UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISTIC

Turismul montan in Muntii Apuseni.

STATIUNEA STANA DE VALE

Nume: Dumitrascu Alexandru-Octav

Managementul turistic montan

An universitar : 2017 – 2018

 INTRODUCERE

Ca ramură a sectorului terţiar şi în acelaşi timp ca ramură de interferenţă,

turismul reprezintă în perioada contemporană o variantă strategică pentru numeroase

economii naţionale, fiind cunoscute efectele sale benefice în plan economic, social,

cultural şi, într-o anumită măsură, asupra mediului natural.

În plan social, turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihnă,

recreere, cunoaştere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogaţire a orizontului cultural,

comunicare, aventură şi altele - ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate

a populaţiei la circulaţia turistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un

important indicator al calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia.

În larga paletă a formelor de turism, turismul montan deţine un loc aparte;

muntele a reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă,

aventură sau alte nevoi socio - culturale. În acelaşi timp, zona montană a atras atenţia

investitorilor şi organizatorilor de turism, datorită oportunităţilor oferite pentru

dezvoltarea unei activităţi turistice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre

existenţa, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile

şi disponibilităţile băneşti) şi de mare atractivitate.

În ţara noastră, turismul montan se înscrie astăzi în tendinţele manifestate de

turismul românesc în general: transformări structurale generate de trecerea la

economia de piaţă, scădera circulaţiei turistice, a calităţii echipamentelor şi serviciilor,

din lipsa surselor investiţionale, dificultăţi generate de de întârzierea privatizării, de

fiscalitatea împovărătoare, care nu favorizează dezvoltarea turismului, de lipsa

2
coerenţei cadrului legislativ, de imaginea negativă a României propagată peste hotare

etc.. Aceste tendinţe demonstrează sensibilitatea turismului la stimulii economico -

sociali, la convulsiile conjucturale, iar turismul montan nu face excepţie.

3
 CAPITOLUL I.

MUNŢII APUSENI. CARACTERIZARE GENERALĂ

Asezarea si limitele

Munţii Apuseni sunt localizaţi în partea central vestică a României, fiind

învecinaţi la est cu podişul Transilvaniei, la sud cu Mureşul, la nord cu podişul

Someşan şi Dealurile de vest, iar la vest Câmpia şi Dealurile de vest.

Figura 1.Aşezarea Munţilor Apuseni

O
Sunt mărginiţi la nord şi sud de paralela 46 si 47 O şi prin centrul lor trece

meridianul de 23O.

4
 Caracterizare geografică

Munţii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpaţilor Occidentali, fiind

dezvoltaţi sub forma unei palme. Au fost erodaţi de-a lungul timpului, fiind totodată

cea mai fragmentata grupa din Carpaţii romaneşti datorita culoarelor si depresiunilor-

golfuri care-i străbat, ceea ce a determinat un potenţial turistic deosebit datorită:

- păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port popular, formaţie de dansuri şi

cântece populare din zonă);

- organizarii anuale de festivaluri şi tabere de dansuri populare;

- potenţialului turistic peisagistic

- existenţei unui nucleu puternic şi inovativ de practicare a agro-turismului

- existenţei unui centru de informare şi promovare a turismului rural

- aşezării geografice propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice

Relieful

Apusenii reprezintă cel mai înalt şi mai complex sector de munţi din Carpaţii

Occidentali, ceea ce constituie un major punct de atragere a turismului, prin expunerea

unor peisaje de o frumuseţe rară.

Clima

Clima este un alt element de atracţie turistică ce reprezintă particularităţile

climatului deoarece favorizează desfăşurarea de activităţi turistice pe parcursul

întregului an. Zona munţilor Apuseni are un climat continental moderat cu

particularităţi determinate de poziţia sa, fiind sub directa influenţă a maselor de aer

umed şi răcoros dinspre vest peste care se suprapun influenţe sudice şi sud-vestice care

5
aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicală. Apar şi influenţe

climatice nordice şi nord-estice purtătoare a unor mase de aer rece, de origine polară şi

arctică.

