Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina

„CRIMINALISTICA”
(învăţământ la zi)
Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
M. Demcenco,
dr. în drept, conf. universitar;
Gh. Golubenco,
dr. în drept, conf. universitar;
M. Chirilă,
magistru în dr., lector universitar;
M.Grumeza,
magistru în dr., lector universitar.

CHIŞINĂU 2016

1
APROBAT Şef Departament_________________
_____________________
la şedinţa Depart. Drept Procedural
din „ __05__” _septembrie_ 2016

2
I. PRELIMINARII

La începutul mileniului al treilea s-a observat că criminalitatea capătă noi forme, tot mai
sofisticate, impertinente şi periculoase. Eforturile depuse de societate în vederea combaterii
criminalităţii au dat anumite rezultate. La obţinerea acestor succese a contribuit şi ştiinţa
judiciară - criminalistica, care se află permanent în căutarea celor mai eficiente mijloace şi
metode pentru a face faţă fenomenului infracţional.
Disciplina Criminalistica reprezintă o ştiinţă judiciară care studiază legităţile de formare a
urmelor infracţionale şi elaborează metode şi mijloace destinate administrării probelor în justiţia
penală, prin aceasta contribuind la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor. La elaborarea
metodelor, mijloacelor şi procedeelor noi de combatere a criminalităţii este valorificată
experienţa acumulată de-a lungul anilor în prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor
prin mijloace, metode şi procedee de activitate performante, puse la dispoziţie de ştiinţa şi
tehnica modernă.
Studierea acestei disciplini de către studenţii facultăţilor de drept asigură crearea unor
aptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice absolut
necesare specialiştilor preocupaţi cu descoperirea infracţiunilor. Deprinderile căpătate în urma
studierii criminalisticii contribuie la formare juristului profesionist.
Specialiştii criminalişti îşi pot realiza potenţialul în activitatea de urmărire penală, în
realizarea expertizelor judiciare, prevenirii infracţiunilor şi alte domenii extrajudiciare.
Modulul disciplinei este destinat înţelegerii profunde şi complexe de către studenţii
facultăţilor de drept a bazelor ştiinţifice şi a metodologiei criminalistice, precum şi
autoperfecţionării continue în domeniul jurisprudenţei.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluare
Forma de Codul

credite
Nr. de
Denumirea Responsabil de Semes inclusiv
învăţămân discipline

a
disciplinei disciplină trul Total
t i C S L LI
S07A59 Criminali M.Gheorghiţă VII 180 45 45 90 E 6
cu stica Gh.Golubenco
frecvenţă M.Demcenco
la zi M. Chirilă
M.Grumeza
S07O040 Criminali M.Gheorghiţă IX-X 120 28 8 84 E 5
cu stica Gh.Golubenco
frecvenţă M.Demcenco
redusă M. Chirilă
M.Grumeza

3
Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Introducere în criminalistică şi metodologia disciplinei 2 2 2 2 4 4
2. Identificarea criminalistică 2 2 2 8 6
3. Aspecte generale ale tehnicii criminalistice 2 2 2
4. Fotografia judiciară şi audio-video înregistrarea crim-că 2 2 2 6 6
5. Traseologia criminalistică 4 2 4 2 8 8
6. Armologia criminalistică 2 2 2 4 4
7. Documentologia criminalistică 2 2 4 4
8. Gabitoscopia criminalistică 2 2 6 6
9. Felurile evidenţelor criminalistice 2 2
10. Tezele generale ale tacticii criminalistice 2 2 2 2 8 8
11. Tactica cercetării la faţa locului 4 2 4 6 4
12. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente 2 2 2 8 8
13. Tactica audierii persoanelor în procesul penal 4 2 4 6 6
14. Tactica prezentării spre recunoaştere 2 2 2 6 4
15. Tactica şi formele utilizării cunoştinţelor speciale în 2 2 2 2
2
procesul cercetării cauzelor penale
16. Teze generale ale metodicii criminalistice 3 2 3 2 6 6
17. Metodica cercetării omorului 2 2 2 4 4
18. Metodica cercetării infracţiunilor contra patrimoniului 2 2 4 4
19. Metodica cercetării infracţiunilor de corupţie 2 2
Total 45 28 45 8 90 84

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE
 Identificarea şi interpretarea urmelor materiale ale infracţiunii.
 Capacitatea de aplicare a metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice la
depistarea şi fixarea urmelor materiale ale infracţiunilor.
 Argumentarea rolului expertizelor criminalistice la identificarea factorului creator de
urmă în cercetarea infracţiunilor.
 Capacitatea de a efectua cercetarea la faţa locului.
 Justificarea aplicării măsurilor tactice în procesul de audiere a persoanelor în vederea
obţinerii probelor testimoniale.
 Reflectarea principiilor şi a structurii metodicilor de cercetare a diferitor categorii de
infracţiuni.

4
IV. OBIECTIVE GENERALE

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


 Să definească bazele ştiinţifice ale cunoaşterii retrospective a faptelor ce constituie
infracţiuni;
 Să determine obiectul de studiu şi metodologia criminalistică;
 Să cunoască legităţile creării urmelor infracţiunii;
 Să cunoască tehnicile de administrare a probelor materiale şi testimoniale ale
infracţiunii;
 Să determine premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice;
 Să conştientizeze impactul realizărilor notorii a unor ramuri şi domenii ştiinţifice asupra
consolidării şi dezvoltării în perspectivă a criminalisticii ca ştiinţă.

La nivel de aplicare:
 Să aplice metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică necesare
descoperirii faptelor penale;
 Să adapteze la necesităţile practicii de investigare criminalistică realizările ştiinţelor
naturale şi tehnice;
 Să utilizeze metodele şi procedee tactice de organizare şi efectuare a acţiunilor de
urmărire penală, necesare stabilirii adevărului în procesul penal;
 Să folosescă profesionist mijloacele tehnice şi metodele de aplicare a acestora în
activitatea operativă de investigaţie şi activitatea de prevenire a infracţiunilor;
 Să utilizeze datele privind practica infracţională la elaborarea metodicelor de investigaţie,
specifice anumitor categorii de infracţiuni.

La nivel de integrare:
 Să aprecieze importanţa criminalisticii la combaterea fenomenului infracţional;
 Să argumenteze locul pe care îl ocupă criminalistica în sistemul ştiinţelor juridice
actuale;
 Să argumenteze legătura criminalisticii cu ştiinţele naturale;
 Să adopte decizii optime în situaţii dificile întâlnite în activitatea de urmărire penală;
 Să elaboreze modele (argumentate ştiinţific) de organizare şi planificare a activităţii de
cercetare a faptelor penale;
 Să formuleze propuneri concrete privind metodica cercetării unor categorii de infracţiuni
noi, apărute pe parcursul ultimilor 15-20 ani.

