Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSYCHE – suflet
IATREA - vindecare
DEFINIŢIE
Diagnostic
Plan terapeutic
Identificarea pacientului
Motivele solicitării
Istoricul tulburării prezente
Alte tulburări psihice din trecut
Boli somatice
Antecedente HC
Istoricul dezvoltării personale
IDENTIFICAREA
PACIENTULUI
Vârstă şi sex
Rasă, etnie
Religie, familie, ocupaţie
Studii
Stagiu militar
MOTIVELE SOLICITĂRII
Date de la familie
Debutul simptomelor
Evoluţia pâna la episodul actual
Descrierea simptomelor în detaliu
Tratament anterior
Boli somatice
TULBURĂRI MINTALE ŞI DE
COMPORTAMENT
1. Tulburări psihice organice
2. Tulburări psihice cauzate de substanţe
psihoactive
3. Schizofrenia, tulburarea schizotipală şi
tulburările delirante
4. Tulburările afective
5. Tulburările nevrotice, legate de stres şi
somatoforme
6. Sindroame comportamentale asociate cu
dereglări psihologice şi factori fizici
7. Tulburările de personalitate ale adultului
8. Retardul mintal
9. Tulburări ale dezvoltării psihologice
10. Tulburări de comportament şi emoţionale
cu debut în copilărie şi adolescenţă
Clasificarea clasica
(Kraepelin)
HIPOESTEZIA:
Stări reactive acute, isterie, oligofrenii, sch,
tulburări de conştiinţă
ILUZIILE
Orice eroare cognitivă sau perceptivă.
Mecanism:
Proiectarea imaginarului şi a inconştientului
în actul perceptiv
Prelucrarea eronată a imaginilor percepute
Iluzii fiziologice
Iluzii patologice:
Veridice
Interpretare delirantă
Generate de un excitant real
VIZUALE:
Metamorfopsii: deforamarea obiectelor şi a
spaţiului perceput
Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)
Porropsia (mai apropiate sau mai îndepărtate)
Pareidolie (interpretare imaginativă)
Falsele recunoaşteri (identificarea greşită a
diverselor persoane): déjà vu, deja connu, deja
vecu, jamais vu.
Iluzia sosiilor: sdr. discordante
AUDITIVE
GUSTATIVE ŞI OLFACTIVE (parosmie)
Viscerale
De modificare a schemei corporale: formă,
mărime, greutate, poziţie.
Normal
Tulb. funcţionale sau leziuni ale
receptorilor, căilor de conducere,
zonelor integrative
Stări febrile, b. infecto-contagioase,
toxice
Stări confuzionale
Nevrotici (isterici, TOC)
Psihotici
AGNOZIILE
Defect de integrare gnozică (de transformare a excitaţiei în senzaţie şi a acesteia în
imagine perceptivă), datorită unor leziuni ale centrilor de integrare.
A. vizuală (cecitatea psihică):nu recunoaşte semnificaţiei obiectelor, imaginilor sau
persoanelor familiare.
Leziuni LO
A. obiectelor animate (a. fizionomiei) /prosopagnozia:
nu recunoaşte persoane foarte cunoscute sau nu se recunoaşte în oglindă.
A. culorilor
A. simbolurilor grafice (cecitatea verbală): imposibilitatea înţelegerii limbajului scris
(alexie), imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafie), dislexie.
A. spaţială
A. auditivă
A. tactilă: amorfognozie (forma, volum), astereognozie (obiectelor )
A. schemei corporale
Asomatognozia (unul/mai multe segmente ale corpului), hemisomatognozia (negarea
unei jumătăţi a corpului), anosodiaforia (indiferenţa faţă de boală), anosognozia
(nerecunoaşterea bolii proprii).
HALUCINAŢIILE
H. proprioceptive:
H. motorii sau kinestezice: impresii de
mişcare sau de deplasare a unor
segmente sau ale corpului în întregime.
Pseudohalucinaţiile
HIPOPROSEXII, APROSEXII:
St. confuzionale, anxietate, surmenaj,
oligofrenii, demenţe, sch.
MEMORIA
Proces psihic al orientării retrospective,
realizat prin întipărire (fixare), păstrare
(conservare) şi evocare (reactualizare).
HIPERMNEZIA:
HIPOMNEZIA:
Surmenaj, stări nevrotice, oligofrenii, st. de
involuţie
AMNEZIILE:
Anterograde: evenimentele trăite după debutul
bolii
Retrograde: se întind progresiv spre trecut
PARAMNEZIILE
PSEUDOREMINISCENŢE:
reproducerea unor evenimente reale
din trecut pe care acesta le trăieşte ca
evenimente prezente.
CONFABULAŢIILE / H. DE MEMORIE:
reproducerea unor evenimente
imaginare, bolnavul fabulând asupra
trecutului cu convingerea că îl evocă.
Nu spune adevărul, nu minte, nu ştie că
minte.
ECMNEZIA: întoarcerea întregii
personalităţi la perioade demult trăite
de bolnav.
ANECFORIA: posibilitatea
reproducerii de amintiri pe care le
credea uitate.
Reproducerea este posibilă dacă i se
sugerează pacientului unul sau mai multe
elemente ale acelor evenimente.
GÂNDIREA
Proces central al vieţii psihice
Activitate cognitivă complexă, mijlocită şi
generalizată prin care se distinge esenţialul de
fenomenal, în ordinea lucrurilor şi ideilor, pe
baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor
Factorii creativităţii:
- factori personali
- factori sociali de microgrup:
- sistemul cognitiv: gândire, experienţă
cognitivă, informaţii
- motivaţia
- factori volitivi: perseverenţa, curajul
confruntării, tenacitatea
- aptitudinile
- atitudinile
- factori sociali de microgrup
AFECTIVITATEA
Procesele afective reflectă relaţia dintre
subiect şi obiect, dintre subiect şi
situaţiile/împrejurările de viaţă ale
acestuia, prezente, evocate sau
proiectate.
Tip delirant
St. oneiroida: visul in gandirea vigila
St. amentiva: dezorientare totala,
incoerenta gandirii e maxima, st de agitatie
St. crepusculara: profunda alterare a
reflectarii senzoriale cu pastrarea
automatismelor motorii care da un aspect
ordonat actelor comportamentaale
• Tulburarile afective cuprind un grup de afectiuni
psihiatrice al caror tablou clinic este reprezentat de
tulburari dispozitionale, psihomotorii, cognitive si
vegetative.
