Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

MANAGEMENTUL TURISMULUI BALNEAR ŞI DE


LITORAL

Program de valorificare si dezvoltare


durabila a patrimoniului turistic balnear
al statiunii Mangalia

București
2014
Cuprins

1.1. Evaluarea resurselor turistice

1.2. Gradul actual de valorificare a resurselor


1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale
1.2.2. Analiza circulaţiei turistice

1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2015)


1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice
1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice (în structura 2015)
1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului
înconjurător.

1
1.1. Evaluarea resurselor turistice

Apa mării. Principala atracţie turistică a litoralului este însăşi Marea Neagră, care este o mare
continentală închisă, rămasă pe locul vechii mări Sarmatice şi care comunică prin strâmtorile
Bosfor şi Dardanele cu Marea Mediterană. Caracterul său de mare închisă fa ce ca fenomenul
mareelor să fie aproape insesizabil, ceea ce permite folosirea optimă a plajelor, iar salinitatea mult
mai redusă comparativ cu cea a altor mări şi oceane este de circa 20 -22 g/l, scăzând în apropierea
ţărmului la 17-18 g/l datorită aportului mare de apă dulce al Dunării, precum şi al altor fluvii
(Nistru, Nipru, Don), favorizează practicarea sporturilor nautice,îndeosebi a celor subacvatice.
Plaja, orientată pe direcţia est şi sud -est, are o lăţime cuprinsă între 100 – 150 m cu nisip
fin în cea mai mare parte. Panta este lină şi uşor accesibilă, marea are salinitate redusă iar
temperatura apei este în jur de 24 de grade Celsius în sezonul estival.
Plaja, acoperită cu nisip fin, este deosebit de frumoasă. Plaja oraşului Mangalia are o formă
uşor circulară întinzându-se între digul de nord al Portului comercial Mangalia şi plaja Saturn. În
partea centrală plaja are circa 120 m lăţime şi este mărginită de o faleză înaltă folosită ca loc de
promenadă în serile calde de vară de turişti. Accesul pe plajă se face de regulă pe scările care
coboară pe plajă chiar din zona centrală a oraşului.
Este deasemenea staţiune balneoclimaterică permanentă. La Hotel Mangalia şi la Sanatoriul
Balnear se efectuează toate tipurile de tratamente de recuperare şi lupta impotriva diverselor
afecţiuni şi a îmbătrânirii organismului.
H erghe lia M angalia – în afara profilului zootehnic, herghelia constituie şi un excelent centru
de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un bun hipodrom de trap şi galop, în
incinta unităţii practicându-se echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement călare sau cu trăsura
de-a lungul Mării Negre. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea acestui cal arab de
Mangalia cu calităţi deosebite.
I ncinta roma no- bizantină, latura de nord – situat nu departe de mare, zidul de incintă
(după cum ne informează o inscripţie) a fost refăcut “din ordinul guvernatorului provinciei Marcus
Valerius Bradua”. Pe laturile de nord şi vest, săpăturile mai vechi au identificat o serie de turnuri
patrulatere exterioare,specifice tipului de fortificaţie al arhitecţilor bizantini Cleodamos şi