5
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Subiectul 1. Introducere în criminalistică şi metodologia disciplinei


Obiective Unităţi de conţinut
- să indice premisele şi condiţiile istorice de 1. Noţiunea şi obiectul de studiu al
apariţie a cunoştinţelor cu semnificaţie criminalisticii.
criminalistică; 2. Sistemul cursului criminalisticii.
- să determine aportul cercetărilor care au stat la 3. Principiile şi sarcinile criminalisticii.
leagănul apariţiei ştiinţei criminalistica; 4. Bazele ştiinţifice ale metodologiei
- să evalueze principalele etape de dezvoltare a criminalistice.
criminalisticii naţionale; 5. Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe.
-să definească noţiunea de criminalistică şi să
specifice sistemul acesteia;
- să deducă rolul criminalisticii la prevenirea
infracţiunilor;
- să estimeze locul criminalisticii în sistemul
ştiinţelor naturale şi juridice;
- să definească metodele criminalistice;
- să determine clasificarea metodelor
criminalistice;
- să deducă necesitatea aplicării în teoria şi practica
criminalistică a metodelor particular-ştiinţifice;
- să analizeze formele de aplicare în activitatea de
urmărire penală a metodei de modelare;
- să înţeleagă locul criminalisticii în sistemul
ştiinţelor juridice, judiciare, naturale, tehnice.
Subuectul 2. Identificarea criminalistică
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de identificare 1. Noţiunea şi importanţa identificării
criminalistică; criminalistice.
- să înţeleagă premisele idemtificării criminalistice; 2. Premisele ştiinţifice ale identificării
- să evidenţieze genurile şi obiectele identificării criminalistice.
criminalistice;
- să clarifice modelele de comparaţie necesare 3. Obiectele identificării criminalistice.
expertizei dispuse în vederea stabilirii adevărului; 4. Genurile identificării criminalistice.
- să evalueze rolul şi importanţa modelelor de
comparaţie; 5. Etapele identificării criminalistice.
- să demonstreze şi să deosebească genurile
identificării criminalistice;
- să cunoască etapele identificării criminalistice;
- să distingă concluziile ce pot apare în activitatea
de identificare criminalistică.

6
Subiectul 3. Aspecte generale ale tehnicii criminalistice
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi importanţa tehnicii
criminalistice;
- să cunoască sarcinile şi clasificarea tehnicii 1. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice;
criminalistice; 2. Clasificarea tehnicii criminalistice.
- să determine ramurile şi domeniile ştiinţei şi 3. Regili şi recomandări privind modul de utilizare
tehnicii moderne, performante, din care este a tehnicii criminaliscice în activitatea de
preluată şi adaptată tehnica criminalistică; investigare a infracţiunilor.
- să cunoască regulile ce urmează a fi respectate la 4. Asistenţa tehnico-criminalistică a organelor de
aplicarea practică a tehnicii criminalistice; drept în activitatea de cercetare a infracţiunilor.
determine metodele şi genurile de fotografiere
criminalistică;
- să respecte cerinţele legale şi recomandările
criminalistice la efecturea acţiunilor procedurale cu
folosirea tehnicii criminalistice;
- să aprecieze nivelul asistenţei tehnico-
criminalistice actuale a organelor de drept.

Subiectul 4. Fotografia judiciară şi audio-video înregistrarea criminalistică


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi importanţa fotografiei
judiciare;
- să argumenteze sistemul şi sarcinile fotografiei 1. Noţiunea, sistemul şi sarcinile fotografiei
judiciare; judiciare.
- să cunoască metodele fotografiei judiciare 2. Elemente de tehnică fotografică.
operative; 3. Metodele fotografiei judiciare operative.
- să argumenteze rolul metodele fotografiei 4. Metodele fotografiei judiciare de examinare.
judiciare de examinare; 5. Rolul audio-video înregistrării în activitatea de
- să clarifice rolul fotografiei şi audio-video cercetare a infracţiunilor.
înregistrării criminalistice în combaterea
fenomenului infracţional;
- să identifice tehnicile de fotografiere în procesul
efectuării acţiunilor de procedură penală;
- să evalueze regulile şi cerinţele efectuării audio-
video înregistrării la cercetarea infracţiunilor.
Subiectul 5. Traseologia criminalistică
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de traseologie şi să
specifice sarcinile acesteia;
- să clasifice urmele materiale ale infracţiunii;
- să evalueze regulile generale de fixare şi ridicare 1. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
a urmelor materiale ale infracţiunii; 2. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii..
- să indice premisele ştiinţifice asle identificării 3. Urmele de mâini.
persoanelor după urmele de mâini; 4. Urmele de picioare.
- să clasifice desenele papilare; 5. Alte urme create de om.
-să definească noţiunea şi importanţa criminalistică 5. Urme create de mecanisme şi instrumente.
a urmelor de picioare; 6. Microurmele infracţiunii.
- să analizeze elementele caracteristice ale „cărării
urmelor”;
7
- să definească noţiunea şi să clasifice urmele
mecanoscopice;
-să definească şi să aprecieze importanţa
criminalisică a urmelor obiectelor de
îmbrăcăminte;
- să reproducă criteriile de clasificare a urmelor
create de mijloacele de transport;
- să analizeze procesul de descoperire, fixare şi
ridicare a urmelor mijloacelor de transport;
-să interpreteze noţiunea de microurmă a
infracţiunii;
-să demonstreze importanţa criminalistică a
microurmelor infracţiunii.

Subiectul 6. Armologia criminalistică


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul criminalistic al armei de 1. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
foc şi să formuleze criteriile de clasificare ale 2. Armele de foc: noţiunea, criterii de clasificare.
acestora; 3. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic.
- să clasifice urmele împuşcăturii; 4. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea,
- să determine direcţia, distanţa şi locul de unde s-a importanţa criminalistică.
tras din arma de foc; 5. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa
- să definească noţiunea de expertiză balistică şi să locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
determine sarcinele acesteia; împuşcăturii.
- să destingă sarcinile specifice ale expertizei 6. Noţiunea, clasificarea şi caracteristicile armelor
armelor atipice; albe.
- să evalueze procesul de creare a urmelor,
mecanismelor armelor de foc pe muniţie;
- să definească noţiunea şi caracteristicile armei
albe;
- să determine clasele armelor albe.

Subiectul 7. Documentologia criminalistică


Obiective Unităţi de conţinut
1. Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace
- să definească noţiunea de document şi fals în de probă.
documente; 2. Regulile generale privind manipularea şi
- să analizeze formele falsului prin înlăturare de conservarea documentelor - probe materiale.
text; 3. Caracteristicile falsului documentelor .
- să definească esenţa falsului material în acte 4. Scrisul ca obiect de studiu criminalistic.
scrise; 5. Examinarea criminalistică a actelor scrise în
- să evidenţieze sarcinile examinării prealabile a vederea stabilirii adevărului.
actelor suspecte de fals;
- să identifice semnele falsului prin ştergere şi
coradare;
- să determine rechezitele care sunt frecvent supuse
contrafacerii ilicite;
- să evaluze elementele caracteristice ale falsificării
impresiunilor de ştampilă şi a semnăturii;
- să evidenţieze sarcinile expertizei tehnico-
criminalistice a documentelor;
8
- să enumere premisele ştiinţifice şi posibilităţile
expertizei grafoscopice;
- să evidenţieze activităţile de pregătire a expertizei
scrisului;
- să evalueze rolul şi importanţa modelelor de
comparaţie a scrisului;

