Sunteți pe pagina 1din 36

MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

CUPRINS

Riesgos
1. para el conductor
Utilajul: 4. Riscuri şi măsuri
motostivuitoare ............ 4 preventive ............... 21
Caracteristici fizice ................. 4 Riscuri pentru sofer ............... 21
Caracteristici funcţionale ........ 5 Riscuri pentru pietoni ............ 24
Stabilitatea motostivuitoarelor Riscurile încărcării
şi a încărcăturii ...................... 6 de combustibilului ............... 26

2. Lucrul cu Riscurile încărcării bateriilor . 27


motostivuitoarele ...... 10 Riscuri în înlocuirea
Limitări în folosirea sticlei de GPL ........................ 29
motostivuitoarelor ............... 10
Responsabilităţi ................... 10 5. Manevre şi
Depozitarea materialelor ..... 11 obiceiuri
periculoase .............. 30
Operaţii de încărcare
şi descărcare ....................... 12 Manevrări periculoase ......... 30
Transportul încărcăturilor..... 14 Obiceiuri periculoase ........... 30
Oprirea motostivuitoarelor .. 16
Intervenţii în caz
Folosirea lifturilor pentrul
de accident ...................... 31
greutăţi................................ 16
Trecerea peste cabluri În orice accident ................... 31
întinse peste zona de lucru ... 17 În caz de răsturnare
Trecerea căilor şi laterală................................ 31
diferenţelor de nivel ............. 17
În caz de răsturnare
Ordine şi curăţenie ............... 17 frontală ............................... 32
Regulile de circulaţie ............ 18
Obligaţiile muncitorilor
3. Întreţinerea utilajului . 18 în ce priveşte
Verificarea zilnică ................ 18 Protecţia Muncii .............. 32
Revizii periodice de
întreţinere ........................... 20
Întreţinerea arcului
de siguranţă ........................ 21

3
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

1. UTILAJUL: MOTOSTIVUITOARE

arbre
Caracteristici fizice locul manipulatorului

Structura

• Partea frontală: catarg cu furci (plane, paralele şi de


lungime în general fixă).
contragreutate
• Partea centrală: locul manipulatorului.
• Partea posterioară: contragreutate.

roţi
furci

Direcţia
❶ ❷ ❸
transmisii roata transmisii roata roata
motrice motrice motrice

4 roţi 3 roţi 4 roţi 3 roţi 3 roţi

1. Un singur motor de trac iune.


2. Un motor de trac iune pentru fiecare roat .
3. Roata din spate ca motrice i de direc ie (raz de ac iune mai mic ).

Catargul
Catargul este format dintr-unul sau mai mai multe şasiuri, fiecare cu una sau două bârne paralele. Între bârne
culisează panoul de prindere a furcilor.
Catargele pot fi:
• simple, pentru stivuirea încărcăturilor până la o înălţime de 2 metri;
• telescopice, pentru stivuirea la mari înălţimi.
Catargul se poate mişca de sus în jos, înainte (până la 3º) sau înapoi (până la 12º).

Furcile
Furcile sunt elemente rezistente care se introduc sub încărcătură pentru a o mişca.
Pot fi fixe sau mobile, mânuite din cabina şoferului.
Se numeşte călcâi acea parte a furcilor care se uneşte cu panoul suportului de furci. Călcâiele suportă încărcătura.

4
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Contragreutatea

Contragreutatea este o masă de oţel care se aşează în partea posterioară a stivuitorului.

Permite ca roţile din spate să fie întotdeauna în contact cu solul. În felul acesta este mai greu ca stivuitorul să se
răstoarne.

Cabina şoferului

În cabină putem întâlni:


• bordul;
• volanul şi comenzile;
• cheia de contact;
• scaunul;
• elementele de siguranţă, ca de exemplu centura de siguranţă.

Roţile

Roţile unei maşini stivuitoare pot fi:


• roţi cu pneuri de aer, pentru suprafeţe aspre şi denivelate;
• roţi pline pentru suprafeţe netede şi curate. Aceste roţi pot fi:
– roţi pline elastice;
– roţi pline superelastice.

Tipuri de motoare

Maşinile stivuitoare pot avea două tipuri de motoare:


• motoare termice sau de explozie (benzină , diesel sau GLP).
• motoare electrice (limitate la stivuitoare de până la 10.000 kg şi cu o autonomie mai mică decât cele
termice).

Caracteristici funcţionale
Înainte de a începe lucrul, şoferul trebuie să cunoască normele fabricantului pentru a şti:
• cum se folosesc comenzile;
• ce măsuri de securitate trebuie luate;
• ce arată indicatoarele şi becurile de bord;
• care este greutatea maximă;
• pe unde poate circula motostivuitoare, în funcţie de greutate şi mărime;
• dacă este vorba de un motostivuitorul electric, cât timp poate funcţiona fără reîncărcarea bateriilor.

5
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Stabilitatea stivuitorului şi a încărcăturii


Triunghiul stabilităţii
Răsturnarea laterală se produce cu o mai mare uşurinţă
în cazul unui motostivuitor decât în cazul unui automobil.
Aceasta se datorează faptului că axul de direcţie (axul
din spate) al stivuitorului este unit de şasiu doar prin
partea centrală, formând cu roţile dinainte un triunghi
imaginar: triunghiul stabilităţii. Astfel, maşina stivuitoare
se comportă ca şi cum ar avea două roţi frontale şi doar
una posterioară.