Precipitaţiile sunt abundente în zona munţilor Apuseni, variind de la 1400mm,

în vest, pe culmile înalte ale Bihorului şi muntele Mare până la circa 1100 mm,la

Arieşeni -800 mm şi Avram Iancu-650 mm şi mai puţin de 800 mm spre vest.

Apele

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries,

Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din

urma conflueaza la Gilau.

Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-

un tinut calcaros), si lacuri artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).

In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele

subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape

sunt discontinue si formeaza grote si pesteri cum ar fi Peştera Urşilor (unul dintre

principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, )

Flora şi fauna

Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase şi conifere (la peste 1.300 m).

Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:

- etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan, )

- etajul padurilor de amestec;

- etajul coniferelor

6
 Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa

cinegetică. Fauna de mare interes vânătoresc se concentrează în unităţile montane :urs,

mistreţ, cocoş de munte, cerb, etc.,dar şi în pădurile de deal şi câmpie.

În pădurile de foioase păsările au reprezentanţi tipici: ierunca, piţigoiul, mierla,

buha. În făgete trăiesc: şoarecele gulerat, viezurele, ursul brun, lupul, jderul, cerbul,

mistreţul, iepurele şi veveriţa.

Căprioara este mai des întâlnită în pădurile de stejar decât în făgete, iar păsările

sunt numeroase aici: sturzul de vâsc, potârnichea, ciocârlia de pădure, graurul,

ghionoaia sură.

O altă atracţie deosebită în bazinul Arieşului o constituie fauna piscicolă care

cuprinde mai multe specii de peşti, cum ar fi: păstrăvul, lipanul, scobarul şi cleanul.

Căi de acces

Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o

retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate. Perimetrul

zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin,

Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si

Tinca.

In cadrul muntilor se desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie

urmatoarele localitati: Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la

Belis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea

ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.

7
 Se poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau E

81, pana in Turda, iar de aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu posibilitatea de a se

ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea ferata, urmand acelasi traseu,

numai pana in Abrud.

Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN

74 prin localitatile Zlatna, Abrud si Campeni.

Din sudul zonei se poate patrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de

unde avem de ales intre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin

Baia de Cris, spre Varfurile.

Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre

drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si

pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si

Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si

Nucet.

Nivelul de dezvoltare socio-economică

Arealul Muntilor Apuseni este o zona declarata in mare măsură ca fiind

defavorizata atat din punct de vedere economic cat si social, lucru datorat in special

trecerii de la o economie centralizata la cea de piata. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai

al locuitorilor sa scada alarmant in anii ce au trecut. Ocupatiile de baza ale acestora

sunt ca si pana acum, mineritul si prelucrarea lemnului, iar intr-o mai mica masura,

olaritul. Aici se cunosc anumite areale geografice precum este cel de la Zlatna, sau cele

din zonele miniere; areale, care au concentrat o mare putere de munca in perioada

8
comunista, dar care acum sunt nevoite sa faca reduceri de personal masive, pentru a

putea face fata necesitatilor si problemelor intampinate.

Dar acestea sunt si cele care au posibilitatea de a atrage investitii, un exemplu

elocvent fiind controversatul proiect de la Rosia Montana. Cu o perspectiva

promitatoare, se spera a se aduce o rezolvare problemelor socio-economice din zona

pe termen scurt si mediu, prin inceperea exploatarii zacamintelor de aur ce se afla aici.

Astfel, o buna parte a locuitorilor rezidenti isi vor putea gasi un loc de munca stabil,

exploatarile minere asigurand si dezvoltarea infrastructurii locale.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud, Campeni, Zlatna, Brad,

Vascau, Nucet si Huedin, toate, orase cu peste 15-20000 de locuitori, in care este

concentrata cea mai mare parte a populatiei.

9
 CAPITOLUL I

BAZA TURISTICĂ - INFRASTRUCTURA

1. Drumuri de acces

Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o

retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate.

Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin

Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebeş, Simeria, Deva, Lipova,

Paulis, Arad, Ineu si Tinca.

