Cuprins APARATUL VIZUAL ~ 21 VEDERE DE ANSAMBLU - 21 7 METODE DE EXAMEN (Conf. dr. Doina Luminija Tacorian) — 25 Examenul metodic al aparatului vizual - 25 Interogatoriul — 26 Examenul general al bolnayului ~ 29 Examenul ocular —30 Tehnici de examinare — 31 ‘Luminatul lateral - 31 Biomicroscopia ~ 32 Gonioscopia ~ 36 Gonioscopia cu depresiune cornean’ — 39 Examenul mediilor oculare ~ 41 Oftalmoscopia — 43 Biomicroscopia fundului de ochi ~ 49 2 REFRACTIA OCULARA (Prof. Dr. Rodica Pop) - 53 Nofiuni de optica - 53 Refractia~ $5 Lentilele —57 Defectele sistemelor optice ~62 Detertninarea valorii dioptrice a unei lentile — 64 Ochiul ca aparat optic — 66 Refractia oculara in repaus acomodativ. Refractia, statica ~ 67 Refractia dinamic3. Acomodafia — 69 Tulburtrile fiziologice ale acomodatiei ~ 72 Presbiopia - 72 Tulburarile patologice ale acomodatiei - 72 Astenopia acomodativa — 72 Paralizia acomodativa ~ 73 Spasmul acomodatiei - 74 Ametropii - 74 Ametropiile sferice - 75 Ametropiile asferice ~astigmice. Astigma- tismul — 81 Anizometropia — 86 Anizeiconia ~ 86 Metode de examinare a refractiei oculare ~ 87 Metoda subiectiva — 87 Metodele obiective ~ 90 Schiascopia ~91 Oftalmoscopia ~ 91 Astigmometria -91 Refractometria — 92 Autorefractometria computerizat& — 93 Dioptronul ~ 93 Preserierea de ochelari — 93 Prescrierea lentilelor de contact — 95 Prescrierea lentilelor prismatice — 96 Lentilele de contact 97 Examemul pacientului in vederea prescrierii lentilelor de contact — 101 Corectia chirurgicali a ametropiilor — 104 Chirurgia miopiei ~ 104 Chirurgia hipermetropiei ~ 106 Corectia chirurgicala a astigmatismului ~ 107 Metode actiondnd asupra segmentului anterior al ochiului — 108 3 EXAMENUL FUNCTIONAL AL APARATULUI VIZUAL (Asistent Carmen Mocanu) ~ 109 Acuitatea vizuali ~ 109 Factorii care influenfeaz acuitatea vizuald ~ 111 Factorii independenti de subiect (obiectivi) — 111 Factorii care jin de receptor ~ 113 Factorii dependenfi de subiectul examinat ~ 115Misurarea acuitStii vizuale ~ 116 Acuitatea vizual subiectiva - 116 Misurarea acuitatii vizuale statice morfoscopice de departe - 116 Misurarea acuititii morfoscopice de aproape — 16 Misurarea acuititii vizuale angulare statice — 116 Misurarea acuititii vizuale dinamice — 117 Masurarea acuititii vizuale stereoscopice — 117 Masurarea acuitatii vizuale obiective - 117 ‘CAmpul vizual, Fiziologia retinei periferice - 118 Date anatomofiziologice — 118 Retinotopia — 120 Factorii care influenteaz8 cimpul vizual - 122 Factorii care depind de stimul - 122 Factorii care depinde de subiectul examinat - 124 Examinarea cémpului vizual — 125 Campimetria - 125 Angioscotometria - 126 ‘Schiascotometria ~ 126 Perimetre ~ 126 Perimetria cinetic& - 127 Perimetria static’ ~ 128 Deficitele cdmputui vizual - 132 Strémtor&ri concentrice — 132 Amputiri izopterice - 132 Scotoame ~ 133 Dizarmonii fotometrice ~ 133 Senzatia luminoasd. Adaptarea vizuald - 134 Etapa de fotoreceptie — 134 Fotochimia vederii - 135 Etapa postreceptoare ~ 137 Sensibilitatea retiniand — prag si diferen- fials — 138 Adaptarea la lumind gi la intuneric ~ 138 Adaptarea retinian’ la obscuritate — 138 Patologia senzatiei luminoase — 142 Hesperanopii in patologia general — 142 Hesperanopii in patologia oculara - 142 Senzafia cromatick — 143 Caracteristicile culorilor spectrale — 143 Legile amestecului culorilor ~ 144 Elemente care influenjeazi vederea culorilor - 145 Variatii care tin de stimul ~ 145 Variatii care fin de subiect - 147 Mecanismul percepfiei cromatice ~ 147 Metode de examinare ~ 150 Probele de denumire ~ 150 Probe de asortare si clasificare — 150 ‘Teste de confuzie sau discriminare — 153 Procedee de egalizare ~ anomaloscoape - 153 Patologia senzatiei cromatice ~ 154 Deficite congenitale ale vederii culorilor - 154 Deficite cdstigate ale vederii culorilor ~ 156 Cromatopsii ~ 156 Deficienfe cromatice de cauzi corticala - 157 Examene complementare - 157 Angiofluorografia ~ 157 Elemente semiologice ~ 159 Fluorofotometria oculara - 161 Fluorofotometria segmentului anterior ~ 161 Fluorofotometria segmentului posterior ~ 161 Explorarea radiologic& — 162 Radiografia standard - 163 Tomografia — 165 Tomodensitometria - 165 Arteriografia si flebografia orbitard — 166 Ecografia oculard ~ 167 4 PLEOAPE (Conf. de. Cristina Vididupiu) — 171 Embriologie - 171 Anatomia pleoapelor — 171 Fiziologia pleoapelor ~ 175 Afectiuni congenitale ale pleoapelor - 178 Anomalii ale morfologiei pleoapelor — 178 Anomalii ale deschiderii palpebrale — 178 Anomalii ale marginilor libere - 180 Anomalii ale cililor - 180 Anomalii ale tegumentelor pleoapelor - 181 Anomalii de motilitate ale pleoapelor — 181 ‘Traumatismele palpebrale— 182 Echimozele si hematoamele palpebrale — 183Emfizemul palpebral - 184 Ptoza postcontuziva a pleoapei superioare — 184 Plagile palpebrale ~ 184 ‘Tratamentul plicilor palpebrale — 185 Inflamatiile si infectiile pleoapelor — 187 Eczema pleoapelor ~ 187 Infectiile acute ale pleoapelor - 189 Erizipelul - 189 ‘Antraxul (pustula maligna) - 190 Supuraiile palpebrale — 190 Infecfiile acute virale - 190 Herpesul palpebral — 190 Zona zoster oftalmic’ ~ 191 Vaceina - 192 Moluscum contagiosum ~ 192 Infectiile cronice ale pleoapelor - 193 Sifilisul palpebral ~ 193 Tuberculoza palpebrala — 193 Lepra~ 194 Infectii ale glandelor palpebrale si ale marginilor libere - 194 Blefaritele — 194 Orgeletul (hordeolum) — 196 Salazionul — 197 Meibomitele gi tarsitele - 198 ‘Tumorile pleoapelor - 199 Chisturile pleoapei — 199 ‘Tumorile pleoapelor - 200 ‘Tumori epiteliale benigne — 200 Stiri precanceroase - 201 ‘Tumor epitetiale