Centrul de greutate
Centrul de greutate este un punct care se comportă ca şi cum toată greutatea încărcăturii s-ar concentra în el.
Însă, atenţie:
• în obiectele compuse din materiale diferite, centrul de greutate se poate afla într-un loc în aparenţă ciudat
(foarte departe de centrul geometric);
• în transportul lichidelor, centrul de greutate variază odată cu mişcarea; este ceea ce se numeşte «efectul
val».

Pierderea stabilităţii
Motostivuitorul îşi pierde stabilitatea atunci când încărcătura este lungă sau excesiv de grea.

da

NU NU

6
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Factori care influenţează stabilitatea


1 Poziţia încărcăturii: este importantă ajustarea încărcăturii la călcâiul furcilor pentru ca distanţa de la
centrul de greutate la încărcătură să fie cât se poate de mică.

NU DA

2 Poziţia catargului: în timpul mişcării motostivuitorului, gol sau încărcat, acesta va fi întotdeauna
strâns şi înclinat spre spate.

NU DA

3 Înălţimea încărcăturii: înălţimea potrivită a furcilor faţă de sol este cuprinsă între 15 şi 20 cm. În
felul acesta este mai greu ca motostivuitorul să se răstoarne.

15 - 20 cm

7
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

4 Supraîncărcare: dacă încărcătura cântăreşte prea mult, autostivuitorul se poate răsturna. Dacă trebuie
să mişte o greutate mare, este mai bine să formeze mai multe încărcături şi să le transporte separat.

5 Înclinarea solului: riscul de a se răsturna este mai mare atunci când solul este înclinat. Înclinarea maximă
nu trebuie să depaşească 10%.

NU DA

Panta maxim : 10%

6 Caracteristicile solului: este mai sigură munca pe terenuri netede, drepte, curate, rezistente la greutatea
şi mişcările de accelerare şi frânare ale motostivuitorului.
7 Poziţia încărcăturii pe rampe: când urcă sau coboară şi pentru a nu se răsturna, încărcătura trebuie să
stea întotdeauna îndreptată spre partea superioară a rămpii.
8 Diferenţele bruşte de viteză: frânele, acceleraţiile şi încetinirile măresc riscul de răsturnare.
9 Schimbări de direcţie: întoarcerile bruşte ale maşinii stivuitoare pot provoca răsturnarea acesteia.
10 Mişcări ale maşinii stivuitoare pe rampe: există riscul răsturnării laterale dacă se circulă transversal
sau se realizează întoarceri; se poate coborî înainte dacă încărcătura este stabilă şi dacă unghiul de înclinaţie
al catargului este mai mare decât cel al înclinaţiei rampei.

8
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Stabilitatea încărcăturii
MA IN STIVUITOARE AUTOMOTOARE
SEMNALIZARE
(În func ie de norme)

Formele cele mai uzuale de transport sunt: CAPACITATE


NOMINAL kg de mm

ÎN L IMEA DE RIDICARE m
• transportul cu încărcăturile sprijinite (suportate de furci); C A P A C I TA TE MA X I M D E U TI LI ZA R E

1 - Pânâ la în l imea de ridicare m


• transportul cu încărcăturile stivuite (pe un palet şi sprijinite de acesta). 2 - Pentru o în l ime maxim de m

CATARG VERTICAL kg
Pentru ca sistemul sarcină-motostivuitor să fie stabil, trebuie luată în 1
G
calcul diagrama de încărcături ale plăcii motostivuitorului. kg
2

D
Pm
Distan D : mm
Catarg înclinat
înainte kg
1
kg
2
Pm

GREUTATE TOTAL ÎN GOL


Greutatea minim a bateriei (electrice)

Încărcăturile stivuite sunt mai stabile, însă stabilitatea acestor încărcături depinde de:
• designul paletului, potrivit cu încărcătura de sub el;
• mărimea paletului, niciodată mai mică decât cea a încărcăturii;
• rezistenţa paletului: încărcătura maximă nu trebuie să depăşească 700 kg (desenele 1a şi 1b);
• integritatea paletului;
• adecvata susţinere şi aşezare pe palet (desenele 2a şi 2b);
• înălţimea stivuirii: cea mai mică posibil; nu trebuie să influenţeze vizibilitatea şoferului;
• înălţimea încărcăturii pe palet, niciodată mai mare de 1,5 m;
• poziţia pe furci: paletul trebuie centrat, lipit de călcâiul acestora şi sprijinit prin locuri rezistente.

NU DA

1a 1b

NU DA

2a 2b

9
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

2. LUCRUL CU MOTOSTIVUITOARELE

Limitări în folosirea stivuitoarelor


Precauţii generale
• Înălţimea şi lăţimea locului de lucru trebuie să se adapteze la mărimea maşinii.
• Utilajul trebuie potrivit la rezistenţa şi la denivelările solului pe care se lucrează.
• Greutatea încărcăturii transportate nu trebuie să depăşească greutatea maxima recomandată de fabricant.

