Sunteți pe pagina 1din 27
Capitotul 111 (© ABORDARE ISTORICA A PEDAGOGIEL DIN PERSPECTIVA ROMANIEI 1, Pedagoga prose in Romie 2 Pedagogio modern nmin 5 Peo pormosr n Roma storia pdagoielromiae demonstra o aunt sinconizare cu enn voli confmate I cart european universal Acai sincronizare Incest Se edagogle execu ttl renal a coniiledeshilor eanomice iiuonle ‘ristnte tn premodern, moderne 3h pvimaderiate, Ih sconomle, dale provin in saul e deel ria onal comervaor Gn promaderntae). ifs eer merit, a endo tn foro). I plan inion, elles i al acetate ica ahem In vedere fap 8 Pn west da Capote fn a Bolin 188 Goad! sb {ite eps, e Date Aighit Francesco Petar i Nisaus Capen) ia ting Ronin prin veritatis T962, Pe ces fond, pe pcr aces capil vo laces a supe evga ago romani ele ete ~ premodern, modern i psimader— espe tnd ni ar eerie uate a apolar malt voi oa Inplan ver), 1. Pedagogia premodern in Romania Aceas ep de vole pate identical sore pe peur seclelor XVI XIX, pnt la Maes Une os! deeembrie 1918, Exe mare In plan insiioa, de ‘Legeaeaypra lnspusan (1854) de nines Unversl de Bact (461) — Veal Gabel. Cristea, 2001p. 6538, ‘egeaaaypra Tarun, semaats de domsitorl Alexandr Ioan Cxza ts 25 noiemivi 164 ete labora ra nul pes de een soil, pe er Fa eerat ‘stl poi al Uniti Pripatsor Mello Tara Ronse (in 2 ani, #39). Baza pedssoped sacl 3 Lng! age rac este da de urmaoaeie oud ‘ini 1) Pencil crcl unt al Leg 2) Princip bligativi i gra Fovaamancll pina 3) Pepi oni gel clementare dela salons 2) Pepi Tacit imams 5) Principal ala sxelor la Inia: 6) ahora iris opi pepe Rem Principio leet ur 7) Principal ivarandetl thnic-pofesionl; 9) Principia ‘reer im sero de invgananal medi Ta nivel gd pedgogiee pat 5 rerarctaconibufia genera pagoptse Mion Helinge Réduleseu (190-1872) sre Cate expel asypr edai (4839; Buspreimajdrapublist (1840). Seopul general al educate con In ‘Pstare,Indeslres 9 esis tpl dub ini Isr eb ‘Talsgh metoe car st smeae pure ce fice natura ele sae “Sloe enc (14101852 In Manual ural rom (150) propane rept cate» progres socal vets in rata bere cares se pot rina, el stb ‘aie se pot lui popoarele i nivel toll pedgogice elaborate, ebul earat fap eh pines de pedagogic este cl pubct de Sion Bata 1870, upd cust itt Universitas Gin lag Torun profesor de ia Universite cin lay, foan Givinesc (1859-199) tlaboretza dot curt de baz, ca mfeacee raion, ale pedgoge Mloofe: (Cred podagogi generals (1898), Duacticagnerala (1831) Direcle pedegie! stnie, mente 8 onicpere prdigncle pedagogieh rmodcne satiate tn pests 18901915, Exe de rsa ch Sut prezeteamele ‘deo ce eeoge ce socoogc. ‘irc sciolgied ete init Se Constantin Dimivscu-asl (1849-1923) ide Spin C. Hae (151-1912, Constantin Dimirescu-ap (1849-192), poesor de pedagote song Ie Universite in lags la Universite in Bucures, pieen i claberator al ‘instal Spry C. Hart reat pia sl pleat n Reve pedagoicd pe ‘ae fa a cond ine 1891-1898. Tera sa pesaogiel pune scent ell {leon soci pocesn eles. Scopaleducayet te 0 tua ea yi sxe, “umirind formes cms pert, dapat la eile Ve sail, care pe pects Ppowts socal hiloyeleediojel sit alese pei rela. scopull eda apes ceil blo siploloie ale ell educa. carl ae nevoie de ‘ec peda dot prin imbiares eo eda eu experienc. “Osoibatietnprtanth aC Dimiec lie cen efertoae fa seoretizarea refre!arteng, ave! ul deers ae evden importa dalled tational a scpurar pedagogic specie eae rept clare" (Gabel Crise, Reforma Insajaménate. 