Probleme rezolvate de Teoria probabilitatilor

1. O urna contine N bile de doua culori, albe si negre, identice cu exceptia culorii. Dintre acestea, a sunt albe si b sunt negre (a; b 2 N ; a + b = N ):

Se considera experimentul E care consta in extragerea, cu revenire, a n bile.

Asadar, dupa Öecare extragere se noteaza culoarea bilei extrase si apoi se repune bila in urna.

a) Sa se determine un spatiu de selectie asociat experimentului de mai

inainte.

b) Asociati experimentului E un spatiu natural de probabilitate ( ; K ( ); P ).

c) Relativ la experimentul E se considera evenimentul A : " k dintre bilele

extrase sunt de culoare alba". Descrieti A ca pe o submultime a spatiului de selectie :

d) Calculati P (A):

e) Prezentati o aplicatie in biologie a schemei de probabilitate din aceasta

problema.

Caz particular: a = m + 17; b = 27 m:

Solutie.

a) Vom asocia Öecareia dintre bilele albe o eticheta purtand numerele de la 1

la a; iar bilelor de culoare neagra cate o eticheta purtand numerele de la a + 1 la a + b: Prin urmare, pentru experimentul care consta in extragerea unei singure

bile din urna se poate considera drept spatiu de selectie multimea

! = f 1; :::; a; a + 1; :::; a + b g:

Inseamna ca experimentului E i se poate asocia spatiul de selectie:

:= ! | {z ::: ! } = ! ⁿ :

n factori

Se observa ca multimea are (card ! ) ⁿ = ( a + b ) ⁿ elemente.

b) Intrucat este o multime Önita se poate lua drept camp de evenimente

chiar multimea partilor spatiului de selectie. Asadar,

K ( ) = P ( ):

Rezulta ca multimea K ( ) a tuturor evenimentelor avute in considerare are 2 ^{card( )} = 2 ^{( a+b ) n} elemente. Deoarece bilele sunt identice, cu exceptia cu- lorii, iar extragerile se efectueaza in mod aleator, se poate admite ca suntem in cazul echiprobabil. Inseamna ca toate cele (a + b ) ⁿ evenimente elementare f (1; 1 ; :::; 1 )g; (1; 1; :::; 2 )g; :::; f(a | + b; :::; a + b )g au probabilitatile egale. Acest

| {z }

| {z }

{z

}

n termeni

n termeni

n termeni

fapt se traduce in concluzia ca pentru probabilitatea "naturala" P : K ( ) ! [0; 1] trebuie sa avem:

P (f(1; 1; :::; 1 )g ) = ::: = P (f (a + b; :::; a + } b )g) =

| {z }

|

{z

n termeni

n termeni

1

¹

(a + b ) ^{n :}

Deoarece pentru B 2 K ( ) avem

B =

[ n _{) 2B} f (i ₁ ; :::; i _n )g ;

( i ₁ ;:::;i

deducem ca

P (B ) =

^X

( i ₁ ;:::;i _n ) 2B

P (f(i ₁ ; :::; i _n )g) =

^X

( i ₁ ;:::;i _n ) 2B

1 jB j

₌

(a + b ) ⁿ

(a + b ) ^{n ;}

unde jB j reprezinta cardinalul multimii B;adica numarul de elemente pe care le are multimea B:

Tripletul ( ; K ( ); P ) avand componentele alese mai sus reprezinta spatiul natural de probabilitate asociat experimentului E :

c) In cazul k n + 1 este clar ca evenimentul A este imposibil si prin urmare A = ? (evenimentul imposibil se identiÖca cu multimea vida). Sa admitem ca au loc inegalitatile 0 k n: Se observa ca un element (i ₁ ; :::; i _n ) 2 = f 1; :::; a; a +1 ; :::; a + b g ⁿ se aáa in A daca si numai daca dintre numerele naturale nenule i ₁ ; :::; i _n un numar de k sunt mai mici sau cel mult egale cu a; iar restul de n k se aáa in multimea fa + 1; :::; a + b g (se admit repetitii !). Asadar,