Subiectul 8. Gabitoscopia şi evidenţele criminalistice


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi sacinile gabitoscopiei Consideraţii preliminare. Noţiunea şi sarcinile
criminalistice; gabitoscopiei criminalistice. Noţiunea de „portret
- să enumere premisele ştiinţifice ale gabitoscopiei; vorbit” şi regulile de descriere a persoanelor după
- să interpreteze noţiunea de semnalmente;
semnalmentele exterioare. Semnalmentele
- să determine noţiunea şi regulile întocmirii
„portretului vorbit”; anatomice ale persoanei. Semnalmentele
- să evalurzr caracteristicile generale şi particulare funcţionale ale persoanei. Descrierea vestimentaţiei
ale semnalmentelor exterioare a persoanei; şi obiectelor portabile. Posibilităţile expertizei
- să prezinte noţiunea de evidenţe criminalistice; fotoportretice.
- să distingă tipurile evidenţelor criminalistice;
- să enumere posibilităţile utilizării datelor Noţiunea de evidenţe.Clasificarea evidenţelor.
evidenţelor criminalistice Sarcinile şi posibilităţile evidenţelor criminalistice.
Sistemul de evidenţe criminalistice din RM.
Tipurile de evidenţe şi utilizarea acestora în
procesul de cercetare a infracţiunilor. Modul de
apelare la evidenţele criminalistice
Subiectul 9. Tezele generale ale tacticii criminalistice
Obiective Unităţi de conţinut
Noţiuni generale cu privire la tactica
- să definească noţiunea de tactică criminalistică şi criminalistică.
sarcinile acesteia;
- să interpreteze categoriile de bază şi principiile Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii
tacticii criminalistice; criminalistice.
- să evalueze situaţiile de urmărire penală şi factorii
Categoriile şi principiile tacticii criminalistice:
care influenţează formarea acestora;
- să identifice noţiunea de versiune criminalistică, Situalogia criminalistică. Versiunile
regulile de elaborare şi verificare a versiunilor criminalistice. Organizarea cercetării cauzelor
criminalistice; penale. Planificarea cercetării şi acţiunilor de
- să definească esenţa organizării urmăririi penale;
urmărire penală
- să determine planificarea urmăririi penale şi
planificarea acţiunilor de urmărire penală; Studierea persoanelor participante la proces –
- să identifice etapele şi formele de interacţiune a condiţie indispensabilă aplicării măsurilor tactice
organului de urmărire penală cu serviciile speciale criminalistice.
de investigaţie la cercetarea infracţiunilor;
Calităţile profesionale şi deontologia organelor
chemate să aplice măsuri tactice în cadrul
urmăririi penale.
Subiectul 10 . Tactica cercetării la faţa locului şi reţinerii bănuitului
Obiective Unităţi de conţinut

9
- să definească noţiunea de faţa locului şi sarcinile Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa
cercetării acesteia; locului. Etapele cercetării la faţa locului.
- să identifice sarcinile activităţii de cercetare a
locului faptei; Principiile general-tactice privind cercetarea la
- să destingă cercetarea la faţa locului în domiciliu faţa locului.
de percheziţie la domiciliu;
Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului.
- să descrie consecutivitatea cercetării cadavrului la
faţa locului; Completarea echipei de cercetare a locului faptei.
- să analizeze metodele fixării fotografice a Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.
cadavrului; Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
- să estimeze rolul medicului-legist, participant în
Fazele şi metodele de examinare a ambianţei
calitate de specialist la cercetarea locului
descoperirii cadavrului; locului faptei.
- să definească noţiunea de tehnică criminalistică; Procedeele tactice cu a căror aplicare se
- să analizeze principiile aplicării metodelor şi desfăşoară cercetarea la faţa locului.
mijloacelor tehnico-criminalistice;
- să evalueze structura tehnicii criminalistice şi să Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de
clasifice mijloacele tehnice criminalistice; condiţiile locului faptei
- să determine aportul mijloacelor tehnico-
ştiinţifice criminalistice la cercetarea locului faptei; Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
- să specifice mijloacele şi metodele tehnico- Procesul-verbal de cercetare la faţa locului:
criminalistice folosite la căutarea şi depistarea structura şi conţinutul acestuia.
urmelor şi altor materiale de probă în condiţii de
teren; Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la
- să definească noţiunea şi sisetemul fotografiei cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor
judiciare; obţinute.
- să indice metodele fotografiei judiciare operative;
Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –
- să analizeze regulele fotografiei panoramice şi
signalitice; mijloace eficiente de fixare.
- să determine regulile metodei metrice aplicate la Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la
fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului; faţa locului.
- să evalueze mijloacele tehnice şi procedeele de
fixare fotografică a semnalmentelor persoanelor şi Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului
cadavrelor; faptei.
- să evaluze avantajele aplicării înregistrării video-
magnetice la fixarea rezultatelor desfăşurării Variantele tehnice de întocmire a schiţei locului
acţiunilor de urmărire penală; faptei.
- să identifice aspectul criminalistic al noţiunii de
fixare a rezultatelor cercetării la faţa locului;
- să analizeze ordinea consemnării în procesul
verbal a rezultatelor cdercetării la faţa locului;
Subiectul 11. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente
Obiective Unităţi de conţinut
Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.
Sarcinile generale ale percheziţiei.
Tipurile percheziţiei. Efectuarea percheziţiei în
grup. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
-să definească noţiunea de percheziţie şi ridicare de Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor
obiecte şi documente; investiţi cu efectuarea percheziţiei. Reguli general-
- să determine temeiurile efectuării percheziţiei şi tactice privind efectuarea percheziţiei. Aspectul
ridicării de obiecte sau documente psihologic al percheziţiei.
-să distingă percheziţia de ridicarea de obiecte şi Percheziţia în încăperi. Noţiunea de încăpere ca
10
documente; obiect de percheziţionat. Tactica deplasării şi
- să distingă etapele percheziţiei; pătrunderii în încăperea în care urmează să fie
- să stabilească sarcinile etapei de pregătire a efectuată percheziţia. Tactica percheziţiei în
percheziţiei în încăperi; încăpere. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea
- să distingă etapele de realizare a percheziţiei în obiectelor ascunse. Regulile deontologice şi etico-
încăperi; juridice cu a căror strictă respectare trebuie să se
- să estimeze totalitatea mijloacelor tehnico- desfăşoare percheziţia în încăperi.
ştiinţifice destinate procesului de căutare a Percheziţia în locuri deschise. Noţiunea de loc
obiectelor ascunse, aplicabile în condiţii de spaţiu deschis ca obiect de percheziţionat. Metodele de
închis; căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.
Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea genului
dat de percheziţie.
Percheziţia persoanei. Categoriile de persoane care
pot fi supuse percheziţiei corporale. Fazele în care
se desfăşoară percheziţia corporală. Participanţii la
percheziţia corporală.
Fixarea rezultatelor percheziţiei.
Subiectul 12 . Tactica audierii persoanelor în procesul penal
Obiective Unităţi de conţinut
-să definească audierea martorului stabilind Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în
importanţa declaraţiilor acestuia în procedura de procesul penal. Procesul psihologic de formare a
urmărire penală; declaraţiilor martorilor. Organizarea activităţii de
- să analizeze procesul psihologic de formare a
audiere a martorilor. Determinarea timpului şi a
declaraţiilor martorului şi să stabilească factorii
care influenţează conţinutul acestora; locului ascultări martorilor. Persoanele care pot
- să definească şi să clasifice procedeele tactice participa la ascultarea martorilor. Pregătirea în
aplicate la audierea martorului; vederea ascultării unei persoane concrete în calitate
- să analizeze etapele procesului de audiere a de martor.
martorului; Procedeele tactice ce constituie tactica ascultării
- să proiecteze acţiunile de pregătire în vederea propriu-zise a martorilor. Contactul psihologic –
audierii martorului; condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a
- să indice factorii care determină aspectul specific ascultării martorilor. Procedeele tactice cu a căror
al activităţii de audiere a minorilor şi a aplicare se asigură contactul psihologic. Relatarea
persoanelor în etate şi cu dizabilităţi; liberă: noţiunea şi semnificaţia ei tactică. Alte
- să evidenţieze cadrul tactic de audiere a procedee tactice de ascultare a martorilor. Tactica
persoanelor minore, în etate şi cu dizabilităţi; depăşirii mărturiilor mincinoase.
- să interpreteze conceptul criminalistic al noţiunii Procedeele tactice privind ascultarea martorilor
de confruntare în procedura de urmărire penală; minori, a persoanelor în etate şi a celor
- să identifice activităţile procesuale şi handicapate. Persoanele participante la ascultarea
extraprocesuale de verificare a declaraţiilor acestei categorii de martori. Particularităţi tactice
bănuitului şi învinuitului; privind ascultarea părţii vătămate.
- să evidenţieze procedeele tactice de verificare la Importanţa ascultării bănuitului şi a învinuitului.
locul infracţiunii a declaraţiilor bănuitului şi a Unele aspecte referitoare la psihologia bănuitului şi
învinuitului; a învinuitului. Pregătirea în vederea ascultării
- să evalueze elementele de pregătire a verificării la bănuitului şi a învinuitului. Tactica ascultării
faţa locului a declaraţiilor bănuitului şi propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.
învinuitului; Procedeele tactice aplicate în cadrul ascultării
- să definească conceptul criminalistic de fixare a bănuitului şi a învinuitului. Tactica prezentării
declaraţiilor bănuitului şi a învinuitului; probelor în cadrul ascultării bănuitului şi
- să evidenţieze procedeele tactice şi mijloacele învinuitului.
tehnice aplicate cu ocazia verificării la locul
infracţiunii a declaraţiilor bănuitului şi
11
învinuitului;
- să evalueze condiţiile în care înregistrarea video
şi audio-magnetică este indispensabilă fixării
declaraţiilor bănuitului şi învinuitului;
Subiectul 13. Tactica prezentării spre recunoaştere, verificării declaraţiilor la faţa locului,
reconstituirii faptei
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi sarcinile prezentării spre Noţiunea şi importanţa prezentării spre
recunoaştere, verificării declaraţiilor la faţa locului recunoaştere la descoperirea infracţiunilor şi
şi reconstituirii; identificarea autorilor acestora. Pregătirea în
- să stabilească elementele tactice de pregătire a vederea prezentării spre recunoaştere. Obiectul
acestor acţiuni de urmărire penală; ascultării persoanei care urmează să recunoască.
- să determine tipurile prezentării spre Reguli generale privind efectuarea prezentării spre
recunoaştere; recunoaştere.
- să indice acţiunile de pregătire a prezentării Prezentarea spre recunoaştere a persoanelor după
persoanelor spre recunoaştere după voce şi vorbire; semnalmente şi caracteristicile funcţional-dinamice
- să stabilească mijloacele tehnice criminalistice şi (mers, voce şi vorbire). Particularităţi tactice
condiţiile în care este indicată aplicarea lor la privind prezentarea spre recunoaştere a cadavrelor.
prezentarea spre recunoaştere după voce şi vorbire; Selectarea subiecţilor recunoaşterii propriu-zise a
-să identifice formele procesuale şi extraprocesuale cadavrelor.
de prezentare spre recunoaştere a cadavrului; Tactica prezentării spre recunoaştere a animalelor
- să determine persoanele ce pot fi chemate să şi a obiectelor materiale care au constituit obiectul
recunoască cadavrul cu identitatea necunoscută; sau produsul infracţiunii.
- să determine condiţiile şi acţiunile de pregătire a Verificarea şi aprecierea rezultatelor prezentării
verificării declaraţiilor la faţa locului; spre recunoaştere.
- să stabilească condiţiile şi locul reconstituirii Esenţa şi sarcinile verificării declaraţiilor la faţa
faptei. locului. Reconstituirea faptei: noţiune şi sarcini.
Participanţii acestot acţiuni de urmărire penală.
Tactica verificării declaraţiilor la faţa locului.
Particularităţile tactice a reconstituirii faptei.

