1

Cuprins

I. Constituționalism
II. Scurtǎ istorie a adoptǎrii Constituției Statelor Unite ale Americii
III. Cele douǎ congrese premergǎtoare adoptǎrii Constituției:
a) Congresul de la Albany
b) Congresul de la Philadelphia
IV. Documente importante ȋn dezvoltarea teoriei constituționale
americane:
a) Magna Carta
b) Petiția Drepturilor
V. Prevederi ale Constituției Statelor Unite ale Americii

2
 I. Constituționalism

Reprezintǎ un set de idei și principii, situate la intersecția dintre filosofia politicǎ și dreptul
constituțional, cu o componentǎ ideologicǎ evidentǎ și care reprezintǎ rezultatul unor opțiuni
fǎcute de anumite societǎți la un moment dat. Originea istoricǎ a acestui concept este
localizabilǎ în sec XVII - XVIII.

Este rezultatatul a trei revoluții: englezǎ, americanǎ și francezǎ. Grație acestor trei
revoluții, viziunea asupra guvernǎrii s-a modificat în mod radical, originile
constituționalismului sunt așadar legate de un spațiu cultural occidental. În sec XX, la aceste
contribuții occidentale se adaugǎ aportul unor documente internaționale elaborate sub egida
Națiunilor Unite.1

Existǎ douǎ idei asociate constituționalismului:

-guvernare limitatǎ;

- ideea de drepturi și libertǎți individuale.

Aceste idei dateazǎ dintr-o vreme istoricǎ în care dezvoltarea statului modern era
departe de a o atinge pe cea de acum. Statul are aceleași atribuții, indicate constituțional, dar
dincolo de aceste atribuții pe care le posedǎ, cetǎțenii sunt liberi sǎ își organizeze viața, statul
nu îi poate controla.

Sursele ideilor politice şi modelelor de instituţii, sau a instrumentelor folosite pentru a

ajunge la un consens sunt rareori singulare sau simplu de identificat. Ideile fundamentale ce
au propagat ideea de constituţionalism şi expresiile acestuia ce au modelat constituţiile
recente nu pot fi determinate cu încredere. Locke, Montesquieu, Kant, Rousseau şi succesorii
lor au alimentat fluxul de idei relevante, însă cercetătorii contemporani conduc rar către
sursele originale2.

„Termenul de constituție desemnează legea fundamentală a unui stat care determină

forma de guvernământ, structura social-economică și politică, modul de organizare și de

1
Daniel P. FRANKLIN, Michael J. BAUN, Political culture and constitutionalism: A comparative approach, Ed.
M.E. Sharpe, New York, 1995, p. 43.
2
Dorsen NORMAN , “Comparative Constitutionalism – Cases and Materials”, West Group, St. Paul, MN,
2003, p. 10.

3
funcționare a organelor de stat, drepturile esențiale și obligațiile cetățenilor, de asemenea prin
constituție se poate înțelege, sub aspect restrâns, broșura în care este cuprinsă această lege.”3

Privește în general douǎ dimensiuni:

-organizarea puterilor în stat;

- cea a garantǎrii drepturilor individuale.

Secolul XX a marcat o schimbare în conținutul semantic al termenului de constituție,

schimbare impusǎ de regimurile totalitare, care sunt în esența lor regimuri revoluționare.

Din aceastǎ nou viziune totalitarǎ au fost absente exact elementele definind
constituționalismul. Se poate spune cǎ odatǎ cu secolul XX s-a asistat la nașterea unui nou tip
de constituție îndreptat explicit sau implicit împotriva principiilor constituționaliste. Aceste
noi evoluții explicǎ și confuzia terminologicǎ, în sec XX se vorbește despre constituție în
multe spații geografice fǎrǎ ca actorii sǎ cunoascǎ foarte multe despre conceptul în cauzǎ,
ceea ce înseamnǎ cǎ apare o opoziție foarte importantǎ între constituții autentice și
pseudoconstituții (cele ale statelor totalitare).