0 perpectva ioica, 864-1014, Eau, Didactic Palagogica RA, Bucur 2001p 10. Conc pedagogic stall iC, Diese tas este eet in apart anupa prover de lege d timate secondary superior in 1898, docrpent de Doll edule udaenat efor pe eae o a eaia Spi Hart fn set FRaport,prezentat inf AdundrilDepuoplor, .Dimivscirtyl evident inant coterie sl foal hasten peconia pin ext legis stint ‘chargunetepeagopice lie: 1) Proce de ee et labort sei cs safc ebulle nvajmfoa secundar §sopero pit erisjelr cli moderne neal rea le 5) ism vcundar ee onan pe dou ep (gimail ce, pena trap cea loc, sigur gaara te nda pra leu, eu meen de {dbo cular generals ma dias (.), ndspensabila cr etea, orice arf ‘Secure in care va inebuing mine 80 FUNDAMENTELE EDUCATE ) Reforma, dupa modell ror earopene oir, uebule st perfjoneze Jegatraginge esl ge nivel ale stem de nvfindo:Ivlntl primar = dn secundaria pein. 4) Tova el este organza pe Sec ~rel asi 5 adem cae treble organizte in acl eds eu dub sop ~desvolres mini.) ev nf indispensable rc eisea’ “pepe solid peas supeie )Pefelnaea meodelor dense cae bul s lb in vedere, fx mod special permancr devalrea mie nimi clara, nas cu she de Inacord ov xine poli ile pdagoie Transomurea taclaeatul care sles mai mit memoria a exanen de smatufitte ness petra dove a als influ stor fie supa fe apes 1) Modeizarea inj super care webu aire pregties ent ‘mal multe omen na mama pe ancl Hr", priteaneorp diate ot dh sla ~ cal de Juror eae conte Ia progres sia” in domenial sto de speciaizareinal: ~caliatea de agora care be sist pot prin cusuile sles dete nee eri pean ‘hy Inne, ada nvjamdnll sper, seminar page pei preutiea profesor, peru Inbuntice wept 3 naman ssc” biden, p.18-155, Lega laze apo 8 concep pedagogic refrmatore sh Dames lai pote remaret insta el ear, publeat i esa Seca meds (¢e 22/1898) Auorl define cence ate nimi nal de sistom ae eae flea taza ice refrme solr (i. Dimiest-as, 1960) 1) deta najionalleduesie!~ ideal sperior in eos de a, bast pe lel subordonte~ adearl fambsul. Binet presopne etna un factor mun, ela general care sig units cotter ep deca) cal primar (cular generat minima); b) scala ginal (ela generals Imei.) scala cal (culra gona vanat, are va permite ests lt ‘nvm supei, ) Scopure generale, inte in concordant cu ideal raion, ume: 3) sigur cult gencale, necsach orci cxtjean in soctatea modern) Pregtien speila penta ieee criere profesional. Ambele scopa, ind i oneness. nla pe om af it se pat sine cusses laps penta existent” Spiru C. Maret (181-1912) minsval inst intel legate (1877-1808, 1901-1904 1907-1910), ese un prectrsor al peo sone prin ont Sle ‘eortie fi practice exceptional care au a resensst anal evant in Romania a rani dre soo XIKXX, Conte erat pot ies opeee sale cae au rit reformers ‘seul de vajandat da Ronni pe hra nel concep plageice progesie ce ator ier pd dn pega Rami sn Tinbiok experimental socal cy competes didtca (profesor de matematet Universes din Beet) manager ce inst Goal) ~ veel Opeele bid Spin: Horet volo, 19341938 Tinie encgale le podagupel