Neştiind la ce îi folosesc ţepişorii, un pui de arici hotărăşte să caute
răspunsul mergând în pădure. Era sigur că şi celelalte animăluţe seamănă cu el. Prima dată se întâlneşte cu un iepure. Îl întreabă: – Tu nu ai ţepişori ? – Nu, eu am o blană moale şi pufoasă şi picioare mari care mă ajută la alergat. Supărat, ariciul şi-ar fi dorit să fi avut şi el blăniţă şi picioruşe ca ale iepuraşului în loc de ţepişorii care nu-l ajută la nimic. Mergând mai departe, se întâlneşte cu o broască. Îi puse aceeaşi întrebare. -Tu nu ai țepișori ca și mine? -Nu , dar am o piele verde şi lucioasă şi picioare care mă ajută să înoat. Ariciul devine şi mai supărat. Când i-a apărut în cale o vrabie. - Vrăbiuțo nici tu nu ai țepi ca și mine? - Nu ariciule, eu am nişte aripioare care mă ajută să zbor. Necăjit că el nu poate zbura, porni mai departe. În cale îi apărură nişte copii şi un câine alb, cu pete cafenii. -Hei uite un arici, haide să-l vedem! Curioşi, aceştia se apropiară de el, dorind să-l vadă mai bine, iar căţelul îl atinse cu boticul. În acel moment ariciul se făcu ghem. - Țepisorii m-au ajutat sa mă apăr de acel câine, sunt asa fericit ca am țepi! Aşa a aflat că, atunci când este în pericol, ţepişorii îl apără. Tot ei îl ajută să se rostogolească, iar asta i s-a părut foarte distractiv.