Constituțiile autentice sunt autentice tocmai pentru cǎ respectǎ principiile

constituționaliste. O constituție, general vorbind, este contituție doar dacǎ ea cuprinde
principiile constituționalismului evocate anterior.4

II. Scurtǎ istorie a adoptǎrii Constituției Statelor Unite ale Americii

Nu putem identifica cu exactitate originile constituționalismului american însǎ putem

spune cǎ istoria acestuia este legatǎ de istoria Marii Britanii și cǎ multe din principiile sale
existǎ dinaintea statului american avându-și originea în Magna Carta.

Pentru a înțelege ideile și forțele care au modelat constituționalismul american trebuie sǎ

cunoaștem constituționalismul englez. În ceea ce privește istoria constituționalismului

3
A se vedea http://dexonline.ro/definitie/constitu%C8%9Bie vizitat la 04.05.2015.

4
american, Morton Keller identificǎ douǎ teme mari care au dominat fiecare câte un secol viața
publicǎ americanǎ. Prima temǎ este cea a puterii și modul în care aceasta este împǎrțitǎ între
guvernul național și cele ale statelor și este caracterizatǎ de conflict și neînțelegeri iar cea de-a
doua este cea a drepturilor indivizilor și a grupurilor și reflectǎ transformǎrile socio-
economice ce au avut loc în secolul XIX.5

Andrew C. McLaughlin identificǎ alte douǎ idei magistrale care caracterizeazǎ

constituționalismul american dar pe care le așeazǎ în cele trei decenii de dinainte de 1788 și le
considerǎ responsabile pentru felul în care a fost creatǎ Constituția americanǎ. Acestea sunt
guvernǎmântul limitat, menit sǎ protejeze libertǎțile individuale, și federalismul, Statele Unite
ale Americii fiind prima republicǎ de acest tip din lume.

America este țara cu cea mai veche constituție scrisǎ, sub forma unui singur document,
iar ideea de bazǎ a constituționalismului american este guvernarea în baza unei legi
fundamentale care își poate manifesta controlul asupra statului timp de mai multe generații
deoarece este scrisǎ într-un limbaj general și este adoptatǎ în urma unui proces politic special,
mai complex decât procesul de adoptare a legilor normale, și care îi conferǎ un grad sporit de
legitimitate.

Acest document a fost produsul unei perioade prolifice pentru dezvoltarea ideilor,
principiilor și filozofiilor politice, perioada revoluționarǎ, cunoscutǎ și ca perioada generației
pǎrinților fondatori.6

În momente istorice diferite, au fost ȋntemeiate pe teritoriul Americii, 13 colonii

engleze care dispuneau de organizare politicǎ proprie, dar erau impuse unui regim
discriminatoriu ȋn ceea ce privește relațiile lor cu Anglia.

Conflictul dintre colonii și autoritǎțile britanice s-a agravat și a luat proporții,

provocȃnd incidente sȃngeroase ȋntre soldații britanici și coloniști, ȋn urma unei hotǎrȃri a
Parlamentului Marii Britanii cu privire la stabilirea unor taxe vamale. Victoria coloniștilor de
la Saratoga dintre 1777 a determinat Franța sǎ se alǎture cauzei insurgenților. Rǎzboiul a luat
sfȃrșit prin semnarea pǎcii pa 3 septembrie 1783 la Versailles cȃnd englezii au recunoscut
independența Statelor Unite ale Americii.

5
Morton KELLER, America`s three regimes: a new political history,Ed. Oxford University Press, 2007.
6
Andrew C. MCLAUGHLIN, The foundations of American constitutionalism, The New York University Press,
1932.

5
 Congresul american votase ȋn 1776 o rezoluție, recomandȃnd fostelor colonii sǎ
formeze guverne noi. Sub influența ideilor democratice și a experienței dobȃndite ȋn perioada
care a urmat, aceastea s-au preocupat de a-și adopta propriile constituții.

În luna mai la Philadelphia, a fost convocatǎ o mare adunare la care participau

conducǎtori cu experiențǎ ce se fǎcuserǎ remarcați ȋn activitatea politicǎ și ȋn magistraturǎ.

