Sunteți pe pagina 1din 10

4_Research_Designs_2016

Abilități academice

andrei.ion@fpse.unbuc.ro

Design-uri de Cercetare
Cuprins:
1) Design subiect-unic:
 Condiții
 Tipuri de SSD
 Limitări
2) Design-uri non-experimentale:
 Condiții
 Tipuri
 Limitări

Design Subiect-unic
Condiții
 Design-ul single-subject (SSD) nu trebuie confundat cu studiul de caz (CS).
 Caracteristici:
 SSD face parte din categoria design-urilor qvasi-experimentale;
 Pe baza SSD se poate demonstra relația cauzală, deoarece acest design vizează:
(1) identificarea modificărilor care apar la nivelul variabilei dependente ca urmare a manipulării
variabilei independente;
(2) identificarea și cuantificarea diferențelor dintre condiții (lipsă intervenție / placebo vs.
intervenție) chiar dacă acestea sunt manifestate la nivelul unui singur participant.
 Observare repetată: necesară pentru a stabili dinamica/persistența efectelor;
 Baseline assessment: echivalentul pre-testului din experiment (recomandabil să implice observare
repetată);
 Revearsal: manipularea succesivă a variabilei independente și observarea impactului la nivelul
variabilei dependente.

Tipuri de SSD

ABA
1. măsurarea/stabilirea nivelului de bază (baseline) – A (înainte);
2. măsurarea / stabilirea nivelului în urma administrării intervenției (manipularea V.I.) – B (în
timpul...);
3. măsurarea/stabilirea nivelului de bază după retragerea intervenției – A (după).
Acest design are / vizează două obiective:
1. stabilirea magnitudinii efectului V.I. asupra V.D.
2. stabilirea/cuantificarea reversibilității efectelor V.I. asupra V.D.
Limitări:
1. anumite fenomene nu sunt reversibile;
2. retragerea anumitor tratamente poate fi considerată ne-etică.

1
4_Research_Designs_2016

A B A B (alternating treatments)

1. Nu presupune măsurarea nivelului de bază, ci doar compararea a două intervenții diferite.


2. măsurarea/stabilirea efectului primei intervenții – A (tratament medical pentru tulburări ale
comportamentului alimentar);
3. retragerea A și administrarea B - măsurarea / stabilirea efectului celei de-a doua intervenții
(psihoterapie pentru tulburări ale comportamentului alimentar);
4. retragerea B și re-administrarea A – (tratament medical)
5. retragerea A și re-administrarea B – (psihoterapie)
Acest design are / vizează:
1. contrastarea efectelor a două intervenții;
2. limitarea retragerii intervențiilor (etica).

A B C A B (alternating treatments, placebo)

1. Nu presupune măsurarea nivelului de bază, ci doar compararea a trei intervenții diferite.


2. măsurarea/stabilirea efectului primei intervenții – A (tratament medical pentru tulburări ale
comportamentului alimentar);
3. retragerea A și administrarea B - măsurarea / stabilirea efectului celei de-a doua intervenții
(psihoterapie pentru tulburări ale comportamentului alimentar);
4. retragerea B și administrarea C – (tratament placebo)
5. re-administrarea A – (medical)
6. re-administrarea B – (psihoterapie)
(Urbina, 2011)

Tipuri de SSD

 Multiple baselines: Implică măsurarea efectului V.I. asupra mai multor variabile dependente (Kerlinger,

2002).

2
4_Research_Designs_2016
Exemplu 1: pain management

 Bockart, Nash, Murphy, Moore, & O’Neill (2008).

Exemplu 2: hipertensiune

 Bockart, Nash, Murphy, Moore, & O’Neill (2008).

Exemplu 3: Anxietate & Depresie

Vârstă: 42 de ani;

Simptomele au un istoric de 20 de ani;

Căsătorit, loc de muncă stabil, fără probleme de inserție socială, sau alte simptomatologii (agorafobie).

Tratamentul a constat în 31 de intervenții


3
4_Research_Designs_2016
Exercitiu

Cum ați proceda pentru a demonstra eficiența intervențiilor?

Psihoterapeutul a solicitat completarea zilnică a:

nr. de ore petrecut în afara casei și a dispoziției generale (1-9 nedepresiv-depresiv).

Dispoziție

Ore petrecute în afara casei

4
4_Research_Designs_2016
The Auto-correlation issue

În ce măsură scăderea durerii este ”atribuibilă”

varianței naturale sau intervenției. Bockart, Nash, Murphy, Moore, & O’Neill (2008).

Direcția influenței - corelația dintre variabile ca funcție a timpului (-5 + 5).

