Subectele biocel 2014

1)Conceptul actual despre organizarea membranelor celulare :

 in 1972 s.j singer si G.L Nicholson .. (prin studii de ME si inghetare-fracturare)

 Modelul mozaic : presupune ca membrana celulara este organizata intrun bistrat lipidic
(structura de baza) care are inserat pe el proteine si glucide.

 Fluid : pentru ca lipidele si proteinele sunt intr-o continua Dinamica si miscare.

1. 2) Compozitia moleculara globala si functiile membranelor celulare :

 Mb celulara este formata din 70-80 % rezidiu uscat si doar 20-30% apa .. aceasta
structura chimica ii ofera membranei functia de bariera ( mediul intern = apa , mediul
extern = apa)

 Rezidiu uscat : este format de 99 % componente organice si 1% substante minerale

 Componenta organica : este formata din :

a) 40-50 % Lipde

b) 50-60% proteine

c) 10 % glucide

 Componenta de baza a organizarii membranelor este LIPIDELE: ele sunt

organizate intrun Bistrat Lipidic (cu propietati amfifile)

 Membrana celulara prezinta urmatoarele roluri:

1.1.1.-inconjoare celula si ii ofera rolul de protectie

1.1.2.-este o bariera selectiv permeabila  separa mediul intern de cel extern dar si il
uneste ..)

1.1.3.-controleaza schimbul dintre celula si mediu sau celula si alta celula

3)) Lipidele membranare definitie si clasifcari :

 “sunt substante organice relativ insolubile in apa solubile in solventi organici
care prezinta un caracter amfifil (are propietati hidrofile si propietati hidrofobe)

 In membrana celulara avem 3 Tipuri de Lipide:

1.1.1.1)FOSFOLIPIDELE 70-75%

2)Colesterol 20-25%
 3)glicolipidele 1-10%

:
 -sunt formate dintr-un cap hidrofil si cozi hidrofobe de acizi grasi +(imagine)

 SE CLASIFICA IN FUNCTIE DE POLIOLUL din structura :

 Daca poliolul este glicerina  FOSFOGLICERIDE

 Daca poliolul este SFINGOZINA  fosfosfingozide

FOSFOGLICERIDELE se clasifica in functie de X’ul din capatul hidrofil in :

1)daca x = colina  fosfatidilcoline (PC)

2) daca X= etanolamine  fosfatidiletanloamine (PE)

3)daca X= serine  fosfatidilserine (PS)

4)daca X= inozitol  fosfatidilinozitol (PI)

5)daca X= 1 mol H  acid fosfatidic (PA)

FOSFOSFINGOZIDELE : porneste de la sfingozina (care este un glicerol Aminat la C2

cu un singur lant de acid gras nesaturat la C1) ex: SFINGOMIELINA (SM)

4)) FOSFOLIPIDELE MEMBRANARE DISTRIBUTIE SI MOBILITATE:

-fosfolipidele se organizeaza intr-un bistrat  cu capetele hidrofile spre exteriorul bistratului
(spre interiorul celulei respectiv exteriorul celulei) si cozile hidrofobe spre interiorul bistratului

Distributia fosfolipidelor :

Fosfatidilcolina si sfingomielina -> sunt aflate in stratul extern

Fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina , fosfatidilinozitol

Daca FOSFATIDILSERINA APARE IN STRATUL EXTERN inseamna ca celula este intr-un process de
APOPTOZA

Acizii grasi legati la C1 si C2 pot fii :

-C1  acizi grasi saturati -- > acid palmitic (16) acid stearic (18) acid miristic (14)

C2  acizi grasi nesaturati  acid oleic acid linoleic acid arahidonic

Fosfolipdele sunt intr-o permanenta miscare (manifestata bidimensional ) .. aceste miscari sunt :
1) Miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei ax , Flexie (a cozilor)

2) Miscari intermoleculare : difuzie laterala ,,, si foarte rar : miscarile flip flop(trecerea
dintr-o foita a bistratului in alta  la nivelul endomembranei reticului

** LIPIDELE PREZINTA PROPIETATEA DE ASOCIERE SPONTANA** NU NECESITA ENERGIE

CA SA INTERACTIONEZE UNA CU CEALALTA

5)) ROLUL LIPIDELOR MEMBRANARE :

1) au rol structural (bistratul lipidic este structura de baza a membranelor)

2)ele dau rolul de Bariera (prin propietatea hidrofoba a lor)

3)ROLURI metabolice:

a) Sinteza de mesajeri secunzi

b)eliberarea de acizi grasi

fosfolipidele pot fi modificate de enzime specifice numite fosfoLipaze si kinaze care

rezulta  structuri numite MESAJER SECUND

Exista mai multe tipuri de Fosfolipaze :

1)fosfolipaza A1 : elibereaza acidul gras din pozitia 1

2)fosfolipaza A2: elibereaza acidul gras din pozitia 2 a glicerinei

3)fosfolipaza B: scoate acizii grasi din ambele pozitii

4)Fosfolipaza C:** care desface legatura dintre Glicerina si fosfat cu eliberarea de DAG
(diacilglicerol)

*** ROLUL (PI)  pi sub actiunea KINAZELOR si fosfolipazei C elibereaza : ip3 si DAG
(mesageri secunzi )

PI (PI KINAZA)PIP (PIP Kinaza)  PIP2 (FOSFOLIPAZA C)  DAG +IP3 (imagine pe

caiet)

Rolul fosfolipazei A2  elibereaza acidul arahidonic care prin calea ciclooxigenazei

rezulta ( prostaglandine, tromboxan , prostacicline) sau prin calea lipooxigenazei rezulta
(leucotriene)
6)) proteinele mebranare generalitati si clasificari :
-Proteinele membranare sunt o componenta esentiala in organizarea membranelor ele
reprezentand cam 50% din masa membrane celulare  ele Sunt macromolecule mari de aceea
raportul dintre ele si Lipide este de 50 lipide / proteina .. (sunt substante organice alcatuite
din Aminoacizi)

-proteinele membranare au ca ROL principal ROlul metabolic .. astfel cu cat rolul metabolic al
unei membrane este mai important cu cat are mai multe protein Rolul metabolic consta in :
comunicarea intra si intercelulara , activitate enzimatica .

CLASIFICAREA PROTEINELOR :

a) Protein extrinseci : (periferice) care se imparte in – ectoproteine , -endoproteine

b) Proteine intrinseci : (integrale) protein care traverseaza total sau partial bistratul lipidic

PROTEINELE INTRINSECI :  proteinele transmembranare (strabate complet bistratul lipidic)

: Prezinta cel putin un ectodomeniu, un domeniu transmembranar , un endodomeniu .