2
Athenaios. Zidul este construit din mari blocuri de piatră cioplită, dispusă regulat după ordinea
pseudoisodomon.
Muzeul de Arheologie “Callatis” – dispune de o colecţie de arheologie de mare valoare,
cu piese descoperite în zona vechii cetăţi Callatis: coloane antice, sarcofage, fragmente
arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscripţii, ceramică, unelte casnice şi agricole, statuete etc. Toate
aceste piese ilustrează în mod convingător interferenţa civilizaţiei greceşti cu influenţele romane,
pe fondul autohton geto-dacic.
M ormântul cu pap ir us – descoperit în anul 1959, Papirusul, aflat lângă schelet, nu a putut
fi recuperat, sfărâmându-se în contact cu aerul. Interiorul mormântului (datat secolul IV î.e.n.) este
constituit din blocuri mari de piatră, care formau un fel de casetă, înconjurată de un cerc tot din
piatră, cu un diametru de 14m.
Monumentul Eroilor – situat în centrul oraşului, este cel mai nou obiectiv turistic al
Mangaliei, şi s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte Mangalia – datorită istoriei
sale milenare şi a rolului pe care l -a avut din antichitate. Inaugurat la 9 mai 1998 – Ziua Eroilor şi a
Europei – dată aleasă şi pentru festivităţile prilejuite de Zilele Municipiului Mangalia, este un
triptic pe aliniament V-E: Poarta, Altarul şi Înălţarea. Sobrietatea grea, funerară a edificiului
contrastează izbitor cu prospeţimea ierbii-simbol ancestral al regenerării şi vitalităţii.
Geamia “Esma Han Sultan” – monument de arhitectură în stil maur, datând de la
începutul secolului al XVI-lea, înconjurat de un cimitir mahomedan, printre pietrele funerare
putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis.
Geamia funcţionează şi astăzi ca lăcaş de cult, fiind vizitată în fiecare an de numeroşi turişti din
ţară şi de peste hotare.
Situl arheologic din cadrul Centrului Român de Afaceri “Marea Neagră” – situat pe
faleza din Mangalia, la distanţă egală (50 m) de centru oraşului şi de malul mării, întregul sit
arheologic descoperit în această zonă a fost restaurat şi amenajat din punct de vedere muzeistic în
holul Hotelului “President” şi la subsolul complexului.
M ormântul pr in ciar-movila Doc umaci – situat în vecinătatea oraşului, complexul funerar
este format dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o construcţie de formă
rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită încă. Întreg ul complex a fost locuit,
dovadă fiind marea cantitate de ceramică fragmentară reprezentând amfore şi vase mai mici de uz
comun.

3
Peştera Movile – situată în zona numită “La Movile” aflată la vest de oraşul Mangalia.
Descoperită în anul 1986 într-un puţ minier, a devenit una dintre cele mai vestite peşteri din lume.
Este o peşteră mică, de 240 m lungime, cu galerii scunde şi nespectaculoase, însă conţine un
ecosistem subteran unic, bogat în specii adaptate la mediul cavernicol, şi care este bazat în
întregime pe energia chimică rezultată din oxidarea hidrogenului sulfurat. Realizând importanţa
ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primăria
Municipiului Mangalia a declarat peştera Movile rezervaţie speologică, intrarea fiind închisă
(peştera este o cavitate mică, cu galerii scunde, în care avansarea se face târâş sau mergând
aplecat).
L aboratorul GESS de la M angali a – situat pe malul mării, în vecinătatea unui foraj cu apă
sulfuroasă, laboratorul a fost inaugurat în vara anului 1995 şi născut pentru a facilita cercetările de
biologie şi ecologie din zona Movile. Ulterior el şi-a dovedit utilitatea nu numai pentru cercetări de
biospeologie, dar şi pentru studiul ecologic al litoralului şi al zonelor umede din zonă. Filmele
video realizate de GESS, premiate la festivaluri internaţionale, precum şi proiecţii de diapozitive
pot fi prezentate acum publicului în cele mai bune condiţii în sala de întruniri care are o capacitate
de 40 locuri.
Peştera Limanu, un labir in t de istor ie – aflată nu departe de bătrânul Callatis, într-un loc
unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor,
neguţătorilor, aceasta a căpătat un nimb de legendă. Săpăturile arheologice au deschis la Limanu o
carte de istorie din care lipsesc doar puţine capitole. Reţeaua de galerii a peşterii seamănă cu harta
străzilor unui oraş neglijent sistematizat, întreg păienjenişul de galerii neatingând 4 km în total, iar
labirintul se dezvoltă numai sub platoul de câteva hectare situat la marginea comunei, în versantul
drept al văii Albeşti (în folclorul local această peşteră este descrisă ca fiind o peşteră nesfârşită, ale
cărei galerii ajung până în beciuri şi fântâni din Limanu, din Bulgaria, din Turcia!).
Rezervaţia Pădurea Hagieni – este una din cele mai valoroase piese ale
patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului atât de deosebit de
cel al litoralului situat la numai câţiva kilometri, cât şi prin rarităţile de floră şi faună care şi -au
găsit refugiu în această insulă de vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole: bălţi cu vegetaţie
acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti
spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind
cea de tip submediteraneean.

4
1.2. Gradul actual de valorificare al resurselor

1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale


Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea Neagră amenajat cu fonduri
europene nerambursabile destinat ambarcațiunilor de agrement, la standarde tehnice și de calitate
europene care îi vor permite includerea în cele mai prestigioase rețele de porturi turistice
mediteraneene și la Marea Neagră. Rezultatul final al proiectului este o marină modernă,
amenajată după o concepție care îmbină particularitățile zonei cu toate avantajele specifice, în
liniile prescripțiilor generale privind o amenajare portuară, prescripții respectate de toate marile
porturi turistice din zonă.