Dupǎ 16 sǎptǎmȃni de deliberǎri, la 17 septembrie 1787 Constituția definitivǎ a fost

semnatǎ prin acordul unanim al statelor prezente. Fondatorii constituției americane au
transpus ȋn practicǎ principiul separației celor trei puteri formulat precis și clar de Montesque
la 1748 dar fundamentat anterior de o seamǎ de gȃnditori ai Renașterii.7
O importanţă seminificativă o au The Piligrim Fathers, cei 40 de puritani care, izgoniţi
din ţara lor de răfuielile bisericii anglicane episcopale, s-au îmbarcat pe vaporul Mayflower şi
au acostat în America, formând cel mai vechi oraş din Noua Anglie şi întemeind prima
colonie engleză pe pământ american prin The Mayflower Compact (Declaraţia Mayflower),
evidenţiind nivelul ridicat al conştiinţei lor politice. Astfel a început istoria Statelor Unite ale
Americii, una importantă atât din punct de vedere politic, juridic, cât şi consituţional.
Constituția americană reprezintă de mai bine de 250 de ani „documentul de bază al
celei mai importante și mai influente republici pe care a cunoscut-o istoria omenirii, cel puțin
în epoca modernă. Este, practic, cea mai veche Constituție națională și codificată (scrisă) încă
în vigoare.”8

III. Cele douǎ congrese premergǎtoare adoptǎrii constituției

a) Congresul de la Albany din 1754

Dintr-un anumit punct de vedere, începuturile constituției americane se află în congresul

de la Albany cu planul lui Benjamin Franklin de unire a coloniilor. Delegații s-au adunat,
reprezentând Coloniile, New York, Pennsylvania și Maryland, cu scopul de a se alia
împotriva Franței și celorlalți inamici. Aceștia, în urma dezbaterilor, au ajuns la ideea comună
de a se uni, aceasta fiind cea mai bună idee. Ei au adoptat schema lui Franklin, în ceea ce
privește organizarea administrativă: un șef executiv – Președintele general, o parte care să
reprezinte puterea legislativă – Marele Consiliu, alcătuit din 48 de membrii. Marele Consiliu

7
Ibidem.
8
Constituția Statelor Unite ale Americii, tradusă, comentată și adnotată de Cătălin Avramescu, Ed Humanitas,
București, p.7

6
trebuia să mențină o armată și o flotă, trebuia să exercite un control asupra Indiei în ceea ce
privește comerțul și trebuia să emită legi prin care să efectueze politici comune, precum și
încercarea de finanțarea prin impunerea anumitor taxe. După trecerea în revistă a tuturor
detaliilor, acest plan nu a mai fost pus în aplicare, dar a devenit mai târziu un model pentru
propunerile făcute în timpul Revoluției americane.9

 Proclamarea independenței

Un pas crucial în istoria Statelor Unite ale Americii a fost proclamarea independenţei: la 2
iulie 1776, în timpul celui de-al Doilea Congres Continental Richard Henry Lee, om de stat
din Virginia, a propus pentru dezbatere o rezoluţie de independenţă a Statelor Unite de Marea
Britanie. După ce cererile din rezoluţie au fost aprobate, Congresul a dezbătut şi revizuit şi
Declaraţia de Independenţă, ce îl avea ca principal autor pe Thomas Jefferson, urmând ca la 4
iulie să fie aprobată şi aceasta. Astfel s-a deschis drumul către înfăptuirea unei democraţii
solide, însă acesta nu avea să fie lipsit de probleme, căci nici contextul intern, nici cel extern
nu le erau favorabile americanilor în acea vreme.

 Context intern

Statele americane au întemeiat o alianţă formală în 1777 prin aşa-numitele Articole ale
Confederaţiei şi Uniunii Perpetue, ratificate în 1781, care, deşi era mai degrabă un tratat de
alianţă perpetuă între state suverane, a reprezentat prima lor constituţie. La scurt timp, însă,
aceasta a început să îşi arate ineficienţa: din punct de vedere economic, nu exista un drept al
Confederaţiei de a impune taxe, iar valoarea monezii lor devenise, practic, nulă, fiind în
pericol pe scena înternaţională din cauza lipsei fondurilor pentru armată şi marina militară, iar
statele îşi tratau obligaţiile financiare cu indiferenţă, la ultima rechiziţie de fonduri înaintea
adoptării noii Constituţii, din cei 3.800.000 de dolari ceruţi de Congres, strângându-se doar
66310. Puterea Confederaţiei era învestită într-un Congres cu putere executivă foarte limitată,
lipsa unui Judecător Federal, toate acestea duceau lent către o prabuşire a structurii politice
nou înfiinţate. În plus, ordinea legală era şi ea ameninţată, izbucnind revolte care, chiar dacă
erau de mică amploare, confirmau temerile multor cetăţeni bogaţi conform cărora anarhia era
după colţ. Un exemplu de astfel de revoltă a fost Rebeliunea lui Shays, condusă de Daniel
Shays, fost căpitan al Armatei Continetale, ce a cuprins în 1786-1787 o parte a statului
Massachusetts. În situaţia internaţională dificilă în care se afla Confederaţia, izbucnirea unor

