Sunteți pe pagina 1din 119
AMORES ALTAMENTE PELIGROSOS. Walter Riso Copyright® 2008 Walter Riso, By Agreement with Pontas Literary & Film Agency. HUBIRITOXICE, Walte Copyright © 2012 Editura ALL Descrierea CIP a Bibliotocii Nationale a Roméniel RISO, WALTER Tubiri toxice: tipologii afective de care ar fi mai bine 3 nune| {indrigostim: cum sa le recunoastem gi cum si le infrumtim, Walter Riso i ¢ Editura ALT, 2012 ISBN 978.-606-587-019-2 J.van, Dorina-Maria (trad) 190.9201 ‘Toate drepturite rezervate Rditurii ALL, Nicio parte din acest volum nus puate ficopiaté fra permisitinea serisd a Editurii ALL. Drepturile de distribute in strsinstate aparfin fn exclusivitateedituri All rights reserved. The distribution of this book outside ‘Romania, without the written permission of ALL, issinelly prohibited. Copyright © 2012 by ALL. ditora ALL: Bd. Constuctorilar nr. 20A, ot. 3 sector 6, coc 060512 Bucwiesti Tel: 021 4022600 Fax: 021 402 26 10) Distributie: ‘Tele: 021 402.26 30; 021 4022633 Comenzi: ‘comenzivral.r0 wwwwall.r0 IUBIRI TOXICE Tipologiile afective de care ar fi mai bine $d nu me indragostim: cum s@ le recunoagtem $i cum $¢ fe infruntém ‘Traducere din limba spaniol’ de Dorina-Maria Ivan Introducere De ce esuaim atat de mult in dragoste? De ce atatia oa- ‘meni aleg persoana grejiti sau se implicd in relati pe cit de perieuloase, pe atat de iralionale? De ce ne complacem in re- lafii dureroase? Credem c& iubirea este de neinvins si uitim un Iueru esential pentra supravietuirea amoroasi: acela ci nu toate legiturile sentimentale sunt benefice pentru bunds- tarea noastri, Fie cd ne place sau nu. uncle moduri de a iubi sunt pur gi simplu insuportabile gf obasitoare, chiar gi dacs avem instincte masochiste gio atitudine supusd. Nu spun ci astfel de persoane nu ar merita s8 fie iubite; ceea ce afirm este cd orice legaturd afectiva, in care valorile noastre esentisle stint ameninjate, mu este reomandata pen- ‘ru propria fericire, indiferent de ct8 iubire s-ar afla la mij- loc. Sim de acord cu faptul c& viaja de cuptu mu este ugoars sicd tofi trebuie sa ,sacrificim” anumite lucruri (fireste, ints lun mod constnuctiv) pentru ca relatia s4 prospere; cu toate acestea, modurile de a jubi pe vare le voi descrie aici sunt _Jiarte dificil de abordat si tolerat, chiar si pentru acei ,indrigos- ‘iti de dragoste”, care suporta cu trie oriew. Acuste tipologit afective disfunctionale il consuma pe celdlalt gi il store de energie, il mistuie incet sau il tulbura intr-atat de tare tncitt ajunge 88 sé simta in mod inexplicabil vinovat sau s& creadt ci suferinta din dragoste este normala si comund (ce parc’ a iubi sia fi victind ar fi unul si acelasi jucru), Este drept ci rimeni nu-i perfect sic toti avem micile noastre ,nebunii”, ‘nga tipurile de relatii pe care le voi mentiona depigese cu Walter Riso ‘mult stadiul uel mrunte $i inofensive preferinge gi nu fin sleun simpli capriciu: sunt atitudini extrem de toxice pen- | care se decid sa intre in asemenea jocuri emojionale. Pataind sé le identificm, vom fi in stare de acum inainte sh Tui decizii mai stiudtoase si mai bine gindite cu privire la viitorul nostra emotional, fe s8 le evitém, daci incd nu am fost afectati ie sa Te contruntam, daca suntem deja implicati Sentimental. Prevenire si confruntare, iati dous strategsi de supraviefuire ghidate de ratiune, Ne-a fost intipairita in minte idea cd trebuie si acceptim ‘Parienorul aga cum ¢, $i ci este wresit s4 fi corem si fac’ hu ‘turi care mai stau in fire sau pe care nu vrea si le facd; altfel spus, ci exist pentru fiecare un fel de a fi cu care trebuiie 5 neconformam, din respect pentru acesta. Sunt de acord, ined ‘cuciteva precizari. Bu ag spune cd trebuie si acceptim felul dea fal partenerului, insi numai dae’ asta nu presupune tun sacrificiu psihologic din partea-noastr3. Te acceptasa cum stl, atata vreme cat nu va trebui simi autodistrug pentru a ‘e face fericit, pentru c&, daca fericirea ta este invers propor- fionala cu amea, inscamnd ci intre noi ceva nu functioneara ge cum ar trebui, in fata unei incompatibilititi majore, voin- {a $i buneie intentii tind si nu fie suficiente pentru a rezolva Problema, Cum intretii o relalie-potriviti si linistita cu cineva care se eredle unic $i special si care mu se poate iubi decat pe sine? Cum poli reusi s8 ai o rolatie cel pugin decentii cu un (om care te considera de neghijat sau cu cineva ale cirui senti- mente fatS de tine oscilear’ constantinire tubire $i ara? Cum Si ti supraviefuiesti unei iubiri insistente, care nti las loo 88 respiri, sau unet iubiti nducitoare si ambivalonte in care celilalt nu poate ieai nici cu tine, nici fara tine”? Cam men- {it ozelatie reciprocé si tandr3 atunci cfd partenerul te tin- Pledich sa iti exprimi afectiumea? Cum ifi trdiesti jubirea in liniste cu cineva care te domind pentru e% are impresia ci esti o flint incapabilé si inutila? Te-ai darui trup si suflet cuiva care te considera un potential inamic gi care, in fiacare Tubiritoxice 1 regrold c& te iubeste? Ai continua relatia cu 0 persoan’ tnfidela care nu este capabilé sisi paraiseasca amantul? Sunt alatia martiri gi sunt atat de venerati in cultura aceasta 8 iu- birii neconditionate! Nu se poate pune la indoialé faptul ca nu avem ex totii sceagi plrere despre ce fnseamni o relatie bund de cuplu. Fxist persoane care consider co lewiturd bazatd pe iubire trebuie si dureze toata viata si, deci, toleranfa mu are limite, Mai sunt si cei care cred ca nu trebuieneapStat s& mergi pama in panzele albe si c& iubirea mm are nimic de-a face cu fap- tul de a indura absurdititife gi starile patologice ale celuilalt. Fiecare hotérdgte pentrn sine co are de ficut si pans unde trebutie s4 mearg’, in functie de convingerile sale gi de viziu- ni asupra lumi. Cu toate acesteg we putem pune de acord supra unui lucru esenyial:o relate reuyit este aceean care smbii partereri sunt mulfumigi, igi pot realiza plamrite de viitor si niciunul nu-si vede drepturile incdlcate. Insist ins: ‘aie parteneri. La ce tipologii afective ma refer? La un grup selec, sin. tocmai faimos, intrucat majoritatea operea7a in spatele corti- nei. Se poate si fi avut contact eu unele dintre ele (fe pentru cham fost vietime directe ale acestor moduri de a iubi, fie pentruci am cunoscut pe cineva impotmolitintr-o relajie tra~ “umatizanta din care mu este capabil si iasi), aga cum se poate ‘sdne fie gi total necunoscute, permijandu-le astfel si dea ocol viefii noastre gi sii ne pandeasca din umbri. Ma vol referi concret la opt tipologii afective, cele care sunt considerate ex- ‘rem de vatimatoare $i primejdioase pentru bundstarcaemo- fionali a cuiva: tipul histrionic-teatral (bir iruitoae, te pul parancid-vigilet (ivbire suspicion), tipul pasiv-agnesiv (iubire subversini, tipul narcisist-egocentric (iubire egos), ti- Pil obsesiv-compulsiv (ubirepexfectonist), ipul antisoc artigos (iubire vioient),tipul schizoid-sihastr (bite distant ‘sew indiferenta) si tipul limitrof-instabil (iubire aati), Biecare 9 ‘Walter Riso dintre acesten poartd ih sine una sau mai multe antivalori ‘care se opun unei iubiri implinite gi stinatoase, Cei care dispun de aceste feluti de iubire pot ajunge si activeze eu succes in anumite domenii specitice, gi de aceea Societatea fi accepts sau chiar fi considera drept modele de urmat. Insé, influenta lor cea mai puternica, cea eu adevarat problematic’, se arati in relafiile interpersonale intime, mai exact fn mediul familial si de cuplu. Exact ca in proverbul Popular: Afari-i vopsit gardul gi-néuntru-i leopardul." in spatele usilor inchise, in lumea privata a iubirii, male cad ‘ise aratii adovarate fafi. De pilda, indivizii