A = f(i ₁ ; :::; i _n ) 2 jexact k dintre aceste numere 2 f 1 ; :::; ag g:

d) Intrucat din multimea f1 ; :::; ag se pot alege k numere, cu posibilitatea ca unele dintre acestea sa Öe si egale intre ele, in a ^k moduri, iar din multimea f a + 1; :::; a + b g se pot alege n k numere, cu posibilitatea ca unele dintre ele sa Öe si egale intre ele, in b ^{n k} moduri, iar pozitiile celor k numere a; printre cele n numere dintr-un set (i ₁ ; :::; i _n ) se pot alege in C moduri, deducem ca multimea A are C a ^k b ^{n k} elemente. Deoarece

k

n

k

n

P (A) =

jAj

(a + b ) ⁿ

si jAj = C a ^k b ^{n k} rezulta ca

k

n

P (A) = ^C

k _a k _b n k

n

a

^k

_b

n k

(a + b ) ^{n = C} (a + b ) ^k (a + b ) ^{n k = C}

n

k

k

n

p ^k q ^{n k} ;

(1)

unde am utilizat notatiile clasice:

a b

p := _{a + b} ; q :=

a + b ^:

Se obtine astfel tocmai rezultatul din schema binomiala a lui Jakob Bernoulli. Vom nota:

P (n ; k ) := C

k _p k _q n k _:

n

Pentru ca formula (1) sa contina si cazul k n + 1; caz in care P (A) = P (?) = 0 ; va Ö suÖcient sa convenim ca, prin deÖnitie, C = 0; in situatia in care k > n:

k

n

2

e) Pe baza unui numar mare de observatii s-a stabilit ca nasterea unui baiat

se face cu probabilitatea p = 0 ; 51 ; iar a unei fetite cu probabilitatea q = 0 ; 49 :

Care este probabilitatea ca intr-o familie cu 11 copii sa Öe 4 baieti (si deci 7 fete) ? Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare vom considera o urna cu 51 de

bile albastre si 49 de bile roz si vom asimila nasterea unui copil cu extragerea, cu revenire, a unei bile din urna mentionata, iar sexul copilului va Ö dat de culoarea bilei: albastru pentru un baietel si roz pentru o fetita. In cazul concret din enuntul problemei se fac 11 extrageri succesive, cu revenire. Se observa ca se poate aplica schema lui Bernoulli cu N = a + b = 51 + 49 = 100; n = 11; k = 4 si n k = 11 4 = 7 ; p = 0; 51 ; q = 0; 49 : Conform schemei mentionate probabilitatea cautata este:

P (11; 4) = C ₁₁ (0; 51) ⁴ (0; 49) ⁷ :

4

2. Cazul fara revenire. O urna contine bile de doua culori, albe si negre, identice cu exceptia culorii. Dintre acestea, a sunt albe si b sunt negre ( a; b 2 N ; a + b := N ): Se considera experimentul E care consta in extragerea, fara revenire, a n bile. Asadar, dupa Öecare extragere se noteaza culoarea bilei extrase, dar aceasta nu se mai repune in urna.

a) Sa se determine un spatiu de selectie asociat experimentului de mai

inainte.

b) Asociati experimentului E un spatiu natural de probabilitate ( ; K ( ); P ).

c) Relativ la experimentul E se considera evenimentul A : " dintre bilele

extrase sunt de culoare alba, iar restul de = n bile sunt de culoare neagra". Descrieti A ca pe o submultime a spatiului de selectie :

d) Calculati P (A):

e) Prezentati o aplicatie in biologie a schemei de probabilitate din aceasta

problema.

Caz particular: a = m + 17; b = 27 m:

Solutie.

a) Este evident ca problema are sens, adica nu avem de-a face cu evenimente

imposibile, numai daca se veriÖca urmatoarele inegalitati:

0 a; 0 b; 0 n N:

(2)

Vom asocia Öecareia dintre bilele albe o eticheta purtand numerele de la 1 la a; iar bilelor de culoare neagra cate o eticheta purtand numerele de la a + 1 la a + b: Prin urmare, pentru experimentul care consta in extragerea unei singure bile din urna se poate considera drept spatiu de selectie multimea

! = f 1; :::; a; a + 1; :::; a + b g:

Daca notam

:= f(i ₁ ; :::; i _n ) j1 i ₁ ; :::; i _n N g = ! ⁿ ;

3

atunci drept spatiu de selectie pentru experimentul din enunt se poate alege multimea:

:= n f (i ₁ ; :::; i _n ) 2 j9 1 j < k n astfel incat i _j = i _k g :

Se observa ca multimea se aáa in corespondenta bijectiva cu multimea de functii

ff :

f 1; 2; :::; n g ! ! j f functie injectiva g:

Se stie, din liceu, de la capitolul Combinatorica, faptul ca aceasta multime are cardinalul

A

ⁿ

N

₌

N !

