PRIMĂVARA MEA

Prof. Tămaș Steluța

Grădinița P.P. nr. 27 – Timișoara

Primăvara a sosit!
Totul iar a înverzit,
Păsărele ciripesc,
Ghioceii înfloresc.

Mândră, primăvară, ești

Ca o zână din povești.
Aduci numai bucurie,
Pe câmp mare veselie.

Iarba deasă se arată,

Guguștiucii-n lan se ceartă,
Barza stă mirată-n prag,
Ciocârlii cântă cu drag.

Așa-i primăvara mea!

Multe se-ntâlnesc în ea.
Dragoste și fericire,
Pentru-a inimii simțire.
 SOARELE ȘI PRIMĂVARA

Prof. Tămaș Steluța

Grădinița P.P. nr. 27 – Timișoara

Razele strălucitoare
Încălzesc pământul.
Spre a noastră încântare
Luminează gândul.

Stă ascuns câte o dată

Și-ți veghează somnul.
În zori iarăși se arată;
Cât de mândru-i...domnul!

Înfloresc grădinile
Cănd îl văd zâmbind.
Și roiesc albinele
Polen adunând.

Soarele a răsărit
Primăvara-n luncă.
Nu e vis! Chiar s-a ivit!
Pregătiți de muncă?

Stau ogoarele-așteptând
Oamenii să vină;
Ei se-apropie pe rând,
Semănând lumină.
 FLORI DE PRIMAVARĂ

Prof. Tămaș Steluța

Grădinița P.P. nr. 27 – Timișoara

Brândușe și ghiocei,
Liliac și brebenei
Au ieșit voioși la soare.
O splendoare!

Narcise și lăcrimioare,
Panseluțe zâmbitoare,
În grădină s-au ivit.
Bun venit!

Toporași si viorele,
Gingașele micșunele
Ne privesc îmbietoare.
Ce-ncântare!

Lalele și tămâioare,
Zambile mirositoare,
Să le privești te îmbie.
E feerie!

CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ
De E. Dragoş

Sus pe dealuri, primăvara

Umblă şi presară flori
Şi-n văzduhul de mătase
Se zăresc vâslind cocori.

În oraş, unde se-nalţă

Şiruri lungi de blocuri noi,
Rândunica cea voioasă
Se întoarce înapoi.
Primăvară, primăvară,
Roagă tu o rândunea
Ca să vină să-şi clădească
Cuib lângă fereastra mea.

SOSEŞTE PRIMĂVARA

Soseşte primăvara
Cu muguri şi cu flori,
Cu şiruri lungi de berze
Şi cârduri de cocori.

Soseşte primăvara
Şi-aduce-n poala ei
Atâtea viorele
Şi-atâţia ghiocei!

PRIMĂVARA1

De prin viscol şi ninsori,

Îmbrăcată numai flori,
A sosit acum iar,
Mult dorita primăvară.
Cântă cucul sus pe coastă,
Mare-i bucuria noastră!

VINE PRIMĂVARA

Pic, pic, pic,

Câte-un pic,
Streşinile plâng în soare.

Jos, sub blana de ninsoare,

Ghioceii albi şi mici
Tremură, că-s în cipici.
- Primăvară, unde eşti,
Ghioceii să-ncălzeşti?

VINE PRIMAVARA

Ger, zăpadă, tot s-a dus!

Verde-i jos, senin e sus,
Primăvara vine, vine!
Peste tot frumos şi bine.
Crângu-i plin de floricele,
Vin cocori şi rândunele.

Primăvara a sosit,
Florile au înflorit
Pomii toţi au înverzit,
Lunca s-a înveselit.

MERIŞORUL

În grădină, printre flori,

Am sădit un merişor.
Îl udăm, îl îngrijim,
De omizi noi îl ferim.

Pomişorul a crescut.
Cât de mândru s-a făcut!
Este mai înalt ca noi
Şi-i dă muguri, şi-i dă flori.

Şi-o să fie mai voinic

Fiindcă-l îngrijim de mic,
Iar când mare o să crească,
Mere-o să ne dăruiască.

GHIOCELUL
De sub omătul alb, pufos,
A ieşit un ghiocel.
Este atât de frumos,
Dar un pic cam somnoros.