Subiectul 14. Tactica şi formele utilizării cunoştinţelor speciale în procesul cercetării cauzelor
penale
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de cunoştinţe speciale; Noţiunea de cunoştinţe speciale. Formele
- să analizeze formele cunoştinţelor speciale, cunoştinţelor speciale. Instituţiile şi persoanele
utilizate în procesul penal; care pot utiliza cunoştinţele speciale în forme de
- să identifice rolul specialistului şi cazurile
probe; Reglementarea aplicării cunoştinţelor
participării lui la efectuarea acţiunilor de urmărire
penală; speciale în procesul cercetării infracţiunilor;
- să determine situaţiile când expertiza este Tactica luării de mostre pentru examinarea
obligatorie la cercetarea infracţiunilor; comparativă; Identificarea persoanelor sau
- să interpreteze temeiurile dispunerii expertizelor
instituţiilor care pot efectua expertizele necesare
judiciare;
- să distingă constatarea tehnico-ştiinţifică şi pe cauza cercetată. Prezentarea materialelor spre
medico-legală ca probă în cauza penală; expertizare. Efectuarea expertizelor peste
- să stabilească situaţiile când este necesară hotarele ţării. Evaluarea raportului de expertiză
dispunerea expertizei judiciare; sau constatării tehnico-ştiinţifice
- să evalueze raportul de expertiză (constatare
tehnico-ştiinţifică sau medico-legală) şi să Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale
determine deciziile care urmează a fi luate; ale persoanelor competente – cerinţă de
principiu metodic privind cercetarea infracţiunilor.
12
Subiectul 15. Aspecte conceptuale ale metodicii criminalistice
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea şi sarcinile metodicii Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii
criminalistice; criminalistice. Principiile metodicii criminalistice.
- să analizeze structura şi conţinutul metodicii
criminalistice; Izvoarele metodicii criminalistice. Etapele de
- să distingă etapele cercetării cauzelor penale; cercetare a infracţiunilor. Situaţiile tipice de
- să indice structura şi conţinutul metodicilor urmărire penală.
particulare de cercetare a infracţiunilor;
- să interpreteze noţiunea de model şi caracteristică Modelul şi Caracteristica criminalistică a
criminalistică a infracţiunilor; infracţiunilor şi rolul acesteia la elaborarea
- să analizeze acţiunile procesuale desfăşurate la indicaţiilor metodice privind cercetarea diferitor
etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor; categorii de infracţiuni.
- să determine organizarea cercetării infracţiunii de
un singur ofiţer de urmărire penală şi de un grup de Planificarea şi desfăşurarea activităţii de urmărire
ofiţeri; penală în mod organizat – principiu general
- să distingă situaţiile formării unui grup de ofiţeri metodic, privind cercetarea penală.
de urmărire penală pentru cercetarea cauzei penale; Structura şi conţinutul metodicilor particulare de
- să identifice metodica investigării împotrivirii cercetare a infracţiunilor.
urmăririi penale; Situaţiile tipice de urmărire penală. Acţiunile
- să identifice metodica cercetării alibiului, caracteristice etapei iniţiale de cercetare şi sarcinile
înscenării infracţiunii si autocalomniei; acestora.
- să reproducă structura metodicii particulare de
Corelarea activităţii de umărire penală cu cea a
cercetare a omorului;
organelor speciale de investigaţie ca factor
- să determine aspectul psihologic al urmăririi
important metodic privind cercetarea infracţiunilor
penale.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Tema. Introducere în criminalistică


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Evoluţia criminalisticii în 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
spaţiul românesc; 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
2. Noţiunea şi obiectul de studiu 3. Rezumat; 2. Elaborarea
al criminalisticii; 4. Studiu individual al articolelor;
3. Sistemul criminalisticii la literaturii de specialitate, 3. Participarea la
etapa actuală; al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

Sarcini care depăşesc nivelul curricular


Subiecte / probleme Forme de realizare
1. Hans Gross şi aportul lui în formarea ştiinţei 1. Referat ştiinţific;
criminalistica; 2. Referat aplicativ
2. Fraţii Minovici şi criminalistica românească; 3. Studiul experienţei
3. Etapa empirică de dezvoltare a ştiinţei criminalistica în naţionale şi străine
URSS (a.1917-1930);
13
4. Etapa ştiinţifică de dezvoltare a ştiinţei criminalistica în
URSS (a.1940 -1960);
5. Etapa dezvoltării Teoriei generale a criminalisticii în
URSS (a.1960-1990);
6. Dezvoltarea criminalisticii în Republica Moldova;
7. Noţiunea de Criminalistică şi structura ei în Franţa;
8. Noţiunea de Criminalistică şi structura ei în Italia;
9. Noţiunea de Criminalistică şi structura ei în SUA;
10. Noţiunea de Criminalistică şi structura ei în Marea
Britanie;
11. Noţiunea de Criminalistică şi structura ei în Germania;

