1 R 244

VIORICA NICA-NEDEŞAN
ANTRENAREA
CREATIVITĂŢII
I
TESTE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
I. Întrebări
2
APLICAŢII PRACTICE
Amintiri din copilărie de ION CREANGĂ

Povestea lui Harap Alb de ION CREANGĂ
O scrisoare pierdută de I. L. CARAGIALE
Moara cu noroc de ION SLAVICI
Apus de soare de B. ŞT. DELAVRANCEA
Alexandru Lăpuşneanu de C. NEGRUZZI
Ciocoii vechi şi noi de NICOLAE FILIMON
Ion de LIVIU REBREANU
Concert din muzică de Bach de H.P. BENGESCU
Ultima noapte de dragoste întâia de război de
CAMIL PETRESCU
Patul lui Procust de CAMIL PETRESCU
Enigma Otiliei de G. CALINESCU
Moromeţii de M. PREDA
Povestiri de M. SADOVEANU
Baltagul de M. SADOVEANU
Natura în opera lui M. SADOVEANU
Istoria românilor în opera sadoveniana
3
RECAPITULARE BACALAUREAT
4
VIORICA NICA - NEDEŞAN
Colecţia: Psihopedagogia specialităţii

Seria : Antrenarea creativităţii
DACIA FELIX
5
Câmpina 1997-2004
Comenzile se primesc la C.P. 160/1 Câmpina

sau la Tel: 0244/337389
Se fac reduceri de 5%-15% la comenzile de peste 5

exemplare.
Vol. II – Răspunsurile de control la întrebările din

vol. I se difuzează întreg volumul sau la cerere şi
separat pe opere literare.
ISBN 973-96437-5-2
Coperta – Ioana Andreescu

Redactor – Gabriela Rădescu
Toate drepturile rezervate

Editurii „ Dacia Felix“
Str. Plevnei nr. 36
Câmpina
6
Tel: 0244/337389
Motto:
„Desigur, manifestîndu-se preocuparea exclusivă de a

transmite cunoştinţele, s-a neglijat deseori învăţarea
elevului de a gândi. Unele reforme recente însă au
căzut în extrema cealaltă: în dorinţa de a-l învăţa pe
elev să gândească, a fost neglijată transmiterea
cunoştinţelor. S-ar părea că pentru rezolvarea acestei
probleme ar trebui căutat un echilibru între cele două
extreme, fără a disocia, totuşi, cele două obiective.
Dacă însă se reuşeşte a se analiza şi forma separat,
această atitudine de a gândi bine, nu se poate oare
opera ca transmiterea cunoştinţelor să se realizeze cu
maximă eficacitate?“
7
B.F. Skinner în „Revoluţia ştiinţifică a
învăţământului.“
8
PREFAŢĂ
Cucerită de numeroasele aspecte moderne ale

sistemului de lucru cu elevii, întâlnite în volumele
apărute în colecţia „Pedagogia sec. XX“, am început
să organizez diferite secvenţe ale lecţiilor de predare
– învăţare – evaluare, intregrând elemente moderne,
adecvate dar mai ales metodele active, cele care
determină dezvoltarea creativităţii.
Rezultatele acestor activităţi cu elevii mei în
orele de curs, de-a lungul celor douăzeci şi cinci de
ani, le-am cuprins în volumele din seria: “Antrenarea
creativităţii“, ce conţine câteva capitole, peste o mie
de itemuri referitoare la 58 opere din literatura
română şi 37 opere din literatura universală.
Am optat pentru editarea manualului pe
capitole, sau grupuri de capitole din motive
financiare.
Am scris acest manual, în primul rând, pentru
elevi, mai ales pentru aceia care sunt preocupaţi în
mod serios de problemele activităţii cu textul literar
sau cu orice text scris care trebuie citit, înţeles şi
studiat.
Şi elevii trebuie să fie instruiţi în vederea
desfăşurării unor activităţi cu carcater creativ, nu
9
numai profesorii. Elevii trebuie să ştie că li se cere să
fie creativi. În activităţile desfăşurate cu elevii,
privind cunoaşterea operei literare, trebuie să
dobândească o gândire independentă, tolerantă faţă
de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul cel mai corect de rezolvare.
Desigur că înainte de toate şi profesorul trebuie să
fie creativ (E.P. Torance „Creativity“ 1964).
Am practicat acest sistem deschis spre
creativitate pentru că sistemul „deschis“ susţinut de
Guilford, Torance, Osborn, Landau, etc.,
promovează originalitatea, experimentarea, iniţiativa
şi inventivitatea, în timp ce sistemul „închis“ permite
doar acumularea de cunoştinţe, memorarea unor
fapte şi aflarea răspunsurilor preexistente, fiind
adecvate educaţiei spre conformism.
Învăţarea trebuie să fie un proces, care pe baza
imaginaţiei activ aplicate, a experienţei şi a
cunoştinţelor acumulate, să conducă la ipoteze noi.
Pornind de la aceste adevăruri demonstrate şi
prezentate în zeci de volume publicate în ultimii
cinzeci de ani în SUA, am încercat să aduc şi eu o
modestă contribuţie la aplicarea unui nou sistem de
lucru cu elevii, în care să urmăresc dezvoltarea
creativităţii, prin lecţii dirijate spre acest obiectiv.
Am dorit ca elevii mei de aceeaşi vârstă cu cei
americani, francezi, englezi, germani, etc. să facă
faţă cu competenţă, operativitate, naturaleţe şi
plăcere la problemele puse de fişele de lucru, de
10
teste, privind operele literare propuse de programa
şcolară.
Convingerea mea este că elevii din toate
colţurile lumii sunt la fel, acţionează cu curiozitate şi
pot deci să se dezvolte în acelaşi ritm, dirijaţi prin
antrenamente creative spre o culme a gândirii umane.
Diferă doar operele literare, cu care lucrează.
Elevul american poate avea pe bancă „Roţile“, elevul
francez „Madame Bovary“, cel englez „Bâlciul
deşertăciunilor“ sau „Hamlet“, iar cel german
„Heinrich von Ofterdingen“… etc., în timp ce elevul
român din clasele IX – XII are pe bancă „Baltagul“,
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“,
„Răscoala“, „Ion“, „Enigma Otiliei“, etc.
În privinţa formulării intemilor, a întrebărilor –
problemă, am avut mereu în vedere ca elevii mei să
devină bogaţi sufleteşte, mai creativi în discursurile
lor şi în compunerile lor pe marginea operelor
literare.
Am urmărit să le formez un stil de lucru
personal, cu cartea, original şi operativ şi o
exprimare fluentă şi flexibilă.
Mulţumesc pe această cale d-nei profesoare dr.
Pelaghia Popescu de la Universitatea din Iaşi, care
mi-a apreciat efortul în anii 1985-1994, spre această
direcţie temerară şi d-lui profesor universitar dr.
Miron Ionescu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-
Napoca.
11
Aduc mulţumiri tuturor autorilor studiaţi şi
citaţi, fără a căror lucrări, această carte n-ar fi fost
concepută şi scrisă, fără de care, sutele de ore de
clasă, s-ar fi desfăşurat monoton, după un tipar vechi
şi bătătorit de zeci de ani. N-am vrut să fiu dintre
aceia care „cer să se revizuiască totul, dar să nu se
schimbe nimic“, cum susţine Farfuridi, personajul lui
Caragiale.
Am înfiinţat „Fundaţia pentru educarea
Creativităţii“ care va avea ca obiectiv sponsorizarea
editării tuturor lucrărilor ce aduc o contribuţie la
educarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor şi
studenţilor români.
Am certitudinea că vor fi alături de mine toţi
cei care doresc realizarea acestui obiectiv.
Prof. Viorica Nica - Nedeşan
1994-Câmpina
12
INTRODUCERE
Motto
" Pentru ca naţiunea să poată supravieţui
individul trebuie să găndească creativ"
Donald Taylor -1960
Vă propunem un sistem de lucru cu cartea în

volumele de faţă, care are ca scop " învăţarea - prin
acţiune" antrenarea şi dezvoltarea creativităţii
individuale.
Despre " învăţarea prin acţiune " şi despre "
antrenarea creativităţii " s-au scris mii de volume în
urma cercetărilor extinse pe perioade mari, în secolul
XX. Progrese serioase s-au obţinut mai ales începând
cu deceniile cinci şi şase. Se pot consulta lucrările
marilor psihopedagogi: C. Freinet - 1927,1941, R.
Dottrens - 1966, J. Piaget - 1972, S.W. Allport -
1937, 1954, H. H. Anderson - 1959, J. Bruner - 1959,
1960, R. Gagne - 1964, J.P. Guilford - 1956, A.F.
Osborn - 1957, L.M. Terman - 1954, L.I. Thorndike -
1962, E.P. Torrance - 1959, 1963, etc.
13
În volumele de faţă am ales operele literare
prevăzute în programa şcolară. (programele din
perioada 1970 - 2000). Învăţarea începe cu lectura
operei literare. Despre necesitatea şi importanţa
acestei prime etape, lectura operei literare, s-au scris
numeroase volume, pe care le puteţi consulta.
Am optat pentru analiza structurală, care se
realizează, rezolvând toate întrebările fişelor de lucru
şi care ajută la o memorare rapidă şi durabilă pe
structuri, asigurând succesul la seminarii, teze şi
examene.
Cum veţi proceda ?
Aveţi în faţă volumul deschis la fişele de
lucru. Citiţi întrebările fişei de lectură pentru
subiectul operei literare, apoi opera literară. Aveţi şi
foile necesare pe care veţi nota răspunsurile. Este de
preferat un caiet mecanic şi rezerve de foi pentru
caiet A5, pentru a putea veni cu completări, aşezând
foile la locul potrivit. Completările se fac de la
început şi până la bacalaureat, sau până la terminarea
facultăţii de filologie.
Pe măsură ce se citeşte opera literară, se
notează răspunsurile pe foi. În paranteze se notează
pagina şi capitolul unde sunt găsite informaţiile şi
mai ales citatele.
Când se rezolvă problemele fişelor - sinteză
pentru caracterizarea personajelor, se poate lucra
simultan pe mai multe fişe, pe măsură ce se
derulează acţiunea operei literare.
14
După terminarea lecturii şi elaborarea
răspunsurilor se face controlul, confruntându-le cu
răspunsurile de control. Dacă veţi citi monografii,
dicţionare sau istorii ale literaturii române şi
universale, informaţiile descoperite de voi le veţi
nota separat pe file şi le aşezaţi în caietul mecanic la
problema rezolvată.Este obligatoriu să notaţi pagina,
titlul volumului, autorul şi ediţia volumului pe fişa
respectivă, iar citatele extrase puse în ghilimele.
În timpul lecturii operei literare este necesar să
stabiliţi ce viteză aveţi la citit şi dacă este cea
potrivită cu vârsta pe care o aveţi. Nu toţi veţi citi ca
Napoleon Bonaparte, 4000 cuvinte pe minut, sau ca
J.F.Kennedy - 2000 cuvinte pe minut. Dacă în clasele
primare citeaţi cu viteza de 130 cuvinte pe minut, la
doisprezece ani 200 - 300 cuvinte pe minut, în
clasele mari trebuie să ajungeţi la performanţa de 350
- 700 cuvinte pe minut.
Se pot consulta volumele: R. Dottrens - 1966,
B. Schwartz - 1973, etc.
Acest sistem de lucru cu cartea, ajută la
formarea unui stil personal de muncă intelectuală,
(B.Schwartz - 1973, pag.18,140-173), la formarea şi
consolidarea gândirii independente, la dezvoltarea
atracţiei spre idei noi şi formule noi de lucru cu
cartea. Se va dezvolta capacitatea de a descoperi
aspecte şi probleme noi.
Sunteţi invitaţi să formulaţi întrebări
suplimentare, referitoare la aspectele descoperite de
15
voi, la care veţi găsi şi răspunsurile dorite în paginile
operelor literare.
Aveţi încredere în puterea voastră de
înţelegere a problemelor întâlnite în volumele pe care
le veţi citi şi în capacitatea voastră de a formula
răspunsurile originale la întrebările fişelor de lectură.
Totul se învaţă în viaţă cu răbdare, cu
perseverenţă şi voinţă, mai ales cu voinţă.
Pasionaţii pentru călătorii, pentru geografie,
vor avea ocazia să urmărească pe hartă, călătoriile
personajelor călătorind cu gândul şi imaginaţia prin
aceleaşi locuri. Prin aceste exerciţii se vor consolida
cunoştinţele despre geografia României sau a lumii.
Fiecare volum vă dă ocazia să întâlniţi
informaţii noi care vă îmbogăţesc mintea, vă ajută la
formarea convingerilor, a personalităţii voastre şi a
caracterului frumos. Din fiecare volum veţi învăţa
multe, veţi găsi răspunsurile la multe din propriile
voastre întrebări în legătură cu viaţa societăţii umane
din toate timpurile şi a problemelor comune tuturor
generaţiilor.
Vă mai puneţi întrebarea, desigur, cum se
dezvoltă creativitatea? Nu este simplu şi nici
imposibil. Tot prin acţiune proprie organizată cu
acest scop. Majoritatea întrebărilor fişelor de lucru
(de lectură sau sinteză) au ca scop dezvoltarea
creativităţii, antrenând-o în acţiuni concrete în
domeniul literaturii. ( C. Freinet - 1927,1941,1966,
R. Dottrens - 1966, J. Bruner - 1960, Torrance -
16
1962,1964, E. Landau -1974, Anderson - 1959, Al.
Osborn - 1957)
Creativitatea este " utilă omului în orice
domeniu şi situaţie a vieţii " ( E. Landau - 1974 ) cu
ce scop? Pentru desăvârşirea continuă, pentru trăire
conştientă, realizări permanente şi contribuţia
personală la modelarea lumii.
Cum ? Prin atitudine deschisă şi receptivă faţă
de tot ce este în jur şi prin acceptarea provocării ce
porneşte de la mediul înconjurător. Într-o lume în
continuă schimbare, trebuie să ai o participare
creativă, mai ales că viaţa este un produs al
creativităţii tuturor indivizilor. Trebuie să fii dispus
să reiei totul de la capăt, de a considera că nimic nu
este definitiv şi nici un proces nu este încheiat
pentru totdeauna.
Fiecare operă literară dă ocazia trăirii
personale a întâmplărilor, acţiunilor, sentimentelor
personajelor, a ideilor, etc. şi oferă plăcerea de a
analiza, sintetiza, aprecia şi judeca totul personal,
acestea confruntându-le apoi în cadrul dezbaterilor
de la clasă cu a celorlalţi colegi.
Fişele de lucru prezentate în acest volum s-au
aplicat la 65 clase de liceu în perioada 1971-1996.
Aveţi încredere în propriile forţe, şi înfruntaţi
problemele operelor literare, cu curaj, ca apoi, în
viaţa de dincolo de porţile şcolii să puteţi înfrunta
problemele vieţii.
17
Prof. Viorica.Nica-Nedeşan
1971-2004
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
Volumul Antrenarea creativităţii – Aplicaţii

practice - conţine fişe de lucru (fişe de lectură, fişe -
sinteză pentru caracterizarea personajelor) care pot fi
folosite la toate orele de predare – învăţare a operelor
literare prevăzute în programa de liceu la literatura
română.
Fişele de lucru, prezente în volum, au fost
elaborate în anii 1970 – 1979 şi revizuite, completate
şi îmbunătăţite în anii 1983 – 1994. Au fost aplicate
la câte 6 clase în fiecare an şcolar, în perioada 1970-
1994, la Liceele nr. 2 şi 1 din Câmpina.
Capitolul, dedicat romanului Baltagul de M.
Sadoveanu, a fost publicat în 1994.
Întregul material, iniţial, a fost structurat în 6
volume. Volumele I, III, V prezintă fişele de lucru şi
bibliografia necesară elaborării răspunsurilor, iar
volumele II, IV, VI conţin răspunsurile de control.
Ediţia de faţă este împărţită în 3 volume.
Volumul I conţine fişele de lucru şi volumele II şi III
răspunsurile de control.
18
AMINTIRI DIN COPILĂRIE
de Ion Creangă
Motto
„ Nu-i rău, măi Ştefane să ştie şi băietul tău oleacă de

carte... cartea îţi aduce oarecare mângâiere… Din
19
cărţi culegi multă înţelepciune şi la drept vorbind, nu
eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. Băietul
văd că are ţinere de minte.“
Ion Creangă „Amintiri din copilărie“
pg. 44-45
20
1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii
I Activitatea literară şi prezentarea generală a operei

literare 1 oră
(expunere profesor)
II Cunoaşterea operei literare, copilăria şi satul
Humuleşti după fişa de lectură 1 oră
(activitate independentă şi dezbatere)
III Humuleşti – leagăn al spiritualităţii româneşti –
după fişa, sinteză 1 oră
(activitate independentă şi dezbatere)
IV Compunere cu teme la alegere 1 oră
(activitate independentă dirijată şi
supravegheată de profesor)
V Seminar recapitulativ 1 oră
(moderator profesor sau un elev)
Fişă test I
Prezentare generală
Geneza
Tema
21
Specia literară
Structura compoziţională şi data publicării
Comparaţii cu opere literare asemănătoare din
literatura universală
3. Fişa de lectură - II
pentru subiectul operei literare
Prezentaţi imaginea locurilor natale (pg. 2,3)

Descrieţi împrejurările în care se înfiinţează şcoala
de la Humuleşti (pg. 2,3)
Enumeraţi amintirile legate de frecventarea şcolii de
la Humuleşti (pg. 3-6)
Explicaţi motivul chemării oamenilor la claca de dres
drumul (pg. 6-7)
Prezentaţi părerile opuse ale Smarandei şi ale lui
Ştefan a Petrei despre viitorul copilului şi şcoală
(pg. 9-10)
Explicaţi schimbările determinate de vizita bunicului
David Creangă, în viaţa eroului (pg. 13-14, 16-17)
Precizaţi motivul plecării de la Broşteni (pg. 19-23)
Descrieţi întâmplările hazlii din timpul sărbătorilor de
Crăciun, Anul nou şi Bobotează (pg. 8,17)
13. Enumeraţi câteva aventuri hazlii, dar supărătoare
pentru Smaranda, deşi erau legate de copilăria
nevinovată (pg. 29,33,34-35,39,46)
14. Descrieţi evenimentele importante la care participă
Ghica-Vodă la Tg. Neamţ (pg. 55-56)
22
15.Prezentaţi portretul dascălului ce–l impresionează
cel mai mult la Şcoala Domnească din Tg.. Neamţ
(pg. 56-57)
16.Explicaţi impresia trezită în sufletul său de
chemarea satului natal „ dulcele loc de baştină“(2)
în momentul plecării spre şcoală la Iaşi. (pg. 87,
88, 92)
4. Fişa de lucru – sinteză -III

pentru tema:
Humuleşti, leagăn al spiritualităţii româneşti
17. Precizaţi sentimentele cu care descrie

locurile natale (pg. 25,27,53)
18. Prezentaţi elementele caracteristice ale
portului din ţinuturile natale ale autorului
întâlnite în operă (pg. 18,35)
19. Descrieţi atmosfera petrecerilor din familie
cu ocazia sărbătorilor, la Humuleşti (pg.
29,30,33,44 şi 77)
20. Prezentaţi numeroasele obiceiuri şi tradiţii
ce se întâlnesc în paginile cărţii (pg.
11,30,33,44)
21. Descrieţi atmosfera şezătorilor, horelor şi
clăcilor (pg. 47,87)
23
22. Prezentaţi rapsozii satului Humuleşti ca:
Grigore conăcariul, Moş Bădrângă şi
Mihai Scripcariul (pg. 10, 61,77,88)
5. Compunere
cu teme la alegere
23. Prezentaţi portrete de dascăli.