9
A se vedea www.ushistory.org/declaration/related/albon.htm vizitat la 23.12.2014.
10
Avramescu Cătălin, Op. cit., pp. 23

7
războaie cu marile puteri europene părea inevitabilă. Sentimentul contemporan a fost rezumat
de Alexander Hamilton în cea de-a 15-a scrisoare a Federaliştilor: “Am ajuns în ultimul stadiu
al umilinţei naţionale... Nu avem nici trupe, nici Tezaur şi nici Guvern... Imbecilitatea
guvernării noastre le interzice [statelor europene] fie şi măcar să discute cu noi” 11. În aceste
condiţii se cerea o reformă constituţională: Convenţia de la Annapolis12, din 1786, a avut chiar
aceast scop, însă din cauza absenţei delegaţilor din majoritatea statelor13 nu s-a putut lua o
decizie, propunându-se, în schimb, convocarea unei Convenţii Constituţionale la Philadelphia,
în data de 14 mai 1787.

b) Congresul de la Philadelphia

Un alt congres, care are importanță pentru stabilirea originilor constituționalismului

american, este Congresul de la Philadelphia din anul 1787, dar până la desfășurarea acestuia
trebuie să luăm în calcul și al 2-lea Congres Continental. La data de 7 iunie 1776, în cadrul
celui de-al Doilea Congres Continental a fost introdusă o rezoluție, declarând dizolvarea
uniunii cu Marea Britanie, iar la data de 4 iulie 1776 a fost declarată independenșa celor 13
colonii. În 1777 au fost create Articolele Confederației care au servit drept prima constituție a
SUA. Însă, guvernul înființat de Articolele Confederației nu era suficient de puternic pentru a
conduce noua națiune, acesta nu reușea sa îndeplinească cerințele cetățenilor. Dintre lipsurile
pe care acesta le avea, cele mai importante erau legate de existența unei ramuri executive și a
unui sistem național de curți de judecată. Acest guvern nu era foarte diferit de o simplă
adunare.14

IV. Documente importante ȋn dezvoltarea teoriei constituționale

americane

Câteva dintre obiectivele pentru care au luptat atât englezii cât şi americanii au fost:
controlul popular asupra guvernării şi, mai târziu, asupra legislaturilor, posibilitatea de a alege
liber Preşedintele, libertatea de exprimare politică şi de a întreprinde activităţi de acest gen.

În ceea ce priveşte primul obiectiv, acela de a supune conducătorul – în cazul acesta,

regele – unei voinţe parlamentare, trei au fost episoadele ce au marcat un progres semnificativ

11
Ibidem.
12
Numele oficial a fost “Meeting of Commissioners to Remedy Defects of the Federal Government”, iar
problemele ce trebuiau rezolvate, în principal, erau acelea ce ţineau de barierele care limitau comerţul întreprins
de statele independente sub Articolele Confederaţiei.
13
Au participat doar delegaţi ai statelor New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware şi Virginia.
14
A se vedea https://history.state.gov/milestones/1776-1789/continental-congres vizitat la 24.05.2015.

8
în acest sens, toate având în ca element central un document notabil: primul a fost adoptarea
Magnei Carta în 1215, al doilea, reprezentat de disputa dintre Parlament şi primii doi Stuarţi,
documentată în Petiţia Drepturilor (Petition of Rights) din 1628 iar al treilea a fost Revoluţia
Glorioasă din 1688 marcată de Bill of Rights.