Tema. Identificarea criminalistică


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Rolul identificării în 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
descoperirea infracţiunilor 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
2. Rolul diagnosticării 3. Rezumat; 2. Elaborarea
criminalistice în cercetarea 4. Studiu individual al articolelor;
infracţiunilor literaturii de specialitate, 3. Participarea la
al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

Sarcini care depăşesc nivelul curricular


Subiecte / probleme Forme de realizare
1. Sistemul automatizat de identificare dactiloscopică 1. Referat ştiinţific;
DACTO-2000 a MAI RM; 2. Referat aplicativ
2. Sistemul automatizat de identificare dactiloscopică francez 3. Studiul experienţei
MORFO; naţionale şi străine
3. Sistemul automatizat de identificare dactiloscopică
american PRINTRAK;
4. Sistemul automatizat de identificare balistică canadian
IBIS;
5. Sistemul automatizat de identificare balistică rusesc
КОНДОР;
6. Sistemul automatizat de identificare balistică rusesc
АРСЕНАЛ;
7. Sistemul automatizat de identificare facială implementat
în România IMAGETRAK;

Tema. Tehnica criminalistică


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Impactul progresului tehnico- 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
ştiinţific asupra modernizării 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
tehnicii criminalistice; 3. Rezumat; 2. Elaborarea
2. Metodele ştiinţei 4. Studiu individual al articolelor;
criminalistica; literaturii de specialitate, 3. Participarea la

14
3. Principiile aplicării metodelor al experienţei naţionale şi conferinţe
şi mijloacelor tehnico- străine în domeniu
criminalistice;
4. Trusele criminalistice
universale şi specializate;
5. Laboratoarele criminalistice
mobile: destinaţia şi conţinutul
lor;

Sarcini care depăşesc nivelul curricular


Subiecte / probleme Forme de realizare
1. Metode de cercetare cu caracter criminalistic folosite în 1. Referat ştiinţific;
China, India, Roma din epoca antică; 2. Referat aplicativ
2. Metode de cercetare a infracţiunilor aplicate în perioada 3. Studiul experienţei
Evului Mediu; naţionale şi străine
3. Rolul lui E. Vidocq în crearea mijloacelor de luptă cu
criminalitatea;
4. Rolul lui A. Bertillon în apariţia ştiinţei criminalistica şi
esenţa metodei antropometrice de înregistrare a
infractorilor;
5. Metoda dactiloscopică de înregistrare a infractorilor:
trecut, prezent şi perspectivă;

Tema. Fotografia judiciară


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Fotografia judiciară operativă; 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
2. Conceptul criminalistic de 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
fixare tehnică a rezultatelor 3. Rezumat; 2. Elaborarea
cercetării la faţa locului; 4. Studiu individual al articolelor;
3. Procedeele de fotografiere a literaturii de specialitate, 3. Participarea la
locului faptei; al experienţei naţionale şi conferinţe
4. Regulile de alcătuire a schiţei străine în domeniu
locului faptei;
5. Regulile de video-înregistrare
a locului faptei;
6. Fotografia semnalmentelor
persoanelor în viaţă şi a
cadavrelor;
7. Particularităţile de aplicare a
fotografiei digitale în
criminalistică.

Tema. Traseologia criminalistică


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de
evaluare
1. Probleme privind stabilirea 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
identităţii cadavrelor 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
15
necunoscute 3. Rezumat; 2. Elaborarea
2. Consemnarea într-un fragment de 4. Studiu individual al articolelor;
procesul-verbal a unei urme literaturii de specialitate, al 3. Participarea
digitale pe o butelie experienţei naţionale şi la
3. Mijloace tehnico-criminalistice străine în domeniu conferinţe
de depistare a urmelor
infracţiunii;
4. Mijloace tehnico-criminalistice
de fixare a urmelor infracţiunii;
5. Mijloace tehnico-criminalistice
de examinare preliminară şi
interpretare a urmelor
infracţiunii;
6. Mijloace tehnico-criminalistice
de ridicare a urmelor infracţiunii
7. Metode tehnico-criminalistice de
expertizare a urmelor infracţiunii
în condiţii de laborator;
8. Desenele papilare şi proprietăţile
lor;
9. Noţiunea de urmă şi clasificarea
lor în criminalistică;
10. Diagnosticarea direcţiei de
circulaţie a automobilului după
urmele pneurilor rămase la faţa
locului;
11. Metoda ADN şi rolul ei în
stabilirea circumstanţelor
infracţiunii;
12. Aplicarea metodei odorologice în
urmărirea penală;
13. Aplicarea metodelor
criminalistice netradiţionale de
investigaţie a infracţiunilor;
14. Reguli criminalistice de căutare,
fixare şi ridicare a
microobiectelor;
15. Esenţa metodelor fizice şi
chimice de relevare a urmelor de
mâini latente;
16. Regulile criminalistice de fixare
a cărării de paşi în procesul
verbal de cercetare a locului
faptei;
17. Tehnologia amprentării
persoanelor în viaţă şi a
cadavrelor

Tema. Armologia criminalistică


Activităţi de lucru individual

16
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Metode şi mijloace tehnico- 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
criminalistice de stabilire a 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
distanţei şi direcţiei de tragere 3. Rezumat; 2. Elaborarea
cu arma de foc la faţa locului; 4. Studiu individual al articolelor;
2. Rolul urmelor secundare ale literaturii de specialitate, 3. Participarea la
împuşcăturii la cercetarea al experienţei naţionale şi conferinţe
infracţiunilor; străine în domeniu
3. Noţiunea şi clasificarea
armelor albe în criminalistică;
4. Tehnica de explozie şi
obiectul ei de studiu;

Tema. Gabitoscopia criminalistică


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Domeniile de aplicare a 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
metodei ”portretului vorbit”; 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
2. Algoritmul creării portretului 3. Rezumat; 2. Elaborarea
vorbit al persoanei date în 4. Studiu individual al articolelor;
căutare; literaturii de specialitate, 3. Participarea la
al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

Tema. Evidenţele criminalistice


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Importanţa evidenţei 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
criminalistice la descoperirea 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
şi cercetarea infracţiunilor 3. Rezumat; 2. Elaborarea
4. Studiu individual al articolelor;
literaturii de specialitate, 3. Participarea la
al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

Sarcini care depăşesc nivelul curricular


Subiecte / probleme Forme de realizare
1. Metoda dactiloscopică de înregistrare a infractorilor : 1. Referat ştiinţific;
trecut, prezent şi perspectivă 2. Referat aplicativ
3. Studiul experienţei
naţionale şi străine

Tema. Tactica efectuării cercetării la faţa locului


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de
evaluare
1. Împrejurările negative ale locului 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
faptei: noţiunea şi importanţa lor 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
17
în descoperirea infracţiunilor; 3. Rezumat; 2. Elaborarea
4. Studiu individual al articolelor;
literaturii de specialitate, al 3. Participarea
experienţei naţionale şi la
străine în domeniu conferinţe

Tema. Tactica audierii persoanelor în procesul penal


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. Aplicarea poligrafului în 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
urmărirea penală; 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
3. Rezumat; 2. Elaborarea
4. Studiu individual al articolelor;
literaturii de specialitate, 3. Participarea la
al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

