Utilizarea capacitãţii de producţie în secţia a II-a

Tabel nr.63
Nr. Denumire Num Timp Produs, Producţie Normã de timp Coeficient Producţie Capacitatea Grad de
crt. utilaj ãr maxim reper fizicã Produs Produs de în repere de producţie utilizare a
utila disponibil (reper) reprezentativ echivalare (produse) în produs capaci--
je (ore) reprezenta reprezentativ tãţii (%)
tive
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Centre de B-R3 16.000 9,9 9,9 1,000 16.000
prelucrare C-R3 11.400 9,9 9,9 1,000 11.400
70 5946 - - - - - 27.400 42.042 65,17
2 a B-R4 16.000 4,7 4,7 1,000 16.000
B-R5 16.000 2,8 4,7 0,596 9.536
C-R6 11.400 5,8 4,7 1,234 14.068
C-R7 11.400 4,6 4,7 0,979 11.157
65 5752 - - - - - 50.761 79.549 63,81
3 b B-R4 16.000 5,7 5,7 1,000 16.000
B-R5 16.000 4,8 5,7 0,842 13.474
C-R6 11.400 7,5 5,7 1,316 15.000
69 5722 - - - - - 44.474 69.266 64,21
4 h B-R4 16.000 8,5 8,5 1,000 16.000
C-R7 11.400 2,9 8,5 0,341 3.889
46 5712 - - - - - 19.889 30.912 64,34

174
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
5 i B-R5 16.000 1,8 3,6 0,500 8.000
C-R7 11.400 3,6 3,6 1,000 11.400
19 5708 - - - - - 19.400 30.125 64,39
6 j 35 5742 C-R6 11.400 11,2 11,2 1,000 11.400 17.944 63,53
7 L2 B 16.000 4,4 7,04 0,625 10.000
C 11.400 7,04 7,04 1,000 11.400
38 6096 - - - - - 21.400 32.904 65,04

175
 În continuarea exemplului la care ne-am oprit evidenţiem nivelurile
producţiei echivalente realizate pe utilajele „a”:
B-R4 16.000 buc x 1,000 = 16.000 buc
B-R5 16.000 buc x 0,596 = 9.536 buc
C-R6 11.400 buc x 1,234 = 14.068 buc
C-R7 11.400 buc x 0,979 = 11.157 buc
Total = 50.761 produs (reper) reprezentativ
a. În mod firesc, ar trebui determinate ponderile producţiei fiecãrui
produs în totalul producţiei exprimatã în produs (reper)
reprezentativ.
b. Se determinã capacitatea de producţie exprimatã în produs (reper)
reprezentativ, luând în considerare numãrul de utilaje, fondul de
timp maxim disponibil al acestora şi norma de timp a produsului
(reperului) reprezentativ.
Pentru maşinile de tip „a”, situaţia se prezintã astfel:
Capacitatea de producţie n produs reprezentativ =
65 masini x 5752 ore/masina
 = 79.549 reper (produs) reprezentativ
4,7 ore/buc
e. Se calculeazã indicele de utilizare a capacitãţii de producţie ca
raport între producţia în produs (reper) reprezentativ şi capacitatea
de producţie determinatã dupã formula de mai sus.
Exemplu pentru maşinile tip „a”
50.761buc
x100  63,81%
79.549buc

176
 Capacitatea de producţie în produs (reper) reprezentativ poate fi
transformatã în capacitate de producţie în produse reale prin împãrţirea la
coeficienţii de echivalenţã.

5.3. Resursele materiale

5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime

Având în vedere normele de consum valabile în anul curent se va calcula
în continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 64).
În legãturã cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentãm
urmãtoarele:
a. Producţia fizicã (coloana 3 din tabelul 64) este cea planificatã pentru
anul curent. Dat fiind faptul cã în compunerea produselor D, B, C
reperele se regãsesc într-o normã de 1/1, producţia fizicã a produsului
respectiv coincide cu producţia fizicã a reperului.
b. Norma de consum de materii prime, exprimatã în kg/buc, este datã de
reţeta de fabricaţie a fiecãrui produs. „Ajustãrile” faţã de perioada de
bazã sunt consecinţa aplicãrii unor mãsuri cu caracter tehnic, economic
ori organizatoric prin care se urmãreşte realizarea obiectivelor
strategico-tactice.
c. Preţul de aprovizionare (UV/kg) se stabileşte pe baza negocierilor cu
furnizorii de materii prime.
d. Necesarul de materii prime s-a calculat în douã ipostaze:
- cantitativ (coloana 6), prin ponderarea producţiei fizice cu norma de
consum

177
 Necesarul de materii prime de aprovizionat în anul curent
Tabelul nr.64
Preţ Necesar pentru realizãri ob.
Stoc
Necesar de
materie de prod. aprovizionare
primã
(UV/kg)
Cantitate
Norma Pretul
de produs
Materi de din anul Iniţial
Nr.crt Producţi (buc)
e consum de baza (tone) Cantitat
. e reper Cantitatil Cantitate Valoric Final Valoric
primã (kg/buc *Indicele ramane e
e (tone) (mii UV) (tone) (mii UV)
) de neschimba (tone)
noastreCa
crestere t
al
materiilo
r prime
6=3*4/100 9=6*15/36 10=6-
0 1 2 3 4 5 7=6*5 8 11=10*5
0 0 8+9
1 m10 D-R1 80.000 6,0 494 480,0 237.120 5,0 20,0 495,0 244.530
2 m3 B-R3 16.000 14,0 429 224,0 96.096
3 m3 C-R3 11.400 14,0 429 159,6 68.468,400
4 m3 D-R2 80.000 3,0 429 240,0 102.969
Total 267.524,40 628,58 269.662,2
5 429 623,6 21,0 25,983
m3 0 3 5
6 m4 B-R4 16.000 15 221 240,0 53.040,000 4,0 10,000 246,0 54.366
7 m5 B-R5 16.000 4,7 403 75,2 30.305,600

178
8 m5 D-R8 80.000 2,0 403 160,0 64.480,000
Total
9 403 235,2 94.785,600 6,0 9,800 239,0 96.317
m5
124.488,00
10 m6 C-R6 11.400 3,0 364 342,0 12,0 14,350 344,25 125.307 Formatted Table
0
211,87
11 m7 C-R7 11.400 18,6 351 212,04 74.426,040 9,0 8,835 74.368
5
851.384,04 864.550,2
Total materii prime de aprovizionat
0 5

179
 Exemplu: necesarul de materie primã m4, utilizatã în fabricarea produsului
B, a fost:
16.000 buc x 15 kg/buc = 240.000 kg = 240 tone
- valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ cu
preţul de aprovizionare.
Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie primã m4,
este:
240.000 kg x 221 UV/kg = 53.040.000 UV = 53.040 mii UV
În mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea
producţiei fizice se exprimã doar valoric.
e. Stocul iniţial (cantitativ) se preia din perioada de bazã
f. Stocul final se determinã cantitativ pe baza formulei:
N Q xI a
Sf  , unde
360
NQ – necesarul de materii prime pentru realizarea producţiei
Ia – intervalul dintre douã aprovizionãri succesive.
În situaţia simulatã Ia = 15 zile.
Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru materia primã m4, formula
a condus la rezultatul urmãtor:
240 tone x 15 zile
Sfm4   10 tone
360 zile
g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de materii
prime pentru realizarea obiectivului de producţie fizicã) se determinã
cantitativ cu relaţia:
Na = NQ + Sf – Si, unde:

180
 NQ – necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea producţiei
fizice
Sf – stocul final
Si – stocul final
Pentru aceeaşi materie primã m4, necesarul de aprovizionat este:
Nam4 = 240 tone + 10 tone – 4 tone = 246 tone
Valoric, necesarul de aprovizionat rezultã din ponderarea necesarului
cantitativ cu preţul de aprovizionare.
Pentru materia primã m4:
Nam4 = 246.000 kg x 221 UV/kg = 54.366 mii UV

5.3.2. Alte resurse materiale

a. Materiale auxiliare
Creşterea consumului de materiale auxiliare reprezintã 95% din
creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi atelierul mecano-
energetic. Pentru administraţia generalã, indicele de creştere este egal cu
indicele de creştere a preţurilor materiilor prime (130%).
În termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu:
2.264.220 mii UV
x 100  141,96% = cifra noastra de afaceri/ 1.595.000=
1.595.000 mii UV
3.657.143

Indicele creşterii consumului de materiale auxiliare va fi:

