Sunteți pe pagina 1din 13

APARATE COMPLEXE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢII

CONCENTRAŢIEI ŞI VÎSCOZITĂŢII SOLUŢIILOR

Precizia determinării densităţii soluţiilor precum şi a determinării


concentraţiei soluţiilor bicomponent , prin corelarea acesteia cu densitatea lor,
se schimbă radical în cazul în care determinarea densităţii este efectuată prin
metoda cîntăririi hidrostatice pe principiul măsurării forţei Arhimede ca o forţă
descendentă ce acţionează pe platanul unui cîntarul electronic de precizie. În
acest caz rezoluţia de citire , sensibilitatea metodei şi inclusiv precizia sînt mai
bune chiar decît în cazul determinării concentraţiei lichidelor bicomponent pe
baza indicelui de refracţie. Faptul că la ora actuală metoda refractometrică este
încă mai extinsă la determinarea concentraţiei lichidelor bicomponente decît
metoda corelării concentraţiei cu densitatea se datorează numai faptului că
măsurarea indicelui de refracţie s-a bazat de la început pe o măsurare
instrumentală, rapidă , ce se poate automatiza avansat , pe cînd măsurarea
densităţii prin metode clasice presupunea operaţii manuale laborioase şi de
durată iar măsurătorile prezentau precizie şi sensibilitate scăzută.
Aparatul complex descris în continuare permite determinarea densităţii,
concentraţiei, vîscozităţii dinamice şi a văscozităţii cinematice. Determinarea
densităţii, se bazează pe principiul hidrostatic avînd la bază măsurarea cu mare
precizie, cu ajutorul unui sistem electronic dinamometric de cîntărire, a forţei
ascensionale manifestată la scufundarea unui corp cilindric cav de volum
Vcorp în soluţia de analizat. Impiedecării manifestării forţei ascensionale a
corpului cilindric cav, prin sprijinirea rigidă a acestuia, duce la o creştere de
masă mx pentru lichidul de densitate necunoscută ρ x . Forţa ascensională
Arhimede Fax care duce la creşterea de masă pentru lichidul de densitate
necunoscută are expresia:

Fax = ρx • Vcorp • g = m x • g (1)

unde: g - acceleraţia gravitaţională

dacă operaţia se repetă identic pentru un fluid de densitate ρ cunoscută, de


exemplu apă. Forţa ascensională Arhimede Fac care duce la creşterea de masă
are în acest caz expresia :

Fac =  • Vcorp  g = m • g (2)

unde : m - reprezintă creşterea de masă pentru lichidul de densitate cunoscută

ρx mx
expresiile : d= = (3)
ρ m
dau valoarea densităţii relative d cu ajutorul căreia se calculează densitatea
lichidului necunoscut ( ρ x ) ca fiind:

ρx  d  ρ
(4)

Din relaţiile (3) şi (4) se observă că determinarea valorii densităţii unui lichid
se rezumă la efectuarea a două cîntăriri de precizie.
La baza determinării vîscozităţii dinamice cu acest aparat stă legea

Hagen-Poiseuille care stabileşte volumul de lichid scurs în unitatea de timp
V
printr-o capilară cu rază r şi lungimea l In cazul curgeri laminare a unei soluţii
omogene vîscoase :


dV π • Δp
V = dt = 8η•l • r 4 (5)

de unde rezultă expresia vîscozitatăţii dinamice  ca fiind:

π • p•t •r 4
η= (6)
8•l • V

unde : Δp - reprezintă gradientul de presiune care asigură curgerea a lichidului


prin capilară
t- timpul de scurgere (de umplere) a lichidului prin capilară
Δ V - volumul de lichid ce trece prin capilară
r- raza capilarei
l- lungimea capilarei

Din relaţia (6) se observă că determinarea vîscozităţii dinamice  se


rezumă la măsurarea timpului necesar ca un volum de lichid să traverseze
sub un gradient de presiune o capilară de un anumit diametru şi lungime prin
înmulţirea timpului de scurgere, exprimat în secunde, cu o constantă ce
conţine elementele dimensionale ale capilarei.

