,,Activități cu conținut matematic în învățarea experiențială la

grădiniță"
" Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le
învățăm făcându-le". Aristotel

"Spune-mi şi voi uita, predă-mi şi îmi voi aminti, implică-mă

şi voi învăţa." - proverb chinez

•Oamenii reţin informaţia astfel:

•10% din ceea ce citesc;

•20% din ceea ce aud;

•30% din ceea ce văd;

•50% din ceea ce aud şi văd;

•70% din ceea ce repetă verbal şi scriu;

•90% din ceea ce repetă verbal şi experimentează.

Învățarea experiențială este procesul prin care cunoașterea este creată din experiența
directă, adică "a învăța din experiență".

Experiența poate avea la bază un scenariu sau poate fi arbitrară.In 1984, David A. Kolb a
contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială facând referiri la lucrările lui John
Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în
foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale.

Învățarea experiențială este învățarea care are loc în urma reflecției asupra a ceea ce se
face, ceea ce se află în contradicție cu învățatul "pe de rost" sau învățarea didactică. Învățarea
experiențială este înrudită cu educația experiențială, învățarea prin acțiune, prin aventură, prin liberul
arbitru, prin cooperare și prin serviciu în folosul comunității. Deși există conexiuni și puncte comune
între toate aceste teorii ale educației, acestea nu trebuie confundate având înțelesuri diferite.
 Învățarea experiențială pune accentul pe procesul de învățare individual. Adesea se folosețte
ca și sinonim pentru educația experiențială, totuți aceasta din urmă cuprinde un spectru mai larg al
educației. Astfel, sub incidența educației experinețiale cad aspecte precum relația dintre dascăl și
elev, precum și subiecte mai cuprinzătoare cum ar fi structura și obiectivele educației. Un exemplu al
învățării experiențiale este mersul la grădina zoologică și învățarea prin observare și interacțiune cu
mediul, și nu prin lectura despre animale. Astfel, se fac descoperiri și experimente cu cunoștințe
obținute direct, de prima mână, în loc să audă sau să citească despre experiența unor alte
persoane.

Un alt exemplu de învățare experiențială este mersul pe bicicletă, un proces care poate
ilustra modelul în patru pași al învățării experiențiale (ELM - Experiential Learning Model), susținut
de Kolb[5] și ilustrat în Figura 1 mai jos. Conform acestui exemplu, în stadiul "experienței concrete",
cel care învață are contact fizic cu bicicleta, experimențând "aici și acum". Această experiență
creează bazele pentru "observație și reflecție", iar elevul are posibilitatea de a lua în considerare ce
funcționează și ce nu (observarea reflectivă) și să se gândească la metode de îmbunătățire pe care
să le aplice la următoarea încercare (conceptualizare abstractă). Fiecare nouă încercare de a merge
cu bicicleta este influențată de modelul ciclic alcătuit din experiența anterioară, gândire și reflecție
(experimentarea activă).

Figura 1 - David Kolb’s Experiential Learning Model (ELM) [7]

→ Experiența Concretă ↓

Experimentarea Activă Observarea Reflectivă

↑ Conceptualizarea Abstractă ←

Învățarea experiențială poate avea loc fără un profesor și are legătură doar cu procesul
de obținere a cunoștințelor din experiența directă a individului. Deși acumularea de cunoștințe este
un proces inerent care are loc în mod natural, ca să aibă loc învățarea autentică este necesară
întrunirea anumitor condiții. Conform lui David A. Kolb, un teoretician în domeniul educației de
origine americană, cunoștințele se acumulează în mod constant atât din experiența personală, cât și
din mediul înconjurător. El afirmă că este necesar să se întrunească anumite abilități astfel încât
învățarea să aibă loc:

 Copilul trebuie să-și dorească să joace un rol activ în experiență;

 Copilul trebuie să fie capabil să refleteze asupra experienței;
 Copilul trebuie să aibă și să folosească abilități analitice pentru conceptualizarea experienței; și
 Copilul trebuie să aibă abilități decizionale și de rezolvare a problemelor, astfel încât să poată
folosi ideile noi obținute din experiență.
În grădiniță învățarea experențială are o mare valoare formativă, mai ales în cadrul
activităților matematice unde sunt necesare folosirea materialelor concret intuitive. De foarte
multe ori aleg sa lucrez integrat ALA și ADE Matematică deooarece acest lucru îmi permite să
lucrez cu un număr mai mic de copii. În același timp le permit preșcolarilor mai întâi să
experimenteze și să cerceteze materialele puse la dispozție, urmănd expriența concretă. Din
activitățile desfășurate în activitatea didactică jocul de rol la piață este o reală formă de învățare
experențială. Copiii au posibilitatea de a învăța într-o manieră aproape reală să cântărească, să
numere și să dea restul.

O activitate de sortare, clasificare, seriere a mai multor tipuri de ceapă și

semințe(desfășurată în aer liber) și urmată de plantarea acestora- realizând o mini grădină cu
legume de primăvară a fost o adevărată învățare cu valori formative dar și cu bucuria de a savura
din rodul muncii noastre.

La o activitate de învățare a noțiunilor de întreg, jumătăți, sferturi, am folosit mai multe

tipuri de fructe, pe care le-am tăiat împreună cu aceștia, totul fiind urmat de o delicioasă salată de
fructe pe care am savurat-o împreună.

Am mai folosit jocul Patterns- un joc cu figure geometrice. Copiilor li se pun la dispoziție
diferite fișe pe care trebuie să le completeze cu piesele potrivite iar mai apoi să treacă numărul de
piese folosite. La acest joc existând mai multe variante de realizare a desenului.

O altă metodă de învățare experențială este cea a cardurilor plastifiate cu cifre. Copiii au
cifra pe card , peste care trebuie sa o realizeze din plastilină și să facă tot atâtea elemente cât
arată cifra.

Cardurile plastiate ce ilustreaza copăcei. Se pot desena sau adăuga Pom-poane tot atâea
câte ne arată cifra.

Jocurile didactice Trenulețul geometric, săculețul fermecat.

Carduri cu unnanumit număr de piese lego sau culori pe care preșcolarii trebuie să le
respecte.
 Folosirea materialelor din natură, Frunze de forme, color și mărimi diferite. Am folosit
castanet de mărimi și colorate diferit în activități, fructe și legume, jucării în învățarea pozițiilor
spațiale dar și a numerației si a sortării și clasificării.

De asemenea scara numeric pictată pe perete la nivelul copiilor, fiecare cifră având
desenate tot atâtea elemente, îmi este deun real ajutor în învățarea conceptelor de cifră, număr,
cantitate dar și a vecinilor.

Pentru operați sunt necesare planșe cu imagini, jucării, fructe, castanet, creioane, etc.
pentru facilitarea învățării

Jetoanele, table magnetice și cifrele atât mari cât și individual