181
 100 + (141,96-inlocuim cu ce am obtinut mai sus – 100) x 95% =
139,86%
În tabelul 65 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale
auxiliare în anul curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr.65
Cheltuielile cu materiale auxiliare
Nr. Centrul de gestiune Cheltuieli Indice de Cheltuieli an
crt an de bazã creştere(%) curent
Inlocuim cu
indicele
cresterii
consumului
de materiale
auxiliare,
obtinut mai
sus- primele
3
0 1 2 la fel 3 4=2*3
1 Secţia I 2.800.000 139,86 3.916.080
2 Secţia a –II-a 6.200.000 139,86 8.671.320
3 Secţia Mecano- 540.000 139,86 755.244
energeticã
4 Administraţia generalã 450.000 130,00- 585.000
varianta
individuala
Indicele de
crestere al
materiilor
prime
Total 9.990.000 139,42 13.927.644

b. Obiecte de inventar şi materiale de protecţie

182
 Se estimeazã cã sporul cheltuielilor cu aceste obiecte şi materiale va
reprezenta 82,46% din creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi
atelierul mecano-energetic.
Deci, indicele creşterii cheltuielilor cu obiecte de inventar şi materiale
de producţie va fi de:
100 + (141,96-Indicele cifrei de afaceri calculat anterior – 100) x 82,46%
= 134,60%
În tabelul 66 sunt arãtate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar
şi materiale de protecţie în anul curent, pe diferite centre de gestiune.
Tabelul nr.66
Cheltuielile cu obiecte de inventar şi materiale de protecţie
Nr. Centrul de gestiune Cheltuieli Indice de Cheltuieli an
crt an de bazã creştere(%)- curent
cel calculat
imediat mai
sus
0 1 2 3 4
1 Secţia I 880.000 134,6 1.184.480
2 Secţia a –II-a 2.150.000 134,6 2.893.900
3 Secţia Mecano- 190.000 134,6 255.740
energeticã
Total 3.220.000 134,6 4.334.120
c. Combustibil
Coeficientul de creştere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 în
Secţia I, Secţia a II-a şi Secţia Mecano-energeticã şi de 1,35 la Administraţia
Generalã. Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse în tabelul 67.
Tabelul nr.67
Cheltuielile cu combustibil-la fel

183
 Nr. Centrul de gestiune Cheltuieli Indice de Cheltuieli an
crt an de bazã creştere(%) curent
0 1 2 3 4
1 Secţia I 320.000 140,0 448.000
2 Secţia a –II-a 710.000 140,0 994.000
3 Secţia Mecano- 220.000 140,0 308.000
energeticã
4 Administraţia generalã 230.000 135,0 310.500
Total 1.480.000 139,2 2.060.500

d. Cheltuielile cu energia electricã în anul curent

În urma aplicãrii mãsurilor vizând reducerea consumului de factori de
producţie, consumul de energie electricã pentru forţa motrice se reduce cu 8,35
kw/buc în cazul produsului B şi cu 10,55 kw/buc în cazul produsului C. În anul
curent se estimeazã o creştere în termeni reali cu 5% a consumului de energie
electricã pentru forţa motrice la atelierul mecano-energetic. Energie electricã
consumatã pentru iluminat se menţine la nivelul anului anterior. În aceste
condiţii, cheltuielile cu energia electricã vor fi cele arãtate în tabelul 68.

184
 Tabelul nr.68
Cheltuielile cu energia electricã în anul curent
U.V.
Nr Consumator de Cantitate de Norma de Consum de Cheltuieli cu
crt energie electricã fabricat (buc) consum energie electricã energia
Inlocuim cu (kwh/buc) (kwh) electricã
valorile
noastre
0 1 2 3 4=2*3 5=4*20UV
1 Produs D 80.000 11,3454- luam 907.632 18.152.640
din tabelul 51,
totalul de
consum pt
produsul D
2 Produs B 16.980000 106,65 1.706.400 34.128.000
3 Produs C 11.400 132,95 1.515.630 30.312.600
4 Atelier mecano-energetic De aici im jos 5.880.000
Energie pentru forţa motrice sunt la
fel294.000
5 Energie electricã pentru iluminat 91.700 1.834.000
din care:
5.1 Secţia I 23.000 460.000
5.2 Secţia a II-a 46.000 920.000
5.3 Atelierul mecano-energetic 15.000 300.000
5.4 Compartimente funcţionale 7.700 154.000
Total consum de energie electricã 4.513.762 90.307.240

Fundamentarea cheltuielilor cu energia electricã, realizatã în tabelul de

mai sus, necesitã câteva lãmuriri:
a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de
timp, exprimatã în ore-maşinã, cu puterea instalatã a motorului ce acţioneazã
maşina (utilajul) specific operaţiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos
este edificator în aceastã privinţã:
Pentru produsul B:
Operaţii mecanizate Norma de timp (ore) Putere instalatã (kw)

185
 R3 – I (CP) 9,9 3
R4 – I (a) 4,7 3
II (b) 5,7 2,5
III (h) 8,5 3
R5 – I (a) 2,8 3
II (b) 4,8 2,5
III (i) 1,8 1,5

Total consum de energie electricã pe produs B”

(9,9 x 3) + (4,7 x 3) + (5,7 x 2,5) + (8,5 x 3) + (2,8 x 3) + (4,8 x 2,5) +
+ (1,8 x 1,5) = 106,65 kwh/buc

b. Consumul total de energie electricã pentru scopuri tehnologice se determinã

ponderând norma de consum cu producţia fizicã planificatã.
Continuând exemplul nostru, consumul de energie electricã pentru
realizarea producţiei planificate din produsul B este:
16.000 buc x 106.65 kwh/buc = 1.706.400 kwh
c. Cheltuielile cu energia electricã pentru scopuri tehnologice se stabilesc prin
ponderarea consumului planificat cu tariful unui kwh.
Pentru acelaşi produs B, acestea sunt de :
1.706.400 kwh x 20 UV/kwh = 34.128.000 UV
d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeazã şi în fundamentarea cheltuielilor cu
energie electricã pentru iluminat.

186
 5.4. Dimensionarea resurselor umane

5.4.1. Determinarea numãrului de muncitori direct productivi şi a

fondului de salarii aferent manoperei directe
Având în vedere noile norme de timp precum şi salariile tarifare orare
care s-u negociat pentru anul curent, se trece la dimensionarea personalului
direct productiv, precum şi a cheltuielilor cu manopera directã (tabelul 69).

Tabelul nr.69

Numărul de muncitori direct productivi şi

fondul de salarii directe

Produ Reper Cantit. Timp Timp Număr Salarii Fond

s operaţ (buc) efectiv disponibil muncito tarifare salarii
ii de (ore/an) ri direct orare directe
lucru prod. (UV)
(ore/bu
c)
0 1 2 se 3 4 5=2*3/4 6 7=2*3*6
pune
producti 1840
a ramane,
noastra 1832 se
totala pt actualizea
D, B si za cu cifra
C noastra
din tabelul
44, utima
celula
1 80.000 0,300 1832 13 210 5.040.000
2 80.000 0,100 1832 4 235 1.880.000
3 80.000 0,250 1832 11 240 4.800.000
4 80.000 0,250 1832 11 225 4.500.000
5 80.000 0,500 1832 22 225 9.000.000
6 80.000 0,500 1832 22 235 9.400.000
D 7 80.000 0,400 1832 17 245 7.840.000
8 80.000 0,275 1832 12 220 4.840.000

187
 9 80.000 0,600 1832 26 225 10.800.00
0
10 80.000 1,000 1832 44 245 19.600.00
0
11 80.000 0,150 1832 4 210 1.680.000
12 80.000 0,150 1832 7 190 2.280.000
13 80.000 1,400 1832 61 245 27.440.00
0
14 80.000 0,700 1832 31 225 12.600.00
0
Total D 80.000 6,525 1832 285 233,14=Tot 121.700.0
al 7/ Total 00
2*Total 3

188
 0 1 2 3 4 5 6 7
R3I 16.000 9,9 1840 86 208 32.947.200
R4I 16.000 4,7 1840 41 208 15.641.600
R3II 16.000 5,7 1840 49 214,5 19.562.400
R3III 16.000 8,5 1840 74 221 30.056.000
B R5I 16.000 2,8 1840 24 208 9.318.400
R5II 16.000 4,8 1840 42 214,5 16.473.600
R5III 16.000 1,8 1840 16 221 6.364.800
Montaj 16.000 13,2 1840 115 211 44.563.200
Total B 16.000 51,4 1840 447 212,7 174.927.200
R3I 11.400 9,9 1840 61 208 23.474.880
R6I 11.400 5,8 1840 36 208 13.752.960
R6II 11.400 7,5 1840 47 214,5 18.339.750
R6III 11.400 11,2 1840 69 182 23.237.760
R7I 11.400 4,6 1840 29 208 10.907.520
R7II 11.400 2,9 1840 18 214,5 7.091.370
R7III 11.400 3,6 1840 22 221 9.069.840
Montaj 11.400 28,16 1840 174 221 70.946.304
Total C 11.400 73,66 1840 456 210,6 176.820.384
Total Secţia a II-a 1840 903 211,6 351.747.584
Total întreprindere 1:188 216,8 473.447.584
media
coloanei

În fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi şi a

salariilor directe au fost luate în considerare următoarele aspecte de natură
metodologică :
a. Informaţiile din coloana 1 sunt preluate din procesul tehnologic al fiecărui
produs ce intră în structura sortimentală a producţiei. Modificări importante
faţă de perioada de bază intervin în secţia I unde s-a renunţat la fabricarea
produsului A în favoarea produsului D, acesta din urmă cu o tehnologie de
fabricaţie substanţial modificată. De asemenea, în secţia a II-a apar
modificări în procesul tehnologic de obţinere a reperului R3, ce intră
în "compunerea" produselor B-C, în sensul că numărul operaţiilor
tehnologice s-a redus la una singură, iar dotarea tehnică este cu totul alta.