Avînd la dispoziţia valoarea densităţii ρ a lichidului şi a valorii vîscozităţii


dinamice  , determinate în prealabil prin metoda descrisă, este posibilă
determinarea şi a vîscozităţii cinematice ν ca fiind:
η
ν= ρ (7)
Unităţile de măsură SI pentru vîscozitatea ninamică  şi pentru vîscozitatea
cinematică ν sînt:

 η = mkgs = Pa

• s = N • 2s ;
m
(8)
respectiv :
2
[ ν ] = ms (9)

Aparat complex pentru determinarea densităţii concentraţiei şi vîscozităţii


soluţiilor în condiţii de laborator

Aparatul pentru determinarea densităţii, concentraţiei şi vîscozităţii are la


bază principiul cîntăriii hidrostatice descris mai sus. Schema de principiu şi
schema de măsurare a acestui aparat şînt redate în figura 3 şi în figura 4. Pe
lîngă determinarea densităţii acelaşi aparat permite şi determinarea vîscozităţii.
Lanţul de măsurare conţine o balanţă electronică de precizie cu încălzire (2) pe
a cărei platan (3) se găseşte un vas de sticlă (4) cu soluţia analizată (s).
Balanţa este aşezată pe masa unui stativ special (1) ce are un braţ de susţinere
superior (5) deplasabil cu precizie pe verticală cu ajutorul unei coloane (6) şi a
Fig.3. Schema de principiu a aparatului de laborator pentru determinarea densităţii concentraţiei
şi vîscozităţii lichidelor. 1- stativ , 2- balanţă electronică de precizie, 3-platan de încălzire, 4- vas
de sticlă , s- soluţie de analizat, 5-braţ susţinere, 6- coloană, 7- angrenaj melc-roată melcată, 8-
tijă de susţinere, r-reper pentru scufundare maximă, 9-corp cilindric cav etanş , 10-piuliţă specială
interschimbabilă, c- canal curgere, 11- corp de blocare , 12-tijă inchidere/deschidere, 13-
electromagnet, 14-arc, 15- termocuplu

unui angrenaj melc - roată melcată (7). Pe acest braţ se găseşte montată o tijă
cilindrică (8) de care este fixată un corp cilindric cav etanş (9) prevăzut la
partea inferioară cu o capilară (c), această capilară este inchisă la determinarea
densităţii soluţiei şi este deschisă la determinarea vîscozităţii acesteia. Tot pe
braţul transversal se găseşte poziţionat un electromagnet (13) prin intermediul
căruia se acţionează pe verticală tija (12) de închidere/deschidere a capilarei
precum şi un senzor de temperatură termoelectric (15) pentru măsurarea
temperaturii soluţiei de analizat. Aparatul este echipat cu o unitate electronică
(16) interfaţată cu tehnică de calcul ce are instalată un soft specific pentru
achiziţa şi prelucrarea
Fig.4. Schema de măsurare a aparatului de laborator pentru determinarea densităţii
concentraţiei şi vîscozităţii lichidelor. R 1, R2, R3, R4 – senzori electrorezistivi legaţi în punte
Wheatstone , k – intrerupător pentru pornirea măsurării de vîscozitate, 16- unitate electronică

datelor precum şi pentru gestionarea precisă a operaţiilor ăn timpul măsurării


densităţii şi văscozităţii .
Folosirea aparatului permite determinari rapide , precise şi de inaltă
productivitate deoarece practic toate determinările se rezumă la cîntăriri de
mare precizie efectuate cu o balanţă electronică , şi calcule matematice
gestionate de soft, astfel :
determinarea densităţii soluţiilor se realizează prin coborîrea corpului
cilindric cav etanş (9) în soluţia cercetată pînă la o adîncime bine stabilită. În
cadrul determinării densităţii capilara (c) este obturată de către mecanismul
format din tija de ănchidere/deschidere (12), arcul (14) şi electromagnetul (13)
astfel încît corpul cav nu poate fi inundat de lichid. Avînd în vedere că la
scufundare forţa ascensională Arhimede , dată de relaţia (1), nu se poate
manifesta în sensul ridicării corpului cilindric cav, această forţă acţionează în
jos asupra platanului (3) a cîntarului (2) ea manifestîndu-se ca o greutate
suplimentară la greutatea iniţială a soluţiei. În aceste condiţii densitatea ρ x a
lichidului se poate determină ca raport între valoarea diferenţei masei Δ m
lichidului după scufundarea corpului (ml+c) şi înainte de scufundare (ml) şi
volumul corpului scufundat Vcorp :
m - ml
ρ X = Δm = l + c (10)
Vcorp Vcorp