Precauţii în folosirea utilajelor termice


• Stivuitoarele cu motor termic nu sunt potrivite pentru lucrul în locuri unde există riscul de a se produce
explozii. De exemplu, aproape de depozite de combustibili, vopsea, lacuri…Există stivuitoare electrice
special pregătite pentru lucrul în astfel de locuri.
• Stivuitoarele cu motor termic nu trebuie utilizate în locuri de mic volum sau unde nu există o ventilare
adecvată: gazele de eşapament pot provoca intoxicaţii.

Responsabilităţi
Şoferul va evita accidentele şi daunele derivate din munca sa.
• Daune materiale:
– Motostivuitorului însuşi.
– Instalaţiilor.
– Încărcăturilor.
• Daune persoanelor:
– Propriului şofer (leziuni).
– Pietonilor.

Pentru ca şoferul să-şi realizeze responsabil munca, trebuie să cunoască:


• Utilajul.
• Munca şi locul unde şi-o desfăşoară.
– Încărcăturile pe care le va mişca (greutate, mărime, caracteristici).
– Tipul paleţilor pe care trebuie să-i folosească.
– Stivuirea pe care trebuie s-o realizeze.
– Lăţimile coridoarelor şi zonele strâmte pe care le va întâlni în timpul muncii.
– Înălţimile porţilor.
– Înălţimile libere ale liniilor lichidelor sau ale forţei.
– Starea solurilor.
– Curăţenia suprafeţei unde se lucrează.
– Prezenţa diferenţelor de nivel şi a obstacolelor.
• Riscurile şi măsurile de prevenire.

10
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Supervizorul, ca şi parte a muncii sale, are obligaţia de:

• a supraveghea ca şoferii să-şi realizeze munca cu deprinderi sigure;

• a cunoaşte normele indicate pentru şoferi;

• a ordona şi planifica munca având în vedere aspectul de siguranţă al muncii cu maşinile stivuitoare;

• a menţine curate şi ordonate zonele de lucru ale stivuitoarelor;

• a observa şoferii, manipulatorii, corectându-i şi sfătuindu-i.

Depozitarea materialelor
Materiale neambalate

• Depozitaţi materialele rigide liniare (profiluri, bări, tuburi, etc.) bine susţinute şi sprijinite cu suporţi.
• Când profilurile se aşează orizontal, aşezaţi-le distanţate de zonele de trecere şi protejaţi-le extremităţile.
• Aşezaţi sacii în straturi transversale, cu gura spre centru, formând o treaptă la fiecare 1,5 m înălţime.
• Depozitaţi micile piese în containere sau coşuri.
• Stivuiţi tuburile sau materialele rotunjite în straturi separate prin suporţi intermedii şi elemente de susţinere.
• Stivuiţi recipientele cilindrice pentru a le depozita.

Rafturile
• Ampliaţi-i suprafaţa de sprijin prin bări intermedii.
• Conduceţi cu atenţie şi uşor pentru a nu vă ciocni cu rafturile.
• Începeţi să ridicaţi încărcătura cu motostivuitorul oprit.
• Ţineţi încărcătura ridicată cât mai puţin timp posibil în timp ce o stivuiţi sau o daţi jos, pentru a evita răsturnarea
frontală.
• Stivuiţi încărcăturile începând cu rafturile goale cele mai joase.
• Începând cu înălţimi ale rafturilor mai mari de 4 m, utilizaţi maşini stivuitoare cu sistem automatic pentru
fixarea înălţimilor de ridicare.
• Nu utilizaţi furcile pentru corectarea poziţiei paletului; ridicaţi-l din nou pentru a-l aşeza corect.

11
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Stivuirile la înălţime
• Retrageţi sau aşezaţi încărcătura pe stivă cu mişcări verticale.
• Dacă se balansează, opriţi manevra, depozitaţi şi căutaţi cauza acestui balans.
• Evitaţi depozitarea paleţilor încărcaţi direct unul peste celălalt.
• Nu formaţi stive care să depăşească 6m înălţime.
• Chiar dacă recipientele de mai mult de peste 50 de litri se pot depozita langă perete sau formând o piramidă,
nu depăşiţi 7 nivele de stivuire şi o înălţime de 5 m.

Operaţii de încărcare şi descărcare


Mişcări
Mişcarea motostivuitorului, a încărcăturii şi cea a catargului, sunt mişcări care întotdeauna trebuie făcute
individual şi consecutiv, niciodată simultan.

NU

12
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

❶ Se apropie perpendicular şi central ❷ Se pune catargul vertical şi se


până la 30 cm de palet. introduc furcile până la călcâi.

❺ Se întoarce şi se circulă ❹ Înainte de a se întoarce, se pri- ❸ Se ridică încărcătura câţiva cen-


înainte. veşte înapoi peste ambii umeri, timetri şi se înclină catargul
observând, în acelaşi timp, în- înapoi.
cărcătura.

❶ Se apropie perpendicular şi central ❷ Se pune catargul vertical.


până la 30 cm de locul unde se
va depozita încărcătura.

❺ Când vârfurile furcilor sunt la ❹ Se priveşte înapoi, înainte de a ❸ Se coboară încărcătura pe sol,
30 cm de încărcătură, se înclină întoarce, verificând dacă furcile se coboară furcile încă câţiva
catargul înapoi şi se girează ies uşor. centimetri pentru a le desprinde
pentru a conduce înainte. de palet.