narcisist tind si riinese foarte mult partenerii din catuza egoismului stegocentrismu- lui cronie care fi earacterizesza. Subiectii obsesiv-compulsivi ar ajunge la 0 performata excelent’ in acele sarcini in care controlul si perfectionismul sunt o cerinfa important’; cu toate acestea, atunci cand adue acelasi model de exigen(a in cSminul familial, ajung s8 puns o presiune foarte mare asti- Pra partenerului sisi creeve o atmosferd extrem de stresanti. Persoanele histrionice au abilitati extraordinare care le per~ mit si se angajeze cu succes in activititi care tin de teatru, film, televiziune sau orice alt mediu in care ar putea fi fn cen- trul atentiei si ,conectafi” la public, insi in viata amoroast {ntampin& dificultati majore in a intrefine o relatie linistit gi 2 respecta limitele parlenerului. Un individ paranoid se va impune in domenii care avvca cerinte fundamentale vigilenja 51 prudenta, insd conviehuirea cu el se poate transforma intr- © experienta terorizanta si sufocanta. Afi gresit sd credeti ci ma refer la cazuriizolate sau iegite din comun. Studiile releva ci suma tuturor acestor tipuri, in ‘manifestarile lor extreme (tulburdri de personalitate), ajun- ge tmdeva intre 20% $i 30% din totalul popalatiei. $i, dack luim in considerare si cazurile moderate, numirul cresle simtitor, Partenerii/victimele indivizilor care poseda aceste 10 Tub tozice lipuiri de personalitate incearci uneori si echilibreze situafia, apeland la tactica Ini ,da, dar..”, 0 strategie compensatorie foarte apreciata de cultura petitoare, care sustine rezistenta cu orice pret: ,,Este egoist, dar nu din cale afara”, ,i place 58 Uinteze, dar nw e atét de grav", ,.E destul de geloas’, der ma pot descurea cuasta", ,.Nu prea isi exprimd sentimentele, dar lrebuties8 infeleg cB aga e felul lui dea fi", ,.Este agresiv, dar ye va mai tempera”, ,E destul de mstabild, dar eu incere s4 ma adaptez sisi am rabdare.” Majoritatea acestor dar-uri nu sunt nimie aliceva decat false forme de autoituzionare gi justificare in fafa frici sau a imposibilititii de 2 rezolva decalajul emo- {ional. Sau ar trebui oare si tinem iubirea la terapie intensiva pentru tot restul vietii? Nu spun cd trebuie sf aruncém proso- pln fafa prime neintelegeri cu celalalt; mu apar relate dis- pensabile, ceea ce sugerez este folosirea tmui carecare realism ‘emotional, care si ne permita si stabilim pan cind suntem dispugi si agteptim transformarea persoanei iubite. Cei care decid S& pund capt unei astfel de iubiri mu o fac de azi pe maine, Dimpotriva, cei mai mul dintre ei lupta, cer ajutorul uni profesionist si igi depagescnecontenit limitele, incercind, si dea gi o a doua, a treia, a patra sia cincea sansa, chiar si atunci cand se afla in joc integritatea lor fizica si psihic’. ins& ‘nu trebuie 58 exagerim; uneori trebuie sé depunem armele sis infelegem cd anumite bitalii na sunt ale noastre, nu ne privesc sau pur gi simplu nu ne avantajeazs. Persoanele care au avut sansa de a intra deja in contact cx aceasti tem 9i de a o aplica In viafa lor de fiecare zi ae sint mai sigure pe sine atunci cand trebuie si-i rezolve proble- mele de cuplu gi aut invajat 58 ia decizii bazate pe dovezi con- crete. Totusi, exist’ patru intrebiii referitoare 1a tipologiile fective, care se repeté cu reguilaritate gi pe care cred cA este important sa le clarifi «= Este posibil st manifest simultan caracteristici ale mai tmuiltor Lpologi? De, este posbil. Unele proflus se pot suprapune ‘in annmite aspecte; de exemplu, indiferenta este comun’ u ‘Walter Riso tat tipulul antisocial, cit gi celui narcisist gi celui schizoid, ‘ins numaiin ultimul dintre acestea igi atinge punctul:ma. xim. in orice caz, chiar dacé ai putea detine anumite trisi- ‘uri aparfindnd mai inultor stiusi, intotdeauna vor fiunele care vor iegi mai mult in evident. Ceea ce definoste fiecare mod dea iubi este o.,esenta psihologici specific’. Cel mai indicat ar fi si luiim tipologille afective ca pe un ghid care sine ajute si reflectam gi s8 fim mai chibzuiti in dragoste. + Nit cradet ct trsturite ier tip sunt putin rigide? Tipurile pe care le prezint nu corespund unei clasificaei categorice si definitive (listi de simptome), ci mai degrabs reprovints dinamica intern’ a felului in care anumite persoane trdiese sisimt dragostea, un anumit mraulus operand care le aparti- he, motivatile gi structura lor cogniltivijatectiv: *» Tipologite afective disfunctionate sunt mai frecoente la birbati sau a femei? Shadiile recente ne arat urmitoarea variafie: a) jubizile haotice gi subversive sunt mai frecvente la femei (mat mult primele decét ultimele); b) in tipul histrionic- teatral ambele sexe isi disputa primul loc (dup cum vom vedea, »isteria” a devenit deja unisex) gic) celelate tipolo- sii afective sunt mai comune la barbafi (inc’ 0 data, sexul ‘masculin are intaietate in chestiuni de insalubritate), * Ceeste asaiaro tipologie afectivi:? Este un mod de a procesa informafia emotionali: de a 0 sim}i, dea o evalua gi de ao ‘incospora in viata de cuplt. Daca acest mod de procesare a sespectivel informatii este distorsional si yhidat de scheme negative cu privire la cine insusi, viitor gi kymea inconju- ratoare, respectiva tipologie va sffrsi prin a fi diundtoare atét pentcu propria sindtate mintalé si emotionalé, cat si ‘pentru cea a partenerului. Ficcare dintre cele opt profiluri psihologice propuse oct pa cite un capitol din carte. fh fiecare dintre acestea se pre- ind, inte-un limbaj accesibil pentru publicul larg: a) trast rile principale ale fiectrel tipologii afective si implicaile lor Iubirstoxiee ‘supra viefii de cupha; b) vulnerabilitafile personale care ex- pplica de-ce anumiti oameni se impotmolese in aceste tipuri de rwlaties ©) paid unde este posibil a se pastra o relatie sinitoa- sslou fiecare tip studiat si ce riseuri implic’ aceasta; d) cum si jwotnosti aceste moduri de a iubi inainte s& te Tadragostesti vie) in fine, ce s-ar intampla daca cititorul ar descoperi c& pa- wait unele dintre trésaturile caracteristice mentionate. Tipul \nitrof-instabil, data fiind stractura sa haotica gi dezorgani- vat, este singurul care, in anumite puncte, nu va urma cu ‘sactilate schema aplicata celorlalte, desi arn mentinut titluri- le generale pentraa nu va perturba lectura, In orconarea capitoletor, nu am usmat conventiile tradi \ionate ale clasificaritor psihologice sau psihiatrice, ci o ing ruite care si faciliteze lecture. Cu exceptia introducerii, pe cate 0 consider absolut necesard pentra a intelege sensul gi obiectivele textului, fiecare capitol se poate citi in ordinea do- rita de cititor, desi ar # de preforat ca tipul limitrof-instabil s4 fie pastrat pentru final. ‘Tipologiile afective disfunctionale prezentate aici au fost studiate cu ajutorul celor mai recente descoperiri in psiholo- gia clinica cognitiva si in alle discipline asemanstoare, dar gi prin mijlocirea a nenumdrate ca7uri extrase din diverse surse stlinfifice gi din experienta clinicd a autorului, ‘Acest text se adresea7a oricarei persoane caze doreste si isi revizuiasca viata amoroasa si si transforme iuhirea intro ‘experionf’ satisftcdtoare. Nu este 0 carte optimista ori pesi- mista, cieste una realist. Nu vel gist aici cele maibune reguli pentru conviefuires cur umu! sau cu altul dintre aceste tipuri disfunctionale si pentru a inchide ochii in fata evidentului ci, ‘mai degraba, vei reusi si stabilesti anumite spafii de reflectie ‘pentru a putea infelege mai bine relatia cu partencrul tau si a clarifica pana unde se merild si lupti pentru ea. Vei putea chiar si descoperi cit problema te priveste pe tine, si nu pe cel pe care 1] iubesti. Cele trei intrebiiri