24. Desenaţi harta locurilor copilăriei lui Ion
Creangă.
25. Prezentaţi oamenii locului prin viziunea lui Ion
Creangă.
26. Prezentaţi autoportretele autorului (pg. 25,
52,53).
27. Descrieţi jocurile copilăriei (pg. 48).
28. Comparaţi „Amintiri din copilărie“ de Ion
Creangă cu romanele copilăriei lui Mark Twain.
29. Prezentaţi înţelepciunea poporului, oglin-dită în
proverbele întâlnite în Amintiri din copilărie.
6. Fişa – sinteză
pentru seminarul recapitulativ
Activitatea literară
24
Amintiri din copilărie: prezentare, subiect, personaje,
elemente ale spiritualităţii româneşti după fişele
de lucru II, III
Aprecieri critice
Traduceri ale operei pe glob
Bibliografie
Călinescu George – Viaţa lui Ion Creangă,

Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938,
Bucureşti, reed. 1964,1966
Streinu Vladimir, Ion Creangă, Buc. Albatros,
pg. 73-76
Călinescu George – Istoria literaturii române,
Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă,
1941, pg. 419-431
Ciopraga Constantin, Personalitatea literaturii
române, Iaşi, Junimea, 1973, pg. 161-167
Constantinescu Pompiliu, Scrieri, Vol II,
Bucureşti, ESPLA, 1967, pg. 333-346
Dumitrescu - Buşulenga Zoe, Creangă, EPL,
1963
Ibrăileanu G., Scriitori români şi străini, vol I,
Bucureşti, EPL, 1968, pg. 34-48
Iordan Iorgu, Limba literară, Craiova, Scrisul
Românesc, 1977, pg. 217-262
Lovinescu Eugen, Limba literară, Craiova,
Scrisul Românesc, 1977, pg. 35-124
25
Tohăneanu Gh., Procedee artistice moderne în
proza lui Ion Creangă, Bucureşti, Ed. Ac.
Române, 1971
Tohăneanu Gh., Stilul artistic al lui Ion
Creangă, Bucureşti, Ed. st., 1969
Vianu Tudor, Arta prozatorilor români, 1941,
pg. 110-119
Vianu Tudor, Studii de literatură română,
Bucureşti, Ed. did. şi ped., 1965, pg. 326-
334
26
POVESTEA LUI HARAP ALB
de Ion Creangă
Motto:
27
„ Sfânta Duminică:
-Puterea milosteniei şi inima ta cea bună te
ajută…“…
„ Dumnezeu nu-l lasă pe omul bun.“
Ion Creangă – Povestea lui Harap Alb
28
Ora I Prezentarea generală şi cunoaşterea operei
literare după fişele de lectură I şi II
Ora a II-a Rezolvarea şi cunoaşterea problemelor

esenţiale ale basmului după fişa de lucru – sinteză III
Ora a III-a Seminar recapitulativ după fişele I,II,III
2. Fişa de lucru – test de cunoştinţe -I

Prezentare generală:
Precizaţi data publicării

Prezentaţi tema
Explicaţi semnificaţia titlului
Prezentaţi specia literară căreia îi aparţine Povestea
lui Harap Alb
Precizaţi izvorul de inspiraţie
şi geneza
Prezentaţi structura compoziţională
29
Bibliografie - I
Manualul pt. cl. a X-a

Garabet Ibrăileanu – Note şi impresii – pg. 76-84
5.6. Pompiliu Constantinescu – Scrieri – vol. II,
ESPLA, 1967, pg. 334
Opera literară – orice ediţie
3. Fişă de lectură - II
pentru cunoaşterea operei literare
Prezentaţi subiectul operei literare

Enumeraţi personajele basmului, cărora autorul le-a
atribuit forţe supranaturale subliniind
originalitatea şi umanizarea fantasticului
Specificaţi elementele de viaţă omenească,
ţărănească, cu colorit autohton, dăruit perso-
najelor cu forţe supranaturale.
11. Explicaţi simbolul ce-l reprezintă personajele
basmului în viziunea lui Pompiliu
Constantinescu şi George Călinescu
12. Prezentaţi motivele fundamentale ale basmului
30
Bibliografie - II
Se citeşte orice ediţie a basmului numerotată

personal de la 1- 67.
8. George Călinescu: I Creangă – 1938 pg. 293

9. George Călinescu: I Creangă – 1938 pg. 309
10. Garabet Ibrăileanu – Note şi impresii pg. 78-84
Pompiliu Constantinescu – Scrieri vol. II
pg. 343-344
11. Pompiliu Constantinescu – Scrieri vol. II pg. 344
12.Tudor Vianu – Arta prozatorilor români, pg. 110-
119
4. Fişă de lucru- sinteză - III

13. Prezentaţi portretele personajelor din basm
14. Explicaţi semnificaţia proverbelor întâlnite în
basm
15. Exemplificaţi sursele umorului în basm
16. Demonstraţi cu exemple oralitatea basmului
17. Comparaţi opera lui I. Creangă cu opera lui
Rabelais
Bibliografie - III
31
13. Pompiliu Constantinescu – Scrieri – vol. II, pg.
343 - 344
14. T. Vianu – Arta prozatorilor români – pg. 110-
119
15. Vladimir Streinu – I. Creangă – pg. 62-63, 64,
65-66
5. Seminar recapitulativ
18. Pornind de la afirmaţia lui Garabet Ibrăileanu:
„Homer al nostru ridică opera sa la valoarea de
epopee a poporului român“, comentaţi basmul
„Povestea lui Harap Alb“ urmărind fişele I,II,III
32
O SCRISOARE PIERDUTĂ
de Ion Luca Caragiale
33
Motto:
„ Eu cu cine votez?“
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
34
Ora I
Prezentarea generală a operei, fişa-test I
Ora a II-a
Cunoaşterea operei după fişa de lectură II
(subiectul şi momentele acestuia, conflictul dramatic)
Ora a III-a
Caracterizarea personajelor după fişa de lucru
– sinteză nr. III
Ora a IV-a
Cunoaşterea naturii şi mijloacelor de realizare
a comicului în comedie după fişa de lucru – sinteză
nr. IV
Ora a V-a
Compunere cu teme la alegere
Ora a VI-a
Seminar recapitulativ
35
2. Fişa-test I
Prezentarea generală a operei literare
Expunere profesor
Tema
Geneza
Data premierei şi a publicării
Titlul
Specia literară
Structura compoziţională
Traducerea piesei pe glob
Prezentări pe alte scene ale lumii
Bibliografie - I
1. Brădăţeanu V. „Comedia în dramaturgia

românească“, Bucureşti, Minerva, 1970, pg
159-220
36
2. Cioculescu Ş. „ I. L. Caragiale“, Bucureşti,
Ed. T. 1967, pg. 168
3. Fişa de lectură - II
Cunoaşterea subiectului operei literare
Actul I
Ce motiv de nelinişte pentru Tipătescu conţine

relatarea lui Pristanda în legătură cu rondul
de noapte? (sc. I, pg. 260)
Care este motivul declanşării conflictului
piesei? (sc. IV, pg. 262)
Prezentaţi cauza disperării lui Zoe
Trahanache. (sc. V, pg. 264)
Ce înseamnă „partidul nostru“ pentru
Farfuridi şi Brînzovenescu? (sc. VI)
Ce surpriză face Cetăţeanul turmentat Zoei?
(sc. III, pg. 266)
Cu ce şantajează Trahanache pe Caţavencu?
(sc. IX)
Actul II
37
Cum se asigură dreptul la vot al alegătorilor?
(sc. I)
Ce pun la cale Farfuridi şi Brînzovenescu?
(sc. II)
Cum este eliberat Caţavencu din închisoarea
poliţiei? (sc. IV)
De ce depinde propunerea şi susţinerea unei
candidaturi?
Cine îl salvează pe Caţavencu din mâinile lui
Tipătescu şi de ce? (sc. X)
Ce compromis acceptă Tipătescu presat de
Zoe Trahanache? (sc. XIII)
Prezentaţi cauza schimbării situaţiei
favorabile lui Caţavencu. (sc. XIV, pg.
270)
Actul III
Care este impresia produsă de discursul lui

Farfuridi? (sc. I, pg. 271)
Care este al doilea şantaj ce ar fi schimbat
cursul conflictului? (sc. IV)
Prin ce mijloace devine Caţavencu favoritul
grupului său? (sc. V, pg. 274)
25. Ce eveniment declanşează bătaia dintre
alegători? (sc. III, pg. 278-279)
Actul IV
38
26. Cine produce mari dezamăgiri în casa lui
Trahanache? (sc. II, pg.277)
27. Prin ce mijloace ajunge Dandanache
favoritul centrului pentru locul de deputat?
(sc. III, pg. 278)
28. Precizaţi cauzele răsturnării lui Caţavencu
dintru-un şantajist îndrăzneţ într-un învins.
(sc. VII, pg. 281)
29. Cine restabileşte liniştea lui Zoe
Trahanache? (sc. VIII, pg. 282-283)
30. La ce compromis ajunge Caţavencu pentru
a se salva? (sc. IX)
31. Cum se rezolvă conflictul dintre cele două
tabere? (sc. XIV, pg. 284-285)
32. CONCLUZII: Precizaţi momentele
subiectului operei literare.
33. Conflictul dramatic
4. Fişa de lectură - sinteză III

Caracterizarea personajelor
34. Precizaţi mijloacele de caracterizare ale

personajelor.
35. Precizaţi trăsăturile dominante ale
carcaterelor personajelor, ce ţin de clasicism.
36. Enumeraţi trei titluri de comedii – creaţii
reprezentative ale clasicismului francez.
39
37. Demonstraţi cu exemple semnificative
TRĂSĂTURILE personajelor:
38. Tipătescu
1. -văzut de:
Trahanache; (act I, sc. IV)
Caţavencu;
Pristanda;
2. -abuzurile de putere;
3. -violenţă şi brutalitate în limbaj; (act
II, sc. IX)
4. -dispreţ faţă de arivişti; (act I, sc. I)
5. -aroganţă.
39. Trahanache
6. -cumul de funcţii; (act. I, sc.IV)
7. -incultura ce reiese din limbaj; (act
II)
8. -credulitate; (act I, sc. IV)
40. Zoe Trahanache
9. - văzută de Caţavencu; (act II, sc.V)
10. - caracterizată de Tipătescu; (act II,
sc. IV)
11. - văzută de Cetăţeanul turmentat;
(act IV, sc. XIV)
12. - puterea şi influenţa faţă de celelalte
personaje; (act II, sc. VI act II, sc.
XIV act IV, sc. VII)
41. Farfuridi
13. - prostul fudul; (act III, sc. I)
14. - laşitatea; (act I, sc. IV)
40
42. Caţavencu
15. - autocaracterizare; (act I, sc. IV)
16. - parvenire prin şantaj şi furt; (act I,
sc. V, act II, sc. IX act I, sc. VII)
17. - văzut de Pristanda; (act II, sc. VII)
18. - incultura; (act II, sc. VIII)
19. - demagog; (act III, sc. V)
20. - lipsa de principii; (act IV, sc. XIV)
43. Dandanache
21. - fără idei şi principii; (act IV, sc. II)
22. - prostia;
(act IV, sc. II, act IV, sc. XII)
23. - parvenirea prin şantaj;
(act IV, sc. III)
24. - ticălos; (act IV, sc. III)
25. - senil; (act IV, sc. XII)
44. Pristanda
26. - slugarnic; (act I, sc. I, act I, sc. VII
act IV, sc. VI)
27. - deviza; (act I, sc. II)
28. - tic verbal; (act I, sc. I)
45. Cetăţeanul turmentat
29. - autocaracterizare; (act I, sc. VII,
act IV, sc. VIII)
30. - cinstit; (act IV, sc. VIII)
41
5. Fişă de lectură – sinteză - IV
pentru tema:
Comicul în „O scrisoare pierdută“
de I. L. Caragiale
46. I.1. Precizaţi în ce constă comicul de intrigă

2. Exemplificaţi:
1. prima pierdere a scrisorii (R pg. 261
act I sc. I)
2. a două pierdere şi furtul scrisorii (R
pg. 265-266 act I)
3. altă pierdere a scrisorii (R pg. 281
act IV sc VII)
4. regăsirea scrisorii (R pg. 283 act IV
sc. VIII)
5. scrisoarea lui Agamiţă Dandanache
(R pg. 279 act IV sc. III)
47. II. 1. Precizaţi semnificaţia comicului de

caracter
2. Exemplificaţi:
6. calmul lui Trahanache (R sc. IV act I
pg. 262
42
sc. IV act I pg. 263
sc. XIV act II pg. 270
sc. I act III pg. 271
sc. V act III pg. 275)
7. slugarnicul Pristanda (R sc. VII act II pg.
267, sc. VI act IV pg. 281)
8. prostul Farfuridi (R sc. X act II pg. 270)
9. voluntara Zoe (R sc. X act II pg. 270)
10. Dandanache – prostul ticălos şi senil
( R sc. IV act IV pg. 280)
48. III. 1. Explicaţi comicul de moravuri

2. Exemplificaţi:
11. imoralitatea în familie: Zoe
(R sc. VI act II pg. 267
sc. XIV act II pg. 270)
12.înăbuşirea libertăţii prin poliţie:
Pristanda
(R sc. III act II
sc. VII act II pg. 268)
13. parvenirea prin şantaj: Caţavencu
(R sc. VIII act I
sc. IX act II pg. 269
sc. X act II pg. 270)
14. Dandanache (R sc. III act IV pg. 278-
279)
49. IV. Demonstraţi cu exemple comicul de situaţie:

15. Caţavencu (R sc. VII act III pg. 276
43
sc. VII act IV pg. 281
sc. III act IV pg. 284)
16. Cetăţeanul turmentat
50. V. Exemplificaţi şi demonstraţi comicul de

limbaj
17. Pristanda (R pg. 261, 267,281)

18. Farfuridi (R pg. 271)
19. Trahanache (R pg. 263, 270, 271,
275)
20. Cetăţeanul turmentat (R pg. 266,
283)
21. Numele personajelor
6. Compunere cu teme la alegere

51. Demonstraţi că „O scrisoare pierdută“ de I. L.
Caragiale este o capodoperă a dramaturgiei
româneşti.
52. Precizaţi cu argumente natura şi mijloacele de
realizare a comicului în comedie.
53. Precizaţi situaţia traducerii piesei în alte limbi şi
prezentarea pe scenele străine ale lumii.
44
1. Prezentare generală (Fişa-test I)
2. Subiectul operei (Fişa de lectură II)
3. Momentele subiectului
4. Natura conflictului
5. Personajele şi mijloacele de individualizare
(Fişa de lucru III)
6. Comicul (Fişa de lucru IV)
7. Traducerea piesei
8. Premiera şi prezentarea ei pe scenele lumii
Bibliografie - II
Cazimir Ştefan, Caragiale, Universal comic,

Buc. E.P.L. 1967, 271 p.
Călinescu George, Istoria literaturii române,
Buc. Ed. 1941, 1988 pg. 505 - 506
Cioculescu Şerban, Viaţa lui I.L. Caragiale,
Buc. Fund. pt. lit. şi artă, 1940,469 p.
Cioculescu Ş, I. L. Caragiale, Buc. Ed. T.,
1967, 168 p.
Tomuş M., Opera lui I. L. caragiale, vol I,
Buc., Minerva, 1977, 432 p.
II
45
Brădăţeanu Virgil, Comedia în dramaturgia
românească, Buc., Minerva, 1970, p. 159-
220
Chendi Ilarie, Pagini de critică, Buc. E.P.L.
1964, p. 541-554
Cioculescu Şerban, Carageliana, Buc.,
Eminescu, 1974, 392 p.
Ciopraga C., Personalitatea literaturii române,
Iaşi, Junimea, 1973, p. 153-160
Constantinescu Pompiliu, Scrieri vol. II, Buc.
E.P.L. 1967, p. 16-168
Dragomirescu M., Scrieri critice şi estetice,
Buc. E.P.L. 1969, p. 119-124
Ibrăileanu G., Scriitori români şi străini vol. I,
Buc. E.P.L. 1968 p. 217-294
Lovinescu E., Scrieri critice vol. I, Buc.
E.P.L. 1969, p. 219-237
Papu Ed., Din clasicii noştri, Buc. Eminescu,
1977, p. 135-145
Perpessicius, Opere, Vol IV, Minerva, 1971,
p“ 178-181
Vianu T., Arta prozatorilor români, Buc. Ed.
cont. 1941, p. 123-139
Vianu T., Studii de literatură română, E.P.D.
1965, p. 335-352
46
MOARA CU NOROC
de Ion Slavici
Motto:
„Ar fi voit să meargă la ea, să-i ceară iertare