In cadrul munţilor se desfăşoară o perdea de rute având ca puncte de intersecţie

următoarele localităţi: Lunca, Vârfurile, Brad si cel mai important, Câmpeni.

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la

Belis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea

ferata pana la Cetăţile, iar de aici se poate urma acelaşi traseu rutier.

Din sudul zonei se poate pătrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de

unde avem de ales intre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin

Baia de Cris, spre Varfurile.

Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre

drumul 79 A de la Ineu la Bârsa spre Halmagiu si Brad, (aceeaşi ruta fiind posibila si

pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si

Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localităţile Beiuş si

Nucet.

10
 2. Unităţile de cazare

Baza de cazare a Munţilor Apuseni, deşi oarecum proporţional distribuita in

zona nu se ridica nici ca număr de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la

nivelul potenţialului turistic. Din punct de vedere administrativ, unităţile de cazare sunt

răspândite in sase judeţe: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Sălaj.

Printre cele mai pitoreşti unitatea de cazare ale Munţilor Apuseni se număra

cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos:

- Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu

4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri.

- Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4

paturi si 20 de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi

pentru incepatori.

- Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in

camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri.

- Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi

cumuleaza un numar de 71 locuri.

- Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15

paturi. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si

pentru avansati.

- Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de

locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri.

- Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere

cu 3-15 paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi.

11
 - Pensiunea Perla Arieşului, in localitate Albac, cu capacitate de 70 de locuri in

28 de camere.

Conform unor statistici, în anul 2010, situatia locurilor de cazare si a gradului

de ocupare a acestora era următoarea: numărul total al locurilor de cazare din zona

Munţilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere şcolare. In ceea ce priveste

numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de 8537, dintre

care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand

ca turistii straini sa fie in numar de doar 51.

Deşi este o zona montana, predomina numărul locurilor de cazare in hoteluri

(53, 64%), explicaţia fiind legata de prezenta aici a unor staţiuni balneoclimaterice

renumite, precum Geoagiu Bai, Moneasa, Stana de Vale;

In cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numărului de locuri de

categoria o stea (76, 5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a

condiţiilor pentru desfăşurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux;

In cazul vilelor, deşi ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri,

structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz,

predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%);

Motelurile, deşi reprezintă doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii

aproximativ egale de locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%).

In privinţa cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul

locurilor de cazare il reprezintă cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea

intra usor in randul hotelurilor);

De remarcat lipsa unor unităţi cu specific vânătoresc, pescăresc, tradiţional

păstoresc precum si a unor unităţi de elita (de lux), capabile sa preia o clientela

12
formata din turişti străini cu anumite pretenţii, sau grupuri organizate pentru excursii

tematice.

.3. Baza tehnico-materială de agrement

In concepţia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activităţii

turistice in general si in mod special in oferte turistice a căror specialitate este însăşi

forma de agrement (turism montan, turism de litoral, etc.). Gradul de atracţie al unui

produs turistic, cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in strânsa

corelaţie cu nivelul dotărilor si mijloacelor pentru agrement.

Faţă de necesităţile de agrementare, localităţile din Munţii Apuseni dispun in

prezent de dotări edilitar gospodăreşti specifice localităţilor urbane, mai puţin de dotări

necesare agrementului.

Element esenţial in turismul montan, agrementul se compune in zona Muntilor

Apuseni doar din domeniul schiabil, mijloace de transport pe cablu si trasee montane.

Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni, Stana

de vale si Baisoara.

La scara nationala, ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3,

8%, cu un numar de 5 partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a

domeniului schiabil (pers./ora), la Baisoara aceasta era in 1995, de 900, la Fantanele

270, la Arieseni 360, iar la Stana de Vale 270;

Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). Domeniul schiabil este viabil, util

si eficient din punct de vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace

de transport pe cablu adecvate, ca structura si capacitate, iar cu structurile de primire

se afla in raporturi bune. Pentru urmarirea unui asemenea fenomen, in amenajarea

turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, care reprezinta expresia

13
numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice; domeniul schiabil si

structurile de primire; teleferice si structurile de primire.

Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen

telecebina, telegondola, sau telescaun), precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa

totala a dotarilor in majoritatea masivelor.

In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil

sunt de retinut urmatoarele:

- Dotarile si amenajarile aferente domeniului schiabil sunt

necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire;

- Lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil;

- Unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente.

- Traseele turistice montane. In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate

si marcate 69 trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii

sau forme de turism.

- Drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu

pregatire medie. In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si

defilee, unde nu sunt amenajate poteci si punti de trecere accesul este

mai dificil. Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei, mai

ales in pesteri, acestea devenind impracticabile in timpul ploilor

abundente;

- Drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine

amenajate turistic, traseele greu accesibile fiind recomandate numai

drumetilor foarte bine pregatiti;

14
 Aplinism: peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile Turzii, Cheile Aiudului,

permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile;

Speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt

numeroase si multe dintre ele foarte interesante. Cele deschise pentru turisti sunt:

Pestera Ursilor, Scarisoara, Meziad, Vadu Crisului. Toate acestea pot fi vizitate numai

cu ghid. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei.

4. Baze de tratament

In staţiuni, alături de procedurile de baza, se asigura bai termale in cazi sau

bazine, impachetari sau aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure

interne cu ape minerale. De asemenea, au fost create conditii pentru efectuarea mai

multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie, termoterapie, saunoterapie,

hidrofizioterapie, kinetoterapie, inhalatii, aerosoli, etc.

Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni, una dintre cele

mai bogate si diversificate din tara, este constituita din:

- Ape carbogazoase;

- Ape sulfatate si sulfuroase;

- Izvoare cu ape bicarbonanate, calcice, magnezice, sodice, hipotone;

- Ape concentrate, de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric;

- Ape geotermale;

- Namoluri de tip vegeto-mineral;

- Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara

intensa, ionizare crescuta.

Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de

tratament sunt Geoagiu Bai, Stana de Vale, Vata si Moneasa.

15
 CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ: STAŢIUNEA STÂNA DE VALE.

1. Prezentarea staţiunii Stâna de Vale

Statiunea balneoclimaterica Stana de Vale se afla în Muntii Padurea Craiului din

Carpatii Occidentali, pe versantul vestic al Muntilor Bihor, la o altitudine de 1100 de

metri, intr-o depresiune inconjurata de munti. Locatia se intinde pe o suprafata de

2.700 de hectare de teren, este renumita in tara si strainatate pentru tratament, odihna

si recreere, constituie un important “nod” de plecare pentru numeroase trasee turistice

in Apuseni.

Zona beneficiaza de un climat sub-montan cu o temperatura medie anuala de 5

grade Celsius, aer bogat in ozon, nebulozitate redusa si zapada din abundenta. La

Stana de Vale, principalii factori de cura sunt apele oligominerale si feruginoase,

bioclimatul tonic, caracterizat printr-o presiune atmosferica scazuta, radiatia solara

intensa si ionizarea crescuta a aerului, ceea ce o recomanda pentru tratarea si

ameliorarea afectiunilor endocrine, a cailor respiratorii si a nevrozei astenice.

Statiunea Stana de Vale, situata in judetul Bihor, inclusa in comuna Budureasa,

din Muntii Vladeasa a fost infiintata in anul 1880 de episcopia greco-catolica pe un

domeniu ce se intinde pe o suprafata de 2700 de hectare, cedat in secolul al XVIII-lea

de Biserica Romana Unita cu Roma, de imparateasa Maria Tereza. Aerul bogat in

ozon, existenta a numeroase izvoare cu ape minerale, oportunitatile de tratament si de

drumetii sunt atuu-rile principale ale zonei, atat vara cat si iarna. Aflata intr-o

16
depresiune inconjurata de munti, cu o temperatura medie anuala de 5 grade,

nebulozitate redusa si zapada abundenta, iarna, statiunea asigura conditii optime de

practicare a sporturilor specifice-dispune de cateva partii de schi si de sanius, un

teleschi (650 de metri lungime).

