Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1
Deoarece pentru B 2 K( ) avem
deducem ca
X X 1 jBj
P (B) = P (f(i1 ; :::; in )g) = = ;
(a + b)n (a + b)n
(i1 ;:::;in )2B (i1 ;:::;in )2B
Cnk ak bn k ak bn k
P (A) = n
= Cnk = Cnk pk q n k
; (1)
(a + b) (a + b) (a + b)n
k k
2
e) Pe baza unui numar mare de observatii s-a stabilit ca nasterea unui baiat
se face cu probabilitatea p = 0; 51; iar a unei fetite cu probabilitatea q = 0; 49:
Care este probabilitatea ca intr-o familie cu 11 copii sa …e 4 baieti (si deci 7
fete) ?
Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare vom considera o urna cu 51 de
bile albastre si 49 de bile roz si vom asimila nasterea unui copil cu extragerea,
cu revenire, a unei bile din urna mentionata, iar sexul copilului va … dat de
culoarea bilei: albastru pentru un baietel si roz pentru o fetita.
In cazul concret din enuntul problemei se fac 11 extrageri succesive, cu
revenire. Se observa ca se poate aplica schema lui Bernoulli cu N = a + b =
51 + 49 = 100; n = 11; k = 4 si n k = 11 4 = 7; p = 0; 51; q = 0; 49: Conform
schemei mentionate probabilitatea cautata este:
4
P (11; 4) = C11 (0; 51)4 (0; 49)7 :
0 a; 0 b; 0 n N: (2)
Daca notam
:= f(i1 ; :::; in ) j1 i1 ; :::; in N g = !n ;
3
atunci drept spatiu de selectie pentru experimentul din enunt se poate alege
multimea:
K( ) = P( ):
n
Rezulta ca multimea K( ) are 2card( ) = 2n!CN elemente. Deoarece bilele
sunt identice, cu exceptia culorii, iar extragerile se efectueaza in mod aleator,
se poate admite ca suntem in cazul echiprobabil. In consecinta, oricare dintre
evenimentele elementare ale experimentului in discutie si anume f(i1 ; :::; in )g;
unde (i1 ; :::; in ) 2 ; are aceeasi sansa de realizare. Rezulta ca
1
P (f(i1 ; :::; in )g) = n ; 8 (i1 ; :::; in ) 2 :
n!CN
4
ca daca este o permutare a multimii f1; 2; :::; ng si (i1 ; :::; in ) 2 A atunci si
(i (1) ; :::; i (n) ) 2 A: In consecinta, evenimentul A va avea
jAj = n!Ca Cb
rezultate favorabile.
Prin urmare
jAj Ca Cb
P (A) = +
= +
;
n!Ca+b Ca+b
adica tocmai rezultatul din schema bilei fara revenire.
Vom nota
C C
P (a; b; ; ) := a + b :
Ca+b
e) O aplicatie interesanta a acestei scheme (a bilei fara revenire) este data de
posibilitatea evaluarii numarului de indivizi dintr-o anumita specie care traieste
intr-un areal dat.
Determinarea numarului de peşti dintr-un lac.
Intr-un lac sunt n pesti; desigur numarul n …ind necunoscut. Ne propunem
sa indicam un procedeu pentru determinarea, cu un nivel de precizie (imprecizie)
acceptabil, a numarului de pesti din acel lac. Vom admite, pentru a simpli…ca
lucrurile, ca in timpul experimentului nu au loc ‡uctuatii semni…cative ale nu-
marului de pesti din lac. Se incepe prin a captura un numar de n1 pesti din lac
pe care ii marcam cumva (cu o vopsea bio, o taietura dintr-o aripioara etc.) si
apoi ii eliberam in lac. Dupa ce efectuam aceasta operatie in lac vor … n1 pesti
cu marcaj si n n1 pesti nemarcati. Admitem ca dupa un timp, de exemplu
doua saptamani, pestii marcati se imprastie in tot lacul si ca …ecare dintre pestii
a‡ati acum in lac are aceeasi sansa de a … capturat. Se efectueaza, dupa cele
doua saptamani de asteptare, o noua capturare de pesti. Fie acum r numarul
acestora. Printre pestii capturati a doua oara se vor a‡a k pesti cu marcaj si
deci, r k pesti nemarcati. Daca aplicam schema bilei neintoarse rezulta ca
probabilitatea ca la a doua captura exact k pesti sa …e cu marcaj si r k sa …e
nemarcati este:
Ck Cr k
qk (n) := n1 rn n1 :
Cn
Facem conventia ca pentru p < q sa luam Cpq := 0:
In cazul particular n1 = r = 1 000 si k = 100 numarul pestilor diferiti
prinsi in cele doua capturari va … n1 + r k = 1 900; prin urmare va trebui ca
n 1 900: Sa observam ca, daca am alege n = 1 900; am avea
100 900
C1000 C900 1000!=(100! 900!) (1000!)2 430
q100 (1 900) := 1000 = = 10 :
C1900 1900!=(900! 1000!) 100! 1900!