189
b. Cantitatea planificată (buc.) reprezintă obiectivele asumate de societatea
comercială pentru anul simulat în ceea ce priveşte producţia fizică.
c. Timpul efectiv de lucru, exprimat în ore-om, este identic cu timpul normat
şi se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricaţie (vezi sinteza normelor
de timp, rezultate din operaţionalizarea unor modalităţi de realizare a
obiectivelor – tabel nr.59).
d. Timpul anual disponibil / persoană este fundamentat în tabelul nr.44 şi ţine
cont de structura şi cuantumul fiecărei categorii temporale specifice
secţiilor I şi II. Dimensionarea diferită a timpului maxim disponibil /
muncitor este justificată de faptul că, în secţia I, fabricaţia propriu-zisă a
noului produs D începe la 1 februarie.
e. Necesarul de muncitori direct productivi (coloana 5) s-a fundamentat, aşa
cum s-a mai precizat, cu relaţia:
Q f xte
Nmdp = , unde:
Td
Nmdp – necesarul de muncitori direct productivi
Qf – producţia fizică (buc.)
Te – timpul efectiv / buc
Td – timpul maxim disponobil / muncitor.
f. Salariul tarifar orar, diferenţiat pe produse, repere şi operaţii, se preia din
tehnologia de fabricaţie a produsului, respective din “sinteza normelor de
timp şi a salariilor tarifare orare” (tabelul nr.59) pentru produsele B şi C.
g. Fondul de salarii directe (coloana 7) se fundamentează pe baza a trei
parametri :
- producţia fizică planificată (buc.)

190
 - timpul efectiv de lucru (ore-om)
- salariul tarifar orar (UV/oră)
D m
Fsd = 
i 8 j 1
Qfi x tcj x Thj, unde :

Fmd – fondul de salarii directe

i – produsul (D,B,C)
j – operaţia tehnologică
Qn – producţia fizică din produsul i
tej – timpul efectiv de lucru pe operaţia j
Thj – tariful de salarizare pe operaţia j

5.4.2. Personalul indirect productiv

Numărul şi structura personalului indirect productiv nnu se modifică în

anul curent faţă de anul anterior. De asemenea, se prevede o creştere a salariilor
nominale cu 30%. Drept urmare, fondul de salarii pentru personalul indirect
productiv este cel prezentat în tabelul 70.
Tabelul nr.70
Fondul de salarii pentru personalul indirect productiv în anul curent
Indice de
creştere
(%)-
Fond de Fond de
Nr. schimbam
Centrul de gestiune salarii an salarii an
crt. cu varianta
bază curent
noastra
individuala
138,4%

191
1 Secţia I 6.573.600 130 8.545.680
2 Secţia II 16.581.600 130 21.556.080
3 Atelier Mecano-Energetic 17.407.200 130 22.629.360
Compartimente
4 30.096.000 130 39.124.800
funcţionale
Total 70.658.400 130 91.855.920
În continuare se vor calcula alte componente ale costului şi anume:
- Cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi ;
- Sporul de vechime ;
- CAS ;
- Contribuţia la fondul de protecţie socială.
A. Cheltuielile aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi se determină pornind de la numărul de zile de concediu
de odihnă, numărul de zile efectiv lucrate şi cheltuielile cu
manopera directă.
Secţia I= 0:
Nu se ia concediu

20 zile CO
x 121.700.000 UV = 10.628.821 UV= 0
229 zile lucrate

Secţia II:

20 zile CO
x 351.747.584 UV din tabelul 69 luam totalul sectia II =
230 zile lucrate
30.586.746 UV

192
 Total cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct
productivi = 41.215.567 UV= 0+rezultatul de mai sus

B. Sporul de vechime reprezintă şi în anul curent 10% din salariile

tarifare şi cheltuielile aferente concediului de odihnă al
muncitorilor direct productivi.
În aceste condiţii salariile directe şi sporurile salariale pe centre de
gestiune vor fi :

Secţia I
1.Salarii muncitori direct productivi =tabelul 69- 121.700.000 UV
fondul de salarii de la total D
2.Cheltuieli aferente concediului de odihnă =0 10.628.821 UV
Salarii personal indirect productiv =70 pt sectia 8.545.680 UV
I, prima linie
3.Total salarii şi concedii de odihnă = adunam 140.874.501 UV
primele 3
4.Spor de vechime =10% din total salarii si 14.087.450 UV
concedii de odihna
5.Total cheltuieli cu salarii indirecte = randul 33.261.951UV
2+randul 3+ randul 5 din aceasta lista
Secţia II
Salarii muncitori direct productivi =tabel 69 351.747.584 UV
total sectia II
Cheltuieli aferente concediului de odihnă = 30.586.746 UV Formatted Table
aflate mai sus
Salarii personal indirect productiv =70 pentru 21.556.080 UV
sectia 2
Total salarii şi concedii de odihnă = 403.890.410 UV
Spor de vechime = 40.389.041 UV Formatted Table
Total cheltuieli cu salarii indirecte =2+3+5 92.531.867 UV

193
 Atelier mecano-energetic =
Salarii = tabelul 70 randul 3 22.629.360 UV
Spor de vechime =10% din salarii 2.262.936 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte = 24.892.296 UV
Compartimente funcţionale =
Salarii = tabelul 70 randul 4 39.124.800 UV
Spor de vechime =10% din salarii 3.912.480 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte = 43.037.280 UV

Total spor de vechime la nivel de firmă = se 60.651.907 UV

aduna toate cele 4 sporuri

C. Determinarea C.A.S (25% din fondul de salarii)-

a. C.A.S aferentă salariilor directe

Secţia I:
A. 121.700.000 UV tabelul 69 Total D
x 25% = 30.425.000 UV
Secţia II:
Totalurile pt B si C din tabelul 69
produs B: 174.927.200 x 25% = 43.731.800 UV
produs C : 176.820.384 x 25% = 44.205.096 UV
Total secţia a II-a = 87.936.896 UV
Total C.A.S aferent salariilor directe = 118.361.896 UV
Sectia 1+Sectia 2

194
b. C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte este prezentată în tabelul
nr.71.

Tabelul nr.71
C.A.S. aferentă veniturilor salariale indirecte
UV
Nr. Centre de gestiune Venituri salariale C.A.S.
crt. Punem valorile din lista cu indirecte
cele 4, calculate mai sus, la
pagina 190
0 1 2 3=2*25%
1 Secţia I 33.261.951 8.315.488
2 Secţia a II-a 92.531.867 23.132.967
3 Atelier mecano-energetic 24.892.296 6.223.074
4 Compartimente funcţionale 43.037.280 10.759.320
5 Total 193.723.394 48.430.894

A.B. Determinarea contribuţiei la fondul de protecţie socială (5% din

veniturile salariale) este reprezentată în tabelul nr.72.