şi să o împace, dar nu putea; era în el ceva ce nu-l
lăsa, şi aşa ieşi afară, ca să fie singur cu gândurile
sale.
Şi dacă ar fi ştiut Ana ce gândea şi ce simţea
el, când stătea aşa singur şi posomorât, ea s-ar fi dus
47
la el şi l-ar fi mângâiat, dar el tăcea, şi aşa ea nu
îndrăznea să-l supere, ci se întreba mereu ce o fi
având el.“
Ioan Slavici, Moara cu noroc, pg. 13
48
Ora I
Prezentare generală a operei literare – Fişa test
I
Cunoaşterea operei literare – după fişa de
lectură II
Ora a II-a
Caracterizarea personajelor după fişa de
lucru-sinteză:
nr. III pentru Ghiţă
Ora a III-a
nr. IV pentru Lică
Ora a IV-a
Ora a V-a
Ora I
2. Fişa test I
Prezentare generală
49
Precizaţi momentul apariţiei nuvelei
Precizaţi geneza operei
Explicaţi tema
Descrieţi izvoarele de inspiraţie
Explicaţi semnificaţia titlului
Precizaţi structura compoziţională
3. Fişa de lectură II
Subiectul operei literare
Precizaţi motivul ce-l determină pe Ghiţă să

arendeze cârciuma de la Moara cu noroc
(cap. I)
Descrieţi locurile unde se află Moara cu noroc
(cap. II)
Prezentaţi tagma porcarilor (cap. III)
Specificaţi momentul declanşării conflictului,
deci intriga nuvelei (cap. IV)
Exemplificaţi neliniştea lui Ghiţă cu cele
câteva momente grele pe care le trăieşte de
la Sf. Dumitru până la Sf. Gheorghe (cap.
V-XII)
Specificaţi momentul în care acţiunea nuvelei
ajunge la punctul culminant (cap. XII-XV)
Descrieţi deznodământul nuvelei (cap. XVI)
50
Ora a II-a
4. Caracterizarea personajelor
după fişa sinteză III-Ghiţă (1)
III Descrieţi personajul Ghiţă pornind de la

afirmaţia:
„Se gândea la câştigul pe care l-ar putea
face în tovărăşia cu Lică…“
Notă: Se vor folosi extrasele din opera

literară pentru formularea răspunsurilor.
Precizaţi proiectele de viitor ale lui Ghiţă în

privinţa sa şi a familiei sale.
„ Iar Ghiţă voia cu tot dinadinsul să

rămâie la Moara cu noroc, pentru că-i
mergea bine.
Trei ani, numai trei ani să pot sta aici, îşi
zicea el, şi mă pun în picioare, încât pot să
lucrez cu zece calfe şi să le dau altora de
cârpit.“ (pg. 12-15)
Exemplificaţi motivele ce trezesc în sufletul

lui Ghiţă îndoiala şi frica.
51
„Lică îşi apucă, zâmbind, mustaţa între
buze.
- Aici, zise el, le merge bine la toţi
oamenii cu minte. N-ai decât să te pui bine cu
toată lumea, să le zici „noroc bun“ celor ce vin
şi se duc şi poţi să dăi mulţumită lui
Dumnezeu. N-au trecut pe aici nişte oameni?
- De! Răspunse Ghiţă chibzuit, sunt la
drum şi trece multă lume.
- Vorba vine, trec oamenii…
- Trei, patru, zece… grăi Ghiţă cam în
glumă, lumea trece mereu. Eu nu stau aici ca
să ţin seamă despre cei ce vin şi trec, şi aşa
nici nu-i prea ştiu. De la o vreme te
obicinuieşti cu oamenii, încât nici nu te mai
uiţi la feţele lor. Apoi, cine ştie dacă nu e şi
câte unul care s-ar mîhni dacă ai bate drumul
cu vorbe despre dânsul. Pe cârciumar să nu
întrebi niciodată, căci el vede şi aude atât de
multe, încât trebuie să uite degrab’ şi să nu
mai ţie nimica minte.
- Aşa-i, grăi Lică. Întrebam numai, ca să
vă văd dacă nu cumva mi-ai putea spune,
fiindcă sunt oamenii mei. Au plecat să vadă o
pădure, pe care voiam să o luăm de la toamnă
pentru turme, şi nu ştiu acum dacă au trecut
înaintea mea, ori e să-i aştept aici.
52
- Aşa o fi, răspunse Ghiţă hotărât, dar eu
nu-ţi pot spune dacă între cei ce au trecut
astăzi pe aici vor fi fost şi ei.
- Cum nu!? Strigă bătrâna cu nerăbdare.
Cei trei porcari ce au băut atât de mult şi n-au
plătit.
Pe Ghiţă îl trecu un fel de junghi prin
inimă şi, oricât de mult ţinea la soacră-sa,
acum el ar fi fost în stare să-i pună degetul pe
gură.“ (pg. 7)
Descrieţi caracterul lui Ghiţă, recurgând la

textul operei.
„ Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era

mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se
bucura când o vedea pe dânsa veselă: acum el
se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru
orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai
înainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te
sperii de el, iar când se mai hârjonea câteodată
cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi îi lăsa
urme vinete pe braţe. Adeseori Ana ar fi voit
să-l întrebe: „Ghiţă! ce-i cu tine?“, însă ea nu
mai îndrăznea să-i vorbească dezgheţat ca mai
nainte, căci se temea ca nu cumva el să se
mânie şi pe dânsa, ceea ce nu făcuse încă până
atunci.“
53
“El era om cu minte şi înţelegea cele ce
se petrec.
Ghiţă rămase cuprins de gândurile
omului păgubaş.
Aici, la Moara cu noroc, nu putea să
stea nimeni fără voia lui Lică: afară de arândaş
şi afară de stăpânire mai era şi dânsul care
stăpânea drumurile, şi în zadar te înţelegi cu
arendaşul, în zadar te pui bine cu stăpânirea,
căci, pentru ca să poţi sta la Moara cu noroc,
mai trebuie să te faci şi om al lui Lică.
Dar aceşti trei ani atârnau de Lică.
Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i
meargă de minune, căci oamenii lui Lică sunt
darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică
pentru ceea ce dă.
Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să
n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice:
„Prea puţin îmi pasă!“ Se gândea la câştigul pe
care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea
banii grămadă înaintea sa şi i se
impăiengeneau parcă ochii: de dragul acestui
câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi
capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii
şi nu putea să facă ce-i plăcea.“ (pg. 10-12)
Prezentaţi atitudinea lui Ghiţă faţă de Lică la

primele lor întâlniri.
54
„- Asta-i treaba mea! zise Lică hotărât.
Ori îmi vei face pe plac, ori îmi fac rând de alt
om la Moara cu noroc.
- Lică, grăi cârciumarul, nu cred că poţi
să mă ţii de frică. Dacă eşti om cuminte, caută
să te pui la bună înţelegere cu mine.“
„- Atunci ia cât iai, dar fii cuminte şi
mai lasă, ca să nu sâmţă nevasta şi soacră-mea,
grăi Ghiţă, arătând saltarul, în care erau şi
banii, şi cheile.“ (pg. 18)
Precizaţi momentul declanşării zbuciu-

mului sufletesc trăit de Ghiţă.
„- Ce ai, Ghiţă? strigă nevasta cuprinsă

de îngrijorare.
- Ce am? Răspunse el cu amărăciune.
Am o nenorocire: pierd ziua de astăzi pentru
cea de mâine. Eu nu ţi-am vorbit niciodată
despre lucruri de acestea, dar trebuie să fii şi tu
om, Ano, şi să te gândeşti la viaţă, căci nu pot
să-ţi vie mereu toate de-a gata. Astăzi stau aici
şi nu mă supără nimic, dar îmi fac eu însumi
gânduri rele despre ziua de mâne, şi aceste
gânduri nu-mi lasă tignă să mă bucur de ziua
de astăzi. Şi poate că gândurile mele sunt
deşarte, poate că ziua de mâine are să fie tot
bună, dar o voi pierde temându-mă de cea de
55
poimâne. Şi cât vom sta aici, nu mai scap de
nevoia aceasta.“ (pg. 14)
Explicaţi cauzele prăbuşirii morale a lui

Ghiţă.
„Lică se întoarse şi se rânji la el.

- Aşa-i că te-ai făcut blând ca un
mieluşel!? Îi zise apoi. Ghiţă se cutremură.
Toate ca toate, dar bătaia de jos îl scotea din
minţi. El făcu, oarecum, fără de voie, un pas
spre Lică, îl apucă de amândouă braţele, îl ţinu
strâns înaintea sa şi grăi cu glasul înăbuşit:
- Nu te mişca, dacă nu vrei să fie moarte
de om!
Simţind că Ghiţă e mai tare, Lică privi
îngrijat spre uşă şi grăi iute:
- Ce vrei cu mine?
- Nimic! Răspunse Ghiţă, nimic nu
vreau. Tu vezi prea bine că am nevastă şi copii
şi că nu-ţi pot face nimic. Îmi iai banii: să-ţi
fie de bine! Mi-ai luat liniştea sufletului şi mi-
ai stricat viaţa: să-ţi fie de bine! Dar să nu
crezi că mă ţii legat, să nu crezi că te prinde să
mă iai în bătaie de joc. Tu poţi să mă omori,
Lică tu cu oamenii tăi; eu pot să te duc pe tine
la spânzurătoare. Nu te juca dar cu mine.
Gândeşte-te că tu m-ai făcut să nu mai am
multe de pierdut şi bagă de seamă să nu mai
56
pierd şi cele ce am! Să-ţi fie frică de mine!“
(pg. 19)
Prezentaţi comportamentul ales de Ghiţă

după primele înfruntări cu Lică.
„- Dacă n-ai zis şi nu vrei să zici, atunci

haid’ să vorbim ca prieteni, îi zise Ghiţă
dezgheţat! Să aduc vin şi să ne cinstim ca nişte
oameni de bună înţelegere cu tine. Nu vreau să
mă ţii numai de frică, ci umblu să intru la
învoială cu tine. Sunt gata să-ţi fac pe plac: dar
atunci să fii şi tu om cu minte şi să înţelegi că,
dacă e să vă fiu de folos, lumea trebuie să mă
creadă om cinstit şi stricat cu voi.
- Aşa e! grăi Lică. Lumea – da, însă noi
cum trebuie să te credem?
- Cum mă veţi fi ştiind; să vedem,
răspunse cârciumarul, întinzându-i mâna. Pe
vrăşmaşul pe care nu-l poate birui tot omul cu
minte şi-l face tovarăş.“ (pg. 22)
Enumeraţi situaţiile în care Ghiţă face concesii

lui Lică, dovedind lăcomia pentru bani.
„Şi mai mare i se făcu nedumerirea,

când într-o zi Lică îi trimise şase porci, dintre
care patru nu erau însemnaţi cu nici unul dintre
semnele înşirate pe veriga de sârmă. Ghiţă a
57
stătut mult la luptă cu sine; dar în cele din
urmă tot i-a primit, pentru ca să nu se strice cu
Lică, şi tot nu i-a grăit Anei, fiindcă se temea
că ea va stărui să nu-i primească.“ (pg. 24)
Specificaţi momentul în care suferinţele sale

se amplifică din cauza geloziei.
„- Săracul de mine! grăi Ghiţă aşa în

glumă. Dar năzuroasă mi s-a făcut nevasta!
Joacă, muiere; parcă are să-ţi ia ceva din
frumuseţe…
Ana îşi călcă pe inimă şi se dete la joc.
La început se vedea c-a fost prinsă de
silă; dar ce avea să facă? La urma urmelor, de
ce să nu joace? Încetul cu încetul, ea prinse
voie bună; se cam turbura când Lică se apropia
de dânsa; sângele îi năvălea în obraji când el o
apuca de brâu ca s-o învârtească; dar aşa era
acum şi altfel nu putea să fie, şi ea se arăta
copila răsfăţată de odinioară, şi Ghiţă ferbea în
el când îi vedea faţa străbătută de plăcerea
jocului.
- Să-ţi fie de bine! grăi Lică peste câtva
timp obosit. Dau mărturie că te ţii mai bine
decât mine.“
„Ghiţă nu zise nimic, ci-şi puse numai
de gând că are să o ţie minte şi asta.“ (pg. 26)
Prezentaţi motivele prieteniei cu Pintea.
58
„Ghiţă se bucura când veneau jandarmii
şi îşi dedea toată silinţa să se pună bine cu
dânşii: le dădea mâncare şi băutură, fără ca el
să primească banii când ei voiau să plătească,
îi ţinea de vorbă şi umbla mereu în voile lor.
Era însă între dânşii unul, Pintea
căprarul, un om scurt şi îndesat, cu ochii mari,
cu umerii obrajilor ieşiţi şi cu fălcile late, cu
mustaţa tunsă şi cu o tăietură în frunte, dar mai
presus de toate om aşezat şi tăcut la fire, cu
care Ghiţă se făcuse prieten bun. Ce-i drept, el
încă nu vorbise între patru ochi cu Pintea; dar
aşa sunt oamenii: e câte unul pentru care simţi
din clipa ce l-ai văzut tragere de inimă, fără ca
să-ţi dai seama pentru ce. Aşa era şi Pintea.
Când venea pe la Moara cu noroc, se vedea că
se simte bine la cârciumă şi pleca totdeauna
cam anevoia; apoi el ţinea la Ana, la copii,
netezea cânii lui Ghiţă şi-ar fi fost orişicând
gata să dea cu ciomagul dacă cineva, chiar la
drept vorbind, ar fi îndrăznit să-l grăiască de
rău pe Ghiţă. De aceea sâmţea şi Ghiţă că
Pintea e oarecum singurul om cu care ar putea
să vorbească mai pe faţă, şi acum când se văzu
peste noapte sub acelaşi acoperământ cu Lică,
ar fi dorit să-l aibă şi pe Pintea în acoperire.“
(pg. 27)
59
Aşteptându-l pe arendaş se întreabă în
neştire: „Pentru ce?“ Descrieţi starea
sufletească din acel moment până la
proces.
„Toate gândurile rele se grămădiseră

deodată în capul lui şi-l cuprinse o nelinişte ca
niciodată mai înainte.
Sufletul i se pusese în turburare când
Lică îi spusese că are o vorbă cu arândaşul.
Turburarea îi crescu când Lică îi sărută
nevasta şi îi aruncă vorba despre slujnică. În
sfârşit, Ghiţă-l cunoştea destul de bine pe Lică,
pentru ca să ştie că el nu se teme de oamenii
răi şi de locurile rele, şi aşa se întreba mereu:
Pentru ce a rămas el la cârciumă? Pentru ce
le-a spus drumeţilor că are bani la sine? Ce
avea de gând să facă? Pentru ce a vorbit,
pentru ce a vorbit!?
Pentru ce?! Pentru ce?! îşi zise el în
cele din urmă deznădăjduit. Cine ştie? Le va fi
zis aşa din întâmplare fără ca să fi gândit la
ceva, iară eu mă fierb în mine pentru ele.“
„…De aceea, de câte ori îşi aducea
aminte că Lică se află sub acelaşi acoperământ
cu dânsul, îl cuprindea o vie îngrijorare. Ar fi
voit să meargă la el şi să-l întrebe: „Omule,
ce vrei să faci, ce vrei să ceri de la mine?
Vorbeşte-mi verde-n faţă, ca să ne
60
înţelegem.“ Şi iar îi venea ideea să-şi zică:
„Ce-mi pasă!? Eu nu dau nimic; sunt gata să
ţin piept cu el. Şi dacă pier, atâta pagubă!“ Şi
mai ales acesta era gândul care-l stăpânea pe
Ghiţă: nimic nu era în el mai tare decât
pornirea de a se pune împotriva lui Lică şi de a
nu da nici cât e negrul sub unghie îndărăt.“
(pg. 28-29)
Explicaţi de ce ajunge să-l trădeze pe Lică

(pg. 83-87)
Descrieţi ultima manifestare a decăderii lui

Ghiţă.
„- Pentru că Dumnezeu nu mi-a dat

gândul bun la vreme potrivită, zise el, şi
deodată se întoarse spre uşă.
Afară se auzeau paşi, şi peste puţin
cineva încercă să deschidă uşa.
- Pintea cu jandarmii! şopti bărbatul
scoţându-şi cuţitul de pe tureac. Ano! fă-ţi
cruce! fă-ţi cruce, că nu mai avem vreme.
- Săriţi, că mă omoară! săriţi, măi
oameni! Strigă nevasta luptându-se cu el,
săriţi, săriţi!
Când uşa căzu sfărâmată din ţâţâni şi
Răuţ se ivi cu Lică în ea, Ana era întinsă la
pământ şi cu pieptul plin de sânge cald, iară
61
Ghiţă o ţinea sub genunchi şi apăsa cuţitul
mai adânc spre inima ei.“ (pg. 93-103)
Ora a III-a
4. Fişa-sinteză IV
Caracterizarea personajelor – Lică
Temă: Precizaţi trăsăturile personjului „Lică“

pornind de la afirmaţia lui Ghiţă:
„Tu nu eşti om, Lică, eşti diavol.“
Demonstraţi amestecul de demon şi om din

portretul ce i-l face scriitorul:
„Lică, un om de treizeci şi şase de ani,

înalt, uscăţiv şi supt la faţă, cu mustaţa
lungă, cu ochii mici şi verzi şi cu
sprâncenele dese şi împreunate la mijloc.
Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă
cămaşă subţire şi albă ca floricelele, pieptar
cu bumbi de argint şi bici de carmajin, cu
codoriştea de os împodobit cu flori tăiate şi
cu ghintuleţe de aur. (pg. 6)
Prezentaţi atitudinea lui Lică faţă de Ana şi

mama acesteia la prima întâlnire cu ele.
62
„El îşi opri calul înaintea cârciumei,
aruncă o privire la Ana, apoi la bătrâna,
care şedeau pe laiţa de lângă masa cea mare
din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită
prin prejur, apoi întrebă unde-i cârciumarul.
- Noi suntem, răspunse bătrâna
ridicându-se.
- Ştiu, grăi Lică, dar cred că or fi şi
oameni pe aici. Eu întreb de cârciumarul;
cu el vreau să vorbesc.
Lică le zise aceste aşa, ca orişicine să
poată înţelege că are grabă şi că nu vrea să
mai lungească vorba; bătrâna plecă dar fără
întârziere să caute pe Ghiţă, iar Ana rămase
privind ca un copil uimit la călătrţul ce
stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei.
Dacă Lică ar fi fost alt om, el n-ar fi
stătut aşa cu privirea pierdută în vânt, ci s-
ar fi bucurat de vederea femeii frumoase,
care-l privea oarecum pierdută şi speriată
de bărbăţia înfăţişării lui.“ (pg. 6)
63
Numiţi trăsătura ce se desprinde din
autoportretul personajului.
„Multe se zic despre mine, şi dintre