Variaţia densităţii cu temperatura T are loc ca urmare a măririi sau micşorării


volumului lichidului Vlichid provocată de încălzirea sau răcirea acestuia.
Coeficientul de dilataţie ( contracţie) volumică γ al lichidului are valoarea :

γ = 1 • dV (11)
V dT

şi determină creşterea, respectiv scăderea, volumului pe cele trei direcţii.


Determinarea automată a variaţiei densităţii cu temperatura se face prin
inregistrarea automată, la timpi bine determinaţi, ai perechilor de valori
corespunzătoare variaţiei de masă Δ m măsurată de către puntea Wheatstone
cu senzori electrorezistici ai balanţei electronice şi variaţiei de temperatura
T , măsurate prin intermediul unui termocuplu. Prin opţiune soft această
variaţie poate fi redată tabelar şi/sau grafic şi tot prin soft se realizează şi
corecţia automată a valorii densităţii măsurate cu temperatura dacă
determinarea s-a făcut la altă temperatură decît cea prescrisă.
Determinarea concentraţiei soluţiilor bicomponent se poate realiza cu
acest aparat, scop în care se obţine prima dată curba de calibrare (etalonare)
prin cîntărirea solventului din vasul de pe balanţa electronică a aparatului,
urmată de scufundarea corpul cilindic pînă la reper în solvent, după care se
adaugă treptat în solvent cantităţi bine cunoscute de component pur urmărit. La
fiecare adăugare de component se memorează automat în tabele EE-PROM
modificarea de greutate, produsă la rîndul ei de modificarea densităţii. După
realizarea şi memorarea curbei etalon determinarea unei concentraţii
necunoscute a soluţiei binare se face prin extrapolarea automată a valorii
variaţiei masice , provocată de coborîrea cilindrului în soluţie, pe curba etalon
şi citirea automată a valorii concentraţiei corespunzătoare de pe abscisă urmată
de afişarea digitală a valorii acesteia. Ca şi în cazul determinării densităţii
corecţia valorii concentraţiei cu un factor de temperatură este efectuată automat
prin soft dacă determinările s-au efectuat la altă temperatură decît cea prescrisă.
Determinarea vîscozităţii soluţiei cercetate se poate face numai după
ce s-a determinat în prealabil densitatea acesteia, corpul cilindric cav etanş (9)
găsindu-se scufundat în soluţia de analizat (s). În scopul determinării vîscozităţii
dinamice  capilara de la partea inferioară a corpului cilindric cav este
deblocată prin tijă (12) acţionată de electromagnetul (13) comandat prin
întrerupătorul (K). Soluţia pătrunde in corpul cav pînă cînd se egalizează nivelul
soluţiei din vasul (4) cu cel din corpul cilindric cav pe principiul vaselor
comunicante. Odată cu intrarea lichidului în coprpul cav scade forţa Arhimede
pînă la dispariţia ei aproape completă, rămîne doar o forţă reziduală , totdeauna
constantă, dată de volumul ocupat de grosimea pereţilor corpului cav. Valoarea
vîscozităţii dinamice  a lichidului se determină raportînd timpul  t ,
înregistrat de la înregistrarea primei scăderi de masă pînă la încetarea
scăderii de masă, la variaţia totală de masă  m înregistrată de cîntarul
electronic ca diferenţă între masa m indicată înainte de deschiderea capilarei şi
masa m1 măsurată după încetarea variaţiei masei, figura 5