Unul dintre proiectele de mare anvergură implementate la Mangalia a fost realizarea


Portului turistic şi de agrement. Accesul direct de pe chei, legătura directă cu orașul, poziționarea
într-un spațiu ferit de vânturi puternice și furtuni, zona întinsă potrivită pentru sporturile nautice,
toate aceste trăsături transformă Mangalia într-un al doilea Monte Carlo și unul dintre cele mai
mari porturi turistice din zona Mării Negre.
Turismul nautic capătă un caracter intern, dar și internațional, incluzând Portul Turistic
Mangalia într-un circuit al Mării Negre. Se are în vedere, de exemplu, traseul Istanbul -Varna-
Mangalia-Odessa-Yalta, ce poate fi realizat printr-o navigație costieră. Acest gen de circuit se
poate extinde, incluzând și alte localități – porturi turistice- de pe țărmul Mării Negre. Din Portul
Mangalia
până sunt 2 zile
la Constanța saudeînnavigație până laceea
Delta Dunării, Odessa,
ce va1atrage,
zi pânăcuînsiguranță,
portul bulgăresc Varna
numeroși și adepți
turiști câteva ai
ore
acestui gen de călătorii.
Creșterea capacității de acostare a portului va permite, cu siguranță, includerea
Municipiului Mangalia în circuitul turismului nautic al Mării Negre prin organizarea unei game
mai largi de activități sportive și de o mai mare amploare, precum regatele. De exemplu, în august
2008 Portul Turistic Mangalia a găzduit cu succes prima ediție a Expoxiției de Yachting Bavaria,
pentru ambarcatiuni de mici și mari dimensiuni, expuse la vânzare. Un alt eveniment organizat de
Primăria Mangalia in colaborare cu Federația Română de Yachting s-a desfășurat in perioada 3 -8
septembrie 2008 sub numele de Jocurile balcanice de Yachting, care s-a bucurat de prezența a 21
de participanți din 9 țări, cu peste 150 de ambarcațiuni. Între 13-14 septembrie 2008, a avut loc și
Campionatul Național de Vele Offshore, eveniment organizat de yacht Club Regal Român.
În același timp, Portul Turistic Mangalia poate fi o bază pentru navele turistice costiere care vor
naviga în lungul litoralului r omânesc, cu escale la Neptun, Costineşti, Eforie, Constanţa, Mamaia
sau Midia.
Apartenența
Mediteranean Municipiului
și al Mării Mangalia
Negre încă din anulla1998
Uniunea Vechilor
va facilita Porturi Grecești
includerea din bazinul
Portului Turistic în linia
ofertelor de acest gen din Europa.
Datorită amplasării sale, Portul Turistic Mangalia oferă condiţiile ideale pentru staţionarea
şi întreţinerea ambarcaţiunilor pe timp de iarnă şi chiar utilizarea acestora pe Lacul Mangalia în
perioadele în care Marea Neagră este impracticabilă datorită condiţiilor meteorologice.
Manifestările culturale iși găsesc împlinirea pe scenele a două case de cultură, dintre care
una este dedicată prioritar tinerilor. Cinematografia beneficiază de serviciile a 6 grădini de vară în