(N _{n )!} ^{= n !C}

n

N :

Am tinut cont de faptul ca multimea ! are cardinalul j! j = N: Asadar,

j j = n !C _N = n !C

n

+ a+b ^:

b) Intrucat este o multime Önita este recomandabil sa alegem drept camp

de evenimente chiar multimea partilor spatiului de selectie. Asadar,

K ( ) = P ( ):

Rezulta ca multimea K ( ) are 2 ^{card( )} = 2 ^{n ! C} N elemente. Deoarece bilele sunt identice, cu exceptia culorii, iar extragerile se efectueaza in mod aleator, se poate admite ca suntem in cazul echiprobabil. In consecinta, oricare dintre evenimentele elementare ale experimentului in discutie si anume f(i ₁ ; :::; i _n )g; unde (i ₁ ; :::; i _n ) 2 ; are aceeasi sansa de realizare. Rezulta ca

¹

n

P (f(i ₁ ; :::; i _n )g) =

n

!C

n

N

;

8 (i ₁ ; :::; i _n ) 2 :

Prin urmare, pentru orice B 2 K ( ) vom avea

P (B ) =

^X

( i ₁ ;:::;i _n ) 2B

1 ₌ jB j

!C

n

!C

n

N

n

n

N

;

unde jB j reprezinta cardinalul multimii B:

Asadar tripletul ( ; K ( ); P ) avand componentele alese mai sus reprezinta un spatiu natural de probabilitate asociat experimentului E :

c) Se observa ca un element (i ₁ ; :::; i _n ) 2 se aáa in A daca si numai daca

dintre numerele naturale nenule i ₁ ; :::; i _n ; doua cate doua distincte, un numar

de sunt mai mici sau cel mult egale cu a; iar restul de = n se aáa in multimea f a + 1; :::; a + b g:

d) Pentru a obtine un rezultat favorabil evenimentului A trebuie sa alegem

bile albe dintre cele a bile albe existente si bile dintre cele b bile negre existente. Cum alegerile de bile albe se pot face in C moduri, iar cele de bile negre in C moduri, rezulta ca se pot obtine C C seturi de n bile care au pe primele locuri bile albe, iar pe ultimele = n locuri bile negre. Sa retinem

b

a

b

a

4

ca daca este o permutare a multimii f 1; 2; :::; n g si (i ₁ ; :::; i _n ) 2 A atunci si (i ₍₁₎ ; :::; i _{( n )} ) 2 A: In consecinta, evenimentul A va avea

rezultate favorabile. Prin urmare

jAj = n !C C

a

b

P (A) =

^jAj

n

+ a+b

!C

= ^C

a

C

b

+ a+b

C

;

adica tocmai rezultatul din schema bilei fara revenire. Vom nota

P (a; b ; ; ) := ^C

C

a

C

+ a+b

b

:

e) O aplicatie interesanta a acestei scheme (a bilei fara revenire) este data de posibilitatea evaluarii numarului de indivizi dintr-o anumita specie care traieste intr-un areal dat. Determinarea numarului de pe sti dintr-un lac. Intr-un lac sunt n pesti; desigur numarul n Öind necunoscut. Ne propunem sa indicam un procedeu pentru determinarea, cu un nivel de precizie (imprecizie) acceptabil, a numarului de pesti din acel lac. Vom admite, pentru a simpliÖca lucrurile, ca in timpul experimentului nu au loc áuctuatii semniÖcative ale nu- marului de pesti din lac. Se incepe prin a captura un numar de n ₁ pesti din lac pe care ii marcam cumva (cu o vopsea bio, o taietura dintr-o aripioara etc.) si apoi ii eliberam in lac. Dupa ce efectuam aceasta operatie in lac vor Ö n ₁ pesti cu marcaj si n n ₁ pesti nemarcati. Admitem ca dupa un timp, de exemplu doua saptamani, pestii marcati se imprastie in tot lacul si ca Öecare dintre pestii aáati acum in lac are aceeasi sansa de a Ö capturat. Se efectueaza, dupa cele doua saptamani de asteptare, o noua capturare de pesti. Fie acum r numarul acestora. Printre pestii capturati a doua oara se vor aáa k pesti cu marcaj si deci, r k pesti nemarcati. Daca aplicam schema bilei neintoarse rezulta ca probabilitatea ca la a doua captura exact k pesti sa Öe cu marcaj si r k sa Öe nemarcati este:

q _k (n ) := ^C

k

n

r

n

₁ C

n ₁

k

C

r

n

:

Facem conventia ca pentru p < q sa luam C := 0 :

q

p

In cazul particular n ₁ = r = 1 000 si k = 100 numarul pestilor diferiti prinsi in cele doua capturari va Ö n ₁ + r k = 1 900; prin urmare va trebui ca n 1 900 : Sa observam ca, daca am alege n = 1 900; am avea

q ₁₀₀ (1 900) := ^C

900

1000 ^C 900

100

C

1000

1900

=

1000!=(100! 900!)

(1000!) ²

1900!=(900! 1000!) ⁼ 100! 1900! ¹⁰ 430 ^:

Intrucat aceasta probabilitate este ridicol de mica inseamna ca numarul de pesti din lac trebuie sa Öe mai mare. Dar cat de mare ? Daca, de exemplu, am presupune ca n = 1 000 000 ; iarasi am obtine o probabilitate q ₁₀₀ (1 000 000)

5

extrem de mica. Aceste consideratii ne sugereaza ca alegerea cea mai rationala ar Ö aceea a unui n pentru care probabilitatea q _k (n ) sa Öe maxima. R.A. Fisher a numit aceasta alegere metoda verosimilitatii maxime, iar numarul n pentru care se realizeaza acest maxim se noteaza cu n:^ Sa observam ca

q _k (n ) q _k (n

₁₎ 1 = ^C

k

n

r

n

₁ C

n ₁

k

^C

r

n

1 1 n ₁

r

n

C

r

n

k

n

C

₁ C

k

1 =

₌

Prin urmare,

(n n ₁ )(n r k ) ) _{1 =}

n (n n ₁ r +

n ₁ r nk

n (n n ₁ r + k ) ^:

q _k (n 1) q _k (n );

daca nk n ₁ r; adica n n ₁ r=k si

q _k (n 1) q _k (n );

daca nk n ₁ r; adica n ₁ r=k n:

Rezulta ca probabilitatea q _k (n ) va Ö maxima pentru n = n ₁ r=k: Intrucat n este un numar natural se poate alege n^ = [n ₁ r=k ]; unde [a] reprezinta partea intreaga a numarului real a; adica [a] este cel mai mare numar intreg mai mic sau cel mult egal cu a: In exemplul nostru, n^ = 1000 1000= 100 = 10 000 . Daca am admite ca n 8 500 probabilitatea ca a doua captura sa contina cel mult 100 de pesti marcati este

x = q ₀ + ::: + q ₁₀₀ 0 ; 04 ;

iar daca am presupune ca n 12 000; probabilitatea ca numarul pestilor cu marcaj sa Öe de cel putin 100 ar Ö 0; 03 : In concluzie este perfect plauzibil ca

8 500 n^ 12 000 :

3. Fie si variabile aleatoare independente cu repartitiile :

!

1

m

4

m+1

0

1 ; !

0

+

^:

1

a) DeÖniti conceptul de variabile aleatoare independente si apoi aratati cum

se pot determina parametrii si :

b) Determinati repartitiile variabilelor aleatoare + ; ; ² ; ² :

c) Calculati M ( ) si D ( + ):

d) VeriÖcati egalitatile

M ( ) = M ( ) M ( )

in cazul numerelor pare, respectiv

D ( + ) = D ( + ) + D ( + );

6

in cazul numerelor impare.