care ghideaza acest traseu sunt simple gi in acelasi timp profunde: ,,Care este 1B ‘Walter Riso ‘modul de a iubi al partenerului meu?", ,Care este modul met de a iubi?, ,Pand cand putem fi impreunl fara si ne facem ru?” Daca reugim s& vedem Incrurile asa cum sunt, f2ird trucuri sat: sperante naive, vor putea lua decizii corec- te, care s8 ne ajute 88 ne imbunstatim calitatea viefii, chiar acd uneori drumul de urmat va fi anevoios sau durcros. Pomese de la simpla premisi ci a iubi nu inseamna a suferi, sic avem dreptul si fim fericiti, Acesta este binele suprem, pe care nu ni-l poate lua nimeni, nici macar in numele iubitil TIPUL HISTRIONIC-TEATRAL Iubirea hértuitoare Frumusejea dese lees nimtlor; cachetria le sparge. - ANDRE MASSON, Abundenpa podoabelor dtunenzt ficial, HONORE DE BALZAC A iubi 0 persoand histrionic-teatrala e ca si cum te-ai lisa purtat de un uragan de gradul cinci. Cateva dintre caracteris- licile acestui tip sunt: dorinja de a fimerew in central atenti- i, emotivitate excesiv, comportament seducitor, grijd exae erat penta aspectul fizic, atitudine dramatica si uluitoare, ndinfa de a vedea intimitate acolo unde nu exist’ si de a {i foarte inficdrati Sau indlicdrate in relatile interpersonale (in special atunci cénd intr tn joc gi iubirea). Persoanele care ‘manifest acest fel de a iubi se angajea78 fn cicluri amoroase aflate sub auspicii rete. La inceput, relapile emofionale sunt cuprinse deo pasiune frenetic gi scipati de sub control, pa- siuune care intra rapid in eddere liber, pentra ca in final s& in- cheie relaile ints-v manierd drastic’ si tumultuoass. lubirea eric nu numai ci se face simiti, dar devine si o povara de indurat pentru cA, cerdnd necontenit atentie, relatia devine epuiizantd, Cum iti poate fi bine cu cineva care nu este nicio- data satisfucut emotional? Jorge a cunoscut-o pe Manuela fn faculiate gi a fost im- presionat de ea ined din prima clipa: era tnar, sexy si vese- 18, Toti bixbatii o doreau, ceea ce ei nu ii displacea deloc; dimpotrivé, cduta si fie mereit in central atentici si exercita asupta sextlui opus un magnetism foarte puternic. Sejuca cu batbatiica pisica cu soarecele. Se lasa privita, i provoca, iar pol i Lisa cu buza umflata. Invatase si se joace cu testoste- ronul masculin fir% si se implice sexual ori emotional. Cu Jorge, lucrurile au statallfel. Timiditatea gi introversimea lui 9 Walter Riso au trezit in ea dorinfa de a4 euceri,]icm pe care La reusit fra prea mati eforturi, Dupai putin timp, locuiau deja impreund. {In realitete, Jorge si-ar fi dorit s4 0 poati controla mai mull, pentru ci se temea ci va ajnge sil ingele. Cénd au ajuns la cabinetul meu, relatia lor era doja deteriorata si amandoi aveau nenullumniti similare: niciunul dintte ei nu se simfea jubit de celalalt. Manuela corea mai multi atenfie gi rAsf Parca niei nu j-ar pasa de mine... Am nevoie si fio mai tan- dru si sini acorde mai mult din timpul siu... Mar plicca sil sint mai atasat de mine...” De cealalta parte, Jorge durea ‘ca ea si fie mai serioasé si mai pujin ostentativi, gi ar fl vrut de asemonca si-siimbunatifeasca viata sexual: ,Ei nu ii pla- ce sexul, nu asta o incits... De fapt nu mA simt dotit... Cred che frigid sau asa ceva...” La inceputul relatiei, Jorge fusese suficient de naiv inedt s8 ervada ck Manuela igi afisa compor- tamentul seducitor numai faja de el; iar cind a descoperit 4 flirtul si exhibitionismul erau, de fapt, parte din felul et dea fia fost cuprins de un amostec de teamé gi deziluzie. A ‘ncorcat si o fack sX-si schimbe stilul vestimentar provocator Si felul in care relajiona cu ceilalfi barbati, insé fard succes. Finalul a fost unul surprinzétor: Manuela La périsit pe neasteplate pentru unul dintre cei mai buni prieteni ai lui. La una dintre gedintele de terapie mi-a spus: , Sunt cu adevirat {Indragostita! Ne facem planuri de cisétorie! Fll¢ minunat!” (Cand am intrebat-o de Jorge, iubitul dup’ care plingea nu mai cu céteva siptimani inainte, mi-a rdspuns: ,,A, Jorge... Nu stiu, asta dejo a trecut. inst acum sunt atat de fericita De pared ar fi fost o boala sau un acces de febra, Jorge deja na nai exista in memoria emotionala a Manuele, il siersese de ‘pe hard disk-ul situ ca pe un vitus, Contrar pirerii generale, stilul histrionic-teatral nu se ma- nifesti exclusiv la femei. Cultura postmoderi a flcut ca un numa mare de birbati si intre in acest joc al exhibitio- nismului. B suficient s4 mengi intr-una dintre discotecile in vogé pentra a da piept cu o lume ,isteroida", in care att 20 Tubinitoxice ihichaii, cat si fomeite si etaleaz cole mai incdintitoare alsi- ‘nute, Barbajii cu pielea bronzata si hidratata, haine de firma, \ccesorii astentative, priviri cu subinfeles si mugchi la vedere Joe deliciul une mmultimi de dommnigoare frumoase cu aceleasi \pneaituri: frumosit sifrumoasele, uniti in ritmul unel infatii= Avi colective, inte-un cortegiui care devine dis-ce in ce mai ba- oe, Sex? Nu neaparat. Conform filosofiet,istericismului”, si -sti pe cineva poate sa fie mai incitant deedt s8 fl posezi irl fie! 88 se indrigosteascs, mai impresionant de- il sd te indréigostosti; si-ti faci ilu si 98-4i imaginezi, mai ‘imulativ decat si te atagezi ¢i, sf simti, mult mai avantajos \lecil si yandesti. Donjuanism si voyeurism inversat: decti- oul simplitaai. Privesti, dar nu atingi sau, dacé atingi, 0 faci oar superficial, O subcultur care genoreaza ereefi in Iant si incnigostiri la discretie, Gin ce in ce mai lipsite de finalitate. Latura neplicut’ a seductiei sia romantismului Strategiile utitizate pentra a atrage sia cuceri pe cineva se sehimba odaté cu epoca gi cu obiceiurile. Este evident ca vingtoarea amoroasé nu mai poate fi aceeast astizi, in pli- i postmodernitate, ca cea din Epoca de Piatz’ sau ea atunct cand Ovidi: scria Art. iubivii. Cu toate acestea, fotul indicd faptul ed dinamica ce se ascunde in spatele actului cuceriri continua si fie acecagi. Indiferentde tertipurile sau momelile ulilizate, dacé pasiunea si romantismul se imbind aga cum trebute, nis exist& trup caré s8 le reziste si nici inima care si se poatd abfine, Atunci cind avem de-a face cu 0 ,pasiune romantici” sau cu un ,,romantism pasional’, rezultatul este cu siguranf’ irezistibil. Dorinja impulsioneazd iubirea, iar romantismul 0 echilibreazé. Cu aceasta suntem de acord. ‘Insa atunci cind tacticile de seductie incep s4 para scoase 21 Wolter Riso au trozit in ea dorinta de a-l cuceri, cru peccare La reusit fara prea mari eforturi. Dupa putin timp, locuiau deja impreund. ‘In realitate, Jorge si-ar fi dorit s8 0 poati controla mai mult, pentru c& se temea ci va ajunge si-l ingele. Cand au ajuns 1h eabinetul meu, relafia lor era deja deteriorata si amandoi aveau nemulhumiri similare: niciunnl dine ei nu se simfea jubit de celdlalt. Manuela cerca mai multé aten|ie si nisi Pared nici nw i-ar psa de mine... Am nevoie 88 fie mai tan- dru $i si-mi acorde mai mult din timpul stu... Mi-ar plicea ‘8 simt mai atagat de mine...” De cealall3 parte, Jorge dorea ¢aea si fie mai serioas& gi mai putin osteniativé, si ar fi vrut ‘deasemenea si-siimbundtifeasca viata sexuald: ,Kinu ii pla- ce-sexul, nu asta o incit&... De fapt, nu ma simt dorit... Cred ie frigid sau aga ceva...” La inceputel relate’, Jonge fusese suficient de naiv ineat si creada cS Manuela igi afiga compor- tamentul seductitor numai fata de el; iar cind a descoperit 4 flirtul si exhibitionismul erau, de fapt, parte din felul ei dea fi, a fost cuprins de un amesiec de teams gi deziluzie. A ‘ncercat si o fact si-gi schimbe stilul vestimentar provocator sifelul In care relationa cu ceilalti barbafi, insé fird succes, Finalul a fost unul