• boli gastrointestinale
• boli maligne oculte, tumori cerebrale, SIDA
• TBC,
• boli endocrine(b.Addison, hipertiroidism, diabet
zaharat)
• sindromul arterei mezenterice superioare
• tulburarile depresive majore
• fobiile sociale
• tulburarile obsesivo-compulsive
Caracteristici psihologice ale anorexicului
• dispozitie depresiva,
• sentimente de vinovatie, autostima scazuta
• izolare sociala, sentimente de inadecvare
• iritabilitate, insomnii, labilitate emotionala
• preocupare cu gânduri despre mâncare
• emacierea
• hipotensiune arteriala, hipotermie, caderea
parului, unghii, tegumente descuamate
• lanugo
Simptomatologia anorexiei
• parotidomegalie
• eroziuni dentare
• calusuri vicioase la nivelul degetelor
• anemie normocroma, normocitara;
• afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice
si hipokalemiei);
• probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala
severa, aritmii);
• probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului
scazut al calciului ingerat si absorbit, secretiei scazute de
estrogeni si secretiei crescute de cortizol).
Simptomatologia anorexiei
• leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara);
• cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii;
• hipercolesterolemie;
• hipomagnezemie, hipofosfatemie, hiperamilazemie
ocazional;
• alcaloza metabolica, hipocalcemie, hipocloruremie
secundar varsaturilor;
• acidoza metabolica secundar abuzului de laxative;
• nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al
triiodotironinei (T3) scazut;
• nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati
nivel seric scazut al testosteronului;
• bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG);
• tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica, în
stadiile avansate ale bolii.
Tratamentul anorexiei-Obiective:
• Anxiolitice
• Neuroleptice:Rispolept,Zyprexa
• Antidepresive: SSRI-Clomipramina,
Fluvoxamina, Fluoxetina, Sertralina,
Paroxetina
• Perfuzii cu glucoza, acizi aminati, vitamine,
anabolizante
• Metoclopramid, Motilium (activarea
motricitatii gastrice)
• Insulina (efect de activare a apetitului)
Psihoterapia cognitiv-comportamentala
• Individuala si de grup;
• 1-2 sedinte pe saptamâna ;
• Pacientul va tine zilnic un jurnal al dispozitiei si
alimentatiei ;
• va face o lista de avantaje si dezavantaje ale
comportamentului alimentar;
• Terapeutul ofera pacientei alternative
comportamentale pentru a evita dieta sau
supraalimentarea;
• Terapeutul colaboreaza cu dieteticianul
• Terapeutul va ajuta pacienta sa vorbeasca despre
sentimentele ei, corpul ei, mâncare
Psihoterapia cognitiv-comportamentala
Normal:
• cel putin 3 mese pe zi cu 2-3 gustari între mese;
• alimente variate în cadrul unei diete echilibrate si
flexibile;
• preparatele preferate pot fi consumate în cantitati mai
mari;
• în anumite ocazii sa manânce mai mult sau mai putin
decât de obicei;
• sa manânce la o întâlnire la fel cu ceilalti participanti;
• sa poata sa prepare masa pentru sine si ceilalti fara a fi
anxioasa;
Stabilirea unui comportament alimentar
normal
• Anormal:
- cântarirea alimentelor, calcularea caloriilor;
- dieta pentru a scadea în greutate daca nu e obeza;
- alimentarea doar cu preparate care nu contin grasimi
si care au continut mic de calorii;
- sentimentul ca nu se poate opri când consuma un
anumit preparat;
- sa evite anumite preparate daca nu stie ce contin;
- sa fie obsedata de mâncare
Terapia familiala -metoda Maudsley
• Consideră că familia este cel mai bun context de
re-alimentare. În loc de a blama familia, aceasta
este văzută ca cea mai importantă resursă aflată
la îndemâna terapeutului;
• Terapeutul împuterniceste familia să-şi asume
responsabilitatea de a îngriji copilul grav bolnav
pentru a fi din nou sănătos;
• Familia trebuie să fie capabilă să schimbe
abordarea autoinfometării pe care anorexia a
impus-o copilului
• Metoda Maudsley plasează familia într-o
“legătură terapeutică”.
Evoluţie şi prognostic
• Vârsta medie pentru apariţia anorexiei mentale este de
16 ani cu două peak-uri la 14 si 18 ani. Apariţia
tulburării este de obicei asociată cu un eveniment de
viaţă foarte stresant ca de exemplu: plecarea de acasă
la liceu, sau la facultate.
Antidepresive:
-triciclice de tipul imipraminei;
- inhibitori ai monoaminooxidazei;
-inhibitori ai recaptării serotoninei;
-inhibitori ai recaptării norepinefrinei
Alte medicamente :
- supresori ai apetitului şi anticonvulsivante
(sibutramina, topiramat);
Psihoterapia cognitiv-comportamentala
• A doua etapă :
• se discută în special ce mănâncă pacientul (şi nu
când mănâncă);
• se urmăreşte creşterea spectrului de alimente
consumate de către pacient;
• se începe discutarea sentimentelor referitoare la
greutate, a motivelor acestor sentimente,
urmărindu-se dezvoltarea percepţiei pozitive a
propriei persoane.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala
• Ce este hiperfagia?
• Alimentatia excesiva
• Termenul de hiperfagie sau polifagie se
refera la consumul de alimente fara a
atinge efectul saietatii
Hiperfagia asociata cu alte
tulburari psihologice
CAUZE
Nu se cunoaste cauza exacta a acestei tulburari de
alimentatie. Poate avea o agregare familiala (trasmitere
genetica) sau ar putea avea legatura cu mentalitatea
familiei asupra aspectului fizic.
DIAGNOSTIC
Boala este diagnosticata printr-un examen fizic si o
anamneza corecta. Sunt importante de asemenea
intrebarile legate de sanatatea mentala a subiectului, in
special atitudinea acestuia fata de aspectul fizic si
alimentare.
Hiperfagia asociata cu alte tulburari
psihologice
• FACTORI DE RISC
Boala apare in adolescenta tarzie sau la adultul
tanar si este mai frecventa la femei decat la barbati.
Poate afecta pana la 2% din femei.
Boala poate fi declansata de alimentare excesiva,
anxietate sau de orice situatie tensionanta,
simptomatologie care diminua in momentul
alimentatiei.
Un risc crescut il reprezinta:
- subiecti cu parinti supraponderali sau obezi;
- tendinta la perfectionism si nemultumirea in
legatura cu propria imagine;
- apartenenta la o cultura care apreciaza silueta
rubensiana.
• Boala poate fi diagnosticata cand se regasesc cel putin 3
din urmatoarele caracteristici:
• 1. Episoade alimentare caracterizate prin:
- ingerarea unor cantitati mari de alimente intr-o perioada
scurta de timp (de exemplu la fiecare 2 ore);
- pierderea controlului alimentar in timpul fiecarui episod.