13
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Transportul încărcăturilor
• Pentru a evita răsturnarea laterală, se poartă catargul retras spre parte dinapoi şi furcile coborâte la nu mai
mult de 15 cm de sol.
• Atunci când se circulă pe rampe, se va face uşor şi fără cotituri, în linie dreaptă şi în direcţia înclinării
maxime.
• Atunci când se circulă cu motostivuitorul încărcat, pantele se vor coborî în marşarier.

NU DA

• Pentru a transporta încărcături, este important ca furcile maşinii stivuitoare să aibă o poziţie corectă.

Trecerea prin porţi şi zone prea strâmte.


Cu excepţia interiorului camioanelor sau platformelor de şosea sau de
cale ferată, se recomandă:
• Un minim de 50 cm liberi între punctele extreme, laterale şi superioare
şi obiectele fixe de la locul de muncă.
• Se semnalizează cu fâşii negre înclinate 45º zonele strâmte.

14
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

50 cm 50 cm 50 cm 40 cm 50 cm

• O lăţime minimă: Dacă sensul de mişcare este dublu, se recomandă


o lăţime minimă dublă faţă de lăţimea stivuitorului
Dacă sensul de mişcare este unic, lăţimea minimă
sau a încărcăturii sale plus 1,40 m.
trebuie să fie lăţimea maşinii stivuitoare sau a
încărcăturii plus 1 m.

Încărcăturile rotunde
Încărcăturile rotunde, cum ar fi bidoanele,
se pot transporta cu motostivuitoare
dotate cu unele accesorii speciale, de
exemplu, un cleşte mecanic integral
sau cu containere speciale pentru
bidoane.
Cleştele mecanic integral este format
din:
Transport de bidoane. Capete de susţinere.
• Un şasiu: două bare din oţel paralele
între ele pentru inserţia furcilor.
• O serie de capete de susţinere.

Piesă orizontală a şasiului. Piesă verticală a şasiului.

15
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Lucrările în cheurile de încărcare


• Se priveşte cu atenţie înainte de a începe orice mişcare pentru a
nu cădea în gol.

• Se va ştii la ce distanţă de cheu se află motostivuitorul în orice


moment.

• Se deţine controlul asupra operaţiilor de încărcare şi descărcare.

• Se imobilizează remorcile până la terminarea operaţiilor de încărcare


şi descărcare.
– prin sisteme mecanice;
– prin folosirea piedicilor speciale pentru imobilizarea camioanelor,
pe ambele părţi ale roţilor şi fixate de sol prin lanţuri pentru a
evita furtul sau rătăcirea acestora.

• Se stabileşte un sistem de comunicare clar cu şoferii de camioane (trebuie să ştie când pot retrage un camion).

• Se asigură că rampa de încărcare este rezistentă, curată şi bine sprijinită.

• Se are grijă ca rampa de încărcare să aibă înclinare mică.

• Se asigură ca rampa de încărcare să aibă o lăţime suficientă pentru ca maşina stivuitoare să poată intra şi
ieşi în linie dreaptă.

• Dacă se folosesc nivelatoare permanente, se verifică dacă au tampon de siguranţă şi paravan de protecţie.

• Se verifică dacă marginile laterale a rampei de încărcare sunt ridicate pentru ca şoferul motostivuitorului
să simtă când atinge marginea cu roţile.

Oprirea stivuitoarelor
• Nu se opreşte motostivuitorul în locuri în care se poate îngreuna trecerea vehiculelor şi a pietonilor, pe rămpi
sau locuri interzise: porţi de urgenţă, surse pentru spălarea ochilor, furtunuri, extinctoare…

• Se coboară furcile până la sol pentru a nu se împiedica în ele.

• Chiar dacă doar se coboară de pe stivuitor pentru câteva secunde, acţionaţi frâna de mână şi retrageţi cheia
din contact pentru a evita folosirea acestora de către persoane neautorizate.

Folosirea lifturilor pentru greutăţi


• Se va verifica că este proiectat pentru greutatea motostivuitorului încărcat şi autorizat pentru uzul persoanelor.

• Date fiind dimensiunile sale, se va circula încet şi în linie dreaptă.

• Odată aflat în interiorul liftului, se va opri motorul şi se va trage frâna de mână; nu se va coborî din
motostivuitor dacă nu este strict necesar.

16
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Trecerea peste cablurile


întinse peste zona de lucru
• Nu se trece peste un cablu întins dacă nu este protejat, sau se protejează cu un element rigid bine fixat de
pământ.
• Se semnalizează cablurile întinse şi se înştiinţează ceilalţi şoferi.
• Se trece perpendicular peste cablu, cu o viteză mică pentru a evita răsturnarea maşinii stivuitoare.

Trecerea peste căile ferate şi peste diferenţele de nivel


• Dacă este o cale ferată, se verifică dacă este liberă.
• Se apropie perpendicular, reducând viteza şi făcănd ca roţile frontale să treacă în acelaşi timp.