surprinzator: Manuela L-a pardsit pe ‘neasteptate pentru unl dintre cei mai buni prieteni ai lui. La tina dintre sedinfele de terapic mi-a spus: ,Sunt cit adevarat indragostita! Ne facem planuri de cAsatorie! El e mimunat! Cand am intrebat-o de Jorge, iubitul dupa care plangea nu- mai cu cateva siptimini inainte, mi-a espuns: , A, Jorge... Nu sliu, asta deja a trecut... ins acum sunt atit de fericita!” De parca ar fi fost oboala sau un acces de febr’, Jorge deja mu ‘mai exista in memoria emotional’ a Manuelei, il stersese de pe hard disk-ul sau ca pe un virus, Contear paresii generale, stilul histrionic-teatral nu se ma- nifestd exclusiv la femei, Cultura postmodemi a fut ca un numar mare de birbalj si intre fn acest joc al exhibitio- nismului. E suficient si mergi intraunia dintre discotecile in voga pentru a da piept cu o lume ,isteroida”, in care atit 20 Inbiri toxice tit, cat gf femetle ts etaleaz cole mai incantitoare atri- *. Birbafiicu piclea bronzata si hidratata, haine de firma, «ccsorti ostentative, priviri cu subinfeles gi mugchi la vedere {nc clelicitt unei malgimi de domnigoare frumoase cu aceleasi spuctituri: frumosii si frumoasele, unit! fn ritmul une infata- iri colective, intr-un cortegiu care devine din ce in ce mai ba- oe. Sex? Nu neaparat. Conform filosofiei,istericismuhni”, s& ‘uuceresti pe cineva poate sa fie mai incitant decat 34 fl posezi 4] faci si se indiigosteasc’, mai impresionant de- wl sa te indrigostesti; si-fi faci iluzii gi si-ti imaginezi, mai luimulativ-decat sé te atagezi si, sa simti, mult mai avantajos «loci si gaindesti. Donjuanism si voyeurism inversat: decli- val simplitag. Peivesti, dar nu ating su, dc atingi, 0 faci \Joar superficial. O subculturd care genereaza erectii in lant gi indrigostiri la discrotie, din ce in ce mai lipsite de finalitate. Latura neplacuti a seductiei sia romantismului Strategiile utilizate pentru a atrage si a cuceri pe cineva se schimb& odaté cu epoca si cu obiceiurile. Este evident ca Htoavca amoroasi nu mai poate fi aceeasi astizi, in pli- nai postmodemitate, ca cea din Epoca de Piatra sau ca atuinci cind Ovidiu seria Arta iubiril. Cu toate aeestea, totul indies laptul cd dinamica ce se ascunde in spatele actului cuceririi continuii si fie acceasi, Indiferent de tertipurile sau momelile uutilizate, daca pasiunea si romantisnral se imbind aga cum lrebuie, nu existé trup care si le reziste si nici inima care s8 se poald abjine. Atunci cfind avem de-a face cu: 0 ,pasitme romantica” sau cu uh ,romantism pasional”, rezultatul este cx siguranti irezistibil. Dorinja impulsioneaz’ iubirea, iar tomantismul o echilibreaz’. Cu aceasta suntem de acord. insd atunci cind tacticile de seductie incep si para scoase a ‘Walter Riso din filmu Atractie fatal, expresia sentimentului incepe $8 se coloreze in tonuri tipatoare de fucsia si iubirea devine grou de digerat. Latura neplicuta a seductici este harfuires (oare exisld ceva mai neplicut decat insisten{a unui admirator saut @ unei admiratoare care ne displace cu desivirsire2), iar lax ura respingitoare a romantismulut este dulcegavia (ce poate fi mai jalnic decat st impopotoneri si si dichisosti inutil iu- birea). Subiectii histrionic-teatrali oscileaz’ intre dou scheme de géndire complet opuse: ,Sunt un nimeni* (atunci cand Jumea nu le acordi atentie sau cind le dezaprobié compor- tamentul) si Sunt o flint excepfionala gi special care ii cucereste pe tofi* (atunci cAnd ceilalfi rAspund pozitiv gi cu interes incercirilor de a atrage atentia). Consecinfele acestei maniere dihotomice de a procesa informatia sunt dezasteu- ase pentrtt orice legaturd interpersonal, pentru ci, daca se- curitatea mea emotionala va depinde de cit de .captivais” si vextaziat&" imi pistrez perechea, nuvi avea parte de niciun moment de liniste. De altfe, faptele vorbesc de la sine: ,vraja fubirii” nu dureazi mult, cel putin pentr aceia dintre noi ‘are nu sunt vrajitori sau vrajitoare. Pare evident e& puterea de soduetie nu este un indicator zeal al proprici valori gi nici calea cea mai potrivit’ prin care s& fe realiemi, M3 va pirisi, stiu sigur cd mi va pirisi!” exclama cu ingrijorare ua dintre pacientele mele. ,De ce credefi asta?” am intrebat-o, incercdnd sio linistese. , Nut ve- deti? Nu se mai bucimé de prozenta mea cainainte. Nut mai Snednt, nici trupeste-nici sufleteste... Cu cét incerc mai tare si {il atrag, cu atat mai mult se indepirteaza.” Acesta este ma- sele paradox al persoanelor histrionic-teatrale: fot incerciind st pistreze interesul partenerult, ajung si-1 cboseascit si sfrgesc rin @ genera i celilattfocmiai ceea ce dorenu si evite. Un-cogmat interpersonal, in care ei joaca rolul principal. Propunerea afectivé de neaccepiat pe care o facaceste per- soane pomeste din trei atitudini distructive penta iubite: -Viata ta trebuie si graviteve in jurul meu” (dovinja de a utrage 2 Lubin: toxice ‘lontia cu orice pref), ,Lubirea este sentiment pur” (emotivitale/ vesivitate) $i ,Lubirea ta nu mi-e de-ajuns' (insatisfactie afec- jw) Gandeste-te putin Ja consecintele unet relatii cu cineva core, indiferent de moment sau imprejurare, reuneyte toate We {roi conditii A ATRAGE ATENTIA CU ORICE PRET: IATA TA TREBUIE SA GRAVITEZE IN JURUL MEU” Dorinfa dea atrage atentia cu orice pret este cerinta esenti- «a stilului istrionic-teatral. Un prieten mu coneepea ideea ‘ol sofia lui s-ar putea distra saz s-ar putea simti bine far’ el. Din punctul si de vedere, iubirea adeviratS presupune st te uti incorpletsilipst de sprjin tune cd parteneral na we prezent. Daca sofia lui ieges la vreo ocazie cu prietencle wit mergea la film gi se simiea bine, el intra inte-un fel de goc existential, Pretentfia lui era, far8 indoialk, exageraté: ,Ru ar lrebui sé fiu centrul universului ei sau ,Ea nt ar trebui si se poati bucura de lueruri fird mine.” Prietenul meu era o per- soand foarte emotional’ gi exeesiv de dramatic’ iz: manuirea proptiilor sentimente si se implica foarte mult in tot ceea ce fucea, Atunci cdnd era cu sotia, probabil din cauza nevoit sale exeesive de confirmare, se activa in el o forma neobignuits de contabilitate amoroas’, care il cea s& se intrebe permanent cie ce il jubeste ea. In plus, nu suporta tdcerea. De fiecare data cand 0 vedea ginditoare si preccupati incerca si o readuca latealitate: ,La ce te gandosli?”, ,De ce nu imi spui si mie?” ‘mai mare dorinfé a lui, devenit§ aproape.o obsesie, era 58 ‘oata intra in mintea sotiei pentru a afla cat de important este a pentru es. Acest comportament nebunesc nu era declangat Ge gelozie, ci de teama pe care o produce atasamentul boln’- sitios nto 2 orecate, -vizind i nimic nif poate’ 3 Walter Riso suferin(a, Lam intrebat ce-ar fi trebuit si fac’ sofia lui pentra cael sa poata fi impacat: Rispunsul mi-a confirmat diagnosti- cul: 58 nu se poata lipsi de mine nici macaro clip, si respi- 8 prin pldmdnii mei, sB vaela prin ochit mei, si fim 0 singur’ ‘inf... Cer prea mult, daca iubirea noastré este adevarata?” Hitiuirea afectiva chiar exist si se afla-in compotitie direc- 18 pentru locul intéi cu cea moral si sexuald. El isi dorea, aproape frenetic, ca partenera lui si fie o prefungire a fiinte! sale, $i de aceea trebuia sa o find merew captiva si hipnotizala. Inte atat de absurdé este aritmeticaiubirii hirfuitoare: co titater de inbire necesant petri a mid satsface este direct proportio- nll cu gral de atracte pe eae o exert asupra personne pe care ‘bese, ir gradu de atracte se misoor prin atenfn pe cane o vbtin, Gregeala pe care 0 fac persoanele histrionic-teatrale oste cauzati de faptul cd ele asimileaza iubirea cu dorinfa. Si, in ‘mod clar Inerurile nu stau aga: pasitinea pe cure t-0 