Proteinele transmembranare se clasifica in functie de trecerile prin bistratul lipidic in :

a) Uni pas : traverseaza o singura data bistratul lipidic

b) Multipas : traverseaza bistratul de mai multe ori

Se mai clasifica in functie de capatul AMINO terminal in :

a) Daca capatul amino este in ectododomeniu  tip 1

b) Daca capatul amino este in endodomeniu  tip 2

7)) EXEMPLE DE PROTEINE MEMBRANARE : DESCRIERE si

mobilitate
Exemple de :

Proteinele membranare care intra in structura citoscheletului si glicocalixului (din citoschelet si

din glicocalix)

-Receptori membranari (exmeple din semnalizare)

-proteine de adeziune (exemple din jonctiuni)

8) Mobilitate proteinelor:
Proteinele prezinta doua tipuri de miscari :

-miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei axe dar este de 1000 de ori mai lenta ca a
lipidelor

-miscari intermoleculare : difuzie laterala : mult mai lenta ca a lipidelor

Viteza miscarilor poate sa accelereze sau sa incetineasca in functie de Rolul metabolic al

celulelor … aceste miscari au ROL Functional  ele pot migra la locul unde este nevoie de ele …
exemplu : in celulele endoteliale ale vaselor la primirea semnalelor inflamatorii se formeaza niste
protein de adeziune care incetinesc si opresc leucocitele din fluxul sangvin pentru a le elibera la
nivelul inflamatiei . DIAPEDEZA (extravazarea leucocitelor)

In celulele polare : distrubutia proteica este diferita la polul apical fata de cel laterobazal.

9)Citoscheletul asociat membranei :

-Citoscheletul este impartit in 2 parti : o parte asociata citosolului ( formata din Microtubuli,
filamente intermediare si filamente de actina)

A2a parte este asociata membrane celulare : la acest nivel prezinta o retea de noduri si ochiuri
care leaga citoscheletul de endodomeniul unor proteine transmembranare

Proteinele care intra in structura citoscheletului asociat membranei sunt :

1) Spectrina : este o endoproteina , este un heterodimer format din A-spectrina si B-

spectrina care prezinta structura secundara Ahelix antiparalel formand niste bastonase
care prezinta un cap ( cu capatul amino al sub Alfa) si o coada (cu capatul amino a sub B)

Bastonasele interactioneaza cap –cap formand ochiurile retelei .. cozile bastonaselor se

asociaza cate 5-6 impreuna cu actina formand nodurile retelei

2) Actina : este o endoproteina organizata sub forma de filamente scurte si participa la

formarea nodurilor retelei

3) BANDA 4.1 : este o endoproteina de ancorare care : interactioneaza cu actina si spectrina

pe o parte si cu endodomeniul Glicoferinei C pe de alta parte  la nivelul nodurilor
retelei

4) Ankirina : endoproteina de ancorare (proteina globulara )se leaga de B spectrina pe o

parte si de endodomeniul bandei 3 pe partea cealalta la nivelul OCHIUrilor retelei

5) Banda 3 : o proteina transmembranara ce se leaga de B spectrina prin ankirina

6) Glicoferina C : o protein transmembranara ce se leaga de actina si spectrina prin banda

4.1
 Rolul citoscheletului:

-da forma celulei

- ajuta la miscarea celulelor

-formarea cililor si flagelilor si stereocililor .

10)Rolul proteinelor :
-au rol structural  intra in structura membranelor reprezinta 50% din masa membrane

-Roluri metabolice : -Receptori membranari

-Canale ionice

-Pompe ionice

-Enzime

-transport prin membrane si cu membrane

-formarea de tesuturi (prin proteine de adeziune  jonctiuni )

11)Glicocalix :
-reprezinta component glucidica a membrane celulare care este situata exclusiv pe fata externa a
membrane >>are ca structura lanturi oligozaharidice / polizaharidice legate de proteinele si
lipidele membranare .

Are o grosime de 20-30 nm dar poate creste foarte mult . ( depinde de in ce cellule se gaseste )
cel mai gros glicocalix este in ERITROCIT (hematiia adulta )**celule sangvine rosii ** - si la
stomac este gros (rol de protectie)

glicocalixul este format din 3 tipuri de glucide:

1) GlicoLipide

2) GlicopProteine

3) Proteoglicani

GLicoLipidele:

-reprezinta 10% din structura glicocalixului  contin 1 lant Oligozaharidic

neramificat atasat la un lipid membranar
 GlicoProteinele:Contin o protein de baza la care se leaga lanturile glucidice (lanturile se
leaga la Aspartat sau serina)

Proteoglicani: sunt formati din 90% glucide 10% protein .. au lanturi polizaharidice
ramificate acestia ne numesc Glucozaminoglicani (GAG) care au o structura speciala
formata dintrun dizaharid special repetitive (un zahar sau un aminozahar cu un acid
uronic )

Monozaharidele care intra in structura glicocalixului sunt : glucoza, galactoza , manoza

,acizi sialici , fucoza , n-acetil-glucozamino, n-acetil-galactozamina ) si acizi uronici

REGULI de organizare a glicocalixului

-capetele lantului zaharidice trebuie sa aibe incarcatura negative :

 glucoza nicodata nu este terminal

acizi sialici sunt intodeauna terminal atunci cand se afla

12)rolul glicocaluxului
-protejeaza membrane celulara de factorii agresivi

-gruparile acide determina sarcina electrica negative

-participa la organizarea tesuturilor (interactiuni celula-celula si celula-matrice)

-intervin in procesul de diapedeza"extravazarea leucocitelor" (stimuli inflamatori

determina aparitia pe emmbrana celulelor endoteliale a unei Glicoproteine numita
P-SELECTINA care interactioneaza cu antigenele sialiate lewis de pe glicocalixul
leucocitelor)

-purtator de antigene ABO sangvine

-fertilizare (unirea spermatozoidului cu ovocitul)

13)conceputul de microdomenii :
-este o regiuna din membrane mai redusa din suprafata membranelor care are o
compozitie diferita fata de restul membrane (caveole,plute lipidce, structuri cu
clatrina) in aceste zone lipididele si componentele membranei fuzioneaza deci are
fluiditate mai mica cu rol metabolic .. (endocitoza , fagocitoza, exocitoza ,
pinocitoza )
La acest nivel colesterolul este de 3-5 ori mai abundent , Sfingolipidele sunt mai
abundente (au acizi grasi saturati mai rigizi ) .. Ps si PI sunt mai slab reprezentate .

14)semnalizare
Semnalizarea celulara reprezinta transmiterea de informatii in interiorul celulei si
intre cellule diferite

Caile de semnalizare :

-Semnalizare Endocrina : semnale ajung la celula tinta Prin sange , dupa ce au fost
sintetizate de o alta celula ( deobicei din Glande endocrina )

-Semnalizare autocrina :semnalul este produs de o celula si afecteaza activitatea

aceasi celula

-semnalizare paracrina : semnalele produse de o celula influenteaza activitatea

celulelor din jur

Orice sistem de semnalizare este format din : - semnal

-receptor

-semnalele se numesc si Liganzi :

definitiemolecule care se leaga cu un grad mai mare sau ma mic de

specifitate de un anumit Receptor

Liganzii pot fii : -AGONISTI : determina activarea receptorului

-Antagonisti : determina iinactivarea sau blocarea receptorului

Se mai numesc si mesajer primar : si pot fi : hormoni , neurotransmitatori , citokine

15) receptori ptr hormoni si neurotransmitatori .. def

+clasificare :
Receptori pentru hormoni : sunt proteine specializate care au capacitatea de a
recunoaste si lega un hormon pe de o parte si capacitatea de a modifica ceva in
celula pentru a da un raspuns cellular .