scile hartone sont contrat inaltes romovdi a Spina Hare ca iit al ycllor” i om a cl (a inspector {etea al solo” din 1883) elaborl Rapor general ama anya iin ‘present ed! mir al Inara Pubce 4! Cale la 10 Decombie, 1884 (seth ‘pera tS Hart vol, 934 +178) Refine ume ie pedagotce fare expend concept sa pedaggia ined nora iis pagel Scie 2 aradgnescilgie (vat Gabel C Cite, opt p. 121-120 1) Defieassemats deinen resis pe baza a dou overt care supe stile modeme de plik gi de managemeetsleducael: ) ceil Caotatv ~ ssenal de ietamiot repens esunulscoloe exsente de tote ‘pune, gradele tb) ever ata sem de tans, fanaa soil, “pnt forma on corp organiza’ depinde derail die tote instil scolre™ {races vind importna srctr stem de naj (chet reermelor olare ‘moder, eis infeles aml ft socil pedagogic ~ cd 0 foala mere ru ‘cease smi in mers iro elo ) Peresonares reactant sistemall de img 2 conjntl istai prin rezoire corel apollinea ie ea Este apa Formula ycuriclumubl coon ta isi in care tboleniinvainleeal clave real benefited de 0 Instone geneala exe © neces eric In lnelegerea roll flier edaca in catate de teu” care ptf svat n cara sponte Heal el de Ivatamant pe Programe de toiare ‘Mccvete a fvint pitas ~aslguraten ube ne ct ronal”, coxa {pe oguizre sunita general, neal ra rks, sdkimantsrndar~ ciara clu generale pe parca dou rep (imei! gel) dou peat (ase leh cu programe eae nu ifr prea rl devs deosbie tind in spt ce webu st dons ‘iowiinint soerior ~ pregttes pentru profesile cele mal tale neces society inners ate yal apertoare(pllchic,medsing alia.) 0) Projstarea iru la vel lob, a Tui de fale sbi: ase upc se evga Harel, seule was un plan geerl care are lea xcept Sistem ire ear clad de coll primare ginnaile, eae i rebugle pe care chem esti ncaa cy scopulpea care sun cute’ 1) Conceperenreformet clare la nivel global, coeind inte ele finale doce aia scopule peu Lv: prinar~ scundr~ sperion) Strctrie de rgonzare ale snd connie Iu, veri parc trmagt care vor ezn de ungal tpl In incercarea dea tnsfoa soa, Fare sonia fp ek tue ced at Bvrka de veforne no se cvine atnge ‘neve mums de onele pit iva, Ma ase preocpa de eft ce acese Sehimbae vor ave supe prior eo a FUNDAMENTELE EDLEATIEL In Raport la Rogeannpra Nonsterael de Irae (190), elo om de-n ous pv de inser, Spr Hae analiza propane rezlvaren rel prime importante in pespetv pedagogies socal Biden, ve p. 126132 vee Opel Ia piu Hart ol Ip 20580 12) Seopa general al Gam litte propia de ela minal Rasp’ To tel fur ale edveaih recuse in sisemele modeme de Inv, Reza an sop inet a 9c 1 formar do ho stn * ssigraea fondu de canoe neces orci om pe pacts veh 8 eosbire de reap socal (snes name obligor de cut gene) * formar creeor roesionsle .necesare pena visa compet armoiosd sar" (nists nian operon). ) Realaarea refrme!Snimonu in confomiae u iela sjioa ico copa tet Refra vzears tate nivel purl de ive pet ae ‘abot lead, ©) Larsen sl mit pera educa extras ae vn Insts rsnele de yHrerom" pln Regulamental special a gellar pra 19) Propane curr ena complearea stud, mel ural dri ton cari nin reyes nivel de cult a oamentlor 5 acount, in special coe ual, cucosbbai specials nvisoien, Peni modal ci a prorat codcees global tv ries Spr Hart est considera un precursor