Fig.5 Variaţia masei in timp la determinarea densităţii şi vîscozităţii dinamice cu aparatul de


laborator

Dat fiind faptul că atingerea aceluiaş nivel în cele două vase constituie condiţia
pentru oprirea cronometrului electronic precum şi faptul că egalizarea nivelelor
soluţiei în cele două vase nu poate fi urmărită vizual sesizarea echilibrului se
face automat. La atingerea punctului (p) s-a atins acelaşi nivel a soluţiei în
corpul cav şi în vasul exterior , pe baza valorii zero derivatei a 1-a a variaţiei
masei cu timpul este comandată automat oprirea cronometrului electronic şi
iniţiat calculul vîscozităţii dinamice cu relaţia (volumul din relaţia 8 a fost
înlocuit de raportul masă /densitate din relaţia (1)):

π • Δp•t • ρ•r 4
η= (12)
8•l • Δm
Daca se consideră presiunea hidrostatică Δp de umplere a corpului cav ca
fiind relativ constantă, aşa cum de altfel se consideră şi la vîscozimetrele capilare
clasice, aceasta poate fi inclusă alături de raza r a orificiului capilarei,
lungimea l a acesteia , valoarea π şi densitatea ρ (determinată în prealabil)
într-o constantă K, iar relaţia (12) devine:

Δt
η=K 
Δm (13)

Ca şi în cazul densităţii, vîscozitatea soluţiilor este influenţată de


temperatură, creşterea acesteia contribuind la scăderea forţelor intermoleculare
şi inclusiv la scăderea vîscozităţii, excepţia de la această regulă o reprezintă apa
între 4o şi 0oC, ca atare valorile de vîscozitate determinate la altă temperatură
decît cea prescrisă trebuie corectate cu un factor de temperatură. Determinările
de vîscozitate η x făcute la alte valori de temperatură Tx decît determinările de
vîscozitate ηc la temperaturi cunoscute Tc sînt corectate la acest aparat
automat prin soft după următoarea relaţie :

   
lnη x = lnηc • k  ( 1  -  1  ) (14)
 T x   Tc 

unde k este panta dreptei ce redă grafic valorile de viscozitate în funcţie de


inversul valorii temperaturii.
Pe lîngă determinarea vîscozităţii dinamice η aparatul permite
determinarea automată şi a valorilor vîscozităţii cinematice prin efectuarea
raportului dintre vîscozitatea dinamică η şi densitatea ρ vezi şi relaţia (7),
corecţia automată a valorii vîscozităţii cinematice cu temperatura , precum şi
determinarea automată a vatriaţiei valorilor vîscozităţii cinematice în funcţie de
temperatură prezentate tabelar şi/sau grafic.
Pregătirea aparatului pentru un nou ciclu de lucru, care începe cu
determinarea de densitate, se face prin ridicarea corpului cav din soluţie
folosind angrenajul de ridicare melc-roată melcată (7). După scurgerea completă
a soluţiei analizate din corpul cilindric cav se comandă prin întrerupătorul (K)
actionarea electromagnetului (13) care eliberează tija (12) iar aceasta sub
apăsarea arcului (14) închide capilara (c).

Aparat complex pentru determinarea densităţii concentraţiei şi vîscozităţii


soluţiilor în condiţii industriale
Procedeul de determinare a mărimilor menţionate este valabil şi în regim
industrial în schimb soluţiile adoptate pentru aparat nu corespund datorită
specificităţii acestui regim şi anume:
Fig. 6. Secţiune prin aparatul pentru determinarea automată a densităţii, concentraţiei şi
vîscozităţii soluţiilor direct în rezervoare sau reactoare industriale. 1- sistem de fixare, 2-
perete, 3,4 -sistem de coborîre a aparatului, s- soluţia de analizat, 5-celulă dinamonmetrică
electronică de precizie, 6-element de legătură , 7-cilindru pneumatic , 8- piston, 9-arc de
compresie, 10-tijă de închidere/deschidere, c- orificiu capilar, 11- piuliţă interschimbabilă , 12
cilindru metalic cav , 13-termocuplu, 14 - unitate electronică centrală de achiziţie prelucrare şi
afişare date