maligne - 202 Tumorife melanice benigne — 205 Melanomul malign palpebral - 206 Tulburdri de staticd $i dinamic& palpe- bral ~ 210 Tulburiri de statict - 210 Entropionul! - 210 Ectropionul — 211 Tulburiri de motilitate — 212 Ptoza pleoapei superioare - 212 Sindromul de retractie a pleoapelor - 214 Lagoftalmia paralitica ~ 215 Belfarospasmul ~ 216 5 APARATUL LACRIMAL (Prof. dr. Doina Pop De Popa) - 218 Embriologie— 218 Anatomie - 219 Glanda lacrimal - 219 Caile lacrimale - 222 Fiziologie - 223, Examenut clinie al suprafetei corneoconjunetivale - 228 Patologia secrefiei lacrimale — 230 L&crimarea, Hipersecrefia lacrimal sau epifora - 230 : Diminuarea secrefiei lacrimale. Ochiul uscat - 231 Ochiul uscat congenital ~ 232 Sindromul Riley-Day (disautonomia conge- nitala) - 232 Displazia ectodermick anhidrotica - 232 Sindromu! Gougerot-Sjégren ~ 232 Keratoconjunctivita filamentoasd — 233 Anomalii congenitale - 233 Glande supranumerare — 233 Alacrimia - 234 Chisturi congenitale - 234 Fistule congenitale - 234 Afectiuni inflamatorii— 234 Dacrioadenita acuta - 234 Dacrioadenita cronic& ~ 235 Hipertrofia bilateral a glandelor lacri- male 236 Tumorile glandei lacrimale — 237 Tumori benigne - 237 Tumorile mixte ale glandei lacrimale - 238 Tumori maligne - 239 Cilindromul - 239 Epitelioamele - 240 ‘Tumori limfoide maligne - 240 Afecfiuni ale cdilor lacrimale - 240 Anomalii congenitale ale sistemului ex- eretor — 240 ‘Afectiuni inflamatorii ale c&ilor lacrimale - 242 Canaliculite - 242 Dacriocistita - 243 ‘Mucocelul sacului lacrimal ~ 244Dacriocistita acuta si flegmonul sacului lacrimal - 245 Pericistita supurat’ — 246 Dacrioscistite specifice - 246 Tumorile sacului lacrimal — 247 Tumori benigne - 247 ‘Tumori maligne - 247 6. CONIUNCTIVITA (Prof. de. Stefania Craigoiu, lector Liliana Voinea) ~ 248 Embriologie - 248 Anatomie si histologie — 248 Anatomie macroscopic’ — 248 Histologia conjunctivei — 251 Vascularizafia conjunctive’ ~ 252 Inervatia conjunctivei ~ 252 Fiziologia conjunetivei ~ 253 Semiologia bolilor conjunctivei - 253 Modificari de culoare ~ 254 Modificari de suprafafa (de relief) ~ 255 Modificdri de secretie — 255 Metode de examinare a conjunetivel - 256 Examenul cu ochiul liber ~ 256 Luminatul focal sau lateral — 257 Examenul cu fluorescein’ — 257 Examenul biomicroscopic ~ 257 Examenul secrefiei gi raclajului conjune tival - 257 Biopsia conjunctival — 257 Malformatiiloe congenitale ale conjunc- tivei - 258 Limfedemul conjunctival congenital - 258 Epitarsul sau sorful conjunctival ~ 258 Tumori disgenetice — 258 Dermoidul limbului ~ 258 Dermolipomul ~ 258 Melanomul benign al conjunctivei ~ 258 Angiomul conjunctival congenital — 259 Cistinoza - 259 Osteomu! si condromul conjunctivei ~ 259 ‘Traumatismele si arsurile conjunctivei ~ 259 Echimoza conjunctivals traumatica — 259 Emfizemul conjuntival - 259 Plagile conjunctivale ~ 260 Corpii straini conjunctivali — 260 Arsurile conjunctivei — 260 10 Patologia inflamatorie — 262 Clasificarea conjunctivelor — 263 Conjunctivite bacteriene ~ 265 Conjunetivita catarala acuta - 265 Conjunctivita catarala acutd cu bacil Weeks ~ 265 Conjunctivita catarala subacut& (angulara) ~ 266 Conjunctivita catarala cronic& - 267 Conjunctivitele purulente - 267 Conjunctivita pseudomembranoasi gi ‘membranoasi ~ 268 Tipuri rare de conjunetivite bacteriene — 269 Conjunctivite determinate de chlamydii - 271 ‘Trahomul - 272 Conjunctivita cu incluzii a nou-nascutului ~ 274 Conjunctivita folicular’ acutd infectioas’ — 274 Conjnuctivita mucopurulent’ subacuts cu adenopatie preauriculara — 275 Conjunctivite virale ~ 275 Conjunctivite determinate de adenovirusuri - 276 Conjunctivite determinate de herpes virus - 280 Conjunetivite determinate de alte entititi virale - 281 Diagnosticul conjunctivitelor virale — 284 Tratamentul conjunctivitelor virale ~ 286 Conjunctivite determinate de fungi - 291 Conjunctivite determinate de paraziti - 291 Filarioza — 291 Miaza - 292 Conjunctivite alergice ~ 292 Conjunctivita primavaratica - 293 Conjunctivita de contact - 293 Conjunctivite multifactoriale - 294 Conjunctivita lemnoas& - 294 Sindromu! oculo-glandular Parinaud — 295 Pemfigusul conjunctivei - 295 Eritemmul polimorf - 296 Conjunctivite provocate de agenfi iritanti - 296 Conjunctivite provocate de substante chimice ~ 296 Conjunctivite provocate de substante animale - 297 Conjunctivite provocate de substante vegetale ~ 297 Conjunctivite provocate de agenti fizici - 297 Bolile degenerative ale conjunctivei — 297Pinguecula ~ 298 Concrefiuni catcare conjunctivale ~ 298 Prerigionul ~ 298 Xeroza conjunctivei — 299 Tumorile conjunetivei - 300 Leziunile precanceroase - 301 Tumorile maligne ale conjunctivei ~ 302 2. CORNEEA (Prof. dr. Florica Ignat) ~ 304 Embriologie ~ 304 Anatomie macroscopicd, microscopicd si molecular ~ 305 Fiziologie — 312 Funcfiile corneei - 313 Semiologie - 316 Semne funcfionale ~ 316 Semne obiective — 316 Metode de examinare — 321 ‘Anomalii congenitale ~ 322 Anomalii de forma si dimensiuni ~ 322 Anomalii de structurd ~ 324 Afectiuni traumatice ~ 327 Corpi stritini corneeni — 329 Arsurile corneei - 330 Afectiuni inflamatorii— 332 Keratitele din herpesul simplex — 333 Zona zoster oftalmic’ ~ 337 Manifestiri comeene in bolile eruptive ale copilului gi alte keratite virale — 338 Keratitele punctate superficiale - 340 Ulcere corneene bacteriene ~ 341 Principii de tratament in ulcerele comeene bacteriene — 344 Keratitele fungice ~ 344 Keratite parenchimatoase supurate ~ 345 Uleerele comeene marginale ~ 346 Keratitele interstifiale — 346 Manifestiri comeene in boli generale - 349 Keratopatia