lg pedaggice managerial Reloma = ‘ea dsl fundamen site nana de vam, a gran ite sll XIX, dine promaderntaca yi mademstatea Romi se bse pe especies 3 le re poi Sac spec pug eas + Principia dcp sprit nil crea mea + Princip educa parioace: 1 Principal educate reali prac + Principal dvr ere goles + Principia duce! expocoare, cu dschidere mi mami sre edi dun ens mala, spre edhe pormancnt (Solan, tae 1969) (Conribuile pracic si consmatenopeta de pollica eda renin de ares, mac ria laborre cara legac al Smplx $a compe, ala Ja sara fnegull sem de an 2) Legea rman primar i primor-nomal (189) ete Raport fs sostina de Hae in Palanan. im pero mini Poo - aceat peer ener utr obligor a nvm pia Int 9 or b) Legeaiamannl secundar sper (1898) nie + nis connate dinre cele doun wep ale vast seen, mail el ‘profile de stu al eu (si, el moder *ansfomareacalurean examen de evluare a matt absolentie ard ier pei ppv Romi 8 "+ scopul general ol idtmdnl superior prin cre Secre nvr <2 evn cena penta gear inlet ‘= fominaral pdagogi anverstar peta ormarea profesor din Ivana *) Lege vila pofesinal (199) ~ inimens wel tip deseo profe sional in tstl tart de tread (lomeniar.ierior 3 superior) pat. stu pci (grea bic eter comer) -crespnrater sail de deze ‘onomic seu mplcarejudelor comunelr, sub Indrumaves pedaogih Miser arc, 1) Loge td primar prior normal (904) cre ae Taba Legs sin 1956 compen 190 ere nle, Realamenta pci lor per Slut in 1907 de Chrelar efre fo mmr cpu dace de roa gral care Ineule 50 tree pure propdges ott exrafelare. migearea, pedagogic Ivers promveac in od special, cil tier ul elite prin bani Popul, tori ste, ante ros, geal dead cus de sear usu ‘etn cnferine pe tee de clr gener I colabrae ea peo ui vai eaposol. 2) Lege per gclete de cop mic (1909) ~ care uae insted ior eu fr delving pesos, dps modell sat pF oid, ‘Tebueenarea fap socal ch fate acest ep efomatoare au fost erfeciontecontnas in paca edo inst, pi infer uor coms eae + ‘Erimplcat in proces! de eaborae inno a propramelor si epuamentlr sala CConctase Pedsgoaln scl inj de Spine C Maret a contbuit fy findamenarea proces de modernize tite fond inet roms agra ie ‘role XIN-QO- Aces pres fx sisal pin lege reformer cae a vit ale vse de Invi (prima ~secoar~ super) pri ead organiza ‘Stoeajetexragooae prin cons speci Ivor rl, Th sore sib tunel harem Direc psholgi apeagoet tngfce omnes In capa sore tei de 1a premodern spre moda este usin Ge Vadmit hisionsea (1878-1958) side lo Gavnesel (1889-1949) "Vadimir Ghidlonesce (1878-1968) sor porate ceretir care ae Scop canagetes cop pind la metoe experiment Stile de Marie a pedagog= fominegt il consider prim cae fees 0. prevenire ssematich a pdagog= ‘aprnentl” prin eva Gast, de pin cooernle sustinte pent poplar ‘lorie tea a ol iret de evo a cerca dome edu ‘trast (vel Zaharian Emo 1971). Principal oper, eroducere bx pedolgle sl pedagogia experimental (1915) scart peagogn an contest de eens interspace $file de potgie de pstolgin cop Pdazopa sz coil instuiea co ‘uur netodelor cxpermentale Ese sige mesnforie imagines une stinge & ‘toc cre se dere nel pea um arborea saad radacine, tpi ramus [NDAMENTELE EDUCATIEL 1) Pade ete radicina pedagogic inplick stu petra canoateea ‘opi alae cu sjtorl clog, stooge generale $a mal mukor rma le Poli copia, animals, soa compara. 