- Volumul lichidului din rezervoare sau reactoare chimice este foarte mare faţă
de probe de laborator ca atare nu se poate pune problema cîntăririi acestora
- Se cer deteminări în cicluri automate, in situ şi în timp real desfăşurate pe
toată perioada de desfăşurare a procesului
- Determinările de densitate, concentraţie şi vîscozitate efectuate în regim
industrial constituie mărimi de intrare pentru sistemul de reglare automată
optimă a procesului industrial.
Principiul determinărilor la procese industriale este acelaşi ca la
determinări de laborator, modificări există la măsurarea forţei Arhimede care de
data aceasta se măsoara sub forma unei forţe ascensionale ce acţionează
asupra unei celule dinamometrice deschiderea capilarei automatului în scopul
determinării vîscozităţii precum şi evacuarea lichidului din corpul cav după
măsurarea vîscozităţii se realizează automat . In figura 6 este prezentată o
secţiune prin aparatul pentru determinarea automată a densităţii, concentraţiei
şi vîscozităţii soluţiilor direct în rezervoare sau reactoare industriale, iar în
figura 7 schema de principiu a acestui aparat .

Fig.7. Schema de principiu a aparatului pentru determinarea densităţii, a concentraţiei şi


vîscozităţii la procese industriale. 1- sistem de fixare, 2- perete, s- soluţia de analizat, 5-celulă
dinamonmetrică electronică de precizie, 7-cilindru pneumatic , 12 cilindru metalic cav , 13-
termocuplu, 14 - unitate electronică centrală de achiziţie prelucrare şi afişare date , 15-
electroventil pentru deschiderea admisiei aerului sub presiune în cilindrul pneumatic în vederea
deschiderii orificiului capilarei 16- electroventil 16 pentru deschiderea comunicării părţii
superioare a cavităţii corpului cav cu atmosfera în timpul inundării cavităţii cilindrului cu soluţie,
17- electroventil pentru introducerea de aer sub presiune în partea superioară a cavităţii
cilindrului cav în vederea evacuarii soluţiei după ce s-a efectuat măsurarea vîscozităţii, 18
electroventil pentru purjarea aerului din cilindrul pneumatic în atmosferă în vederea închiderii
orificiului capilarei la terminarea evacuării soluţiei din cilindrul cav de măsurare.
Modul de lucru cu acest aparat este următorul: Se porneşte unitatea
electronică centrală de achiziţie prelucrare şi afişare date (14) şi se coboară
aparatul cu sistemul de coborîre (3),(4) pînă la reperul (r) trasat pe tija
elementului de legătură (6). La scufundarea corpului cav în soluţia (s) greutatea
proprie a aparatului este compensată în parte de forţa ascensională Arhimede.
Variaţia de masă produsă cu această ocazie este proporţională cu densitatea
soluţiei (ρl), valoarea ei fiind calculată, prin soft-ul specific instalat, după relaţia
:

mca  mcl
ρl  ρcc (15)
mca

unde: ρc - densitatea corpului cilindric cav


mca - masa corpului cilindric în aer
mcl - masa corpului cilindric în lichid

După măsurarea densităţii sint comandate din unitatea centrală (14)


concomitent următoarele:
- deschiderea automată a electroventilului (16) care permite comunicarea
părţii superioare a corpului cav cu atmosfera evitîndu-se formarea unei
perne amotizoare de aer deasupra lichidului
- deschiderea electroventilului (15) care la rîndul lui admite aer in cilindrul
pneumatic (7) povocînd comprimarea arcului (9), ridicarea pistonului (8) si
a tijei (10) şi prin aceasta deschiderea orificiului caplilar (c) care permite
intrararea soluţiei în interiorul cilindrului cav (12) în vederea măsurării
vîscozităţii soluţiei.
- pornirea cronometrului electronic pentru măsurarea timpului necesar
inundării cavităţii cilindrului de măsurare
La atingerea punctului maxim (p) (fig. 8) , coresunzînd umplerii complete a
corpului cilindric cav derivata a 1-a a variaţiei masei in timp este egală cu zero,
atingerea acestei valori comandă oprirea cronometrului electronic urmată de
calculul automat al vîscozităţii dinamice η cu relaţia (12) ca raport între timpul
Δt de umplere cu soluţie a cilindrului cav şi variaţia totală de masă Δm
înregistrată de celula dinamometrică electronică (5) ca diferenţă între masa m
indicată înainte de deschiderea capilarei şi masa m1 măsurată după încetarea
variaţiei masei. Avînd în vedere că variaţia nivelului lichidului într-un rezervor
sau reactor industrial este neglijabilă ca urmare a inundării cilindrului cav de
măsurare , a cărui volum este extrem de mic faţă de cel al volumului
recipientului industrial, se poate considera că presiunea hidrostatică iniţială pi
este dată de înălţimea coloanei de lichid dintre suprafaţa liberă a lichidului din
rezervor si baza inferioară a orificiului capilarei. La egalizarea nivelelor soluţiei
din cilindrul de măsurare şi din rezervorul sau reactorul industrial presiunea
hidrostatică p0 are valoare zero , în aceste condiţii variaţia presiunii Δp , care
reprezintă forţa motrice de inundare, poate fi considerată ca fiind:
Δp= pi - p0 = pi (16)