Stana de Vale, cu un aer puternic ionizat este un mediu ideal pentru petrecerea

unei vacante in mijlocul naturii, avand o serie de atractii turistice, peisaje si trasee

montane deosebite. Ofera turistilor posibilitatea de a efectua excursii la Izvorul

Minunilor, Cascada Iadolina, drumetii montane pe 16 trasee marcate, unde se poate

admira cea mai mare cascada din Romania « Saritoarea Bohodei », cu o inaltime de 96

de metri, deplasari la Pestera Ursilor, Pesterile Ferice, Onceasa, Alunului, si Meziad,

excursii la popasul Pescaresc Cefa, Pastravaria Stana de Vale, gratare in aer liber,

focuri de tabara, mese festive si simpozioane.

In perioada de iarna, partia de schi este dotata cu instalatie de urcare pe cablu si

se poate practica pe langa schi, sanius, coborari neconventionale. Din primavara si

pana toamna tarziu, bioclimatul tonic, stimulant pentru organismul uman, determina ca

turistii ajunsi pe aceste meleaguri sa li se ofere oportunitatea unor excursii inedite, pe

trasee marcate, spre cascadele Iadolina, Iedutului, Moara Dracului, spre pesterile din

imprejurimi-Cetatea Radesei si Focul Viu, spre complexul carstic Cetatile Ponorului

sau spre cabana Padis.

La Stana de Vale se poate ajunge pe calea rutiera urmand traseul Oradea-Beius,

pe DN 76 (86 de kilometri) sau pe calea ferata- pana in statia CFR Beius, iar de aici cu

un autobuz care circula pe un traseu de 24 de kilometri.

17
 Principalii factori de cura pentru care statiunea atrage anual mii de turisti sunt

apele oligominerale, feruginoase, bioclimatul tonic, caracterizat prin presiune

atmosferica scazuta, radiatia solara intensa si ionizarea crescuta a aerului.

Indicatiile terapeutice pentru care opteaza cei ce ajung aici sunt afectiunile

endocrine, nevroza astenica si afectiunile cailor respiratorii. Printre cele mai solicitate

tratamente locale se numara fitoterapia (baile de plante), electroterapia, masajul, sauna

si gimnastica medicala. Efecte certe dovedite in timp au fost observate in cazul

hipertiroidiei benigne si al bolii lui Basedow in stadiile I si II. De asemenea, nevroza

astenica, afectiunile cailor respiratorii, starile de debilitate, surmenajul, rahitismul si

tulburarile de crestere la copii sunt alte afectiuni ameliorate aici.

Exita si contraindicatii, in cazul unor boli acute, al hemoragiilor abundente

repetate, al bolilor grave ale sangelui (leucemii, anemia pernicioasa etc.), parazitoze,

boli venerice in stadiu contagios, boli infectocontagioase, tumori maligne, stari

casectice, psihopatii, epilepsie. De asemenea statiunea nu este recomandata femeilor

insarcinate dupa luna a III-a, in sarcinile patologice in orice luna si nici mamelor in

perioada de alaptare.

Stâna de Vale este o destinatie preferata si de cei care practica sporturile de

iarna aici existand partii de schi dotate cu instalatii de transport pe cablu. De asemenea

este un punct de plecare pe unele trasee de drumetie montana ce duc spre Vladeasa,

Piatra Talharului sau Padis.

Padis – cel mai important nod turistic din Muntii Apuseni Turistii ajunsi la

Stana de Vale au posibilitatea de a face numeroase drumetii in zona pe diferite trasee

montane cu grade diferite de dificultate. Cele mai vizitate sunt Grota Ursilor, cabana

Padis, Moara Dracului, Saritoarea Iedului, cabana Meziad, Pestera Alunului. Daca

18
sunteti posesori de autoturism, va recomandam un traseu in care frumusetea si

salbaticia locurilor sunt impresionante: Stana de Vale-Remeti (se traverseaza pe Valea

Iadului, pe langa lacul Lesu si cascada Valul Miresei). Alte excursii in munti se pot

face pe trasee marcate, spre cascada Iadolina, spre pesterile din imprejurimi sau spre

grotele, platoul si cabana Padis. Excursii montane se fac si pe vaile Iad si Dragan,

cascadele Iadolina si Moara Dracului. Padis este considerat de majoritatea tur-

operatorilor de turism cel mai important nod al muntilor Apuseni, datorita reliefului

carstic care a favorizat aparitia nenumaratelor pesteri, doline, uvale, avene, izbucuri si

ponoare.