• 2. Cel putin 3 din urmatoarele:
- ingestia rapida, compulsiva a alimentelor;
- supraalimentare pana la aparitia unui disconfort
suparator;
- ingerarea unor cantitati mari de alimente, neinsotite
neaparat de foame fizica;
- izolare fizica in momentul alimentatiei (jena, rusine fata de
anturaj);
- pierderea respectului de sine, depresie, sentiment de
vinovatie dupa ingestie
• 3. Epuizare psihica post alimentatie excesiva
• 4. Episoade de alimentatie excesiva cel putin 2 zile pe
saptamana si pentru cel putin 6 luni
• 5. Episoade de supraalimentatie fara autoinducerea
varsaturilor sau a exercitiului fizic excesiv.
• Boala asociaza perioade de restrictie
alimentara asociate cu perioade de exces
alimentar. Cateodata perioadele de exces
alimentar nu sunt insotite de pauze
alimentare. Pana la 33% dintre cei care
sunt obezi au aceasta boala. O crestere
importanta in greutate apare ca rezultat al
acestor excese alimentare cronice, chiar
daca acestea sunt insotite si de perioade
intermitente de dieta restrictiva. Depresia,
anxietatea sau alte tulburari anxioase apar
frecvent asociate acestei tulburari, ceea
ce face tratamentul si recuperarea mai
dificila
• Tratamentul consta in consiliere psihologica si
uneori, administrarea de antidepresive. Este nevoie
de o perioada lunga de timp pentru o recuperare
completa.
• Majoritatea pacientiilor care sufera de aceasta
tulburare de alimentatie nu cauta un tratament
medical. O parte dintre ei intra in programe speciale
de scadere a greutatii corporale dar nu trateaza
cauza excesului alimentar. De obicei, un membru al
familiei sau un prieten apropiat, convinge persoana
in cauza sa caute tratament. Negarea precum si
pastrarea secretului asupra bolii este frecvent
intalnita si boala debuteaza de obicei inainte ca ea
sa fie observata de anturaj.
• Tratamentul include consiliere profesionala, iar
cateodata, tratament medicamentos. De multe ori,
tratamentul este necesar si pentru alte tulburari
precum depresia sau complicatiile asociate
obezitatii.
Voma asociata cu alte tulburari
psihologice
In afara de vomele autoprovocate din
bulimia nervoasa, vome repetate pot apare
in: tulburari disociative, tulburari hipocondriace
unde vomele pot fi unul din multiplele
simptome somatice;
graviditate unde
factorii emotionali
pot contribui la
greata si voma
recurenta.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!
DEMENŢELE
Impactul socio-economic al
sindroamelor demenţiale (SD)
Peste vârsta de 65 ani se dublează prevalenţa la
fiecare 5 ani - 4% după 75 ani, 16% după 85 ani,
32% după 90 ani
Costurile directe sunt 40.000USD/pacient USA
Costurile indirecte sunt de 174.000USD/pacient
USA
Întârzierea debutului simptomatologiei cu 5 ani ar
reduce prevalenţa cu 50% pe generaţie
Tratamentul simptomatic şi întârzierea
instituţionalizării ar reduce semnificativ costurile
datorate bolii
VÂRSTA
Istoric familial (forma precoce)
Sex feminin
Factori de mediu
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Niveluri crescute ale colesterolului
- Stimulare intelectuală modestă (use it or lose it)
Ipoteza rezervei sinaptice
Deficitul cognitiv
- pattern clinic şi biochimic -
- Se concentrează cu dificultate
Examen somatic
Examenul funcţiilor psihice
Examen neurologic
Examen psihologic
(MMSE 65 ani 12-15% < 24; 85 ani x 3)
Examen paraclinic stabilirea unor factori de risc
Alterarea funcţiilor cognitive
Hemoleucograma
Teste funcţionale tiroidiene
Valorile sodiului, potasiului şi calciului
Glucoza serică
CCCAD (1991)
Investigaţii de laborator
teste adiţionale în SD
VSH
Uree, creatinină, vitamina B12, ac. folic
Funcţia hepatică
Serologie sifilis, HIV
Metale grele, droguri
Computer tomografie
RMN
Puncţie lombară
Corey-Bloom et al (1995)
Folosirea instrumentelor şi
procedurilor de evaluare
standard
Evaluarea capacităţii cognitive
Mini Mental State Examination (MMSE)
Weschler Adult Intelligence Scale (WAIS)
Weschler Memory Scale (WMS)
diagnostic precoce
Strategia terapeutică
- stabilirea unui protocol de perspectivă
Elemente de prognostic
Gauthier 2000
Factori clinici care indică un
declin rapid în SD
Afazia
Concomitenţa unor boli vasculare
Semne precoce extrapiramidale
Vârsta înaintată
Simptome psihotice precoce
Sex masculin, necăsătoriţi
Domeniile simptomatice tipice în
cursul evoluţiei sindromului
demenţial
Funcţia Autonomie
cognitivă funcţională
Motilitate
MMSE Comportament
Afect
Timp
Gauthier et al (1996); Kertesz and Mobs (1996); Gelinas and Auer (1996); Eastwood and
Reisberg (1996); Barclay et al (1985)
Depresie versus Demenţă
Caracteristici Depresie cu Demenţă
clinice afectare cognitivă
Clinic Biochimic
“ Sindromul deficitului colinergic”
TULBURĂRI
DE 3 ANI
MEMORIE
DIAGNOSTIC
PRECOCE 3-6 ANI
NURSING LA 3 ANI
DOMICILIU
ChEis
1. Administrare facilă
2. Fără hepato-toxicitate
3. Efecte secundare minime
4. Agent reversibil – evită instalarea fenomenelor
de toleranţă la produs
5. Acţiune sinergică cu neurolepticele
Evoluţia naturală a sindromului
demenţial
DIAGNOSTIC
PRECOCE
Vaccin cu beta-amyloid-42
1
Epidemiologie
Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.
CINE FACE SCHIZOFRENIE?
DEFINITIE:
W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatologice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate cronica.
H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de
discordanta ideoafectiva, ambivalenta, autism,
idei delirante si halucinatii putin sistematizate si
tulburari profunde de afectivitate care au tendinta
de a evolua spre deficit si disociatia personalitatii.
3
Schizofrenia
4
Schizofrenia istoric
7
Schizofrenia istoric
8
Schizofrenia istoric
9
Schizofrenia istoric
10
Schizofrenia istoric
Bleuler considera că schizofrenia poate fi recunoscută pe baza a
patru elemente sau simptome primare astăzi cunoscute ca CEI
PATRU A:
– Asociatii- asocierea gândurilor este afectată (ex. incoerenţa
ideativă şi verbală, scăderea până la absenţa a asociaţiilor,
fuga de idei, etc…);
– Afect- răspunsul emotional aplatizat sau inadecvat;
– Ambivalenţă- deţinerea de sentimente contradictorii legate de
alte persoane, cum ar fi iubire şi ură în aceelaşi timp;
– Autism- fugă, evadare in fantezie care nu este legată pe
principii logice.
