Sunteți pe pagina 1din 4

metoda ,,Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat’’

Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare. Proiectarea didactică
este etapa premergătoare actului didactic. Ea nu poate lipsi din preocupările învăţătorilor şi a
profesorilor, pentru că o lecţie bună este întotdeauna rezultatul unei proiectări
corespunzătoare.
Eficienţa lecţiei depinde de orientarea ei ca sistem pentru că în lecţie se obiectivează
toate elementele procesului de învăţământ (obiective, resurse, conţinut, strategii, evaluare).
Un cadru didactic bine intenţionat trebuie să-şi pună următoarea întrebare: cum aş
putea face astfel încât activităţile didactice pe care le desfăşor să fie eficiente? S-a avansat
un algoritm procedural ce corelează patru întrebări esenţiale, în următoarea ordine: Ce voi
face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost bine
făcut?
O atenţie deosebită trebuie acordată şi metodologiei utilizate în cadrul secvenţei
proiectate. Mă voi referi în ceea ce urmează la o secvenţă din proiectarea unei lecţii în
care predomină folosirea metodei ,,Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat’’.
Aplicarea metodei ,,Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat’’ presupune parcurgerea a trei
paşi: accesarea a ceea ce ştim(etapa ,,Ştiu’’), determinarea a ceea ce dorim să învăţăm
(etapa ,,Am învăţat’’) şi reactualizarea a aceea ce am învăţat( etapa ,,Vreau să ştiu’’).
Tema: Măsurarea timpului
Clasa a II-a
Forma de organizare:frontală, individuală
Obiective operaţionale:
-să selecteze corect cunoştinţele acumulate până în momentul desfăşurării activităţii;
-să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar
vrea să cunoască ceva nou;
- să-şi însuşească noile cunoştinţe;
Etapa „Ştiu”
Se va împărţi clasa în 4 grupe a câte 5 elevi ( grupe eterogene). Fiecare grupă îşi va
alege un secretar care va nota pe fişă cele stabilite de membrii grupului. Cadrul didactic
anunţă elevii tema lecţiei : ,,Măsurarea timpului”.
Se prezintă pe tablă tabelul cu rubricile: ,,Stiu. Vreau să ştiu. Am învăţat “. Elevii
realizează tabelul pe fişa de lucru.
La început se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema ce
urmează a fi discutată, apoi fiecare grupă va citi de pe fişă ceea ce au notat. Împreună cu
cadrul dadactic, elevii vor stabili ce ar trebui să fie notat în tabel la rubrica ,,Ştiu”, apoi
completează prima rubrică a tabelului, atât pe fişe cât şi pe tablă.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
Cu ce instrument se măsoară timpul.
Câte luni are un an.
Care sunt anotimpurile anului.
Lunile corespunzătoare fiecărui anotimp.
Lunile anului.
Zilele săptămânii.
Câte ore are o zi.
Care este prima zi a anului.
Care este ultima zi a anului.

Etapa „ Vreau să ştiu”


Cadrul didactic solicită elevii să formuleze întrebări despre ce ar dori să ştie legat de
tema propusă. Dirijând cu tact conversaţia, învăţătorul îi ajută pe elevi să formuleze întrebări
despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva
nou. Se notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului, atât la tablă, cât şi pe fişe.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
Cu ce instrument se măsoară timpul. Cum recunosc orele pe ceas?
Câte luni are un an. Câte minute are o oră?
Care sunt anotimpurile anului. Câte minute are o zi?
Lunile corespunzătoare fiecărui anotimp. Câte săptămâni are un an?
Lunile anului. Câte zile are o lună?
Zilele săptămânii. Câte zile are un an?
Câte ore are o zi. La ce oră începe ziua?
Care este prima/ultima zi a anului. La ce oră se sfârşeste ziua?
În continuare, cadrul didactic predă elevilor, în maniera aleasă de el, conţinutul
lecţiei, utilizând metodele şi mijloacele didactice adecvate temei, nivelului clasei şi modului
de organizare al clasei.
Etapa „Am învăţat”
După predarea conţinutului, se revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat
elevii în etapa anterioară şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Se reia fiecare
întrebare şi se notează răspunsurile aflate în timpul predării noului conţinut în coloana a treia.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
Cu ce instrument se măsoară Cum recunosc orele pe ceas? Să recunosc orele pe ceas cu
timpul. Câte minute are o oră? ajutorul manoşelor.
Câte luni are un an. Câte săptămâni are un an? O oră are 60 de minute.
Care sunt anotimpurile Câte zile are o lună? Un an are 52 de săptămâni.
anului. Câte zile are un an? O lună are 28, 29 30 sau 31
Lunile corespunzătoare La ce oră începe ziua? de zile.
fiecărui anotimp. La ce oră se sfârşeste ziua? Un an are 365 sau 366 de
Lunile anului. zile.
Zilele săptămânii. O zi începe la ora 0 şi se
Câte ore are o zi. termină la ora 24.
Care este prima zi a anului.
Care este ultima zi a anului.
Dacă rămân întrebări la care nu s-a găsit un răspuns, se poate discuta cu elevii
pe acea temă (în ora respectivă, în funcţia de timpul de care dispune cadrul didactic) sau
rămân ca punct de plecare pentru alte activităţi.
În încheierea lecţiei, pentru a se realiza un scurt feed-bach, elevii revin la schema
S/V/A şi decid ce au ştiut la începutul lecţiei, ce au vrut să înveţe pe parcursul ei şi ce au
învăţat din lecţie. Se va da elevilor să completeze un text lacunar:
,, Luna decembrie are ............zile iar februarie are .........zile. Dacă manoşul mic este în
dreptul cifrei 1 iar cel mare în dreptul cifrei 3, este ora........ Două zile are ....... ore.” Elevii
vor completa textul lacunar fără a se folosi de tabelul completat anterior.
În cadrul acestei metode se utilizează unele procedee didactice cum sunt:
conversaţia, demonstraţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul.
Aplicând acest model în predare se obţin: o lectură activă, o rată crescută a
retenţiei informaţiei, creşterea capacităţii de a realiza categorizări, interes crescut pentru
învăţare. Se realizează astfel o învăţare autentică şi durabilă prin a similarea unor
cunoştinţe noi şi restructurarea activă a unor scheme mentale.
În contextul noului curriculum, planificarea calendaristică se transformă într-un
document administrativ formal care repetă modul de gestionare a timpului propus de
programă, într-un document de interpretare personală a programei, care asigură un demers
didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Bibliografie:
 Cerghit, I. - Metode de învăţământ, E.D.P., Buc., 1998
 Ionescu, M., Radu, I. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1995;
 Ionescu, M., (2005), Instrucţie şi educaţie, Ed. a 2-a, rev.-Arad: „Vasile Goldiş”
University Press.
 Sorin Cristea (1998), Dicţionar de termeni pedagogici, Ed. Did. şi Ped. , R.A.
Bucureşti
 Vasile Fluieraş (2003), Paideia şi gândire critică, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă
 Lazăr Vlăsceanu :Curs de pedagogie

S-ar putea să vă placă și