Ordine şi curăţenie
Când se descoperă obiecte libere sau murdărie:
– În primul rând. Dacă este posibil şi nu este periculos, se curăţă zona. Dacă nu este posibil sau este
periculos (de exemplu, când e vorba de o substanţă corozivă), se semnalizează şi se avizează persoana
responsabilă.
– În al doilea rând. Gândiţi-vă: există riscuri relaţionate cu murdăria?

17
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Regulile de circulaţie
• Pietonii întotdeauna au întâietate:
– În primul rând. Se avizează apropierea claxonând.
– În al doilea rând. Se asigură o distanţă mai mare de 1 m faţă de pieton.
• Când se circulă în urma altei maşini stivuitoare, se menţine o distanţă de siguranţă de 3 ori mai mare
decât lungimea motostivuitorului.

de 3 ori lungimea
motostivuitorului

3. ÎNTREŢINEREA UTILAJULUI

Verificarea zilnică
De ce o verificare zilnică?
Pentru că pentru a face o muncă de calitate şi sigură, motostivuitorul trebuie să funcţioneze corect.

Cine o realizează?
Şoferul este răspunzător de verificarea zilnică a utilajului,
respectând observaţiile făcute.

Când se face revizia zilnică?


• Când se începe programul de muncă.
• După o perioadă de odihnă dacă se bănuieşte că a folosit-o cineva.
• După utilizarea de o altă persoană care nu aparţine echipei obişnuite.
• Când, începând lucrul cu ea, se observă ceva suspect în funcţionarea acesteia.

Care elemente sunt revizuite?

Nivele:
• Încărcarea bateriilor sau a nivelului depozitului de combustibil.
• Apa de răcire a motorului dacă e vorba de o maşină stivuitoare termică.

18
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Funcţionarea în gol:
• Starea bună a frânelor.
• Absenţa uleiului hidraulic sub stivuitor.
• Funcţionarea suavă a acceleratorului.
• Eficienţa frânei de mână.
• Buna stare a lanţurilor de fixare.
• Uleiul de motor şi uleiul hidraulic.
• Mişcarea suavă a volanului, verificând lăţimea.
• Frecarea roţilor.
• Integritatea şi simetria furcilor în raport cu axul.
• Starea plăcii purtătoare de furci şi a elementelor mecanice din catarg.
• Funcţionarea suavă şi mişcarea fiecărui circuit hidraulic (până la maxima extindere în ambele sensuri) şi a
elementelor sale mecanice.
• Funcţionarea fazelor intermitente şi a sirenei de marşarier.
• Corecta funcţionare a butonului de om mort, dacă maşina dispune de acesta.
• Claxonul.

Anomalii frecvente:
• Picurări sau scăpări de ulei, combustibil
sau alte lichide.
• Deteriorarea izolării electrice de la mânere.
• Alterarea terminalelor de la baterii.
• Pierderea de aer la roţi cu pneuri care se
umflă.
• Frecarea roţilor.
• Deformarea furcilor.
• Alterarea simetriei furcilor în raport cu
axul.
• Deteriorarea fizică a plăcii portfurci şi a
elementelor mecanice ale catargului.
Dacă utilajul prezintă vreo anomalie:
• Nu-l folosiţi.
• Reparaţi-l dacă nu, comunicaţi avaria persoanei responsabile.

19
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Revizii periodice de întreţinere


De ce se realizează?
Pentru că există elemente şi anomalii ale acestora care necesită o inspecţie detaliată şi minuţioasă realizată de o
persoană dotată de cunoştinţe speciale.

Reviziile periodice de întreţinere:


Cine le realizează?
Firme specializate sau persoane formate şi autorizate de firmă. Operaţiile efectuate trebuie notate în fişa de
întreţinere a maşinii stivuitoare.
Când se realizează?
Se realizează atunci când sunt indicate de cel mai exigent dintre următoarele criterii:
• Cel indicat de fabricant.
• Cel indicat de experienţa acumulată în Întreprindere.
• Cel care figurează în normele interne ale Întreprinderii.

Care elemente sunt revizuite?

În reviziile periodice de întreţinere, se verifică următoarele


elemente:
• Cele indicate în manualele de întreţinere ale maşinilor
stivuitoare.
• Cele care apar în normele interne ale firmei.
• Cele care practica ne spune că sunt elemente care
trebuie verificate întotdeauna.
• Porticul de siguranţă.

20
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Portic de siguranţă

Întreţinerea arcului de siguranţă


• Nu are puncte oxidate.
• Se menţine bine legat de şasiul utilajului.
• Sudurile nu prezintă fisuri sau rupturi.
• Deformările prezente nu-i afectează rezistenţa.
• Se menţine viziunea pentru strângerea şi depozitarea
încărcăturii la înălţime.

4. RISCURI ŞI MĂSURI PREVENTIVE


Riscuri pentru şofer

1 Răsturnarea laterală a motostivuitorului

• Când se realizează întoarceri. • Se evită întoarcerile rapide şi închise.

