

Funcţia G25, G26

Funcţia: limitarea domeniului programabil de lucru

G25/G26 limitează domeniul de lucruîn care scula urmează să se deplaseze în toate
axele canalului.
Aceasta permite stabilirea zonelor de protecţie în domeniul de lucru, zone care sunt
în afara limitei de deplasare a sculei.
 figura 1.15.

Secvenţa
Puncte de referinţă a sculei:
Când corecţia de sculă este activă, punctul de referinţă este vârful scule , astfel este
punctul de referinţă al portsculei. Aceste valori sunt active imediat şi nu se pierd cu
RESET şi când echipamentul este pornit din nou. Raza sculei poate fi modificată în
datele maşinii specifice canalului.

figura 1.16.

Note suplimentare:
G25,G26 pot fi de asemenea utilizate pentru a programa limitele vitezelor de
rotaţie la adresa S.
 Funcţia G33

Funcţia: filetare cu pas constant

Următoarele tipuri de filete pot fi prelucrate cu G33: filete cilindrice, conice sau
pane, simple sau multiple, pe stânga sau pe dreapta.
Echipamentul necesar: viteza de rotaţie controlată cu sistem de măsură a poziţiei.

figura 1.17.

Secvenţa
Principiul de operare:
Echipamentul controlează viteza de avans din viteza programată a arborelui şi
pasul filetului. Scula parcurge lungimea filetului în direcţia longitudinală şi/sau frontală
la această viteză de avans. Viteza de avans F nu este luată în considerare pentru G33,
limitarea la viteza maximă a axei (deplsare rapidă) este urmărită de echipament.

figura 1.18.

Filet cilindric
Filetul cilindric este definit de lungimea filetului şi pasul său.
 Lungimea filetului este introdusă în coordonate absolute sau relative cu una dintre
coordonatele carteziene X, Y sauZ. Direcţia Zeste folosită în mod preferenţial pe
strunguri. Pasul filetului este introdus la adresele I, J, K, pe strung preferenţial fiind K.

fiura 1.19.

Filet plan:
Filetul plan este descris de:
diametrul filetului, de peferat pe direcţia X;
pasul filetului, de preferat cu adresa I.
În rest procedura este la fel ca la filetele cilindrice.
 figura 1.20.

Filetul conic:
Filetul conic este descris de punctul final în direcţie longitudinală şi frontală
(contur conic)
şi pasul filetului. Conturul conic este introdus în coordonate carteziene X, Y, Z, în
coordonate absolute sau relative - de preferinţă în direcţia X şi Z la prelucrarea pe strung.
Pasul filetului este introdus la adresele I, J, K.

figura 1.21.

Funcţia G40, G41, G42

Funcţia: corecţia de rază a sculei

G40 – dezactivarea compensării razei sculei
G41 – activarea compensării razei sculei; scula operează în direcţia de prelucrare
pe stânga conturului.
G42 - activarea compensării razei sculei; scula operează în direcţia de prelucrare pe
dreapta conturului.
Când compensarea razei sculei este activă, echipamentul calculează automat
traiectoriile echidistante ale sculei pentru diferite scule.
 figura 1.22.

Secvenţa
Echipamentul cere următoarele informaţii pentru a calcula traiectoriile sculei:
numărul sculei T;
direcţia de prelucrare G41, G42;

figura 1.23.

planul de lucru G17-G19.

 figura 1.24.

Note suplimentare:
Pe maşinile cu 2 axe compensarea razei sculei, este poibilă numai în planuri reale,
în general cu G18.
Funcţia G54, G55

Funcţia: deplasări de origine

Deplasarea prestabilită a originii raportează originea piesei pe toate axele la originea
sistemului de coordonate de bază.
Astfel este posibil să se apeleze în program punctele de origine decalate pentru
dispozitive de prindere, cu o funcţie G.
 figura 1.25.

Secvenţa
Stabilirea valorii deplasării:
Pe panoul de comandă sau pe interfaţa universală, se introduc următoarele valori în
tabelul deplasărilor de origine ale echipamentului.
Coordonatele de deplasare;
Unghiul de rotire al piesei;
Factorii de scalare dacă este necesr.

figura 1.26.