a) Magna Carta

Magna Carta sau The Great Charter of 1215 trebuie citită în cheia contextului din
secolul al XIII-lea. Ea nu a fost o victorie parlamentară, nu exista un “parlament” în 1215, ci a
reprezentat, mai degrabă, o înfrângere a dominaţiei regelui. Dorinţa care i-a condus pe baroni
la revoltă a fost inaptitudinea şi lipsa unui plan stabil de război a Regelui John cât şi sumele
de bani prea mari pretinse de acesta. Problemele financiare au dus, şi mai târziu, către crize
constituţionale atât în Anglia Stuarţilor cât şi în America, una ducând cu gândul la Hampden
şi “the ship money”15 şi alta la “no taxation without representation”16.
Aşadar, clauza prezentă în Constituţia Americană conform căreia statul trebuie sa
respecte toate drepturile legale ale unei persoane îşi are rădacinile în dreptul impus de Magna
Carta, documentul ce a deschis calea către limitarea puterilor coroanei.

b) Petiția Drepturilor

Un alt document important în dezvoltarea teoriei constituţionale americane a fost

Petiţia Drepturilor, adoptată în 1628 şi care, la fel ca Declaraţia de Independenţă a Americii,
se deschide prin recitarea unei serii de doleanţe născute din abuzurile ofiţerilor regali. Ea
condamna împrumuturile forţate, recita o sumă de incarcerări nelegitime făcute în timpul unor
astfel de încasări abuzive de bani, menţiona Magna Carta şi confirmarea acesteia de către
Edward al III-lea, reclama faptul că autorităţile nu au achitat persoanele încarcerate be baza
habeas corpus, iar pe baza acestor plângeri şi ale altora la fel de importante, a fost stabilit un
set de libertăţi ale cetăţenilor pe care regele nu le putea încălca, influenţând profund drepturile

15
Se referă la o taxă pe care Charles I al Angliei a încercat să o impună fără acordul Parlamentului. Aceasta era
valabilă numai pentru oraşele de coastă şi era impusă sub pretextul de a plati taxele de război în respectivul oraş,
echivalentul sumei datorate putând fi plătit şi în bărci.
16
Stoparea taxării în lipsa reprezentării, slogan originar în anii 1750 şi 1760 prin care coloniile britanice din
America de Nord îşi exprimau nemulţumirea în ceea ce privea lipsa reprezentării în Parlamentul britanic şi
sublinia, în aceste condiţii, neconstituţionalitatea taxelor impuse de britanici.

9
persoanelor stabilite în Constituţia Statelor Unite ale Americii şi Amendamente precum al
treilea, al cincilea, al şaselea şi al şaptelea17.

Guvernarea engleză între execuţia lui Charles I în 1649 şi restaurarea fiului său,
Charles al II-lea în 1660 a fost plină de inovaţii republicane demne de a fi citate, s-ar aştepta
majoritatea, de fondatorii republicii Americane. Cu toate acestea Locke şi Revoluţia Glorioasă
din 1688 au alimentat teoria politică a tinerelor State Unite. Astfel, începutul secolului al
XVII-lea pare să fi fost unul dintre marile momente ale dezvoltării istoriei ideilor
constituţionale, Marea Britanie devenind, până la sfârşitul acestuia, o monarhie
constituţională cu o politică de toleranţă în ceea ce privea religia şi cu o formă de
guvernământ parlamentară, a cărei istorie a influenţat în mod crucial evoluţia dreptului şi
Constituţiei Americane, dar de care Statele Unite s-au îndepărtat treptat, progresând către
inovaţie, până în momentul în care au ajuns naţiunea cea mai dezvoltată din punct de vedere
constituţional.

V. Prevederi ale Constituției Statelor Unite ale Americii

Constituția stă la baza guvernării Statelor Unite de peste două sute de ani, principalul
fiind faptul că cei ce au urmat la guvernare au adaptat-o schimbărilor din societate, în felul
acesta mulțumind poporul american.