195
 Tabelul nr.72
Contribuţia la fondul de protecţie socială
Centralizam datele calculate anterior

UV
Nr. Contribuţia la
Centrele de gestiune Venituri salariale
crt. fondul
0 1 2 3=2*5%
Secţia I – Total, 154.961.951 7.748.098
din care:
1
Salarii directe (D)tabelul 69 121.700.000 6.085.000
Salarii indirecte 33.261.951 1.663.098
Secţia a II-a, Total,
444.279.451 22.213.972
din care:
174.927.200 8.746.360
produs B
2 176.820.384 8.841.019
produs C
351.747.584 17.587.379
total salarii directe
92.531.867 4.626.593
salarii indirecte
3 Atelierul mecano-energetic 24.982.296 1.244.615
4 Compartimente funcţionale 43.037.280 2.151.864
5 Total salarii directe 473.447.584 23.672.379
6 Total salarii indirecte 193.723.394 9.686.170
7 Total salarii 667.170.978 33.358.549

5.5. Resurse financiare (calculul amortizării)

Având în vedere modificările operate în baza tehnologică a

întreprinderii, se va calcula în continuare valoarea amortizării în anul
curent (tabelul nr.73).
În ceea ce priveşte determinarea cheltuielilor cu amortizarea, atenţionăm
asupra variabilelor luate în considerare.
a. Valoarea mijloacelor fixe a rămas nemodificată faţă de perioada de bază
pentru maşinile, utilajele, instalaţiile şi alte categorii la care nu s-au operat

196
decât modificări cantitative. Pentru mijloacele fixe noi, valoarea de inventar
se preia din "modalităţile de realizare a obiectivelor" sau din tabelul nr.38
("Valoarea investiţiilor").
Tabelul nr.73
Amortizarea capitalului fix aflat în patrimonial societăţii comerciale
în anul curent
UV
Norma medie
Nr. Valoarea
Catgoria de mijloace fixe de amortizare Amortizare
crt. mijloacelor fixe
(%)
0 1 2 3 4
Secţia I
1 Clădire industrială 2.200.000 1,1 24.200
Maşini şi utilaje- modificam
2 cu totalul nostru din tabelul 14.993.000 4,8 724.344
52
Alte categorii de mijloace
3 550.000 6,7 36.850
fixe
Total secţia I 17.743.000 4,4-To 785.394
Secţia II-
1 Clădire industrială 16.500.000 1,1 181.500
2 Maşini şi utilaje 84.488.590 4,8 4.061.983
Alte categorii de mijloace
3 5.500.000 6,7 368.500
fixe
Total secţia II 106.488.590 4,3 4.611.983
Atelierul mecano-energetic
1 Clădire industrială 1.100.000 1,1 12.100
2 Maşini şi utilaje 2.200.000 4,8 105.600
Alte categorii de mijloace
3 550.000 8,3 46.650
fixe
Total atelier mecano-energetic 3.850.000 4,2 163.350
Compartimente funcţionale
1 Clădire administrativă 16.600.000 1,0 166.000
Echipament pentru lucrări
2 5.400.000 6,7 361.800
administrative
Total compartimente
22.000.000 2,4 527.800
administrative
Total firmă 150.081.590 4,06 6.088.527

197
b. Norma medie de amortizare s-a păstrat pentru principalele grupe de maşini,
utilaje, instalaţii
c. Cuantumul amortizării s-a determinat cu formula :
n
A= in
Vi x Nai, unde:

A – amortizarea totală
Vi – valoarea de inventar a mijlocului fix i
Nai – norma medie de amortizare a mijlocului fix i (i  1; n )

6. Fixarea termenelor intermediare şi finale de realizare a

obiectivelor

Oaltă componentă strategică, ce nu se regăseşte, totuşi distinct, o reprezintă

termenele iniţiale şi finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt integrate, practic,
în conturarea celorlalte componente strategice, fiecare din acestea având şi o
pronunţată dimensiune temporară.
Importantă este, în acest perimetru, precizarea atât a unor termene
intermediare, de etapă, cât şi a celor finale, în cadrul unor intervale specifice
strategiei în funcţie de natura, complexitatea şi dificultatea obiectivelor
asumate, de natura şi complexitatea opţiunilor strategice, precum şi de volumul
şi modul de asigurare a resurselor angajate.
În cazul nostru s-a operat cu termene variabile, de la o lună la 3 luni, aşa
cum se precizează în sistemul categorial de obiective prezentat în figura 7.

198
 7. Posibilităţi de obţinere a avantajului competitiv

Obţinerea avantajului competitiv pe piaţă implică acţionarea în mai multe

direcţii asigurându-se, astfel, valoarea pragmatică proiecţiei viitorului firmei.
Între acestea amintim :
 realizarea unor costuri de producţie mai reduse comparativ cu concurenţa,
situaţie ce se reflectă în operarea cu preţuri de vânzare sub media existentă
pe piaţă ; o asemenea modalitate caracterizează firmele cu producţie de serie
mare şi de masă, ce fabrică şi comercializează produse mai puţin
pretenţioase din punct de vedere calitativ. Este necesară, însă, evitarea
promovării unei politici prin care calitatea să fie neglijată.
 oferirea unor produse cu parametri constructivi şi funcţionali diferiţi de cei
ai produselor concurenţilor, constituie o altă posibilă variantă de obţinere de
avantaj competitiv. Prin aceasta se asigură o calitate superioară, o mai bună
reţea de distribuţie, un service calitativ superior produselor comercializate
etc., ceea ce atrage după sine practicarea unor preţuri de vânzare mai
ridicate.
Foarte important este faptul că la o calitate superioară corespund cheltuieli
suplimentare, a căror acoperire trebuie realizată prin preţ, obţinându-se un plus
de profit faţă de concurenţă.
Deoarece firma simulată acţionează într-un mediu concurenţial din ce în ce
mai puternic, iar producţia fabricată este de serie mare, considerăm că
promovarea primei modalităţi de obţinere de avantaj competitiv este mai
oportună. Se impune, însă, evitarea unei abordări exclusiviste în acest domeniu.
Altfel spus, calitatea trebuie menţinută cel puţin la standardele ofertei medii.

199
 8. Evaluarea eficienţei economice a societăţii comerciale

8.1. Cuantificarea influenţei cheltuielilor convenţional – constante

asupra costurilor de producţie
Cuantificarea eficienţei activităţii firmei se realizează prin intermediul
costurilor, al rentabilităţii şi a altor indicatori derivaţi. Pentru a se stabili
nivelul rentabilităţii societăţii comerciale şi pe fiecare produs în parte, un prim
pas îl constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 74).
Tabelul nr.74
Costurile indirecte ale producţiei
fabricate şi comercializate în anul curent
UV
Secţia
Atelier
Nr. Secţia I a II-a Administraţia
Cheltuieli mecano-
crt. Produsul D Produsul B generală
energetic
+C
2Luam
0 1 3 4 5
datele din :
3.916.080
8.671.320
coloana 4 ,
1 Materiale auxiliare coloana 4, 755.240 585.000
randul 1
Tabelul 65
Tabelul 65
Obiecte de inventar
Tabelul
2 şi materiale de 2.893.900 255.740 -
661.184.480
protecţie
Ramane la
3 Combustibil 994.000 308.000 310.500
fel 448.000
Tabelul 68 Linia 4+5.3
4 Energie electrică 65.360.600 154.000 Commented [IF1]: Luam din Tabelul 68
18.612.640 6.180.000
Tabelul
71,coloana
5 Salarii 92.531.867 24.892.296 43.037.280
2
33.261.951
Tabelul 71
6 C.A.S. 23.132.967 5.223.074 10.759.320
8.315.488

200
 Tabelul
72,luam
cifrele
Contribuţia la fondul
7 pemtru 4.626.593 1.244.615 2.151.864
de protecţie socială
salarii
indirecte
1.663.098
Tabelul 73
8 Amortizare 4.611.984 163.350 527.800
785.394
10.023.779 30.071.336
distribuim distribuim
aici 25% aici 75%
din totalul din totalul
9 Reparaţii* ramana la fel
atelierului atelierului
mecanico mecanico
energetic energetic
obtinut de obtinut de
noi noi
Publicitate şi
10 raman la 5.850.000
felmarketing
Alte cheltuieli raman
11 72.800** 494.000*** Formatted Table
la fel
40.095.115-
Imi fac
Total 78.210.910 232.894.567 aceasta 63.869.764
sumac u
cifrele mele
*
Cheltuielile de reparaţii s-au repartizat astfel: 25% secţiei I şi 75% secţiei a
II-a
**
Suma de 72.800 UV se compune din 31.200 UV cheltuieli materiale şi
41.600 UV cheltuieli cu munca vie.
***
Suma de 494.000 UV se compune din 143.000 UV cheltuieli materiale şi
351.000 UV cheltuieli cu munca vie.
După calculul costurilor indirecte ale producţiei fabricate şi comercializate
în anul curent, se pot determina economiile relative aferente altor cheltuieli

201
comune ale secţiilor şi cheltuielilor generale de administrare şi vânzare în raport
cu cele prevăzute în analiza previzională.
Ch CS = ChCS1 - Qi x ChCsi’ i = D ;B ;C
unde:
Ch CS = economia relativă aferentă “altor cheltuieli comune ale secţiei”
ChCS1 = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” în anul curent (totalul
cheltuielilor commune minus cheltuielile cu energia electrică pentru forţa
motrică şi cu amortizarea în secţia I şi secţia a II-a).
QD;QB;QC; - cantităţile de produse D,B şi C fabricate în anul curent
Ch CSD; Ch CSB; Ch CSC = nivelul “altor cheltuieli comune ale secţiei” pe
unitate de produs utilizate în analiza previzională.
Ch CS = 223.114.859 (Total Sectia1+Total Sectia 2 din Tabelul 74-
Linia 1 din tabelul 68-Linia 2-Linia 3 (doar cheltuielile cu energia forte
motrice)- Tabelul 73 Totalul pentru sectia I, - Tabelul 73 Totalul pentru Sectia
II-) – (Productia pentru D 80.000 x 1004,48 (Inlocuim cu Costul unitar
antecalculat al produsului D Tabelul 53 (linia 5.3, coloana pt B-Alte cheltuieli
commune ale sectie)+ Productia B 16.000 x
x 5247,25 Tabelul 56 linia 5.3 + 11.400-Productia de C x
7469,84)Linia 5.3coloana pt C UV
Ch CS = (223.114.859 – 249.470.575) UV
Ch CS = 26.355.716 UV
Ch g = Chg1 - Qi Chgi I = D;B;C
unde:

202
 Ch g = economia relativă aferentă “cheltuielilor generale de administrare
şi vânzare”
Chg1 = cheltuielile generale de administrare şi vânzare în anul curent
ChGD; ChGB; ChGc = nivelul cheltuielilor generale de administrare şi vânzare
pe unitatea de produs utilizat în analiza previzională.
Ch g = 63.869.764 (Tabelul 74- Total coloana 5 )– (80.000 x 285,27 +
16.000 x 1224,01cheltuie;I generale de adminsitrare din Tabelul 56 pt B +
+ 11.400 x 1929,12) UV
Luam din tabelele 53 si 56, cheltuieli generale, linia 7
Ch g = 63.869.764 – 64.397.728 UV
Ch g = 527.964 UV

Rezultă deci că valoarea totală a economiilor la costuri ce se vor obţine

va fi de:
- (151.670.248-Total economii din tabelul 58 + 26.335.716 Total
cheltuieli actualizate din tabelu 57+ 527.964-calculat mai sus) UV = -
178.553.988 UV
Ţinând cont de valoarea totală a economiilor şi de mărimea cheltuielilor
actualizate utilizate în analiza previzională, se deduce că nivelul cheltuielilor de
producţie şi desfacere în anul curent va fi de :
2.020.395.068 – 178.553.928 = 1.841.841.140 UV

8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculaţie

şi elemente primare

203
 Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe şi indirecte, se determină
costurile pe elemente primare şi articole de calculaţie, precum şi rentabilitatea
produselor fabricate, utilizându-se metoda pe comenzi (tabel nr.75,76,77,78).
Tabelul nr.75
Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere pe elemente primare

Pondere în cifra
de afaceri
calculam folosind
Nr.
Elemente primare Costuri (UV) cifra noastra de
crt.
afaceri adica :
Cost/cifa de
afaceri*100
0 1 2 3
Totalul din
1 Materii prime directe tabelul 37,60
64851.384.040
Total 65
2 Materii auxiliare 0,62
13.927.644
Total
3 Obiecte de inventar şi materiale de protecţie 0,19
664.334.120
Ramane
4 Combustibil 0,09
2.060.500
Total din tabelul
5 Energie electrică 3,99
68 90.307.240
6 Alte cheltuieli materiale La fel 174.200 0,01
7 Publicitate şi marketing La fel 5.850.000 0,26
Tabelul 73
8 Amortizare 0,27
6.088.528
Total cheltuieli materiale (rând 1+rând 8) 974.126.272 43,03
72- coloana
9 Salarii venituri salariale 29,47
667.170.978
Aplica 25% la
10 C.A.S. linia 9 7,37
166.792.743
5 % sin
11 Contribuţie la fondul de protecţie socială 1,47
salarii33.358.547
12 Alte cheltuieli cu manopera Raman 392.600 0,02
Total cheltuieli cu munca vie (rând 9+rând 12) 867.714.868 38,31

204
 Total costuri 1.841.841.140 81,35

Tabelul nr.76
Centralizatorul costurilor de producţie şi desfacere
pe articole de calculaţie
Nr.
Articole de calculaţie Costuri (UV)
crt.
0 1 2
1 Materii prime directe Tabelul 64 851.384.040
2 Salarii directe Tabelul 69 473.447.584
3 C.A.S. aferent salariilor directe 25% din 2 118.361.896
Contribuţie la fondul de protecţie socială pentru salariile
4 23.672.379
directe 5% din 2
Cheltuieli comune ale secţiei Tabelul 74 (Total de pe Sectia
5 311.105.477
1+Totalul de pe sectia 2)
6 Cost secţie (rând 1+rând 5) 1.777.971.376
7 Cheltuieli generale de administraţie şi vânzare Totalul din 74, 63.869.764
de la administratia generala
8 Total cheltuieli de producţie şi desfacere (rând 6+rând 7) 1.841.841.140

205
 Tabelul nr.77
Costuri unitare (la intern)
UV
Nr. Articole de calculaţie D B C
crt. Luam valorile corepsunzatoare
din tabelul 53, pana la linia 5
0 1 2 3 4
1 Materii prime directe 5.057,00 Pretul din
Tabelul 64 Pretul din Tabelul
(14* Pretul 64
lui m3+15* 14*Pretul lui
Pretul m3+3*m6+18,6*m7
M4+4,7*M5)
11.215,10
23.454,60
2 Salarii directe 1.521,25 Din Tabelul 15.510,56
69, luam Din Tabelul 69,
coloana 7- luam coloana 7-
Total B/ Total C/ Productia
Productia de de C
B

10.932,95
3 C.A.S. 25% 380,31 2.733,24 3.877,64
4 Contribuţie la fondul de 76,06 546,65 775,53
protecţie socială 5%
5 Cheltuieli comune ale secţiei 977,64 Totalul 10.087,10
din care : Luam 5.1+5.2+5.3
7.368,85
totalul din
Tabelul
74
impartim
la
productia
de D

206
5.1 Cheltuieli cu energia electrică 226,91 Tabelul 68 pt Tabelul 68 pt
pentru forţa motrică tabelele 53 B/Cantitate C/Cantitatea de C
de B 2.659,00
9,82 2.133,00 Formatted: Centered
scadem din
5.2 Amortizarea activelor fixe 5 pe 5.1 si Amortizarea= 203,37
5.3 Alte cheltuieli ale secţiei 5.2 linia 2 de mai 7.224,73
740,91 sus *k1

143,35 Formatted: Left

K2*linia 2 de
mai sus
5.092,50
6 Cost de producţie 8.012,26 Suma linie de 53.705,43 Formatted: Centered
la 1 la 5
32.796,79
7 Cheltuieli generale de 287,83 K3* linia 6 1.929,25
administraţie şi desfacere din tabelul 1.178,15
53 linia 7
8 Cost complet 8.300,09 Sumele din 55.634,68
costuri
33.974,94
9 Preţ de producţie 10.500,00- 40.800,00 67.200,00
pretul
noastru pt
D din
Tabelul 42,
la intern
10 Profit brut 2.199,91 6.825,06 11.565,32
11 Rata rentabilităţii (%) o 26,50 20,08 20,78
calculam pe formula

Profit/Cost complet*100
Randul 10.8*100
12 T.V.A. 2.310,00 8.967,00 14.784.00
13 Preţ de vânzare 12.810,00 49.776,00 81.984,00

Luam totalul din Tabelul 74 impartim la productia de D

207
 Dat fiind faptul că preţurile de producţie şi vânzare la produsul D sunt
diferenţiate pe piaţa internă şi externă, prezentăm într-o abordare comparativă
situaţia profitului unitar în cele trei ipostaze :
 piaţa internă
 export Franţa
 export Germania

208
 Tabelul nr.78
Rentabilitatea produsului D – facem singuri
UV
Nr. Articole de Variante
crt. calculaţie Piaţa internă Export Franţa Export Germania
0 1 2 3 4
1 Cost complet 8.300,08 8.300,08 8.300,08
2 Preţ de producţie 10.500,00 10.800,00 10.890,00
3 Profit brut 2.199,92 2.499,92 2.859,92
4 Rata rentabilităţii 26,50% 30,12% 31,20%

Referitor la costurile de producţie şi desfacere pe elemente primare şi

articole de calculaţie, sunt necesare câteva precizări :
a. Totalul acestora este identic în cele două ipostaze de diferenţiere şi
calcul (în situaţia simulată, nivelul este de 1.841.841.140 UV)
b. Sursele informaţionale pe baza cărora au fost întocmite cele două situaţii
centralizatoare sunt cele care fundamentează diferitele categorii de
cheltuieli
c. În categoria "Cheltuieli comune ale secţiei" au fost incluse :
- cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor ;
- cheltuielile generale de secţie
În determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe
articole de calculaţie. Cele mai semnificative aspecte metodologice au fost deja
prezentate. Asupra altora insistăm în continuare.
a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:
 pentru cheltuielile cu amortizarea în secţia a II-a
4.611.984
K1  x100  1,31116295%
351.747.584
Luam din tabelul 74 linia 8 (coloana 3)/ Tabelul 69 (linia 7)

209
  pentru alte cheltuieli comune ale secţiei a II-a :
232.894.567  (34.128.000  30.312.600  4.611.984)
K2  x100 
351.747.584
163.841.983
 x100  46,5794196%
351.747.584
tabelul 74 Total sectia 2- (Tabelul 68 coloana 5 liniile 2 si 3-Tabelul 74
coloana 3 randul 8)/ Tabelul 69 (linia 7)
 pentru cheltuielile de administraţie şi desfacere :
63.869.764
K3  x100  3,592283%
1.777.971.376

Tabelul 74- coloana 5 linia 12/ Cost de sectie din Tabelul 76 linia 6
b. În ceea ce priveşte secţia I, determinarea costului unitar al produsului D
a fost mult simplificată la poziţiile "cheltuieli indirecte" deoarece cuantumul
acestora a rezultat din raportarea nivelului total al cheltuielilor comune ale
secţiei la producţia fizică planificată. De asemenea, semnalăm unele diferenţe
între antecalculaţia de preţ a produsului nou, D, şi calculaţia din tabelul nr.77,
generate de faptul că atât cheltuielile comune, cât şi cele generale de
administraţie au, în cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasă.