neurotroficé (neuroparalitics) si prin inocluzie palpebrala - 350 Keratite prin deficienfe vitaminice ~ 352 Sindromul inflamator de respingere a transplantului de come ~ 353 Degenerescentele corneei ~ 353 Modificari de invotutie — 353 Degenerescente prin depuneri anormale — 354 Distrofiile corneei - 358 Distrofii comeene anterioare - 359 Distrofii ale stromei - 361 Distrofii comee posterioare — 363 Distrofii corneene ectatice ~ 365 Distrofii comeene de acumulare (tezauris- moze) — 367 Tumorile corneei - 370 Tumori corneene cu punct de plecare epitelial - 370 8. SCLERA (Asistent dr. Mirela Preda) — 373 Embriologie —373 ‘Anatomie - 374 Histologie - 376 Fiziologie - 378 Semiologie — 379 Modific&ri de culoare ~ 379 Modifictri de forma - 380 Patologie — 380 Afectiuni congenitale ~ 380 Afectiuni legate de grosimea sclerei ~ 380 Afectiuni legate de culoarea sclerei ~ 380 Afectiuni traumatice - 383 Afectiuni inflamatorii - 383 Scleritele supurate ~ 384 Scleritele granulomatoase ~ 385 Afectiuni degenerative — 389 Scleromalaciile - 389 Anomalii legate de grosimea sclerei - 390 Anomalii legate de culoarea sclerei - 391 Afectiuni tumorale ~ 393 ‘Tumorile primitive — 393 Tumori secundare ~ 394 9. UVEEA (Prof. dr. P. Cernea) ~ 395 Generalitati — 395 Trisul — 395 Corpul ciliar — 399 Metode de examinare - 402 Semiologie — 402 Afectiuni congenitale — 404 Afectiuni traumatice - 405 iContuzii - 405 Plagi penetrante - 406 Afectiuni inflamatorii ale irisului si ale corpului ciliar ~ 406 Afectiuni degenerative — 419 Tumorile irisului gi ale corpului citiar — 420 Tumori benigne — 420 Tumori maligne — 422 Coroida - 423 Semiologie ~ 425 Afectiuni congenitale - 426 Afectiuni traumatice ~ 427 Afectiuni inflamatorit — 427 Coroidite supurative ~ 428 Coroidite exsudative - 430 Oftalmia simpatica — 439 Boala Behget ~ 442 Boala Vogt-Koyanagy-Harada ~ 444 Retinocoroidopatia birdshot — 445 Afectiuni degenerative — 446 Tumorile coroidei - 448 Tumori benigne — 448, Tumori maligne ~ 448 10. PUPILA (Conf. Anna Csiszar) - 451 Metode de examinare ~ 454 Cercetarea pupilei dinamice. Reflexe pupilare ~ 455 Farmacologie - 456 Semiologie - 457 Reflexe care produc mioz& ~ 457 Reflexe care produc midriaza — 457 Anomalii congenitale - 460 Afectiuni cipitate - 461 Tulburiri pupilare statice — 461 Midriaza unilaterala — 461 Mioza unilaterala, — 462 Tulburiri pupilare statice bilaterale ~ 462 Midriaza bilateral ~ 462 Mioza bilateral ~ 463 Tulburari pupilare dinamice — 463 Tulburari ale reflexutui fotomotor - 463 Pupila tonic& Adie ~ 464 2 Tulburiri pupilare rare ~ 466 Tulburéri pupilare periodice ~ 467 Ml. CRISTALINUL (Prof. Liana Sireteanu) ~ 468 Morfologia general si raporturile cristalinului - 468 Histologie ~ ultrastructuré — 472 Compozifia si proprietifile biochimice ale cristalinului — 479 Fiziologie — 479 ile proprietifile cristalinului cu varsta ~ 481 Metode de examinare - 482 Afecfiuni congenitale — 483 Anomalii de forma si pozitie — 483 Anomalii de transparenf8. Cataracta congenital — 484 Patologia cristalinului ~ 492 Semiologia cataractei ~ 492 Cataracta senilai ~ 496 Cataracte patologice — 507 Cataracte iatrogene ~ $11 Cataracte complicate - 512 Cataracte traumatice - 515 Cataracte prin agengi fizici -'517 Cataracte secundare - 519 Anomaliile de pozitie ale cristalinului - 520 Semiologia subluxatiilor si luxatiilor cristatinului - 520 Ectopii cristaliniene fri anomalii generale asociate — 523 Ectopii cristaliniene asociate cu anomalii generale — 523 Anomalii de pozitie posttraumatice ~ 526 Anomalii de pozitie ale cristalinulwi, secundare unor boli oculare ~ 528 2. GLAUCOMUL (Prof. dr. M. Calugdru, prof. dr. D. Chisdilija) — $29 Patogenia tensiunii oculare ~ 529 Glaucomul congenital (Prof. dr. M. Célugdru) ~ 542 Glaucomul congenital primat, precoce - 542 Glaucomul congenital primitiv tardiv ~ $48Glaucomul congenital asociat cu afectiuni oculare - 550 Glaucomul congenital asociat cu afectiuni generale. Sindroame malformative - 553 Glaucomul primitiv cu unghi deschis (Prof. dr. D. Chisdilga) — $55 Glaucomul cu tensiune normal — 584 Glaucomul primitiv cu unghiinchis (GPU - 587 Glaucomul malign — 594 Glaucomul secundar (Prof. dr. M. Calugaru) - 597 Inflamafii ale comeei gi sclerei ~ 597 Glaucomul secundar inflamatiilor uveci - 598 Glaucom secundar unor leziuni retiniene — 600 Glaucomul secundar prin afectiuni vasculare — 601 Glaucomul de natura cristalinian& — 602 Glaucomul asociat chirurgici oculare — 604 Hipertonii de origine toxicd ~ 608 Glaucomul iatrogen - 608 Glaucoame secundare prin tumorii intro- culare - 609 Glaucomul secundar prin hemopatii — 610 Glaucoame posttraumatice - 611 Glaucomul asociat cresterii presiunii venoase episterale (glaucom exogen) - 613 Hipotonia oculari — 614 Hipotonia oculara fir% complica Hipotonia complicats - 616 ~614 33. CORPUL VITROS (Prof. dr. Rodica Pop) - 617 Embriologie -— 617 Formarea vitrosului primitiv - 617 Invazia vascular’ a vitrosului primitiv de c&tre istemul hialoidian — 617 Aparitia si dezvoltarea vitrosului secundar, acelular — 617 Anatomia vitrosului - 618 Limite si raporturi - 619 Morfologia interna a vitrosului - 621 Structura — 622 Fiziologia corpului vitros - 624 Rolul vitrosului - 625 Fiziopatologia corpului vitros — 626 Aderentele localizate - 626 Lichefierea vitrosului - 627 Decolarea posterioara de vitros — 628 Decolarea posterioars de vitros cu colaps — 628 Decolarea posterioara de vitros far colaps ~ 629 Inflamasia ~ 629 Organizarea vitrosului ~ 630 Retractia vitrosului - 630 Anomalii congenitale ~ 631 Resturi ale sistemului hialoidian — 631 Punctele Mittendofr — 631 Papila