1) Pedagogia experimental, ete ina pedagogic: cade ml ne ram: rsihologinexperental i pibloga pedagogic acca general pial ipa ener soar pibopatogia infin pedo patolngch, ©) Pedagoga floc ete corona pedaggi care Hela sramurile es ‘sora flowfet ss cular, pedgogia Store, pagogia Soi eect #1 mol loa st heli oan Gavaneseol (1878-194) static sop duct eu jr nor ine practice’, pecum poli i etca.Pedagra genera (1925) nl te pt cae ‘pec, prin il lor, cele tel crete promovate de pedagoga mode erik ‘Mania predominara de bora es ns nopina nos na poll pz ‘in tte cele tel pai le pelagoiet gene, inspec In pare Ika petra braved (metolopa”. De aceea am pt pen plnres Io oan Gives Aiside evolu psilogc a petaggi’ nice premodern. Chit paral people generale, pelagega laze, rides groblene de ‘in psa pecu aprtl Sine del educa eats icles fn Inte import ale edz « eds setimentlo 92 ven promovtee principio crm sialic al eleva, sn pn mete ate area Ta, pediggiapraticd(meodezea) analiza coset didactic care este uit moda and Comat eee cmon pole: dat are 1 obet de crete educa intligentel comet tit ca thf ae ends lnroderes ma mir din race eormulenWepeo tren Finan model nant umanien”aplcb pil el. Pare lia, tora pedagoge", ee ea domi de wn anamit mal de ordre psioloic nau incre se consider stale dotnet st vieneze ersele practice mete wile en cat oe ain (ve Gael Cites pt 182199, 2, Pedagogia moderna in Romania Din punt de vedere sore, pedo made i Roma poste identities pe paca! peroael imbeiee, Ine 19181948. Ex conte In plan tee, ‘tooo i pri i conaiaren stor delaimdt in Roma, conten proces iat de Sp Haein oie con police 9 socal sonomice deere ‘einstie stu nina anita a decmb 1918 Dine tele devel, fran cote pedgogi modem, ainin 2) contre. polit eat, nit de Hae, pen agit and Invasmdst primar enter fi pent denhare setvtaior execs, Ia espn desi permanent; Imbinrestendine de ealzre aul nmin aio cea de devo a ‘una vm fren, nap de conde de medi sol, comant a-n ordre iri pg in pepe Romi ss ©) dezolses initio Heal, eoce 9 profesional a pas co corsle ‘modenizi Rome plan econo, sola pli cll, pevoa nee 2) taSnaren dol insite invade Superior: Universiatea In Tina ‘mint in Ci (1919); Poisnioa din Bose din Timon (1921), Academia atonal de Eaucape Fes in Baca (1922, ini de continue cae poste 8 seal le polea eds i pedagogia moderated est igual de pez in Fue vayama rrnesc not sonal tiie: Simion Mehefi (191) Dr. Constantin Anglesey 1918-191, 922-1996 1927-1996; 1933-1938 PP, Neglesc (1920-1921 1926) Neoae Targa 931-1932); Dimitie Gust (19321933), Peve Andre (193-1940) loan Pewove (1926927; 1938; 1941-1944) vex GabeelaG. Case, op. it, p. 238. in opinia ns pedaggia modernd romdneascd se latest ta tendinjele paradigmatce ewopene Ese evident prezor a doun pradame cate con 0 $ondae a educa 5 lstridn pespectvapsiloic(puradionapihoenist) 6 Soci (pala sociocenria) Pe ai pare, puter senna dou note de ‘vighalte de specifcate, canctersice pedagoiel moderne romest ieee, rina pdt eracterisish specif se ref In ener soe! desl de puteice tenia clase, Baath pe abonarea fizeofca a eda i insta Coretee ‘Mimat, desl de Influese In epoc, au menu peocopare pete fname