• Din cauza solurilor. • Pe soluri neregulate, se reduce viteza, se împarte


încărcătura, se ţine strâns volanul în mână şi se măreşte
• Altele: greutate descentrată, ruptură a paletei, manevră atenţia.
periculoasă…

21
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

2 Răsturnarea frontală a motostivuitorului

• Când încărcătura este ridicată, catargul este înclinat • Se favorizează stabilitatea încărcăturii.
înainte sau desfăşurat.
• Se evită manevrările bruşte.
• Când se realizează manevrări bruşte (frânarea dintr-
o dată sau accelerarea bruscă în marşarier. • Nu se supraîncarcă motostivuitorul.

• Când se frânează sau se calcă pe un sol care nu este • Nu se circulă pe rampe ale căror înclinări depăşesc
în totalitate orizontal cu supraîncărcarea maşinii 10%.
stivuitoare.

• Când se desprinde sau se rupe rampa de încărcare a


camioanelor.

• Tamponări sau căderi în şanţ datorate solurilor


iregulare.

3 Leziuni datorate căderii încărcăturii

Există riscul de a se produce leziuni dacă încărcătura cade din cauza excesului de greutate peste porticul de
siguranţă sau dacă se rup ambalaje sau containere peste şofer sau alţi muncitori.

• Încărcătura:
– Rău stivuită.
– Rău susţinută, când este formată din mai multe piese sau părţi.
– Foarte înaltă şi bază mică (instabilă).
– Pe paleţi în proastă stare sau nepotriviţi.

• Circulaţia pe rampe:
– Circulaţia transversală.
– Înclinări excesive ale rampei. NU
• Pe sol: trecerea peste gropi sau diferenţe
de nivele.

• Lipsa vizibilităţii:
– Ploaia.
– Materiale de protecţie netransparente
pe maşina stivuitoare.
22
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Încărcătura:
• Se utilizează containere potrivite. NU
• Se fixează corect încărcăturile stivuite.
• Se verifică dacă paleţii sunt potriviţi şi se află în bună
stare.
Vizibilitate:
• Se folosesc elemente care protejează motostivuitorul
de ploaie.
• Se verifică dacă nu există elemente protectoare care
împiedică vizibilitatea.
Rampe:
• Pe rampe: se circulă încet, perpendicular şi în linie DA
dreaptă, în direcţia înclinării maxime.
• Atenţie: înclinarea maximă a unei rame nu trebuie să
depăşească 10%.
Sol:
• Se aplică măsurile preventive atunci când se lucrează
pe soluri neregulate.

4 Prinderea mâinilor sau a hainelor la maşina de stivuit

Se poate întâmpla când se manipulează elemente • Se manipulează aceste elemente mecanice sau
mecanice sau hidraulice ale motostivuitoare. hidraulice doar dacă eşti format şi autorizat pentru
aceasta.
• Se deconectează şi opreşte motorul motostivuitorului
înainte de a începe repararea acestuia.
• Se verifică dacă elementele de acumulare a presiunii
sunt descărcate: se opreşte pompa de alimentare, se
golesc cilindrii, în ambele sensuri de mişcare şi
acumulatorul de presiune.

23
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

5 Tamponări cu obiecte fixe

Tamponările se produc din cauza: • A nu se distrage.


• lipsei atenţiei; • Se realizează revizia zilnică indicată înainte de a
începe lucrul.
• defectelor la frânele stivuitorului;
• A nu avea încredere.
• calculului greşit al distanţelor;
• Se circulă în marşarier atunci când încărcătura împiedică
• lucrului făcut în grabă;
vizibilitatea drumului sau dacă pentru a-l vedea se
• lipsei vizibilităţii (exces de înălţime a încărcăturii). scoate capul pe partea laterală a maşinii stivuitoare.
• Dacă nu există vizibilitate pentru manevrare, se cere
ajutorul unui alt muncitor.

Riscuri pentru pietoni


1 Călcări

• Din cauza utilizării incorecte a motostivuitorului de Amintesţe-ţi: pietonii întotdeauna au întâietate.


către şofer:
– Se anunţă prezenţa claxonând.
– nu este atent la pietoni;
– Se asigură distanţa de un metru faţă de pieton.
– realizează manevre sau întoarceri bruşte neprevăzute;
– iniţiază manevrele fără a se uita în prealabil;
– nu ia măsuri pentru lipsa vizibilităţii.
• Datorită distragerii pietonului.

24
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

2 Strivirea datorată căderii încărcăturii

Când în vecinătatea pietonilor, încărcătura îşi pierde • Se organizează corect munca.


stabilitatea datorită:
• Se asigură că spaţiul este suficient pentru manevrare.
• circulării cu viteză excesivă;
• Se execută muncile cu grijă şi fără grabă.
• realizării întoarcerilor excesiv de închise;
• purtării ridicate sau descentrate a încărcăturii;
• purtării înainte a catargului;
• neaprecierii condiţiilor periculoase din zona de
lucru.