Acestia se clasifica in functie de Hormoni

A)pentru hormonii Hidrosolubili (ex insulin ) au receptori situati in membrane

celulara
 B)pentru hormonii liposolubili “ traverseaza membrane “ (ex . tirodieni si cortizol )au
receptor nuclear

Receptorii nuclear : se clasfifica in functie de unde se afla in REPAUS in :

1) Care se afla in repaus in citosol si cand se leaga hormonul de receptor intra in

nucleu si se leaga de ADN pentru a incepe transcriptie genica .

2) Care se afla in nucleu in repaus dar legat de un Corespresor si cand se leaga

hormonul de acest receptor .. corespresorul Disociaza si se leaga un Coactivator
care initiaza transcriptia genica  se leaga de ADN. initiaza transcriptia genica
sinteza de ARN msg

REceptori pentru neurotransmitatori :

Neurotransmitatori : sunt substante chimice care transmit informatia intre

neuroni sau intre neuron si alte tesuturi (muscular)
acetilcolina,gaba,glutamat,glicina,serotinina

-receptorii pentru neurotransmitatori sunt :

1)Receptori ionotropi (ex r. nicotinic) adica un receptor legat de un canal ionic

exemple : - receptori nicotinic pentru acetilcolina

-receptori pentru gaba , glicina,serotonina ,glutamat

Mechanism de actiune :neurotransmitatorul se leaga de receptor si il activeaza 

duce la deschiderea unui canal ionic  duce la modificarea potentiaului de
membrane  duce la activarea unor canale voltaj dependente  la efectele
celulare

2)receptori METabotropi (legati de proteina G): legarea neurotransmitatoriilor de

receptor activeaza receptorul  activarea proteinei G  activarea adenliat ciclazei
hidroliza atp cu formare de AMPc GMPc (mesajer secundar)activarea unui alt
system enzymatic  efecte celulare .

16) Explicati modularea activitatii adenilatciclazei

membranare de catre receptorii cuplati cu proteinele G
heterotrimerice
-receptorii activi  duc la activarea proteinei G care poate fii (Gs sau Gi) Gs
stimularea si activarea adenilat ciclazei si Gi la inhibarea adenilat ciclazei ..  Gs
 activarea adenilat ciclaza care hidroleaza ATP si formeaza AMPc care este mesajer
 secund care  activeaza PROTEIN KINAZA A (catalizeaza transferul de P de pe ATP la
o alta protein adica o fosforileaza si o activeaza )  efecte celulare .++ RASME !!!!!

*AMPc este transformat la AMP de FosfoDiesteraza  AMP este transformat in

aminoacizi si acid uric de catre PEROXIZOMI

Gi cand inhiba Adenilat ciclaza el activeaza Guanilatciclaza cu sinteza de GMPc  alte efecte
celulare .

17) mesajerii secunzi si efectorii celulari:

mesajerii secunzi : sunt molecule care conduc semnalul in interiorul celulei

Sintetizate cand mesajerul primar activeaza un anumit receptor exemple :

- IP3 , DAG : sunt sintetizati din PI (fosfatidilinozitol) prin urmatorul mechanism :

Pi(pikinaza)PiP (PiP kinaza)PiP2 (fosfolipaza C)  ip3 + DAG

- AMPc si GMPc  sunt sintetizati cand neurotransmitatorul activeaza un anumit

receptor legat de PROT G la activarea Adenilatciclaza sau guanilatciclaza 
hidroliza ATP respective GTP la AMPc sau GMPc

Fosfodiesteraza transforma AMPcAMP

Peroxizomii disociaza AMP si GMP la Aminoacizi si acid uric

-CA+2 este considerat mesajer secund care ajuta restul mesajirilor secunzi si ajuta la
activarea unor multe enzyme ca+2 dependente si ajuta la contractia muscular .

Sunt molecule care sunt activate de mesajerii secunzi si dau un raspuns cellular :

Exemple : -proteinkinaa A (activate de AMPc) Hiperglicemie

Protein Kinaza C contractia intestinala si contractia irisului si bronhoconstricitie

18) Transportul pasiv:

-reprezinta trecerea prin membrane celulara a moleculelor mici ..IN sensul

gradientuluide concentratie / electrochimic fara consum de energie si se imparte in :

A)difiziune simpla : trecerea moleculelor mici sau ioniii prin membrane celulara fara sa le
ajute vreo proteina carrier se face prin prin bistratul lipidic ( subst liposolubile o2 azot
alcol co2) moleculele mai mari nu pot traversa membrana.

B)difuziune facilitata: este un transport pasiv ( nu consuma energie ) care transporta

molecule in sensul gradientului de concentratie /electrochimic (de la concentratie mare
la concentratie mica) dar necesita o proteina ajutatoare :
 Proteina poate fii :

a) proteina canal : formeaza pori care permite trecerea moleculelor prin ele (de
obicei pentru ioni)

b) proteina carrier : o proteina care leaga molecula de transportat pe o fata a

membranei  si isi modifica conformatia siparte a membranei . o elibereaza in
cealalta (exemplu proteina carrier care transporta glucoza)

19) calea de semnalizare JAK-STAT:

-este o cale de semnalizare care are :

1) moleculele semnal sunt : a) mediatori locali :cytokine ..

b)hormoni : prolactina si somatotropina

2)Receptorul : este o proteina transmembranara care :  este un DIMER la care este atasat in
endodomeniul monomerilor o protein-enzima numita (JAK : o enzima cu activitate tirozin
kinazica)

MECANISM :

Cand se leaga molecula semnal de receptor .. Monomerii se apropie unu de celalalt 

seactiveaza JAK  care fosforileaza restul tirozinic al receptorului ( in ambii monomeri)
receptorul fosforilat devine o punte de legare pentru o alta proteina numita STAT  STAT se
leaga de receptor si este fosforilata de JAK  apoi se desprinde 2 molecule STAT si ajunge in
citoplasma  2 molecule STAT se leaga intre ele (cu legaturi de fosfat ) dimmer STAT care 
intra in nucleu si se leaga la ADN responsive element initiaza transcriptia genica( sinteza de
ARN mesajer)

20)Aquaporine:

-sunt canalele de apa :  Proteine transmembranare care transporta moleculele de apa dinspre
exterior spre interior si invers.