stdmeste ppersoana jubit’ reprezinta numaio parte din experienta afec- tiva. Dacé privegti in jurul tu, vei vedea ci majoritatea per- Soanelor implicate intr-o relajie nu sunt nici cu superbarbat, nici ce superfemei, si asta pur gi simplu pentru 4 ,fascina- tia nu sta in formele apetisante sau in mugchii bine definiti ai cuiva. Le Rochefoucauld spunea, intr-una dintre maximele sale: Exist unele lucruri frumoase care pistrea7 mai mul ‘a strilucire cénd rimén imperfecte decat atuinci cand sunt desivargite.” Poate cl se referea la frumusojea care izvorigte mumai din felul de a fi al celuilalt: un zimbet girengérese este mat fermeciitor decat o danturd de un alb strihucitor"; Jun mers sprinten, mal atréyitor deca nigte enapse reusite; 0 expresie suxprinz3toare si oportun’, mai seducdtoare decét un chip fraos, Ne indragostim de cel care define corpil, au de corpul insus Ciersure si aparenye Ce strategii linde sa utiltzeze o persoand histrionic-teatra- 14 pentru a1 mentine pe celalall sub control? De obicei stint douii: seductia libertind si grija pentru aspectul fizic, on bir toice © fomeie imi povestea cu mare satisfactie: ,De edind mi- sun nnirit cigeumferinfa bustului, soful meu gi-a schimbat at- (vsdinea fafi de mine... de-ajuns 54 ma priveasca siigi pierde ‘sunpatul, e obsedat de sini mei... mi cumpard chiar si bhuze cuidecollow adc! Nam crezut niciodati ei o operate esteti- ‘init ar putea imbundtatirelatia de caphu..Fste eat se poate Je strani faptul c& esta relafiei se masoara in dimensiunea Inustului, de parca ar exista gi 0 , geometrie afectiva”. Fara oi isles gusturle personale, mn intr ce s-arintimpla dackso- \wl or tece peinte-o etapa ,anala si ar incepe sf fi sugereze ‘o-seconstnuctie a feselor, pentru ca relatia s& Amnctioneze si ‘nine. Att imp cSt o femeiehistrionicd se simte atriga- ‘ware si poate concura in lumea seciuctiei, va simfi c& viata ii suride, Ins, dac& trecerea anilor va JAsa urme asupra trupu- lui ei, .criza esteticd” va fi inevitabils. Feama de imbatranire, ov coea ce am putea nmi ,sindromul divel ia decin” duce jproape Intotdeauna la depresie. Aceasté fobie de batranete a nit mult mai evident tn ultimi ani, din cauza hipereon- sumerismuti, dupa cum semnaleazé sociologul Lipovetski ve Limbrele strimoyitoruitat, au fost modtficate sau eliminate le civilizatie, $8 udm doua exemple din ceea ce se intampla in lumea cimpanzeitor: + Charles Darwin a fost unul dintre primii eare au observat chatunei cnd femelele se aflé in plina perioada de ovulatie 5! sunt susceptibile de sarcina, vulvele si alte zone alatara- le capata 0 culoare rosie intensi, de parcé ar fi .anuntuti sexuale ambulante’, ceea ce ii innebunesfe pe cimpanze- ii masculi care, la randul lor, igi fac simfit prezenta prin semnale olfactive san folosindu-se de alt indicatori vizuali. ‘+ Pentru mascul, ritual de imperechere ineepe cu umn mers fanfog, urmat do agitatul amor ramuri si 2doiitul unor frunze uscate, menite si fi scoati tn evident, pentru ca, in final, s& o priveasc fix pe femeld ¢i si isi intinda brafele. in 25 Walter Riso acel moment lise ridici peri silas’ si'se vada , penisul erect deculoare rogu aprins, care contrastear puterniccu scrotal lornegru“. Greu de ignorat pentru o femeld in cilduri, Natura stie ce face: vulve umflate si penisuri inrosite i erecte care jintescin sus, un festival multicolor al sexului ine- Puizabil, care asigus supravietuirea speciei. Astézi, lucrurile sunt putin mai subtile, desi multe dintro atitudinile exhibit. ‘oniste ale persoanclor histrionice rman la fel de ostentative 81 incomode uneori pentru ceilalfi observatori. Voi da douii exemple: + Otnara, afiati Ia a treia intélnire cu un pretendent foarte atrigator, a fost wimiti si vad’ ci birbatal sa urcat dint-o dati pe masa si a inceput s3 se miste ca un stripper profe- sionist. $i asta in public! Fireste ci nu a mai fesit cu el, in ciuda tuturor insistenjelor ui, © O tandré domnisoara, ,imbricatt mortal”, indesatd inte-o Pereche de pantaloni cu talia foarte joas care ii lasau la vedere lenjeria intima sii scoteau in evidenfa toate atribue tele fizice, nu infelegea de ce o privese birbafi. Cand i-am ‘explicat ci stilul ei vestimentar era destul de insinuant i Provocator, mi-a réspuns: , Slava Domnuluti ci mi privesc, ar fi groaznie s8 trec neobservati!” EMOTIVITATE/EXPRESIVITATE : »TUBIREA ESTE SENTIMENT PUR” Emotivitatea persoanelor histrionic-teatrale este excesivi 5 de necontrolat. Desi tind si fie deosebit de joviali gi de sim- Patici, problemele apar din cauza lipsei lor de control asupra Propriilor emotii, ceea ce fi face si se dezlintuie spontan si. fard sa tind cont de consecinfe, Certurile cu partenerul gi ac- cesele de furie sunt frecvente, fiind cauzate de o tolerant 6 Tub tosice «le selizutd la frustrare: ,Dacd lucrurile stau altfel | mbar plicea mic, mi infurii” Am putea spune ci enja emotional’, infeleasa ca acea capacitate de a-i ‘ounptientiza sentimentele si de a le gestiona intr-tin mod rati- #eeonabil nstroledetionitia sosskepératane. nan snrilor, imbajul lor este exagerat de sensibil si de al. Altfel spus, incdrostura emojionali este puterni- «4, mai ales in problemele amoroase si afective. Tendinta lor slo 0 romanfa telafiile interpersonale produce in ceilalfi un lect negaliv si apasdtor, ‘Aga cum am subliniat si in alte lucrani, tubirea mu trebu- We doar simgita, ci gt gandits, ceea ce persoanele histrionic- atrale evita s8 facd. S& rafioneze prea mult ii streseazé, in, vrome ce si simtd ti extaziaz’. © pacientd cisdtorita cu un \virbat histrionic-teatral se plangea de fluctuatiile emotionale witates re se comporta partenerul sit in timpul discutilor pe care Je aveau. Rezultatul analizei a fost urmatorul: Nu e deloc ‘Cand se infurie, scoate totul la iveal3, fairl s8 se gan- «eascti la ce gi cum spune... Nu are niciun obiectiv clar atunct ind diseuta si, daca incere si-l fac si-gi vin8 in fire, continua vorbeasca singur... Tréieste in trecut si imi arumc& in fat& vproguri legate de lucruri pe care eu nici macar nu mi le Wi amintese... Nu e in stare si trateze punctial probleme- le gi nici s& fnteleaga care este partea Jui de vind, pentru ca, dup’ el, eu sunt singura care greseste... Este foarte sensibil rlneste mult tot cei span, ins reactioneazd cu furie. ‘iteodaté ma gandese c joaci un rol tot timpul, de parcd viata ar fi 0 comedie... intr-una din zilele in care ne-am cor- lat, nu mai stiu din ce motiv, s-a inchis in baie si a ineeput si strige c& enefericit.,. Pentru ci mi-era team s& nu fack vreo prostie, m-am ureat pe un scaun sl -am spionat pe deasupra Lusi gi, n-0 s8 va vind sf credeti, se uila in oglindl gi igi'studia ‘mimica in timp ce fipa!” Ed Walter Riso Predispozitia excesivé pentrs emotivitate/expresivitate, ‘impreund cu maniera brutalé de a seduce si cuceti, fac doar caraceste-persoane si fie considerate cel mai adesea afi frivo- Je gi superficiale. © viziune profund’ asupra lumii gi asupra ‘proptici persoane cere o anumiti maturitate psihologica $i ‘mechilitru intre gndire si simtire, care ar trebui s8 formeze tun tot unitar. Oscar Wilde spunea: ,S3 fiindragostit Inseam- ‘nd o& tw depasesti pe tine insuti", insi aceastS cailitorie cétre persoana iubiti nu trebuie sf fie ghidald numai de sentimen- ‘e.