Sunteți pe pagina 1din 14

Probleme rezolvate de Teoria probabilitatilor

1. O urna contine N bile de doua culori, albe si negre, identice cu exceptia


culorii. Dintre acestea, a sunt albe si b sunt negre (a; b 2 N ; a + b = N ):
Se considera experimentul E care consta in extragerea, cu revenire, a n bile.
Asadar, dupa …ecare extragere se noteaza culoarea bilei extrase si apoi se repune
bila in urna.
a) Sa se determine un spatiu de selectie asociat experimentului de mai
inainte.
b) Asociati experimentului E un spatiu natural de probabilitate ( ; K( ); P ).
c) Relativ la experimentul E se considera evenimentul A : "k dintre bilele
extrase sunt de culoare alba". Descrieti A ca pe o submultime a spatiului de
selectie :
d) Calculati P (A):
e) Prezentati o aplicatie in biologie a schemei de probabilitate din aceasta
problema.
Caz particular: a = m + 17; b = 27 m:
Solutie.
a) Vom asocia …ecareia dintre bilele albe o eticheta purtand numerele de la 1
la a; iar bilelor de culoare neagra cate o eticheta purtand numerele de la a + 1 la
a + b: Prin urmare, pentru experimentul care consta in extragerea unei singure
bile din urna se poate considera drept spatiu de selectie multimea
! = f1; :::; a; a + 1; :::; a + bg:
Inseamna ca experimentului E i se poate asocia spatiul de selectie:
:= ! ::: ! = !n :
| {z }
n factori

Se observa ca multimea are (card !)n = (a + b)n elemente.


b) Intrucat este o multime …nita se poate lua drept camp de evenimente
chiar multimea partilor spatiului de selectie. Asadar,
K( ) = P( ):
Rezulta ca multimea K( ) a tuturor evenimentelor avute in considerare are
n
2card( ) = 2(a+b) elemente. Deoarece bilele sunt identice, cu exceptia cu-
lorii, iar extragerile se efectueaza in mod aleator, se poate admite ca suntem
in cazul echiprobabil. Inseamna ca toate cele (a + b)n evenimente elementare
f(1; 1; :::; 1)g; (1; 1; :::; 2)g; :::; f(a + b; :::; a + b)g au probabilitatile egale. Acest
| {z } | {z } | {z }
n term eni n term eni n term eni
fapt se traduce in concluzia ca pentru probabilitatea "naturala" P : K( ) !
[0; 1] trebuie sa avem:
1
P (f(1; 1; :::; 1)g) = ::: = P (f(a + b; :::; a + b)g) = :
| {z } | {z } (a + b)n
n term eni n term eni

1
Deoarece pentru B 2 K( ) avem

B= [ f(i1 ; :::; in )g;


(i1 ;:::;in )2B

deducem ca
X X 1 jBj
P (B) = P (f(i1 ; :::; in )g) = = ;
(a + b)n (a + b)n
(i1 ;:::;in )2B (i1 ;:::;in )2B

unde jBj reprezinta cardinalul multimii B;adica numarul de elemente pe care le


are multimea B:
Tripletul ( ; K( ); P ) avand componentele alese mai sus reprezinta spatiul
natural de probabilitate asociat experimentului E:
c) In cazul k n + 1 este clar ca evenimentul A este imposibil si prin urmare
A = ? (evenimentul imposibil se identi…ca cu multimea vida). Sa admitem
ca au loc inegalitatile 0 k n: Se observa ca un element (i1 ; :::; in ) 2 =
f1; :::; a; a+1; :::; a+bgn se a‡a in A daca si numai daca dintre numerele naturale
nenule i1 ; :::; in un numar de k sunt mai mici sau cel mult egale cu a; iar restul
de n k se a‡a in multimea fa + 1; :::; a + bg (se admit repetitii !).
Asadar,