-sunt localizate in membrana tuturor celulelor si sunt mai abundente in celulele specializate in
transportul de apa (celulele rinichiului “nefrocite”)

-au caracteristica speciala ca ele nu lasa sa treaca nici macar ionii (au un por foarte inguste )
lasand sa treaca doar molecula de apa  ele prezinta 2 molecule de aspargine(aa) care se leaga
de OXIGEN si transporta molecula de apa ( de aceea nu lasa nici moleculele de Hidrogen sa intre
sau sa iasa)

SEMNIFICATII SI IMPLICATII MEDICALE :

 - la nivelcerebral- localizarea AQP apare la jonctiunile hematoneuronale:  se pot
declansa edeme cerebrale

- lipsa AQP in anumite tesuturi declanseaza patologiede exemplu la nivel renal

( absorbtie ineficienta de apa) si la nivelul glandelor salivare (deficitiu de secretie)

21)semnificatia biologica a eteregenitatii compozitionale , a organizarii asimetrice si a

comportamentului fluid al membranelor:

a)semnificitatia biologica a eterogenitatii compozitionale:

- membrane prezinta o mare eterogenitate compozitionala fiind formata din lipide si

proteine si glucide fiecare dintre ele se impart in multe tipuri si fiecare prezinta roluri
biologice specifice : proteinele pot fii receptori / canale / enzyme cu roluri diferite ,
lipidele au capacitatea structurala de a separa mediu si glucidele cu rol de protectie

b)asimetrie:

-membrana celulara prezinta o asimetrie :  Lipidele din stratul extern sunt diferit de
cele din stratul intern ( fiecare are rolurile lor specifice)  intern  sinteza de mesajer
secunzi . exoproteinele sunt altele decat endoproteinele fiecare are rolurile ei
specifice , glucide sunt doar pe foita externa .--> cu roluri (rolurile glicocalixului )
specifice

c)comportamentul fluid:

-fluiditatea lipidelor  ajuta lipidele sa se asocieze spontan

Fluidatea proteinelor  ajuta proteinele sa isi faca rolul lor specific

22)Proteinele G heterotrimerice:
-sunt proteine membranare implicate in semnalizare ..  sunt formate din 3 subunitati
legate (alfa beta si gama) alfa este legata de GDP (Guanilat difosfat) cand aceasta
proteina G este activata  subunitatea ALFA se leaga de GTP si se rupe de celalalte
subunitati  Alfa-G se duce la alta enzima (Adenilat ciclaza)  si o activeaza

 tipuri de proteine G : Gs Gi Gt Gq

Gs stimuleaza adenilat ciclaza

Gi inhiba adenilat ciclaza

Acestia pot activa si guanilat ciclaza cu elibererarea de GMPc (guanilat monofosfat cyclic)

23) Modalitati generice de reglare a activitatii unui canal ionic membranar :

-canalele ionice nu sunt deschise permanent ele prezinta o poarta care depinde de urmatorii
factori :
A)dependente de Voltaj : poarta se deschide cand se modifica potentialul de membrana la
nivelul prag al canalului .. exemple canale de NA+ CA+ K+ ..
B)dependente de un ligand Chimic : aceste canale se deschid doar cand se leaga de un ligand
chimic (neurotransmitator ) exemplu acetilcolina : localizare : la nivel postsynaptic (receptor
Nicotinic)
C)dependente de factor mecanici : canalele se deschid la modificari de intindere , presiune ,
temperature ..

24)transport active – clasificare si exemple :

-reprezinta trecerea substantelor prin membrana impotriva gradientului de concentratie /
electrochimic (de la concetratie mica la concentratie mare) cu consum de energie ATP ..  si
este impartit in doua tipuri in functie de sursa de energie utilizata :
a)transport activ primar : utilizeaza energia ATP rezultat din metabolism ... exemplu ATP-aze
( pompe care leaga direct ATP-ul si il hidrolizeaza folosind energia pentru a transporta ioni si
molecule)
-exemple :  pompa Na+/K+ : proteina transmembranara care are sistusuri de legare pentru
NA+ si ATP in interiorul celulei si situsuri de legare de K+ in exterior si cand aceste se leaga  se
hidrolizeaza ATP si duce la transportul 3 molecule de NA+ inspre exterior si 2 molecule de K+ in
interior.
 pompa de CA+2 : este aflata pe reticulul sarcoplasmic al celulei musculare duce la
returnarea ca+2 in reticul .. proces care produce relaxarea musculara .. de aceea relaxarea
musculara este considerat un proces activ
b)transport activ secundar :  este transportul prin membrana a unor molecule impotriva
gradientului de concentratiei/electrochimic cu utilizarea unor energii de la alte molecule /
structuri : exemplu :  transportorul pentru Aminoacizi si glucoza (SGLT1) foloseste ca sursa de
energie gradientul pompei Na+/K+.
Contratransportul : este un transport activ secundar care se imparte in : simport si antiport
Simport : este un trasport activ secundar care utilizeaza o proteina transportoare care transporta
o substanta impotriva gradientului ei de concentratie utilizand energie produsa de un transport
in aceeasi directie (pasiv)ex : se foloseste transportul de NA+ pasiv .. proteina transportoare
leaga NA+ si il transporta pasiv in sensul gradientului electrochimic .. si asa se trage cu NA+ in
celula si Aminoacizi sau glucoza impotriva gradientului lor dar in acelasi sens ca NA+ (de aceea
se numeste simport) deci : prot se leaga de NA+ si de glucoza/aa si induce NA+ in celula
conform grandientului lui, si este tras si glucoza sau aminoacidul cu NA+... ( la nivelul intestinului
se intampla asta )
Antiport : - este un transport activ secundar care transporta 2 substante in sens opus : de
exemplu la nivelul Rinichiului (la nivelul tubului contort proximal al nefronului)  NA+ se
deplaseaza dinspre lumen spre nefrocit si H+ din nefrocit spre lumen (eliminare de acid)
25) pompe ionice :
a)P-class : sunt ATPa-azele NA+/K+ si pompa de CA+2 explicate in sub anterior
b)F-class : sunt pompe aflate in membrana interna a mitocondriei si ajuta la sinteza de ATP
c)abc class : aceste pompe transporta cat si ioni si aminoacizi si zaharide dar si peptide
26)Mecanismul semnalizarii transmembranare via
receptori cu activitate Tirozin kinazica :
A)liganzii (moleculele semnal sunt ) : factorii de crestere : NGF(nerve grouth factor) EGF
(Epitelial grouth factor) PDGF (factorul de crestere al proliferarii si diferentierii celulare)
insulina (hormon peptidic secretat de pancreas)
B) receptorii : proteina transmembranara deobicei formata dintrun monomer (pentru factorii de
crestere) si heterodimer pentru insulina (cu capatul C-terminal in interior care are capacitate
enzimatica Tirozin kinazica)
MECANISM :
legarea factorului de crestere la receptor duce la activarea acestuia monomerul va dimeriza
(se formeaza un dimer) asa se activeaza componenta tirozin kinazica ce va fosforiza restul
tirozinic din receptor (fiecare monomer are activitate tirozin kinazica ce fosforileaza celalt
monomer) ------> acesta fosforilat devine punte de legare pentru alte proteine care le fosforileaza
pentru a le activa  pentru a da un raspuns celular specific.
Proteinele RAS sunt activate atunci cand factorul PDGF se leaga de receptor  duce la cascada
de fosforilare RAS ..--> cu rol in Prolifierea si difirentierea celulara ( de aceea cand se modifica
aceste proteine Ras  poate duce la cancer )
---_> receptorul pentru insulina este deja un dimer si la legarea insulinei se activeaza functia
tirozin kinazica a ei ducand la fosforilarea receptorului si ajungand sa dea rasp celular specific
insulinei .
27)endocitoza mediata de receptori :
 endocitoza : transportul macromoleculelor in interiorul celulei ( face parte din tipul de
transport numit transport cu membrana) aceste macromolecule fuzioneaza cu membrana si
formeaza niste vezicule care intra in celula si se vor numii « « endozomi » » .
Endocitoza mediata de receptori : este un mecanism de preluare selectiva a
macromoleculelor din mediu prin niste receptori specifici care reconsc macromoleculele . acesti
receptori sunt situati in zone speciale ale membranei (microdomenii membranare) denumite
depresiuni taptate cuclatrina . cand receptorul recunoaste si se leaga de macromolecula aceste
domenii se vor invagina si vor forma impreuna cu macromolecula o vezicula ce va intra in celula.
Un exemplu este specific celulelor de fagocitoza (macrofage)
macrofagele recunoaste bacteriile si celulele imbatrinite prin receptori specifici (aceasta etapa
se numeste chemostatism ) membrana macrofagelor fuzioneaza cu bacteria si formeaza o
vezicula ce intra in inteiorul ei  in ineriorul macrofagului aceasta vezicula se numeste
FAGOZOM  Lizozomii vor ataca fagozomii  si vor forma Lizozomi secundari (care duc la
digestia acestora) .
Un alt tip de endocitoza mediata de receptori este Transcitoza : recunoasterea unor anticorpi
din sange de catre unele celule si endocitarea lor ( fara interactiune cu lizozomii) si transportarea
lor unde este nevoie.
28) in subiectul 24
29)clasificarea jonctiunilor:
INTRODUCERE IN JONCTIUNI: jonctiunile sunt sisteme de ancorare (legare) intre celule sau intre
celule si matrice .. are o dimensiune de ordinul nanometrilor deci nu pot fii examinate la
microscopul optic ci doar la microscopul electronic ,, aceste jonctiuni pot avea forma de :
a) de disc → numite macule
b) de banda → numite zonula
Aceste jonctiuni au roluri importante → -stabilizarea tesuturilor , -controleaza comunicarea
intercelulara ,- compartimenteaza suprafata celulara in domenii celulare
CLASIFICAREA JONCTIUNILOR :
A) Jonctiuni simple
B) jonctiuni speciale
C)jonctiuni cu specifitate de tesut
A)jonctiunile simple : sunt jonctiuni intercelulare , distanta dintre cele 2 membrane este de 30
de nm (mare) care nu afecteaza transportul de markeri si substante .. si exista 2 tipuri de astfel
de jonctiune → a) -jonctiunea simpla digitiforma : cele 2 celule trimit una spre cealalta prelungiri
cu aspect de deget de manusa
b) -jonctiunea simpla denticulata (cu prelungiri cu aspect de dinti de
ferastrau)
B)jonctiuni speciale :
 a) jonctiunea stransa :