multe, multe vor fi adevărate şi multe
scornite. Tu vezi un lucru: că umblu ziua-n
amiaza mare pe drumul de ţară şi nimeni nu
mă opreşte în cale, că orişicine poate să
creadă ce-i place, însă nimeni nu ştie nimic.
De aceea am să dau seamă despre douăzeci
şi trei de turme de porci. M-ai înţeles? Nu
doară c-aş putea plăti tot ce se poate perde
într-un an, ci pentru că de la mine nimeni
nu cutează să fure, ba să-l ferească
Dumnezeu pe acela pe care aş crede că-l
pot bănui. M-ai înţeles? Eu voiesc să ştiu
totdeauna cine umblă pe drum, cine trece
pe aici, cine zice şi cine ce face, şi voiesc
ca nimeni afară de mine să nu ştie. Cred că
ne-am înţeles?“ (pg. 8)
Redaţi extrasul din care se desprinde figura
satanică a lui Lică.
„Şi cum el împletea, ea cu privirea la

degetele lui, care strângeau pleata, răsuceau
coarda şi-o împleteau cu măiestrie între
celelalte, privea la mâna lui, care nu
atinsese niciodată sapa, nici coarnele
64
plugului, ci numai biciul uşurel şi frâul
calului, la mâna albă şi degetele lui subţiri
şi lungi, privea la cămaşa lui albă, cu
floricelele, la faţa lui rasă neted, la mustaţa
lui lungă, la ochii lui verzui care acum se
mişcau cu atâta vioiciune, privea şi asculta
vorbele vesele, care curgeau într-una peste
buzele lui, privea şi asculta şi-şi aducea
aminte de omul rece şi aspru la faţă, pe
care-l privise c-o uimire copilărească
atunci, în ziua aceea, când el sosise pentru
întâia oară la Moara cu noroc, pe omul
tăcut, pe care-l crezuse odinioară aşa de rău
şi de primejdios şi care acum îşi petrecea
timpul cu dânsa şi se bucura când vedea că
Petrişor saltă de bucurie.“ (pg. 16)
Demonstraţi sadismul şi cruzimea, selectând

extrase din paragraful de mai jos:
„- Dar ni-e frică nouă de tine, zise

Lică. Tu însuţi ziceai să-mi fie frică: îţi
spun că-mi este şi nu ştiu dacă te voi mai
putea apuca vreodată aşa la strâmtoare cum
te ţin acum. Tu mă înţelegi. Mie nu mi s-a
pus încă om în cale fără ca să mi-l fi curăţit
din drum.
- Nici eu nu voiesc să mă pun în
calea ta.
65
- Dar ai putea să te pui, ai putea să
faci ceea ce până acu n-ai făcut, fiindcă nu
mă ştiai cine sunt. Du-te – îi zise apoi Lică
lui Răuţ, care stătea în prag – leagă-l pe
slugă, apoi adă copiii în casă. (pg.20)
Redaţi modul în care-l vede Ana pe Lică.

„- Ghiţă! grăi nevasta aşezat. Nu vorbi
cu mine ca şi când ai avea un copil înaintea
ta. Tu eşti bărbat şi trebuie să ştii ce faci.
Te întreb numai; nu vreau să te descos: tu
îţi dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi
spui. Fă cum ştii, dar eu îţi spun, şi nu mă
lasă inima să nu-ţi spun, că Lică e un om
rău şi om primejdios: asta se vede din ochii
lui, din rânjetul lui şi mai ales din căutătura
ce are, când îşi roade mustaţa cu dinţii. E
om pătimaş, Ghiţă, şi nu e bine să te dai
prea departe cu el.“ (pg. 23)
Precizaţi modul prin care îşi exercită puterea

faţă de ceilalţi.
„- N-am să te prad, aduse Lică; am să

iau cu împrumut şi să plătesc cinstit, cu
cametele cametelor, se înţelege, când îmi
vine la socoteală. În scris n-am voie să-ţi
dau, fiindcă nu poate să-ţi fie de nici un
folos: Dacă trăiesc şi-mi merg trebile bine,
66
am să plătesc cu prisos, iară dacă mor fără
de vreme ori dacă-mi merge rău, tot n-ai de
unde să iei. (pg. 18)
Descrieţi modul în care-l vede Pintea,

jandarmul.
„- Voiam să te întreb – zise el cam cu

jumătate de gură – dacă Lică are slăbiciune
pentru muieri.
- Pentru muieri? răspunse Pintea.
Pentru nimic. Nu-i vorbă, îl apucă din când
în cînd, dar slăbiciune nu are. El are o
slăbiciune, una singură: să facă, să se laude,
să ţie lumea de frică şi cu toate aceste să
râdă şi de dracul şi de mumă-sa. Să râdă de
noi, Ghiţă, de noi, urmă el mai aprins;…“
(pg. 33-34)
Comentaţi sfârşitul tragic al personajului,

din paragrafele:
„Murgul nu voia să se ridice, apoi nu

voia să plece, ci stătea zgriburind în loc,
apoi nu voia să o ia la trepătat, iar deodată
el îşi adună toate puterile, o rupse la fugă
încordată şi o ţinu aşa cale de câteva
împuşcături, apoi căzu frânt la pământ,
67
încât îşi aruncă stăpânul cât colo între
cioate.
- Acu m-a ajuns mânia lui
Dumnezeu! grăi Lică după ce se ridică cu
anevoie de la pământ. Ce să fac eu acum!?
Calul meu? Mâne îmi găsesc oamenii calul
aici, şi eu cu faţa zgâriată, şi cârciuma arde.
Încă pe când plecase de la Moara cu
noroc, îl apucase fierbânţelile; acum începu
să-l treacă sudorile şi tremura încât abia
mai stătea pe picioare.
El se gândi să-şi ia calul şi să-l
târască până la râuleţul umflat, ca doară o
să-l ducă valurile departe la vale: dar nu
avea destulă putere. Luă dar şeaua de pe el,
îi luă frâul din cap şi plecă spre râuleţ, ca să
o ia pe jos la Ineu. Râuleţul era însă umflat.
„Nu-mi pasă!“ îşi zise el hotărât şi
aruncând şeaua şi frâul în valuri, intră în
apă. Dar abia făcu un pas, doi înainte, şi
valurile repezi îl apucară şi îl făcură să se
retragă înspăimântat spre mal. El căuta un
alt loc de trecătoare mai la deal, apoi un al
treilea, apoi un al patrulea, şi aşa umbla
mereu pe mal, privind neîncetat împrejurul
său focul de la Moara cu noroc şi
ştergându-şi din când în când sângele de pe
obraji.“
68
„- Stăi! Strigă Pintea tare, încât
răsună toată valea. „Uf! Săracul de mine!
işi zise apoi! L-am scăpat! Acu fuge.“
Aşa-i! Dar astă dată Lică nu mai
putea să fugă şi, dacă fugea, tot prins era,
prins de mâna lui Pintea, prins cu toate
dovezile.
El se îndrepta încât prea îndoit aşa de
nalt ca mai nainte, privi împregiurul său, îşi
ţinti ochii la un stejar uscat ce stetea la
depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrâşni
din dinţi, apoi îşi încordă toate puterile şi să
repezi înainte.
Pintea îl găsi cu capul sfărâmat la
tulpina stejarului şi rămase neclintit şi
cuprins de fior în loc.“ (pg. 104-105)
Ora a IV-a

Teme la alegere:
Explicaţi ce aduce nou Ioan Slavici în

literatura de la 1881 prin publicarea nuvelei
„Moara cu noroc“.
Comparaţi imaginea porcarilor din nuvela
„Moara cu noroc“ cu imaginea preeriilor
69
americane întâlnite în romanele şi filmele
americane.
Comparaţi pe Ghiţă cu Lică, specificând
trăsăturile ce-i diferenţiază şi ce-i apropie.
Redaţi modalităţile de caracterizare a lui Ghiţă
şi Lică din viziunea criticii literare despre
aceste personaje.
Imaginaţi-vă în ipoteza unui anchetator într-
un proces intentat lui Lică Sămădăul,
acuzat de:
tâlhărie şi vătămare corporală a
arendaşului cârciumii de la „Moara
cu noroc“;
crimă multiplă a patru personaje:
doamna în negru, copilul, vizitiul şi
feciorul.
Imaginaţi-vă în ipostaza judecătorului din
procesul în care Ghiţă este acuzat de
complicitate cu Lică şi crimă.
Citiţi cu atenţie mottoul volumului de la pg.
44 şi realizaţi un eseu.
Prezentaţi extrase din criticii literari despre
„Moara cu noroc“ de Ioan Slavici.
Ora a V-a
70
Probleme în discuţie:
Prezentare generală a nuvelei (fişa-test I)

Păreri ale criticilor literari despre nuvelă.
Subiectul operei literare (fişa de lectură II)
Personajele: Ghiţă şi Lică (fişele-sinteză III şi
IV)
Traducerile în alte limbi ale nuvelei.
Puncte comune cu alte opere din literatura
universală.
Bibliografie
I. Slavici – Opere, vol. II, EPL, 1967
Monografii
1. Marcea Pompiliu – Ioan Slavici, Bucureşti,

1965 – trad. Fr. 1967 Ed. P.L.
2. Vatamaniuc D., Ioan Slavici şi lumea prin
care a trecut, vol. I, 1968, Ioan Slavici,
Opera literară, Bucureşti,1970, Ed. Ac.
Rom., pg. 580
3. Ioan Slavici interpretat de …
Antologie, pref., tabel cronologic şi
bibliografie de C. Mohanu, Bucureşti,
Ed. Eminescu, 1977, pg. 304
71
4. Ioan Slavici – Lumea prin care am trecut,
pg. 54
5. Bălan Ioan Dodu – Valori literare,
Bucureşti, E.P.L. 1966, pg. 39-82
6. Brădăţeanu V., Buc. E.P.L., 1966, pg. 124-
129
7. Breazu Ion, Literatura Tribunei, Imprim.
Naţională 1936, pg. 111
8. Breazu Ion, Studii de literatură română,
vol. I şi II Cluj, Dacia, 1970 I pg. 165-175,
II pg. 79-117
9. Caracostea D., Critici literare, vol. II,
Fundaţia pt. lit şi artă 1944, pg. 415-424
10.Călinescu G.,Istoria literaturii române, Buc.
1941, Fundaţia pt. lit. şi artă, pg.447-454
11. Cioculescu Ş., Streinu Vl., Vianu T., Istoria
literaturii române moderne, vol. I, Buc.
Casa şc. 1944, pg. 255-256, 314-322
12. Constantinescu Pompiliu, Scrieri vol. IV,
Bucureşti, Minerva, 1970, pg.595-605,Ioan
Slavici, Mara ed. a II-a, Nuvele vol. V,
Nuvele, vol. VI
13. Oarcăşu Ion, Destine şi valori, Cluj, Dacia,
1974, pg. 35-56
14. Dumitraşcu Pompiliu, Limba şi stilul
operei lui Ioan Slavici, în Studii de istoria
limbii române literare, vol. II, Bucureşti,
E.P.L., 1969, pg. 460-480
72
15. Papadima Ovidiu, Ioan Slavici, Între
lumea folclorică şi cultură, În limbă şi
literatură, vol II 1973, pg. 339-345
16. Perpessicius, Opere vol. VI, Buc. E.P.L.,
1967, pg. 54-57
17. Vianu Tudor, Arta prozatorilor români, Ed.
contemp. 1941, pg. 119-123
18. Vianu Tudor, Studii de literatură română,
Buc. Ed. did. şi ped. 1965, pg. 353-358
APUS DE SOARE
de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Motto:
„C-am încercat să unesc Apusul într-un gând,
că zic că sunt creştini, şi trimişii mei au bătut din
poartă în poartă, rugându-se mai mult pentru ei ca
pentru noi, să lase războaiele de zavistie şi să se
ridice împotriva primejdiei obşteşti a creştinătăţii…
73
Văzând că rămâi cu făgăduielile, am căutat să
unesc Răsăritul. L-am trimis la unguri, la leşi, la
litveni, la ruşi, la tătari… Învoieli cu peceţi-n
calapoade,… Şi praful s-a ales de învoieli…
Doamne, tu singur ştii ce-a fost pe inima mea,
că-n tine am crezut,… că am stat neclintit în faţa
păgânilor…
Dar toţi m-au părăsit…“
Barbu Ştefănescu Delavrancea,

Apus de soare, pg. 63, ed. 1967
74
Ora I
I. Prezentare generală a operei literare –
realizată de profesor I. 1-10 I
1 II. Subiectul operei literare
1. Scurtă prezentare a profesorului
2. Cunoaşterea operei literare cu
ajutorul fişei de lectură II (1-11)
3. Prezentarea elevilor a conţinutului
piesei
4. Stabilirea momentelor subiectului
Ora a II-a
Fişa de lucru – sinteză III pt. caracterizarea
personajului Ştefan cel Mare
1. Scurtă prezentare a profesorului
2. Studierea de către elevi a
personajului după fişa-sinteză
75
3. Prezentarea trăsăturilor personajului
de către elevi
Ora a III-a
III. Compunere cu teme la alegere
Ora a IV-a
IV. Seminar recapitulativ – plan de dezbatere
Ora I
2. Fişa-test I
Prezentare generală a operei literare
1. Prezentaţi locul acestei piese în

cadrul trilogiei.
2. Explicaţi tema operei.
3. Precizaţi data premierei şi a
publicării operei.
4. Explicaţi semnificaţia titlului piesei.
5. Descrieţi geneza operei.
6. Prezentaţi izvoarele de inspiraţie
pentru scrierea piesei.
7. Prezentaţi specia literară căreia îi
aparţine opera.
8. Prezentaţi structura compoziţională
a dramei istorice.
76
9. Explicaţi conflictul dramatic al
piesei.
10. Prezentaţi traducerile piesei în alte
limbi.
3. Fişa de lectură II
Actul I 11. Descrieţi atmosfera de la curtea lui

Ştefan cel Mare.
R. Actul I sc. I
sc. VI-VII
12. Precizaţi atitudinea doamnei Maria
faţă de planurile domnitorului.
R. sc. V
13. Precizaţi motivul care îi îndeamnă
pe răzeşi să răspundă chemării
domnitorului.
R. sc. VII
77
Actul II 14. Care sunt veştile aduse la curte de
către clucerul Moghilă în legătură cu
expediţia din Polonia?
R. sc. IV
15. Precizaţi momentul în care se
declanşează conflictul interior trăit de
personajul principal.
sc. V
Actul III 16.Precizaţi starea sănătăţii domnului.

R. sc. I
17 Explicaţi de ce Ştefan se hotărăşte
să-l pună domn pe Bogdan încă din
timpul vieţii sale.
sc. IV
18. Precizaţi motivele care-i determină
pe boierii Ulea, Stavăr şi Drăgan să se
împotrivească voinţei domnitorului.
sc. V
19.Precizaţi motivele boierilor
credincioşi domnitorului de a-i respecta
hotărârea.
sc. VI
78
Actul IV 20. Precizaţi prin ce impresionează
puternic domnitorul supus unei grele
operaţii.
R. sc. VIII
21. Descrieţi scena în care domnitorul
dovedeşte pentru ultima oară că mai
presus de toate este ţara pe care a slujit-
o cu credinţă aproape o jumătate de
veac.
R. sc. X
Ora a II-a
4. Fişa-sinteză III
Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare
22. Prezentaţi pe Domn aşa cum îl văd personajele

piesei, cei credincioşi şi cei duşmănoşi.
În Act. I sc. 1
Act. II sc. 4 şi 6
23. Precizaţi ţelul vieţii sale sugerat metaforic în
Actul I sc. IV.
În Act. III sc. VIII
24. Demonstraţi forţa voinţei Domnului prin
comparaţia cu elementele naturii.
79
În Act IV sc. VI
25. Explicaţi de ce caută sprijinul răzeşilor şi a micii
boierimi.
În Act. I sc. VII
Act. II sc. IX
Act. III sc. VIII
26. Motivaţi asprimea Domnului manifestată faţă de
boierii necredincioşi lui
În Act. I sc. VII
27. Redaţi replica lui Moghilă prin care se subliniază
măreţia Domnului.
28. Explicaţi sensul metaforelor:
„Am fost norocul,
am fost tăria.“
din Act. III sc. VIII
29. Prezentaţi autoportretul ce şi-l face domnul în
faţa boierilor din divanul domnesc.
30. Explicaţi sensul metaforelor şi comparaţiilor prin
care evocă pe cei căzuţi pentru libertatea Moldovei.
31. Redaţi citatul ce exprimă testamentul său memo-
rabil.
32. Găsiţi punctul comun dintre Domnul Ştefan cel
mare şi eroii cruciadelor creştine medievale.
33. Descrieţi ultimul act de dreptate şi jertfă pentru
Moldova.
80
Din Act. IV sc. X
Ora a III-a
5. Compunere cu temă la alegere

34. Pornind de la citatul:
„Că vru ea un Domn drept…“

demonstraţi spiritul de dreptate al Domnului.
35. Prezentaţi portretul moral al lui Şrefan cel Mare

pornind de la metafora: „Apus de Soare“ din
titlul operei sau din afirmaţiile clucerului
Moghilă: „Soarele nostru n-a apus încă…“
Comentaţi testamentul Domnului Ştefan cel Mare din
Act. III sc. VIII
Demonstraţi cu exemple spiritul de sacrificiu al
Domnului Ştefan cel Mare.
Comentaţi citatul inclus în mottoul sistemului de
lecţii.
Act. III sc. VIII
Ora a IV-a
81
Plan de dezbateri:
1. Prezentare generală (fişa-test I)

2. Subiectul operei literare (fişa de lectură II)
3. Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare
(fişa-sinteză III)
4. Traducerea piesei în limbi străine
5. Prezentarea piesei pe scenele lumii ?
Bibliografie - I
1. Milicescu Emilia – Delavrancea, Buc. Cugetarea,

1940
2. Milicescu Emilia – Ed. Dacia, Cluj Napoca,
1975
3. Săndulescu Al., Delavrancea, Buc. E.P.L. – 1967,
1970
4. Opera literară – oricare ediţie numerotată de la
pg.1 la pg. 7 sau vol. III, EPL, 1967, pg. 299-340
Bibliografie - II
1. Brădăţeanu V. – Drama isorică naţională, Ed.