Bergmeister - 631 Chisturi vitreene - 631 Persistenta arterei hailoide — 631 Persistenfa vitrosului primitiv - 631 Displazia retiniant Reese — 632 Vitreoretinopatia exsudativa dominant& ~ 632 Degenerescenfa vitreoretiniana periferic& (boala Wagner) ~ 632 Distrofia vitroretiniand Goldmann-Favre — 632 Degenerescente vitreene — 633 Degenerescenfa senil& a vitrosului — 633 Sinchisus scdnteietor (Synchysis scintillans) ~ 633 Hialoza asteroida (Sinchisis asteroid, synchisis albescens, boala Benson) ~ 634 Amiloidoza vitrean’ — 635 Degenerescenta miopici - 635 Patologia medicalA a vitrosului — 635 Hemoragiile intravitreene — 635 Hialitele ~ 638 Patologia chirurgicali a vitrosului ~ 640 Traumatismele perforante — 640 Hemoragiile postcontuzive — 641 Diatermia, crioterapia, fotocoagularea cu laser — 641 Extracfia cristalinului — 641 Aderenfe hialoidocomeene ~ 642 Decolarea posterioara de vitros cu colaps — 642 Ruptura secundard a hialoidei anterioare — 642 Pierderile de vitros ~ 643 Glaucomul ~ 643 Dezlipirea de retin — 643 Strabismul - 643 i4. RETINA (Lector dr. Doina Bardscu) - 644 Embriologie — 644 Histologie — 646 Fiziopatologie - 652 13Anatomia macroscopied a retinei — 653 Metode de examinare — 655 Examenul clinic ocular — 655 Exploritile electrofiziologice oculare - 656 Electrooculograma (EOG) - 656 Electroretinograma (ERG) ~ 659 Potential occipital evocat (PEV) ~ 664 Oftalmodinamometria ~ 666 Semiologia afecfiunilor retiniene — 669 Simptomatologia functionalé - 669 Semnele obiective ale afectiunilor retiniene — 670 Afectiuni congenitale ale retinei (Asistent univ. dr. Carmen Damian) - 675 Fibrele cu mielina — 675 Fibroplazia retrolentali — 676 Pliul falciform al retinei - 677 Chisturile retiniene i retonischizisul — 677 Afectiuni traumatice retiniene - 677 Ocluziile arteriale retiniene — 678 ‘Ocluziile venoase retiniene — 681 Bolile proprii ale vaselor retiniene — 687 Angiomatoze retiniene - 687 Maladia von Hippel-Lindau ~ 687 Hemangiomu! cavernos al retinei ~ 688 Telangiectazii retiniene — 688 Matadia Coats ~ 689 Maladia Reese (telangiectazia retiniana parafoveolara idiopaticd) ~ 689 Anevrismul cirsoid al retinei — 690 Perivascularite — 690 Perivascularite primitive - 690 Boala Eales (hemoragie recidivanta juvenila, Periflebita retiniand) ~ 690 Periflebita idiopatic’ Spitznas — 691 Perivascularitele secundare - 691 Edemul macular cistoid - 691 Retinopatia striurilor angioide - 692 Manifestiri retiniene in hipertensiunea arterial ~ 694 Retinopatia gravidic’ — 701 Retinopatia din hemopatii - 702 Retinopatia din hemoglobinoze - 703 Retinopatia din poliglobulie — 703 Retinopatia din leucemie ~ 703 Retinopatii in maladii ale plachetelor si in diateze hemoragice ~ 704 Retinopatii iatrogene — 704 Retinopatia diabetica ~ 705 14 Inflamatiile retinei (retinitele) ~ 712 Retinita endogeni purulentd (retinita supurativa acut) — 713 Retinita septica simpli Roth (retinita local subacut’) — 713 Retinita necrozanta acuta — 714 Retinite specifice ~ 714 Tuberculoza retiniand ~ 714 Sifilisul retinian ~ 714 Retinita leproasa — 714 Manifestari retiniene ale infectiei SIDA (Asistent univ. dr. Carmen Mocanu) ~ 714 Microangiopatia retiniand ~ 715 Noduli retinieni - 715 Microvasculopatia retiniana ischemic’ — 716 Vascularite retiniene - 716 Infectii retiniene sau corioretiniene — 716 Retinita necrozant& cu Cytomegalovirus ~ 716 Retinocoroidita toxoplasmic& — 717 Necroza retiniand acuta - 717 Degenerescente maculare senile (Prof, dr. Marieta Dumitrache)- 718 Sindromul primitiv de retractie a limitantei interne ~ 718 Degenerescenta pseudochistic& senila amaculei — 720 Degenerescentele microchistice secundare ale maculei— 722 Degenerescenfa coloida si decolarea epiteliutui pigmentar ~ 723 Degenerescenja areolar a maculei ~ 726 Degenerescen{e maculare ereditare ~ 728 Degenerescente ale neuroepiteliului - 728 Boala Stargardt ~ 728 Distrofia maculard juvenil dominant& — 731 Distrofia progresiva a conurilor retiniene ~ 731 Degenerescenfe ale epiteliului pigmentar — 733 Degenerescenfa viteliforma a maculei ~ 733 Edemul macular cistoid dominant ~ 735 Distrofia in refea a epiteliului pigmentar ~ 735 Degenerescenta ,in arip& de fluture™ Deutman - 735 Degenerescenfa macroreticular’ — 735 Degenerescente ale epiteliului pigmentar simembranei Bruch ~ 735 Degenerescenta coloida a maculei — 735 Degenerescente ale epiteliului pigmentar si coroidei — 737 Distrofia pseudoinflamatorie Sorsby ~ 737Degenerescente vitreoretiniene 737 Retinoschizisul juvenil legat de sex — 737 Patologia periferiei retinei (Prof. dr. Stefania Créigoiu) - 739 Leziunile degenerative ale periferiei retinei - 740 Degenerescenta in grilaj ~ 740 Degenerescenfa jivrata — 741 Degenerescenfa in fulgi de 25pada ~ 742 Aderenfele paravasculare ~ 742 Eredodegenerescentele vitreoretiniene ~ 742 Degenerescente intraretiniene — 743 Degenerescenta mitrochistica — 743 Retinochizisul degenerativ ~ 743 Degenerescentele corioretiniene ~ 744 Degenerescenja pavimentoasi — 744 Leziunile pigmentare periferice ~ 744 Retinopatia pigmentara ~ 744 Dezlipirea de retina — 747 Dezlipirea de retina primitiva (idiopatica, regmatogen) ~ 748 Dezlipirea de retin3 secundars (simpto- matica) - 756 Retinoblastomul — 758 15. ‘NERVUL OPTIC (Prof. dr. Mihai Cailugdru) — 766 Embriologie ~ 766 Anatomie ~ 768 Histologie - 770 Semiologia bolilor nervului op Patologia nervului optic — 773 Anomaliile congenitale ale nervului optic ~ 773 Coloboamele papilare — 773 Fosele colobomatoase ~ 774 Sindromul morning glory ~ 774 Disversiile papilare si conusurile conge- nitale — 775 Aplazia papilara — 776 Hipoplazia