Precizati daca rezultatul obtinut se datoreaza unei conjuncturi favorabile sau nu.

e) Deteminati functia de repartitie F a v.a. ; reprezentati-o graÖc si apoi

calculati valoarea F (( 1) ^m+7 ):

Solutie.

a) Doua v.a. si deÖnite peste acelasi spatiu de probabilitate ( ; K ( ); P )

se numesc independente daca si numai daca oricare ar Ö numerele reale x si y avem:

P ( < x si < y ) = P ( < x ) P ( < y ):

In cazul in care avem de-a face cu variabile aleatoare discrete, asa cum este cazul nostru, se arata ca deÖnitia precedenta este echivalenta cu faptul ca pentru orice numere reale x si y sa avem veriÖcata egalitatea:

P ( = x si = y ) = P ( = x ) P ( = y ):

Avand in vedere deÖnitia matricilor de repartitie asociate unor variabile aleatoare discrete va trebui ca:

0 ; ; + ; 1

si

4m _{m + 1} + + = 1;

+ + = 1 :

Din ultima egalitate deducem ca = 1= 2: Prin urmare, din egalitatea

vom obtine

=

_{+ 1} + ¹ ₂ + = 1;

m

4

m

1	m		2m + 1
2	4m	+ 1 =	2(4m + 1) :

In concluzie, matricele de repartitie ale v.a. si vor Ö:

!

1

m

4

m+1

0

1

2

2

1

m+1

2(4 m+1)

; !

3

4

0

m+1

m+1

1

m

4 m+1

:

In continuare, vom trata in detaliu cazul m = 1:

Asadar,

! 1

1

5

1 ; !
2

0

1

3

10

0

4

5

1

1

5

b) In cazul general, in care v.a. si au maticele de repartitie

!

x

p

₁

₁

:::

:::

7

x

p

_i

_i

:::

:::

x

p

_n

_n

;

respectiv,

cu

_! y q ₁

₁

:::

:::

y _j

q _j

:::

:::

y _m

q _m

;

x ₁ < ::: < x _n ; y ₁ < ::: < y _m ;

si

0 p ₁ ; :::; p _i ; :::; p _n ; q ₁ ; :::; q _j ; :::; q _m

1 ;

p ₁ + ::: + p _n = 1 ; q ₁ + ::: + q _m = 1;

conform deÖnitiei,

_{+ !} x ₁ + y ₁

r ₁₁

:::

:::

x _i + y _j

r _ij

:::

:::

x _n + y _m

r _nm

;

unde r _ij

variabile aleatoare independente , vom avea:

:= P ( = x _i si = y _j ); 81 i n; 1 j m: Intrucat si sunt

r _ij = P ( = x _i ) P ( = y _j ) = p _i q _j :

Asadar,

_{+ :} x ₁ + y ₁ p ₁ q ₁

:::

:::

x _i + y _j p _i q _j

:::

:::

x _n + y _m p _n q _m

:

In mod absolut analog, daca si sunt v.a. independente, va trebui sa ^avem:

_! x ₁ y ₁ p ₁ q ₁

:::

:::

x _i y _j p _i q _j

:::

:::

x _n y _m p _n q _m

:

In cazul = ; in mod evident cele doua v.a. nu pot Ö independente, dar

r _ij := P ( = x _i si = x _j ) =

0

p _i

;

;

daca

daca

j

j

6= i;

6= i

^:

Aici tinem cont ca x _i 6= x _j ; pentru i 6= j; conform ipotezelor; prin urmare, in cazul i 6= j; vom avea

( = x _i si = x _j ) = ?:

Asadar, repartitia v.a. ² va Ö

Analog,

² !

² !

x

p

²

1

₁

^y

q

2

1

₁

:::

:::

:::

:::

x

p

2

i

_i

2

y

q _j

j

:::

:::

:::

:::

x

p

2

n

_n

2

y

q _m

m

:

:

Prin urmare, in cazul nostru particular,

_{+ !} 1 + 0

¹ 5 5 ⁴

1 + 1

1

5 5 ¹

0 + 0

1

2 5 ⁴

8

0 + 1

1

2 5 ¹

1 + 0

10 ⁴ 5

3

1 + 1

3

10

1

5

⁼

₌ 1

4

25

0

1

25

0

4

10

1

1

10

1

12

50

2 ₌ 1

3

50

8

50

0

22

50

1

17

50

2

3

50

^;

deoarece

Apoi,

4

25 ⁺ 10 ^{= 22}

1

50 ^si

_! ( 1) 0

1 5 4

5

10 ^{+ 12} 50 ^{= 17}

1

50 ^:

( 1) 1

1 5 1

5

0 0

1

2 5 ⁴

0 1

1

2 5 ¹

1 0

10 ⁴ 5

3

1

3

1

10

5 = =

₁

deoarece

=

4

0

4

25

4

1

1

25

0

4

10

0

1

10

1

25 ⁺ 10 ⁺ 10 ⁺ 50 ⁼ 50

12

^{45 :}

In sfarsit,

_{2 :} ( 1) ²

1

5

² : ^{0 2}

4

5

Sa retinem si ca

_{( + ) 2 !} ( 1) ²

8

50

0 ²

22

50

0

12

50

1 ₌ 1

3

50

1

25

0 ²

1

2

^{1 2}

1

5

2

3

10

1

⁼ 0

1

2

₌ 0

4

5

1

¹

5

1 ²

17

50

2 ²

3

50

=

1

¹

2

:

0

22

50

0

45

50

;

1

25

50

1

3

50

4

3

50

Prin urmare,

c)

1

M ( ) = ( 1) ₅ + 0

1

₂ + 1

10 ⁼ 10 5 ⁼ 10 1 ^;

3

3

1

1

M ( ² ) = 0 ₂ + 1

1

2

⁼ 1 2 ^:

Rezulta

1

D ( ) = M ( ² ) [M ( )] ² = ₂ (

10 ⁾ 2 ⁼ 2 100 ⁼ 49

1

1

1

100 ^:

In mod analog,

M ( ) = 0 ⁴ + 1 ¹

5

₅ = ¹

5 ^;

M ( ² ) = 0 ₅ ⁴ + 1

1

5 ⁼ 5 1 ^;

M ( + ) = ( 1) ₅₀ + 0 ₅₀ + 1 ¹⁷ + 2

8

22

50

3

15

50 ⁼ 50

si

Asadar,

M [( + ) ² ] = 1 ²⁵ ₅₀ + 4

50 ⁼ 37

3

50 ^:

D ( ) = M ( ² ) [M ( )] ² =

1

5 25 ⁼ 25 4 ^:

1

^;

9

In Öne,

M ( ) = ( 1) ₂₅ + 0 ₅₀ ⁴⁵ + 1

1

50 ⁼ 50 1 ^:

3

D ( + ) = M [( + ) ² ] [M ( + )] ² = ³⁷ (

50

15

50 ⁾ 2 ⁼ 50 37 100 ⁼ 100 ⁼ 20 13 ^:

9

65

d) Avem,

M ( ) M ( ) =

10 5 ⁼ ₅₀ 1

1

1

=

M ( )

si

D ( ) + D ( ) =

49	4 = 49 + 16		=	65
100 +	25	100		100 = D ( + ):

In concluzie, ambele egalitati sunt veriÖcate. Trebuie subliniat ca rezultatele nu se datoreaza vreunei conjuncturi favorabile. Ele trebuie sa aiba in mod necesar loc, intrucat variabilele aleatoare si sunt independente.

e) Daca matricea de repartitie a v.a. discrete are forma

!

x

p

₁

₁

:::

:::

x

p

_i

_i

:::

:::

x

p

_n

_n

;

unde x ₁ < ::: < x _n si 0 p ₁ ; :::; p _i ; :::; p _n 1 ; p ₁ + ::: + p _n = 1 ; se partitioneaza axa reala intr-un numar de n + 1 intervale disjuncte, astfel:

R = ( 1; x ₁ ] [ (x ₁ ; x ₂ ] [ ::: [ (x _{n 1} ; x _n ] [ (x _n ; + 1 ):

Se veriÖca direct, utilizand deÖnitia functiei de repartitie ( F (x) := P ( < x); x 2 R ); ca aceasta functie este constanta pe Öecare dintre cele n +1 intervale. Mai precis, vom avea:

F (x) =

8

>

>

>

>

>

>

<

>

>

>

>

>

>

:

0

p p ₁ + p ₂ :::::::::

p ₁ + p ₂ + ::: + p _{n 1}

₁

1

In cazul nostru concret vom obtine:

F (x) =

8

>

>

<

>

>

:

0

1=5

1=5 + 1 = 2 = 7 =10

1

;	x x 1 ;
;	x 1 < x x 2 ;
;	x 2 < x x 3 ;
;	::::::::::::::
;	x n 1 < x x n ;
;	x n < x .
;	x 1;
;	1 < x 0 ;
;	0 < x 1;	:
;	1 < x .