Tema. Tactica dispunerii şi efectuării expertizei judiciare


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de
evaluare
1. Dispunerea expertizei 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
dactiloscopice; 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
2. Specialistul: drepturile şi 3. Rezumat; 2. Elaborarea
obligaţiile lui în cadrul participării 4. Studiu individual al articolelor;
lui la acţiunile de urmărire penală; literaturii de specialitate, al 3. Participarea
3. Statutul procesual al expertului în experienţei naţionale şi la
procesul penal; străine în domeniu conferinţe
4. Rolul grafoscopiei şi grafologiei în
criminalistică;
5. Noţiunea de expertiză judiciară şi
clasificarea lor;
6. Constatarea tehnico-ştiinţifică în
procesul penal;
7. Instituţiile de expertiză judiciară
din Republica Moldova;
8. Procedura de dispunere a
expertizelor judiciare;
9. Raportul de expertiză
criminalistică şi structura lui;
10. Concluziile expertului şi criteriile
de apreciere a acestora de către
instanţa de judecată şi organul de
urmărire penală;
11. Falsul în expertiza criminalistică:
metode şi mijloace de combatere;
12. Dispunerea diferitor genuri de
expertize;
13. Metodele de verificare şi apreciere
a raportului de expertiză;
18
14. Fotografia judiciară operativă;
15. Fotografia judiciară de examinare;
16. Filmări video magnetice, acţiuni
procesuale;

Sarcini care depăşesc nivelul curricular


Subiecte / probleme Forme de realizare
1. Savanţi criminalişti care au dezvoltat metodele de 1. Referat ştiinţific;
expertiză a probelor la începuturile ştiinţei criminalistica; 2. Referat aplicativ
3. Studiul experienţei
naţionale şi străine

Tema. Metodica cercetării infracţiunilor contra patrimoniului


Activităţi de lucru individual
Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare
1. 1. Particularităţi privind 1. Referat aplicativ; 1. Prezentarea
cercetarea furturilor săvârşite 2. Referat ştiinţific; rezultatelor;
prin pătrundere 3. Rezumat; 2. Elaborarea
4. Studiu individual al articolelor;
literaturii de specialitate, 3. Participarea la
al experienţei naţionale şi conferinţe
străine în domeniu

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ (până la o pagină)

1. Simion Doraş, Criminalistica, Chişinău, 2011;


2. Mihail Gheorghiţă, Criminalistica. Partea I. Introducere în criminalistică, Chişinău, 1995;
3. M.Gheorghiţă, Tezele generale ale tacticii criminalistice, Chişinău, 2004;
4. M.Gheorghiţă, Tactica cercetării la faţa locului, Chişinău, 2004;
5. M.Gheorghiţă, Tactica reţinerii bănuitului, învinuitului, Chişinău, 2004;
6. Aurel Ciopraga, Criminalistica: tratat de tactic, Iaşi, 1996;
7. A.Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979;
8. Lucian Ionescu, Dumitru Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990;
9. D.Sandu, Falsul în acte, Bucureşti, 1994;
10. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, Bucureşti, 2007;
11. C.Dumitrescu, E.Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Bucureşti, 1993;
12. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Bucureşti, 1976;
13. Colectiv de autori, Tratat de metodică criminalistică, Craiova, 1994;
14. Gheorghe Golubenco, Urmele infracţiunii, Chişinău, 1999;
15. Gh.Golubenco, Criminalistica:obiect, sistem, istorie, Chişinău, 2008;
16. Gh.Golubenco, V.Coldorovschi, Asistenţa Tehnico-Criminalistică a Descoperirii
Infracţiunilor, Chişinău, 2010;
17. Gh.Păsescu, I.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Bucureşti, 1996;
18. Ioan Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1994;
19. I.Mircea, Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei, Arad, 1996;
19
20. V.Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972;
21. А.В.Дулов, П.Нестеренко, Тактика следственных действий, Минск, 1973;
22. А.Н.Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические основы
криминалистики, Москва, 1994;
23. А.Р.Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетильство, Москва, 1976;
24. Б.И.Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации в
криминалистике, Москва, 1975;
25. В.И.Уваров, Проверка показаний на месте, Москва, 1981;
26. Г.Г.Грановский, Основы трасеологии, Москва, 1974;
27. Г.Доспулов, Ш.Мажитов, Психология покозаний свидетелей и потерпевших, Алма-
Ата, 1975;
28. Н.Н.Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Минск, 1975;
29. Е.Н.Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем, Москва, 1988;
30. И.Ф.Крылов, Криминалистическое учение о следах, Ленинград, 1976;
31. Р.С.Белкин, Эксперимент в следственной, судебной и экспертной практике,
Москва, 1964;
32. С.Г.Дораш, Криминалистическое исследование документов, Кишинев, 1979;
33. Н.И.Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Минск,
1978;
34. М.В.Савельева, А.Б.Смушкин, Следственные действия, Москва, 2013;
35. А.Ф.Волынский, В.П.Лавров, Криминалистика:учебник для студентов вузов,
Москва, 2013;
36. А.А.Топорков, Криминалистика, учебник, Москва, 2013;

20
Anexa 1.
TEME PENTRU REFERATE:
1. Istoria apariţiei şi dezvoltării ştiinţei criminalistica;
2. Bertilonajul – artă a identificării;
3. Metoda gazcromatografică de cercetare criminalistică;
4. Metoda spectrală de cercetare criminalistică;
5. Metoda odorologică de identificare criminalistică;
6. Cercetarea criminalistică a urmelor create de mijloacele de transport;
7. Microobiectele ca purtători de informaţie de importanţă criminalistică;
8. Cercetarea criminalistică a armelor albe;
9. Cercetarea criminalistică a materialelor şi substanţelor explozive;
10. Sistemele integral-automatizate de evidenţă criminalistică (DACTO; AFIS
PRINTRACK; IMAGETRACK);
11. Identificarea persoanei în baza testării ADN;
12. Reconstituirea fizionomiei persoanei în baza craniului – metoda Gherasimov-Riscuţia;
13. Tipurile de imprimante şi identificarea acestora;
14. Grafologia ca ştiinţă şi artă, perspective criminalistice;
15. Testarea poligraf – valoarea probantă, perspective şi tehnici de aplicare în cadrul audierii
persoanelor;
16. Tactica reţinerii bănuitului, învinuitului;
17. Cercetarea criminalistică a circumstanţelor (împrejurărilor) negative a locului faptei;
18. Tactica dispunerii şi desfăşurării exhumării cadavrului;
19. Tactica confruntării în procedura penală;
20. Tactica desfăşurării experimentului în procedura de urmărire penală;
21. Tactica obţinerii mostrelor pentru cercetarea comparativă;
22. Rolul, competenţa şi sarcinile Centrului Naţional de Expertize Judiciare;
23. Teoria situaţiilor de urmărire penală;
24. Caracteristica criminalistică a infracţiunii;
25. Modelul criminalistic al infracţiunii;
26. Metodica cercetării pruncuciderii;
27. Metodica cercetării omorului la comandă;
28. Metodica cercetării delapidării averii străine;
29. Metodica cercetării escrocheriei.