A = f(i1 ; :::; in ) 2 jexact k dintre aceste numere 2 f1; :::; ag g:

d) Intrucat din multimea f1; :::; ag se pot alege k numere, cu posibilitatea


ca unele dintre acestea sa …e si egale intre ele, in ak moduri, iar din multimea
fa + 1; :::; a + bg se pot alege n k numere, cu posibilitatea ca unele dintre ele
sa …e si egale intre ele, in bn k moduri, iar pozitiile celor k numere a; printre
cele n numere dintr-un set (i1 ; :::; in ) se pot alege in Cnk moduri, deducem ca
multimea A are Cnk ak bn k elemente.
Deoarece
jAj
P (A) =
(a + b)n
si jAj = Cnk ak bn k
rezulta ca

Cnk ak bn k ak bn k
P (A) = n
= Cnk = Cnk pk q n k
; (1)
(a + b) (a + b) (a + b)n
k k

unde am utilizat notatiile clasice:


a b
p := ; q := :
a+b a+b
Se obtine astfel tocmai rezultatul din schema binomiala a lui Jakob Bernoulli.
Vom nota:
P (n; k) := Cnk pk q n k :
Pentru ca formula (1) sa contina si cazul k n + 1; caz in care P (A) =
P (?) = 0; va … su…cient sa convenim ca, prin de…nitie, Cnk = 0; in situatia in
care k > n:

2
e) Pe baza unui numar mare de observatii s-a stabilit ca nasterea unui baiat
se face cu probabilitatea p = 0; 51; iar a unei fetite cu probabilitatea q = 0; 49:
Care este probabilitatea ca intr-o familie cu 11 copii sa …e 4 baieti (si deci 7
fete) ?
Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare vom considera o urna cu 51 de
bile albastre si 49 de bile roz si vom asimila nasterea unui copil cu extragerea,
cu revenire, a unei bile din urna mentionata, iar sexul copilului va … dat de
culoarea bilei: albastru pentru un baietel si roz pentru o fetita.
In cazul concret din enuntul problemei se fac 11 extrageri succesive, cu
revenire. Se observa ca se poate aplica schema lui Bernoulli cu N = a + b =
51 + 49 = 100; n = 11; k = 4 si n k = 11 4 = 7; p = 0; 51; q = 0; 49: Conform
schemei mentionate probabilitatea cautata este:
4
P (11; 4) = C11 (0; 51)4 (0; 49)7 :

2. Cazul fara revenire.


O urna contine bile de doua culori, albe si negre, identice cu exceptia culorii.
Dintre acestea, a sunt albe si b sunt negre (a; b 2 N ; a + b := N ): Se considera
experimentul E care consta in extragerea, fara revenire, a n bile. Asadar,
dupa …ecare extragere se noteaza culoarea bilei extrase, dar aceasta nu se mai
repune in urna.
a) Sa se determine un spatiu de selectie asociat experimentului de mai
inainte.
b) Asociati experimentului E un spatiu natural de probabilitate ( ; K( ); P ).
c) Relativ la experimentul E se considera evenimentul A : " dintre bilele
extrase sunt de culoare alba, iar restul de = n bile sunt de culoare neagra".
Descrieti A ca pe o submultime a spatiului de selectie :
d) Calculati P (A):
e) Prezentati o aplicatie in biologie a schemei de probabilitate din aceasta
problema.
Caz particular: a = m + 17; b = 27 m:
Solutie.
a) Este evident ca problema are sens, adica nu avem de-a face cu evenimente
imposibile, numai daca se veri…ca urmatoarele inegalitati:

0 a; 0 b; 0 n N: (2)

Vom asocia …ecareia dintre bilele albe o eticheta purtand numerele de la 1 la


a; iar bilelor de culoare neagra cate o eticheta purtand numerele de la a + 1 la
a + b: Prin urmare, pentru experimentul care consta in extragerea unei singure
bile din urna se poate considera drept spatiu de selectie multimea

! = f1; :::; a; a + 1; :::; a + bg:

Daca notam
:= f(i1 ; :::; in ) j1 i1 ; :::; in N g = !n ;

3
atunci drept spatiu de selectie pentru experimentul din enunt se poate alege
multimea:

:= n f(i1 ; :::; in ) 2 j9 1 j<k n astfel incat ij = ik g:

Se observa ca multimea se a‡a in corespondenta bijectiva cu multimea de


functii
ff : f1; 2; :::; ng ! ! j f functie injectiva g:
Se stie, din liceu, de la capitolul Combinatorica, faptul ca aceasta multime
are cardinalul
N!
AnN = = n!CNn
:
(N n)!
Am tinut cont de faptul ca multimea ! are cardinalul j!j = N: Asadar,
n +
j j = n!CN = n!Ca+b :

b) Intrucat este o multime …nita este recomandabil sa alegem drept camp


de evenimente chiar multimea partilor spatiului de selectie. Asadar,

K( ) = P( ):
n
Rezulta ca multimea K( ) are 2card( ) = 2n!CN elemente. Deoarece bilele
sunt identice, cu exceptia culorii, iar extragerile se efectueaza in mod aleator,
se poate admite ca suntem in cazul echiprobabil. In consecinta, oricare dintre
evenimentele elementare ale experimentului in discutie si anume f(i1 ; :::; in )g;
unde (i1 ; :::; in ) 2 ; are aceeasi sansa de realizare. Rezulta ca
1
P (f(i1 ; :::; in )g) = n ; 8 (i1 ; :::; in ) 2 :
n!CN

Prin urmare, pentru orice B 2 K( ) vom avea


X 1 jBj
P (B) = n = n!C n ;
n!CN N
(i1 ;:::;in )2B

unde jBj reprezinta cardinalul multimii B:


Asadar tripletul ( ; K( ); P ) avand componentele alese mai sus reprezinta
un spatiu natural de probabilitate asociat experimentului E:
c) Se observa ca un element (i1 ; :::; in ) 2 se a‡a in A daca si numai daca
dintre numerele naturale nenule i1 ; :::; in ; doua cate doua distincte, un numar
de sunt mai mici sau cel mult egale cu a; iar restul de = n se a‡a in
multimea fa + 1; :::; a + bg:
d) Pentru a obtine un rezultat favorabil evenimentului A trebuie sa alegem
bile albe dintre cele a bile albe existente si bile dintre cele b bile negre
existente. Cum alegerile de bile albe se pot face in Ca moduri, iar cele de bile
negre in Cb moduri, rezulta ca se pot obtine Ca Cb seturi de n bile care au pe
primele locuri bile albe, iar pe ultimele = n locuri bile negre. Sa retinem

4
ca daca este o permutare a multimii f1; 2; :::; ng si (i1 ; :::; in ) 2 A atunci si
(i (1) ; :::; i (n) ) 2 A: In consecinta, evenimentul A va avea

jAj = n!Ca Cb

rezultate favorabile.
Prin urmare
jAj Ca Cb
P (A) = +
= +
;
n!Ca+b Ca+b
adica tocmai rezultatul din schema bilei fara revenire.
Vom nota
C C
P (a; b; ; ) := a + b :
Ca+b
e) O aplicatie interesanta a acestei scheme (a bilei fara revenire) este data de
posibilitatea evaluarii numarului de indivizi dintr-o anumita specie care traieste
intr-un areal dat.
Determinarea numarului de peşti dintr-un lac.
Intr-un lac sunt n pesti; desigur numarul n …ind necunoscut. Ne propunem
sa indicam un procedeu pentru determinarea, cu un nivel de precizie (imprecizie)
acceptabil, a numarului de pesti din acel lac. Vom admite, pentru a simpli…ca
lucrurile, ca in timpul experimentului nu au loc ‡uctuatii semni…cative ale nu-
marului de pesti din lac. Se incepe prin a captura un numar de n1 pesti din lac
pe care ii marcam cumva (cu o vopsea bio, o taietura dintr-o aripioara etc.) si
apoi ii eliberam in lac. Dupa ce efectuam aceasta operatie in lac vor … n1 pesti
cu marcaj si n n1 pesti nemarcati. Admitem ca dupa un timp, de exemplu
doua saptamani, pestii marcati se imprastie in tot lacul si ca …ecare dintre pestii
a‡ati acum in lac are aceeasi sansa de a … capturat. Se efectueaza, dupa cele
doua saptamani de asteptare, o noua capturare de pesti. Fie acum r numarul
acestora. Printre pestii capturati a doua oara se vor a‡a k pesti cu marcaj si
deci, r k pesti nemarcati. Daca aplicam schema bilei neintoarse rezulta ca
probabilitatea ca la a doua captura exact k pesti sa …e cu marcaj si r k sa …e
nemarcati este:
Ck Cr k
qk (n) := n1 rn n1 :
Cn
Facem conventia ca pentru p < q sa luam Cpq := 0:
In cazul particular n1 = r = 1 000 si k = 100 numarul pestilor diferiti
prinsi in cele doua capturari va … n1 + r k = 1 900; prin urmare va trebui ca
n 1 900: Sa observam ca, daca am alege n = 1 900; am avea
100 900
C1000 C900 1000!=(100! 900!) (1000!)2 430
q100 (1 900) := 1000 = = 10 :
C1900 1900!=(900! 1000!) 100! 1900!

