FORME DE SOCIALIZARE POLITICĂ ÎN LUMEA RURALĂ: STUDIU

DE CAZ JUDEȚELE BRAȘOV ȘI SIBIU (1900-1940)

Drd. Ana-Maria UNGUREANU-ILINCA

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Am ales să ne interesăm de această temă din mai multe considerente, însă în special din
cauza faptului că aceste aspecte au fost marginalizate în literatura de specialitate. De altfel,
considerăm că trebuie să urmărim formele de socializare politică în lumea rurală din județele
Brașov și Sibiu, modalitatea de raportare la discursul politic, modul în care înțelege țăranul
politica vremii, observând schimbarea comportamentului, a atitudinilor în general, cu privire la
votul universal, repercursiunile survenite, dar şi implicarea lumii rurale în campaniile electorale.
Considerăm că o lucrare care să acopere aceste problematici asupra desfășurării vieții politice
rurale din județele Brașov și Sibiu, ar fi de folos din punct de vedere științific, din cauza
cercetărilor lacunare în acest domeniu. În privința conturări unei imagini a micro-zonei istorice,
asupra derulării vieții politice locale din satele din România.

Considerăm necesară o astfel de cercetare în contextul împlinirii a o sută de ani de la

formarea României Mari, dar şi datorită faptului că viaţa politică rurală reprezintă un segment al
istoriei de interes, dar mai puţin cercetată în spaţiul românesc. Schimbările care au avut loc după
acordarea votului universal vor duce la modificarea politicii în mediul rural, devenit factor activ
în procesul electoral, sperăm să surprindem atitudinea și activitatea politică a țărănimii în relație
cu autoritățiile locale și cu cele statale.
Întrebările la care vom încerca să găsim un răspuns sunt: Cum s-a schimbat viaţa
politică rurală a populaţiei române după legiferarea votului universal? În ce măsură au fost
capabile partidele politice să se reformeze pentru a putea face față cerințelor noului electorat
politic, format din țărănime.

Ne propunem să încercăm să aflăm: Cum erau structurate organizaţiile locale ale partidelor
politice în lumea rurală? În ce măsură se schimbă viața țărănimii române în urma votului
universal și a reformei agrare? Cum se desfăşurau la nivel local campaniile electorale? Care era
relația țăranului cu statul? Cât de mult se implica în campaniile electorale țărănimea? Prin ce
mijloace încercau partidele politice să-i atragă pe țărani de partea lor? De ce țărănimea participă
într-un număr mare la alegeri, dar cu toate acestea ezită în a se înscrie într-un partid politic? Cine
erau lideri politici locali și ce influență aveau asupra comunității rurale? Ce impact aveau
instituţiile locale biserica, căminul cultural, diversele asociaţii asupra țărănimii? Cum se definea
cultura politică în mediul rural, care era educația politică, în ce măsură erau intersați de politică?
În ce măsură și-au însușit idei politice sau au militat pentru ele? Câți dintre țăranii români erau
aleși în funcții organizatorice? Care erau formațiunile politice simpatizate de către țărănime?
 Identificarea aspectelor de socializare politică din lumea rurală în comunitățile românești
din Brașov și Sibiu.
 Analizarea schimbărilor survenite în viața politică rurală în urma legiferării votului
universal.
 Identificarea mijloacelor de culturalizare politică a lumii rurale, implicarea partidelor
politice și a autorităților locale.
 Identificarea acțiunilor de implicare a lumii rurale în activițăți politice.
 Analizarea relațiilor dintre țărănime și stat/elite locale.
 Analizarea ideilor politice, circulația și recepția lor în mediul rural.
 Identificarea și analizarea structurilor locale rurale, a filialelor partidelor la nivel
comunal.
Definirea conceptelor utilizate
 Socializare politică „procesului de formare și dezvoltare a identității politice a
subiecțiilor prin asimilarea și interiorizarea normelor și valorilor specifice culturii politice
într-un sistem politic dat”1.
 Sociabilitate „aptitudine majoră a unei populaţii de a trăi intens relaţiile publice”, apare
ca „formă de interacţiuni” prin dezvoltarea unei veritabile sociologii a practicilor sociale2.
 Cultura politică comunală „reflectată prin modul în care se realiza politica
guvernamentală, mijloacele prin care se încerca educarea în mediul rural, rezistența și
valorile lumii rurale”3.