5
4_Research_Designs_2016
Design-uri non-experimentale

Introducere

 Cercetătorii în științele sociale nu au un control real asupra multor variabile independente: inteligență,
personalitate, mediul familial, aptitudini, motivație etc.
 Cu toate acestea, investigarea efectelor acestora variabile este vitală pentru aceste științe.
 Design-urile experimentale nu pot fi, în mod evident, utilizate pentru a investiga aceste variabile.
 Definiție: cercetarea non-experimentală reprezintă demersul științific sistematic în cadrul căruia
cercetătorul nu exercită un control direct asupra variabilelor independente, întrucât manifestările sau
efectele acestora s-au derulat deja sau întrucât acestea nu sunt direct manipulabile. Pe baza acestui tip
de design, cercetătorul poate realiza inferențe cu privire la relația dintre variabile, fără a interveni direct,
ci doar prin intermediul observării relațiilor dintre acestea.
 De aceea, aceste design-uri de cercetare se numesc și observaționale.

Mai mult, există situații în care:


1. investigarea pe cale experimentală ar încălca etica în cercetare (de exemplu, investigarea relației
dintre numărul de țigarete fumate/zi și incidența cancerului pulmonar);
2. un cercetător ar dori studierea efectelor unor intervenții asupra unor tulburări extrem de rare (de
exemplu, validarea unei forme de psihoterapie asupra tulburării de tip personalitate multiplă). În
aceste situații, cercetătorul nu are la dispoziție resursele necesare pentru construirea unui design
experimental, în schimb, acesta poate observa impactul diferitelor tratamente utilizate.

Tipuri de design-uri non-experimentale

 Studii de tip case-control (inspirate din studiile epidemiologice)


 Studii cross-secționale
 Studii longitudinale (incluzând studii de tip cohort și panel)
 Observarea naturală
 Studiul de caz

Design-uri Cross-secționale

 În forma cea mai simplă, studiile cross-secționale implică colectarea simultană a unor informații despre
cel puțin două variabile (de exemplu, gen și personalitate).
 Atunci când utilizează un număr restrâns de variabile (secțiuni), concluziile acestor cercetări sunt
”grosiere”, deoarece nu țin cont (controlează statistic) influența altor variabile.
 Evident, nu este recomandată includerea nediscriminatorie a unui număr extrem de ridicat de variabile.
 Selectarea variabilelor care urmează a incluse în design-urile cross-secționale trebuie să se bazeze pe o
analiză exhaustivă a teoriilor și modelelor validate în cadrul respectivei direcții de cercetare.

6
4_Research_Designs_2016

Tipuri de design-uri non-experimentale (Levin, 2013)

Case-control

 Acest tip de design este inspirat din epidemiologie.


 Pentru două grupuri contrastante la nivelul unui efect (V.D.) este analizată o multitudine de variabile
independente.
 De exemplu:
 Criteriu: depresie (1 = depresivi, 2 = non-depresivi).
 Se pot analiza:

 nivelul educațional;
 evenimentele de viață (pierderea locului de muncă, divorț etc.);
 mediul familial (divorțul părinților, decesul părinților etc.);
 alte variabile psihologice (trăsături de personalitate, inteligență etc.).

7
4_Research_Designs_2016
 Deși sunt ușor de implementat, studiile de tip case-control, oferă doar o reprezentare generală a relațiilor
dintre variabile, întrucât nu permite controlul influenței unor variabile moderatoare sau mediatoare.
 Scopul studiilor cross-secționale este descriptiv;
 Studiile cross-secționale nu se bazează pe ipoteze, ci pe întrebări;
 Studiile cross-secționale oferă o descriere a modului în care se manifestă un fenomen la un anumit
moment de timp (momentul colectării datelor), și, astfel, nu permit formularea unor concluzii cauzale
(Mill, 1843 – condiția 1 – cauza precede efectul și condiția 3 – nu există o altă explicație plauzibilă);
 Studiile cross-secționale respectă condiția 2: cauza este relaționată cu efectul;
 Ideal, concluziile studiilor cross-secționale trebuie să poată fi generalizate la nivelul întregii populații.

Greșeli frecvente

 Dimensiunile eșantioanelor:

 ”Zgomotul” altor variabile: de obicei, relația reală dintre variabile este mai puternică decât cea
observată în cadrul studiilor cross-secționale, deoarece acestea nu pot controla/manipula efectul
unor factori perturbatori, factori care ”maschează” puterea reală a relațiilor.
 Sub-dimensionarea eșantioanelor: Studiile cross-secționale necesită un eșantioane dimensionate
corespunzător (pentru estimarea unui parametru este nevoie de cel puțin 10 observații). Mai
specific, pentru a putea fi considerată semnificativă (p = 0.05) , o corelație (r) de .30 (frecvent
întâlnită în studiile cross-secționale) trebuie să fie bazată pe analiza unui eșantion de peste 40 de
persoane.
 Supra-dimensionarea eșantioanelor: dacă analiza se derulează pe baza unor eșantioane care
includ un număr ridicat de participanți, atunci aproape orice relație observată va deveni
semnificativă.

