Sunteți pe pagina 1din 8

Analiza comparativă a dimensiunii și structurii

resurselor financiare publice (bugetare) în


România și Slovacia

Student:Croitoriu Mihaela Monica

Anul 2/Grupa3

1
CUPRINSUL PROIECTULUI:

1. Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei oficiale

2. Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice în


România și Slovacia în perioada 2011-2015

2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice

2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele


componente (venituri fiscale, nefiscale, imprumutate)

3. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite si taxe în România și Slovacia în


perioada 2010-2014

3.1. Analiza nivelului si structurii impozitelor directe

3.1. Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte:

4. Concluzii

Bibliografie

2
Capitolul 1:
Structura economică a veniturilor ține de:
a. Veniturile fiscale;
b. Veniturile nefiscale;
c. Veniturile curente;
d. Veniturilor din capital;
e. Încasarea din rambursarea împrumuturilor acordate .

Clasificarea resurselor financiare publice se face pe mai multe criterii,amintind următoarele:


I.Clasificația funcțională - aceasta împarte resursele în două mari categorii: resurse
ordinare ( sau obișnuite) și resurse extraordinare.

 Resursele ordinare sunt prezentate atât sub forma impozitelor, taxelor, contribuțiilor
obligatorii( suportate de persoane fizice sau juridice), cât și sub forma veniturilor
provenite de la întreprinderi și proprietăți din sectorul public.
 Resursele extraordinare au caracter nepermanent, sunt resursele la care statul
apelează atunci când cele ordinare par a fi insuficiente acoperirii cheltuielilor publice
datorită ”unor fenomene sau situații economico-sociale neobișnuite, excepționale,
generatoare ale unor nevoi publice.”
II.Clasificația economică reprezentată de:

 Resursele fiscale sunt venituri cu caracter nerestituibil, stabilite de către stat și sub
prezentate sub forma impozitelor, taxelor și contribuțiilor la stat;
 Resursele nefiscale sunt puse la dispoziția statului pentru extinderea capitalului public
și sunt reprezentate de penalizări, taxe, tarife, amenzi, redevențe etc;
 ”Resursele de trezorerie;
 Resursele împrumutate pe termen mediu şi lung sunt acele împrumuturi contractate
pe termen mediu şi lung şi finanţarea deficitelor bugetare anuale;
 Resursele din emisiunea de monedă.

III.Clasificaţia după nivelul administrativ

 Resurse ale administraţiilor centrale


 Resurse ale administraţiilor locale
 Resurse ale asigurărilor sociale

IV.Clasificaţia bugetară

 Resurse ale bugetului de stat


 Resurse ale bugetelor locale
 Resurse ale asigurărilor sociale de stat
 Resurse cu destinaţie special
3
V.Clasificaţia după locul de provenienţă

 Resurse interne ce provin de la persoane fizice,instituţii publice şi agenţi economic”2


 Resurse externe reprezentate, în principal, de ” împrumuturile de stat externe
contractate la instituții financiare internaționale, la guvernele altor țări, la bănci cu
sediul în alte state, la orice deținători străini de capitaluri bănești. La acestea se adaugă
diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambrusabile de la
organismele internaționale sau din partea altor state.”

4
Capitolul 2:
2.Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice în
România și Slovacia în perioada 2011-2015

2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice (unitatea de măsură fiind procentul)

Țară/An 2011 2012 2013 2014 2015

România 2,437. 2,431.1 1,470.2 2,653.3 710.1


9

Slovacia -338.3 4,042.8 1,268.5 - -


1,434.4 748.1

Tabelul nr.1
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Observând tabelul nr.1,în analiza nivelului resurselor financiare publice se denotă o creștere a
acestora în România față de Slovacia.
2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componente
(venituri fiscale, nefiscale, împrumutate)
*Toate au ca unitate de măsură procentul

Cheltuieli(expenditure):
Țară/An 2011 2012 2013 2014 2015

România 39.1 37.2 35.4 34.9 35.8

Slovacia 40.8 40.6 41.4 42.0 45.6

Tabelul nr.2
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Împrumut(+ net lending, - net borrowing)