5
sezonul estival. Locuitorii Mangaliei se bucură de serviciile a două biblioteci, dintre care una
franceză, dacă ar fi să nu ținem cont de cea care se află la sediul cercului militar.
În ultimii ani, Mangalia se identifică cu manifestările festivalului Callatis, Gala Tânărului Actor și
Festivalul Internațional “Zile și Nopți de Literatură” organizat în colaborare cu Uniunea
Scriitorilor Români.
Herghelia de la Mangalia
Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul
vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s -a ţinut cont de condiţiile
geoclimaterice de formare a rasei arabe. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea unui cal
arab de Mangalia cu calităţi deosebite.
În afara profilului zootehnic, Herghelia constituie şi un excelent centru de agrement şi atracţie
turistică. Complexul dispune de un hipodrom de trap şi galop bine amenajat, iar în incinta unităţii
se practică echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement - călare sau cu trăsura - de-a lungul Mării
Negre.
Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de
cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câțiva ponei. Herghelia este un loc cu tradiție, fiind
înființată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuți cai arabi aduși de la hergheliile din
Jegălia, Cislău și Rădăuți. Între 1936 și 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de
armasari pursânge: El-Sbaa și Nedjari. Suprafața Hergheliei Mangalia depășește 580 de hectare,
din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană
pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din țară special conceput pentru cursele
de galop, se intinde pe o suprafață de 19 hectare. Aici se desfășoara, pe timpul verii, în lunile iulie -
septembrie, curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din toata țara.
Armăsarii pursânge arab sunt antrenați zilnic de cei 8 jockey ai hergheliei, ce răspunde,
fiecare, de câte cinci exemplare. Antrenamentul de 8 ore pe zi pentru fiecare dintre jockey
alternează reprize de trap, galop, galop întins și plimbări ușoare.
Cel mai frumos spectacol îl oferă caii scoși pe malul mării, periodic, unde sunt antrenați mai multe
ore, spre bucuria localnicilor, martori ai unui spectacol rar, între stațiunile Saturn și Venus. Un cal
bine îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viață.
„Recordman"-ul de vârstă de la Herghelia Mangalia a fost Nedjari, armăsarul Regelui
Mihai, care a murit la venera bila" vârstă de 34 de ani, în 1946.
Lacul Mangalia
Între mlaştina Mangalia şi Saturn se află o porţiune de plajă lată şi primitoare. La vest, în
imediata sa vecinătate se întinde o vastă oglindă de apă, cu numeroase cordoane şi insule de stuf.
Este Mlaştina Mangalia care, după amenajarea şi dragarea sa, a devenit Lacul Mangalia. Lacul este
foarte accesibil, fiind flancat spre vest de şoseaua Mangalia -Constanţa, iar spre est de drumul
asfaltat ce face legătura dintre Mangalia şi Saturn, iar suprafaţa ei de 9 9 ha face din ea un obiectiv
important şi vizibil din orice direcţie.
O plimbare cu barca vara pe mlaştină prilejuieşte întâlniri cu chire, egrete, lebede şi alte
câteva specii de păsări, cu broaşte ţestoase de apă (Emys orbicularis) dar şi cu banalele broaşte
orăcăitoare şi numeroţi şerpi de apă. Pe maluri întâlnim mereu pescari, de unde deducem că în
mlaştină se găsesc şi peşti.
Pe timpul anotimpului rece mlaştina constituie adăpost pentru multe specii de păsări care preferă
mediul deltaic: lişiţe, pelicani, raţe, gâşte sălbatice, cormorani, lebede.
Pe fundul mlaştinii sunt mai multe puţuri adânci (cel mai adânc are 18 m, în timp ce apa de
lângă el măsoară doar 1-2 m adâncime) ale izvoarelor de apă termală şi sulfuroasă. S -au semnalat
aproximativ 25 de astfel de puţuri, cu un debit estimat de 250 litri/secundă, care conţin bule de
metan, hidrogen sulfurat şi au o temperatură de circa 25 grade Celsius.