b)jocntiuni de atasare :
b1) jonctiuni de atasare pe microfilamente de actina → - celula celula (zonula adherens)
-celula matrice (jonctiunea focala)
b2) jocntiuni de atasare pe filamente intermediare : →celula-celula (macula adherens)
→ celula-matrice(hemidesmozom)
c)jonctiuni de comnicare : Jonctiunea GAP
d)complexe jonctionale
C)Jonctiuni cu specificitate de Tesut : Discurile intercalare (in miocard) si sinapsele (intre neuroni)
30) Jonctiunea GAP
Este o jonctiune intercelulara (celula-celula) cu aspect de macula , distanta dintre cele doua
celule este de 2 nm (spatiu mic care poate afecta transportul de markeri in spatiul extracelular)
Componentele jonctiunii sunt :
-Cele doua membrane celulare
-Conexonii ( 100 de conexoni/per jonctiune) : conexonul este o proteina transmembranra cu
aspect cilindric multipas cu 6 subunitati care prezinta in centru un canal hidrofil cu diametru
reglabil intre 0,2-2nm in functie de concentratia de CA+2 . Conexonii sunt asezati fata in fata in
fata realizand un canal de comunicare intercelulara. → canalul poate fi strabatut de molecule cu
greutati mici : ioni hormoni AMPc si unda de depolarizare
→ Aceste jonctiuni se localizeaza intre cellule epiteliale sub desmozomi (macula adherens) catre
polul bazal . Si se localizeaza in portiunea verticala a discului intercalar (miocard)
31)Complexe jonctionale :
-un complex jonctional este format din : jonctiunea stransa , zonula adherens , macula adherens
una sub una sub cealalta ..
32)discul intercalar : este un complex jonctional prezent intre miocardocite : prezinta 2 portiuni :
 verticala : formate din jonctiuni gap
 orizontala : se gasesc zounla adherens , macula adherens , si filamente intermediare de
desmina (macula adherens) .
ROL : asigura integralitatea celulelor miocardului si transportul de unde de depolarizare rapid
intre celule.
33)jonctiunea stransa :
→ este o jonctiune intercelulara (celula-celula)
→ se mai numeste si ZONULA OCCLUDENS
Zonula pentru ca are aspect de banda si Occludens pentru ca ocluzioneaza complet sau partial
spatiul extracelular .. Componentele jonctiunii sunt :
-cele doua membrane celulare care se pot aseza la o distanta de 2 nm una fata de cealalta , sau
isi pot suprapune straturile externe proteice excluzand spatiul extracelular → daca exista distanta
de 2 nm se numeste JONCTIUNE Heptalaminata , iar daca nu Pentalaminata
→ afecteaza transportul de markeri si nu lasa sa treaca macromoleculele (impermeabila pentru
macromolecule) dar lasa sa treaca moleculele mici (ionii)
-A doua componenta este reprezentata de Proteinele transmembranare (integrale) Numite
Occludine(siruri de proteine gemene) acestea se aseaza doua cate doua fata in fata (geminele )
(au loc si rearanjari ale fosfolipidelor din stratul extern care se unesc si formeaza inele de fuziune
care ocluzioneaza stratul exteracelular blocand trecerea macromoleculelor de-o parte si de alta a
jonctiunii )
-A treia componenta a jonctiunii stranse o reprezinta componenta citoscheletului care este
reteaua de microfilamente de actina pe care se fixeaza sirurile de proteine gemene .
LOCALIZARE :intre celulele epiteliale
Rol : compartimenteaza suprafata celulara in domenii : domeniul apical (spre lumen) si domeniul
bazo-lateral)
-impermeabile pentru macromolecule
34)jonctiunea de atasare pe microfilamente de actina : clasificare , descriere :
a)Zonula Adherens : este o jonctiune intercelulara (celula-celula) de atasare pe microfilamente
de actina si este alcatuita din :
-cele doua membrane aflate la o distanta de 15nm
-glicoproteina transmembranara linker ( cadherina Calcium « Ca+2 » dependenta )
-complex proteic de atasare la citoschelet reprezentat de : alfa beta si gama CATENINE
-elementul de citoschelet reprezentat de o bandeleta de microfilamente de actina
→ aceasta jonctiune se dispune intre celulele epiteliale sub jonctiunea stransa de la polul apical ,
si in portiunea transversala a discului intercalar (miocard)
b)jonctiunea focala : este o jonctiune celula-matrice , → jonctiune care se stabileste in tesutul
conjunctiv intre celule si matricea extracelulara conjunctiva .. este alcatuita din :
-membrana celulara situata la o distanta de substrat (Fibronectina) de 15-20 nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina care este si receptorul specific
pentru fibronectina ..(proteina transmembranara ce se leaga cu fibronectina extracelular iar
intracelular se leaga de complexu proteic de atasare la citoschelet)
-complexu proteic de atasare la citoschelet este reprezentat de TALINA si VINCULINA
-elementul de citoschelet : este reprezentat de microfilamente de actina
** jonctiunile de atasare nu afecteaza transportul de markeri in spatiu
extracelular**
35) jonctiunea de atasare pe filamente intermediare :
a)Macula adherens (desmozomul in spot)
 este o jonctiune celula-celula care este formata din :
-cele doua membrane celulare aflate la o distanta de 30 nm una de cealalta
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de cadherina (Calcium dependenta )
-complexul proteic de atasare la citoschelet care formeaza placa desmozomala cu aspect de
semidisc (2 semidiscuri = macula) reprezentat de:- Desmoplachina ,plackoglobina,desmoglobina,
desmoyokina.