21
Anexa 2.

BIBLIOGRAFIA TEMELOR REFERATELOR ŞI TEMELOR LUCRULUI


INDIVIDUAL

Acte normative din domeniul de specialitate


1. Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale
(04 noiembrie 1950), Biroul de Informare a CE, Chişinău, 2002.
2. Constituţia Republicii Moldova, Monitorul Oficial al R. Moldova-1994. Nr.1.
3. Codul de procedură penală din 24.03.1961, Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului
RSSM, 1961, Nr.10.
4. Codul de procedură penală din 07.06.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,
Nr.104-110.
Surse doctrinare
1. Ig. Dolea, D. Roman, Iu. Sedleţchi, T. Vizdoagă, V. Rotaru, Ad. Cerbu, S. Ursu, Drept
procesual penal. Partea generală, Cartdidact, 2005.
2. Ig. Dolea, D. Roman, T. Vîzdoagă, V. Rotaru, Ad. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu, V. Şterbeţ,
Ec. Erjiu, Codul de procedură penală. Comentariu, Cartier juridic, 2005.
3. A.Ciopraga, Criminalistica: tratat de tactică, Iaşi, 1996.
4. C.Suciu, Criminalistica, Bucureşti, 1972.
5. A.Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
6. D.Sandu, Falsul în acte, Bucureşti, 1994.
7. E. Stancu, Tratat de Criminalistică, Bucureşti, 2001.
8. C.Dumitrescu, E. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Bucureşti, 1993.
9. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Bucureşti, 1976.
10. Colectiv de autori, Криминалистика, M., 1999.
11. Constantin Drăghici, Mircea Lupu. Tehnica criminalistică. Bucureşti, 2004
12. Gh. Golubenco, Urmele infracţiunii, Chişinău, 1999.
13. Gh. Păsescu, I. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Bucureşti, 1996.
14. Golubenco Gh., Colodrovschi V. Asistenţa tehnico-criminalistică a descoperirii
infracţiunilor. Chişinău: F.E.-P.”Tipografia Centrală”. 236 p.
15. Golubenco Gh., Neicuţescu O. Expertiza criminalistică: realităţi şi perspective. Bacău:
Bistriţa, 2009, 156 p.
16. Golubenco Gh., Gugu A. Cercetarea locului faptei în cazurile de furt din apartamente.
Bacău: Rovimed Publishers, 2010, 92 p.
17. Golubenco Gh. Consideraţii privind controlul asupra calităţii producerii expertizelor
judiciare. În: Materialele Simpozionului internaţional din 27 octombrie 2005 cu
genericul „Metode şi tehnici de identificare criminalistică”. Bucureşti. 2006, p. 162 -166.
18. Golubenco Gh. Consideraţii privind sporirea calităţii efectuării expertizelor judiciare. În:
Criminalistica. Revistă de informare, documentare şi opinii, nr. 3. Bucureşti, 2008, p. 32 -
33.
19. L. Iionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.
20. S. Doraş, Criminalistica, vol.I, Chişinău, 1996.
21. S. Doraş. Criminalistica, vol.II, Chişinău, 1999.
22. V.Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.
23. Vasile Bercheşan. Cercetarea la faţa locului principal mijloc de probă în procesul
penal.Bucureşti, 2006
24. Nicolae Văduvă. Criminalistică. Curs universitar de tactică şi metodică. Craiova, 2004
25. Gheorghe Alecu. Criminalistică. Curs universitar. Constanţa, 2004
26. Lazari Cârjan. Tratat de criminalistică. Bucureşti, 2005
22
27. А.В.Дулов, П.Нeстeренко, Тактика следственных действий, Mинск, 1973.
28. А.Н.Васильев, Л.М.Корнеева, Тактика допроса, М., 1970.
29. А.Н.Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические основы
криминалистики, M., 1994.
30. А.Р. Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетельство, М., 1976.
31. Б.И. Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации в
криминалистике, М, 1975.
32. В.И. Уваров, Проверка показаний на месте, М., 1981.
33. Г. Г. Грановский, Основы трасеологии, М, 1974.
34. Г.Доспулов, Ш.Мажитов, Психология показаний свидетелей и потерпевших, Аlma-
Аtа, 1975.
35. Н.Н.Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Minsk, 1975.
36. Е.Н.Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем, М.1988.
37. И.Ф.Крылов, Криминалистическое учение о следах, Leningrad, 1976.
38. Р.C. Белкин, Эксперимент в следственной, судебной и экспертной практике, М.,
1964.
39. С.Г. Дораш, Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.
40. Н.И. Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Mинск,
1978.
41. П.Т.Скорченко,»Технико-криминалистическое обеспечение расследований
преступлений»,Былина, Москва ,1999.
42. Гончаренко В.Н.,»Научно-технические средства в следственной
практике»,Киев,1984.
43. Криминалистика. Учебник для вузов/ Под ред. Проф.А.Ф.Волынского. Москва:
ЮНИТИ- ДАНА, 1999
44. Курс криминалистики: в 3-х томах / Под ред. О.Н.Коршуновой и А.А. Степанова.
Спб.,2004
45. Белкин Р.С. Курс криминалистики. Москва, 2005
46. Криминалистика. 3-е изд./ Под ред. Проф.Н.П.Яблокова. Москва, 2005
47. Образцов В.А. Криминалистика: модели средств и технологий раскрытия
преступлений. Москва, 2006
48. Ищенко Е.П., Топорков А.А. Криминалистика. Учебник. Москва,2007
49. Аверьянова Т.В., Белкин Р.С., Корухов Ю.Г., Россинская Е.Р. Криминалистика:
Учебник для вузов. 3-е изд. Москва: НОРМА, 2007
50. Агафонов В.В., Филиппов А.Г. Криминалистика. Конспект лекций. Москва, 2007
51. Криминалистика: Учебник / Под ред. А.Г. Филиппова, Москва, 2007
Bibliografie facultativă la toate temele
1. Realităţi şi perspective în criminalistică // Materialele Simpozionului de Criminalistică din
29 octombrie 2002. Bucureşti, 2003
2. Criminalistica la începutul mileniului trei: constatări, tendinţe, perspective // Materialele
simpozionului internaţional de criminalistică, 24-25 septembrie 2004. Chişinău 2005
3. Rolul şi contribuţia probelor criminalistice şi medico-legale în stabilirea adevărului //
Materialele Simpozionului de Criminalistică din 27 octombrie 2004. Bucureşti, 2005
4. Investigarea criminalistică a locului faptei, Bucureşti, 2004
5. Metode şi tehnici de identificare criminalistică// Materialele Simpozionului de
Criminalistică din 27 octombrie 2005. Bucureşti, 2006
6.Contribuţia criminalisticii la investigarea actelor teroriste şi a altor evenimente cu
consecinţe grave. Bucureşti, 2007
7. A. Frăţilă, Gh. Păşeşcu, Expertiza criminalistică a semnăturii, Bucureşti, 1997.
8. A.Ciopraga, Criminalistica: tratat de tactică, Iaşi, 1996.
9. A.Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
10. A.Frăţilă; Gh.Păşescu, Expertiza criminalistică a semnăturilor, Bucureşti, 1997.
23
11. A.Р.Шляхов, Судебная экспертиза (организация и производство), М., 1979.
12. C.Dumitrescu, E. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Bucureşti, 1993.
13. C.Suciu, Criminalistica, Bucureşti, 1972.
14. Colectiv de autori, Tratat de metodică criminalistică, Craiova, 1994.
15. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Bucureşti, 1976.
16. Colectiv de autori, Классификация судебных экспертиз и типизация их задач, М.,
1977.
17. Colectiv de autori, Криминалистика, M., 1999.
18. Colectiv de autori, Осмотр места происшествия, по делам о насильственной смерти,
Мinsk, 1995.
19. Colectiv de autori, Расследование преступлений в сфере экономики и проблемы
криминалистики, în Вопросы квалификации и расследование преступлений в сфере
экономики, М., 1999.
20. Colectiv de autori, Советская криминалистика: методика расследоания отдельных
видов преступлении. Kiev, 1988.
21. Colectiv de autori, Судебно-почерковедческая экспертиза, М., 1988.
22. Colectiv de autori, Судебно-техническая экспертиза документов, parte I, M., 1972.
23. D.Sandu, Falsul în acte, Bucureşti, 1994.
24. E. Stancu, Tratat de Criminalistică, Bucureşti, 1993.
25. Gh. Golubenco, Urmele infracţiunii, Chişinău, 1999.
26. Gh. Păsescu, I. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Bucureşti, 1996.
27. I. Argeşanu, Criminalistica şi medicina legală în slujba justiţiei, Vol.I, Bucureşti, 1996.
28. I. Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1994.
29. I. Mircea, Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei, Arad, 1996.
30. I.Ciobanu, Crima organizată transnaţională şi formele de manifestare a acesteia în
Moldova, Teza de doctor în drept, Chişinău, 2000.
31. L. Iionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.
32. L. Ionescu, Expertiza criminalistică a scrisului, Iaşi, 1973.
33. O.Năstase, Metodica cercetării infracţiunilor de dare şi luare de mită, în Ghidul
procurorului criminalist, Timişoara, 1994.
34. S. Doraş, Criminalistica, vol.I, Chişinău, 1996.
35. S. Doraş. Criminalistica, vol.II, Chişinău, 1999.
36. Ş.Popa, N.Stoian, Ş.Neicu. Fotografia judiciară, Bucureşti, 1992.
37. V.Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.
38. А.В.Дулов, П.Нистиренко, Тактика следственных действий, Minsk, 1973.
39. А.В.Дулов, Судебная психология, Minsk, 1975.
40. А.И.Дворкин, А.В.Бертовский, Методика расследования убийств совершенных с
применением взрывных устройств, М., 2001.
41. А.М.Ларин, Расследования по уголовному делу, М., 1970.
42. А.Н.Васильев, Л.М.Корнеева, Тактика допроса, М., 1970.
43. А.Н.Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические основы
криминалистики, M., 1994.
44. А.Н.Колесниченко, Общие положения методики расследования отдельных видов
преступлений, Harkov, 1976.
45. А.Р.Ратинов, Судебная психология для следователя, М., 1967.
46. А.Р.Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетельство, М., 1976.
47. Б.И.Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации в
криминалистике, М, 1975.
48. Б.Л.Зотов, Расследование и предупреждение автотранспортных происшествий, М.,
1972.
49. В.И.Уваров, Проверка показаний на месте, М., 1981.