6
Biserica Sf Mina
Biserica Sf Mina este o biserică de lemn, de tip maramureșean, ce aduce pe meleaguri
dobrogene o veche tradiție românească - aceea a lemnului. Locul bisericii a fost sfințit pe 4 martie
2006, construcția fundației a demarat în lunile imediat următoare, iar biserica propriu-zisă de lemn
a început sa fie montată pe 1 mai 2007, la data de 1 iunie 2007 fiind terminată complet. Duminică,
15 iulie 2007, s-a savârșit slujba de sfințire a Bisericii Sf. Mina și Sf. Pantelimon și Ermolae din
orașul Mangalia, din incinta Spitalului Municipal, oficiată de către Înalt Preasfințitul Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului.
Peştera Limanu
Aflată nu departe de bătrânul Callatis, într -un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile
pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor şi neguţătorilor, Peştera Limanu a căpătat un nimb
de legendă. A fost refugiu în timpul unor atacuri, ascunzătoare pentru hoţi, casă pentru pribegi, loc
secret de practicare a unor ritualuri religioase, încă din neolitic, trecând prin antichitatea dacică,
grecească, daco-romană, epoca medievală. Faima de „peşteră cu comori” s -a răspândit cu uşurinţă.
În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită importanţă speologică.
Ea este o peşteră freatică dezvoltată în calcare stratificate orizontal. Stratele orizontale au fost
fragmentate de un sistem regulat de fisuri verticale . Când placa de calcar sarmaţian s-a scufundat
sub nivelul freatic, apele au pătruns în lungul planelor rectilinii de discontinuitate din rocă şi au
dizolvat, lăsând în urmă o reţea labirintică cu distribuţie rectangulară formată din galerii cu
secţiuni dreptunghiulare surprinzător de regulate.
Mormântul cu papirus
Cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia, s-a descoperit
un ring de piatră ecarisată, cu un diametru de 13 m, iar în mijlocul acestuia un sarcofag datând din
secolele IV-III î.Ch. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de
lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetăţean de vază al
Callatisului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus, apreciat ca o piesă deosebit
de rară, unică în Europa de Sud-Est la acel moment. Papirusul era scris cu caractere epigrafice, cu
o cerneală de culoare maron şi putea fi un talisman pentru viaţa de apoi sau o lucrare artistică
aparţinând defunctului. Papirusul a fost preluat de cercetători din fosta U.R.S.S. şi dus la Moscova
pentru a fi descifrat, dar nu a mai fost înapoiat României, pe motivul deteriorării lui.
Mormântul poate fi vizitat în incinta Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, sub
forma sa tumulară. S-a păstrat şi ringul din piatră pentru a reda cât mai fidel construcţia.
Sala tumulului a devenit o sală plină de comori, cele mai valoroase exponate ale muzeului fiind
expuse aici şi puse în valoare în vitrine speciale.
Sanatoriul balnear Mangalia
Situat pe faleza Mangaliei, la 50 m de plaja oraşului, Sanatoriul Balnear şi de Recuperare dispune
de hotelul Callatis clasificat cu o stea şi avînd o capacitate de 300 locuri, o secţie clinică cu 50
paturi şi două baze moderne de tratament, cu o capacitate totală de 1000 de pacienţi pe zi.

Turiştii şi pacienţii care aleg sănătatea şi odihna pe litoralul Mării Negre, întâlnesc la
Sanatoriul Balnear un colectiv de cadre medicale de excepţie, aparatură modernă şi tarife
accesibile. Această asociere deosebită de factori naturali şi profesionalism medical vă menţin
sănătatea şi vigoarea.

7
1.2.2. Analiza circulatiei turistice

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a creş terii
numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă în perioada 1998 -2000. Astfel,
ponderea în 1999 a numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu
6,41% (creşterea mai mare a cunoscut -o numărul turiştilor străini ca zaţi), iar în 2000 creşterea a

fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fi ind în creştere, dar nu atât de
semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere semnificativă a cunoscut numărul turiştilor
români cazaţi în pensiunile din zona Mangalia – 6,03%.

An Turişti români % Turişti straini % Total turişti %


1998 2987 - 1316 - 4303 -
1999 3031 + 1,47 1548 + 17,63 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 1624 + 4,9 4838 + 5,65

În luna iulie 2006, Mangalia a avut cea mai mare durată a sejurului de pe litoral, 10,9
zile/turist.
Circulația turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori și
anume:
1 . Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică.
2. Durata medie a sejurului - este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și
disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într -o anumită zonă sau țară.
3. Densitatea circulației turistice - este un raport între numărul turiștilor și numărul populației
rezidente sau între numărul de zile turistice și numărul populației rezidente. Acest indicator
exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone sau a unei țări.
4. Indicii de utilizare netã a capacitãții de cazare turisticã în funcțiune s e calculeazã prin raportarea
numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de cazare turisticã în funcțiune, din perioada
respectivã.
”Indicatorii turismului redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la
diferite aspecte turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru
anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu”.
Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a
potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de
cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement.
Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile
disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru
concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea
vacanţelor, etc).

8
1. Numărul sosirilor
Numărul de sosiri corespunde numărului de turiști, atât pentru turiştii români cât și străini, care
stau în unitățile de cazare turistică (hoteluri și alte unități de cazare), în perioada luată în
considerare, respectiv anul 2011.
În continuare voi prezenta structura sosirilor de turiști în staţiunile Agigea, Techirghiol şi
Mangalia, atât turişti români cât și străini, în funcție de staţiune.
Numărul sosirilor înregistrate în perioada 2007 -2011
Mangalia
Anul Total Dintre care:
sosiri
Români Străini
2007 2109 1740 369
2008 2262 1845 417
2009 2290 1958 332
2010 2096 1834 262
2011 1943 1697 246
Sursa: www.insse.ro
Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de turişti: cei care vin pentru tratament,
turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii care tranzitează staţiunile, care vin
aici pentru conferinţe sau alte forme de turism.

