Sociologie românească

Sociologia românească este un termen ce se referă la ideologiile și

implicațiile sociologice ce le-au avut anumiți autori români în legătură cu
sociologia. Deși au existat anumite personalități de seamă precum Dimitrie Gusti și
Spiru Haret,dar nu numai, ce s-au implicat în mod fie direct sau indirect, au existat
și alții care au activat în acest domeniu al sociologiei și după numirea sa oficială
astfel de către așa numitul tată al acestei științe la nivel internațional Auguste
Comte.

În România, la fel ca și în alte state în care sociologia a activat, putând numi

aici în general state vestice precum Franța, Germania ce au adus contribuții majore
sociologiei datorită unor autori ce s-au implicat în cercetarea științelor umaniste,
fapt ce a adus în mod inevitabil la crearea unei științe noi și anume sociologia, au
apărut două mari etape în care putem clasa și sociologia românească dar nu numai.
Aceste două mari etape istorice ale sociologiei sunt sociologia pre-comteiană adică
descrierea activității din domeniul sociologic al diverșilor autori înnainte de
numirea sa oficial astfel de către Auguste Comte în lucrarea sa „Curs de filozofie
pozitivă” și după numirea sa oficială numită etapa post-comteiană. În etapa pre-
comteiană putem distinge în sociologia românească autori precum Dimitrie
Cantemir, Nicolae Milescu sau frații Golescu, pe partea cealaltă a baricadei, deci în
etapa post-comteiană avem diverși autori precum Spiru Haret, Dimitrie Gusti,
Nicolae Bălcescu.

Unii dintre cei menționați au creat și diverse reforme ale statului român ce
au adus în mod inevitabil la modernizarea și industrializarea româniei ca stat, alții
au fost neimplicați politic însă au creat teorii ce au reușit să facă din sociologia
românească o sociologie independentă de cea imaginată de către alte popoare
susținând ideologia cum că România trebuie să aibă o gândire sociologică
independentă față de cea a altor popoare din punct de vedere întru-cât ceea ce este
posibil adaptabil într-o anumită societate ca ideologie, nu este neapărat nevoie și
eficient ca aceste ideologii sociologice să fie implicate și în România.
 Pentru a înțelege ce este sociologia românească și cum a avut ea implicații
asupra statului român și a sociologiei în România dar nu numai, trebuie să
înțelegem din punct de vedere etimologic ce înseamnă sociologie. Cuvântul
sociologie este o îmbinare de fapt a două cuvinte din limba greacă „socius” care
înseamnă grup, mulțime de oameni și „logos” care înseamnă cuvânt, știință. Deci
ca urmare a acestei îmbinări de cuvinte s-a format cuvântul sociologie, deci știința
ce studiază grupurile. Adăugând acestui cuvânt, cuvântul „românesc” creăm o
particularizare naționalizată a acestui domeniu adică limităm cercetările științifice
ideologiile și principiile ce au apărut la nivelul acestei științei doar la partea
românească a acesteia.

Sociologia pre-comteiană sau acivitatea sociologică în cadru României

înnainte de denumirea a acestei ștințe sub numele de sociologie de către Comte, a
avut câțiva autori notabili precum Dimitrie Cantemir și Nicolae Milescu, ambii
aducând vaste contribuții în acest domeniu. Ținând cont de faptul că acesta trăia în
perioada otomană, activitatea sociologică a lui Cantemir constă în aducerea de noi
teorii legate de civilizație în general, precum cea în care precizează că o dată cu
declinul Imperiului Otoman, Rusia și alte state nord europene sunt în deplină
ascendență.

Bibioliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologie_rom%C3%A2neasc%C4%83