În condiţiile scufundării corecte a corpului de măsurare exact în dreptul


reperului r acest gradient de presiune este constant de la o măsurare la alta
valoarea lui putînd fi inclus alături de raza r a orificiului capilarei, lungimea
capilarei l, valoarea π şi densitatea ρ într-o constantă generală K a cărei valoare
se determină experimental prin măsurători cu un lichid de densitate cunoscută.
În aceste condiţii vîscozitatea η poate fi exprimată prin relaţia (13). În
continuare este comandată automat închiderea comunicării cu atmosfera prin
electroventilul (16) şi deschiderea electroventilului (17) care admite aer sub
presiune în cavitatea corpului cilindric iar perna de aer formată presează soluţia
prin capilară înapoi în rezervor sau reactor. La atingerea valorii zero a derivatei
a 1-a a variaţiei masei în timp (punctul maxim (p 1), (fig8), corespunzînd
evacuării complete a soluţiei, se închide automat servoventilul (15) ce
alimentează cilindrul pneumatic cu aer sub presiune şi se deschide totodată
electroventilul (18) care purjează aerul din cilindrul pneumatic în atmosferă
provocîndu-se închiderea capilarei (c) prin apăsarea realizată de arcul (9) pe
tija de inchidere (6). Din acest moment se reîncepe automat ciclul de măsurare
cu determinarea de densitate. In funcţie de domeniul de vîscozitate dinamică în
care se încadrează soluţia analizată se va folosi o piuliţa (11) cu dimensiunea
orificiului capilar (c) corespunzătoare acelui domeniu. Vîscozitatea cinematică
(ν) se determină şi în acest caz automat prin calcul din raportul dintre valoarea
vîscozităţii cinematice (η) şi valoarea densităţii (ρ) , ambele determinate cu
aparatul descris, conform relaţiei (7) .
In condiţiile în care masa parţii inferioare a aparatului care este fixată pe
celula dinamometrică (5) este mai mare decît masa lichidului dislocuit de corpul
cav. Variaţia de masă la scufundarea corpului cav în soluţie în vederea
determinării densităţii şi după caz şi a concentraţiei (numai la soluţii
bicomponent), inundarea acestuia în vederea determinării vîscozităţii dinamice şi
cinematice precum şi evacuarea soluţiei în vederea iniţierii unui nou ciclu de
măsurare arată ca în figura 8. Inundarea completă a corpului cav se sesizează
automat prin valoarea zero a derivatei a 1-a la punctul (p 2) şi duce la oprirea
automată a cronometrului electronic şi la iniţierea calculului vîscozităţii dinamice
Fig.8. Ciclograma variaţiei masei in timp la determinarea densităţii şi vîscozităţii dinamice la
aparatul pentru procese industriale

şi a vîscozităţii cinematice. Evacuarea completă a soluţiei din cilindrul cav cu aer


sub presiune , după determinarea vîscozităţii, este sesizată prin valoarea zero a
derivatei 1-a în punctul (p1) ea determinînd opturarea automată a capilarei şi
iniţierea unui nou ciclu de masurare a densităţii şi vîscozităţii