[a.un moment dat, -am povestit unei femei cu care aveam © relatie amoroasi‘ o problema de servieiu care mi preocupa foarte tare. Dupé ce m-a ascultat cu atentie, m-a imbritisat cu putere $i, incerciind si ma imbErbiteze, mi-a goptit la ure che: ,Te lubese, te fubese, te iubesc!” M-am simtit intr-ade- ‘var jubit, ins in acel moment aveam nevoie de un alt ip de solidaritate, ca de pilda: ,S8 ne géndim, si no gandim, si ne gindim.” Din nou Wilde: ,Pasiunea ne face s8 gandim in cercuri.” Ag adiuga: indiferent de problema pe care ai avea-o ‘cu partenerul, emotivitatea pura gi sentimentalismul histrio- nicna fe vor ajuta sé avansezi nici macar un centimetru c&tre soltitie, iar conflict va continua sé se alimenteze de la sine, INSATISFACTIE AFECTIVA: AUBIREA TA NU MLE DE-AJUNS” E cunoscut ca ,sindromul sacului fairs fund”: otice ai face, el sau ea igi va dori intotdeauna mai mult si mai bine, Ceva ce ghideaza relatia nu este bucuria de a fi cu celalalt, © profund insatisfacte afectivd. Este cu adevaral dureros si simt}i cl nu vei putea satisface niciodati asteptarile persoanei pe care o iubesti, fie c&-ti este partener, parinte sau prieten, ‘In realitate, daca esti impreuna cu 0 persoana exigent din punct de vedere afectiv, problema nu este ci ,iubirea ta nu 28 Iubirétoxiee \\oule de ajuns, ee micio iubieo” nu fi va fi vreodata sufici onld Wealizarea si nevoia de a se gti fubit sunt at&t de mazi, Jovi niciodaté nu vei putea ajunge la nivelul cerut. Un bar- Jot mi se plangea la una dintre intalnini: , Nu gtiu ce 68 mai (9e. Nimie nu 0 satisface, mere vrea-mai mult si:mai mult.” \n) ino urmiitoare, femela imi povestea printre lacrimi: ,Nu pot tri‘ in fetul acesta, imi lipseste dragostea.” Dona frustrari w logate care se suloe’ teciproc. |. majoritatea persoanelor de acest tip, nevoia de @ fi iu bite funclioneaza ca o spiral ascendent’, tipic’ tulburailor ce finde dependenfa: De fiecare data cdnd sumt fubit, mi «© conlirmés faptul ed © merit gi c& sunt o Sinfé minunatl; sunt mai iubit, cu att mai mare va fi gradul meu. dle satisfactie; agadar, voi vrea din ce in ce mai mult.” in con- Ini, daca Te Tipseste doza de ,iubire corespunzitoare, vor merge s8 0 caute in alta parte, Cel care va oferi o cantitate ‘nat mare de afectitine, cel care se va inelina mai mult in fata Jormecului seducator al exhibitionistului, acela va avea mai nwulte sanse de cucerire. Dintre o relatie pasionalA care te su- Joi gf tna care fe elibereazé, chiar dact pasiunea mu va fi ca roptd dif line, imal undl var’ presera’a doua optiune. tno, pentru mulli alti sunt mai importante tahicardia si furvarea, _{itludinea de tmpotrivie atectvalpsiologid sreqte pulioncny Ce Fics si a reconfirma ideile care thie Prluoneaza pe pesiv-agrsiv. 5% observim un exemphans * Tat trebuie st meargi sia copii de la seca lao amu Ty ont sir se duce, Mama este sunaté de la eos aleargé in cdttarea lor. Mai tarziu, atunct can birbatul Giunge casi, temeia il mustié git reprogeast one nee onat copii”. Elrdspundecdnu injeloge cee aga gray ‘nfaH8 acuzafia ch are o atitudine persecutoare si tame Iubiritoxice Co continua si ii ceard lamuriri pentru neglijen, insa el refuzi si i mai vorbeasci. Doamna incearcii si se mai Tinisteased, last supararea deoparte gi il roags si aibé un clialog. El iese din casi fra <8 spund o vorbi gi se intoarce ‘in zori, Ea cere explicati, la care el ti reprogeazi ci este la fel de pretentioasd ca maici-sa. Pe scurt, el sfargeste prin a-si reconfirma ideea pe baza clireia is justficd impotri- virea pasiva: ,Nevasti-mea este 0 femeie tiranicd gi vrea si ma domine", in vreme ce sotia vede cum i se termina tezerva de iubire, piciturd cu picsturd. ‘Trebuie sA recunoastem cd atitudinea pasiv-agresiva este utild in anumite relatii de dominatie/supunere, unde trebuie Tamurit un dezacord, in aga fel inc s8 nu fie incilcate drep- ‘arile omulut si, in acelasi timp, si se evite sancfiunile. De exemple, se obignuieste ca in armats recrutii sd se foloseasc de comportamente pasiv-agresive in fafa presiumii unui su- Perior foarte dur, sau ca unii studenti s& recurgé la lipsa de caminfenie gcolaré in fata unor profesori excosiv de autori- (ari sau de exigenti. Cu toate acestea, dac& partenerul nu este un membru al 5S, dialogul direct si cinstit reprezinti cea mai bund allemativa. PESIMISM CONTAGIOS: ,DESI NE IUBIM, TOTUL VA MERGE DIN RAU IN MATRAU” Frobabil una dintre cele mai insuportabile tréisaturi ale Pasiv-agresivulut este capacitatea lui dea vedea numatjuma- {atea goald a paharului gi de a crea 0 atmosferd de pesimisin contagios. Ca nigte profeli ai dezastralui, accstia trdiese per- manent intr-un olocaust imaginar. Maxima lor este: ,Ce-i mai ru abia acum incepe." Un birbat imi spunea despre artenera lui indolenté/pesimist’: ,Putem fi in cel nai bun 75 Walter Riso foe din lume, ete-0 2 splendid, in fata unui peisaj minunat, {at ea tot va gist cova de criticat. De parca i-arplicea sf. an ric chiar si cele mai frumoase moment in ultima vreme i © nézarit s4 readuca la lumind vechile noastze ciondinels Este de-a dreptul matematic: de fiecare dati cind ne apro- Piom de o slare aproximativi de fericize conjugali, aduce fn ecuatie corturi de care nici macar nu imi mai amintesy = {ndivizii pasiv-agresivi au darul dea descuraja pe ceilalfi si te ai aduce la limita disper Exist8 oare vreo modalttate pen care i pofi suportaingirarea lunga si pesimistia pasiy. agresivului si si rimal cu nerviiintregi? Eu cunose trei: af int intr-o fazd autista, si te transformi intram Buddha sau sf fugi méncand pamantua La un moment dat, am intrebat-o pe o pacientaflath Ia prima sedinté de ce crede cd este deprimatd. Raspunsul a fost eSohul meu m2 convins cS viata este o porcirie.” Parteneral 6rera un pasiv-agresivtipic, care de cincisprazece ano tot in- Jecta cu doza lui zilnicd de venin, Sarcina mea a constst ina Oferi femseii sprijin psihologic, incercand si echilibrex balanta 15% compensez efectul pe care il producea asupra ei aborda, sey Pesimist a sofului, Dups un an sau despithit iar asta, desi net are pe altcineva,alisat, din feticire, depresiain urma, Personalitatea pasiv-agresiva face o apologie a nenorocului si De ce ne impotmolim intr-o relatie Pasiv-agresiva? ingerul imaturitatii Uni oameni se simt atrasi de tipul pasiv-agresiv. lar asta ‘din catza urnsi masochism amoros sau a unui joc pervers Ge-ainconstienfs, ci din cauza unor scheme compensator care ‘ncearca sa echilibreze vechi probleme nerezolvate. Acegata 6 Iubiritoxice conexiune, extrem de periculoas’, se realizeari intre dou \nisituri specifice ale tipului pasiv-agresiv (fagiliiate/nesigu- ‘ur(t $i cabmidelasare) si doud atitucdini pe care potentialele victime le adopta (protectionism gi lips de preocuparelcomodi ie). Aceste legituri disfunejionale pot f ilustrate dup’ ur tvitoarea schema: A |_Frastitateinesigurangi © persoand protectoare, cu un puternic instinct matern sau pater, va gisi deosebit de atrigitoare fragilitatea su- biectulut pasiv-agresiv gi disponibilitatea acestuia de a selasa ingriit si protejat. B. I | Calm/delisare Ss L Pentru o persoand indolent, care nt: poate suporta cu ustt- Hin{d responsabilititile pe care le presupune o relatie, faeta calmi/delisitoare a perconalitatit pasiv-agresive va apiirea rept cea mai fericita dintre coincidente. Astfel, putem defini cele dou scheme principale de com- ortamen! care fi determin pe unii oameni si cada tn capca- ‘na pasiv-agresivilor: protectionise amoros si lips te preocuparel ‘comoditate. Dac& prezinti vreuna dintre urmatoarele vulnera- Dilitfi disfunetionale, ai face bine si activeri codul rosu de ler, pentru cd fubizea subversiva ar putea gisi in tine un teren fertil unde s& se instaleze gi si prinda ridacint: ,,Am Revoie s& ciby nevoie de mine" (protectionism ainoros) gir nevoie si mi so ofere libertatea de a face ce vreau” (lipad de Preacuparelcomoditate). ” Walter Riso !ROTECTIONISMAMOROS:;,AMNEVOIB SA AIBA NEVOIE DE MINE“ Exist doua idei adanc tnrddaicinate in mintea acestor per- soane care functionesza ca imbolduri de nestapanit: ,sensi- bilitatea