2. Numărul înnoptărilor

Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2007 -2011


Mangalia
Anul Total Dintre care:
înnoptări Români Străini
2007 8067 6960 1107
2008 8214 7380 834
2009 9475 8811 664
2010 9956 9170 786
2011 9469 8485 984
Sursa: www.insse.ro

3. Durata medie a sejurului


Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul intr-o anumită zonă
și se calculează după formula:

ă îă  



ă ș  

9
Tabel 5.2.3. Durata medie a sejurului în stațiunile Mangalia în perioada 2007-2011
Mangalia
Anul Total Total sosiri Durata
medie
înnoptări a
sejurului
2007 8067 2109 3.8
2008 8214 2262 3.6
2009 9475 2290 4.1
2010 9956 2096 4.8
2011 9469 1943 4.9

1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi


promovare a ofertei turistice (orizont 2015)

1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice

Activităţi de amenajare a oraş ului Mangalia


- Evidenţierea elementelor de identitate vizuală care dau unicitate Municipiului Mangalia
- Elaborarea strategiei de promovare a imaginii Municipiului Mangalia cu focalizare pe
elementele de identitate trasate în profilul localităţii;
- Elaborarea planului de îmbunătăţire a aspectului zonei centrale a oraşului, zonă cu care
comunitatea locală se identifică şi promovarea conceptului “zona de centru” ca zonă de moştenire
urbană.
- Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport în ordinea necesităţilor, în funcţie
de expansiunea înregistrată pe teritoriul municipiului
- Executarea variantei carosabilă ocolitoare (centura) a municipiului pe zona de NV, pornind de
la podul Neptun, ocolind Balta blebea, zona Dobrogea 1, conectându-se cu podul ce traverseaza
Lacul Mangalia, în scopul decongestionării traficului urban;

10
- Redimensionarea şi amenajarea căilor rutiere pentru: lărgirea drumului de acces către staţiunea
Neptun, lărgirea drumului de acces în Mangalia, amenajarea drumurilor de acces şi retelele
interioare de transport.
Avantajele rezultate în urma amenajării oraş ului Mangalia
Aceste avantaje sunt:
 o nouă abordare a imaginii municipiului Mangalia;
 îmbunătăţirea elementelor de trafic şi creşterea gradului de accesibilitate în
municipiul Mangalia;
 îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare şi a serviciilor de furnizare a utilităţilor
publice;
 atragerea de turişti;
 creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung.

Vineri, 24 iunie 2011, în sala de şedinţe a municipiului Mangalia a avut loc evenimentul
de lansare a proiectului MANGALIA – PRODUS TURISTIC INTEGRAT.
Proiectul este derulat prin Programul Operaţional Regional 2007 -2013, Axa Prioritară 5 –

„Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 –


„Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în nscopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică”, al cărui beneficiar este Unitatea Administrativ
Teritorială Municipiul Mangalia.
Obiectivul principal al proiectului este creşterea gradului de atractivitate a municipiului
Mangalia, iar grupul ţintă este reprezentat de turiştii care aleg această localitate ca destinaţie
turistică. Ca rezultate, în urma implementării acestui proiect se va realiza un portal de informaţii
pentru turism, se va produce şi difuza un spot de promovare turistică la un post naţional de
televiziune, se vor realiza şi răspândi diverse materiale promoţionale (ghiduri turistice, pliante,
cărţi poştale, bannere, pixuri, brelocuri, şepci etc.).

11
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice

Se apreciază că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa


resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de
acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi
managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele
principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi
evoluat mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea
societăţilor şi-ar fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare.
Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:
 Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;
 Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;
 Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;
Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii:
Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament din sanator iile
existente
Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu
tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă,
antistres, sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate.
Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului
bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de
turism.
Coordonatele unei asemenea strategii sunt:
- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul
modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de
bunăstare;
- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează
un grad avansat de uzură;
- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral;
- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite;
- efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a
cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;
- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării
programului.
Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare , alimentaţie, agrement şi
dezvoltare a ofertei de servicii
Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au
fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 15 ani s-au
făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi
ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie
puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană.
Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de
exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Un iunii
Europene, agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:
- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