Cpistemslogit«domeniulu ede aa pare, seas abode ait in parle lsc, Ieafzce, prin decider sale deci indict spre dimensiones psholoies Social a eda, Aceste descider sun pote prin faptl erecta piel 3 dagogieftcaie au permis afrmarea or dill ce a evolat in dee pase fh complements la nivelul clot dous elo sa paradigm, paihocenit pst votoconrt ‘A dooa mold 0 conse dezvoluea mai ampla @ paralizme_ peagoset sociiSciologice it decea a pedagose pstologice,expeimenini Ui enn f= sxplish rin: a) antsedensle notable n prions’ premodern care 2 conser Inia petagoee secoe pin opera ios pach Sp Hae ial C Dimivesc-a;b afrmaes ell eduction, retest nivel peagogii Prodere dit perspec predominant sola Aces endin& generat deal, Prescupre toh special pentu labors de mode care av semnfctiatnot Ineereri de constnire a unei pedagogi romine™ on Gh. Sine op. cit, p1S6164. 2.1 Pedagogia Mozoftea Pedoogialecoficdaeo wae istic apeibl, copa poze, legate de foal de once eds, dar nope recut dn aboraea mei & ‘nu domenia care sol sori patc senacatve pent progres seit al e acest fond, dea mami pedal flied evlueazt incl de wien st ‘radon, paradigmatic, ori gi wiomati. Ea este reprezenas de mat mle ‘went cae 9 pasezh Ini refen lpi compese anise co pean Seiologed si prikologc, dar co own ee va cont ule la de dezvelate estos a omen Gast 1950-1970, Ace susie se expt pei fp FUNDA LE EDUCA TIEL pedagoga filczfc 9 crenle sale importante 3 semiieve sunt repreznae de Peronaliit puis sle domenilos G0. Asomseu, Sef Blass, Constantin Sn 2111, Pedagosia flozoi formati-oganicita Pedageaiaflecficdformain-orgriia ese rererentth de GG. Antone (41821955, Opere imprint: Div problomele pedagoge’ modern (1923 sora ‘pedagogie! (1927). Ede 9 eed (1928), Pedagogie general 1830): Pedagogie ‘ontenporans (1935) "Ruta slit In pedsgoge pincgaleolonomal,aflmat tn Mao’ 9 stn secolull al XIX, En brn eff 2 isu et pasat wn prise Sloe andamesal— princi oi formatv-arganci Princip yoo formath-orgamiive ete anal Ia Educ eutud,eane para inp ig (198, 1935, 1986, 1972). Eada 1972 este ef de Yo Gh Stancacar considers el GG. Antonescu face pane din cure pagel moderne ‘lonice dors fap ck ii const sistema lezote, ebuind Fieipio Fundamental rst" (lon Gh, Sane nGG, Antes, 1972) ‘rcp sol ormati-organcte propime renvarea conflict las, in inora pelgogih inte coals mformart” gala format”, pin moa ‘pop fozfe eds. Aste, ota per cal maa” ~ eae urmbete Jormarca spit lv, Sextviren a ove eset sesula ade de a mata, ‘euzts poten su pie” ste asocas cu nevola de bora organcd& ‘dus instru — boron conde iazre, organic ale suet leva CN ep ahcope cece rela din exer cae iio (oo Gh Slane, 2p. 128) Tlcaren cesta pcp In sive process de ivi genres, in sine a GG. Antanesea mal ue consife poze: 8) Reconsairea con aman fei cate format eae pane acer pe fee prioloiceale si) considera spear pedagogic cele Fetrale (are pane acfet pe scumulea de canst) este ropes mode eli Jnmatve negra ae sop a obec 9) tnonteres lu ebetve (i tle natri su ince piv ‘montreal sabiectve (pn tingle anise) ©) emoarewa raporroe Tog 9 cattave dite obetle relia (pin logic tema), 2) Avanses uni metodoogi isn car face apel la metoe necesare pet sealautenabcctvle cal formative Itegrae: meta tcrted (eared); etd