El stă mândru-ntre nămeţi,

Şi primăvara o vesteşte.
Aşteptam să vină primăvara
Pe care o iubim cu toţii,
Cu flori, cu soare şi verdeaţă,
Totul să revină la viaţă.

BUBURUZA ŞI GHIOCELUL

Dimineaţa, în gradină,
A ieşit un ghiocel,
Raze blânde de lumină
Soarele-ndrepta spre el.

O roşcată buburuză,
L-a privit, l-a tot privit
Şi, c-un zâmbet cald pe buze,
Lângă el a adormit.

Când să plece mai departe,

Buburuza, ce-a văzut?
Punctele, vai, de pe spate,
Câte unul, au căzut!

Nu vă fie de mirare,
Că, având doar un picior,
Ghiocelu-n grabă mare,
I-a sărit în ajutor.

Zâna Primăverii vine,

Bucuroasă, lângă ei,
“V-ajutaţi? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”

SOSIREA RÂNDUNICII
De G. Coşbuc
Rândunica a sosit,
Primăvara vine.
Iată, mugurii-nverzesc,
Grădiniţele-nfloresc,
Tot e viu şi-ntinerit,
Căci e cald şi bine.

Ger, zăpadă, tot s-a dus.

Primăvara vine.
Răsărit-au mândre flori
Şi prin zări se văd cocori.
Verde-i jos, senin e sus,
Căci e cald şi bine.

FLORILE ÎMI SUNT SURORI

De Mălina Cajal

Florile îmi sunt surori

Şi le sunt de ajutor:
Pentru fiecare floare,
Apa torn din stropitoare.

Roz, albastre, roşii, toate

Mă aşteaptă însetate.
După ce le răcoresc,
Frumuseţe-mi dăruiesc.

Primăvara 2
Elena Dragoş
Sub fereastra casei mele
Vin şi trec atâţia paşi,
Dar eu ştiu când trece mama,
Mersul ei e mai gingaş.
Când îi sună glasul dulce
Eu un cântec îl socot,
Când mă strânge-n braţe mama,
Eu mă fac micuţ de tot.
Cerul e senin de parcă-i
Floare de nu mă uita,
Primăvara-i mai frumoasă
Când zâmbeşte mama mea.

Primăvara3
Vine primăvara!
Ghioceii înfloresc.
Deasupra bălţii adânci
Fazanii se-ncălzesc.

Vine primăvara!
Soarele răsare.
Pe crengile copacilor
Vezi păsări călătoare.

În aer rândunica
Cu voioşie zboară
Iar greieraşii veseli
Pe noi ne înconjoară!

Primăvara4
Astăzi, omul de zăpadă
Are fruntea-ngândurată.
Ca o rază aurie
I-a ciupit din pălărie
Şi la câţiva paşi de el,
S-a trezit un ghiocel.

Primăvara5
Vreau să plece repede
Iarna din grădină,
Primăvara veselă
Vreau acum să vină.
S-au topit zăpezile
Caldă-i ziua, caldă,
Pârâiaşe sprintene
Prin grădină saltă.
Ne lăsăm paltoanele
Dragă primăvară,
Şi cu toţi de-a prinselea
Ne-om juca pe-afară.

Primăvara6
Floare mică, ghiocel,
Eşti frumos şi mititel,
Tu vesteşti în toată ţara
Primăvara, primăvara.
Dinspre marea cea albastră
Rândunica ne-a sosit,
Ea aduce primăvara,
Să-i urăm "bine-ai venit".

Primăvara7
Primăvara a venit
Cu alai de flori albastre
Şi cu cerul însorit
Pe meleagurile noastre.
- Hai copile, pe câmpii
Să fugim să prindem fluturi,
Galbenelor păpădii
Pălăria să le-o scuturi.

Copacii au-nverzit
Propune si tu

de stanigut irina maria

Primavara a venit
Si copacii au-nverzit
Soarele ne incalzeste
Noi acum, zambim copilareste

Un ghiocel si-o viorea

Ne vestesc primavara
Pasarile calatoare
Ne aduc din departare
Cantecul lor pitoresc
Pe mandrul plai romanesc.