12
- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi
spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie
(cofetărie, pizza, café-bar);
- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive,
jocuri mecanice şi electronice etc.;
- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan internaţional, aflate la o depărtare
rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea
unor terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau
profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective;
- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în colaborare
cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de agrement
poate fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere.
Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul
angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate
şi interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor.
Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente turismul balnear
românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor minerale terapeutice ce au
caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între substanţele minerale terapeutice
care se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice şi solfatariene considerate
rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea terapeutică ridicată a
gazelor mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative
favorizante ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de mar e interes ale
balneologiei româneşti.
În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale)
întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod
deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.
Continuarea unei promovări agresive a srcinalităţii produsului realizat prin valorificarea
mofetelor şi de manifestări ştiinţifice de genul celei amintite, susţinute de strategii de modernizare
a bazei de tratament, cazare, alimentaţie şi agrement, cu o bună strategie de preţ ( forfetare dar şi a
preţului ridicat ), pot face din Covasna un punct de referinţă în turismul balnear European.
În staţiunile balneo-climaterice din zona litorală există numeroase tipuri şi rezerve de
nămoluri terapeutice:
- nămoluri sapropelice de liman - în lacul Techirghiol;
- nămoluri sapropelice de lacuri – în lacul Techirghio.;
- Nămoluri de turbă –Mangalia.
Specialiştii apreciază că nămolul sapropelic din lacul Techirghiol este unul din cele mai
valoroase nu numai din ţara noastră, un motiv suficient de repunere în valoare a proprietăţilor sale
terapeutice în staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi chiar Techirghiol.
Turiştii francezi, belgieni şi germani, care veneau înainte în Eforie Nord pentru nămol, Pell -Amar
şi Gerovital, ar putea fi atraşi din nou aici, dacă alături de strategia de diferenţiere a produsului
oferit şi modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din complexul Steaua de mare,
din Eforie Nord, se vor amplifica acţiunile de promovare, se va folosi o strategie de distribuţie
selectivă în alegerea şi utilizarea intermediarilor şi strategii de preţuri forfetare combinate cu
strategii ale preţului scăzut.
Mulţi turişti au ales litoralul bulgar datorită preţului scăzut şi bunei calităţi a serviciilor,
care la noi lasă de dorit.

13
Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice
Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune
alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerin ţele cât mai multor segmente de
turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l
facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene.
Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni
sănătoşi, tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru
menţinerea şi ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea
organismului pentru a rezista stresului şi mediului poluat.
Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt:
- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea
profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.);
- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în
condiţiile ruperii de natură, de expunere la factori termici;
- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;
- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de srcine animală, de
glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente,
alcool, cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,
conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în
evoluţie cronică.
Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile baln eo –
climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos
digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor
afecţiuni.
Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să fie de
cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.
De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse
oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură. Cura de reconfortare (mise en forme) care
prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie şi psihoterapie poate combate
sindromul hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcţiile de termoreglare şi
alimentaţia echilibrată.
Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită în
marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone
montane împădurite are o cu totul altă valoare.
Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate.
În afara climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de
cură antistres mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi
hidroterapie, combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj,
kinetoterapie, psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal
între activitate şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele
locuri ale ierarhiei prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres.
Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii d e
mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor
patologii cum ar fi cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale
degenerative, în staţiunile Eforie Nord, Mangalia.
Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare”
ce ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din
Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a

14
greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos
digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.
Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului
turistic balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate
produsele „Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva
îmbătrânirii, „Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii,
„Boicil”, pentru afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale. În staţiunile Amara, Băile Felix,
Eforie Nord, Govora, Băile Herculane, Mangalia şi Sovata este oferită cura Gerovital, dar ar avea
mai mare succes dacă ar fi completată de celelalte produse şi de Pell Amar, cu o promovare
agresivă, pe piaţa statelor Uniunii Europene, a rezultatelor tratamentului cu aceste produse. Pentru
acest tip de cură s -ar putea introduce şi produsele firmelor Plantavorel, Hofigal, Plant Extr act ce au
înregistrat rezultate bune în tratarea unor afecţiuni prin mijloace naturiste.
Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii
imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD -ROM de publicitate şi a unui site pe
internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a
staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri
specializate cât şi în presa din străinătate.