Buc., pg. 203-254
2. Călinescu G., Istoria literaturii române, Buc.,
Fund. pt. lit. şi artă, 1941, pg. 501-509
82
3. Constantinescu P., Scrieri vol. II, Buc. E.P.L.,
1967, pg. 420-421
4. Iorga N., Studii literare, vol. I, Ed.1969, pg. 310-
317
5. Lovinescu E., Scrieri critice vol. I, Buc., E.P.L.
1969, pg. 111-114
6. Lovinescu E., Scrieri vol. VI, Buc., Minerva,
1975, pg. 306-308
7. Vianu T., Arta prozatorilor români, Buc., Ed.
Contemp., 1941, pg. 170-181
8. Vianu T., Studii de literatură română, Buc., Ed.
Did. şi Ped. 1965, pg. 443-452
ALEXANDRU LĂPUŞNEANU
83
de Costache Negruzzi
84
Fişa test I
Tema: Prezentare generală
Întrebări:
1.Precizaţi data publicării şi revista în care apare.

2.Prezentaţi tema nuvelei.
3.Descrieţi izvoarele de inspiraţie.
4.Prezentaţi structura compoziţională a nuvelei.
5.Precizaţi elementele de clasicism şi romantism
prezente în nuvelă.
6.Redaţi extrase din critica literară privitoare la
nuvelă.
85
Fişa de lectură II
Tema: Subiectul operei literare
Întrebări
7.Precizaţi semnificaţia motoului capitolului I.

8.Precizaţi timpul în care se petrece acţiunea nuvelei.
9.Prezentaţi scopul urmărit de Alexandru
Lăpuşneanu la întoarcerea în Moldova.
10.Precizaţi scopul soliei trimisă de Tomşa -vodă lui
Lăpuşneanu.
11.Explicaţi atitudinea lui Lăpuşneanu faţă de boierii
trimişi de Tomşa.
12.Specificaţi motivul ce-l determină pe Lăpuşneanu
de a-l opri pe Moţoc lângă el.
13.Enumeraţi măsurile luate de Lăpuşneanu
împotriva opozanţilor săi.
14.Explicaţi semnificaţia motoului capitolului II.
15.Precizaţi răspunsul dat Doamnei Ruxandra la
cererea de a nu mai omorî boieri.
16.Explicaţi atitudinea Domnului de la Mitropolie.
17.Descrieţi primirea boierilor la curtea domnească.
18.Explicaţi efectul urării postelnicului Veveriţa.
19.Descrieţi comportamentul Domnului din timpul
masacrului.
20.Explicaţi atitudinea lui Moţoc în timpul
masacrului.
86
21.Enumeraţi dorinţele mulţimii adunate în faţa
porţilor curţii domneşti.
22.Descrieţi ultima scenă a confruntării Domnului cu
Moţoc.
23.Explicaţi gestul Domnului faţă de Moţoc.
24.Descrieţi ”leacul de frică” oferit Doamnei
Ruxandra
25.Explicaţi motivul mutării Domnului în cetatea
Hotinului.
26.Descrieţi întâmplările prin care trece în timpul
bolii, Lăpuşneanu Vodă.
27.Prezentaţi împrejurările morţii lui Alexandru
Lăpuşneanu.
Fişa de lucru –sinteză III

Tema: Caracterizarea personajelor
1) Alexandru Lăpuşneanu
28.Argumentaţi bucuria reîntoarcerii lui Lăpuşneanu.

29.Exemplificaţi voinţa de fier a Domnului.
30.Descrieţi situaţiile în care Lăpuşneanu este de o
rară cruzime.
31.Exemplificaţi atitudinea satanică a Domnului.
87
32.Demonstraţi atitudinea plină de ură manifestată
faţă de boierii trădători a lui Lăpuşneanu
33.Prezentaţi momentele în care Domnul este
prudent.
34.Explicaţi contradicţiile comportamentului lui
Lăpuşneanu, pe de o parte tiran şi autocrat şi pe de
altă parte vorbeşte în numele mulţimii, al norodului,
ca un democrat.
2) Moţoc
35.Prezentaţi portretul realizat de Lăpuşneanu.

36.Demonstraţi că Moţoc este un trădător.
37.Descrieţi situaţia în care se manifestă trufia lui
Moţoc.
38.Exemplificaţi laşitatea vornicului Moţoc.
3) Norodul
39.Explicaţi motivele revoltei norodului împotriva

boierimii.
40.Precizaţi momentul culminant al revoltei
norodului.
Fişa IV. Compunere cu teme la alegere
88
41.Demonstraţi că opera “Alexandru Lăpuşneanu”
este o nuvelă.
42.Realizaţi o paralelă între sursele de inspiraţie şi
nuvelă, recurgând la afirmaţiile lui Eugen Lovinescu.
43.Prezentaţi mijloacele de caracterizare a
personajelor din nuvelă.
44.Comentaţi cu exemple stilul naraţiunii.
45.Prezentaţi elementele clasicismului din nuvelă.
46.Prezentaţi elementele romantice din nuvelă.
47.Prezentaţi elementele realiste prezente în nuvelă.
48.Demonstraţi că nuvela Alexandru Lăpuşneanul de
C. Negruzzi răspunde dezideratelor înscrise în
articolul program publicat de M. Kogălniceanu în
primul număr al “Daciei literare” în anul 1840.
V. Seminar recapitulativ
Probleme pentru dezbatere:
1.Prezentarea generală a nuvelei
2.Subiectul operei literare
3.Precizarea momentelor subiectului.
4.Caracterizarea personajelor.
5.Paralela între sursele de inspiraţie şi nuvelă
Bibliografie
89
1.Călinescu George-Istoria literaturii române, 1941,
pg.195-206,ed.1988,pg.207-218.
2.Păcurariu D.-Clasicismul românesc,1971, pg.91-
99.
3.Vianu T.-Arta prozatorilor români,1941,pg.47-57
4.Alexandrescu Sorin, Rotaru Ion-Analize literare şi
stilistice,1967,pg.167-170
5.Lovinescu Eugen,Costache Negruzzi-Viaţa şi
opera,ed.1940
6.Bulgăr Gh.- Despre contribuţia lui Negruzzi la
dezvoltarea limbii literare în ”Limbă şi literatură”,
1955, pg.3-20.
7.Al.Bojin şi colab.-Îndrumări metodice privind
studierea limbii şi literaturii române în şcoală,
1980,pg.100-108.
90
CIOCOII VECHI ŞI NOI
91
de Nicolae Filimon
92
93
N. Filimon (1819-1865)
Opera. Proza:
1858 - Excursiuni în Germania meridională. Memorii

artistice şi istorice.
1861 - Mateo Cipriani, Bergamo şi slujnicarii-
nuvele.
1863 - Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică
şoareci mănâncă - roman
Fişa de lucru-test I
Tema: Prezentarea generală a romanului
1.Enumeraţi titlurile nuvelelor scrise înainte de a se

dedica romanului.
2.Precizaţi perioada călătoriilor în occident efectuate
de scriitor.
3.Prezentaţi modul de comunicare a impresiilor trăite
în acele călătorii.
4.Precizaţi anul publicării romanului “Ciocoii vechi
şi noi”.
5.Prezentaţi sursele de informare asupra epocii
descrise în roman.
94
7.Prezentaţi structura compoziţională a romanului.
8.Explicaţi semnificaţia Dedicaţiei.
9.Explicaţi scopul urmărit prin scrierea “Prologului”.
10.Explicaţi tema romanului şi natura conflictului.
Fişa de lectură-II
Tema: Subiectul operei literare.
11.Prezentaţi împrejurările în care Dinu Păturică

ajunge în casa postelnicului.
12.Enumeraţi slujbele pe care le îndeplineşte pentru
postelnic.
13.Prezentaţi sumar cum ajunge stăpânul averii
postelnicului.
14.Precizaţi numele complicilor lui Dinu Păturică.
15.Prezentaţi evenimentele istorice întâlnite în
roman.
16.Precizaţi numele unor personaje prezentate în
antiteză cu Dinu Păturică şi complicii săi.
17.Descrieţi sfârşitul lui Dinu Păturică.
18.Precizaţi etapele subiectului.
Fişa -sinteză III

Tema: Caracterizarea personajului Dinu
Păturică
95
19.Descrieţi portretul lui Dinu Păturică din cap. I.
20.Prezentaţi autoportretul ce şi-l face Dinu Păturică
la prima întâlnire cu postelnicul. R. cap.I
21.Precizaţi prima ocupaţie ce-o primeşte în casa
postelnicului. R.cap.I
22.Enumeraţi priceperile lui Dinu la intrarea în casa
postelnicului. R.cap.V
23.Precizaţi motivul postelnicului de a-l trimite pe
Dinu la şcoala domnească.
24.Enumeraţi titlurile cărţilor preferate de Dinu
pentru lectură şi învăţătură. R. capV
25.Precizaţi ce cale alege Dinu pentru a ajunge om
mare. R.cap.V
26.Explicaţi împrejurările în care ajunge vătaf de
curte. R.cap.IX
27.Descrieţi modul în care reuşeşte să-l ruineze pe
postelnic. R.cap.IX
28.Explicaţi cum ajunge în posesia a 200 pungi de
galbeni. Rcap.XII
29. Prezentaţi comportamentul lui Dinu în slujbele de
la isprăvnicie şi hătmănie. R capXIII şi XXV
30.Demonstraţi cauza căderii în ruină a postelnicului
Andronache Tuzluc. R. cap.XXVI
31.Precizaţi motivul blestemului părintesc.
R. capXXII
32.Explicaţi cauza trădării lui Tudor de către Dinu
Păturică. R.cap.XXII şi XXX
96
Fişa de lucru - IV
Tema: Compunere cu tema la alegere.
33.Precizaţi elementele realiste întâlnite în roman.

34.Demonstraţi prezenţa antitezei romantice prezentă
în romanul “Ciocoii vechi şi noi”, cu exemple.
35.Prezentaţi elemente, ce ţin de clasicism, prezente
în roman.
36.Demonstraţi caracterul de frescă socială a
romanului “Ciocoii vechi şi noi”.
37.Demonstraţi că personajul Dinu Păturică este o
concretizare a trăsăturilor ciocoiului prezentat în
Prologul romanului.
Fişa - sinteză - V
Tema: Comentariul literar al romanului
“Ciocoii vechi şi noi”.
Metoda: Seminarul recapitulativ-model Philips 66.
Probleme tratate:
1.Prezentarea generală- fişa I.

2.Subiectul operei literare-fişa II.
3.Prezentarea personajului Dinu Păturică-fişa III.
97
4.Alte personaje.
5.Elemente ale clasicismului în roman -fişa IV.
6.Elemente ale romantismului în roman-fişa IV.
7.Elemente realiste în roman-fişa IV.
8.Caracterul de frescă socială a romanului.
9.Procedee de construire a personajelor.
10.Argumentaţi asemănările dintre Dinu Păturică şi
Andronache Tuzluc.
Bibliografie
1.Romanul Ciocoii vechi şi noi, orice ediţie,

numerotat de la 1- 37
2.Baiculescu G.-N. Filimon-Schiţa biografică, 1941
3.G. Călinescu- N. Filimon, 1959
4.G. Călinescu –Istoria literaturii române, 1941,
1988, pg.
5.P.Constantinescu-Scrieri,vol.6-1972
6.N.Iorga-Istoria Bucureştilor, 1930
7.A.Martin-Introducere în opera lui N.Filimon, 1973,
pg.5-236
8.T.Vargolici- Începuturile romanului românesc-
1963, pg.
9.T.Vianu-Opere, vol.III-1973
10.C.Mateescu-Pe urmele lui N. Filimon-1985
11.G.Potra-Bucureştii de altădată-1981
98
12.N.Vatamanu-Odinioară în Bucureşti-1975
13.Ivaşcu G.- Nicolae Filimon-1977
14.Mihăescu-Valori literare în opera lui N. Filimon,
1943
15.Cioculescu S.- Prozatori români de la M.
Kogălniceanu la M. Sadoveanu, 1977, pg.57-105
ION
de Liviu Rebreanu
99
100
Liviu Rebreanu (1855-1944)
101
Opera. Romane:
1920-Ion
1922-Pădurea spânzuraţilor
1925-Adam şi Eva
1927-Ciuleandra
1929-Crăişorul
1932-Răscoala
1934-Jar
1938-Gorila
1940-Amândoi
Schiţă-proiect al sistemului de lecţii
Ora I
Expunere- prezentare generală I-39
Lectura romanului (a doua -prima efectuată în
vacanţa anterioară studiului romanului în clasă)-
urmărind fişa de lectură - sistem Freinet şi
răspunzând la Întrebările-problema-40.
Temă acasă -cei care n-au terminat în clasă vor
continua acasă, predând restul răspunsurilor ora
următoare.
Ora a II-a
Dezbatere -pe baza fişei de lectură a subiectului
operei literare.
Ora a III-a
Caracterizarea personajelor după fişa-sinteză III-41.
Ora a IV-a
102
Dezbatere -caracterizarea personajelor după fişa-
sinteză III.
Ora a V-a
Compunere cu teme la alegere-42.
Ora a VI-a
Proces literar pornind de la afirmaţia lui Vasile
Baciu: ”Tâlharule! Tâlharule! Mi-ai furat
pământurile, hoţule! M-ai omorât, hoţule!” sau “Ce-
are hoţul cu fata mea?”
Fişa test I
Prezentarea generală a romanului
1.Tema
2.Geneza.
3.Structura compoziţională
4.Izvorul de inspiraţie
5.Modele din literatura universală
6.Conflictul romanului
Cap.I
103
7.Casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu.
8.Florica. Ce se poate spune despre obiceiurile
satului Pripas.
9.Ce se află despre Florica?
10.Ion, feciorul glanetaşului.
11.Prezentaţi pe Ana lui Vasile Baciu.
12.Precizaţi părerile lui Ion despre Ana.
13.George observă interesul lui Ion pentru Ana.
Reflectaţi asupra Întrebării ce şi-o pune George:”
Dar Ion, ce vrea Ion? De ce căuta să-i învârtească el
capul fetei?”
14.La horă soseşte Vasile Baciu.
15.Atitudinea acestuia faţă de Ion?
16.Reflectaţi asupra Întrebării ce şi-o pune Vasile
Baciu: ”Ce are hoţul cu fata mea? Ce are…!”
17.Care este efectul vorbelor lui Vasile Baciu asupra
lui Ion?
18.La cârciumă. Ce face Ion?
Cap.II.
19.Zenobie şi Pop-Glanetaşul.
20.Atitudinea lui Ion faţă de muncă şi pământ?
21. Reîntâlnirea cu Ana şi cu Florica.
Ce gândeşte Ion despre cele doua fete?
22.Reflectaţi asupra celor doua personaje
descrise:Ion şi Vasile Baciu .Subliniaţi asemănările
şi deosebirile.
23.Familia Herdelea comentează bătaia de la
cârciumă. Ce gândesc despre Ion?
104
24.Cum îl apăra în faţa popii Belciug?
25.Reflectaţi asupra dialogului dintre Ghighi şi Ion
Cap.III.
26.Scena din biserică. Starea sufletească a lui Ion?
27.Reîntâlnirea cu Florica. Efectul asupra lui Ion.
28.Familia Herdelea şi căsătoria Laurei.
29.Ion munceşte din greu. Reîntâlnirea cu Ana.
Cearta cu Simion Lungu. Semnificaţia acesteia.
30.Familia Herdelea.
31.Judecata lui Ion.
Reflectaţi asupra dialogului dintre Titu şi Ion.
Cap.IV.
32.George este primit cu bucurie de Vasile Baciu. Ce
atitudine ia Ana?
33.Ion la proces.
34.Familia Herdelea la balul din Armadia.
35.Nelinistile lui Ion.
36.George descoperă vicleşugurile Anei. Supărarea
lui.
Cap.V.
37.Ion face mărturisiri lui Titu.
38.Ion află de la Ana că aşteaptă un copil şi-şi răreşte
vizitele.
Descrieţi zbuciumul Anei.
Ce se întreabă mereu?
39.Vasile Baciu aflând adevărul se supără rău.Care
este atitudinea faţă de Ana?
Reflectaţi asupra dialogului dintre Ghighi şi
Ion.184
105
40. Replicile lui Ion pun în lumina o nouă faţă a
personajului. Cum îl putem defini?
Cap.VI.
41. Nunta Anei cu Ion. La ce se gândeşte Ion privind
pe Florica şi Ana?
Obiceiurile legate de nuntă.
Cap.VII.
42.Descrieţi starea sufletească a lui Ion după nuntă
mai ales că V. Baciu refuză să-i dea tot pământul.
43.Ce gânduri o frământă pe Ana, mereu bătută?
44.Ce puteţi spune despre cearta dintre ginere şi
socru?
Cap.VIII.
45.Ce sentimente trăieşte Ana?
46.Deşi devine stăpân pe jumătate din pământurile
lui V. Baciu se poartă urât cu Ana. De ce?
47.Descrieţi obsesiile Anei de după botez.
Cap.IX.
48.Ion începe să se poarte frumos cu Ana. De ce?
Cum primeşte Ana aceasta schimbare?
49.Vasile Baciu cedează toate pământurile. De ce?
50.Descrieţi pasiunea lui Ion. Care este semnificaţia
scenei în care Ion sărută pământul?
Cap.X.
51.Care este comportarea lui Ion la nunta lui
George?
52.Ana se înstrăinează de toţi. De ce?
Se spânzură. De ce?
Cap.XI.
106
53.Ion are grija copilului. De ce?
53.Ion la închisoare obsedat de imaginea lui Florica.
De ce?
53.Reîntâlnirea cu Florica. Ce vrea Ion?
Cap.XII.
53.Ce gândeşte George după ce Savista îi atrage
atenţia asupra lui Ion?
53.Ion cade în cursa întinsă de George.
Cap.XIII.
53.Moartea şi înmormântarea lui Ion.
53.Ce puteţi spune despre sfârşitul lui Ion?
Fişa – sinteză III

Caracterizarea personajului Ion
I.Caracterizarea personajului făcută de scriitor.
54.Realizaţi portretul lui Ion din copilărie.(pag.48)