Vom observa ca

F [( 1) ^m+7 ] =

F ( 1) = 0	,	daca m este par,
F (1) = 7 = 10	,	daca m este impar :

10

GraÖcul lui F este o functie in scara, cu patru trepte, continua la stanga, avand salturi in punctele 1 ; 0 si 1.

11

Alte rezultate.

Care este cea mai probabila conÖguratie pentru o familie cu n copii ? Solutie. Daca x dintre cei n copii sunt baieti atunci probabilitatea de a avea conÖguratia (x baieti, (n x) fete) este C p ^x (1 p ) ^{n x} : Trebuie sa determinam x 2 N ; 0 x n care maximizeaza C p ^x (1 p ) ^{n x} : Atunci va trebui sa avem:

x

n

x

n

C

x 1 _p x 1 _{(1 p )} n ( x 1) _C x

n

n

p ^x (1 p ) ^{n x}

si

Prin urmare

C

x+1 _p x+1 _{(1 p )} n ( x+1) _C x

n

n

p ^x (1 p ) ^{n x} :

(x 1)!(n + 1 x)! ^p x 1 ^{(1 p )} n ( x 1) x!(n _x)! ^{p x (1 p ) n x}

n

!

n

!

^si

n

!

x 1)! _p x+1 _{(1 p )} n ( x+1)

(x + 1)!(n

n

!

x!(n

_x)! p ^x (1 p ) ^{n x} :

Efectuand simpliÖcarile necesare obtinem:

x (n + 1)p x + 1

ceea ce, in cazul (n + 1) p 2= Z; conduce la rezultatul x = [( n + 1) p ]; unde [t ] este partea intreaga a numarului real t:

iar

In cazul x = ( n + 1)p 2 Z rezulta

C

x 1 _p x 1 _{(1 p )} n ( x 1) _{= C} x

n

n

p ^x (1 p ) ^{n x} ;

daca x = (n + 1)p 1 2 Z obtinem

C

x+1 _p x+1 _{(1 p )} n ( x+1) _{= C} x

n

n

p ^x (1 p ) ^{n x} :

De exemplu, daca p = 0 ; 51 si n = 99 vom avea (n + 1)p = 100 0; 51 = 51 si

51

99

C

p ⁵¹ (1 p ) ⁴⁸ = C p ⁵⁰ (1 p ) ⁴⁹ :

50

99

Asadar pentru n = 99 si p = 0; 51 conÖguratiile cu 51 baieti si 48 de fete sau 50 de baieti si 49 de fete au aceeasi probabilitate. Este evident ca ultimele consideratii sunt pur teoretice, deoarece este greu de imaginat o familie cu 99 de copii. Cazuri particulare. Daca n = 2 cel mai probabil este ca familia sa aiba x = [3 0 ; 51] = 1 baiat si 2 1 = 1 fata. Daca n = 3 cazul cel mai frecvent este cel cu x = [4 0; 51] = 2 baieti si 3 2 = 1 fata, iar daca n = 11 rezulta ca varianta cea mai probabila este aceea cu x = [12 0; 51] = 6 baieti si 11 6 = 5 fete.

4. Un alt exemplu.

12

Fie si variabile aleatoare independente cu repartitiile :

_:

0

1

3

1

1

4

2

5

12

;

:

¹

1

2

¹ :

1

2

a) Calculati repartitiile variabilelor aleatoare + ; ; ² ; j j :

b) Determinati M ( ); D ( ); M ( ); D ( ); M ( ); D ( + ):

Solutie.a) Conform deÖnitiei, cu notatiile din probleme precedenta:

+ :

x ₁ + y ₁

r ₁₁

:::

:::

x _i + y _j

r _ij

:::

:::

x _n + y _m

r _nm

;

unde r _ij := P ( = x _i si = y _j ) = P ( = x _i ) P ( = y _j ) = p _i q _j ; 81 i n; 1 j m; daca si sunt variabile aleatoare independente. Prin urmare, in cazul nostru particular,

_{+ :} 0 + 1

¹ 3 2 ¹

₌ 1

1

6

1

1

6