1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice


Obiectivele prezentate determină strategiile naţionale de dezvoltare şi promovare a
turismului balnear românesc care se pot constitui în programe de marketing pentru dezvoltare şi
promovare. Statul, manifestându-şi activ rolul de a decide la nivel macroeconomic integrarea
problemelor privind politica turistică în politica economică a ţării, s-a implicat prin instituţiile sale
de la nivel central în strategiile de dezvoltare şi promovare.
Instituţia principală cu atribuţii administrative, funcţionale şi de planificare strategică a turismului
este Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului. Acesta are sarcina de a coordona
dezvoltarea şi promovarea turismului balnear pe plan internaţional şi pe plan intern şi de a sprijini
Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România şi IMM-urile implicate la nivel local în
această formă de turism în aplicarea strategiilor, pentru atingerea obiectivelor propuse.
Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează programe anuale pentru dezvoltarea şi
promovarea turismului pe litoral, în colaborare cu consiliile judeţene, asociaţii/fundaţii cu
activitate de turism, răspunde de finanţarea şi activitatea reprezentanţelor de promovare turistică,
prin fondurile primite de la bugetul de stat.
De asemenea, A.N.T. stabileşte strategia de dezvoltare a turismului, deci şi a turismului
balnear. Programele de dezvoltare şi promovare propuse de A.N.T. în anii anteriori şi aprobate prin
hotărâre de guvern stabilesc obiectivele, acţiunile ce trebuie întreprinse şi pieţele cărora le sunt
destinate sursele de finanţare a acestor programe.
Obiectivele specifice programului de promovare a României ca destinaţie de vacanţe şi
călătorii pe piaţa turistică internă şi internaţională pentru anul 2011 au vizat implicit şi turismul
balnear românesc:
a) îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe;
b) stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi privat şi conştientizarea rolului şi importanţei
turismului în economia naţională;
c) recâştigarea pieţelor turistice externe, partenere tradiţionale înainte de 1989 şi câştigarea altora
noi;
d) stimularea cererii turistice interne şi internaţionale şi implicit creşterea numărului de turişti care
vizitează România.

15
Programul prevede finanţarea unei game largi de mijloace de comunicaţie care cuprind
marea majoritate a instrumentelor mixului promoţional.
O modalitate de promovare cu larg impact asupra publicului o are prezentarea de materiale
prin televiziune; astfel au fost realizate scurt metraje şi filme documentare pentru a fi difuzate pe
canalele internaţionale CNN, Euro-NEWS, Discovery, Euro-Sport. În plus au fost realizate
materiale publicitare de scurtă durată (spoturi TV) pentru a fi difuzate pe posturile de televiziune
din Franţa, Germania, Polonia, Spania.
Din anul 2010 s-a trecut la derularea unor programe de marketing pe baza unor studii de
piaţă, prin implicarea sectorului privat, pentru a se evidenţia care sunt cele mai solicitate şi
cunoscute produse turistice româneşti. Un asemenea demers s-a realizat în 2010, prin intermediul
Institutului de Cercetare Dezvoltare în Turism, pentru turiştii aflaţi pe litoral şi în principalele
staţiuni montane şi balneare din ţară.
Realizarea unor politici de promovare mai bune înseamnă şi perfecţionarea mecanismelor
şi instrumentelor folosite, având în vedere utilizarea tot mai mare a comerţului virtual şi a site-
urilor de pe internet. În acest sens se poate acţiona prin diversificarea site-urilor de pe internet pe
forme de turism-balnear, de litoral, montan, cultural, acţiune demarată din anul 2010.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este o altă instituţie a statului, care, prin alocarea
unor sume importante de bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea diferenţei
dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă şi valoarea achitată de beneficiarii
acestor bilete, contribuie atât la susţinerea, dezvoltarea şi promovarea turismului balnear cât şi la
protecţia socială a diverselor categorii de persoane.
Se suportă costul integral pentru biletele de tratament şi odihnă acordate gratuit
pensionarilor I.O.V.R., veterani de război, persoanelor cu drepturi stabilite în baza Decretului lege
nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori
constituite în prizonieri, salariaţilor care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale, etc.
O categorie însemnată, cea a persoanelor de vârsta a treia, pensionari, agricultori asiguraţi,
cu probleme de sănătate dar cu pensii ce nu le permit să -şi îngrijească sănătatea într-o staţiune
balneară, beneficiază de un ajutor însemnat, deoarece contribuţia lor pentru un bilet de tratament
este de regulă de 70% din pensia de bază, diferenţa dintre valoarea biletului de tratament balnear şi
contribuţia acestora, de cele mai multe ori însemnată, fiind achitată de la bugetul asigurărilor
sociale.

16