Sunteți pe pagina 1din 3

Ce efecte are asupra ta renuntarea la

fumat?
de Alina Bleaja

A te lasa de fumat nu este un eveniment. Este un proces care implica o serie de reactii pe o
perioada mai mult sau mai putin indelungata de timp. O parte dintre aceste reactii sunt de natura
psihologica sau emotionala, in timp ce altele presupun simptome fizice ale renuntarii la un drog
extrem de puternic, respectiv nicotina.

Severitatea simptomelor fizice pe care le poate experimenta un fumator in perioada in care se lasa
de fumat depinde de nivelul de dependenta pe care acesta il are fata de nicotina. Studiile arata ca
unul dintre cei mai buni indicatori referitori la gradul de dependenta de nicotina este dat de
momentul zilei in care un fumator isi "ia" prima tigara. Cei care isi aprind tigara inainte de a se da jos
din pat se afla in gradul cel mai avansat de dependenta si, implicit, vor manifesta cele mai grave
simptome in momentul renuntarii la acest viciu. Printre aceste efecte secundare se numara:
iritabilitatea, anxietatea, dificultatea de concentrare, nelinistea si durerile de cap.

Multe dintre aceste efecte secundare tin de domeniul paradoxului. Prima doza de nicotina a a zilei
stimuleaza creierul si sistemul nervos central, in timp ce dozele urmatoare pot avea efect sedativ.
Acest lucru poate explica de ce persoanele care se lasa de fumat sufera, adesea, din cauza a doua
tipuri de perturbari ale somnului. Ameteala sau somnolenta din timpul zilei este un lucru obisnuit de
care se plang cei mai multi fumatori in incercarea de a renunta la acest viciu. Totusi, in timpul noptii,
persoanele care au renuntat recent la fumat pot suferi de insomnie. Lipsa nicotinei isi face cel mai
mult simtita prezenta in episoadele insomniace, iar fumatorii simt nevoia efectului tranchilizant al
acesteia.

In mod similar, prima doza de nicotina a zilei stimuleaza sistemul intestinal, in timp ce urmatoarele
tigari au efectul de a "lenevi" procesul de digestie. Dependenta de un drog cu un asemenea
potential de control asupra comportamentului si cu un asemenea efect asupra digestiei poate
explica de ce fumatorii care vor sa renunte la acest obicei simt o nevoie atat de acuta pentru dulciuri
si mancaruri grase, experimentand, in acelasi timp, efecte de tipul: ameteala, greata, constipatie sau
diaree.

Dorinta de tutun - cel mai frecvent si sever simptom al renuntarii la fumat - atinge punctul culminant
in primele 24 de ore si se estompeaza in decurs de sapte zile. Apoi pofta de tigara revine in prim-
plan si persista pana la opt saptamani, in cele mai multe cazuri. In fapt, se pare ca aceasta pofta de
tutun revine periodic, in decurs de noua ani dupa renuntarea la acest viciu.
Desi recurenta, nevoia si pofta de tutun dureaza, de regula, in cea mai intensa forma a sa, de la trei
pana la cinci minute. Este mai putin persistenta in primele ore ale diminetii si isi atinge punctul
culminant seara. Potrivit unui studiu, aceasta pofta dispare mai repede la fumatorii care renunta
brusc la fumat. Cei care renunta treptat, reducand numarul de tigari pe zi, sufera mai mult, deoarece
isi "hranesc" suficient viciul incat sa le creasca apetitul pentru si mai mult.

Toate dependentele au, pe langa aspectele fizice, si unele emotionale, psihologice si sociale.
Renuntarea la tigari nu numai ca intrerupe administrarea unui drog cerut de organism, dar, de
asemenea, scoate din viata unui fumator un obicei adanc inradacinat in activitatile sale zilnice, cum
ar fi timpul petrecut la masa, la munca, privind programele televizate etc. Fumatul este un obicei
care are conexiuni cu toate aceste obiceiuri si ii creeaza fumatorului ceea ce el numeste "un anumit
stil de viata".

Totusi milioane de persoane reusesc sa renunte la acest viciu persistent si care se insinueaza in
toate aspectele vietii... Un studiu american a contorizat esecurile si succesele inregistrate de un grup
de 183 de barbati si femei care s-au lasat de fumat, ajungand la unele dintre cele mai interesante
concluzii. Astfel, cercetatorii au concluzionat ca cele mai periculoase amenintari ale abstinentei sunt:
consumul de alcool, in special in compania persoanelor care fumeaza, relaxarea dupa masa,
presiunea si frustrarea manifestate la locul de munca, perioadele de plictiseala sau de depresie.
Cercetatorii au pus la punct patru tipuri de strategii pentru a contracara aceste situatii de risc ridicat:

Evitarea. In primele saptamani dupa renuntarea la fumat, este preferabil si recomandabil sa eviti
orice fel de petreceri sau situatii care implica fum de tigara sau intalniri cu fumatorii. Pentru a elimina
tentatia de a fuma dupa masa, ridica-te imediat dupa ce ai terminat de mancat.

Evadarea. Ia o pauza in cadrul unei intalniri foarte stresante. Daca la vreo petrecere exista ghinionul
sa stai langa fumatori, schimba locul si indeparteaza-te de acestia. Nu te risca si nu comanda
bauturi alcoolice. Tutunul si bauturile alcoolice merg "mana in mana". In plus, de vreme ce pofta de
tutun apare in "valuri", daca scapi de tentatie pentru cateva minute, poti preveni o cadere.