Avantaje și Limite

 Avantaje:

 pot fi derulate fără un consum ridicat de resurse;


 pot fi derulate într-un interval de timp redus;
 pot investiga relații între multiple variabile (exemplul personalitate & performanță în muncă);
 permit investigarea unor variabile care nu pot fi manipulate.
 Limite:

 nu permit inferențe de tip cauzal;


 nu țin cont de natura dinamică a relațiilor dintre variabile (un singur moment de timp);
 eroarea prevalență-incidență (Neyman); de exemplu, persoanele care se prezintă la spital cu
infarct miocardic în urma deszăpezitului sunt într-un număr mai restrâns decât în realitate,
deoarece o parte dintre acestea au decedat în timpul deszăpezirii. Astfel, în studiile cross-
secționale, influențele unor factori de risc vor fi întotdeauna sub-reprezentate.

8
4_Research_Designs_2016
Design-uri Longitudinale

 Design-urile longitudinale presupun observarea unor variabile pentru perioade mai mari de timp (de
exemplu, scala Capacity for Status și statutul socio-economic).
 Acest tip de design este mai ”puternic” decât cel cross-secțional, îndeplinind nu numai condiția 2 (cauza
și efectul sunt relaționate), ci și în unele cazuri condiția 1 (cauza precede efectul) (Mill, 1843).
 Cohort studies: un grup reprezentativ de participanți este studiat la diferite momente de timp;
 Studiile de tip cohort pot fi prospective sau retrospective;
 Panel studies: un eșantion reprezentativ este investigat la nivelul unui număr extins de variabile, la
diferite momente de timp (utilizat frecvent în medicină).
 Design-urile longitudinale presupun observarea unor variabile pentru perioade mai mari de timp (de
exemplu, scala Capacity for Status și statutul socio-economic).
 Acest tip de design este mai ”puternic” decât cel cross-secțional, îndeplinind nu numai condiția 2 (cauza
și efectul sunt relaționate), ci și în unele cazuri condiția 1 (cauza precede efectul) (Mill, 1843).
 Permit investigația ghidată de ipoteze.

 Cohort studies: un grup reprezentativ de participanți este studiat la diferite momente de timp;
 Studiile de tip cohort pot fi prospective sau retrospective.

Avantaje și Limite

 Avantaje:

 permit (uneori) inferarea cauzalității;


 pot fi utilizate pentru a studia mai multe efecte (V.D.-uri);
 permit estimarea naturii dinamice a relațiilor dintre variabile (de exemplu, persistența în timp a
unui anumit efect).
 Limite:

 Costisitoare (resurse și timp);


 necesită informații obiective (în special în forma retrospectivă);
 prezintă riscuri de tip drop-out;
 eroarea de selecție (Berkson bias);
 eroarea de tip post-hoc: post hoc, ergo propter hoc (înainte de x înseamnă cauza lui x). Cercetătorii
în științele sociale nu au un control real asupra multor variabile independente: inteligență,
personalitate, mediul familial, aptitudini, motivație etc.

Exemplu: Cross-sectional
9
4_Research_Designs_2016
Exemplu: Cross-sectional

De Bolle, De Fruyt, et al. (2015)


Exemplu: Cross-sectional
De Bolle, De Fruyt, et al. (2015)
Exemplu: Cross-sectional
De Bolle, De Fruyt, et al. (2015)
Exemplu: Cross-sectional
De Bolle, De Fruyt, et al. (2015)
Exemplu: Cross-sectional
Soto, John, Gosling, & Potter (2011).
Exemplu: Cross-sectional
Soto, John, Gosling, & Potter (2011).
Exemplu: Cross-sectional
Soto, John, Gosling, & Potter (2011).
Exemplu: Cross-sectional
Soto, John, Gosling, & Potter (2011).
Exemplu: Cross-sectional
Soto, John, Gosling, & Potter (2011).
Exemplu: Longitudinal
Wortman, et al, 2012.
Exemplu: Longitudinal
Wortman, et al, 2012.
Minbashian et al 2013
Performanța tinde să scadă în timp (decay rate, după cca. 2.7 ani).
Pentru persoanele cu scoruri ridicate la O, performanța începe să scădă după 3.3 ani, iar scăderea este mult mai
puțin ”abruptă”.
Cross-lagged design
Judge, Simon, Hurst, & Kelley (2014)
Judge, Simon, Hurst, & Kelley (2014)

10