„Dincolo de influența sa istorică, prezenta Constituție a Statelor Unite ale Americii

exprimă un set de idei indispensabile înțelegerii funcționării și legitimării unui stat liber și
modern. Principiul supremației legii, ideea regimului reprezentativ, separația puterilor sau
garanțiile drepturilor individuale sunt doar câteva dintre acestea.”18

17
Amendamentul III: Niciun soldat nu trebuie să fie incartiruit în timp de pace în vreo casă fară consimţământul
proprietarului acelei case, iar în timp de razboi în nici un alt mod decât cel prevazut de lege.
Amendamentul V: Nicio persoană nu trebuie să fie făcută responsabilă de o crimă capitală sau de altă crimă
infamă decât be baza declaraţiei sau acuzaţiei unei curţi cu juri, cu excepţia cazurilor din cadrul forţelor terestre
şi navale, sau al miliţiei, survenite în timpul serviciului în caz de război sau stare de urgenţă; nicio persoană să
nu fie pusă în pericol de a-şi pierde viaţa sau integritatea corporală pentru aceeaşi ofensă de două ori; nici sa
fie silită în vreun caz penal să fie martoră împotriva propriei persoane, nici să fie privată de viaţă, libertate sau
bunuri fără judecată legală; iar proprietatea privată sa nu fie luată spre folosinţă publică fără o compensaţie
dreaptă.
Amendamenul VI, ce se referă la procesele criminalilor.
Amendamentul VII se referă la procesele de drept comun.

18
Constituția Statelor Unite ale Americii, tradusă, comentată și adnotată de Cătălin Avramescu, Ed Humanitas,
Bucureșt, p.9

10
 „Istoria Constituţiei, a amendamentelor, a interpretărilor prevederilor sale mai ales
prin prisma deciziilor Curţii Supreme se confundă cu însăşi istoria Statelor Unite, cunoaşterea
ei reprezentând fundamentul înţelegerii vieţii politice americane de astăzi.”19

Constituția Americii începe în felul următor: „Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea
realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării
pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor
Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de
față pentru Statele Unite ale Americii.”20 Acest preambul nu recunoaște nici o putere și nici
nu interzice vreo acțiune, este doar o bază ce precede conținutul Constituției, fiind și cea mai
importantă parte a acesteia pentru că arată clar că mesajul nu vine din partea unui rege sau a
unui președinte, ci din partea poporului american, acest lucru îndeplinind dorința fondatorilor
care doreau asigurarea unui sistem de echilibre între puteri. Este ușor de înțeles că statul își
trage puterea de la popor, de aici reieșind unul dintre principiile fundamentale și anume
principiul suveranității. Un alt principiu pus în valoare de acest document de bază al statului
este cel al guvernării limitate care funcționează pentru protejarea drepturilor individuale.

În ceea ce privește primele zece amendament până în anul 1791, statele au ratificat
zece dintre aceste amendamente, iar din acel moment ele poartă denumirea de ”Lege a
drepturilor omului„. După aceste prime amendamente au urmat și altele, unele fiind de natură
tehnică, iar altele având ca scop dezvoltarea și amplificarea democrației în societatea
americană prin interzicerea sclaviei, prin extinderea dreptului de vot, prin determinarea
guvernului să fie mai deschis către problemele și nevoile poporului. Madison a fost autorul
primelor zece amendamente ale Constituției.

Federalismul este și el unul din principiile fundamentale ale Constituției, acesta

împarte guvernarea între autoritățile naționale și cele statale. Acest principiu a dat naștere
revizuirii judiciare, care reprezintă puterea instanțelor federale de a declara
neconstituționalitatea actelor Congresului și ale Președintelui.

În articolul 1, secțiunea I, se precizeazǎ cǎ toate puterile legislative sunt ȋncredințate

unui congres al SUA care se va compune dintr-un senat și dintr-o comunǎ a reprezentanților.

19
Iulian CǍNǍNǍU, O istorie documentara a SUA, Ed. Agatha, 2003.
20
Constituția Statelor Unite ale Americii, tradusă, comentată și adnotată de Cătălin Avramescu, Ed Humanitas,
Bucureșt.

11
 Constituția SUA are numai 7 articole și 27 amendamente. Primele 10 amendamente
aduse Constituției ȋn 1792 sunt cunoscute sub denumirea “declarația drepturilor omului”. Cel
de-a doilea amendament se referǎ la dreptul poporului american de a deține și purta arme.

Senatul creat formal ca organ de reprezentare al statelor federale, ȋndeplinea funcții de

camerǎ superioarǎ cu rol de pondere ȋn cadrul congresului.
Constituția stabilește pentru senatori anumite restricții cum ar fi vȃrsta de 30 de ani
minimǎ, sǎ fie cetǎțeni americani de cel puțin 9 ani și sǎ locuiascǎ ȋn momentul alegerii ȋn
statul ȋn care și-a depus candidatura.