Distragerea atentiei. Cand pofta subita il "loveste" pe un fost fumator, acesta nu are nici o sansa de
a scapa de ea - spre exemplu, cand conduce masina - decat daca isi concentreaza atentia asupra
altui lucru in afara tentatiei de a fuma. Un fost fumator din studiul mai sus-mentionat a descoperit ca
mormaitul sau fredonatul unei melodii il ajuta sa se concentreze asupra altui lucru decat nevoia de
tigara, "anihiland" astfel tentatia. Alte persoane se gandesc la ceva placut, cum ar fi concediul sau o
vacanta.

Intarzierea. Daca te apuca pofta, asteapta cinci minute si apoi gandeste-te daca e cazul sa fumezi
sau nu o tigara. Este mai usor sa spui "Nu" pentru cateva momente decat pentru totdeauna...

Aceste strategii reprezinta prima linie de aparare in fata unei caderi in patima tutunului. Dar un fost
fumator are nevoie, in plus, de un sistem de aparare in profunzime, care sa il ajute sa faca fata, in
special, emotiilor negative, cum ar fi frustrarea, anxietatea, depresia. Aceste emotii au darul de a
atrage "cheful" de tigara si de a marca (re)caderea in obiceiul fumatului. Iata cateva alte strategii
suplimentare, de profunzime, care au fost aplicate pana acum cu succes de catre fostii fumatori:

Imaginarea. Unor fosti fumatori li se pare utila imaginarea unor plamani innegriti de tutun... O astfel
de imagine inspaimantatoare se pare ca da rezultate in cazul anumitor persoane, care devin astfel
mult mai constiente de importanta de a duce un stil de viata sanatos.

In ceea ce ii priveste pe altii, acestia prefera sa isi imagineze ca, o data cu renuntarea la acest
obicei, au devenit persoane mai sanatoase, mai active si care reusesc sa respire cu mai putina
dificultate, ceea ce nu poate fi decat un gand multumitor si imbucurator.

Dialogul interior. Cand simti ca te-a "lovit" tentatia, incearca sa identifici sursele care iti provoaca
stresul, intrebandu-te: "Ce se intampla in acest moment? Ce vreau cu adevarat de la situatia asta?".
In loc sa gandeasca lucrurile in profunzime, identificand problemele, foarte multi fumatori prefera,
atunci cand se confrunta cu situatii stresante, sa se refugieze imediat in siguranta pe care le-o ofera
tigara.

Substituirea. Incearca tehnica respiratiei profunde sau a relaxarii musculare progresive - s-ar putea
sa o gasesti utila. In timp ce pentru tine s-ar putea sa functioneze aceasta strategie de relaxare,
pentru alte persoane sunt mult mai potrivite activitatile fizice accentuate: jogging-ul, fitness-ul,
gasirea unei preocupari, gen gradinarit etc.

Astfel de persoane marturisesc ca se simt mult mai bine avand preocupari care sa le ajute sa uite de
pofta de tutun si care le ajuta sa isi mentina un ritm al vietii cat mai activ si, implicit, cat mai sanatos.
Si, pentru ca tot am amintit de un stil de viata sanatos, se pare ca "rontaitul" unor alimente cu un
aport scazut de calorii te poate ajuta in demersul tau: cum ar fi telina, morcovii sau semintele de
floarea soarelui.

Testele au indicat faptul ca nicotina "amortizoare", ingerata pe cale orala in doze mici si care
echivaleaza cu fumul inhalat in timpul fumatului pasiv, ii poate ajuta pe fumatori sa renunte, treptat,
la acest viciu. Doctoul iti poate prescrie o reteta pentru guma de mestecat continand astfel de doze
de nicotina. Costul este relativ accesibil si il poate ajuta pe un fumator care a ajuns la 20 de tigari
fumate pe zi sa "reziste" timp de 10 zile.

Cum faci fata esecului

Din nefericire, foarte multi fumatori cedeaza ispitei la un anumit moment dat si, de foarte multe ori, o
singura tigara fumata poate insemna infrangerea totala, reapucandu-se in mod constant de fumat.
Diferenta dintre persoanele care reusesc, pana la urma, sa renunte definitiv la fumat si cei care nu
reusesc acest lucru o reprezinta capacitatea lor de a face fata esecului. Tentatia exista la tot pasul
si, daca faci o miscare eronata, nu te concentra asupra greselii facute, ci asupra numarului de tigari
pe care nu le-ai fumat. Apoi adreseaza-ti aceasta simpla intrebare: "O sa las o singura greseala sa
stearga acest record indelungat si obtinut cu atata truda?"...

Ceea ce trebuie sa stii este ca nu exista un singur motiv pentru care te apuci de fumat, cum nu
exista o singura modalitate prin care te poti mobiliza sa renunti la acest viciu si obicei atat de bine
inradacinat in stilul tau de viata. Este posibil ca unele dintre principiile de baza pe care ti le-am
expus mai sus sa functioneze in cazul tau, asa cum iti poti gasi propriile modalitati de evitare a
fumatului. Oricum ar fi, este cazul sa te pregatesti pentru implementarea unui nou obicei, mult mai
sanatos - al renuntarii la fumat.

http://www.eva.ro/sanatate/sistemul-imunitar/ce-efecte-are-asupra-ta-renuntarea-la-fumat-articol-
4051.html