papilara - 776 Megalopapila ~ 777 Tulburari de mielinizare - 777 Membrana epipapilars — 777 Drusemul papilar — 777 Edemu! neinflamator al nervului optic (staza papilard) ~ 779 Neuropatii optice ischemice ~ 786 ‘Neuropatia optic ischemicd posterioari — 786 Neuropatia optica ischemica anterioara ~ 787 -7™7 Neuropatii optice inflamatorii gi infectioase ~ 790 Neuropatia optic& inflamatorie anterioar& (papilita) - 791 Neuropatia optic posterioard sau retro- bulbard ~ 793 Neuropatiile optice toxice - 802 Neuropatii optice toxice de cauzi exogena — 803 ‘Neuropatii optice iatrogene ~ 803 ‘Neuropatii optice toxice neiatrogene — 806 ‘Neuropatii optice toxice de origine endo- gen’ — 809 Atrofia optic - 811 Atrofia opticd simpla sau primard~ 814 Atrofia optica secundara ~ 815 Atrofia opticd vasculara sau de nutritie ~ 815 Atrofia opticd glaucomatoasd — 815 Atrofia optica postretinita — 816 Atrofia opticd postnevriticd si poststazi - 816 Traumatismele nervului optic - 817 Tumorile nervului optic - 819 Spongioblastoamele nervului optic — 819 Glioamele maligne ale nervului optic (glioblas- tomul) - 820 Meningioamele nervului optic ~ 820 Alte leziuni tumorale ~ 821 16. CAILE OPTICE INTRACRANIENE (Conf. dr. Doina Tacorian) ~ 822 Diferenfiere si dezvoltare embi Celula retinotalamica ~ 822 Celulele talamocorticale si corticale ~ 823 Date anatomice - 824 Steuctura macroscopic’ ~ 824 Structuri retinotalamice — 824 Structuri talamocorticale si corticale — 828 Somatotopia — 829 Elemente de fiziologie — 834 Etapa celulara si molecular — 835, Celula retinotalamicé - 835 Celulele talamocorticale - 838 Cellele corticale - 839 Metode de examinare— 840 Metode de studiu al celulei retinotalamice - 840 Studiul relenlui talamocortical si cortical — 841 Semiologia cdilor optice — 842 Examenul functional ~ 842 Examenul clinic ~ 853 Afectiuni pregeniculate ~ 854 logic — 822 15Patologia nervului optic intracranian - 854 Compresia nervului optic intracranian ~ 854 Leziunile nervului optic prin traumatisme craniocerebrale inchise — 855 Patologia chiasmei — 857 Procese patologice infrachiasmatice — 859 Procese patologice suprachiasmatice ~ 862 Procese patologice laterochiasmatice ~ 862 Procese patologice perichiasmatice — 863 Procese patologice intrachiasmatice — 863 Leziuni ale bandeletelor optice — 865 Afectiunile retrogeniculare — 867 Leziunile corpului geniculat ~ 868 Leziunile radiaiilor optice ~ 868 Leziunile cortexului vizual ~ 872 Cecitatea cortical ~ 874 Cecitatea psihica — 876 Cecitatea pitiatic& — 877 Sindroamele psihovizuale ~ 877 Sindroamele de deficit. Agnozii vizuale ~ 877 Sindroame de excitajie - 880 17. ORBITA (Lector dr. Cristina Nicula) — 881 Nofiuni de embriogenezit — 881 Nofiuni de anatomie - 881 Semiologia bolilor orbitare ~ 883 Diagnosticul bolilor orbitare ~ 885 Patologia orbitei — 889 Anomaliile congenitale - 889 Traumatismele orbitei - 893 Fracturile orbitei - 893 Fracturile directe ~ 894 Fracturile iradiate — 896 Plagile orbitare perforante - 896 Corpii str8ini ai orbitei - 896 Emfizemul orbitopalpebral - 897 Inflamatiile orbitei - 897 Osteoperiostitele orbitare - 898 Osteoperiostitele orbitare acute - 898 Osteoperiostitele orbitare subacute — 900 Osteoperiostitele orbitare cronice ~ 900 Inflamafiile fesutului celuloadipos orbitar — 901 Celulita orbitara — 901 Abcesul orbitar - 902 Flegmonu! orbitar - 902 Tenonita - 902 Tenonita seroasi - 903 Tenonita supurath — 903 16 Inflamagiile sistemului venos (orbitar si cavernos) ~ 903 ‘Tromboflebita venelor orbitare — 903 Tromboflebita sinusului cavernos - 904 ‘Vasculitele orbitare — 905 Boala Horton - 905 Periarterita nodoast - 905 Granulomatoza Wegener - 905 Miozitele orbitare — 905 Micozele orbitare — 906 Mucormicoza - 906 Aspergiloza — 906 Parazitozele orbitare — 906 Pseudotumorile inflamatorii ale orbitei - 907 Afectiunile vasculare ale orbitei - 908 Varicele orbitare ~ 908 Fistula carotidocavernoasi — 908 Hematomul orbitei - 910 Miopatiile orbitare ~ 910 Miozitele orbitare - 910 Miastenia gravis ~ 910 Distrofia miotonic& Steinert ~ 911 Oftalmoplegia externa (progresiva cronicd) ~ 911 Orbitopatia tiroidian’ (boala Graves) ~ 912 Tumorile orbitare - 915 Tumorile orbitare dobandite primitive - 915 Tumorile orbitare de natur& nervoasé - 915 Tumorile vasculare ~ 918 Tumorile de natura muscular — 919 Tumorile de natur’ osoasa - 920 ‘Tumorile de natur’ mezenchimala — 921 Tumorile secundare ale orbitei - 922 Tumorile orbitare de origine palpebral si de la niveful globului ocular — 922 ‘Tumorileorbitare secundare de origine sinu- sali - 924 Tumorile secundare de origine cranian& — 925 Tumorile secundare de origine la nivelul aparatului lacrimal - 925 ‘Tumorile metastatice ale orbitei - 925 18. STRABISMUL FUNCTIONAL (Conf. dr. Cristina Vidédutiu) — 926 Anatomia aparatului locomotor - 926 Orbita - 926 ‘Aparatul suspensor capsulo-ligamentar — 929 Anatomia sistemului de comanda a motili-Nucleii oculomotori - 929 Centrii nervosi supranucleari ~ 931 Centrii corticali si subcorticali — 931 Fiziologia vederii binoculare - 932 Pozitiile de repaus ale ochilor - 932 Miscdrrile oculare ~ 932 Dezvoltarea vederii binoculare — 938 ‘Acomodatia si convergenfa - 941 Tulburirile vederii binoculare si mono- culare— 942 Neutralizarea - 942 Corespondenfa retinian’ anormal ~ 943 Tulburarile vederii monoculare; ambliopia - 944 Metode de examinare ~ 946 Examemu! oftalmologic ~ 946 Examenul acuit3fii vizuale - 946 Examinarea refractiei — 947 _ Examinarea fundului de ochi - 948 Examenul ortoptic - 948 Examenul staticii oculare - 948 Evidenfierea deviatiei strabice — 949 ‘Misurarea deviafiei strabice - 949 Examenul migcarilor oculare - 950 Examinarea vergentelor - 951 Misurarea raportului Ac/A — 951 Examenul vederii binoculare — 952 Clasificarea si clinica strabismelor ~ 955 Strabismele funcionale — 955 Strabismele convergente. Esotropiile - 955 Strabismele congenitale precoce — 955 Strabismele esenfiale din mica copildrie - 957 Strabismele tardive normosenzoriale ~ 957 Strabismele acomodative — 958 Strabismele prin exces de convergenfi ~ 959 Microstrabimele ~ 959 Strabismele acute - 959 Strabismele anatomice de cauz8 orbitara — 959 Formele majore — 959! Formele minore - 960 Strabismele anatomice de cauzi muscular’ (sindroamele de retractie) - 963 Sindromul Stilling-Tiirk-Duane) ~ 963 Sindromiul Moebius - 964 Strabismus fixus - 964 Sindromul Brown (sindromul de brid& a obli- cului mare) — 964 Strabismele divergente (Exotropiile) ~ 965 Strabismele divergente congenitale ~ 965 2 ~ Ofalmotogie ced Strabismele divergente intermitente (functional sau esentiale) — 966 Strabismele divergente de cauzi acomo- dativa — 966 Strabismele divergente constante — 966 Strabismele divergente secundare ~ 966 Heteroforiile — 967 Insuficienfa de convergenta - 969 ‘Tratamentul strabismelor ~ 970 Corectia optica - 970 Tratamentul ambliopiilor ~ 971 Ocluzia - 971 Penalizarea ~ 972 Sectorizarea ~ 973 ‘Metode complementare - 974 Tratamentul ortoptic - 974 ‘Tratamentul prismatic - 975 Tratamentul cu miotice - 976 Tratamentul cu toxina botulinic& - 977 Tratamentul chirurgical - 977 Tipuri de interventii chirurgicale 978 19. PATOLOGIA APARATULUI OCULO- MOTOR (Prof. dr. P. Cernea) ~ 980 Date anatomice gi fiziologice ale muschilor extrinseci — 980 Anatomie - 980 Fiziologie ~ 982 Acfiuni izolate ale unui muschi — 983 Acfiunea sinergic& a muschilor ~ 984 Misc&ri de ansamblu ale muschilor — 985 Sistemul nervos si motilitatea oculara — 986 Paraliziile motilitéfii oculare ~ 992 Simptome ale paraliziilor oculare — 993 Diagnosticul unei paralizii oculare - 995 Diagnosticul mugchiului paralizat pe baza diplopiei - 998 Utilizarea testului Bielschowsky — 998 Cercetarea falsei proiectii cu aparatul Landolt - 999 Testul de proiectie Hess-Lancaster — 999 Examinarea cmpului de motilitate in vederea monocularé — 1001 CAmpu! de motilitatea in vederea bino- cularé — 1002 Evolufia paraliziilor oculomotorii - 1002 LaForme clinice ale paraliziilor oculare ~ 1002 Paralizii ale trunchiurilor nervoase — 1002 Paralizii fasciculare sau radiculare — 1006 Leziunea pedunculara, Hemiplegia alterna superioara ~ 1007 Leziunea protuberanjiala, Hemiplegia alterna inferioard ~ 1008 Paralizii nucleare ~ 1008 Paralizii supranucleare — 1011 Paraliziile miscailor de verticalitate (Sindromul Parinaud) - 1011 Paralizia migcarilor de lateralitate ~ 1013 Deviatia conjugala a capului si ochilor— 1014 Paralizia convergentei— 1014 Paralizia divergentei — 1018 Retractia fibroasa a muschilor ~ 1023 Paralizii de natura muscular - 1024 Nistagmusul — 1026 Nistagmusu! fiziologic — 1028 Nistagmusul patologic ~ 1029 Nistagmusu! de origine oculard — 1029 Nistagmusul in afecfiuni ale labirintului — 1031 ‘Nistagmusul in afecfiuni ale sistemului nervos central — 1031 20. TRAUMATOLOGIA SEGMENTULUI ANTE- RIOR AL OCHIULUI (Prof. dr. Carmen lordanescu) ~ 1034 Contuzia ocular ~ 1034 Traumatismele conjunctivei si ale comeei - 1034 Sindromul traumatic anterior ~ 1035 Hipema — 1035 Leziunite irisului ~ 1035 Leziunile unghiului si corputui ciliar ~ 1035 Alterdrile cristalinului — 1035 Hipertoniile posttraumatice - 1036 Sindromul traumatic posterior ~ 1036 Hemoragiile vitreene si vitreoretiniene - 1036 Rupturile coroidiene - 1036 Leziunile retiniene — 1036 Rupturile globului ocular — 1037 Pligile perforante - 1037 Corpii strini intraoculari ~ 1038 Corpii straini metalici — 1038 Corpii straini magnetici - 1038 Proiectilele intraoculare ~ 1039 Luxafiile gi avulsiile globului ~ 1040 Semnele oculare ale traumatismelor craniocerebrale — 1040 18 21. MANIFESTARI OCULARE [N AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS (Prof. dr. P. Cernea) ~ 1043 Considerat 1043 Manifestiri oculare in leziuni ale trigeme- nului— 1044 Zona oftalmicd - 1049 Manifestari oculare in leziuni ale nervului facial — 1053 Paralizia de facial - 1054 Hemispasmul facial - 1056 Blefarospasmul — 1057 Manifestari oculare in leziuni ale simpa- ticului — 1058 Sindromul Claude Bernard-Homer ~ 1059 Sindromul Fuschs - 1061 Sindromul de hiperfunctie simpaticd ~ 1061 ‘Semme oculare in traumatisme craniocere- brale — 1062 Simptome imediate si precoce — 1062 Simptome secundare si tardive ~ 1066 Sindromul subiectiv postcomotional. Encefalopatia posttraumatic& ~ 1067 ‘Tulburdri vizuale in traumatisme craniocerebrale deschise ~ 1067 ‘Tulburéri vizuale in traumatisme craniene obstetricale - 1069 Tulburari vizuale in traumatisme la dis- tangs - 1069 Tulburati vizuale in anoxemie — 1070 ‘Tulburari vizuale prin depresie atmosferica. Maladia chesonului ~ 1070 Tulburiri vizuale determinate de accele- rafii— 1070 ‘Tulburari vizuale la vibragii - 1071 Br} IGIENA $I PROFILAXIA CECITATI (Prof. dr. Carmen lordanescu) — 1072 Oftalmoconioze gi blefarcoconioze — 1073 Intoxicafii profesionale propriu-zise ~ 1073 Bolile profesionale de origine animal ~ 1074 Bolile profesionale determinate de electricitate si radiagii — 1074 Igiena ocular a muncii - 1076 Cecitatea — 1078 Cauzele orbirii— 1080 Profilaxia orbirii - 1082Asistenfa orbilor si a handicapatilor vizvali ~ 1083 Expertiza medical a capacititii de munci ‘in oftalmologie — 1084 Simulatia — 1088 Simulatia patologica — 1089 Maladii provocate (automutilafii) — 1089 Afectiuni disimulate (ascunse) — 1090 Maladii simulate (exagerate) ~ 1090 Amauroza bilateral — 1091 Amauroza si ambliopia unilateral’ — 1091 Ambliopia bilaterala - 1092 Simularea discromatopsiei — 1093 23, NOTIUNI DE IMUNOLOGIE GENERALA (Lector dr. Carmen Avramescu) — 1094 Agenfii rAspunsului imun - 1094 ‘Antigene ~ 1094 Imunoglobuline ~ 1094 Complementul ~ 1095 Celule implicate in rispunsul imun — 1096 Celule limfoide ~ 1096 Celule fagocitare ~ 1098 Plachetele — 1099 Rispunsul imun — 1099 Tipuri de rispuns imun - 1099 Raspunsul imun umoral — 1099 Raspunsul imun celular ~ 1099 Dinamica réspunsului imun — 1099 Raspunsul imun primar ~ 1099 Raspunsul imun secundar ~ 1100 Complexul major de histocompatibi- litate ~ 1100 - Mijloace de apirare Ia nivelul globului ocular ~ 1101 Mijloace de aparare nespecifica a globului ocular ~ 1101 Mijloace de aparare specific’ — 110] Derularea rispunsului imun ~ 1101 ,Privilegiul imunologic al globului ocu- Jar ACAID ~ 1103 Reglarea rdspunsului imun — 1105 Inmunopatologie oculard ~ 1106 Afectiuni virale ~ 1106 Virusul Herpes simplex — 1108 Boli determinate de chlamydii — 1115 Trahomul — 1116 Infectia $i hipersensibilitatea microbiana - 1118 Imunitatea si hipersensibilitatea stafilococica si streptococica ~ 1118 Uveite gi infectii microbiene ~ 1119 Toxoplasmoza — 1120 Histoplasmoza ocular& presupusi sau coroidita hemoragicd — 1123 Maladii oculare determinate de helminji — 1124 24. MEDICATIA IN OFTALMOLOGIE (Prof. dr. D. Chiséliga, Prof. dr, PP. Vancea, Lector, . Rusu) ~ 1126 Farmacocinetica si farmacodinamicd ocu- lara — 1126 Farmacocinetica oculara — 1126 Farmacodinamica oculara — 1128 Droguri cu acfiune pe S.N.V. (sistem nervos vegetativ) - 1129 Receptori ai sistemului nervos vegetativ ~ 1129 Joncfiunile neuroefectorii~ 1129 Interferenta drogurilor cu etapele mediatici vegetative - 1130 Droguri ce acfioneaza asupra SNV parasim- patic ~ 1130 Colinergice - 1130 Anticolinergice — 1132 Adrenergice ~ 1132 Antiadrenergice — 1134 Alte droguri cu actiune hipote fara — 1135 Tnhibitorii anhidrazei carbonice — 1135 Agenti hiperosmotiei ~ 1136 Perspective terapeutice ~ 1136 Medicafia antibacteriand — 1137 Definitie— 1137 Reguli generale de tratament cu antibio- tice - 1137 Medicatia antibacteriand in diferite entitagi clinice ~ 1138 Conjunctivitele bacteriene — 1138 Keratitele bacteriene ~ 1140 Uveitele — 1140 Endoftalmiile bacteriene ~ 1141 ‘Neuropatiile optice infectioase ~ 1141 Patologia infectioasa a anexelor globului ocular ~ 1141 Medicafia antivirald ~ 1141 Medicafia antifungicd — 1142 ocu- 19Medicafia antiparazitaré ~ 1143 Toxoplasmoza — 1143 Alte parazitoze - 1144 Antiinflamatorii steroidiene ~ 1145 ‘Mecanism de actiune ~ 1145 Caracteristicile farmacologice ale principalilor glucocorticoizi — 1145 Indicafii — 1145 Contraindicagii - 1146 Cale de administrare gi dozare - 1146 Efecte secundare - 1147 Antiinflamatorii nesteroidfene — 1147 Definifie ~ 1147 Clasificare, forme de prezentare, posologie, efecte secundare ~ 1147 Antiinflamatorii cu actiune imediati - 1147 Antiinflamatorii cu actiune lunga — 1148 Antiseptice oculare - 1149 Medicamente utilizate in imunoterapia ocular - 1149 ‘Chimioterapice antineoplazice~ 1151 Clasificare — 1151 Tumori intraoculare -— 1151 Tumori extraoculare ~ 1151 Alte indicafii terapeutice — 1151 Doze wzuale - 1151 Medicatia parieto-vasculari — 1152 ‘Vasodilatatoare $i antiischemice — 1152 Clasificare dup& mecanismul de actiune ~ 1152 Medicafia capitarotrofica - 1152 Indicayii - 1152 ‘Medicamente cu acfiune asupra hemostazei i fibrinolizei — 1153 ‘Medicafia anticoagulanta — 1153 Clasificare, prezentare, posologie ~ 1153 Indicatii — 1153 Contraindicafii ~ 1153 Antiagregante plachetare ~ 1153 Prezentare, posologie - 1153 Hemostatice - 1154 Meeicatia antitrombotica ~ 1154 Vitaminele in terapia oculard - 1155 Vitamina A - 1155 Vitamina B, ~ 1155 Vitamina B,, ~ 1155 Vitamina B, ~ 1156 Vitamina C ~ 1156 Vitamina E ~ 1156 Vitamina PP ~ 1156 Vitamina K ~ 1156 ‘Tratamentul medical al cataractei ~ 1156 Anestezia in oftalmotogie ~ 1157 Clasificare - 1157 Obiective ~ 1157 Anestezia locala - 1157 Indicagii - 1158 Anestezia regional ~ 1158 Anestezia general — 1159 ‘Substituenfi, stimulatori si lubrifiangi ai secre- fiei lacrimale ~ 1159 Substituenfi ai lacrimilor ~ 1159 Stimulator’ ai secrefiei lacrimale - 1160 Lubrifienti ai secrefiei lacrimale ~ 1160aparatul vizual Vedere de ansamblu Atparatul vizual este foarte bine constituit pentru functia vi- zuala. Lumina patrunde in ochi traversand, inainte de a atinge re- tina, mediile transparente si re- fringente formate din cornee, umoare apoasi, cristalin si vitros. Cantitatea de lumina patrunsa in ochi este reglata prin deschiderea pupilar’. Mediile transparente si refringente contribuie la conver- genta razelor luminoase la nivelul retinei. Corneea este primul diop- tru ocular care datorité trans- parentei sale absolute si puterii sale refractive are un rol funda- mental in transmiterea, refractia si reflexia luminii, contribuind prin aceasta la calitatea imaginii reti- niene. Cristalinul prezint& o struc- tura complexa, dar cu toata eterogenitatea sa constituie o re- marcabila unitate functional ce permite, prin transparenta sa, transmiterea luminii, iar prin puterea sa acomodativa focaliza- rea acesteia la nivelul retinei. in timp ce corneea, umoarea apoasi si vitrosul poseda o putere refri genta nemodificata, cristalinul i: modificé refractia dupé cum ochiul este utilizat pentru vederea de departe sau de aproape. Adap- tarea sa la acest rol este asigurata prin jocul muschiului ciliar. Acomodatia permite astfel de a proiecta o imagine