5
extrem de mica. Aceste consideratii ne sugereaza ca alegerea cea mai rationala
ar … aceea a unui n pentru care probabilitatea qk (n) sa …e maxima. R.A. Fisher a
numit aceasta alegere metoda verosimilitatii maxime, iar numarul n pentru
care se realizeaza acest maxim se noteaza cu n ^ : Sa observam ca
qk (n) Cnk1 Cnr k
n1 Cnr1
1= r k
1=
qk (n 1) Cnr Cnk1 Cn 1 n1
(n n1 )(n r) n1 r nk
= 1= :
n(n n1 r + k) n(n n1 r + k)
Prin urmare,
qk (n 1) qk (n);
daca nk n1 r; adica n n1 r=k si
qk (n 1) qk (n);
8 500 n
^ 12 000:
1 0 1 0 1
! m ; ! :
4m+1 +
c) Calculati M ( ) si D( + ):
d) Veri…cati egalitatile
M( ) = M( ) M( )
D( + ) = D( + ) + D( + );
6
in cazul numerelor impare.
Precizati daca rezultatul obtinut se datoreaza unei conjuncturi favorabile
sau nu.
e) Deteminati functia de repartitie F a v.a. ; reprezentati-o gra…c si apoi
calculati valoarea F (( 1)m+7 ):
Solutie.
a) Doua v.a. si de…nite peste acelasi spatiu de probabilitate ( ; K( ); P )
se numesc independente daca si numai daca oricare ar … numerele reale x si y
avem:
P ( < x si < y) = P ( < x ) P ( < y):
In cazul in care avem de-a face cu variabile aleatoare discrete, asa cum este
cazul nostru, se arata ca de…nitia precedenta este echivalenta cu faptul ca pentru
orice numere reale x si y sa avem veri…cata egalitatea:
P ( = x si = y) = P ( = x ) P ( = y):
0 ; ; + ; 1
si
m
+ + = 1;
4m + 1
+ + = 1:
Din ultima egalitate deducem ca = 1=2: Prin urmare, din egalitatea
m 1
+ + = 1;
4m + 1 2
vom obtine
1 m 2m + 1
= = :
2 4m + 1 2(4m + 1)
In concluzie, matricele de repartitie ale v.a. si vor …:
1 0 1 0 1
! m 1 2m+1 ; ! 3m+1 m :
4m+1 2 2(4m+1) 4m+1 4m+1
x1 ::: xi ::: xn
! ;
p1 ::: pi ::: pn
7
respectiv,
y1 ::: yj ::: ym
! ;
q1 ::: qj ::: qm
cu
x1 < ::: < xn ; y1 < ::: < ym ;
si
0 p1 ; :::; pi ; :::; pn ; q1 ; :::; qj ; :::; qm 1;
p1 + ::: + pn = 1; q1 + ::: + qm = 1;
conform de…nitiei,
x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ ! ;
r11 ::: rij ::: rnm
rij = P ( = xi ) P ( = yj ) = pi qj :
Asadar,
x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ : :
p1 q 1 ::: pi q j ::: pn qm
In mod absolut analog, daca si sunt v.a. independente, va trebui sa
avem:
x1 y1 ::: xi yj ::: xn ym
! :
p1 q1 ::: pi q j ::: pn qm
In cazul = ; in mod evident cele doua v.a. nu pot … independente, dar
0 ; daca j 6= i;
rij := P ( = xi si = xj ) = :
pi ; daca j 6= i
Aici tinem cont ca xi 6= xj ; pentru i 6= j; conform ipotezelor; prin urmare, in
cazul i 6= j; vom avea
( = xi si = xj ) = ?:
2
Asadar, repartitia v.a. va …
8
1 0 0 1 1 2 1 0 1 2
= 4 1 4 1 12 3 = 8 22 17 3 ;
25 25 10 10 50 50 50 50 50 50
1 4 22 1 12 17
deoarece 25 + 10 = 50 si 10 + 50 = 50 :
Apoi,
( 1) 0 ( 1) 1 0 0 0 1 1 0 1 1
! 1 4 1 1 1 4 1 1 3 4 3 1 = =
5 5 5 5 2 5 2 5 10 5 10 5
0 1 0 0 0 1 1 0 1
= 4 1 4 1 12 3 = 1 45 3 ;
25 25 10 10 50 50 25 50 50
4 4 1 12 45
deoarece 25 + 10 + 10 + 50 = 50 :
In sfarsit,
2 ( 1)2 02 12 0 1
: 1 1 3 = 1 1 ;
5 2 10 2 2
2 02 12 0 1
: 4 1 = 4 1 :