Deși senatorii sunt aleși ca reprezentanți ai statelor ȋn congres, din punct de vedere
juridic ei nu au nici o rǎspundere fațǎ de organul legislativ al statului sau fațǎ de statul pe care
ȋl reprezintǎ. Președintele senatului este vicepreședintele SUA.

Camera reprezentanților este formatǎ din deputați, 435 inițial, iar mai apoi ȋn urma
primirii ȋn Statele Unite de noi state, numǎrul mandatelor a crescut la 137.

Membrii camerei reprezentanților sunt aleși din doi ȋn doi ani prin vot universal, egal,
secret și direct, potrivit legilor electorale ale fiecǎrui stat, și pentru aceștia existǎ reglementate
anumite restricții, astfel trebuie sǎ aibǎ cel puțin 25 ani, sǎ fie cetǎțean al SUA de cel puțin 7
ani și sǎ locuiascǎ ȋn statul ȋn care și-a depus candidatura.

Constituția stabilește competența congresului, enumerȃnd atribuțiile sale principale.

Camera reprezentanților are atribuții exclusive de inițiativǎ legislativǎ ȋn materie de legi
financiare, dreptul de a alege pe președintele SUA, etc.

La rȃndul sǎu Senatul ȋn mod exclusiv are atribuțiuni privind ratificarea tratatelor
ȋncheiate cu alte state, numirea unor funcționari publici, etc.

Pentru ca un proiect sǎ devinǎ lege, el trebuie notat de fiecare camerǎ ȋn mod separat
dupǎ care se semneazǎ de cǎtre președintele SUA. Puterea executivǎ ȋn SUA se realizeazǎ
prin instituția președintelui. Asociatǎ la aceastǎ instituție, puterea executivǎ este puterea de a
influența celelalte ramuri constituționale , propria administrație, opinia publicǎ și poporul
american.21

Realitatile vietii politice contemporane dovedesc ca presedintele SUA influenteaza

insa diplomatic, economic, politic, militar si umanitar si alte state si popoare ale lumii, dar
21
Ibidem.

12
largile puteri executive incredintate presedintelui, nu inseamna ca el poate actiona cu totul
discretionar, sau ca ar putea incalca prerogrativele celorlalte organisme.

Potrivit Constituției, președintele și vicepreședintele sunt aleși de cǎtre națiune pe un

termen de 4 ani prin intermediul unui sistem electoral complet care funcționeazǎ pe 2 planuri:
al desemnǎrii candidaților de cǎtre partidele politice și acela al alegerii dintre candidații celor
douǎ partide principale, republican și democrat.

Președintele SUA trebuie sǎ fie cetǎțean american, sǎ aibǎ cel puțin 35 ani, și 14 ani de
domiciliere ȋn SUA. Președintele este șeful executivului, fiind și șeful statului și al
Guvernului. Cabinetul este format din secreatari ai unor departamente numite de președintele
SUA cu acordul senatului. Aceștia rǎspund pentru activitatea pe care o desfǎșoarǎ ȋn fața
președintelui. Cabinetul executǎ dispozițiile președintelui, și este consultat ȋn diferite
probleme, fǎrǎ a putea lua hotǎrȃri.22

22
Ibidem.

13
 Bibliografie

 Andrew, C. MCLAUGHLIN, The foundations of American constitutionalism, The

New York University Press, 1932.
 Constituția Statelor Unite ale Americii, tradusă, comentată și adnotată de Cătălin
Avramescu, Ed Humanitas, București
 Daniel ,P. FRANKLIN; Michael, J. BAUN, Political culture and constitutionalism: A
comparative approach, Ed. M.E. Sharpe, New York, 1995
 Dorsen ,NORMAN , “Comparative Constitutionalism – Cases and Materials”, West
Group, St. Paul, MN, 2003
 http://dexonline.ro/definitie/constitu%C8%9Bie

 https://history.state.gov/milestones/1776-1789/continental-congres
 Iulian, CǍNǍNǍU, O istorie documentara a SUA, Ed. Agatha, 2003
 Morton, KELLER, America`s three regimes: a new political history, Ed. Oxford
University Press, 2007.
 www.ushistory.org/declaration/related/albon.htm

14
15