1
Nicolae Frigioiu, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice, București, Editura Comunicare.ro, 2004.
2
Dan Dumitru Iacob, „Premise pentru o istorie a formelor de sociabilitate mondenă. Salonul boieresc din prima
jumătate a secolului XIX”, în Xenopoliana, X, 2002 p. 80.
3
Stelu Șerban, Culturi politice comunale în România interbelică, în Sorin Radu, Oliver Jens Schmitt (editori),
Țăranii și politica în România interbelică: percepții, mentalități, propagandă, Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza”, Iași, 2017, p. 59.
  Societate parohială „se caracteriza prin traiul în comunități restrânse, cu un sistem de
valori arhaice, ce cu greu puteau fi schimbate, în care familia și biserica jucau un rol
fundamental.”4.
 Societate civilă „viza constituirea unui model democratic în care societatea civilă și
reprezentații ei locali să aibă un rol educator asupra populației rurale, împărtășindu-le
cultura politică și civică necesară”5.
 Democrație rurală „era utilizat cel mai adesea în discursurile politice țărăniste pentru a se
susține drepturile țărănimii în revendicarea puterii”6.
Metode de cercetare.

 Analiza de conținut a documentelor de arhivă și a memoriilor, a presei în limba

română.
 Analiza calitativă și cantitativă a documentelor arhivistice și a articolelor din
presă.
 Analiza semiotică a surselor vizuale: broșuri, afișe și anunțuri, fițuicile electorale,
calendare.

Sursele de care avem nevoie pentru o astfel de cercetare sunt în primul rând formate din
documente de arhivă, în special de la arhivele naţionale din Sibiu, Braşov, Alba-Iulia. Urmate
mai apoi de presă, care constituie o sursă foarte complexă, care ne va oferi date relevante despre
viața politică rurală. Pentru mediul rural erau editate ziare speciale „o gazetă anume pentru
oamenii de la țară” ce conținea opere literare, sfaturi doctoricești, informați politice prezentate
sub forma „sfaturilor politice date de un țăran alegător bătrân”.
Vor fi cercetate ziarele locale din Brașov și Sibiu printre care se enumeră: „Foaia
poporului”, „Tribuna”, „Patria”, „Adevărul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Carpații”, „Gazeta
Poporului”, „Chemarea Sibiului”, „Democrația Ardealului”, „Gazeta Plugarului”,
„Transilvania”, „Cuvântul liber”, „Glasul dreptății”, „Curentul Sibiului”, „Cuvîntul Poporului” 7.
Precum și organele de presă ale partidelor politice: „Țară Nouă”, „Dreptatea”, „Viitorul”,

4
Ibidem, p. 65.
5
Ibidem, p. 65-66.
6
Apostol Stan, Ion Mihalache Destinul unei vieți, Editura Saeculum I.O., București, 1999, p. 88-101.
7
Elena Dunăreanu, Presa românească sibiană (1851-1968), Biblioteca „Astra”, Sibiu, 1969.
„Neamul Românesc”, „Steagul”, „Poșta țeranului”, „Îndreptarea”, ș.a., în măsura în care
abordează subiecte ce fac referire la socializarea politică în lumea rurală.

Sursele de ordin memorialistic formate din jurnale, scrisori, notițe, deşi reprezintă surse
subiective, oferă informaţii despre actele trăite, sau la care au fost martori, dar şi atitudini, păreri
ale țăranului român.Toate informaţiile din sursele primare mai sus amintite, vor fi coroborate cu
date din lucrări generale şi speciale din literatura de specialitate, atât din istoriografia română,
engleză şi franceză.

Județele Brașov și Sibiu vor constitui aria de cercetare, vom încerca să comparăm
situațiile existente în cele două județe transilvănene. Să constatăm dacă situația politică a
țărănimii române era diferită de la o comunitate rurală la alta, din punct de vedere etnic ne vom
ocupa doar de segmentul populației române.