Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic care constă într-o creştere semnificativă şi continuă, permanentă a nivelului
general al preţurilor şi o reducere a puterii de cumpărare a banilor.
• Iniţial, inflaţia s-a manifestat sub forma devalorizării monedelor din metale preţioase – inflaţie monetaro-bănească.
• Inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur a fost cea de-a doua formă istorică de inflaţie.
• Prăbuşirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflaţie – inflaţia banilor de hârtie neconvertibili în aur
Determinarea inflaţiei
• Mărimea inflaţiei în termeni absoluţi constă în diferenţa dintre cererea absolută nominală şi cantitatea reală de mărfuri şi
servicii ale agenţilor economici pe care aceştia le pot pune în circulaţie.
Determinarea inflaţiei
• Mărimea inflaţiei în termeni relativi este reprezentată de raportul procentual între mărimea absolută a inflaţiei şi masa
ofertei reale de bunuri
Determinarea inflaţiei
• Evoluţia preţurilor se evidenţiază cu ajutorul indicelui mediu al preţurilor. Pentru determinarea acestui indice se calculează
costul unui eşantion de bunuri în două perioade de timp: perioada de bază (T0) şi perioada curentă (T1) şi apoi se calculează
modificarea procentuală a costului eşantionului din perioada T1 faţă de perioada T0
Determinarea inflaţiei
• indicele preţurilor de tip Paasche - reflectă modificarea preţurilor unei cantităţi variabile de bunuri, respectiv o cantitate
determinată de bunuri din perioada curentă (Q1) care are o structură diferită decât cea din perioada de bază
• Bunurile şi serviciile care intră în alcătuirea eşantionului pot proveni din domeniul consumului, producţiei, etc.
IP(T1) IP(T0)
Determinarea inflaţiei
• Ri = 100
IP(T0)
Formele inflaţiei
• - o preocupare redusă dacă plasarea economiilor să se realizeze în active reale sau în titluri.
• -ca regulă generală, productivitatea factorului muncă creşte mai intens ca salariile
• - PNB (PIB) real cunoaşte evoluţii ascendente pe fondul unor anticipări pozitive din partea agenţilor economici;
Formele inflaţiei
• Inflaţia deschisă relevantă prin creşterea anuală a preţurilor mai mică de 10%, dar superioară celei de 3%.
Formele inflaţiei
• -când prezenţa sa se constată în economie, sunt pregătite pentru a fi puse în aplicare măsuri şi programe antiinflaţioniste
pentru a proteja populaţia de unele efecte negative
Formele inflaţiei
• Inflaţia galopantă - cea care conduce la dublarea preţurilor în decurs de un an, expresie şi sursă a unor ample dezechilibre în
economie.
Formele inflaţiei
• - ea a fost frecvent întâlnită în ţările în curs de dezvoltare din Africa, America Latină şi doar episodic în ţările dezvoltate
• - indexarea contractelor cu indicele preţurilor sau printr-o valută considerată relativ stabilă;
• posesorii acestora ajung să păstreze asupra lor doar cantitatea de monedă strict necesară tranzacţiilor cotidiene;
• o parte din economii părăsesc economia naţională, plasându-se în străinătate
• altele sunt substrase investiţiilor productive şi orientate spre operaţiuni speculative sau plasamente în active reale (case,
obiecte de artă, terenuri etc.).
Formele inflaţiei
• Hiperinflaţia caracterizată prin creşteri ameţitoare ale preţurilor; cererea de monedă naţională scade considerabil, o parte
importantă din tranzacţii efectuându-se sub formă de troc modern (barter) sau în monedă alternativă
• preţurile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real al unei persoane se reduce lunar cu circa 30%
Formele inflaţiei
• este produsul unor schimbări radicale în viaţa economică şi politică a ţărilor în cauză
• hiperinflaţia a fost un fenomen izolat întâlnit în unele dintre fostele ţări socialiste în procesul tranziţiei (Polonia 1988-1990,
când indicele preţurilor a fost circa 1000%, Rusia 1994, cu un indice al preţurilor cu patru cifre şi în unele ţări din America
Latină
• ca regulă, hiperinflaţia s-a manifestat în ţările şi perioadele cu un stat slab şi unde se produce o convergenţă de interese între
patronat şi sindicatele din unele sectoare
Cauzele inflaţiei
• Cauzele inflaţiei în literatura de specialitate sunt analizate pe rând, fiecare dintre acestea generând o anumită formă de inflaţie.
• M. Friedman apreciază că inflaţia este totdeauna un fenomen monetar, excesul de monedă reprezentând rădăcinile acesteia.
• Ecartul inflaţionist relativ se măsoară prin raportul procentual dintre ecartul inflaţionist absolut şi oferta reală de
bunuri marfare.
• El indică câte unităţi monetare sunt în plus la 100 unităţi de ofertă reală
• O altă cauză a inflaţiei o constituie excesul de cerere solvabilă (inflaţia prin cerere).
• Este cea mai obişnuită formă a inflaţiei care are la bază creşterea cererii globale în faţa căreia oferta este inelastică.
Cauzele inflaţiei
• Inflaţia prin costuri apare în situaţia în care costurile de producţie cresc, de fapt primesc un impuls de creştere care va fi reflectat
în creşterea inflaţiei.
Cauzele inflaţiei
• - deprecierea cursului de schimb al monedei naţionale, ceea ce scumpeşte preţurile factorilor de producţie (dar şi a
satisfactorilor) provenind din import favorizând creşterea IPC şi a bunurilor economice obţinute pe seama factorilor de
producţie importaţi;
• - pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere, ceea ce conduce la creşterea costului mediu fix;
• - atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai rari ale căror preţuri sunt superioare în raport cu
productivitatea
marginală în valoare ca urmare a unor proaste alocări ale resurselor;
• - existenţa deja a unui proces inflaţionist care determină revendicări din partea sindicatelor şi patronatului pentru a-şi
conserva veniturile reale, ceea ce necesită creşterea veniturilor nominale (salarii, rente, dobânzi, impozite şi taxe, chirii, etc.),
soldate cu majorarea costurilor unitare.
Cauzele inflaţiei
• Inflaţia structurală presupune o situaţie gravă din economie în care cererea şi oferta agregate se modifică în sens contrar: ca
regulă, cererea agregată creşte, iar oferta agregată scade
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• cand rata inflaţiei este mare, banii aflaţi la populaţie sunt erodaţi datorită scăderii puterii lor de cumpărare
inflaţiei
• Al treilea efect al inflaţiei este determinat de câştigurile şi pierderile nejustificate ale unor oameni sau agenţi
economici. Evident că, prin inflaţie, întotdeauna unii oameni câştigă, iar alţii pierd.
• Astfel, pensionarii pierd deoarece pensiile sunt afectate cel mai mult de inflaţie.
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• Un al patrulea efect economic este cel al efortului pe care diferite instituţii şi agenţi economici trebuie să-l facă pentru a se
adapta inflaţiei. Un exemplu este cel al sistemului de pensii şi asigurări sociale, în decursul vieţii sale active, un om
cotizează cu o sumă determinată ca un procent din salariul primit, urmând ca la ieşirea la pensie să primească o sumă lunară,
de regulă, fixă care să-i permită un trai decent
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
• Indexarea salariilor
• -indexare totala
• -indexare partiala
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
• -politica bugetara
• -politica dobanzilor
POLITICI ANTIINFLATIONISTE