5 5 5 5
Sa retinem si ca
( 1)2 02 12 22 0 1 4
( + )2 ! 8 22 17 3 = 22 25 3
50 50 50 50 50 50 50
Prin urmare,
c)
1 1 3 3 1 1
M ( ) = ( 1) +0 +1 = = ;
5 2 10 10 5 10
1 1 1
M ( 2) = 0 +1 = :
2 2 2
Rezulta
1 1 2 1 1 49
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = ( ) = = :
2 10 2 100 100
In mod analog,
4 1 1
+1 = ; M( ) = 0
5 5 5
4 1 1
M ( 2) = 0 +1 = ;
5 5 5
8 22 17 3 15
M ( + ) = ( 1) +0 +1 +2 =
50 50 50 50 50
si
25 3 37
M [( + )2 ] = 1 +4 = :
50 50 50
Asadar,
1 1 4
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = = :
5 25 25
9
In …ne,
1 45 3 1
M( ) = ( 1) +0 +1 = :
25 50 50 50
37 15 37 9 65 13
D( + ) = M [( + )2 ] [M ( + )]2 = ( )2 = = = :
50 50 50 100 100 20
d) Avem,
1 1 1
M( ) M( ) = = = M( )
10 5 50
si
49 4 49 + 16 65
D( ) + D( ) = + = = = D( + ):
100 25 100 100
In concluzie, ambele egalitati sunt veri…cate. Trebuie subliniat ca rezultatele
nu se datoreaza vreunei conjuncturi favorabile. Ele trebuie sa aiba in mod
necesar loc, intrucat variabilele aleatoare si sunt independente.
e) Daca matricea de repartitie a v.a. discrete are forma
x1 ::: xi ::: xn
! ;
p1 ::: pi ::: pn
Vom observa ca
F ( 1) = 0 , daca m este par,
F [( 1)m+7 ] = :
F (1) = 7=10 , daca m este impar
10
Gra…cul lui F este o functie in scara, cu patru trepte, continua la stanga,
avand salturi in punctele 1; 0 si 1.
11
Alte rezultate.
Cnx 1 x 1
p (1 p)n (x 1)
Cnx px (1 p)n x
si
Cnx+1 px+1 (1 p)n (x+1)
Cnx px (1 p)n x
:
Prin urmare
n! n!
px 1
(1 p)n (x 1)
px (1 p)n x
(x 1)!(n + 1 x)! x!(n x)!
si
n! n!
px+1 (1 p)n (x+1)
px (1 p)n x
:
(x + 1)!(n x 1)! x!(n x)!
Efectuand simpli…carile necesare obtinem:
x (n + 1)p x+1
Cnx 1 x 1
p (1 p)n (x 1)
= Cnx px (1 p)n x
;
4. Un alt exemplu.
12
Fie si variabile aleatoare independente cu repartitiile :
0 1 2 1 1
: 1 1 5 ; : 1 1 :
3 4 12 2 2
x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ : ;
r11 ::: rij ::: rnm
unde rij := P ( = xi si = yj ) = P ( = xi ) P ( = yj ) = pi qj ; 81 i n;
1 j m; daca si sunt variabile aleatoare independente. Prin urmare, in
cazul nostru particular,
1 1 2 0 3 1 1 0 1 2 3
= 1 1 1 1 5 5 = 1 1 9 1 5 ;
6 6 8 8 24 24 6 8 24 8 24
1 5 9
deoarece 6 + 24 = 24 :
Apoi
0 1 0 ( 1) 1 1 1 ( 1) 2 1 2 ( 1)
: 1 1 1 1 1 1 1 1 5 1 5 1 =
3 2 3 2 4 2 4 2 12 2 12 2
0 0 1 1 2 2 2 0 1 1 2
= 1 1 1 1 5 5 = 5 1 1 1 1 5 =
6 6 8 8 24 24 24 6 + 6 8 8 24
2 1 0 1 2
= 5 1 1 1 5 :
24 8 3 8 24
In sfarsit
2 02 12 22 0 1 4
: 1 1 5 = 1 1 5 ;
3 4 12 3 4 12
1 j 1j 1 1
j j: 1 1 = 1 1 = = 1:
2 2 2 + 2 1
Prin urmare,
b)
1 1 5 1 10 13
M( ) = 0
+1 +2 = + = ;
3 4 12 4 12 12
1 1 5 13
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = 0 +1 +4 ( )2 =
3 4 12 12
1 20 169 36 + 240 169 107
= + = = ;
4 12 144 144 144
13
1 1
M( ) = 1 + ( 1) = 0;
2 2
1 1
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = 12 + ( 1)2 0 = 1;
2 2
M( ) = M ( ) M ( ) = 0;
107 251
D( + ) = D( ) + D( ) = +1= :
144 144
8
>
> 0 ; x 1;
<
1=5 ; 1 < x 0;
F (x) =
> 7=10
> ; 0 < x 1;
:
1 ; 1<x.
14