Poiana Padis este situata la altitudinea de 1200 – 1280 de metri, reprezentand

un platou larg, cu numeroase doline. Peisaje salbatice, trasee turistice variate Un traseu

deosebit, pe care il pot urma turistii care au o buna conditie fizica porneste de la Stana

de Vale spre Saua Cumpanatelul (1640 de metri) - Poiana Varasoaia - cabana Padis

(1280 de metri). Este marcat cu banda rosie, distanta parcursa fiind de 20 de kilometri.

Practic, din Stana de Vale, turistii urmeza drumul forestier de la statia meteo, de langa

hotelul Iadolina. Se urca continuu pana la iesirea spre golul alpin, dupa care se ajunge

in apropierea varfului Poieni, la un izvor, de unde se poate vedea o panorama superba

spre valea Aleu si spre varful Bohodei. De la izvor, se coboara pana in saua Bohodei

(1469 de metri) de unde se desprinde traseul marcat cu triunghi albastru spre

Saritoarea Bohodei si un marcaj cu cruce galbena, spre creasta Custurii. Drumul

continua prin stanga culmii, ocolind varful Bohodei si iese intr-o sa larga situata intre

Bohodei si varful Fantana Rece. La dreapta, o poteca marcata cu banda albastra

coboara abrupt spre Boga. Apoi, drumul larg ocoleste varful Fantana Rece, trece pe

langa un izvor si se continua lin pana in saua Cumpanatelu (1640 de metri), lasand in

19
urma spre stanga bazinul Draganului. Din sa avem o larga perspectiva spre platoul

Padis: putin spre stanga vederea cuprinde largul bazin al vaii Somesului Cald, iar in

fata, spre sud se desfasoara platoul carstic Padis, strajuit la orizont de Varful Tapu si

creasta muntelui Biharea, iar spre dreapta de salbaticele vai cu pante abrupte care

coboara la Boga. Din sa, se poate continua drumul, la stanga, spre cabana Vladeasa pe

banda albastra, spre pestera Onceasa (cruce rosie) sau spre pestera Alun (cruce

albastra). Traseul continua sa coboare, trece pe langa poteca care se desprinde in

stanga spre Somesul Cald (punct rosu) apoi intalneste poteca cu banda galbena (care

vine din Stana de Vale pe la Piatra Talharului si poiana Onceasa). In final, drumul iese

intr-o poiana larga – Varasoaia (in dreapta, la baza unor pereti de calcar, firele de apa

se pierd intr-un ponor).

Drumul traverseaza poiana, intalnind in stanga unul dintre capetele circuitului

Somesului Cald, urca intr-o sa si iese intr-o poiana intinsa ciuruita de doline, una dintre

ele avand un ochi de apa - Taul Varasoaia. Poteca care o ia spre sud urca intr-o sa unde

se afla pestera Padis. De aici, coborand spre stanga se ajunge la cantonul Padis de unde

punctul rosu ne duce la pestera Sura Boghii. Pentru a ajunge insa la Padis, de la lac o

luam spre stanga, pe drumul forestier, trecem pe langa cabana Varaioaia si continuam

pana iesim la drumul neasfaltat care vine de la Boga. Un alt traseu turistic porneste de

la Stana de Vale spre Cornu Muntelui – Boga si are o distanta de 16 kilometri si durata

de 5-6 ore. Urcusurile insumate sunt de 795 de metri, iar marcajul - banda albastra.

Traseul este comun cu banda rosie pana la saua dintre Bohodei si varful Fantana Rece.