-elementul de citoschelet care este reprezentat de filamentele intermediare .( in celulele
epiteliale aceste filamente intermediare sunt tonofilamente alcatuite din citocheratine .
Desmozomul este localizat intre celulele epiteliale sub zonula adherenz si in portiunea orizontala
ale discurile intercalare.
b)HEMIDESMOZOMUL:-
-este o jonctiune de tip celula matrice , ea leaga polul bazal al celulei epiteliale de membrana
bazala . Este formata din:-
-membrana celulara aflata la o distanta de substrat (membrana bazala) de 15-20 nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina
-complexul proteic de atasare care formeaza placa desmozomala- un semidisc pe frontul
citoplasmatic al jonctiunii .
-elementul de citoschelet reprezentat de filamente intermediare (tonofilamente)
36)Microfilamente de actina :
-Actina este o proteina globulara ce se organizeaza prin polimerizare in microfilamente .. ea este
cea mai abundenta proteina a citoscheletului find situata in general sub membrana → ii da rol
de support mecanic si da forma celulei si ajuta la miscarile suprafetelor celulare ..
Polimerizarea actinei se face in urmatoarele etape :
1. Nucleatie : fiecare molecula de actina are situsuri de legare care mediaza interactii cap-
coada cu alti 2 monomeri de actina → se formeaza un agregat mic format din 3
monomeri de actina G
2. Faza d9e crestere . Monomerii prin aditie reversibila la ambele capete (+-) cresc.
Monomerii leaga de asemenea si ATP care este hidrolizat la ADP urmarind ansamblarea
filamentelor ,, Polimerizarea nu necesita neaparat ATP dar cele care leaga ATP
polimerizeaza mult mai repede .
Exista 4 tipuri de filamente de actina : alfa 1 si alfa 4 specifice fibrei musculare , beta si gama
specifice celulelor nemusculare (in celulele musculare actina reprezinta 20% din totalul
proteinleor celulare iar in nemusculare 5-10%)
Roluri: participa la formarea cilului , adaptare a formei celulare la momentul functional,
formarea jonctiunilor , diviziune celulara
37)Dinamica microfilamentelor de actina:
-filamentul de actina prezinta o structura de dublu alfa helix cu monomerii orientati in aceeasi
directie ceea ce ii da filamentului o Polaritate distincta adica 2 capete capat + si capat - , aceasta
polaritate este importanta in polimerizare si in interactiunea cu miozina
→ capatele filamentelor cresc cu rate diferite astfel → monomerii de actina sunt fixati mai rapid
la capatul + decat la cel - .. deoarece la acest capat este legat ATP (ce ajuta la polimerizare mai
rapida si la disociere mai lenta la acest capat ) acesta se numeste fenomenul de treadmiling.
38)microfilamentele de miozina
-miozina este o proteina cu greutate moleculara mare cu rol de motor molecular ce are
capacitatea de a transforma energia chimica in energie mecanica.
Este alcatuita din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare (2 esentiale si 2 reglatoare)
-fiecare lant greu prezinta o portiune globulara (capatul miozinei) si una alfa helix
-capul globular prezinta fiecare atasat pe el cate 2 lanturi usoare (gatul miozinei) 1 esential si 1
reglator . Coada este reprezentata de cozile lanturilor grele rasucite sub forma de alfa helix →
Filamentul de miozina (gros) → cateva sute de molecule de miozina dispuse paralel si asociate
prin cozile lor
IN contractie musculara: → se hidrolizeaza ATP si capul miozinei isi schimba conformatia si isi
pierde afinitatea pentru actina si se deplaseaza de-alungul filamentului si se produce contractia
iar apoi se se roteste cu 45 de grade si impinge filamentele si revine la normal .
39)
40)proteinele asociate actinei in procesul de polimerizare:
 sunt niste proteine care ajuta la mentinerea echilibrului actinei G cu Actina F ele pot bloca
polimerizarea (ansamblarea) sau o pot stimula si aceste proteine sunt :
-Timozina : se leaga de monomerii de actina G (cele legate de ADP) si impiedica ansamblarea in
filamente
-profilina : se leaga la monomerii blocand ansamblarea in filamente insa permite schimbul de la
ADP la ATP  si cand este legata de ATP ii stimuleaza polimerizarea .
-proteinele de la capetele filamentului : sunt niste proteine ce ce se leaga la capatele – si + al
filamentului impiedicand aditia de monomeri ..
-gelsolina : este o proteina ce promoveaza deplasarea filamentelor de actina .. este activata de
ca+2
41)Proteine asociate actinei in procesul de ansamblare in citoschelet .
Actina este organizata ori in bandalete ori in retea
Organizarea actinei se face cu ajutorul unor proteine asociate actinei 
Proteinele care ajuta la organizarea in bandalete sunt : proteine mici si rigide ce forteaza
filamentele de actina sa se aseze regulat paralel intre ele Fimbrina :  ajuta la organizarea
filamentelor de actina paralel intre ele la distante mici care intra in structura cililor .
-proteinele ce intra in organizarea filamentelor in retea (cum este la nivelul citoscheletului )
sunt proteine mari flexibile ce faciliteaza organizarea filamentelor in retele tridimesionale
exemplu este : Filamina ABP (actin binding protein)
42) organizarea sarcomerului in fibra musculara striata scheletica :
Sarcomerul este unitatea contractila a celulei musculare format din miofibrile si are o lungime de
cca 2 microni
 Studiat la microscopul electronic observam :