3 Strivirea cu obiecte fixe

• Datorate muncii în locuri strâmte. • Trebuie amintit cum se procedează în prezenţa pietonilor
în zona de lucru:
• Pentru că şoferul nu a văzut pietonul.
– trebuie avertizat claxonând;
• Pentru că pietonul se află aproape de maşina stivuitoare – trebuie asigurată distanţa mai mare de un metru;
şi lângă elemente fixe.
• Se păstrează întotdeauna atenţia.
• Când şoferul nu are timp pentru a reacţiona.
• Se verifică corecta funcţionare a claxonului şi a sirenei
• Când, circulând în marşalier, manipulatorul nu se uită de avertizare înainte de a începe munca.
în prealabil. • Se verifică corecta funcţionare a sirenei de alarmă.
• Când, circulând în marşarier, sirena de atenţionare • Se semnalizează zona de lucru în conformitate cu re-
nu funcţionează. comandările date.
• Datorate muncii în locuri nesemnalizate adecvat. • Nu se transportă pietoni în maşina stivuitoare.
• Datorate transportării pietonilor în maşina stivuitoare. • Se asigură corecta funcţionare a frânelor.

• Când, în timpul muncii, frânele maşinii stivuitoare


se defectează.
• Frâna de mână nu funcţionează corect, când maşina
stivuitoare este staţionată.

25
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Este importantă verificarea claxonului înainte de a începe Asigurarea corectei funcţionări a frânei de mână poate
lucrul. evita accidente.

Riscul încărcării combustibilului

Prezenţa de vapori inflamabili poate produce o explozie din cauza electricităţii statice sau a prezenţei surselor
de căldură.

Înainte

• Se opreşte motorul.
• Se asigură ca luminile şi sirenele să nu fie administrate cu electricitate.
• Se deconectează bateria.
• Se evită apropierea de operaţii care ar putea genera o sursă de căldură.
• Se verifică să nu existe cabluri întinse în zonele de trecere.

În timpul

• Împământarea sistemului: se asigură prima dată împământarea motostivuitorului. Cleştele trebuie să se


situeze pe un element al propriei structuri a maşinii stivuitoare care să permită o bună continuitate electrică.
• Umplerea rezervorului: se evită vărsările aşezând furtunul în gura rezervorului înainte de a deschide supapa.
• Poziţie corectă a tăvii pentru a strânge picăturile (sub furtun).

26
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Revizie finală
• Se închide corect rezervorul de carburant.
• Aşezarea adecvată a furtunului de umplere.
• Sol şi utilaj fără resturi de carburant.
• Strângerea utilajului:
– Se închide supapa.
– Se scoate furtunul.
– Se închide gura de încărcare.
– Se deconectează cleştele de împământare.

Riscurile încărcării bateriilor

• Bateriile conţin acid sulfuric şi apă distilată: când se umplu cu apă, se pot produce vărsări şi stropiri.
• În baterii se formează gaze care pot forma un mediu explozibil atunci când se desprind prin dopurile deschise.
• Sub 30% încărcare, bateriile maşinilor stivuitoare se deteriorează şi sistemele pot da erori.

Înainte
• Se opresc motoarele, luminile şi sirenele.
• Se verifică dacă zona de încărcare este potrivită.
• Se evită proximitatea operaţiilor care ar putea produce căldură.

În timpul
• Se verifică dacă nu se iau obiecte metalice.
• Se verifică luarea echipamentului individual de protecţie prescris.
• Se asigură deschiderea permanentă a sipetului utilajului.
• Se verifică dacă există obiecte metalice pe baterii sau în contact cu terminalele sau cablurile sale.
• Se menţine intensitatea de încărcare recomandate de fabricant.

27
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

Revizie finală
• Corecta încărcare a bateriilor.
• Aşezarea adecvată a furtunului de conexiune.

O zonă de încărcare sigură


• Aerisită.
• Cu un sol neconductor.
• Curată şi uscată.
• Îndepărtată de activităţi cu risc de incendiu sau explozii.
• Cu recipiente de strângere a acidului.
• Semnalizată: afişe de “Risc electric” şi “Fumatul interzis”.
• Cu extinctor de CO2 şi sistem pentru spălarea ochilor.

Echipamentul individual de protecţie.

• Ochelari împotriva impactelor.

• Paravan facial.

• Mănuşi impermeabile, izolante.

• Şorţ impermeabil, izolant electric.

• Încălţăminte de siguranţă.

28
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

Riscuri la înlocuirea sticlei de GPL

Prezenţa gazelor inflamabile pot produce explozii datorită


electricităţii statice sau a surselor de căldură.

Înainte
• Se verifică dacă aerisirea este adecvată.
• Se opreşte motorul.
• Se verifică dacă luminile şi sirenele nu sunt administrate
cu electricitate.
• Se evită apropierea de operaţii care ar putea genera o sursă
de căldură.
• Se verifică să nu existe cabluri întinse în zonele de lucru.

În timpul

• Punerea la pământ a sistemului: se asigură prima dată


punerea la pământ a maşinii stivuitoare. Cleştele trebuie
să se situeze pe un element al propriei structuri a maşinii
stivuitoare care să permită o bună continuitate electrică.
• Retragerea sticlei goale: se verifică dacă supapa sticlei şi
supapa de alimentare sunt închise.
• Se aşează o sticlă plină: se verifică corect fixarea sticlei,
precum şi conexiunea tubului flexibil.
• Retragerea utilajului.

Revizie finală

• Folosind apă cu săpun, se verifică să nu fie scăpări la supape,


la tubul flexibil sau la conexiuni.

29
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

5. MANEVRE ŞI OBICEIURI PERICULOASE

Manevre periculoase
Sunt manevre periculoase:

• Conducerea unui motostivuitor fără permis.