Țară/An 2011 2012 2013 2014 2015

România -5.4 -3.7 -2.1 -1.4 -0.8

Slovacia -4.3 -4.3 -2.7 -2.7 -2.7

Tabelul nr.3
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

5
Veniturile
Țară/An 2011 2012 2013 2014 2015

România 33.7 33.6 33.3 33.5 35.0

Slovacia 36.5 36.3 38.7 39.3 42.8

Tabelul nr.4
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Analizând tabelele de mai sus, pe baza structurii generale a resurselor financiare publice pe
principalele componente (venituri fiscale, nefiscale, împrumutate) , observăm că Slovacia se
bucură de o dezvoltate mai înaltă în comparație cu România și o economie înfloritoare.Spre
deosebire de România, Slovacia colectează taxe mai mici,acest fapt fiind datorat în mod
special suprafeței mici a statului slovac în comparație cu cel român.
Capitolul 3:
Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și taxe în România și Slovacia în
perioada 2010-2014
3.1. Analiza nivelului si structurii impozitelor directe:
Nivelul impozitelor directe în PIB:

Țara/Anul 2010 2011 2012 2013 2014


România 5,7 6,0 5,8 5,9 6,2
Slovacia 5,7 5,8 5,8 6,4 6,8
Tabelul nr.5
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

În ceea ce privește nivelul impozitelor directe în PIB în cele 2 tări,observăm ca ambele


procentaje cresc de la un nivel relatv scazut (5,7) la un nivel de 0,5 în România și ceva mai
mult,respectiv 1,1 în Slovacia.
Structura impozitelor directe:

Impozite Țara/An 2010 2011 2012 2013 2014


directe

Impozit pe România 3,2 3,3 3,4 3,4 3,5


venit Slovacia 2,7 2,8 2,9 2,9 3,0
personal
Impozit pe România 2,0 2,3 1,9 2,0 2,2
profit
Slovacia 2,5 2,4 2,4 2,9 3,2
Alte România 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

6
impozite Slovacia 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6
Tabelul nr.6
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

În analiza impozitelor directe observăm că impozitul pe venitul personal este mai mare în
România,însă în ceea ce privește impozitul pe profit acesta este mai mare în Slovacia.Ăn ceea
ce privește alte impozite acestea nu diferă cu mult în cele 2 țări (0,1).
3.1. Analiza nivelului si structurii impozitelor indirecte:
Nivelul impozitelor indirecte în PIB:

Țara/An 2010 2011 2012 2013 2014


România 11,9 14,2 15,4 15 15,5
Slovacia 10,3 10,7 10,1 10,5 10,8
Tabelul nr.7
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Privind nivelul impozitelor indirecte în PIB, observăm că în România acestea sunt cu mult
mai mari față de cele din Slovacia.Astfel în statul român impozitele indirecte cresc în decursul
a 5 ani de la 11,9/2010 la 15,5/2014, pe când statul slovac înregistrează un echilibru al
acestora undeva la 10,48 procente.
Structura impozitelor indirecte:

Impozite Țara/An 2010 2011 2012 2013 2014


indirecte

TVA România 7,5 8,6 8,4 8,3 7,8


Slovacia 6,2 6,7 6,0 6,4 6,6
Impozite și România 0,4 0,5 0,5 0,4 0,4
taxe pe
Slovacia 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
importuri
fără TVA
Impozit pe România 3,4 3,4 3,8 3,6 3,9
produse;
excepție Slovacia 3,1 3,0 2,9 2,9 2,9
TVA și
taxele
vamale
Alte taxe pe România 0,6 0,6 0,6 0,6 0,9
producție
Slovacia 0,8 0,8 1,0 1,1 1,1
Tabelul nr.8
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

În ceea ce privește structura impozitelor indirecte,în mod liber putem observa că statul român
înregistrează procente mai mari pe toate categoriile în comparație cu statul slovac.

7
Concluzii:
Privind acest studiu comparativ între România și Slovacia nu am putut depista mari
diferențe.Singura diferență ce are o semnificație aparte este determinată de numărul mare de
resurse finaciare din România față de un număr ceva mai mic regăsit în statul slovac.Putem
însă conchide că micile diferențe dintre cele 2 state apartenente Uniunii Europene sunt
determinate de o serie de factori enonomici, politici și geografici.