43)Filamentele intermediare :

-sunt filamente cu dimensiuni mai mici decat microtubulii si mai mari decat actina.. adica intre 7-
25 nm .. de aceea se numesc intermediare

-ele intra in formarea citoscheletului

-principala lor functie este sustinerea mecanica a celulelor (nu este implicata in miscare)

-proteinele care formeaza filamentele intermediare sunt :

 Keratina (la celulele epiteliale)

 vimentina (la celule musculare netede si leucocite)

desmina(la celulele musculare striate « se prind de linia Z « )

-Aceste proteine au o portiune centrala Alfa helix si 2 capete amino si carboxil

ANSAMBLAREA IN FILAMENTE : are 4 stadii :

1- se asociaza in dimeri

2- dimerii e asociaza antiparalel nepolar formand un tetramer

3- tetramerii se asociaza formand protofilamente

4- 8 protofilamente alcatuiesc un filament intermediar

44)microvili,stereocili,cili,flageli

.*-cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice formate din microtubuli care
determina miscarea celulelor...

Structura de baza a cillor si flagelilor este axonema :

Axonema este formata din : membrana plasmatica si microtubuli si proteinele lor asociate ..

-acestea au un aranjament 9+2 (9 dublete de microtubuli periferice si un dublet central) <

dubletele periferice au un microtubul complet si unul incomplet format din 10-11
protofilamente> cele centrale sunt complete . microtubulii sunt legati intre ei prin « nexina »

Microtubulii periferici prezinta atasati de ei si brate de dineina(proteina ce ajuta la miscare)

Spre citoplasma microtubulii sunt atasati de corpusculul bazal care are structura la fel ca
centriolul( 9 triplete de microtubuli) acesta are rolul de a forma si cresterea microtubuliilor

Flageli : se gaseste la spermatozoid si il ajuta la miscare

Cili : in epiteliul olfactiv si ajuta la indepartarea moleculelor straine , in mucoasa uterina

ajutand la miscarea ovocitului

*Microvili : prelungiri digitiforme a membranei plasmatice cu ROL in ABSORBTIE :maresc de

20 de ori suprafata de absorbtie .

-sunt formati din : filamente de actina paralel legate intre ele prin fimbrina , capatul - este
ancorat la spectrina si filamente intermediare

*stereocili sunt forme speciale de microvili : loccalizate in celulele auditive ale urechii interne
care detecteaza vibratiile sonore.

45) microtubulii :

Reprezinta al3lea component de filamente al citoscheletului

Au diametru de 25 nm
 Proteina care formeaza microtubulii se numeste TUBULINA , (alfa si beta tubulina)

Tubulina se leaga una cu cealalta formand un Dimer dimerii polimerizeaza formand

protofilamente 13 protofilamente formeaza 1 microtubul.

-microtubulii au urmatoarele roluri : - mentinerea formei celulare, determinarea miscarilor

celulelor, transportul de vezicule de la aparatul golgi la membrana

- microtubulii prezinta polaritate adica 2 capete + - care polimerizeaza si se desambleaza cu

viteze diferite ,, polimerizarea depinde de Ca+2 ..  la capatul + avem GTP (care are
Aceasi rol ca ATP la actina ) ajuta la polimerizare

46)centriolii si centrul celular :

-centriolii : sunt formati din 9 triplete de microtbuli si au o lungime de 0.5 nm

centriolii formeaza corpusculul bazal ( are aceasi structura) si intra in formarea Centrullui
celular < centrozom>

Centrozomul (centrul celular)  este alcatuit din 2 centrioli perpendiculari unul pe celalalt ..
inconjurati de un material amorf pericentriolar. Si este localizat langa nucleu

Centrozomul este responsabilde initierea si declansarea diviziunii celulare formand fusul de

diviziune prin microtubuli ..

47)centrii de organizare a microtubuliilor :

-centrozomul este centrul de organizare a microtubulilor in celula (vorbim putin de el )

 in timpul mitozei .. centru de organizare se duplica (devine 2) si se aseaza in polul opus..

Acesti 2 centrozomi aflati la poli opusi formeaza fusul de diviziune care separa si distribuie
cromozomii la celulele fice.

Al2lea centru de organizare a microtubuliilor este Corpusculul bazal care formeaza Cilii si flagelii

48)Ribozomii , structura si organizare , biogeneza

Ribozomii sunt organite intracelulare nedelimitate de membrana cu rol principal Sinteza de

proteine ..

-sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiilor adulte

-sunt formati din RNAr si proteine .

-Ribozomii pot fii liberi in celula (izolati sau grupati) si atasati de membranele reticului
endoplasmic.. si pe invelisul nuclear. Si in matricea mitocondriala (nu sunt sintetizati de Nucleu ci
de adnul din mitocondrie)
-Ultrastructura : este format din o subunitate mare si o subunitate mica .. acestea se leaga intre
ele si se leaga cu ARNm cand sunt active

Biogeneza : proteinele ribozomale sunt sintetiate in citoplasma in apropierea nnucleului  sunt

transportati in nucleu prin transport activ prin pori , ARNr e transcris (sintetizat ) in nucleol si
ajunge in nucleoplasma  subununitatiile mici si mari si ARNr sunt transportate in citoplasma
prin pori unde se matureaza si se ansambleaza formand ribozomul.

49)Functiile ribozomului :

-Poliribozomii si ribozomii atasati de reticul endoplasmic sunt forma activa a ribozomului care
duce la sinteza de proteine .

-polirobozomii : sunt mai multi ribozomi uniti intre ei printrun lant de de ARNm si duc la
sinteza unor proteine de inlocuire a unor organite..

-ribozomii atasati de membrana reticului endoplasmic : se sintetizeaza proteinele de sinteza..

Sinteza proteinelor : subunitatea mare prezinta 3 parti

Partea A : locul unde primeste aminoacizii prin ARNt

Partea P : uneste aminoacizii formand peptide

Partea E (exit)  pe unde iese lantul de aminoacizi.

50)sisteme celulare generatoare de energie :

51) sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomului :

Are loc in 3 etape :

INITIEREA : incepe cand se leaga subunitatea mica de ARNm si a aminoacil ARNt  Formeaza un
complex impreuna cu factorii de initiere eif1 eif4 ,  factorul de initiere AUG (pe primul
aminoacid si se leaga de arnt)

Elongarea : se leaga si partea mare si incepe sinteza legaturilor peptidice cu ARNt (este
transferat dela partea A la partea P )proces care se repeta (cat lungimea ARNm)

Terminarea :apare codonul STOP care sunt recunoscuti de factorii de terminare care se leaga in
situsul A si produce hidroliza legaturii dintre catena polipeptidica si ARNt .

52) Plierea proteinelor : saperonii

Plierea proteinelor inseamna impachetarea corecta a proteinelor adica formarea structurii

secundare si tertiale specifice fiecarei proteine. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unor proteine
(SAPERONE) care ajuta la adaptarea conforatiei corecte pentru asigurarea functionalitatii
proteinelor sintetizate.
Acesti saperoni se afla in lumenul Reticului endoplasmic ..

Exemple de saperoni este CALNEXINA.

Mai exista si o saperona numita proteina de legare care este responsabila si de controlul
deschiderii si inchiderii porului transloconului .

