Argumentare examen

Consilierea premaritală este o intervenţie terapeutică pentru cuplurile care intenţionează

să se căsătorească. Aceasta are ca scop furnizarea de informaţii cu privire la îmbunătăţirea
relaţiei după căsătorie (Murray și Murray, 2004).
Consilierea premaritală a tinerilor ar putea fi un program foarte eficient, deoarece această
consiliere poate preveni formarea unui mariaj nereușit, poate duce la creșterea satisfacţiei
maritale datorită une înţelegeri și cunoașteri mai bune a partenerilor și ar putea conduce la o
scădere a ratei divorţurilor, altfel fiind spus, această consiliere premaritala ar putea contrui niște
căsătorii mai fericte și mai reușite.
Există studii care arată că înainte de căsătorie cuplurile au destul de multe așteptări
nerealiste în ceea ce privește viaţa după căsătorie, au presupuneri netestate privitor la viitorul
partener de viaţă, iar acest optimism neîntemeiat îi poate împiedica să evaluaze în mod realist și
chiar critic relaţia înainte de a face acest pas (Bagarozzi și Pauen, 1981). Aceste credinţe
nerealiste cu care partenerii pășesc în viaţa de familie pot duce de-a lungul timpului la
dezamăgini care pot avea efecte neplăcute asupra mariajului. Participarea la consiliere
premaritală îi poate ajuta pe cei doi parteneri să examineze relaţia în care se află, să
conștientizeze ceea ce vor sa facă și ce presupune acest lucru și să își da seama dacă partenerul
ales este potrivit pentru a merge împreună pe acest drum, dar și mai important, dacă el insuși este
pregătit pentru asta.
De asemenea, consilierea premaritală este recomandată cuplurilor care locuiesc încă cu
părinţii, cuplurilor în care unul sau ambii parteneri suferă de un handicap sau în care unul dintre
parteneri este minor (Bagarozzi și Pauen, 1981).
Aceste programe de consiliere premaritală sunt înfiinţate pentru a-i ajuta pe parteneri să
conștientizeze sarcinile și problemele cu care se for confruntă în viaţa de familie, și cel mai
important, să-i ajute să dobândească anumite abilitaţi comportamentale și strategii de rezolvare a
acestor probleme, trecând astfel cu succes peste eventualele crize de dezvoltare care ar putea să
apară. Consilierea premaritală ar trebui să vizeze anumite teme, cum ar fi asigurarea și utilizarea
resurselor financiare, organizarea rolurilor și sarcinilor familiale, dezvoltarea unei relaţii sexuale
reciproc satisfăcătoare, stabilirea unui sistem de comunicare intelectuală și emoţională,
rezolvarea conflictelor, modele de luare a deciziilor. (Bagarozzi și Pauen, 1981). Consider că
aceste subiecte sunt esenţiale pentru o evoluţie pozitivă a mariajului, deoarece apariţia unor
probleme financiare, a unor insatisfacţii în ceea ce privește viaţa sexuală a cuplului sau diferemţe
de opinii în luarea unor decizii importante ar putea duce la aparitia unor conflicte destul de
serioase între cei doi parteneri, iar pentru a trece peste aceste obstacole este nevoie de o
comunicare eficientă, care să îi ajute pe aceștia să găsească rezolvări acestor neînţelegeri.
Consilierea premaritală oferă indivizilor modalitaţi alternative de a se privi pe sine, de
a-și privi partenerul și căsătoria. Aceste perspective alternative oferă mai multe opţiuni pentru
evaluarea relaţiei intime și obţinerea unui control mai mare asupra comportamentului
interpersonal (Larson, 1992).