8.3. Fundamentarea costurilor prin sistemul cost-oră-producţie

O revoluţionare în materie de calculaţie a costurilor şi, mai mult decât

atât, în ceea ce priveşte managementul prin costuri este determinată de
promovarea şi utilizarea sistemului de management cost-oră-producţie.
În configuraţia costurilor intră două articole de calculaţie:
 cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperări din afară
(efortul terţiar);

210
 cheltuieli proprii, de funcţionare (cost-oră-producţie) în care este implicat
nemijlocit efortul firmei şi al componentelor structurale. În această ultimă
categorie “intră” celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de
muncă, precum :
 salarii directe
 CAS şi contribuţia la fondul de protecţie socială aferente salariilor directe
 cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor
 cheltuieli generale de secţie
 cheltuieli de administraţie (generale ale întreprinderii)
Elementele de noutate pe care le aduce sistemul din acest punct de vedere
se referă la maniera de repartizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de
calculaţie, în care se includ atât cheltuielile directe, cât şi indirecte.
O dezvoltare a acestui sistem este asigurată de managementul prin bugete
care, integrat în managementul prin obiective, permite o abordare mult mai
realistă a fenomenelor şi proceselor specifice firmei şi implicit, exercitarea unui
management cu adevărat performant axat pe o motivare realistă a personalului.
Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la
reducerea costurilor ci la o mai judicioasă evidenţiere a acestora pe centre de
gestiune şi produse, atenuându-se, într-o mare măsură, improvizaţiile generate
de calculaţia pe articole de calculaţie specifică metodei pe comenzi.

211
 Tabelul nr.79
a. Delimitarea şi caracterizarea centrelor de gestiune
Denumire centru de Simbol Număr de Valoare Amortizare Supraf Putere Ore om- Consum de energie
gestiune centru de maşini sau active instala maşină pe
gestiune locuri de fixe -tă centru kwh UV
muncă (mii UV) (mii UV) (mp) medie
(kw)
Linia în flux L1 - 14.993 724,344 800 3,329 460.000 907.632 18.152.640
(produs D)
Centre de CP 70 42.410 2.026,080 750 3,000 271.260 813.780 16.275.600
prelucrare
Maşina a Ma 65 13.000 624,000 700 3,000 238.560 715.680 14.313.600
Maşina b 69 8.625 414,000 765 2,500 253.500 633.750 12.675.000
Maşina h 46 10.120 485,760 495 3,000 169.060 507.180 10.143.600
Maşina i+dispoz. 19 4.058,6 201,343 200 1,500 69.840 104.760 2.095.200
Maşina j 35 6.475 310,800 380 3,500 127.680 446.880 8.937.600
Locuri de muncă 38 285 28,500 410 150.656
manuale
TOTAL - 99.766,6 4.814,827 4.500 1.740.556
Atel.mec.-energ. - 3.850 163,350 - 309.000 6.180.000
Comp.funcţionale - 22.000 527,800 - 7.700 154.000

212
 b. Elaborarea bugetului firmei
Tabelul nr.80
BUGETUL
Societăţii comerciale pe anul curent

Nr. Indicatori UM Nivel Nivel %

crt. bugetat realizat
0 1 2 3 4 5
I Obiective
Producţia fizică
- produs D buc 80.000
1 - produs B buc 16.000
- produs C buc 11.400

2 Cifra de afaceri, din care : mii UV 2.264.220

- export mii UV 173.340
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 415.000
4 Costuri de producţie (nivel mii UV 1.849.220
maxim)
5 Număr salariaţi (nivel maxim) pers. 1.389
6 Fond salarii (nivel maxim) mii UV 667.170,978
7 Productivitatea muncii UV/sal 1.630.108
8 Salariul mediu UV/sal 40.027
9 Cheltuieli la 1000 UV (nivel UV/1000 816,70
maxim) UV
10 Rata rentabilităţii costurilor % 22,44
11 Rata rentabilităţii veniturilor % 18,32
(comerciale)
12 Nivelul COP UV/oră 569,046
II CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu materii prime, mii UV 851.384.040
materiale directe
2 Cheltuieli proprii de funcţionare mii UV 990.457,100
3 Cheltuielile perioadei ca sold mii UV
4 Total mii UV 1.841.140
III VENITURI
1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 2.264.220
2 Valoarea producţiei nedeterminate mii UV
la sfârşitul perioadei
IV REZULTATE FINANCIARE
1 Profit mii UV 422.378,860
2 Pierderi mii UV

213
214
c. Calculul cheltuielilor proprii de funcţionare şi a
nivelului COP pe centre de gestiune
Plecând de la cheltuielile pe articole de calculaţie şi elemente de
cheltuieli, la nivel de întreprindere şi fiecare centru de gestiune delimitat în
cadrul acesteia pot fi evidenţiate aşa cum s-a mai precizat, două importante
articole (categorii) :
 cheltuieli cu materii prime şi materiale directe (efortul terţilor)
 cheltuieli proprii de funcţionare numite şi cost-oră-producţie, în a căror
"producere" sunt implicate firma şi centrele de gestiune ce o compun.
Funcţie de criteriile de repartizare a acestei categorii de cheltuieli pe centre
de gestiune – ca premisă a determinării costului orei de funcţionare - ,
acestea se împart în :
 cheltuieli evidenţiate direct pe centre de gestiune (salarii
directe, CAS şi şomaj aferente salariilor directe, amortizare
active fixe proprii, energie electrică pentru scopuri
tehnologice) ;
 cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţa ocupată (amortizare
clădiri, secţii de producţie, energie electrică pentru iluminat
secţii de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului mecano-
energetic) ;
 cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe
ponderată cu numărul orelor de funcţionare (combustibil, uzură
obiecte de inventar, materiale auxiliare, amortizare alte active
fixe din secţiile de producţie, o parte a cheltuielilor atelierului
mecano-energetic) ;

215
  cheltuielile repartizate funcţie de numărul de muncitori direct
productivi (salarii muncitori indirect productivi, CAS şi
contribuţia la fondul de protecţie socială aferente acestora, din
secţiile de producţie) ;
 cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de salariaţi (salariile
personalului TESA din secţiile de producţie, CAS şi contribuţia
la fondul de protecţie socială aferente cheltuielilor
compartimentelor funcţionale) ş.a.m.d.
În cazul de faţă s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor
în sumă de 990.457,100 UV.
Situaţiile informaţionale ce urmează a fi completate în acest sens sunt
prezentate în continuare :
 Repartizarea cheltuielilor evidenţiate direct pe centrul de gestiune
 Repartizarea cheltuielilor în funcţie de suprafaţă
 Repartizarea cheltuielilor în funcţie de valoarea activelor fixe
ponderate cu numărul orelor de funcţionare
 Repartizarea cheltuielilor în funcţie de numărul de muncitori direct
productivi.
Notă : Funcţie de existenţa şi luarea în considerare şi a altor criterii de
repartizare specifice, se vor completa formulare corespunzătoare.