55.Prezentaţi portretul lui Ion din tinereţe. (pg.50-54)
56.Descrieţi familia lui Ion.(pg.44-45)
57.Demonstraţi dragostea lui Ion faţă de pământ.
(pg.50,51,53)
58.Explicaţi dragostea pentru Florica.(pg.21)
59.Demonstraţi cu argumente interesul lui Ion pentru
Ana, pornind de la întrebarea “Ce-are hoţul cu fata
mea?” (pg.18,20,21,55) ce şi-o pune V. Baciu.
107
60.Atitudinea scriitorului faţă de personajul sau –Ion.
61.Limbajul şi gesturile violente ale personajului.
II.Monologul interior
62.Demonstraţi zbaterea lui Ion :

între Ana şi Florica,
între sărăcie şi bogăţie,
înainte de căsătorie:
glasul iubirii şi glasul pământului (pg. 24, 29, 55)
III.
63.Dialogurile pun în evidenţă gândurile, hotărârile

şi acţiunile personajului (pg.38,39,55,56,77).
IV. Ion caracterizat de celelalte personaje. Personajul

privit din mai multe puncte de vedere:
64 privit de George (pg.75)

65 în viziunea familiei Herdelea (pg.36 şi 65)
66 înţeles de Vasile Baciu (pg.26 şi 66)
67 văzut de preotul Belciug (pg.67,72,74)
68 judecătorul (pg.116)
69 Zenovia
70 Glanetaşul, martor al comportamentului lui Ion
faţă de Ana după căsătorie
108
Fişa IV. Compunere cu teme la alegere
71.Descrieţi obiceiurile şi tradiţiile satului românesc,
prezente în roman:
1.hora –pg.154
2.naşterea şi botezul
3.nunta-pg.221
4.imaginea satului Pripas
72.Imaginaţi-vă că sunteţi într-un rol, dintr-un proces

literar şi vă pregătiţi discursul (pregătiţi un singur rol
la alegere):
73.avocatul acuzării (trăsături negative şi greşeli)

74.avocatul apărării (trăsături pozitive)
75.martorii apărării (argumente concrete)
76.martorii acuzării (argumente concrete)
77.martorul Vasile Baciu şi acuzatorul lui Ion
78.Elaboraţi scenariul procesului literar.
79.Elaboraţi încheierea procesului şi justificaţi

pedeapsa propusă de acuzare.
80.Prezentaţi personajul Ion în viziunea criticilor

literari E. Lovinescu şi G. Călinescu.
109
81. Comparaţi într-un eseu romanul Ion cu romanul
“Ţăranii” de W. Reymont, pornind de la citatul
următor:
Motto
“Dacă te-ai uita prin sat, printre oameni,
ai vedea că se ceartă, se judecă şi se zbat numai
pentru pământul ăsta sfânt, pentru avere.”
W.Reymont –Ţăranii
82.Realizaţi o paralelă între Ion şi Francois Tousard,

eroul romanului lui Balzac, ”Ţăranii”.
83.
Problemele puse în dezbatere vor fi cele din fişele:
39, 40, 41 şi 42
I. Prezentarea generală- 39.
II.Subiectul operei literare- 40.
III. Personajul Ion-41
IV.Obiceiuri şi tradiţii- 71
V. Temele compunerilor la alegere 72-82.
Referinţe critice
1.Călinescu G., Rebreanu L. 1939 în Jurnalul literar,

nr.2
2.Călinescu G. Istoria literaturii române,1941,pg.
110
3.Ichim I,Rebreanu L. 1940
4.Piru Al.,Rebreanu Al. 1965
5.Raicu L.,Rebreanu L. 1967
6.Bogdan-Duica G. Studii şi articole,1975,pg.
7.Brădăţeanu V. Comedia în dramaturgia
românească, 1970, pg. 253-262
8.Ciobanu N. Însemne ale modernităţii, 1977,
pg.239-242
9.Cioculescu S. Varietăţi critice,1966,pg.312-325
10.Cioculescu S. Aspecte literare contemporane,
1972,pg.320-328;414-416
11.Ciopraga C., Personalitatea literaturii române,
1973, pg.177-187
12.Constantinescu P., Scrieri, vol. IV, 1970, pg. 247-
251
13.Dan, Sergiu Pavel, Proza fantastică românească,
1975, pg.247-251
14.Dragomirescu Mihail, Critica, vol. II, 1928, pg.
245-247
15.Lovinescu E., Scrieri, vol.I, 1970, pg.360-368
16.Lovinescu E., Scrieri, vol.II, 1970, pg.233-240
17.Lovinescu E., Istoria literaturii române
contemporane, vol.II, pg.255-269
18.Lovinescu E., Scrieri, vol.VI, 1975, pg.224-227,
340
19.Perpessicius, Opere, vol. II, III, IV, V,
Menţiuni critice 1967-1972, vol. II, 1967, pg.282-
286, vol.III, 1971, pg.57-65, vol.IV, 1971, pg.121-
124, vol.V, 1972, pg.144-146
111
20.Perpessicius, Patru clasici, 1974, pg. 241-273
21.Streinu Vladimir, Pagini de critică literară, vol.II,
1968, pg.175-189
22.Vianu T., Arta prozatorilor români, 1941, pg.
319-333, vol. II, 1966, pg. 177-196
23.Zaciu M., Masca geniului, 1967, pg. 194-197
112
CONCERT DIN MUZICĂ DE
BACH
de Hortensia Papadat
Bengescu
113
114
Hortensia Papadat Bengescu (1876-1955)
Opera:
1919.Ape adânci –poeme în proză
115
1920.Bătrânul-Comedie
1920.Sfinxul-Nuvele
1921.Femeia în faţa oglinzii-roman
1923.Balaurul-roman
1925.Romanţa provincială-nuvele
1926.Fecioarele despletite-roman
1927.Concert din muzică de Bach-roman
1927.Desenuri tragice-nuvele
1932.Drumul ascuns-roman
1935.Contagiune-nuvele
1935.Logodnicul-roman
1938.Rădăcini-roman
Referinţe critice
1.Bradateanu V. Comedia în dramaturgia

românească, 1970
2.Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini
până în prezent,1941, pg.653-658
3.Ciobanu V. Hortensia Papadat Bengescu,1965
4.Ciobanu N. Insemne ale modernităţii, 1977,
pg.243-247
5.Ciopraga C. Hortensia Papadat Bengescu,1973
6.Ciopraga C. Personalitatea literaturii române, 1973,
pg.200-205
7.Cioculescu S. Aspecte literare contemporane,
1972, pg.301-302, 372-384
8.Constantinescu P. Scrieri,vol.IV,1970,pg.136-156
9.Holban A. Opere,vol.III,1975,pg.9,10,13-34
10.Ibraileanu G. Note şi impresii,1920,pg.202-205
116
11.Lovinescu E. Scrieri, vol.I critice, 1969, pg.334-
359, vol.II memorii, 1970, pg.241-247, vol.VI, 1975,
pg.282-285, 343
12.Lovinescu E. Scrieri, vol.V,1973, pg.238-254
13.Manolescu N. Arca lui Noe, vol.II, pg.47
14.Negoiţescu I.. Scriitori moderni,1966, pg.244-249
15.Negoiţescu I. Analize şi sinteze,1976, pg.164-169
16.Perpessicius Opere, vol.II, menţiuni critice, 1967,
pg.296-298, vol.V,1972, pg.319-329
17.Streinu Vl. Pagini de critică literară, vol.II, 1968,
pg.121-124, 189-200
18.Vianu T. Arta prozatorilor români, 1941, pg.334-
345
19.Vianu T. Opere, vol.III, 1973, pg.54-58,59-63
20.Zaciu M. Hortensia Papadat Bengescu şi romanul
de analiză, 1966
21.Zaciu M. Masa geniului,1967, pg.198-220
22.Zaciu M. Glossa, 1970, pg.133-139.
Fişa-Test I
1.Precizaţi locul romanului în creaţia autoarei (1).

2.Enumeraţi caracteristicile romanului pornind de la
afirmaţiile lui Eugen Lovinescu din 1928 (2).
3.Prezentaţi tema romanului (1).
4.Descrieţi geneza romanului (3).
117
5.Prezentaţi structura compoziţională a romanului
“Concert din muzică de Bach” (1,3,5).
6.Precizaţi elementele conflictului prezent în roman.
(1).
7.Prezentaţi procedeele caracteristice la care recurge
autoarea în romanele ciclului Hallipa (1).
8.Demonstraţi prezenţa “proustianismului” în
romanul Hortensiei Papadat Bengescu (6).
Bibliografie
1.Manolescu N. Arca lui Noe, 1981, pg.47-57

2.Lovinescu E. - Istoria literaturii române
contemporane, 1928, vol.IV
contemporane, pg.127-136
4.Streinu Vl., Pagini de critică literară, ed. 1968,
vol.I.pg.121
5.Ciopraga C. Personalitatea literaturii române,
ed.1973, pg.201-202
Tema: Subiectul operei literare.
9.Explicaţi împrejurările în care Sia ajunge în casa

Linei (cap.I-II).
118
10.Descrieţi viaţa Siei din perioada în care Lică are
grija ei (cap.III).
11.Demonstraţi influenţa incidentului cu docarul de
pe B-dul L. Catargiu asupra destinului lui Lică
(cap.IV-VI).
12.Descrieţi evoluţia cuplului Maxenţiu (cap.V-VI).
13.Explicaţi tensiunea din casa Dr. Rim de după
venirea Siei la ei (cap.VII).
14.Descrieţi pregătirile pentru concertul din muzică
de Bach din casa Drăgănescu (cap.VII-XII).
15.Explicaţi relaţiile tensionate dintre Ada şi
Maxenţiu (cap.IX-XIV).
16.Descrieţi drama trăită de Sia din momentul în care
Lică o neglijează şi până la decesul ei (cap.XV-
XVII).
17.Descrieţi înmormântarea Siei din finalul
romanului (cap.XVIII).
Fişa –sinteză III

Tema: Prezentarea personajelor
18.Pornind de la remarca lui Mini, elaboraţi un mic

eseu, caracterizându-l pe Lică, personajul romanului
”Concert din muzică de Bach”:
”părea un haiduc modern, a cărui pădure e
oraşul…Prietenele devotate răspândite pretutindeni,
reprezentau bine organizarea simpla a unor
gazde de hoţi….” (1.pg.40ed.)
119
19.Realizaţi portretul lui Lică din perspectiva lui
Maxenţiu (pg.98), Nory (pg.122), Ada (pg.47,78)
sau din autocaracterizarea personajului (pg.78).
20.Elaboraţi portretul personajului Sia, având în prim
plan citatul:
“Era tot aşa de amorţită însă şi de ursuza. Era
tembela şi se temea de Lică, asta îi era virtutea şi
apărarea…ei nu-i plăceau oamenii …pentru lenea ei
erau obositori…” (pg.41).
21.Descifrati destinul Siei reflectând asupra citatului
din finalul romanului:
“Profesorul era mişcat de cazul nenorocit şi
chinuitor şi-i era mila de acea fiinţă brută, în ghearele
de brută ale naturii.”
22.Demonstraţi influenţa nefasta a lui Lică asupra
Siei, pornind de la replică acesteia:
“Mă laşi ăstora! Te-ai dat cu prinţesele. Să
ştii că mă iubesc cu moşu.”
23.Elaboraţi un eseu cu tema: Ada-văzută de Lică,
având în vedere replică acestuia, cu ocazia primei
întâlniri:
“Ce gaşperiţă” (pg.44)
24.Descrieţi personajul Maxenţiu, foloşind părerile
dispreţuitoare ale autoarei (pg.43,52-53,60,134).
25.Realizaţi portretul lui Drăgănescu pornind de la
afirmaţia lui Nory:
“era un om de treabă, ce asculta de dânsa
(Elena) şi recunoştea că e al doilea în rang fără să se
supere.”(pg.66)
120
26.Demonstraţi că Drăgănescu “avea calităţi şi
caracter…” după cum afirma Nory.(pg.66).
27.Pornind de la imaginea cu care trăieşte în suflet
Maxenţiu , elaboraţi portretul Elenei Drăgănescu:
“Elena, acea logodnică severă, care-l
alesese şi-l respinsese…altădată, fata modestă a
moşierului Hallipa îi canta la pian în serile de
toamnă.”
28.Realizaţi portretul muzicianului Marcian, cel care
o ajută pe Elena să pregătească mult aşteptatul şi
mereu amânatul concert din muzică de Bach.
IV. Compunere cu teme la
alegere
29.Argumentaţi conflictul existent între Ada, Lică şi
Maxenţiu .
30.Descrieţi pregătirile concertului din muzică de
Bach, urmărind intervenţiile autoarei în textul
romanului.
31.Urmăriţi prezenta personajului Mini-reflector al
faptelor şi realizaţi o sinteză a romanului.
32.Exemplificaţi cele doua procedee de sondare a
conştiinţei personajelor:
analiza de către narator;
stilul indirect liber, în cuvintele personajelor.
Primul procedeu îngăduie autoarei să se
distanţeze de personaje şi să ia atitudine faţa de ele în
timp ce al doilea dă o puternica impresie de lucru
trăit pe viu.
121
Tema: Romanul ”Concert din muzică de Bach”.
33.Planul de dezbatere va avea în vedere testele şi

fişele de lucru 43, 44, 45.
34.Modalitatea de dezbatere rămâne la alegerea
profesorului.
122
ULTIMA NOAPTE DE
DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE
DE RĂZBOI
123
de Camil Petrescu
124
125
Camil Petrescu (1894-1957)
Opera. Romane:
1930.Ultima noapte de dragoste întâia noapte de

război
1933.Patul lui Procust.
1953-1957.Un om între oameni.
Schiţa – proiect al sistemului de lecţii
1.Prezentarea generală
2.Secvenţe ale conţinutului romanului (societatea
bucureşteană în anii neutralităţii).
3.Imaginea războiului în roman.
4.Romanul de iubire al lui Ştefan Gheorghidiu.
Fişa de lucru –test I

Tema : Prezentare generală a romanului
Întrebări 1-8
126
1.Prezentaţi geneza romanului.
2.Precizaţi temele romanului.
3.Demonstraţi influenţa lui Proust, Stendhal, Bergson
şi Husserl cu exemple concrete.
5.Explicaţi semnificaţia titlurilor romanului şi a
capitolelor
6.Demonstraţi că personajul Ştefan Gheorghidiu
exprimă sau întruchipează o experienţă de viaţă
personală a autorului.
7.Precizaţi anul apariţiei romanului “Ultima noapte
de dragoste, întâia noapte de război”
8.Prezentaţi tehnica “dosarelor de existenţă” folosită
de autor în acest roman sub influenţa lui Proust şi
Stendhal.
Tema: Subiectul operei literare
Secvenţe ale societăţii româneşti bucureştene în anii

neutralităţii în cartea I.
I. Întrebări 9-22
9.Descrieţi perioada studenţiei lui Ştefan

Gheorghidiu.
127
10.Prezentaţi consecinţele asupra vieţii personajului
lui, moştenirea averii unchiului sau.
11.Precizaţi cauzele implicării în afaceri cu Vasile
Lumânăraru.
12.Descrieţi participarea sa la război.
13.Prezentaţi influenţa războiului asupra vieţii
personale.
14.Explicaţi relaţiile de familie ale lui Ştefan
Gheorghidiu (cap.II).
15.Prezentaţi conflictele declanşate de testamentul
lui Tache Gheorghidiu în familia lui Ştefan
Gheorghidiu (cap.III).
16.Descrieţi viaţa din mediul studenţesc al anilor
1914-1916 în care trăiau Ştefan şi Ela Gheorghidiu
(cap. III).
17.Explicaţi motivele declanşării neînţelegerilor
dintre Ela şi Ştefan (cap.III-IV).
18.Prezentaţi punctele de vedere ale parlamentarilor
români din toamna anului 1915 în privinţa intrării în
război a României (cap.IV).
19.Descrieţi Bucureştiul aşa cum arata în anul 1915
şi prima parte a anului1916 din paginile lui Camil
Petrescu (cap.2-5)
20.Prezentaţi imaginea munţilor aşa cum prinde
contur în paginile cap.VI.
21.Explicaţi semnificaţia titlului cap.V “Între oglinzi
paralele”.
22.Descrieţi atmosfera societăţii româneşti din zilele
lui august 1916 înainte de intrarea României în
128
război, semnificativă pentru anii neutralităţii noastre
(cap.VI).
Fişa III
Imaginea războiului în roman.
(-cartea I, cap.I; cartea a II-a, cap.VII-XII.)
I. Întrebări 23-31
23.Precizaţi sursa de informaţie a romanului său de

război, ce formează cartea a II-a a romanului.
24.Precizaţi elementele pe care se sprijină romanul
de război al lui Camil Petrescu.
25.Exemplificaţi capacitatea de analiză în evocarea
eroului său în plină mişcare pe câmpul de lupta.
26.Demonstraţi capacitatea omului cult în război de
autoanaliză, cu exemple din comportamentul lui
Ştefan Gheorghidiu.
27.Demonstraţi cu exemple dramaticul din paginile
în care descrie luptele de la Bran.
28.Descrieţi pasiunea pentru război a lui Ştefan
Gheorghidiu.
29.Evocaţi portretul lui Corabu.
30.Realizaţi portretul lui Oprişan.
31.Explicaţi semnificaţia (imaginii) războiului pentru
Camil Petrescu aşa cum reiese din cap.13-14
II. Romanul de iubire al lui Ştefan Gheorghidiu.