11
Schizofrenia istoric
Kurt Schneider (1887-1967) considera
că criteriile lui Bleuler erau prea vagi
şi nu reusesc sa diferenţieze
schizofrenia de alte tulburări;
Contribuţia lui cea mai notabilă a
constat în diferenţierea între
elementele acestei tulburări pe care le-
a considerat a fi centrale în diagnostic,
denumindu-le simptome de prim rang
şi aşa-numitele simptome de rang
secundar despre care considera că pot
fi regăsite în alte psihoze precum şi in
alte condiţii nepsihotice.
12
Schizofrenia istoric
13
Etiopatogenie-1
MULTIFACTORIALA:
– Factori genetici
– Factori biochimici
– Factori neurofiziologici
– Factori imunologici
– Factori psihologici
14
Etiopatogenie
CAUZE PRECOCE
Genetice
Obstreticale
infecţioase
CAUZE TARDIVE
VULNERABILITATE Evenimente psihotraumatizante
Abuz de substanţe
15
Etiopatogeni
I. FACTORII GENETICI:
– Riscul imbolnavirii
• 10% ( ruda de gradul I);
• 5% (ruda de gradul II);
• 40% (copii cu ambii parinti schizofreni);
• 41%- concordanta gemenilor monozigoti
ptr. boala, 4,5% ptr. gemenii dizigoti;
• studii pe adoptii;
16
17
Riscul genetic al
Schizofreniei
Legăturile de Familie.
Rudele biologice ale
persoanelor care suferă de
schizofrenie au un risc mai
crescut de a dezvolta
boala. Cu cât e mai
apropiat gradul de rudenie,
cu atât mai probabilă este
posibilitatea de a dezvolta
boala, genetic personale
fiind mai apropiate.
18
Toţi din familie
19
Etiopatogenie
II: FACTORI NEUROBIOCHIMICI.
a. Ipoteza dopaminergica
- hiperactivitate dopaminica mezolimbică (legata de scaderea activitatii cortexului
prefrontal) - determina simptome pozitive; (R D2, D3, D4)
- hipoactivitate dopaminica in zona frontala - determina simptomele negative (R D1,
D5).
Hipocampul = raspintia cailor DA si sediul receptorilor D2, D3, D4.
Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii
schizofreni - densitate > a receptorilor DA.
b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA
(anomaliile predispun la recaderi).
- Cresterea NA in Locus coeruleus -agitatie;
- Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.
c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al
neurolepticelor atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei;
d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate
duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic,
glicuronic;
e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).
20
Modificări Biochimice
Ipoteza “dopaminergică”
susţine că neuronii care
utilizează dopamina ca
neurotransmiţător sunt
mult mai des implicaţi în
generarea schizofreniei.
Cu toate că ocazional este
contestată, rămâne
fundamentul pentru
explicaţiile biochimice.
21
22
Modificări Biochimice
Primele antipsihotice au fost descoperite in 1950 fiind
denumite fenotiazine, fiind iniţial utilizate ca
antihistaminice (Delay şi Deniker- 1952-
Clorpromazina);
Eficacitatea lor in psihoze a fost descoperită accidental;
Aceste medicamente provoacă deseori tremor in
schimbul tratării psihozei. Acest tremor este asemănător
cu cel din boala Parkinson.
In acest sens, cercetătorii au concluzionat că excesul de
dopamină poate genera simptomele psihotice (in boala
Parkinson, la administrarea de L-dopa in doze prea mari
pot surveni simptome psihotice).
23
Etiopatogenie
III.SUBSTRAT LEZIONAL-
NEUROPATOLOGIE:
– LIEBERMANN 2000- PROTEINA
BCL-2 care modulează apoptoza;
– Identificarea N-acetilaspartatului
(NAA)- RMN;
– Scăderea NAA în cortex prefrontal
dorsolateral-sk.negative
– Evidenţierea NAA în hipocamp-
indicator al riscului de boală
– TEHNICILE DE IMAGISTICA
CEREBRALA (CT, RMN, PET)
evidentiaza
• disfunctia cortexului prefrontal
• modificari ale densitatii parenchimului
cerebral
• asimetrii cerebrale
• atrofia cerebeloasa
• anomalii in functionalitatea lobului
temporal. 24
Ventriculii schizofrenilor sunt
diferiţi de ventriculii normali
25
26
Etiopatogenie
IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:
– Riscul de a face boala este de 5-8%> pentru cei nascuti
iarna/primavara ( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).
– Riscul este > la populatia urbana.
Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre
nasteri este scurt - expunere la agenti infectiosi in perioada
precoce a copilariei.
– Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.
– Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru
schizofrenie.
– ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !
– SLOW-VIRUS , RETRO-VIRUS
– La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.
V. TEORII METABOLICE
– Anomalii de irigare cerebrală
– Utilizare diminuată a glucozei în lobii frontali
27
Etiopatogenie
Infectia cu influenza
virus creste riscul
pentru copil de a
dezvolta schizofrenie
Etiopatogenie
29
Teorii Psihologice
31
Schizofrenia şi clasa Conform mai
multor studii
economică clasele
economice mai
joase prezintă
o rată mai
crescută a
bolii.
32
Schizofrenia – clinic
A. DEBUTUL:
– insidios (50-70%)
• *pseudonevrotic;
– *comportamental.
– subacut
– acut: ( 30-50%)
• *bufee delirante, halucinatorii
• * excitatii maniacale (atipice)
• * episoade depresive (atipice)
• * stari confuzo-onirice
– supraacut
– medico-legal. 33
SIMPTOME
POZITIVE
SIMPTOME SIMPTOME
COGNITIVE NEGATIVE
SIMPTOME
AFECTIVE
34
Componentele tulburării psihotice
FUNCTION
B. PERIOADA DE STARE:
1. TULBURARI DE GANDIRE
1. scindarea si tulburarea asociatiilor (dezlanare, insiruire
neconsecventa de intampari).
2. Gandirea – disociaţie ideativă, dirijata de aliteratie, analogie,
asociatii prin asonanta, interpretari simbolice. Cuvantul folosit
inafara contextului; hiatusuri, vagul.
3. barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii
monotone (semn al goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler -
gandire autista ( dereista).
4. Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar (paranoid,
cosmogonic, gelozie, inventie, hipocondriac).
36
Schizofrenia – clinic
2. TULBURĂRILE LIMBAJULUI
– oral
• neologisme,
• verbigeratie
• ecolalie
• mutism
– scris
– desenul
37
Schizofrenia – clinic
3. TULBURARILE AFECTIVITATII:
(Kaepelin - “Dementa afectiva”).
– Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;
– Discordanta intre afectivitate si gandire (exemplu al
scindarii personalitatii) .
– Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale -
acte antisociale; nu permite contactul afectiv cu
medicul curant;
– Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva,
ambivalenta si aplatizarea afectiva (paratimii).