Exista si saperoni care ajuta la legarea proteinelor impachetate gresit si cele denaturate de
ubiquitina  care le transporta la proteazomi pentru digestie

53) Structura si biogeneza proteazomilor. Degradarea proteinelor mediata de ubiquitina:

-proteazomii sunt organite intracelulare nedelimitate de endomembrana care au rolul de

digestia proteinelor denaturate .
-ultrastructura : este format din MIEZ si 2 complexe reglatorie
Miezul este format de 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta .. aranjate in 4 inele ..  subunitatiile
alfa formeaza partea externa a inelelor iar cele beta partea interna .
-activitatea proteolitica a se gaseste pe subunitatiile BETA care au activitate asemenatoare
caspazelor care cliveaza(taie aminoacizii acizi) sau asemanatoare tripsinei care taie aa bazici sau
chemotripsinei care taie rezidurile hidrofobe .
Complexele reglatoare au 2 parti - ( ATPaza ) si de - recunoastere a complexului ubiquitin-
proteina si desfacerea din complex a ubiquitinei .
Ubiquitina este o proteina care leaga proteinele denaturate si le adduce la proteazom sa le
digere .. si acest mechanism are loc in urmatoarele etape:
-activarea ubiquitinei (de catre enzima E1 si E2)
-recunoasterea substratului (cu ajutorul enzimei E3”ubiqutin ligaza”) si legarea ubiquitinei de
substrat..  la capatul amino al rezidurilor de lizina  complex (poliubiquitina)
-legarea poliubiqutina de Complexul Reglator care desprinde Ubiquitina de proteina ..
(dezubiquitinizarea)
54)incluziuni lipidice : MO.ME
-aceste incluziuni pot aparea in 3 cazuri:
a)tranzitoriu : in celula hepatica Dupa ce mancam (postprandial) sub forma de picaturi lipidice ..
proportional ca numar cu cantitatea de lipide ingerate . sunt repede metabolizate si dispare la
cateva ore din citoplasma dupa ingestie.
b)temporar: in celulele secretorii din glanda mamara ( si apar in lactatie )
c)permanent: in adipocite albe sau brune (incluziune mare care ocupa majoritatea citoplasmei )
aspect la MO : se vede ALB la coloratia cu Hemalaun eozina ,,, si ROSU in coloratia speciala de
lipide SUDAN 4
aspect la ME: aspect electronoclar
55)incluziuni pigmentare : aspect MO , ME
Incluziunile pigmentare sunt de 2 feluri .. pot aparea inconditii fiziologice si patologice.
a) cele patologice sunt : - pigmentii biliari (bilirubina in hepatocite)
b) cele fiziologice:
 melanina ..pigment negru evident in epidermal pielii si in SNC ( in substanta neagra)
-MO: fulg de nea neagra maronie cu aspect granular.
-ME:formatiuni electronodense (se observa structura fina a granulelor)
  Lipofuscina : pigmentul de uzura ( folosire )  apare odata cu imbatrinrea in special
in miocardocite , cellule nervoase , macrophage ..  este produsul nedigerat al unor reactii litice
la nivel subcelular  ele sunt cele care da culoarea galbena a adipocitelor .
La MO : granulatii galbe-maronii ( chiar si in HE)
La ME: formatiuni electronodense.
 Hemosiderina : rezidiul nedigerabil rezultat in urma distrugerii hematiilor : apare in
maccrofage , se poate confunda cu melanina sau lipofuscina in HE … dar capata o coloratie
specifica prin coloratia cu albastru prusia . (dat atomilor de Fier pe care ii contine).
MO: -> aspect granular maroniu
ME: aspect granular electronodens.
56)incluziuni de glycogen:
Glicogenul este forma de stocare a Glucozei in cellule .
Incluziuniile de glycogen sunt evidentiate la MO : cu ajutorul coloratiei Carmin Amoniacal best :
se observa plaje mai mult sau mai putin intinse ce nu ocua niciodata intreaga citoplasma
(culoare ROSU)
Se mai poate evidential prin coloratii speciale de evidentiere a glucidelor (PAS)
La ME: bastonase sau rozete , aspect electronodens.
57)structura si ultrastructura lizozomului :
-lizozomii sunt organite intracelulare delimitate de membrana si au rolul de Digestie intracelulara
.. lizozomii sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiiei adulte ,,, sunt in nr foarte mare in
macrofage .
-lizozomul este defapt o vezicula delimitata de o membrane speciala ( care sa reziste la
continutul ei ) si acesta contine in lumenul sau: Hidrolaze (protease pt digestia proteinelor ,
lipase pt digestia lipidelor , glicozidaze pt digestia glucidelor , nuclease pt digestia aciziilor
nucleici )
-la nivelul membranei lizozomului exista o pompa NA/H care baga H in lumen sa asigure Mediu
acid optim pentru activitatea enzimelor lizozomale .
Lizozomul primar : este lizozomul care inca nu a luat contact cu endozomul ( materialul de
digerat)
Lizozom secundar : este lizozmul cand se uneste cu endozomul si incepe digestia .
Lizozom tertiar ( corp residual ) este ce nu a putut fii digerat si ramas ..
58)functiile lizozomului :
Digestia intracelulara a moleculelor .. aceste molecule pot avea origine intracelulara sau
extracelulara .
Cele de origine extracelulara: cele care intra prin endocitoza (sau fagocitoza) sau pinocitoza
Cele care intra prin fagocitoza : bacterii virusi -> intra in celula (se numesc endozomi) acestea
fuzioneaza cu lizozomii primari si ii digera (lizozomi secundari )
 cele care intra prin pinocitoza : macromoleculele lichide .. -->
pinozomi care fuzioneaza cu lizozomii -> lizozmi secundari ->digestie.
*** aceasta se numeste HETEROFAGIA***
**AUTOfagia** este digestia intracelulara a materialelor inutile sau distruse din cellule 
lizozmul ataca un organit mort si fuzioneaza cu el si il digera .
ALTE ROLURI ale lizozomilor :
-controlul materialelor de secretiie : digera materialele in plus de secretie . *crinofagie*

Lizozomii sunt de mai multe tipuri:

Lizozomi conventionali : nu au functie secretorie .. ele recunosc endozomi : si interactioneaza cu
ei prin :
a)kiss and run: lizozomul interactioneaza cu endozomul scurt doar introduce enzimele in el si
pleaca la alt endozom.
b)fuziune : lizozomul si endozomul fuzioneaza si incepe digestia lor .(lizozomul secundar )
Lizozomi Secretori : o combinatie intre lizozomi conventionali si granule secretorii :  contin
enzyme specifice celulei in care se afla ..

59)peroxizomul :
Este un organit intracellular delimtat demembrana , capabil de diviziune( organit semiautonom)
Este un sediu al utilizarii de oxigen ce contine multe enzime :catalaza , urat oxidaza si HMG-coa
reductaza..
Ultrastructura : laMET  o membrana simplade 6nm grosime la interiorul careia exista o matrice
granulara amorfa sau fibrilara.
60) roluri si biogeneza:
Reactii de oxidare a altor substraturi: Detoxifiere .
degradarea acizilor grasi: B oxidare  cu transformarea lor in acetil-coa .
dscompunerea purinelor (AMP si GMP ) in aciduric.
 produc si importa colesterol.
Biogeneza:
-Peroxizomul se poate divide dar NU are DNA nu are material genetic  si apoi isi
importa proteinele din afara . (organit semiautonom) ..acest proces de importare a
proteinelor :  proteinele PEX sunt implicate in procesul de formare ..
- se importa proteinele PEX 3 , 19, 16 (membranare)
-proteinele matricei sunt codificate in nucleu si sintetizate in citoplasma de poliribozomi
Acestea contin secvente semnal PTS1 si PTS2 ce duce la directionarea spre peroxizom acestea
se leaga de PEX si sunt transportate in peroxizom .
- in peroxizom se elibereaza proteine noi proces atp dependent
61) Reticului endoplasmatic: definitie, forme
7