este excitanta” si ,fragilitatea ma sensibilizeaz’ Concluzia este, in mod clar, contraproductiva: ,Stibiciunea celuilall ma atrage si ma seduce.” Si nu vorbescaici de iubirea care inséndtoseste, ci despre tendinfa cronicd de a se transfor- main mama rinifilor. Subiectii pasiv-agresivi au acea mind de neajutorati/lipsiti de apirare care, fr3 si fie neapairat con- stanti, este suficient& pentru ca ,taticii” saw ,mimicile” de serviciu si fie adane migcafi. Un pacient imi descria in felul urmator prima impresie pe care i-o facuse, in momentul in care s-au cunascut, cea care avea 881i devin’ sofie: ,Cnd am {ntdlnit-o pentru prima dat, am sim{it o nevoie instinctiva gi incontrolabili de a-i veni in ajutor, nevoie care a devenit mai intensai pe masuri ce am avut posibilitatea de a o cunoaste ‘mai bine... Dup& o lun deja ii rezolvam problemele si fi ad- ministram viata, care era un labirint de treburi neterminate. Mi simfeam in acclagi timp obligat gi fericit s& complete ceea ‘ce rimésese nefinalizat sau si Imbundtafese ceca ce ea fiicuse prost. Erao altd forma de a 0 poseda... Acum, toate astea sat transformat intr-un cosmar; ma simt de parc ag fi adoptat o fetité.. Cu et o ajut mai mult, cu atat mai multe probleme apar si, sincer sé fiu, am obosit... Situatia Imi aminteste de un film pe care Lam vazut mai demult, despre un monstra cx ‘mai multe capete, ciruia, imediat ce fi tSiaw unul, ti crestea altul in loc..." Aceastd analogie cu monstrul care tot renaste, de ficcare dati mai putemic, din propria cenugé, un soi de ‘Terminator psiho-afectiv, reda cu destula fidelitate senzat neplicut pe care 0 au de obicei partenerii pasiv-agresivilor. Sofia pacientultsi meu era o specialist de renume in dome- niul finaneiar si lucra pentru o cunoscuts firm din domeniu, ‘ins atunci cind era eu soful séu intra intr-o stare intolerabil& 8 ubiritoxize de inutilitate cronicd, Fusese barbatul victima propritlor sale acfiuni? Numai partial, pentru c’ deja exista in sofia lui aceasts predispozitie. Ceca ce a facut pacientul meu a fost doar si puna mecanismul in migcare, Daca intri in schema protectionismului afectiv, mevité si iti revizuiesti comportamentul. Nu ai nevoie de un partener care si adopte rohul de fi sau fied, aga cum mu ai nevoie nici sf te unnesti cu cineva doar in virtutea slabiciunilor lui. $iin plus, analizand lucrurile dintr-un punet de vedere pragmatic, de ce ai vrea pe cineva care ,nu poate tri fara tine, dar care te martirizeazi"? Persoanele excesiv de protectoare ascund un sentiment disproportionat al responsabilitatii, cumulat cu © vinovitie inchipuiti. Dac& nu iti schimbi felul de a relatio- na cu ceilalti, indivizii pasiv-agresivi vor continua si exercite asupra ta 0 atractie greu de controlat: vei deventi dependent(a) de slabicitinea altora, Schema protecfionismului amoros ar pu- tea fi perfect asimilatd cu conceptul de codependenti, unde iubirea se confunda cu dorinja de a-1 ajuta gi a1 sustine cu orice pret pe celalalt. ins, dac& a fi codependent este deja © problema care ifi va amari viata, oare cum va fi cind vei rimane legat de o persoani pasiv-agresiv? .Nu numai ci ‘trebuie si am grijé de tine, dar mai treduie sd te conving gi si ‘mi permii si fac asta! O exista o nebunie mai mare? LIPSA DE PREOCUPARE/COMODITATE: /AMNEVOTESAMISEOFERELIBERTATEA DEA FACE CE VREAU” Schema lipse# fe preacupare/coniodititi! amoroase este carac- terizata de o anumita indolent fafa de pactener si de un spi rit de sacrificiu redus la minimum. Se bazea7 pe ideea irat onala ca relatiile emotionale nu impun niciun fel de obligati sau, in orice ca7, foarte pufine. Premisa infantil&i si comod’ 9 Walter Riso de la care porneste este aceea cf: ,Vrcau si am o relatie care siinu necesite eforturi gi si nu aib& niciun fel de complicati.” La inceputul flirtului, ,apirarea propriei independente” siconformismul specifice pasiv-agresivului se pot dovedi te- ibil de atrAgitoare pentru cineva care funcfioneaza in sche- ‘ma lipsei de preocupare/comoditafii (aceasta mai ales datori- {8 faptului ch motivatiile celor doi sunt similate). Cu timpul, ins’, persoana pasiv-agresiva va incepe si ceara protect gi grij8 special, ceea ce va face ca acea incantitoare atitudine dlegajati de la inceput (care a indus si a mentinut atractia) si se evapore ca prin farmee. Din print in broasc’ raioasi: 0 dozgusidioare vraja rastumat’. Unadiolescent, al cirui unic scop exa sa scape de restritii- le casei parintesti gi ale lumii in general, imi povestea despre noua lui cucerize: ,Femeia asta facut’ pentru mine; e foarte relaxatd gi mu-i pasii de nimic, Ne distram de minune, mu tine cont de nimic si nu se ia de nimeni... E exact ca mine, daci meare chef s3 fact ceva, nu face... imi place la nebunie cd e alat de independenta, desi are nigte probleme au ai ei, pen- ‘mu ci nu invaté deloc bine sii contrazice mereu,.. Seman mult i ne infelegem foarte bine.” Min{ilichide, viet lichide, iubire lichida, ar spune sociologul Sigmund Bauman, Totul se evapor’ intr-o clip atunci cind iubirea nu giseste niciun fel de mediu solid care s% o determine. Ce fel de mediu? Un compromis inteligent si echilibrat, faptul de a-l include pe celilalt rd autoritarism gi fara cocteiluri incendiare Putem avea o relatie sinatoasa cu 0 persoana pasiv-agresiva? Pentru avea o zelatie cu un partener pasiv-agresiv ene- voie de multa rabdare side un accentuat simt al datorici, pen- ‘ru ca reacfia natural’ pe care 0 provoaca iubirea subversiva 0 Iubiritoxice furia, insofiti deun sentiment al neputintei sal pierderii, controtatn. Va trebui sa invefi cum sa glisezi intre extremele unui conflict nerezolvat si s& te adaptezi unei ,apropieri de lo distanga” gi unei ,indepartiti epropiate”. Cuvantul-cheie este ,incertitudine”. Intr-o 21-poete fi apropiat de tine, ins Lanjind cup’ independent, pentru ca fn alld zi s& se arale distant, dar reclamand siguranta pe care i-o oferi. Vei simti ca sunt zile in care are nevoie de tine, urmate de altele in care te respinge. Uneori va spune ci esti o persoand intruzivé, exi- enti, bigicioasi, manipulaloare si dominatoare, iar alivori te-va privi ca pe cineva capabil sé-l accept, si-| aprobe gi sé-L ingrijeasc&. Liber si captiv, atasat si neatasat: cum £3 suporti tot acest du-te-vino gi s4 rlimai indragostit? STRATEGIIDESUPRAVIBTUIREAFECTIVA ‘In fata unui asemenea peisaj emotional, oamenii recurg in general a una dintre aceste dow modalititi de confruntare fie il adopt3 pe celslalt siti devin astfel custode intelegitor, ‘a inipians nigeaie ecnbiatnatingant® tn Gazal priniel ope uni, strategia este in mod evident masochist sau inspiraté de vreun soi de filosofie @ druirii spirituale, ier in cazul ce- lei dee doua, este agresiva: se revolt impotriva rebeliunii si reprima protestole. S3 le analizam pe fiecare in detalits, $1 consecinfele acestora. Sit ied in adoptie pe pasiv-agresio sisiti suport ambivelenfa Pentru a duce la bun sfarsit aceasta strategie trebuie ca, din capul loculti, si ti-o asumi ca pe un sci de noviciat sau ca pe un misionarism cu caracter aproape religios. Sé-ti adopti partenerul gi si-ti dedici viala complacerii Iui, stiind ci mu vei reusi niciodata sil satisfaci cu adevarat. Acest fel trebuie al Walter Riso " sustinut de un altriism radical: s& eaufi fericirea celui {alt in detrimentul propriei fericiri (indiferont ce ar face sau ar spune celalalt). Comportamentele cele mai reprezentative pentru o astfe! de atitudine sunt: * StL accepti pe pasiv-agresiv exact aga cum e, fird si inceret Si] schimbi, pentru c&, daci vei sugera vreo schimbare, rezistenta lui va spori geometric. * Siincerci si vezi mumai aspectele pozitive i si mu iei seama de cele