38
Schizofrenia – clinic
4. TULBURARILE DE VOINTA SI
ACTIVITATE:
– Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta;
lipsa de initiativa;
– Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;
– Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia
catatonica, bradikinezia, akatisia ), modificari calitative
(postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul
ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).
– Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale,
empatice, inadecvare sociala.
39
Schizofrenia – clinic
5. MODIFICAREA
SENSULUI EU-LUI
pierderea sau estomparea conturului
propriului Eu
indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex:
sentimentul de unitate al pacientului se
poate extinde la intregul univers; vointa si
energia ii sunt extrase de o lume dinafara.
Pierderea stimei fata de propria
persoana;
Inabilitatea de a separa Eu-l de ambianta.
Depersonalizare; Derealizare.
40
Schizofrenia – clinic
6. TULBURARI DE
PERCEPTIE:
– Halucinatii
• auditive, adevarate sau
pseudohalucinatii,
imperative;
• rareori - vizuale,
tactile, olfactive,
gustative, somatice.
– Iluzii
• deja-vu,
• jamais-vu;
• perceperea
distorsionata a timpului. 41
Idei delirante
Mistica religioasa
Halucinatii
Comportament dezorganizat sau
catatonic
Schizofrenia – clinic
7. CONŞTIINŢA
– Depersonalizare/derealizare
– Stări crepusculare
– Stare delirantă
– Absenţa conştiinţei bolii
8. ATENŢIA
– Hipoprosexia conduce la
dezorganizarea gândirii
9. FUNCTII PSIHICE
NEMODIFICATE
– Memoria
– Orientarea auto şi allo psihică
– Inteligenta
– aptitudinile (literar-artistice- creative).
45
Inteligenta!!
Schizofrenia – clinic
47
Schizofrenia – clinic
11. PERSONALITATE
– Premorbidă – tip schizoid, schizotipal, borderline
– Disoluţia Eu/Non-Eu
12. Ritm nictemeral
– Insomnii de trezire/ adormire/ bulversare
13. Atitudine- diferită: ostilă, suspicioasă, bizară,
ambivalentă, negativistă, solilocvică, disimulativă,
detaşată, stereotipă, etc.
48
Consecinte GRAVE
Simptome Pozitive vs. Negative
ANDREASEN&OLSEN -1982
SIMPTOME POZITIVE - in acest context, NU se
referă la comportamentul adaptativ sau tip
beneficiu secundar. Mai degrabă este caracterizat
de prezenţa unui comportament aberant, ex:
comportamente care în mod obisnuit sunt absente
la o persoană sănătoasă mintal.
SIMPTOME NEGATIVE –caracterizate prin
absenţa comportamentului , ex: simptome care în
mod obişnuit sunt absente la o persoană sănătoasă
mintal
50
Simptome Pozitive vs. Negative
SIMPTOME POZITIVE(productive)
• HALUCINATIILE;
• DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE
GANDIRE (DISOCIEREA GANDIRII,
TANGENTIALITATE, CIRCUMSTANTIALITATE)
• ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si
COMPORTAMENTUL BIZAR, ILOGIC
• AGITATIA PSIHOMOTORIE.
SIMPTOME NEGATIVE (deficitare):
• APLATIZAREA AFECTIVA;
• LIPSA MOTIVATIEI;
• SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;
• SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;
• PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.
51
Simptome Pozitive
52
Simptome Pozitive
53
Ideile delirante apar în multe
modalitătţi. Ideile delirante de
persecuţie sunt cele mai
frecvente în schizofrenie.
Deasemenea pot să apară idei
delirante de influenţă, de
referinţă, de control şi de
grandoare. Pictura din figura
alăturată reprezintă
“autoportretul lui Christos”
realizat de un pacient intr-un
spital de psihiatrie in anul
1892”.
54
Nu, nu este “the King.”
55
Unii pacienti suferă de idei
delirante eroto-manice,
credinţe fără nici un suport
real sau fără nici o logică,
apreciind că sunt iubiţi de o
persoană care de fapt este
complet straină de acest
aspect, necunoscând deloc
persoana în cauză in mod
real. Astfel de persoane,
cum ar fi urmăritorul lui
Steffi Graf, dezvoltă fantezii
în care se simt indreptăţite
Monica Seles a fost injunghiată de o persoană de să protejeze, să agreseze sau
38 de ani din Germania. Atacatorul era obsedat de chiar să ucidă pe oricine
o altă jucătoare de tenis, Steffi Graf, şi a simţit că care atacă obiectul dorit sau
este in responsabilitatea lui să ajute cariera chiar obiectul dorit in
acesteia, doborându-i rivala. Seles nu s-a intors condiţiile in care nu-i
pe terenurile de tenis timp de 2 ani. răspunde avansurilor.
56
Simptome Pozitive
57
Simptome Pozitive
58
Simptome Negative
60
Criterii generale de diagnostic
61
Criterii generale de diagnostic
62
Clasificare longitudinală
63
Schizofrenia- tipuri clinice
Catatonică
Dezorganizată (hebefrenică)
Paranoidă
Nediferenţiată
Reziduală
64
Formele clinice ale schizofreniei
Tipuri clasice:
– Catatonică
– Dezorganizată
– Paranoidă
– Nediferenţiată
– Reziduală
Simplă
Tardivă
Grefată
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ
– Tip maniacal/ bipolar
– Tip depresiv
– Tip mixt
65
Schizofrenia Catatonică
Criteriile :
– Imobilitate motorie evidenţiată prin catalepsie (incluzând
flexibilitatea ceroasă) sau stupor;
– Activitate motorie excesivă (care este evident lipsită de sens şi nu
est influenţată de stimuli externi);
– Negativism extrem (o rezistenţă evident nemotivată la toate
instrucţiunile ori mentinerea unei posturi rigide la încercările de a
fi mişcat ) sau mutism;
– Bizarerii sau mişcări voluntare evidenţiate prin posturi asumarea
voluntară a unor posturi inadecvate sau bizare, mişcări stereotipe,
manierisme sau grimase notabile,
– ecolalie , ecopraxie.
66
Schizofrenia Catatonică
67
Schizofrenia dezorganizată
(hebefrenică)
Criteriile pentru acest tip de schizofrenie sunt:
Oricare din următoarele sunt notabile:
– Dezorganizarea vorbirii
– Dezorganizarea comportamentului
– Afetivitate aplatizată sau inadecvată, şi…
– Nu indeplineşte criteriile pentru schizofrenia
catatonică.
68
Schizofrenia dezorganizată
(hebefrenică)
Debut: 15-25 ani.
Simptome:
– tulburari multiple de gandire pana la
dezorganizarea completa;
– delire hipocondriace (centrate pe masturbatie,
menstruatie);
– schimbari comportamentale (devin visatori, nu
invata, centrati pe probleme pseudostiintifice,
pseudofilozofice, cred ca sunt capabili sa rezolve
probleme debaza ale omenirii).