24
50. В.П.Колмаков, Криминалистическая идентификация как способ доказывания в
уголовном и гражданском судопроиизводстве, în Криминалистика и судебная
экспертиза, vol.III, Kiev, 1966.
51. В.П.Колмаков, Следственный осмотр, М., 1969.
52. В.Ф.Орлова, Теория судебно-почерковедческой идентификации, în Труды ВНИИСЭ,
vol.6, М., 1973.
53. В.Я.Колдин, Идентификация и ее роль в установлении истины по уголовным делам,
M., 1969.
54. Г. Г.Грановский, Основы трасеологии, М, 1974.
55. Г.Доспулов, Ш.Мажитов, Психология показаний свидетелей и потерпевших, Аlma-
Аtа, 1975.
56. Г.Н.Мудюгин, Расследование убийств, замаскированные инсценировками, М., 1973.
57. Г.Н.Мудюгин, Ю.А.Шубин, Расследование изнасилований, М., 1970.
58. Д.П.Рассейкин, Очерки истории уголовной регистрации, Saratov, 1976.
59. Е.И.Стащенко, Отождествление канала ствола огнестрельного оружия по
выстреленной пуле, М, 1973.
60. Е.Н.Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем, М.1988.
61. З.Г.Самошна, Вопросы теории и практики предъявления для опознания на
предварительном следствии, М., 1976.
62. И.И.Лузгин, Моделирование при расследовании преступлений, M., 1981.
63. И.Ф.Крылов, Криминалистическое учение о следах, Leningrad, 1976.
64. Н.А.Селиванов, Вещественные доказательства, М., 1971.
65. Н.А.Селиванов, Советская криминалистика: система понятии, M., 1992.
66. Н.И.Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Minsk, 1978.
67. Н.К.Баранов, Расследование краж личного имущества, М., 1977.
68. Н.Н.Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Minsk, 1975.
69. Р.C.Белкин, Эксперимент в следственной, судебной и экспертной практике, М., 1964.
70. С.Г. Дораш, Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.
71. С.Г. Дораш, Органиизация и производстве судебной экспертизы, Chişinău, 1986.
Articole ştiinţifice
1. M. Gheorghiţă, Criminalitatea organizată - viciu real, "Avocatul poporului", 2005.
2. M. Gheorghiţă, Criminalitatea organizată de tip american „Revista Naţională de Drept”,
2002, nr.5, pag.49
3. M. Gheorghiţă, Sistemul de cercetare a criminalităţii organizate "Revista Naţională de
Drept", 2001, nr.4, pag.16
4. M. Gheorghiţă, Caracteristica şi modelul criminalistic al accidentelor rutiere, “Legea şi
viaţa”, 2012, nr.4, pag.4
5. M. Gheorghiţă, Noi abordări ştiinţifice în tactica criminalistică, “Legea şi viaţa”, 2012,
nr.2.
6. M. Gheorghiţă, O gîndire criminalistică fiecărui jurist, "Legea şi viaţa", 2009, nr.11.
7. Gh. Golubenco, C. Pisarenco, Noţiunea şi clasificarea microobiectelor în criminalistică
“Legea şi viaţa”, 2012, nr.5.
8. O. Neicuţescu, Gh. Golubenco, Expertiza judiciară: noţiune, conţinut, specific "Legea şi
viaţa", 2009, nr.4.
9. G. Golubenco, Obiectul şl sistemul criminalisticii: probleme actuale, "Legea şi viaţa",
2005, nr.10.
10. Gh. Golubenco, V. Colodrovschi, Asistenţa tehnico-criminalistică a descoperirii şi
cercetării infracţiunilor, esenţa şi specificul sarcinilor tehnologice situative,"Legea şi
viaţa", 2003, nr.5.
11. Gh. Golubenco, Tehnica criminalistică: exegeză istorico-filozofică în contextul evoluţiei
tehnicii generale,“Legea şi viaţa”, 2011, nr.10.
12. Gh. Golubenco, S. Adam, Conceptul de urmă a infracţiunii şi locul urmelor biologice în
25
structura teoriei privind urmele infracţiunii,“Legea şi viaţa”, 2011, nr.9.
13. V. Colodrovschi, Gh. Golubenco, Consideraţii cu privire la formarea iniţială şi
perfecţionarea continuă a cadrelor de specialişti criminalişti în Republica
Moldova, "Legea şi viaţa", 2008, nr.8.
14. Gh. Golubenco, Criminalistica: geneză, date şi destine istorice, "Legea şi viaţa", 2006,
nr.10.
15. Gh. Golubenco, Scanarea creierului uman - o nouă tehnologie criminalistică de
descoperire şi cercetare a infracţiunilor, "Avocatul poporului", 2004, nr.6.
16. Golubenco Gh., Dusa S., „Conceptul, importanţa şi problemele actuale ale diagnosticării
criminalistice”, Revista Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova „Studia
Universitatis”, Seria Ştiinţe Sociale, nr.8 (28), 2009.
17. Gheorghita M., Dusa S., „Criminalitatea cibernetică – cu un pas înainte. Metodici de
investigare”, Studia Universitatis, Seria Ştiinţe Sociale, Nr. 3(43), Anul V, CEP USM,
Chişinău, 2011.
18. Dusa S, Purici D., „Problematica competenţei organului de urmărire penală în cazul
infracţiunilor informatice şi al infracţiunilor în domeniul telecomunicaţiilor”, Studia
Universitatis, Seria Ştiinţe Sociale, Nr. 3(43), Anul V, CEP USM, Chişinău, 2011.
19. Purici S., „Aspecte procesuale şi criminalistice privind investigarea crimelor cibernetice
la etapa actuală”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Ştiinţe
socioumanistice, Vol. II, CEP USM, Chişinău, 2012.
20. Purici S, „Bune practici internaţionale cu privire la investigarea infracţiunilor
informatice”, Studia Universitatis Moldaviae, Seria Ştiinţe Sociale, Nr. 3(83), CEP USM,
Chişinău, 2015.
21. Purici S., „Particularităţile problemelor care urmează a fi soluţionate în cadrul investigării
criminalistice a infracţiunilor informatice”, Studia Universitatis Moldaviae, Seria Ştiinţe
Sociale, Nr. 8(88), CEP USM, Chişinău, 2015, p.144
22. М. Георгицэ, Специальные познания в судопроизводстве Республики Молдова,
“Закон и жизнь”, 2011 г., № 12.
23. М. Георгицэ. Формы использования специальных познании в судопроизводстве
Республики Молдова, "Закон и жизнь", 2008 г., N 3.

26
27
28