Intrucat aceasta probabilitate este ridicol de mica inseamna ca numarul de


pesti din lac trebuie sa …e mai mare. Dar cat de mare ? Daca, de exemplu, am
presupune ca n = 1 000 000; iarasi am obtine o probabilitate q100 (1 000 000)

5
extrem de mica. Aceste consideratii ne sugereaza ca alegerea cea mai rationala
ar … aceea a unui n pentru care probabilitatea qk (n) sa …e maxima. R.A. Fisher a
numit aceasta alegere metoda verosimilitatii maxime, iar numarul n pentru
care se realizeaza acest maxim se noteaza cu n ^ : Sa observam ca
qk (n) Cnk1 Cnr k
n1 Cnr1
1= r k
1=
qk (n 1) Cnr Cnk1 Cn 1 n1

(n n1 )(n r) n1 r nk
= 1= :
n(n n1 r + k) n(n n1 r + k)
Prin urmare,
qk (n 1) qk (n);
daca nk n1 r; adica n n1 r=k si

qk (n 1) qk (n);

daca nk n1 r; adica n1 r=k n:


Rezulta ca probabilitatea qk (n) va … maxima pentru n = n1 r=k: Intrucat n
este un numar natural se poate alege n ^ = [n1 r=k]; unde [a] reprezinta partea
intreaga a numarului real a; adica [a] este cel mai mare numar intreg mai mic
sau cel mult egal cu a: In exemplul nostru, n^ = 1000 1000=100 = 10 000.
Daca am admite ca n 8 500 probabilitatea ca a doua captura sa contina
cel mult 100 de pesti marcati este

x = q0 + ::: + q100 0; 04;

iar daca am presupune ca n 12 000; probabilitatea ca numarul pestilor cu


marcaj sa …e de cel putin 100 ar … 0; 03: In concluzie este perfect plauzibil ca

8 500 n
^ 12 000:

3. Fie si variabile aleatoare independente cu repartitiile :

1 0 1 0 1
! m ; ! :
4m+1 +

a) De…niti conceptul de variabile aleatoare independente si apoi aratati cum


se pot determina parametrii si :
b) Determinati repartitiile variabilelor aleatoare + ; ; 2; 2:

c) Calculati M ( ) si D( + ):
d) Veri…cati egalitatile

M( ) = M( ) M( )

in cazul numerelor pare, respectiv

D( + ) = D( + ) + D( + );

6
in cazul numerelor impare.
Precizati daca rezultatul obtinut se datoreaza unei conjuncturi favorabile
sau nu.
e) Deteminati functia de repartitie F a v.a. ; reprezentati-o gra…c si apoi
calculati valoarea F (( 1)m+7 ):
Solutie.
a) Doua v.a. si de…nite peste acelasi spatiu de probabilitate ( ; K( ); P )
se numesc independente daca si numai daca oricare ar … numerele reale x si y
avem:
P ( < x si < y) = P ( < x ) P ( < y):
In cazul in care avem de-a face cu variabile aleatoare discrete, asa cum este
cazul nostru, se arata ca de…nitia precedenta este echivalenta cu faptul ca pentru
orice numere reale x si y sa avem veri…cata egalitatea:

P ( = x si = y) = P ( = x ) P ( = y):

Avand in vedere de…nitia matricilor de repartitie asociate unor variabile


aleatoare discrete va trebui ca:

0 ; ; + ; 1

si
m
+ + = 1;
4m + 1
+ + = 1:
Din ultima egalitate deducem ca = 1=2: Prin urmare, din egalitatea
m 1
+ + = 1;
4m + 1 2
vom obtine
1 m 2m + 1
= = :
2 4m + 1 2(4m + 1)
In concluzie, matricele de repartitie ale v.a. si vor …:

1 0 1 0 1
! m 1 2m+1 ; ! 3m+1 m :
4m+1 2 2(4m+1) 4m+1 4m+1

In continuare, vom trata in detaliu cazul m = 1:


Asadar,
1 0 1 0 1
! 1 1 3 ; ! 4 1
5 2 10 5 5

b) In cazul general, in care v.a. si au maticele de repartitie

x1 ::: xi ::: xn
! ;
p1 ::: pi ::: pn

7
respectiv,
y1 ::: yj ::: ym
! ;
q1 ::: qj ::: qm
cu
x1 < ::: < xn ; y1 < ::: < ym ;
si
0 p1 ; :::; pi ; :::; pn ; q1 ; :::; qj ; :::; qm 1;
p1 + ::: + pn = 1; q1 + ::: + qm = 1;
conform de…nitiei,
x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ ! ;
r11 ::: rij ::: rnm

unde rij := P ( = xi si = yj ); 81 i n; 1 j m: Intrucat si sunt


variabile aleatoare independente, vom avea:

rij = P ( = xi ) P ( = yj ) = pi qj :

Asadar,
x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ : :
p1 q 1 ::: pi q j ::: pn qm
In mod absolut analog, daca si sunt v.a. independente, va trebui sa
avem:
x1 y1 ::: xi yj ::: xn ym
! :
p1 q1 ::: pi q j ::: pn qm
In cazul = ; in mod evident cele doua v.a. nu pot … independente, dar
0 ; daca j 6= i;
rij := P ( = xi si = xj ) = :
pi ; daca j 6= i
Aici tinem cont ca xi 6= xj ; pentru i 6= j; conform ipotezelor; prin urmare, in
cazul i 6= j; vom avea
( = xi si = xj ) = ?:
2
Asadar, repartitia v.a. va …

2 x21 ::: x2i ::: x2n


! :
p1 ::: pi ::: pn
Analog,
2 y12 ::: yj2 ::: 2
ym
! :
q1 ::: qj ::: qm
Prin urmare, in cazul nostru particular,
1+0 1+1 0+0 0+1 1+0 1+1
+ ! 1 4 1 1 1 4 1 1 3 4 3 1 =
5 5 5 5 2 5 2 5 10 5 10 5

8
1 0 0 1 1 2 1 0 1 2
= 4 1 4 1 12 3 = 8 22 17 3 ;
25 25 10 10 50 50 50 50 50 50

1 4 22 1 12 17
deoarece 25 + 10 = 50 si 10 + 50 = 50 :
Apoi,

( 1) 0 ( 1) 1 0 0 0 1 1 0 1 1
! 1 4 1 1 1 4 1 1 3 4 3 1 = =
5 5 5 5 2 5 2 5 10 5 10 5

0 1 0 0 0 1 1 0 1
= 4 1 4 1 12 3 = 1 45 3 ;
25 25 10 10 50 50 25 50 50
4 4 1 12 45
deoarece 25 + 10 + 10 + 50 = 50 :
In sfarsit,
2 ( 1)2 02 12 0 1
: 1 1 3 = 1 1 ;
5 2 10 2 2

2 02 12 0 1
: 4 1 = 4 1 :
5 5 5 5
Sa retinem si ca
( 1)2 02 12 22 0 1 4
( + )2 ! 8 22 17 3 = 22 25 3
50 50 50 50 50 50 50