69
Schizofrenia dezorganizată
(hebefrenică)
tipice sunt: prostia, ilaritatea, râsul
nemotivat, glumele, stupiditatea, jocurile de
cuvinte, bizareria asociatiilor de idei,
regresia, dezinhibitia; halucinatiile apar mai
tarziu, legate de tulburarile de gandire, unii se
amuza de ele, dar nu actioneaza.
Prognosticul - cel mai rezervat
degradare.
Remisiunile sunt rare, superficiale.
70
Schizofrenia Paranoidă
71
Schizofrenia paranoidă
72
Schizofrenia Nediferenţiată
Criteriile includ …
– Un tip de schizofrenie în care simptomele care
satisfac criteriul A sunt prezente, dar criteriile
de tipul paranoid, catatonic sau dezorganizat nu
sunt satisfăcute.
73
Schizofrenia Nediferenţiată
75
Schizofrenia reziduală
Prezenţa unor simptome clinice schizofrene
continue in absenţa setului complet de simptome
pozitive sau a simptomelor suficiente unui alt tip
de schizofrenie.
• Aplatizare afectiva;
• Retragere sociala; introversia si autismul;
• Comportament excentric;
• Gandire ilogica: saracirea ideilor;
• Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor
delirante.
76
ALTE FORME CLASICE ALE
SCHIZOFRENIEI
Schizofrenia simplă
Tulburari afective, emotionale, de vointa
(apato - abulie);
Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata
de familie, neglijarea obligatiilor sociale,
indecizie, lipsa introspectiei;
Uneori se deosebeste greu de tulburarea de
personalitate schizoida;
Tabloul progresează lent, în ani, spre
degradarea lentă a personalităţii.
77
Schizofrenia grefată
80
DIAGNOSTICUL POZITIV
81
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
82
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
TULBURARILE DELIRANTE:
– delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar;
– nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:
– durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de
sase luni.
– evolutia = favorabila
TULBURARILE DE PERSONALITATE:
– simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.
RETARD MENTAL
83
EVOLUŢIA NATURALĂ A
SCHIZOFRENIEI
Premorbid
Prodromal
Progression
Function
Stable Relapsing
10 20 30 40 50
Age (y)
Lieberman JA. Atypical Antipsychotic Drugs As A First-Line
Treatment of Schizophrenia: A Rationale and Hypothesis. Journal of
Clinical Psychiatry 1996; 57 (suppl 11):68-71
Prognostic
Single Episode
Multiple
episodes (no
decline)
Multiple
episodes
(decline)
85
PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI
Factori clinici care pledeaza pentru un Factori clinici care pledeaza
prognostic pozitiv: pentru un prognostic negativ:
- sexul feminin; - Sexul masculin;
-APP negative; - APP si AHC pozitive;
-factori precipitanti; - abs. factorilor precipitanti;
-prez. de simpt. floride si afective; - prez. dezorganizarii si a simpt.
Negative;
- abs. tulb. de personalitate premorbide;
- personalitatea premorbida de tip
-casatorit;
schizoid, schizotipal;
- DEBUTUL: acut, productiv, la varsta cat
- solitar (celibatar, divortat, vaduv);
mai mare;
- DEBUTUL la varsta mica (<20 ani),
-FORMA CLINICA: catatonica,
insidios;
schizoafectivă;
- FORMA CLINICA: hebefrenica,
-retea de suport solida si adecvata;
simpla, nediferentiata;
-buna integrare profesionala;
- suport social precar;
-episoade singulare;
- lipsa integrarii profesionale;
-Complianta.
- complianta slaba.
86
Schizofrenia tip I vs.tip II
87
Schizofrenia tip I vs.tip II
88
Schizofrenia tip I vs.tip II
89
Opţiuni de Tratament
TERAPIE PSIHOFARMACOLOGICA
DEMERSURI PSIHOTERAPEUTICE SI DE
REABILITARE SOCIOTERAPEUTICA
90
Tratamentul schizofreniei
PRINCIPII:
– Iniţierea tratamentului - in spital (stabilirea
dozei eficiente; controlul efectelor secundare;
complianta).
– Precocitatea tratamentului - eficienta crescuta!
– Tratamentul va fi individualizat (particularitati
individuale, tip de neuroleptic, toleranta, doza,
durata, asocieri medicamentoase).
– Tratamentul de cursă lungă, suficient pentru
obţinerea remisiunii şi prevenirea reşutelor
(uneori toată viaţa).
– relatia terapeutică cu medicul! 91
Tratamentul schizofreniei
92
ETAPELE TERAPIEI
FARMACOLOGICE
ETAPA DE INITIERE
TERAPIA DE STABILIZARE
TERAPIA DE INTRETINERE SI DE
PROFILAXIE A RECIDIVELOR
93
I. Terapia de initiere
96
NL clasice
Quetiapine Ziprasidone
5HT2A D2 D1 Alpha 1 Musc H1 5HT1A (agonist)
Casey 1994
98
RA-NL clasice
TIP MECANISM FACTORI DE RISC TRATAMENT
103
Alte RA
Efecte secunadre endocrinologice:AP tipice blocheaza
DA din tractusul tuberoinfundibular si cresc eliberarea de
PRL;
HiperPRL→tulb de ciclu menstrual (amenoree,
anovulatie), tulb ale fct testosteronice (disfct sexuale, tulb
ale spermatogenezei), la niv sanului (galactoree,
ginecomastie), tulb ale fct sexuale (scaderea libidoului,
disfct erectile, anorgasmie); pe termen lung (osteoporoza
si tulb cardiovasculare).
NLclasice>Risperidona>Amisulprid>Ziprasidona/Olanza
pina>Quetiapina.
104
Alte RA
Efecte metabolice
Cresterea in greutate: in special la APA, prin:
Sedare (mediata de R H1, ɑ 1); OLZ, CLZ
Afinitate 5 HT2c;
Afinitate H1, nu asigura satietatea;
Dereglari ale leptinei din celulele adipoase;
Blocarea R muscarinici de catre unele AP determina in
plan clinic RA de tipul uscaciunii gurii si pacientul este
tentat sa consume mari cantitati de lichide
Predictori ai cresterii ponderale sunt cresterea apetitului,
sedarea, sedentarismul, responsivitatea clinica, BMI scazut.
105
Alte RA
Efecte metabolice
DZ de tip II la 7-10% din pacientii cu schizofrenie si TAB
Mecanism:
- Afectarea homeostazei glucozei prin interventia asupra sist
serotoninergic (blocarea simultana a R 5HT1a, 5HT2a/c;
antagonismul siturilor 5HT1a poate descreste eliberarea
insulinei; agonismul R 5HT2a/c determina hiperglicemie);
- PRL poate induce stari insulinorezistente;
- APA devoaleaza o stare subclinica sau exacerbeaza un DZ
preexistent;
- Uzul concomitent al VPA poate agrava supraponderea si
DZ.