129
Fişa-sinteză IV
Tema: Caracterizarea personajului Ştefan
Gheorghidiu
I.Întrebări 32-44
32.Precizaţi modul în care personajul exprimă

experienţa de viaţă personală a autorului.
33.Demonstraţi că Ştefan Gheorghidiu este un
inadaptat în raportul conflictului cu el însuşi.
34.Descrieţi începutul romanului de iubire al lui
Ştefan Gheorghidiu (cap.I-II).
35.Demonstraţi că şi sub raportul conflictului cu cei
din jur Ştefan Gheorghidiu este un inadaptat.
36.Argumentaţi cu momentele semnificative din
viaţa eroului, conflictul dintre raţiune şi pasiunea
pentru Ela.
37.Prezentaţi concepţia despre iubire a lui Ştefan
Gheorghidiu.
38.Explicaţi cauzele declanşării geloziei şi a
suferinţelor trăite de personaj.
39.Enumeraţi momentele de acuzare a Elei.
40.Prezentaţi momentele de disculpare a Elei.
41.Explicaţi stările contradictorii ale eroului prezente
în monologurile sale interioare.
130
42.Descrieţi starea sufletească a personajului Ştefan
Gheorghidiu din finalul romanului.
43.Prezentaţi transformarea eroului din finalul
romanului, după trăirea experienţei războiului.
Bibliografie
Al. Bojin şi colectivul Îndrumări, 1980, pg.59-61,

90-99
Perpessicius - Opere vol.IV, 1971, pg. 287-292
V. Compunere cu teme la alegere

I.Teme 44-45
44.Realizaţi un eseu cu tema: portretul Elei aşa cum

se conturează în viziunea lui Ştefan Gheorghidiu
45.Descrieţi momentele semnificative din viaţa
eroului în care conflictul dintre raţiune şi pasiune
duce la contradicţii în aprecierea comportamentului
Elei.
II. Referinţe critice
1.Balota N.- Euphorion, 1969, pg.350-364

2.Bradateanu V. - Comedia în dramaturgia
românească, 1970, pg.332-340
131
3.Călinescu G. -Istoria literaturii române, 1941,
pg.658-666
4.Călinescu G. -Ulysse,1967, pg. 88, 112-116, 150-
154
5.Ciobanu N. - Însemne ale modernităţii, 1977,
pg.45-56
6.Cioculescu S.- Varietăţi critice, 1966,pg.337-349
7.Cioculescu S.- Aspecte literare contemporane,
1972, pg.706-708
8.Ciopraga C.- Portrete şi reflecţii literare, 1967,
pg.173-202
9.Ciopraga C.- Personalitatea literaturii române,
1973, pg.177-200,205
10.Constantinescu P.- Scrieri, vol.V, 1970, pg.248-
274
11.Lovinescu E.- Scrieri vol.I,1969,pg.453-458
12.Lovinescu E.- Scrieri,vol.II,1970,pg.270-276
contemporane, vol.I, 1973, pg.347, 651-656: vil.VI,
1975, pg.122, 287-288, 345-346
14.Manolescu N- Metamorfozele poeziei, 1968,
pg.49-54
15.Negoiţescu I.- Scriitori moderni, 1966,pg.250-255
16.Perpessicius I. - Alte menţiuni de istoriografie
literară şi folclor, 1957-1960, pg.143-155,347-353
17.Perpessicius I.- Opere,1967, vol.II, pg.101-110,
394-397; 1971,vol.IV, pg.287-292; 1972, vol.V,
pg.207-210, 226-229
18.Perpessicius I.- Patru clasici,1974, pg.274-299
132
19.Petrescu Aurel- Opera lui Camil Petrescu,1972
20.Sadoveanu Ion Marin Drama şi teatru, 1926,
pg.82-89
21.Streinu Vl.- Pagini de critică literară,vol.I,1968,
pg.209-216
22.Vianu T.- Jurnal, 1961, pg.39-48
23.Vianu T. -Arta prozatorilor români, vol.II, 1966,
pg.268-280
PATUL LUI PROCUST
de Camil Petrescu
133
134
Schiţa-proiect al sistemului de lecţii
I.Prezentarea generală a romanului.

II.Secvenţe ale romanului (subiectul).
III.Personajele romanului: Doamna T.
IV.Ladima
V.Fred Vasilescu
VI.Compunere cu teme la alegere.
VII.Seminar recapitulativ.
Fişa - test I
Prezentarea generală
135
I. Întrebări 1-6
1.Explicaţi semnificaţia titlului.
3.Prezentaţi geneza.
4.Precizaţi tema romanului.
5.Exemplificaţi influenţa lui M. Proust şi Stendhal.
6.Explicaţi concepţia despre romanul modern a lui
Camil Petrescu.
Fişa de lectură - test II

Întrebări 7-10
7.Relataţi conţinutul scrisorilor Doamnei T.
8.Prezentaţi conţinutul scrisorii lui Fred.
9.Precizaţi problemele prezentate sau explicate de
autor.
10.Prezentaţi epilogul romanului.
Fişa - sinteză III

Tema: Personajul literar- Doamna T.
Întrebări 11-18
136
I.Autoportretul
11.Descrieţi stările sufleteşti ale Doamnei T. din
secvenţele în care Doamna T. se autoanalizează.
II.Portretul realizat de celelalte personaje.
12.Descrieţi personajul din relatările Lenei Coremati
o simplă cunoştinţă ca şi celelalte.
13.Cum o vede Ghenovicescu.
14.Interesantele observaţii ale lui Monty.
15.Simpla apreciere a lui Galgajan.
16.Conturaţi portretul Doamnei T. din modul în care
o vede persoana iubită-Fred Vasilescu şi cel care o
iubeşte.
17.Completaţi portretul Doamnei T. cu aprecierile
autorului.
18.Elaboraţi un mic eseu cu tema: Doamna T. văzută
de criticii literari români :
1.George Călinescu -Istoria literaturii române, 1941
2.Eugen Lovinescu - Istoria literaturii române
contempoane, ed. 1988
3.Perpessicius - Opere, vol.IV. Menţiuni critice EPL,
1977, pg.287-297
4.Perpessicius. Patru clasici, pg.294-295
5.Vladimir Streinu - Pagini de critică literară, ed.
1968, pg.368
6.I.Neoiţescu. Scriitori moderni, pg.254
7.Nicolae Manolescu. Arca lui Noe, pg.98-103
Fişa - sinteză IV
137
Caracterizarea personajului Ladima
Întrebări 19-23
19.Realizaţi un eseu pornind de la autoanaliza pe

care şi-o face Ladima.
20.Descrieţi personajul Ladima urmărind aprecierile
Emiliei.
21.Elaboraţi portretul lui Ladima, cel cunoscut de
Fred Vasilescu.
22.Descoperţi un alt Ladima văzut de prietenii săi
Penciulescu şi Ciobănoiu.
23.Elaboraţi un portret - sinteză din aprecierile
criticilor literari.
Bibliografie
1.P.Constantinescu - Figuri literare, ed.1989, pg.

134-138
2.P.Constantinescu - Scrieri, vol.,ed. pg.
3.Perpessicius - Patru clasici, ed.1974,pg.293-297
4.C.Ciopraga - Personalitatea literaturii române, ed.
pg.199
5.I.Negoiţescu - Scriitori moderni, ed.1966, pg.250-
255
138
6.Sorin Alexandrescu - Analize literare şi stilistice,
ed.1967, pg.222-232
7.N.Manolescu - Arca lui Noe, ed.1981, pg.91-92
8.G.Călinescu - Istoria literaturii române, 1941,
reed.1988, pg.
9.E.Lovinescu - Istoria literaturii române
contemporane, ed.1988
ENIGMA OTILIEI
de George Călinescu
139
140
141
George Călinescu-romancier:
1933.Cartea nunţii
1938.Enigma Otiliei
1953.Bietul Ioanide
1960.Scrinul negru
A. Cunoaşterea operei literare
Fişa - Test I
Tema: Prezentarea generală a romanului
Întrebări 1-12
1.Prezentaţi geneza romanului.

2.Precizaţi anul publicării romanului.
3.Explicaţi semnificaţia titlului.
4.Enumeraţi temele romanului.
5.Descrieţi conflictul romanului.
142
6.Prezentaţi elementele structurii compoziţionale.
7.Exemplificaţi elementele balzaciene prezente în
roman.
8.Demonstraţi prezenţa clasicismului în roman.
9.Explicaţi prezenţa unor elemente romantice în
roman.
10.Prezentaţi elementele moderne întâlnite în roman.
11.Exemplificaţi prezenţa unor secvenţe dramatice.
12.Explicaţi semnificaţia filozofică a romanului.
Tema: Descifrarea momentelor esenţiale ale
romanului.
Întrebări 13-23
13.Descrieţi atmosfera din casa lui Costache

Giurgiuveanu în momentul sosirii lui Felix de la Iaşi.
R.cap.I
14.Precizaţi momentul în care se prefigurează
interesul lui Aglae pentru moştenirea lui Costache.
R.cap.I
15.Prezentaţi momentele în care Felix se
familiarizează cu problemele clanului Tulea.
R.cap.III
143
16.Explicaţi motivele rezervei lui Felix faţă de
Pascalopol. R.cap.IV şiVIII
18. Descrieţi evoluţia relaţiilor lui Costache cu Aglae
din momentul în care îi comunică hotărarea de a se
muta în casa din Ştirbei - Vodă.
R.cap.VII-XI
19.Prezentaţi momentele fericite ale idilei romantice
dintre Felix şi Otilia. R. cap. VI şi VIII
20.Motivaţi atitudinea lui Stănică faţă de Costache şi
Aglae. R.cap.VII,IX,X,XI.
21.Descrieţi momentele bolii şi decesului lui
Costache Giurgiuveanu. R.cap.XVIII-XX.
22. Prezentaţi strategia aplicată de Aglae pentru a
pune stăpânire pe averea lui Costache.
R.cap.XIX-XX
23.Explicaţi evoluţia personajelor după decesul lui
Costache. R.cap.XX
B. Descifrarea esenţei personajelor

prin fişele de sinteză
Fişa-sinteză III
Tema: Otilia-personajul enigmatic
Întrebări 24-29
144
24.Alegeţi un moto pentru eseul dedicat
caracterizării Otiliei.
25.Pornind de la citatul (care poate fi motoul eseului)
“Otilia nu făcea nici un gest care să pară îndrăzneţ,
nu scotea nici o vorbă nechibzuită” realizaţi într-un
mic eseu portretul fizic al Otiliei, aşa cum a văzut-
o autorul. R.vol.I,pg.7,12,125(1)
26.Prezentaţi câteva comentarii ale autorului despre
comportamentul Otiliei.
R.vol.I, pg.16,126, vol.II, pg.244
27.Realizaţi autoportretul personajului.
R.vol.I pg.16,180; vol.II, pg.120,125,244-246
28.Elaboraţi un mic eseu cu tema: ”Otilia văzută de
celelalte personaje ale romanului”:
Costache:vol.I; Aglae:cap.VII, pg.95;
Aurica:cap.VII,pg.94 ;
Stănică:vol.I,cap.VII,pg.96,103;volII,pg.163,166
Pascalopol;vol.I,pg.126-127 ;
Felix;vol.I,162,207,212;vol.II,pg.136,143
29.Selectaţi, într-un eseu, punctele de vedere ale
criticilor literari, despre Otilia:
G.Călinescu - Istoria literaturii române-
compendiu, ed.1965, pg.377
G.Călinescu - Cronicile optimistului, ed.1964,
pg.302-305
C.Ciopraga - Personalitatea literaturii române,
ed.1973, pg.191-196
P.Constantinescu - Scrieri, ed. 1967, vol.II, pg.
215-217;
145
N.Manolescu - Arca lui Noe,ed.1983,vol.II,
pg.91-97
Fişa-sinteză IV
Tema: Personajul Felix Sima
Întrebări 30-40
30.Realizaţi un eseu pornind de la mottoul “m-am

analizat adesea şi pot să-ţi spun ca n-aş putea suferi
să fiu al doilea într-o categorie de oameni.”
31.Precizaţi motivul venirii lui Felix în casa lui
Costache. R.vol.I,pg.12-13
32.Redaţi prima impresie despre personajul Felix
după lectură primului portret realizat de autor.
R.vol.I,pg.7;vol.II,pg.245-247
33.Prezentaţi idealul lui Felix în privinţa
autoformării personalităţii sale. R.vol.I, pg.12;
vol.II, pg.245-247
34.Precizaţi motivul admiraţiei lui Felix pentru ţinuta
lui Pascalopol. R.vol.I,pag.15
35.Explicaţi ce l-a determinat să opteze pentru
medicină. R.vol.II,pg.214,245-247
36.Prezentaţi concepţia lui Felix despre iubire şi
căsătorie. R.vol.II,pag.247,248
37.Explicaţi atitudinea lui Felix faţă de Otilia-marea
sa iubire.
146
38.Descrieţi personajul Felix prin viziunea Otiliei.
R.vol.II,pag.245
39.Prezentaţi personajul Felix prin viziunea criticilor
literari:
1.G.Călinescu - Cronicile optimistului, ed.1964,
pg.304
2.P.Constantinescu-Scrieri, vol.II, pg.215-217
3.C.Ciopraga-Personalitatea literaturii române,
pg.190-194
4.D.Micu - G.Călinescu, 1979, pg.518, 521, 543,
544, 548, 549
40.Comparaţi şi discutaţi episoadele în care apare
Felix cu episoade din “Educaţie sentimentală ” de
Flaubert, referitor la educaţia sentimentală a
personajelor.
Fişa-sinteză V
Tema: Personajul Costache Giurgiuveanu
Întrebări 41-44
41.Demonstraţi psihologia avarului Costache,

pornind de la afirmaţia lui Aglae:
“nu dă el din mână lucrul lui, să-l tai”
R.vol.I,pg.5,6,176;vol.II,pg.33,41,125,138,182,185
42.Realizaţi portretul personajului prin viziunea
celorlalte personaje:
R. vol.I, pg.102, 103, 104, 121, 122, 153, 163; vol.II,
pg.88,166
147
43.Demonstraţi că personajul-pivot al romanului este
Costache Giurgiuveanu, el, având prin construcţie o
structură inedită.
44.Comparaţi şi discutaţi elementele comune dintre
personajele Costache, pere Grandet şi pere Goriot din
romanele lui H.de Balzac.
Bibliografie V
1.D.Micu-op.cit.,pg.537-539,.517,518
2.H.de Balzac-Eugenie Grandet
3.C.Ciopraga-op.cit.,pg.191
4.H. de Balzac- Le pere Goriot
Fişa – sinteză VI
Tema: Personajul Aglae Tulea
45.Demonstraţi că Aglae ”este baba absolută, fără

cusur în rău, pot să jur.” (citatul poate fi şi motoul
compunerii).
R.vol.I,pg.8,9,10,17,18,49.50,55,165,181
46.Realizaţi portretul lui Aglae Tulea, prin viziunea
celorlalte personaje:
R.vol.I,pg.22 (Otilia)
vol.I,pg.190 (Stănică)
vol.II,pg.55,81,86 (Weisman)
vol.II,pg.315 (Pascalopol)
148
47.Elaboraţi portretul lui Aglae Tulea realizat din
aprecierile romancierului.
R.vol.I,pg.8-10,17,18,49,50
48.Comparaţi şi discutaţi elementele comune dintre
clanul Aglaiei Tulea (2) şi clanul rudelor vărului
Pons, romanul lui Balzac (3).
Bibliografie VI
1.D.Micu-op.cit.,pg.525-526
2.D.Micu-op.cit.,pg.516-517
3.H. de Balzac- Le cousin Pons
Fişa sinteză VII

Tema: Personajul-Stănică Raţiu
49.Elaboraţi portretul lui Stănică Raţiu, pornind de la

afirmaţia autorului:
“mare lăcomie de a-şi face o situaţie prin familie,
de a moşteni, de a căpăta. ”
Citatul poate fi motoul compunerii-eseu.
50.Demonstraţi arivismul personajului Stănică având
în vedere observaţia autorului:
“aşteaptă înfrigurat lovitura care să-i schimbe
cursul vieţii.”
şi pg. 24-29,257-259 din vol.II
149
51.Descrieţi psihologia lui Stănică Raţiu în contrast
cu personajele Pirgu din “Craii de curte veche” (2),
Lică Trubadurul din “Concert din muzică de Bach”
(3) şi celelalte personaje ale romanului.
52.Realizaţi un eseu, pornind de la întrebarea
Olimpiei adresată lui Stănică Raţiu:
“Ce vrei, în definitiv?”
R.cap.VII,IX-XI,XII-XIV, XVI
53.Realizaţi portretul lui Stănică Raţiu ţinând seama
de părerile celorlalte personaje.
R. vol.I,pg.110,111 (Pascalopol);
vol.I,pg.217 (Costache);
vol.II,pg.52,161 (Felix)
Bibliografie VII
1.D.Micu-op.cit.,pg.526,527-532
2.M.Caragiale-Craii de curte veche
3.H.P.Bengescu-Concert din muzică de Bach
Fişa-sinteză VIII
Tema: Personajul Leonida Pascalopol
54.Realizaţi portretul personajului prin viziunea

autorului.
150
55.Realizaţi portretul personajului, văzut de celelalte
pesonaje:
R.vol.I, pg.119,121 (Otilia)
vol.II, pg.136 (Felix)
şi Aurica, Aglae, Costache şi Stănică Raţiu
56.Prezentaţi, cu exemple, manierele elegante ale lui
Pascalopol.
R.vol.I,pg.8,15,16,41-44
vol.II,pg.15,46,74-77,102-104
57.Realizaţi autoportretul personajului Pascalopol.
R.vol.I,pg.128
58.Comparaţi pe Leonida Pascalopol (2) cu
personajele lui Turgheniev (3).
59.Demonstraţi capacitatea de om de afaceri a lui
Pascalopol, cu rezultate rentabile.
Bibliografie VIII
1.D.Micu-op.cit., pg.539, 540, 549.