Inn metas proces cra practice). ©) Promovares jc ave egal, bazat pe idealism ati, care pane accent ma ml pe asvrea pic deck pe cu oan activ nepal ese ‘Sonidrts sero or doud variant care uniateaizziza proces de aetvare Sa Ge aovzare a eleva foala acd materia accent pe eva fin si aor src peg sn perspec Roma = Tice, de cra mana ete) ~ sole activ nee materials (ae pane In pim= plan atveren fed active itech, teoece, find puse In prod pin ei manual 1) Dezvoiaren ue eri ede morale care cere Sb rezlve conic ioze modes! educa Uber” (Russe) si model eda auorare™ le inspire ean), propane Imbiaren calor Soa model ost tn mas in cre “edocs ber ete dor organisa tn ce educa arte formatv, dar sens unlatera, din exon spe interior; model educa) morale. formatv- Cngonlae are in vedere formas iferor spre exterior, el dicitnd bard ‘dbinia a ive! be soning mor an pribloic pe untae die: 9) cinongeres inlets sore more D)acceparesafecna a noel morale inp oral moral rn efor olutr consecvent. In ince, euieconsemnat contribs 6.6. Antonescu I ee esr a mt scala ified a Bocuet a ere ort al repentant de fane Si pagel interbeie (LC. Peter, Cabra, VP. Neola) ln Gh. Sting op inp 133) Fapt eu fot exception, assent si univers, 1c. Paes ‘Gales, del au eect ine pe eel funetlr Hlozofice site de fear fer a volt pe refi fr, coniblad a afmaren-ypor oi prime 3 ‘Soncep in pedagops inerbsck paadma sclocenid (LC. Pest) concep ‘roll ccatoure™ sine iia de legit ine prada phon 9) ea Seeoconnitd (1, Gabe). 2.12, Pedgogia lozoficdnvarianta pedagosel cultarit Podagogia lezofcs, in vatiantapedagit cult este repress de Stefan ‘irsdneia (895-198), Opere inpoaate: Uniata pedagogie’ conemporane co ‘ga (936, ea a Ikea T976); Poltca cull bv Romania contemporand (1937) Teinloga ddactca (1939; sora pedagegiel ron (1940), ‘Stefan Birsinescu ete sucess hi lon Gbvaescal la Universite din Tt (4193) scp lili! i Spanger de a Universi din Bern ‘in peaogogi clr Sin Rieinesc ieeare a depajeascd ope dite ‘edagoia poli indivi ca social sa socologich. In Viiuen si eueia ‘sco cia clu desfgunt proces pe preusul a el tape ‘) receptor Punaior vaio clara pin cre Se reaiew educa 1 1 ira 1 ineririziea vlrior enltalerecepate In ses eduetionsl $ ioc: ©) vata clad cae sigur obectvre spt sbi, neath pln pedagpic =n cet sn pois de forme a eu, dar cel de labora el Fide alate conse ate de ceo claral— pedagogic “Edicajia aduce slemene oh specice, In deeotree svi cure, Ineosh a nivel! ele doa ein ep, cea (utr padagoge), Culvares sitll sticet de orn pedagogic ipl) formaea pect de reepae © ss FUNDAMENTELE EDUCKTIEL “lore cll ipa la nivel ins on se de deze a person ‘slucrll;bcaltvren spe spe dalle bine, der, framos, lt a baz clor ‘na imporare dimensin ale educate (morale, neti etic) ¢) fore ‘Spaci de enviar vlorca ~ de devalre a unr capac een, cs probensinlgeren densa prospective wc, Teoria pedogogica romova de Stefan Barstnesu, eideniach md sums canst prospect al eda (eal prin eeptareiserezare 9 ma ex ad ‘teat cla) ef earacterl log laces, Sop genera al elas, les Shirl vel de Wes stem de nmin conte personales ela Enete un pods soil eareconcenrears lle tines, der fos dar si psibole, expr adeiuna mails sect valor, acanea orl eal omens eu acest valor. Se