216
 Tabelul nr.81
Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune
- mii UV -
Nr. Centrul de Salarii CAS+ Amortizare Energie Total
crt. gestiune directe şomaj active fixe electrică în
scopuri
tehnologice
0 1 2 3 4 5 6
1 Linia în 121.700,000 36.510,000 724,344 18.152,640 177.086,984
flux
2 Centre de 56.422,080 16.926,624 2.026,080 16.275,600 91.650,384
prelu-
crare
3 Maşina a 49.620,480 14.886,144 624,000 14.313,600 79.444,224
4 Maşina b 54.375,750 16.312,725 414,000 12.675,000 83.777,475
5 Maşina h 37.147,370 11.144,211 485,760 10.143,600 58.920,941
6 Maşina i 15.434,640 4.630,392 201,343 2.095,200 22.361,575
7 Maşina j 23.237,760 6.971,328 310,800 8.937,600 39.457,488
8 Locuri de 115.509,504 34.652,851 28,500 - 150.190,855
muncă
manuale
9 Total 473.447,584 142.034,275 4.814,827 82.593,240 702.889,926

217
 Cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă

9.604.723UV
Cheia de repartizare   2.134,383 UV / mp
4.500mp

Tabelul nr.82
- mii UV -
Nr. Centrul de gestiune Suprafaţă Cheltuieli Observaţii
crt. ocupată (mp) repartizate
0 1 2 3 4
1 LF 800 1.707,506
2 CP 750 1.600,787
3 Ma 700 1.494,068
4 Mb 765 1.632,803
5 Mh 495 1.056,520
6 Mi 200 426,877
7 Mj 380 811,065
8 LM 410 875,097
9 Total 4.500 9.604,723

Cheltuielile de 9.604,723 mii UV cuprind:

 Amortizări clădiri secţii = 205,700 mii UV
 Energie electrică pentru iluminat secţii = 1.380,000 mii UV
Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%) = 8.019,023 mii UV

218
 Cheltuielile repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe şi
numărului orelor de funcţionare

50.560.722UV
Cheia de repartizare = = 1908,1240891x10-9Uvh
26.497.606.884.000UVh
Tabelul nr.83
Nr. Centrul de gestiune Valoare Ore de Indicator Cheltuieli
crt. active fixe funcţionare combinat de repartizate
(mii UV) repartizare (mii (UV)
UVh)
0 1 2 3 4 5
1 LF 14.993,0 460.000 6.896.780.000 13.159.912
2 CP 42.210,0 271.260 11.449.884.600 21.847.800
3 Ma 13.000,0 238.500 3.100.500.000 5.916.139
4 Mb 8.625,0 253.500 2.186.437.500 4.171.994
5 Mh 10.120,0 169.060 1.710.887.200 3.264.585
6 Mj 4.858,6 69.840 283.452.624 540.863
7 Mi 6.475,0 127.680 826.728.000 1.577.500
8 LM 285,0 150.656 42.936.960 81.929
9 Total 99.766,0 1.740.556 26.497.606.884 50.560.722

În componenţa acestor cheltuieli intră :

 Cheltuieli atelier mecano-energetic (80%) = 32.076,092 mii UV
 Combustibil = 1.442,000 mii UV
 Materiale auxiliare = 12.587,40 mii UV
 Uzură obiecte inventar = 4.078,380 mii UV
 Amortizare alte active fixe = 376,850 mii UV

219
 Cheltuieli repartizate în funcţie de numărul
de muncitori direct productivi

227.401.728UV
Cheia de repartizare = = 191.415 UV / pers
1.188 pers.
Tabelul nr.84
- mii UV-
Nr. Centrul de gestiune Nr. muncitori Cheltuieli Observaţii
crt. direct repartizate
productivi
0 1 2 3 4
1 LF 285 54.553,326
2 CP 147 28.138,093
3 Ma 130 24.884,028
4 Mb 138 26.415,352
5 Mh 92 17.610,235
6 Mi 38 7.273,792
7 Mj 69 13.207,676
8 LM 289 55.319,107
9 Total 1.188 227.401,728

Cele 227.401,728 mii UV cuprind :

 Salarii indirecte = 125.793,818 mii UV
 CAS + contribuţia la fondul
de protecţie socială = 37.738,146 mii UV
 Cheltuieli administraţie = 63.869,764 mii
UV 63.869,764 mii UV

220
 Tabelul nr.85
Determinarea cheltuielilor de funcţionare şi a nivelului COP
pe centre de gestiune

Nr. Centrul Cheltuieli repartizate în funcţie de: Ore de Nivelul

crt. de Direct pe Val. active Nr. Suprafaţa Total funcţionare COP
gestiune centru fixe şi nr. muncitori (UV/h)
de funcţ. direct prod.
0 1 2 3 4 5 6 7 8=6/7
1 LF 177.086.984 13.159.912 54.553.445 1.707.506 246.507.847 460.000 535,887
2 CP 91.650.384 21.847.800 28.138.093 1.600.787 143.237.064 271.260 528,043
3 Ma 79.444.224 5.196.139 24.884.028 1.494.068 111.738.459 238.500 468,387
4 Mb 83.777.475 4.171.994 26.415.352 1.632.803 115.997.624 253.500 457,584
5 Mh 58.920.941 3.264.585 17.610.235 1.056.520 80.852.281 169.060 478,246
6 Mi 22.361.575 540.863 7.273.792 426.877 30.603.107 69.840 438,189
7 Mj 39.457.488 1.577.500 13.207.676 811.065 55.053.729 127.680 431,185
8 LM 150.190.856 81.929 55.319.107 875.097 206.466.989 150.656 1.370,453
9 Total 702.889.927 50.560.722 227.401.728 9.604.723 990.457.100 1.740.556 569,046

221
d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune
Tabelul nr.86
BUGETUL
Centrului de gestiune CG1
Nr Specificaţie UM Nivel Nivel
crt bugetat realizat
0 1 2 3 4
I. OBIECTIVE
1 Producţia fizică buc. 80.000
2 Cifra de afaceri mii UV 840.000
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 175.000
4 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 665.000
5 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 312
6 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 150.000
7 Productivitatea muncii UV/sal 2.700.000
8 Salariul mediu UV/sal 40.000
9 Număr ore de funcţionare ore 460.000
10 Nivel COP UV 536
II. CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 404.560
2 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 246.507,847
2.1 - cheltuieli directe mii UV 177.086,984
2.2 - cheltuieli repartizate în funcţie de suprafaţă mii UV 1.707,506
2.3 - cheltuieli repartizate în funcţie de valoarea mii UV 13.159,912
activelor fixe ponderate cu numărul orelor de
funcţionare
2.4 - cheltuieli repartizate în funcţie de numărul de mii UV 54.553,445
muncitori direct productivi
3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre mii UV -
de gestiune
4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -
5 Sold mii UV 651.067,847
III. VENITURI
1 Venituri din vânzarea producţiei mii UV 840.000
2 Soldul producţiei neterminate la sfârşitul mii UV -
perioadei
3 Valoarea producţiei decontate altor centre de mii UV -
gestiune
IV. REZULTATE
1 Profit mii UV 188.932,153
2 Pierderi mii UV -

222
 Tabelul nr.87
BUGETUL
Centrului de gestiune CG2
Nr Specificaţie UM Nivel Nivel
crt bugetat realizat
0 1 2 3 4
I. OBIECTIVE
1 Producţia fizică
- produsul B buc. 16.000
- produsul C buc. 11.400
2 Cifra de afaceri mii UV 1.424.200
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 224.220
4 Costuri de producţie (nivel maxim) mii UV 1.200.000
5 Număr de salariaţi (nivel maxim) pers. 960
6 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 460,800
7 Productivitatea muncii UV/sal 1.483.000
8 Salariul mediu UV/sal 40.000
9 Număr ore de funcţionare ore 1.280.556
10 Nivel COP UV 581
II. CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe mii UV 446.824,040
2 Cheltuieli proprii de funcţionare, din care mii UV 743.949,253
2.1 Evidenţiate direct pe centru mii UV 525.802,943
2.2 Repartizate în funcţie de valoarea activelor fixe x mii UV 37.400,810
nr.ore de funcţionare
2.3 Repartizate în funcţie de suprafaţă mii UV 7.897,217
2.4 Repartizate în funcţie de nr.de muncitori direct mii UV 172.848,283
productivi
3 Cheltuieli primite prin decontare de la alte centre mii UV -
de gestiune
4 Cheltuielile perioadei precedente preluate ca sold mii UV -
III. VENITURI
1 Producţie marfă fabricată (în preţuri de vânzare mii UV 1.424,220
fără TVA)
2 Producţia neterminată la sfârşitul lunii mii UV -
3 Cheltuielile decontate altor centre de gestiune mii UV -
IV. REZULTATE
1 Profit mii UV 233.446,707
2 Pierderi mii UV -

223
e. Determinarea costurilor unitare

Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua în

considerare două articole de calculaţie:
 Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate,
cooperări (efort din afară)
 Cheltuieli proprii de funcţionare ale centrelor de gestiune care
participă la fabricarea şi comercializarea produsului (produselor)
C p  C mp  COP

în care :
Cp = costul de producţie
Cmp = cheltuieli cu materii prime şi materiale directe
m
C mp   Nci xPai
i 1

în care :
Nci = norma de consum din materia primă “i”
Pai = preţul de aprovizionare pentru material primă “i”
m = tipologia materiilor prime folosite în fabricarea produsului
n
COP   Nti xCOP
i 1

în care :
Nti = norma de timp (de prelucrare) a produsului în cadrul centrului de
gestiune “i”
COP = nivelul costului unei ore de funcţionare a centrului de gestiune “i”