• Supraîncărcarea sau mărirea contragreutăţii utilajului.

• Ridicarea încărcăturii cu o singură furcă.

• Conducerea unei motostivuitoare când ne-a fost


retras permisul de conducere.

• Împingerea unui alt vehicul cu motostivuitorul.

• Utilizarea motostivuitorului pentru împingerea încărcăturii.

• Permiterea trecerii sau opririi persoanelor sub furci.

• Realizarea jocurilor sau competiţii cu motostivuitoare.

Obiceiuri periculoase
Sunt obiceiuri periculoase:
• Realizarea întoarcerilor fără reducerea vitezei.
• Frânarea bruscă.
• Coborârea frontală a rampelor cu maşina stivuitoare
încărcată.
• Neclaxonarea la colţuri sau în locurile fără vizibili-
tate.
• Urcarea sau coborârea încărcăturii în timpul
transportului
• Coborârea de pe stivuitor fără a opri motorul.
• Căţărarea pe rafturi.
• Nesemnalizarea motostivuitoare când nu este folosită temporar.
• Neblocarea motostivuitoare când este staţionată.
• Conducerea motostivuitoare cu mănuşile, mâinile sau încălţămintea murdară cu produse alunecoase.
• Circularea cu motostivuitorul aproape de persoane.
• Utilizarea marşarierului pe post de frână.
• Neutilzarea centurii de siguranţă.

30
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

INTERVENŢII ÎN CAZ DE ACCIDENT

În orice accident...
Reacţii simple, rapide însă calme.

Răni
• Nu atinge rana.
• Nu folosi pomezi.
• Spală-le cu apă şi săpun.
• Acoperă-le cu bandaje sterile.

Electrocutări
• Îndepărtează victima de curentul electric, utilizând elemente izolatoare (prăjini sau frânghii uscate).
• Deplasează victima la un Dispensar.

Arsuri cu acid sulfuric.


• Nu folosi pomezi.
• Spală zona din abundenţă cu apă, săpun şi bicarbonat.
• Scoate inelele, hainele, brăţările, etc impregnate de lichide fierbinţi.
• Acoperă-le cu bandaje sterile.
• Deplasează victima la cel mai apropiat Dispensar.

Hemoragii
• Aplică bandaje sau cârpe curate pe punctul care sângerează.
• Dacă nu cedează, mai adaugă bandaje peste cele puse înainte şi continuă compresiunea.
• Apasă cu degetele deasupra arterei care sângerează.
• Trasport la cel mai apropiat centru medical.

În caz de răsturnare laterală...


NU
• Nu se sare din utilaj niciodată (vă poate strivi).
• Căţăraţi-vă pe portic pe partea superioară.
• Presionaţi cu picioarele astfel încât corpul să fie lipit
de scaun.
• Se sprijină bine picioarele de sol.
• Se înclină înainte şi în sens contrar răsturnării.

31
FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

În caz de răsturnare frontală…


• Nu se sare din motostivuitor.
NU
• Se susţine volanul cu putere.
• Se presionează corpul de scaun.
• Se sprijină bine picioarele de sol.

Obligaţiile Muncitorilor în ce Priveşte Prevenirea Riscurilor


Aricolul 29 din Legea Protecţiei Muncii atribuie muncitorului obligaţia de a veghea asupra propriei siguranţe
şi sănătăţi precum şi a tuturor persoanelor afectate de natura propriilor sale activităţi profesionale.

În particular muncitorii, potrivit formării sale şi urmând instrucţiunile angajatorului, vor trebui:

• Să folosească corect utilajele, aparatele, uneltele, substanţele


periculoase şi în general, orice alte mijloace prin care îşi desfăşoară
activitatea.
• Să folosească şi să întreţină corect mijloacele şi echipamentele de
protecţie facilitate de către angajator, solicitând înlocuirea lor în
caz de deteriorare.
• Să nu scoată din uz şi să utilizeze în mod corect dispozitivele de
siguranţă existente.
• Să-şi informeze urgent superiorul ierarhic direct cu privire la
orice situaţie care, după cum crede de cuviinţă, poate fi periculoasă
pentru sănătatea şi siguranţa muncitorilor.
• Să coopereze cu angajatorul pentru ca acesta să poată garanta
condiţii sigure de muncă fără a presupune vreun risc pentru siguranţa
şi sănătatea muncitorilor.
• Nerespectarea obligaţiilor cu privire la riscuri, la care se referă
normele mai sus amintite, poate fi considerată ca şi nerespectare
a condiţiilor de muncă, potrivit Articolului 58.1 din Statutul
Muncitorilor.

32
MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MAŞINI
MOTOSTIVUITOARE
STIVUITOARE FREMAP

MANUALUL NORMELOR DE SIGURANŢĂ


ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞOFERII
DE MOTOSTIVUITOARE

Am primit Manualul cu Normele de Siguranţă şi Sănătate care include riscurile


şi măsurile preventive de bază ale muncii cu maşini stivuitoare şi un rezumat al
obligaţiilor muncitorilor conţinute în Articolul 29 al Legii Protecţiei Muncii.

Act de Identitate:

Data:

Numele şi semnătura muncitorului:

33
limpieza ok A4 25/10/07 10:02 P gina 32