Prin urmare,
c)
1 1 3 3 1 1
M ( ) = ( 1) +0 +1 = = ;
5 2 10 10 5 10
1 1 1
M ( 2) = 0 +1 = :
2 2 2
Rezulta
1 1 2 1 1 49
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = ( ) = = :
2 10 2 100 100
In mod analog,
4 1 1
+1 = ; M( ) = 0
5 5 5
4 1 1
M ( 2) = 0 +1 = ;
5 5 5
8 22 17 3 15
M ( + ) = ( 1) +0 +1 +2 =
50 50 50 50 50
si
25 3 37
M [( + )2 ] = 1 +4 = :
50 50 50
Asadar,
1 1 4
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = = :
5 25 25

9
In …ne,
1 45 3 1
M( ) = ( 1) +0 +1 = :
25 50 50 50
37 15 37 9 65 13
D( + ) = M [( + )2 ] [M ( + )]2 = ( )2 = = = :
50 50 50 100 100 20
d) Avem,
1 1 1
M( ) M( ) = = = M( )
10 5 50
si
49 4 49 + 16 65
D( ) + D( ) = + = = = D( + ):
100 25 100 100
In concluzie, ambele egalitati sunt veri…cate. Trebuie subliniat ca rezultatele
nu se datoreaza vreunei conjuncturi favorabile. Ele trebuie sa aiba in mod
necesar loc, intrucat variabilele aleatoare si sunt independente.
e) Daca matricea de repartitie a v.a. discrete are forma

x1 ::: xi ::: xn
! ;
p1 ::: pi ::: pn

unde x1 < ::: < xn si 0 p1 ; :::; pi ; :::; pn 1; p1 + ::: + pn = 1; se partitioneaza


axa reala intr-un numar de n + 1 intervale disjuncte, astfel:

R = ( 1; x1 ] [ (x1 ; x2 ] [ ::: [ (xn 1 ; xn ] [ (xn ; +1):

Se veri…ca direct, utilizand de…nitia functiei de repartitie (F (x) := P ( <


x); x 2 R); ca aceasta functie este constanta pe …ecare dintre cele n+1 intervale.
Mai precis, vom avea:
8
>
> 0 ; x x1 ;
>
>
>
> p 1 ; x1 < x x2 ;
<
p1 + p2 ; x2 < x x3 ;
F (x) =
>
> ::::::::: ; ::::::::::::::
>
>
>
> p 1 + p 2 + ::: + p n 1 ; xn 1 < x xn ;
:
1 ; xn < x .

In cazul nostru concret vom obtine:


8
>
> 0 ; x 1;
<
1=5 ; 1 < x 0;
F (x) = :
>
> 1=5 + 1=2 = 7=10 ; 0 < x 1;
:
1 ; 1<x.

Vom observa ca
F ( 1) = 0 , daca m este par,
F [( 1)m+7 ] = :
F (1) = 7=10 , daca m este impar

10
Gra…cul lui F este o functie in scara, cu patru trepte, continua la stanga,
avand salturi in punctele 1; 0 si 1.

11
Alte rezultate.

Care este cea mai probabila con…guratie pentru o familie cu n copii ?


Solutie. Daca x dintre cei n copii sunt baieti atunci probabilitatea de a avea
con…guratia (x baieti, (n x) fete) este Cnx px (1 p)n x : Trebuie sa determinam
x 2 N; 0 x n care maximizeaza Cnx px (1 p)n x : Atunci va trebui sa avem:

Cnx 1 x 1
p (1 p)n (x 1)
Cnx px (1 p)n x

si
Cnx+1 px+1 (1 p)n (x+1)
Cnx px (1 p)n x
:
Prin urmare
n! n!
px 1
(1 p)n (x 1)
px (1 p)n x
(x 1)!(n + 1 x)! x!(n x)!
si
n! n!
px+1 (1 p)n (x+1)
px (1 p)n x
:
(x + 1)!(n x 1)! x!(n x)!
Efectuand simpli…carile necesare obtinem:

x (n + 1)p x+1

ceea ce, in cazul (n + 1)p 2


= Z; conduce la rezultatul x = [(n + 1)p]; unde [t] este
partea intreaga a numarului real t:
In cazul x = (n + 1)p 2 Z rezulta