clara pe retina, oricare ar fi distanta obiectului fixat. Vitrosul, fesut conjunctiv vascoelastic contine hialocite, ce- lule cu anumité specializare, alaturi de o substanfa fundamen- tal formata din fibre colagene si hia-luronat de sodiu. Uveea este membrana vasculara a ochiului al- catuita din iris, corp ciliar i co- roida. Irisul, partea cea mai ante- tioaré a uveei, este o membrana situata in plan frontal, in forma de disc perforat ce prezinta in centru un orificiu circular, pupila. Rolul fundamental al irisului este optic, realizind un diafragm cu des- chidere variabila controland inten- sitatea luminii ce pa- trunde in in- teriorul ochiului; el impiedicd lumina s& treacé prin periferia cristalinului, reducdnd astfel abe- ratia sfericd si cromatica, iar prin contractia pupilei adanceste fo- 21carul ocular cu reducerea cer- curilor de difuziune de la nivelul retinei. Corpul ciliar este segmen- tul intermediar al uveei constituit din procesele ciliare cu rol in se- crefia umorii apoase gi muschiul ciliar, cu rol in acomodatia crista- linului. Bogat vascularizat, corpul ciliar asigura troficitatea segmen- tului anterior. Coroida asigura ele- mentele nutritive pentru epiteliul pigmentar si fotoreceptorii reti- nieni. Prin bogatia patului vascu- lar si abundenta debitului sanguin are rol termic asigurand o ambi: an{a izoterma pentru desfasurarea proceselor fotochimice de la nive- hul retinei. Co-roida corecteazi valorile oftalmotonusului prin in- trarea gi iesirea unei cantitati de singe din patul sau vascular, iar prezenfa celulelor pigmentare ii confera acesteia si un rol optic de camera obscura. (fig. 1). Retina, membrana nervoasé a ochiului, este un receptor selectiv pentru radiatiile electromagnetice cuprinse intre 375 si 760 nm. Prima etapa a perceptiei lumino- ase se situeazi la nivelul fotore: ceptorilor unde existé o inter- actiune intre fotonii vehiculati de unda luminoasa si fotopigmenti Retina nu este decat o expansiune a creierului, cao antena la supra- fata corpului, Fotoreceptorii reti- nieni transforma energia electri in energie luminoasa datoriti fo- topigmentilor ce contin un recep- tor proteic. rodopsina. Imaginile de la nivelul retinei sunt transmise prin caile optice la centrul cortical al vederii. Celula retinotalamica ganglionard constituie primul neu- ron al caii vizuale. Corpul siu ce- lular este situat intre — stratul plexiform intern gsi limitanta in- ternd a retinei. Ea primeste infor- matiile prin intermediul den- dritelor si contribuie la elaborarea mesajului vizual. Prin axonul sau, celula gan- glionara transmite im- pulsuri pan la corpul geniculat lateral in talamus. Ansamblul acestor axoni constituite din punct de vedere macroscopic nervul op- tic, chisma si bandeleta optica. Din corpul geniculat lateral pleacd Fig J — Sectiune -agitala prin globul ocu- tar. F- Zonula: 2 hhiul camerulars corpul eiliar: 3 — un. camera posterioari: eamnera anteriora: 6 pupil: cristalin: 8 — corce: 9 ~ irisul: 10 time ial selerocornean: 7 — conjunctiva bute bara: 12 = retina: /3— papila: 14 teaca nervului optic: 15 — selerotica: i corpul vitros: 77 coroida: /8 macula radiatiile optice, suportul macro- scopic al celulelor talamocorti- cale. Ele ajung ta aria vizuala occipital constituind calea_vi- zuala principala. O parte dinaxonii celulelor retinotalamice se indreapti spre structurile me- zencefalice si in special la tuber- culii cvadrigemeni anteriori con- stituind calea vizuala secundara, accesorie, implicata in reflexe cu punct de plecare vizual. Globul ocular poseda proprie- tatea de a orienta axa vizuala in directia obiectului fixat prin mus- culatura extrinsecd care il roteste in jurul tui, alunecand intr-un fel de sinoviala care este capsula Te- non. Muschii sunt comandati prin nervii oculomotori. Cei doi ochi actioneaza simultan ca un singur ochi pentru a realiza vederea bino- culara si stereoscopica. Transparenta comeei, indispen- sabilé patrunderii razelor lumi- noase, este asiguraté prin mediul intern care o nutreste. Corneea este protejati impotriva agresiu- nilor externe prin motilitatea palpebral care nu las& intre ele decdt 0 fanta palpebralé a cdrei deschidere si inchidere este. in- stantanee. Corneea este aparatd si prin sensibilitatea sa proprie, fi- ind umectata in mod constant de filmul lacrimal format dintr-un strat profund mucos, intim unit cu microvilozitatile hidrofobe ale epiteliului corneean; un strat in- termediar apos si un strat superfi- cial lipidic format din esteri de colesterol, lecitin’, acizi grasi. fosfolipide. Globul ocular este inchis si protejat de cavitatea orbitara impotriva traumatismelor si agre- siunilor externe. Aceasta privire de ansamblu a aparatului vizual arata cA functia vizuala nu poate fi mentinuta nor: mala decaét prin integritatea anatomicd a tuturor elementelor sale si a jocului fiziologic al mi- jloacelor de protectie. Integritatea anatomica a globului ocular poate fi alterata prin traumatisme gi in- fectii. Orice agent patogen circu- lant poate s& se localizeze ta nivelul tractusului uveal. Retina, datorita faptului cA elementele nervoase sunt fragile, poate fi lezata prin intoxicatii sau tulburari de nutritie. O tulburare de me- tabolism poate determina opaci- fierea cristalinului gi a corneci. Leziuni ale sistemului nervos cen- tral afecteazA nervii oculomotori cu tulburari de motilitate oculara. Orice modificare anormala Ja nivelul pupilei arata o leziune a sistemului nervos vegetativ prin- tr-un focar infectios latent sau o afectiune generala. Domeniu! oftalmologiei, dup’ cum se vede, este cel al patologiei generale 23