106
Alte RA
Efecte cardiovasculare
Hipotensiune ortostatica
Tahicardie
Lipotimie
Anormalitati pe EKG (largire, aplatizarea undei T)
Prelungirea intervalului QTc cu posibilitatea transgresarii
spre o tahiaritmie grava=torsada varfurilor, moarte subita;
Cele mai cardiotoxice: Fenotiazinele (Tioridazina,
Fluphenazina, Clorpromazina), Butirofenonele
(Haloperidolul), APA (Ziprasidona)
Populatia cu risc: persoanele tratate cu mai multe pp, ischemii
cardiace anterioare, supradoze de AP. 107
Faza acuta
AP injectabile:
Haloperidol= 2-3 fiole/zi
Olanzapina 1-2 fl/zi\
Ziprasidona 2 fl/zi
Abilify 2 fl/zi
108
TEC
Protejata
neprotejata
109
II. Terapia de stabilizare
– Cele mai mici doze eficiente
– 6 luni
– Integrare socio-profesională
– Preintampina reizbucnirea unui puseu
psihotic;
– Simptome negative (apatie, anhedonie,
abulie) si Depresia postschizofrenică!
Doze: Haloperidol=2-3 mg, Risperidona=2-4 mg,
Olanzapina=5-10 mg.
Se pot adm hipnotice si anxiolitice ptr
insomnii si anxietate.
110
Terapia de intretinere si de
profilaxie a recidivelor
– Doza minima eficienta
– Preparate depot –Fluanxol, Rispolept Consta,
Zypadhera
– “Fereastră terapeutică”
– 1 episod-1-2 ani, 2 episoade – 4-5 ani, 3
episoade si peste-toată viaţa
– NL atipice!!! De preferat- efecte adverse f.
puţine
– Vârstnici- redus la ¾ din doze
– Asociat cu BzD, AD, APK, TS
111
Tratamentul schizofreniei
Psihoterapii
– Nu in faza acută floridă
– Psihoterapie suportivă, flexibilizare
– Consiliere de familie- HEE
– Psihoterapie de grup
– Training Social skilles
• Instrucţiuni direcţionate
• Modelarea prin rol
• Feed- back
• “Reinforcement” social
– Terapie vocaţională
– Artterapie, meloterapie, dansterapie, gestalt
terapie, etc 112
Tratamentul schizofreniei
socioterapia
– Ergoterapia
– Dezvoltarea abilităţilor sociale şi de
comunicare
– Reabilitare profesională
– Ateliere protejate
– Apartamente terapeutice
– Staţionare de zi şi de noapte
– Reabilitare profesională
– Instituţii comunitare
113
TULBURARILE DELIRANTE
PERSISTENTE
114
Definiţie
115
TULBURAREA DELIRANTĂ
PERSISTENTĂ
Paranoia
DIAGNOSTIC:
– 1. Delirele = sunt nonbizare, sistematizate.
Durata lor - cel putin o luna.
– 2. Delirele apar in lipsa altor simptome care
caracterizeaza schizofrenia (comportament
bizar, aplatizare afectiva, disociatie).
– Exceptie: prezenta halucinatiilor tactile,
olfactive, legate de tema deliranta.
116
TRASATURI CLINICE:
Descriere generala = Tinuta adecvata, bine
imbracati, nu par desprinsi de activitatea
zilnica. Uneori par ostili, suspiciosi,
excentrici. Arata absolut normali, cu
exceptia prezentei sistemului delirant
marcat.
– Afectivitatea = concordanta cu delirul.
– Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie
(se accepta posibilitatea halucinatiilor tactile,
olfactive, congruente cu delirul). 117
TRASATURI CLINICE:
– Gandirea - tulburare de continut - delirul:
sistematizat, temele frecvente sunt: de persecutie,
gelozie, erotoman, grandoare. Lipsesc celelalte
tulburari caracteristice schizofreniei.
– Orientarea, memoria atentia, judecata nu sunt
afectate. Constiinta bolii absenta!
– Comportament: delirant; tentative de suicid,
homicid.
118
TIPURI:
– 1. EROTOMAN-Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia
deliranta de a fi iubit. Delirele de interpretare - rol esential.
Eforturile de a contacta persoana - numeroase, regula. Conflicte
cu legea.
– 2. GRANDIOS - Megalomania.
– 3. DE GELOZIE (Paranoia conjugala; sindromul Othello). Mai
frecvent la barbati. La alcoolici. Comportament delirant.
Agresivitate.
– 4. PERSECUTOR Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi,
procesomani.
– 5. SOMATIC (Psihoza monosimptomatica hipocondriaca):
infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),
119
Vă mulțumesc !
PATOLOGIA FIXĂRILOR
COMPORTAMENTALE
ADICTIVE
Noţiuni specifice domeniului
• Drog = dependenţă
• Droguri minore (licite)
• Drogurile majore (ilicite)
• Toleranţa
• Dependenţa psihică
• Dependenţa fizică
• Starea reziduală
ALCOOLISMUL
(Tulburările psihice induse de alcool)
Epidemiologia
• în SUA 11% din populaţie consumă în
medie o uncie (aprox. 28 g) de alcool pe zi
• în Anglia 2% din populaţie este în stadiul de
dependenţă de alcool
• raportul pe sexe B/F = 4/1
• mari diferenţe transculturale
• costuri sociale enorme
Etiopatogenie
• Căi dopaminice: calea mezolimbică
substanţa neagră şi tegmentum - nucleus
acumbens (sistemul limbic = placere,
euforie)
• Cultură, psihic, plăcere, comportament,
antrenul circuitelor neuronale - salt în
hiperfuncţie
• Anxiolitic, antidepresiv
• Ipoteze genetice
Metabolismul alcoolului
Impactul somatic
• ideile de gelozie
• ideile de otrăvire
• reprezintă compensări patologice
• prognostic favorabil
• potenţial agresiv !!!
Depresia alcoolică
• în cadrul evoluţiei consumului abuziv
• post sevraj în prima lună
• comorbiditate depresie-alcoolism
• 90% dintre alcoolici au tulburări afective
secundare
• relaţia cu serotonina şi SSRIs
Suicidul
• una din 3 tentative de
suicid sunt asociate
alcoolului
• unul din 10 suicidari
(act finalizat) au în diagnostic şi eticheta
de alcoolism
• idei de vinovăţie ori gelozie - evaluare şi
supraveghere în sensul riscului suicidar
Politoxicomania
• hipnotice
• diverse tranchilizante (mai ales
benzodiazepine şi meprobamat)
• drogurile propriu-zise
• sevrajul la alcool este
mai periculos decât
sevrajul la droguri ilicite!!!