Localitatea turistica Boga este situata la altitudinea de 550 de metri, fiind

strajuita de stanci proeminente care se inalta pana la 1652 de metri formand o

20
adevarata cetate. La intrarea in Boga se gaseste cabana Boga (12 locuri de cazare si

restaurant), iar in aval de aceasta cabana Piatra Bulzului - cu 30 de locuri de cazare.

In imprejurimi se pot vizita Cheile Vaii Boga (cascada Boga, Oselul, izbucul

Boga), valea Rea, cu sectoare de chei si mici cascade, cheile vaii Bulbuci si valea

Plaiului.De la Stana de Vale turistii pot face si circuitul cascadei Bohodei pe o distanta

de 15 kilometri si o durata de 8-9 ore. Este marcat cu triunghi albastru. Traseul este

mai usor de parcurs in sens invers, dinspre Valea Aleului, deoarece are portiuni de

catarare pe stanca (zone cu lanturi). Traseul este comun cu banda rosie pana la saua

Bohodei. De la cantonul Aleu se ajunge tot pe triunghi albastru la Pietroasa.Tot de la

Stana de Vale se poate ajunge la pestera Onceasa, dupa un traseu de 20 de kilometri-5

ore si jumatate de mers, iar circuitul izvoarelor Somesului Cald (21 de kilometri,

durata de 13-14 ore) reprezinta o alta varianta care include cea mai complexa zona

carstica din Muntii Bihor- pesteri, canioane, izbucuri, grupate intr-o regiune deosebit

de salbatica.

Alte trasee turistice care pornesc de la Stana de vale au drept tinta cascada

Moara Dracului, varful Buteasa, cascada Saritoarea Iedutului, cabana Meziad sau

motelul Lesu Baraj. De la Stana de Vale se poate ajunge si la Pestera Ferice sau se

poate face circuitul Custurii. Cazare in casute, la camping sau hotel La Stana de Vale,

cazarea se poate face in casute, la camping, vile sau la hotel.

Hotelul Iadolina, de trei stele, este situat la aproximativ 200 de metri de partia

de schi, dispune de trei corpuri de cladire, bar de zi, seif, bar de noapte, discoteca, sala

de conferinte, restaurant, parcare, spatii de cazare de doua si, respective, trei stele.

Hotelul dispune de o capacitate de 107 locuri de doua stele si alte 35 de locuri de trei

stele. Se asigura tratament si masaj. Are camere duble, cu baie cu dus, televizor color;

21
camere triple (baie cu dus, tv color); apartamente de doua stele ( dormitor, living cu

canapea, tv color, baie cu cada), camere duble- baie cu dus, tv color, frigider. Alte

posibilitati de cazare sunt in camere single de trei stele si apartamente tot de trei stele.

In restaurantul Iadolina, de categoria I, masa se asigura in sistemul bonurilor valorice.

Pretul unei camere single pe noapte este de 1,1 milioane de lei, iar a uneia duble este

de 1,6 milioane de lei, cu mic dejun inclus.

O alta posibilitate de cazare pentru turisti o reprezinta hotelul si vilele Izvorul

Minunilor, de patru stele, situate la aproximativ 300 de metri de partia de schi. Sunt

dotate cu doua dormitoare, living, au incalzire centrala, aer conditionat, bucatarie. In

camere sunt televizoare color si baie. Masa se serveste tot in sistemul bonurilor

valorice.

Statiunea Stâna de Vale, deosebit de pitoreasca dispune de un climat de

depresiune intramontana tonic-stimulant cu ierni reci si veri racoroase. Canitatile de

precipitatii sunt dintre cele mai mari din Romania, Stâna de Vale avand si renumele de

a fi polul precipitatiilor din Romania cu valori ce depasesc 1200-1400 mm anual.

Acest lucru are drept rezultat prezenta stratului de zapada din luna noiembrie uneori

chiar pana in martie-aprilie.

22
 Hotel Iadolina – Stana de Vale -

Statiunea poate fi un loc ideal pentru tratarea nevrozelor astenice si a

afectiunilor endocrine fie ca este vorba de boala Basedow (in stadiu incipient, dupa

tratament cu medicamente) sau de hipertiroidie benigna. De asemenea pot fi tratate si

afectiunile respiratorii sau starile de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, tulburarile

de crestere la copii.