Note suplimentare:
 În programul NC, deplsarea originii se realizează de la sistemul de coordonate al
maşinii-unelte la sistemul de coordonate al piesei prin executarea comenzilor G54-G57.
Funcţia G64

Funcţia: modulul de conturare

În modulul de conturare, conturul pe cât posibil este prelucrat cu avans constant,
fără tăiere liberă. Rezultatul este o rotunjire a colţurilor fără muchii ascuţite prin
prelucrări scurte.
Avansul uniform creează deasemenea condiţii mai bune de aşchiere şi aceasta
implică o mai bună calitate a suprafeţei.

figura 1.27.

Secvenţa
În modulul de conturare, scula parcurge tangenţial tranziţiile pe contur cu un avans
pe cât posibil constant (fără încetinire la marginile frazei). Când este schimbată direcţia
de mişcare, punctele de schimbare a conturului sunt netezite.Funcţia lucrează cu comanda
anticiptă a vitezei.
 figura 1.28.

Funcţia G70/G71

Funcţia: unităţi de măsură metrice/în inch

În funcţie de dimensiunile desenului de execuţie, se poate programageometria
piesei alternativ în sistem ,etric sau în inch.

Secvenţa
Se pot da instrucţiuni echipamentului pentru a transforma următoarele dimensiuni
geometrice (cu aproximaţiile necesare) în sistemul de unităţi care nu a fost selectat,
putând fi apoi introduse direct.
Date poziţionale X, Y, Z;
Date intermediare I, J, K;
Pasul filetului.

Toţi ceilalţi parametrii ca vitezele de avans, corecţiile sculei sau deplasările

originii sunt interpretaţi în sistemul de unităţi de măsură definit de datele maşinii.
Funcţia G74

Funcţia: luarea punctului de referinţă

 Când maşin a fost pornită toate axele trebuie să se deplaseze în punctele lor de
referinţă. Numai atunci pot fi programate mişcările de deplasare. Punctul de referinţă
poate fi atins în programul NC cu G74.

Secvenţa
Viteza cu care are loc deplasarea axelor este definită în datele maşinii şi nu poate fi
programată. Echipamentul detectează automat sensul de deplasare.

Funcţia G75

Funcţia: atingerea punctului fix

G75 poate fi folosit pentru a atinge puncte fixe, ca puncte de schimbare a sculei,
puncte de încărcare, puncte de schimbare a paletelor.
Poziţiile punctelor individuale sunt specificate în sistemul de coordonate al maşinii
şi stocateîn parametrii maşinii. Se pot atinge aceste poziţii din orice program NC,
independent de scula curentă sau poziţia piesei.

Secvenţa
Atingerea punctului fix este descrisă de un punct fix şi axele ce trebuie
parcursespre punctul fix.
Funcţia G90/G91

Funcţia: coordonate absolute/relative

Comenzile G90/G91 sunt utilizate pentru definirea sistemului de descriere a
traiectoriei spre poziţiile prescrise.

figura 1.29.
 Secvenţa

Coordonate absolute G90:

Dimensiunile se referă la originea sistemului de coordonate active. Se programează
punctul la care scula urmează să se deplaseze, de exemplu sistemul de coordonate al
piesei.
Coordonate relative G91:
Dimensiunile se raportează la ultimul punct atins. Se programează cât de departe
trebuie să se deplaseze scula.
Funcţia G96, G97

Funcţia: viteză de aşchiere constantă

Când G96 este activă, viteza arborelui – depinzând de diametrul respectiv al piesei
este modificată automatpentru ca viteza de aşchiere S în mm/s să rămânăconstantă la
vârful sculei.

figura 1.30.
 Secvenţa
Domeniul vitezei de aşchiere poate fi 0.1 rot/min... 9999 9999.9 rot/min.

Exercitii: Sa se scrie folosind adrese preparatorii programe care descriu diferite

traiectorii