Psihoza polinevritică Korsakov
• polinevrită, hipotonie
musculară, dureri pe
traiectele nervoase,
mai ales în plante
• amnezie anterogradă,
compensată prin confabulaţii
• deficit B1
• tratamentul nu poate garanta evitarea
evoluţiei spre deteriorare (demenţă)
Encefalopatia Gayet-Wernike
• sufuziuni sanguine în spaţiul periventricular III, în
corpii mamilari şi în hipocamp
• dementa nediferenţiată
• medicamente
• utilizarea nemedicală
• labilitate emoţională
• regresie intelectuală
• comportament agresiv şi antisocial (chiar
agresiv sexual)
• prăbuşirea funcţionării profesionale şi sociale
Simptomele sevrajului
• transpiraţii • halucinaţii tactile
(destul de frecvente),
• puls > 100 vizuale şi cel mai rar
auditive
• tremurări
• anxietate
• insomnii
• crize epileptice
• greaţă şi vomă
Tratament
Intoxicaţia acută şi coma
• menţinerea funcţiilor vitale
• analeptice cardiace şi respiratorii
• stimularea diurezei
• optimizarea ciclurilor metabolice prin aport
vitaminic complex, combaterea radicalilor liberi
prin administrare de sulfat de magneziu, vit.E şi
vit.C.
Tratament
Intoxicaţia cronică
• “ieşirea din dependenţă” - sevraj
• progresiv în funcţie de T1/2
• anxietatea – alte anxiolitice
• stări depresive – carbamazepin
• se vor evita neurolepticele - scad pragul
convulsivant
Barbituricelele
• euforie “deplasată”
• logoree, hiperactivitate, insomnie
• uscăciunea buzelor, gurii, nasului
• midriază, anorexie, tahicardie
• aritmii
• hipertensiune arterială
Intoxicaţia cronică
• opiacee
• canabicele
• cocaina
• Cath-ul
• halucinogenele vegetale
Drogurile opiacee
• Opiul brut - capsulele verzi de Papaver
Somniferum Album (macul alb)
• 42 de alcaloizi: morfina, tebaina, papaverina,
codeina etc.
• pilule, teriak-uri
pentru băut, fumat
• morfina injectată
• heroina injectată
• codeina - medicament
Intoxicaţia acută
• relaxare
• linişte contemplativă
• stare de fericire
• satisfacţie calmă
• o ascuţire a simţurilor
şi imaginaţiei
Intoxicaţia acută
• hipoprosexie
• hipomnezie
• dizartrie
• mioză (midriază în supradozare)
• greaţă
• comă în supradozări
• morfina i.v. acţionează prompt şi mai intens
• dispoziţie disforică
• dureri musculare
• lăcrimări sau rinoree
• piloerecţie, transpiraţii
• midriază
• greaţă, vomismente
• diaree, stare febrilă
• insomnii cu nelinişte
Sevrajul
COMPORTAMENTALE
ADICTIV HEDONICE
Exemplificări
• Un grup de tulburări
• Anxietatea – în situaţii bine precizate,
nepericuloase
• Situaţiile sunt evitate sau greu suportate
• Palpitaţii, senzaţie de leşin, frică de
moarte, pierderea controlului sau nebunie
• Anxietate anticipatorie
Agorafobia
Sinonime:
Reacţie de criză
Reacţie la stres
Şoc psihic
Reacţie de luptă
Tulburarea de stres
posttraumatică
• Reacţie întârziată (amânată) la un stres
• Eveniment catastrofic, extrem de ameninţător (ptr. oricine)
• Trăsături tipice:
– Retrăirea repetitivă a evenimentului ("flashbacks")
– coşmaruri
– Detaşarea de alte persoane
– Anhedonia
– Evitarea activităţilor sau a situaţiilor care au legătură cu trauma
– Hipervigilenţă
• +/-
– Insomnie
– Anxietate/depresie
– Ideaţie suicidară
• Durează săptămâni/luni
• Reversibilă de obicei
Tulburarea de adaptare
Sinonime:
Conversie
Isterie
Amnezia disociativă
Excludem:
Fuga postcritică din epilepsie
Stuporul disociativ
Convulsiile disociative
• Mimează convulsiile din epilepsie
• Nu - limbă muşcată, cicatrici, leziuni după cădere,
pierderea de urină
• Prezenţa anturajului
• Menţinerea conştiinţei sau stupor/transă
Anestezia şi pierderea senzorială
de tip disociativ
Sinonime:
Nevroza cardiacă
Sindrom Da Costa
Nevroză gastrică
aerofagie, tuse, diaree, dispepsie,
flatulenţă, dispnee, colon iritabil etc.
Tulburarea de durere persistentă
somatoformă
• 2 tipuri principale:
– Oboseală persistentă dupăun efort intelectual
– Slăbiciune fizică, dureri musculare, tensiune
• Îngrijorare privind sănătatea fizică şi psihică
• Iritabilitate
• Anhedonie
• Depresie, Anxietate
• Insomnie
Sindromul de depersonalizare-
derealizare
• Benzodiazepine
• alprazolam, medazepam, lorazepam
• IMAO
• Triciclice
• amitriptilină, clomipramină
• SSRIs
• sertralină, paroxetină, escitalopram
• Antidepresive duale
• venlafaxină, mirtazepină
• Neuroleptice (rar)
• Haloperidol, olanzapină, risperidonă
DESTIGMATIZAREA
ÎN
PSIHIATRIE
Defini ie
• Necunoaşterea etiologiei
• O tulburare psihică nu poate fi evitată printr-un
anumit regim de viaţă
• Sunt complexe
• Finanţarea scăzută a serviciilor psihiatrice
• Şomaj
• Izolare socială
• Evoluţia nefavorabilă a tulburării
• Impact negativ asupra familiei
REDUCEREA STIGMATIZĂRII
• Viziuni şi metode complexe
– cu acţiune simultană şi efecte sinergice
• Înţelegerea etiopatogeniei tulburărilor
• Ipotezele sociale care au ca efect blamarea
societăţii
– sporeasc ostilitatea şi stigmatizarea
• Îmbunătăţirea metodelor terapeutice
– De ex. sporirea eficacităţii tratamentului antidepresiv
a scăzut stigmatizarea depresiei recurente
• Un prognostic mai bun al tulburării
ROLUL FAMILIEI PACIENTULUI
• Asistarea tulburării psihice în secret
– sporeşte ideea de boală ruşinoasă
• se va discuta despre tulburare în mod deschis
– stigmatizarea îşi va pierde din efect
• Experienţa familiilor cu bolnavi psihici
– Rolul familiilor a fost deja clar demonstrat în unele ţări
• Familiile au un rol esenţial în antrenarea
mijloacelor de informare în masă
– diminuarea stigmatizării
INI IATIVELE EDUCA IONALE