Cnx 1 x 1
p (1 p)n (x 1)
= Cnx px (1 p)n x
;

iar daca x = (n + 1)p 1 2 Z obtinem

Cnx+1 px+1 (1 p)n (x+1)


= Cnx px (1 p)n x
:

De exemplu, daca p = 0; 51 si n = 99 vom avea (n + 1)p = 100 0; 51 = 51 si


51 51
C99 p (1 p)48 = C99
50 50
p (1 p)49 :

Asadar pentru n = 99 si p = 0; 51 con…guratiile cu 51 baieti si 48 de fete sau


50 de baieti si 49 de fete au aceeasi probabilitate.
Este evident ca ultimele consideratii sunt pur teoretice, deoarece este greu
de imaginat o familie cu 99 de copii.
Cazuri particulare. Daca n = 2 cel mai probabil este ca familia sa aiba
x = [3 0; 51] = 1 baiat si 2 1 = 1 fata. Daca n = 3 cazul cel mai frecvent
este cel cu x = [4 0; 51] = 2 baieti si 3 2 = 1 fata, iar daca n = 11 rezulta ca
varianta cea mai probabila este aceea cu x = [12 0; 51] = 6 baieti si 11 6 = 5
fete.

4. Un alt exemplu.

12
Fie si variabile aleatoare independente cu repartitiile :

0 1 2 1 1
: 1 1 5 ; : 1 1 :
3 4 12 2 2

a) Calculati repartitiile variabilelor aleatoare + ; ; 2; j j :


b) Determinati M ( ); D( ); M ( ); D( ); M ( ); D( + ):
Solutie.a) Conform de…nitiei, cu notatiile din probleme precedenta:

x1 + y1 ::: xi + yj ::: xn + ym
+ : ;
r11 ::: rij ::: rnm

unde rij := P ( = xi si = yj ) = P ( = xi ) P ( = yj ) = pi qj ; 81 i n;
1 j m; daca si sunt variabile aleatoare independente. Prin urmare, in
cazul nostru particular,

0+1 0 + ( 1) 1+1 1 + ( 1) 2+1 2 + ( 1)


+ : 1 1 1 1 1 1 1 1 5 1 5 1 =
3 2 3 2 4 2 4 2 12 2 12 2

1 1 2 0 3 1 1 0 1 2 3
= 1 1 1 1 5 5 = 1 1 9 1 5 ;
6 6 8 8 24 24 6 8 24 8 24

1 5 9
deoarece 6 + 24 = 24 :
Apoi

0 1 0 ( 1) 1 1 1 ( 1) 2 1 2 ( 1)
: 1 1 1 1 1 1 1 1 5 1 5 1 =
3 2 3 2 4 2 4 2 12 2 12 2

0 0 1 1 2 2 2 0 1 1 2
= 1 1 1 1 5 5 = 5 1 1 1 1 5 =
6 6 8 8 24 24 24 6 + 6 8 8 24

2 1 0 1 2
= 5 1 1 1 5 :
24 8 3 8 24
In sfarsit
2 02 12 22 0 1 4
: 1 1 5 = 1 1 5 ;
3 4 12 3 4 12

1 j 1j 1 1
j j: 1 1 = 1 1 = = 1:
2 2 2 + 2 1
Prin urmare,
b)
1 1 5 1 10 13
M( ) = 0
+1 +2 = + = ;
3 4 12 4 12 12
1 1 5 13
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = 0 +1 +4 ( )2 =
3 4 12 12
1 20 169 36 + 240 169 107
= + = = ;
4 12 144 144 144

13
1 1
M( ) = 1 + ( 1) = 0;
2 2
1 1
D( ) = M ( 2 ) [M ( )]2 = 12 + ( 1)2 0 = 1;
2 2
M( ) = M ( ) M ( ) = 0;
107 251
D( + ) = D( ) + D( ) = +1= :
144 144

8
>
> 0 ; x 1;
<
1=5 ; 1 < x 0;
F (x) =
> 7=10
> ; 0 < x 1;
:
1 ; 1<x.

14

S-ar putea să vă placă și