considera atl cin concept de personal cult ‘te inset. posonaate moral” (loa Gh. tne opp 138). "Teoss is, stint deBistnsc in sisal pedagoget cal, Teboegtactic,da n ale ur rope tps ein rapt de ole ‘wl most fegistat nrenlars atl clr nerpeae ca bite sida ') ci cre au en oie pron repre transrectal 1) Test cae au ca cbict principal tea valor cles recente 9 ©) si care a ca ole angajrencevior resin anor cei oa care exprimt rer lr rete, dite ca ure a isi 9) eb "aor clue pe taza eat doa ip de et, ‘ute aprecn chet cell deal ween ip de ei, niin ‘ona sbjctivelor edo, propa de Lansheee — obiste de exrimoe (ar 9 Indep’ die atngeeaebectelr de sapinre aril 4 oietear e ‘tanse) = va Viviane de Lanisbece; Gilbert de Landshere 1979, (lt contibuie exceptional, prin cae Stefan Bastnescu anger exile posomadere ale pedaggil ene cea iat Tn dmenilspvemologt! eda. Crea Chea pedaogiel conenporane castings, ea 1936 sae real Ibis cers dtp episealople hermenewic cv ce ior compas Model catia i ajith pe aor st avanseze 0 clair 9 etopelor evi | pedagogies, eee in pla ana "1 pedagnga eased (pan in jal aul 190, sab inten dest ec labora dad eta, Hlzai) b) pedagoprexperimenols (900-1920, care prea mods de cere din slnslenaturi penu adorei substan pedagogiel metic, fez: feast vine obec de crete al peagogit deve etl cop lv ee seat ©) padagogia sinc (1920193), pin cont alto tings, am ar 4 pitologia ener,» copii, a vicar ete) sau soilogia(peagoea sal, plagopi fii, tia (pedagogia moral) ees pe aces eale remark Bienes Pelagia devine tin ncn a edteael (lon Gh. Sei, op. ci, p. 156 “d pdazola prvi ing ura eda este nlite tsi prism cceuelr intense dopa 1950, care umaese unis, dite pega rma teoreca $i cea prac in 1976 va prope in eis la 0 abe bare nero apd dn pops Romdel 9 ‘propa de ernjele podagoetposmodeme ale paradigms ciclo (cise In Pespectnes vl XVI ar 1806 imparana exe si carfcaea atu de Cezar Blea In zona epistelgic pease. ia ya educa! (1995, 1998) plea, cu mje inree 5 emenetice raw, peta consolidara specific peaggi! ot ma amerin Ge aaria anurans ste minting le eda. ae, eampondadse a tm seca pei a5 evn fe ford edeare" (195, p13). 8.3, Antiiparea paradigmel curriculumulai, ca ideologte a pedagogtel ‘postmoderne Accs dire de evo intorie ete exe n cr cae a Tre de ‘vestige cena fire ui nou model pietre a slop ns i seme a cae ten” a sa ecto ie cet base emeneie,itereatve expletive, indie caletne Le include na) Ts ornate respect odin april + Ten inn, on Ness, fiona Pr (1994, 198 {Emil Pun, Dan Poses oonontn, Pedagogte Fundamentit toric emer plicive CO01) + Sorin Crise (cordnare gene), Cricut pest, a1 (206,208), 1 Catlin Uh Pormaderim edo (10, 5 Too Near Dbridb, Teoria general a curcum edwcana (2008: * Dan Pooks: Toa Neacy, Romi B, Tru. fon-Ovidia Pino (cdo- at, Pregairee plopped Maal pon ott grad eda 1 tao: * Consanin Caco (connsta), Patopedagoee pene examence de etntvare rade dat i a 2008) 1+ Sorin isa, Fundamentle dap 200). ‘rebuie sublinie i contibuileacmute vena ln deta pander dou dionre de spectaltt labore pespetiva abd cuca eta {Linsea a al deste de proces: Soin Cita, Dicnonar de pedagoaie 2000, 3d): Suinete eco. Dioner Breclopede, vo 1, vo, coordoare gear, Eugen Novean (2007; 2008)

S-ar putea să vă placă și