In tratarea acestor afectiuni se utilizeaza atat apa minerale existenta in statiune

(feruginos, hipoton) cunoscuta sub numele de Izvorul Minunilor cat si instalatiile si

procedurile de tratament din statiune ce includ bai in cada, sauna, masaj,

magnetodiaflux, ionogalvanizari.

Frumusetea linistitoare a peisajului, aerul pur fara praf si particule alergice

bogat in ozon, presiunea atmosferica relative coborata, multele posibilitati de trasee

montane, sunt elemente care contribuie la reusita vacantelor petrecute aici sa fie

relaxante si ajuta la refacerea sanatatii si a capacitatii de munca.

23
 O caracteristica a acestei statiuni o reprezinta precipitatiile abundente si

caderile masive de zapada. Statiunea dispune si de izvoare cu ape minerale feruginoase

si hipotonice.

2. Posibilităţi de dezvoltare a staţiuni Stâna de Vale

Staţiunea Stâna de Vale se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii

montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul

recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin

24
interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor de turism ramane insuficienta

dezvoltare si calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme

turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele -

Sancraiu).

Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori

culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea

potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice

este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat, observandu-se

totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita

atat din tara cat si de peste hotare, intr-un procent tot mai mare.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse, iar

relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic, accesul

facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe.

În vederea dezvoltării staţiunii consider cp trebuie avute în vedere următoarele

aspecte:

 amenajarea corespunzătoare a partiei de schi, pornind de la o eventuală mărire a

lungimii sale şi dotarea cu tunuri de zăpadă artificială.

 dotarea staţiunii cu un patinoar, pentru diversificarea activităţilor de agrement

ale turiştilor.

 îmbunătăţirea calităţii traseelor turistice, prin amplasarea de marcaje,

înştiintarea turiştilor despre dificultatea lor şi a eventualelor pericole, în acest

mod potenţialii turişti vor putea fi preveniţi şi nu se vor aventura spre locuri

asupra cărora nu sunt informaţi;

25
 crearea unui centru de informare turistică local, în vederea informării şi uşurării

desfăşurării de către turişti a activităţilor practicate în zonă, această măsura va

ghida turiştii spre punctele turistice cele mai vizitate din zonă şi vor conştientiza

însemnătatea lor asupra ecosistemului staţiunii;

 încurajarea turiştilor de către autorităţile locale de a vizita şi împrejurimile, prin

distribuirea de pliante informative, vizitarea unor localităţi în care se practica

agroturism, etc.

 o promovare mai agresivă a turismului din zonă, pentru atragerea unui număr

mai mare de turişti; chiar şi în prezent, staţiunea nu este ocupată la maxim în

sezonul hivernal.

 promovarea agroturismului în gospodăriile existente în interiorul staţiunii, prin

dotarea tehnico-edilitară a acestora, fapt care va duce la creşterea veniturilor

acelor locuitori.

 dotarea cu spaţii de divertisment destinate tinerilor, cum ar fi: cluburi, săli de

jocuri moderne,un eventual teren de sport.

 dezvoltarea infrastructurii turistice;

 conservarea mediului natural al staţiunii.

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Munţii Apuseni Bihor Vladeasa –M.Bleahu,S.Bordea,Editura Uniunii de

Cultura Fizica si Sport

2. Munţii Codru-Moma -Bleahu Marcian, Ghid turistic, Editura Sport-

Turism,1978,Bucureşti

3. Munţii Apuseni -Ilie Mircea, Editura pentru turism, 1974,Bucureşti

4. Munţii Apuseni -Muzeu istoric şi etnografic al poporului român, Editura

Turism,1980,Bucureşti

5. Ţara moţilor -S.Bordea, Ghid turistic,Editura pentru turism, 1982,Bucureşti

6. www.wikipedia.org/wiki/Munţii_Apuseni.ro

7. www.carpati.org

27