224
 Tabelul nr.88
Calculul costului normat pe produs
Produs D
UV
Nr. Articole de calculaţie Centrul de Ore-normă COP/centru Valoare
crt. gestiune conform
tehnologiei
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime şi - - - 5.057
materiale directe
2 Cheltuieli proprii de LF 5,75 535,887 3.081,350
funcţionare
3 Cost normat - - - 8.138,350
4 Profit - - - 2.361,650
5 Preţ producţie - - - 10.500

Notă : Pentru varianta produs D – export Franţa profitul va fi de :

10.800 UV – 8.138,35 UV = 2.661,65 UV,
iar pentru varianta produs D – export Germania, profitul calculat prin
metodologia SCOP este de :
10.890 UV – 8.138,35 UV = 2.751,65 UV
Tabelul nr.89
Calculul costului normat pe produs
Produs B
UV
Nr. Articol de calculaţie Centrul de Ore-normă COP/centru Valoare
crt. gestiune conform
tehnologiei
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime şi - - - 11.215,10
materiale directe
2 Cheltuieli proprii de CP 9,9 528,043 5.227,626
funcţionare Ma 7,5 468,387 3.512,902
Mb 10,5 457,584 4.804,632
Mh 8,5 478,246 4.065,091
Mi 1,8 438,189 788,740
LM 4,4 1.370,453 6.029.993
Total COP - - - 24.428,984
3 Cost normat - - - 35.644,084
4 Profit - - - 5.155,916
5 Preţ producţie - - - 40.800

225
 Tabelul nr.90
Calculul costului normat pe produs
Produs C
UV
Nr. Articol de Centrul de Ore-normă COP/centru Valoare
crt. calculaţie gestiune conform
tehnologiei
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime şi - - - 23.454,60
materiale directe
2 Cheltuieli proprii CP 9,9 528,043 5.227,626
de funcţionare Ma 10,4 468,387 4.871,225
Mb 7,5 457,584 3.431,880
Mh 2,9 478,246 1.386,913
Mi 11,2 431,185 4.829,272
Mj 3,6 438,189 1.577,480
LM 7,04 1.370,453 9.647,982
Total COP - - - 30.972,378
3 Cost normat - - - 54.426,978
4 Profit - - - 12.773,022
5 Preţ producţie - - - 67,200

Total cheltuieli decontate = 1.841.840.852 UV

Diferenţa dintre cheltuielile realizate şi cele decontate = 288 UV

226
f. Abordarea comparativă a costurilor fundamentate pe articole de calculaţie şi
conform metodologiei SCOP
Tabelul nr.91
Pro- Cost unitar Preţ de Profit
dus Metod. SCOP Diferenţe produc- Metod. SCOP Dife-
clasică ţie clasică renţe
0 1 2 3=2-1 4 5 6 7=6-5
D* 8.300,09 8.138,35 -161,74 10.567 2.266,91 2.248,05 +161,7
4
B 33.974,94 35.644,68 +1.669,14 40.800 6.825,06 5.155,92 -1669,14
C 55.634,68 54.426,98 -1.207,7 67.200 11.565,32 12.773,02 +1207,
7
*S-a folosit preţul mediu de producţie de 10.567 UV/buc.
g. Principalii indicatori economico-financiari ai întrprinderi în anul curent
Facem singuriTabelul nr.92
Nr. Indicatori UM An bază An curent Dinamică
crt. (%)
0 1 2 3 4 5
1 Capital social (KS) mii 250.000 278,000 111,2
UV
1.1 Capital fix (KF) mii 122.201 150.081,6 122,8
UV
2 Produse vândute buc
2.1 A buc 25.000 - -
2.2 B buc 15.000 16.000 106,67
2.3 C buc 10.000 11.400 114,00
2.4 D buc - 80.000 -
3 Cifra de afaceri UV 1.595.000.000 2.264.220.000 141,96
(CA)
4 Costurile produselor UV 1.459.768.982 1.841.841.140 126,18
vândute (C)
5 Profit brut (P) UV 135.291.018 422.378.860 312,20
6 Cheltuieli la 1000 % 915,2 813,5 88,89
UV venit
(C/Cax100)
7 Număr salariaţi (L) UV 1.325 1.389 104,83

227
8 Număr muncitori UV 1.224 1.288 105,23
(Lm)
9 Fond de salarii (FS) UV 477.812.257 667.170.978 139,63
10 Fond de salarii UV 431.144.014 606.502.266 140,67
muncitori (Fsm)

228
 0 1 2 3 4 5
11 Salariul mediu lunar UV 30.051 40.027 133,20
(S)
12 Productivitatea UV/sal 1.203.774 1.630.108 135,42
muncii (CA/L)
13 Productivitatea % 13.052,3 15.086,6 115,58
capitalului fix
(CA/KFx1000)
14 Viteza de rotaţie a rot/an 6,38 8,14 127,66
capitalului social
(CA/KS)
15 Rata rentabilităţii % 9,27 22,93 248,45
costurilor (P/Cx100)
16 Rata rentabilităţii % 8,48 18,65 220,8
comerciale
(P/Cax100)
17 Rata rentabilităţii % 54,12 151,93 280,73
economice (P/KS)

În atenţia utilizatorilor proiectului

a. Elaborarea centrelor de gestiune va permite constituierea unei reţele

bugetare în care se includ bugetele centrelor de gestiune din sfera
producţiei, activităţilor auxiliare şi funcţionale (administraţie).

b. Pentru simplificarea lucrării, s-a făcut abstracţie de bugetele centrelor de

gestiune CG3 şi CG4 ale căror cheltuieli se repartizează astfel :
- cheltuielile centrului de gestiune "atelier mecano-energetic" CG3 se
repartizează, în mod normal, asupra centrelor de gestiune din sfera producţiei şi
din zona activităţilor funcţionale (administraţie) ; din aceleaşi considerente cu

229
cele enunţate la punctul b. în lucrarea de faţă s-a considerat că atelierul mecano-
energetic îşi decontează cheltuielile în exclusivitate asupra centrelor de gestiune
din sfera producţiei (CG1 şi CG2) ;

c. În fundamentarea bugetelor la nivel de întreprindere şi centre de

gestiune, la capitolul "Obiective" s-a luat în considerare nivelul maxim
sau minim al unor indicatori, precum : numărul de personal, fondul de
salarii, costurile de producţie, productivitatea muncii, salariul mediu,
profitul anual ş.a.m.d.

d. Capitolul "Cheltuieli" evidenţiază cheltuielile în funcţie de metodologia

sistemului cost-oră-producţie, deşi se putea apela şi alte modalităţi
clasice – pe articole de calculaţie şi elemente primare – cum, de altfel,
se regăsesc în proiectul economic ;

e. S-a urmărit utilizarea bugetului ca instrument managerial extrem de

important în exercitarea proceselor de management, prin intermediul
căruia se asigură regăsirea, în practica managerială a firmei, a
caracteristicilor definitorii ale managementului prin obiective :
dimensiunea participativă, economică, motivaţională şi managerială ;

f. Celelalte aspecte pe care le presupune implementarea managementului

prin obiective pot fi simulate în cadrul seminariilor, funcţie de extensia
pe care cadrul didactic o dă elaborării proiectului economic. Ne referim
la elaborarea de programe de acţiuni, calendare de termene, instrucţiuni

230
 etc., la precizarea unor modalităţi de remodelare a unor componente
manageriale (organizatorică, decizională ori informaţională) ş.a.m.d.

g. Studenţii de la formele de învăţământ la distanţă vor elabora proiectul

economic după o variantă individuală transmisă de profesorul titular al
acestei discipline de învăţământ. Un MODEL de astfel de variantă
individuală este prezentat în continuare.

231
 Numele şi prenumele
studentului…………………
Anul…………Grupa………..
VARIANTĂ INDIVIDUALĂ
1. Producţia fizică
1.1. Produs B-………………..buc
1.2. Produs C-………………..buc
1.3. ProdusD-se calculează
2. Cifra de afaceri va creşte cu min……….% faţă de realizările anului de bază.
3. Cheltuielile de la 1.000 UV cifră de afaceri vor înregistra o scădere de
min……….% UV.
4. Productivitatea muncii va spori cu min. ………..%.
5. Preţurile de aprovizionare materii prime vor înregistra o creştere de ….%.
6. Preţurile de vânzare produse finite vor creşte cu ………..%.
7. Începând cu 1 februarie a.c. va fi asimilat în fabricaţie un produs nou, D, cu
o tehnologie structurată în…….operaţii, din care………..mecanizate.
Preţul de producţie al noului produs va fi…….UV.
Asimilarea va avea loc pe capacităţile de producţie rămase disponibile prin
renunţarea la fabricarea produsului A.

Data……………….
Semnătura cadrului
didactic titular
…………………

232