negative, totul in ritmul impus de celalalt, + Si te adaptezi la pasivitatea partenerului gi si-fi cobori standardele personale de randament, pentru a fi comple mentare cu ale lui. + Si fil dispus(é) s8 faci orice fel de sacrificiu. ‘* Si nu astepti nimicin schimb, * 88 oferi toate explicatiile pe care pasiv-agresivul le-ar cere ca referire la oticare dintre comportamentele sau géndu- rile tale. * Sa fil oricand la dispozitia cererilor sau nevoilor sale. *+ Si sti foarte bine c& agresivitatea mascati este principala sa modalitate de exprimare. + Cel mai bine ar fi s4 ti implinesti, pur si simplu, orice do- tin}, pentru a evita imbutndtile, crizele de isterie sat ac tele de sabotaj, Adaptare totala si neconditionata. Daca vei reusi, pasiv- agresivul se va putea migca dupa placul inimii intre polii am- bivalentei sale afective. Ai face asta in rwunele lubirii? ‘Te-ai adapta punctelor propuse mai sus, dup cheremul ei saut al lui? Aceasti pozitie supusi are si un cost inevitabil: forta ia inleviourd se va mistui treptat. Intro 2i vet dori la schim pu né tubire gi putin pace, vei dori sf vezi ci partenerul tau se maturizeaz si devine mai previzibil, Aceste asteptari vor ra sine in continuare latente si ifivor stribate subconstientul, crednd,cu timpul, violent’ interioara gi disconfort, chiar dack ©-ar putea si mu constientizeri asta 82 Iubinstoxice Sa initiexi o migcare de contra-insurgentit si 90-4 solicti pasio-agresivulte o relate maturt Cel care aleg aceasta strategie mai dura nu sunt dispugi si se Jase manipulati de ambivalenta iubicii subversive si vor cere o solutie pentru conflictul de baza si pentra pro- biemele viefii cotidiene. Desi aceast’ pozitie putemict tin- de s& semnaleze cladirea unei relalii oneste gi democratice, prima consecinta va fi aceea ci pasiv-agresivul igi va sport actele subversive gi tacticile perturbatoare; iubirea va opune cu ficare zi mai mult& rezistent&, ceea ce ar putea duce la © rupturi definitiva, Structura mental a pasiv-agresivulul confunda tendin(a normal de a-ti apara propriile dreptusi sau dea spune ,.2u”, cu dorinta de a impune constrangeri si de a fi autoritar. De aceea, strategia ta contra-insungenti va fi interpretat’ ca 0 confirmare a faptului 3 esti o persoand despotica gi absohutista Daca strategia va ajunge 8 aibé succes, s-ar putea intam- pla doug lucruri: din cauza temerii de a te pierde ar putea accepta sa caute consiliere psihologicl sau ar putea avoa {intdietate dorinfa sa de libertate, caz in care s-ar retrage cu indignare sar merge sa caute pe altcineva mai putin ,auto- rilar” si,,problematic”. fn primul dintre scenari, vei reugi sf Sl aduci sub observarea unui profesionist, iar in al doilea, vet fi céptigat potul cel mare, Mai jos, iat’ cfteva dintre comportamentele care definese o astiel de atitudine: ‘* Nui cheltui cnergia inceredind si-l convingi pe celalalt de lucruri evidente. Cu siguranta, partenerul t&u pasiv-agre- siv ffi intelege foarte bine motivele, dar nu vrea sit le ia in considerare. Dialogul trebuie s& apara ca o forma normal de apropiere * Nu incredinja partenerului tu activitati pe care nu le poa- te duce la capit de unul singur, De ce mai astepti inci re- surectia persoanei iubite? Nu, Lazir nu se va ridica din mormént, asa cum nici prinfesa din Padurea Adormité nu 88 ‘Walter Riso se va trezi sirutata de un indrigostit. Deja stii cum este el sau ea, agit ci ocup-te personal de acele sarcini. S-ar putea s& cheltssiesti mai mull timp si efort, Ins& cel putin nut vei ‘mai cergi ajutorul gi sinceritatea. Nurisounde provocirilortipice pasiv-agresivului, aga cum sunt Incetineala, nerespectarea sau incriminarea. Cand sti- ul subversiv se derlényuie, nui da atentie, dacd mu vret sé ai de-a face cu un dugman. Scopul este ca strategie acestie Ja si mm te afecteze, iar partenerul si-si dea seama de acest lueru Este de preferat #8 nu intri in jocul dublu al pasiv-agresi- vVului, Crezi cd ar putea suporta cineva v asemenea conftt- 2ie fra sh se streseze? Lasi-l sii se ocupe singur de pro- priul conftict. * Incearcé si-1 determin! si accepte o terapie menita si ii modifice personalitatea disfunc{ionali. Atentie, insal Nu ‘spun ci asta ar trebui si se ttanstorme intr-o conditie pen- fru continuarea relatiei voastre, ci trebuie si fie o incercare binevoitoare de a convinge pe cineva si-si imbunititeasca Sinditatea mintala. + Cea mai bund modalitate de a-] infrunta pe un pasiv-agre- siv este siguranja de sine: capacitatea de a-ti apaza propri- ile drepturi, far a le inedtca pe ale celortalti (in cartea mea, O chestinine de demnitate, explic pe larg acest concept). $8.11 cazi in capcana atitudinilor indirecte si sabotoare, ci actio- _neazai pe fat’, cu calm si onestitatc, chiar daca problema se inedutajeyte. » Nu te da drept tata sau mama partenerului ti; laséel s& crease’. Nu i asuma tu vina pentru greselile lui, rateaz-l ca pe un adult, chiar dac’ face nazuri. Esti in stare si alegi aceasta atitucline dura st siti asumi. consecinfele menfionate mai sus? Aceasta strategie nu esi crud’”, ci cauti doar si stabileascd o relatie normala gi sd niitoasa. Nu uita ci pasiv-agresivul a indrepiat deja cateva st Inbiritoxice rachete psihologice in directia ta. Daci preferi, poti adiuga comportamentului tdu o explicatie prietenoasa si tandra, insi, ‘efectul va fi acelasi: elibererea ta va fi tragedia lui, pentru ca va pierde controlul si prolectia ta. Alifel spus, daci vrei ici de pe umeri vina inutila si si-{i despovarezi viitorul, pa- siv-agresivul va intra iremediabil in criz. Straniu paradox: fericirea ta este tristetea lui. PANA UNDE PUTEM NEGOCIA? ‘Nu cunosc nicio persoanit care si aibit drept partener un pasiv-agresiv gi care si tréiasca telativ fericit. diferent dacs simptomele sunt severe, moderate seu usoare, esenta contlic- tuala care determina actele subversive va fi prezenta. Dina- ‘mica intermé va fi acceasi, iar partenerii pasiv-agresivilor, mai mult sau mai pulin, vor avea negresit de suferit. Sa traicsti scufundat Intr-un conflict care mu este al thu, simu poti conta pe partener atunci cdnd ai nevoie, s& fi ,iubit” cn ranchiund sisi te simti de pared ai avea desenata pe corp o tinta pentru tot felul de atacuri subterane, acestea ru sunt puncte in care sfoxisie loc de negocieri, asta daci vrei si iti salvezi propria sandtate mintalé In cazul in care contradictia de fond a posiv-agresivului Gibertate vs. protectie) se menfine, posibifitatea unui acord este anulata din start. Cum pofi iubi pe cineva care te con sider un obstacol in viala hui? Un pacient pasiv-agresiv a reusit, dup& multe sedinte si chiar in mijlocul unui consult, 4 i explice cu onestitate sotiet cale co simtea, de fapt, pentru ea. A spus unmtoarele: ,.Faptul cd te iubesc este pentru mine © problema; m-ag simji mai bine daca nu teas iubi. ins’, asta simt si nu pot face nimic pentru a remedia situatia.” Inbire demna de plans si cu gust de infringere: ,Nenorocirea de a te jubi.” Existé oare o declaratic de dragoste mai durercasa? 85 TT lefon, ajung feizit sau mu sjang deloc a intl), Se vor justine eu, numat pentru a o tua de la capat mai tarade {2 punctul mort al unor situati * Relatia va intra zapid pe un teren sinuos, plin de suiguri Of coborisuri. Dacd mu suri, te va ciuta ca un einai a seiret lar chod te vei aréta, la randul tau, interesat oe va indepirta din nou. * Nuva face nimic din ce nu doreste si faci, iar asta nu din- Aun incereat si i) Pardsese, j ir » Incep si cred ca m-am obisnuit cael sf nsemne mai mult decdt mine, (c@.eu 88 fia umbra fui." ‘umbra hui Dumnezeu, Cum si iubesti pecinevacareesie cand setinetu desperate i att raat raul se is Pidepitia de tine, Un bitebat