2.D.Micu-op.cit., pg.537
3.Turgheniev-Apele primăverii
4.C.Ciopraga-op.cit., pg.192, 193.
IX. Compunere cu teme la alegere

60.Realizaţi imaginea societăţii româneşti
bucureştene de la începutul secolului XX.
151
61.Descrieţi Bucureştiul aşa cum apare în paginile
romanului “Enigma Otiliei”.
62.Formulaţi o temă descoperită de voi-elevii sau
studenţii care studiaţi opera literară şi elaboraţi câte
Întrebări-problema vi se par necesare, pentru
caracterizarea acesteia şi abia după aceea rezolvaţi
răspunsurile la Întrebări, care vor forma, în final,
conţinutul unui eseu.
63.Prezentaţi modul în care este văzută căsătoria de
personajele romanului “Enigma Otiliei”.
64.Analizaţi sentimentul iubirii în romanul lui G.
Călinescu “Enigma Otiliei”, din acest punct de
vedere, roman “stendhalian”.
X. Seminar recapitulativ
Tema: Enigma Otiliei
A.
1.Fişa-test I
2.Fişele II-IX
B. Metoda desfăşurării seminarului rămâne la
alegerea profesorului.
Bibliografie
152
1.Balotă N.- De la Ion la Ioanide,1974,pg.405-437
2.Balotă N.-Arte poetice ale secolului XX, 1976,
pg.270-290
3.Ciopraga C.-Personalitatea literaturii române,
1973, pg.188-196
4.Constantinescu P.-Scrieri,vol.II,1967,pg.205-227
5.Călinescu G.-Cronicile optimistului,pg.304
6.Goia Rodica-Analiza literară din perspectiva noilor
teorii ale învăţării,vol.II-Limbă şi literatură, 1976,
pg.493-498
7.Lovinescu E.-Scrieri,vol.III,1970,pg.220-229
8.Micu D.-Periplu,1974,pg.207-211
9.Micu D.-G.Călinescu,1979,pg.506-512,523-550
10.Negoiţescu Ion-Scriitori moderni,1966,pg.264
11.Manolescu N.-Arca lui Noe,vol.II,pg.91-97
153
MOROMEŢII
de Marin Preda
154
155
Marin Preda (1922-1980)
Opera:
1948.Întâlnirea din pământuri-nuvele

1955.Moromeţii-roman,vol.I,vol.II,1967
1956.Ferestre întunecate-nuvela
1959.Îndrăzneala-nuvela
1962.Risipitorii-roman
1963.Friguri-roman
1968.Intrusul-roman
1971.Imposibila întoarcere-eseuri
1972.Marele singuratic-roman
1975.Delirul-roman
1977.Viaţa ca o pradă-roman
1980.Cel mai iubit dintre pământeni-1980-roman
Fişa-Test I
Tema: Informaţii generale
1.Precizaţi tema centrală a romanului.

2.Prezentaţi natura conflictului din primul volum.
3.Prezentaţi natura conflictului din volumul II.
4.Explicaţi natura titlului.
6.Descrieţi geneza romanului.
7.Prezentaţi izvoarele de inspiraţie.
156
Tema: Subiectul operei literare (familia
Moromeţilor)
Volumul I
8.Prezentaţi elementele ce ilustrează modul de viaţa
patriarhal.
9.Demonstraţi autoritatea paternă în familia
Moromeţilor.
10.Explicaţi efectul ce-l produce prezenta lui Ilie
Moromete în mijlocul celor adunaţi în poiana lui
Iocan.
11.Exemplificaţi relaţiile lui Ilie Moromete cu copiii
săi din cele doua căsătorii.
12.Demonstraţi atitudinea centrifugă a fiilor mari ai
lui Ilie Moromete.
13.Exemplificaţi opoziţia dintre fiii lui Ilie din prima
lui căsătorie şi Catrina, a doua soţie.
14.Descrieţi relaţiile lui Nicolae cu tatăl său.
15.Urmăriţi şi exemplificaţi preocuparea constantă a
lui Ilie Moromete de a-şi păstra pământul deşi se
zbate să facă faţă greutăţilor.
16.Descrieţi obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în
roman.
17.Prezentaţi relaţiile lui Ilie Moromete cu fiii săi
mai mari.
Volumul II
157
18.Explicaţi ce se întâmplă cu Ilie Moromete după
terminarea războiului.
19.Prezentaţi motivele supărărilor trăite de Catrina
ce-o determină să-l părăsească pe Ilie Moromete.
20.Descrieţi sfârşitul lui Ilie Moromete.

Tema: Personajul Ilie Moromete.
Volumul I
21.Ţăranul, ca personaj, a fost zugrăvit în numeroase
ipostaze, atât în literatura universală cât şi în cea
româna. Enumeraţi câţiva scriitori şi precizaţi
titlurile romanelor dedicate ţăranului secolului XIX
şi secolului XX.
22.Prezentaţi câteva ipostaze în care apar ţăranii în
romanele amintite mai sus.
23.Specificaţi diferenţele de optică asupra
personajelor din lumea rurală în romanele
menţionate.
24.Prezentaţi câteva teorii susţinute de M. Ralea,
Camil Petrescu şi G. Călinescu, în privinţa
personajului-ţăran şi a vieţii din lumea rurală, ca
teme posibile sau imposibile ale romanului
românesc.
25.Numiţi pe cel mai reprezentativ personaj din
lumea satului românesc, prezent în romanul
“Moromeţii” de Marin Preda.
158
26.Precizaţi trăsătură dominantă a lui Ilie Moromete
în raport cu personajele celorlalţi scriitori ce-au tratat
tema ţăranului şi-a satului.
27.Demonstraţi capacitatea de analiză a destinelor
celor din familia sa şi a prietenilor săi, a lui Ilie
Moromete.
28.Descrieţi momentele de satisfacţie şi bucurie din
timpul şi de după călătoriile pe care le face la munte
pentru comerţul cu cereale.
29.Prezentaţi atmosfera serilor petrecute cu prietenul
său Cocoşilă.
30.Selectaţi câteva momente din viaţa familiei lui Ilie
Moromete ce pun în lumina afecţiunea profundă faţă
de toţi copiii săi.
31.Precizaţi motivul ce-l determină pe Ilie să ţină
seama de părerile copiilor săi.
32.Prezentaţi câteva secvenţe ce au în prim plan
umorul lui Ilie Moromete.
33.Demonstraţi abilitatea lui Ilie Moromete de a-şi
ascunde gândurile în momente de dificultate.
34.Prezentaţi momentul declanşării dramei lui Ilie
Moromete.
35.Precizaţi motivul ce-i dă linişte şi siguranţă
eroului.
36.Prezentaţi momentele amplificării dramei lui Ilie
Moromete.
37.Precizaţi problemele dificile ale familiei la care
meditează pe vechea piatră de hotar.
159
38.Explicaţi semnificaţia Întrebării-problema ce şi-o
pune Ilie Moromete, aşezat pe piatra de hotar.
39.Prezentaţi problemele la care nu găseşte răspuns.
40.Precizaţi la ce concluzie ajunge Ilie Moromete,
după câteva ceasuri de frământări interioare.
41.Comparaţi pe Ion al Glanetaşului cu Ilie
Moromete şi precizaţi deosebirea importantă dintre
ei.
42.Prezentaţi modalitatea aleasă de Ilie pentru a
supravieţui loviturilor primite din partea feciorilor săi
din prima căsătorie.
43.Explicaţi semnificaţia expresiei din finalul
volumului I al romanului “Timpul nu mai avea
răbdare”, opusa celei din primele rânduri ale
volumului:
“se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşita
răbdare.”
Fişa-sinteză IV
Tema: Ilie Moromete – în vol.II
44.Precizaţi ce se întâmplase cu Ilie Moromete după

război, mai ales că cei din jur se întrebau: ”Ce putea
să însemne asta?”
45.Prezentaţi motivele ce-l determină pe Ilie să-l
oprească acasă pe Nicolae în 1941?
46.Explicaţi situaţiile ce-o supără pe Catrina şi-o
determină să-l părăsească pe Ilie.
47.Explicaţi încercarea lui Ilie de a şi-l reapropia pe
Nicolae, observând înstrăinarea acestuia.
160
48.Puneţi în contrast imaginea ţăranului în viziunea
lui Ilie Moromete cu aceea a lui Nicolae.
49.Prezentaţi motivele nemulţumirii sale împotriva
oamenilor aleşi să conducă satul.
50.Selectaţi câteva glume politice ale lui Ilie
Moromete.
51.Explicaţi semnificaţia democraţiei în viziunea lui
Ilie Moromete.
52.Redaţi concepţia lui Ilie despre comerţul liber.
53.Discutaţi părerea lui Ilie faţă de rostul GAC-ului.
54.Comparaţi părerile lui Ilie cu ale lui Nicolae
despre cote şi centrele de colectare ale produselor.
55.Descrieţi îngrijorarea eroului cu privire la
acapararea satului de către P.C.R.
56.Descrieţi sfârşitul lui Ilie Moromete.
Fişa-sinteză V
Tema: Obiceiuri şi tradiţii prezentate de autor în
romane.
57.Hora, căluşul
58.Portul
59.Credinţe
Referinţe critice
161
1.Alexandrescu S.-Tehnica episodului la trei
romancieri contemporani, 1966, în Rev. Limbă şi
literatură, pg.31-55
2.Ciopraga Const.-Personalitatea literaturii române,
1973, pg.62-84
3.Ciobanu N.- Critica în primă instanţă, 1974,
pg.130-134
4.Ciobanu N.- Ciobanu N.Insemne ale modernităţii,
1977, pg.114-127
5.Cristea V. - Domeniul criticii, 1976,pg.164-195
6.Cristea V. - Alianţe literare,1977,pg.393-489
7.Cublesan C-Miniaturi critice,1969,pg.208-213
8.Dimisianu G. - Prozatori de azi,1970,pg.21-46
9.Dimisianu G. - Valori actuale, 1974, pg.22-35
10.Ionescu G. - Romanul lecturii,1976,pg.128-140
11.Iorgulescu M. - Al doilea rond,1976,pg.206-214
12.Micu D. - Romanul românesc contemporan,
1959, pg.108-137
13.Mincu M. - Critice II,1971,pg.221-233
14.Raicu Lucian - Critica -forma de viaţa, 1976,
pg.74-114
15.Şimion E. - Scriitori români de azi, 1974, pg.266-
305
16.Ştefanescu A. - Preludiu, 1977, pg.133-149
Fişa-test VI
Tema: Familia în literatură universală şi română
162
1.Prezentaţi caracteristici comune ale romanelor ce
tratează tema familia.
2.Numiţi romanele lui Marin Preda ce zugrăvesc
familia.
3.Numiţi câţiva autori şi titlurile romanelor din
literatura universală cu aceeaşi tema.
4.Numiţi câţiva autori şi titlurile romanelor din
literatura română, ce prezintă familia.
5.Prezentaţi tema romanului “Casa Budenbrook “ de
Thomas Mann.
6.Prezentaţi imaginea familiei în viziunea lui
Thomas Mann.
7.Exemplificaţi psihologia familiei burgheze
dominată de instinctul de proprietate din romanul
“Casa Buddenbrook”.
8.Numiţi câteva din romanele lui John Galsworthy
care tratează tema familiei.
9.Prezentaţi familia Forsyte, personajul central al
ciclurilor de romane dedicate istoriei ei, întinsă de-a
lungul a 40 de ani.
10.Numiţi personajul care reuşeşte s-o caracterizeze
la modul cel mai obiectiv şi redaţi citatul.
11.Numiţi romanul lui R. Martin du Gard, ce
zugrăveşte familia.
12.Precizaţi trăsăturile caracteristice ale romanului
fluviu realizat de Martin du Gard.
13.Prezentaţi personajul reprezentativ în romanul lui
M. du Gard.
163
14.Prezentaţi câteva din cauzele înfrângerii din final
a unor personaje.
15.Numiţi romanul familiei scris de Hortensia
Papadat Bengescu.
16.Numiţi câteva personaje din ciclul Hallipa,
întâlnite în toate romanele H.P. Bengescu.
17.Prezentaţi personajul cel mai reprezentativ al
familiei Hallipa.
18.Numiţi romanul lui Marin Preda ce are în prim
plan mai multe familii de ţărani.
19.Precizaţi numele personajului reprezentativ pentru
satul românesc din romanul lui Marin Preda
“Moromeţii”.
20.Selectaţi câteva momente din viaţa familiei lui Ilie
Moromete ce dovedesc afecţiunea tatălui pentru
copiii săi.
Bibliografie
1.Thomas Mann - Casa Buddenbrook

2.John Galsworthy - Forsyte Saga
3.R.Martin du Gard - Les Thibault
4.Hortensia Papadat Bengescu – Rădăcini,
Concert din muzică de Bach,
Drumul ascuns
5.Marin Preda - Moromeţii
6.Istoria literaturii franceze, de G. Picon
7.Istoria literaturii engleze, de H. Cazamian
164
8.Istoria literaturii germane, de Fritz Martini ed.
1972
9.C. Ciopraga - Personalitatea literaturii române,
1973
10.D.Micu -Romanul românesc contemporan, 1959
11.Eugen Simion - Scriitori români de azi, 1974
VII. Seminar recapitulativ

Tema: Moromeţii
Comentariu literar
I.Fişele:I,II,III,IV,V şi VI.
II.Metodă de organizare la dorinţa profesorului
165
POVESTIRI
de Mihail Sadoveanu
166
Mihail Sadoveanu
1880-1961
Volume de povestiri publicate:
1904 – Crâşma lui Moş Precu
1904 – Dureri înăbuşite
1904 – Povestiri
1905 – Povestiri din război
1906 – Amintirile căprarului Gheorghiţă
1906 – Povestiri de sărbători
1907 – La noi la Viişoara
1907 – Vremuri de bejenie
167
1908 – O istorie de demult
1910 – Povestiri de sară
1912 – Un instigator
1914 – Privelişti dobrogene
1916 – Foi de toamnă
1916 – Printre gene
1916 – Umiliţii mei prieteni
1920 – Frunze-n furtună
1920 – Priveghiuri
1920 – Umbre
1922 – Drumuri basarabene
1922 – Neagra Şarului
1923 – Ţi-aduci aminte…
1926 – Ţara de dincolo de negură
1928 – Hanu Ancuţei
1935 – Soarele în balta
1940 – Vechime
1943 – Poveştile de la Bradu Strâmb
HANU ANCUŢEI
Fişa Test I
Întrebări
168
I. Prezentare generală
1.Precizaţi temele volumului ”Hanu Ancuţei”.

2.Prezentaţi structură compoziţională a volumului.
3. Precizaţi modalitatea prezentării povestirilor şi a
povestitorilor.
4. Explicaţi modul în care autorul leagă povestirile
între ele.
5. Prezentaţi operele din literatura universală în care
este prezent procedeul “povestirii în ramă” sau “a
povestirii în povestiri”.
6.Prezentaţi pe scurt structura volumului “O mie şi
una de nopţi”.
7.Prezentaţi pe scurt structura “Decameronului” de
Boccaccio.
8.Prezentaţi pe scurt “Povestiri din Canterbury” de
Chaucer.
Fişa II
Tema hanului în volumul “Hanu Ancuţei”
9.Explicaţi semnificaţia temei hanului în literatură.

10.Explicaţi semnificaţia temei hanului la
Sadoveanu.
11.Descrieţi Hanul Ancuţei recitind fragmentul din
volum.
12.Prezentaţi câteva exemple ce demonstrează
alternanţa de planuri prezent-trecut în volumul
“Hanu Ancuţei”.
169
13.Precizaţi timpul în care sunt plasate acţiunile
povestirilor din volumul “Hanu Ancuţei”.
14.Demonstraţi notă de vechime şi de arhaic a lumii
prezentate în volumul “Hanu Ancuţei”.
15.Demonstraţi împletirea realului cu fantasticul,
cele două elemente prezente în volum.
Fişa III. Personajele povestirilor

16.Descoperiţi şi prezentaţi valorile fundamentale în
numele cărora sunt judecaţi oamenii în povestirile
volumului “Hanu Ancuţei” cei ce poposesc la han.
17.Identificaţi formulele de politeţe preferate de
personajele povestirilor.
18.Prezentaţi trăsăturile personajelor caracterizate de
celelalte personaje.
19.Prezentaţi câteva portrete ale personajelor din
volum.
20.Descrieţi personalitatea câtorva personaje.
21.Explicaţi stările sufleteşti ale personajelor
concretizate prin intonaţia vorbitorilor.
22.Exemplificaţi trăsături ale personajelor trădate de
gesturile acestora.
I. Bibliografie
1.Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu

2.O mie şi una de nopţi
170
3.Decameronul de G. Boccaccio
4.Povestirile din Canterbury de Chaucer
5.Heptameronul de Margareta de Navara
II. Referinţe la Hanu Ancuţei
1.Bogdan Duică, G- Studii şi articole,1904

2.Cazacu B.- Despre arta descriptivă a lui Mihail
Sadoveanu, 1957
3.Călinescu G.-Istoria literaturii române,1941
4.Chendi Il.-Schiţe de critica literară,1924,pg.33-37,
53-55
5.Constantinescu P.- Scrieri,vol.IV, pg.503-548
6.Dragomirescu M.- Semănătorism, poporanism,
criticism, 1934
7.Dumitrescu M. - Hanu Ancuţei-în Limbă şi
literatură română, vol.I,1974, pg.65-70
8.Lovinescu E.- Istoria literaturii române
contemporane, vol.II, ed.1973, pg.20-39, vol.VI,
pg.183-186
9.Perpessicius- Menţiuni critice, vol.IV, ed.1971,
pg.116-120
10.Sadoveanu Izabela- Impresii literare, 1908, pg.49-
138
11.Vianu T.-Arta prozatorilor români-1941,pg.219-
240
12.Sorin Alexandrescu, I.Rotaru-Analize literare şi
stilistice, ed.1967,pg.232-239
171
13.Al.Săndulescu Pagini de istorie literară, 1966,
pg.123-124.
172
173
BALTAGUL
de Mihail Sadoveanu
174
Schiţă - proiect al sistemului de lecţii
Ora I
Prezentarea romanului: Expunere profesor.
Ora a II-a Subiectul romanului după fişa de lucru:
1.Expunere profesor
2.Activitate independentă
3.Expunere elevi
Ora a III-a
Caracterizarea personajelor după fişa - Sinteză:
175
1.Scurtă expunere profesor
3.Expunere elevi
Ora a IV-a
Elemente ale spiritualităţii româneşti
1.Scurtă expunere a profesorului
3.Expunere elevi
Ora a V-a
Seminar recapitulativ.
Se reconstituie înteg comentariul literar.
Dialog profesor-elevi
Instrumentele de lucru:
1.Opera literară
2.Fişele de lucru
3.Cărţile prevăzute în bibliografia temei.
Ora I
Fişa-test I
Prezentarea generală a operei
1. Tema
2. Data publicării
3. Geneza
4. Titlul
5. Izvorul de inspiraţie
6. Conflictul
176
7. Structura compoziţională
Bibliografie
I. Baltagul -M. Sadoveanu (orice ediţie)

II. Referinţe la Baltagul
1.George Gană - Prefaţă şi note Baltagul, ed. 1972
Albatros
2.I.D. Bălan - prefaţă Baltagul, ed. 1971
3.M. Sadoveanu - Anii de ucenicie, pg. 74-76
4.Al. Paleologu - Treptele lumii sau calea către sine a
lui M. Sadoveanu, pag. 105
5.Perpessicius-Opere-vol.VI,pag. 309
6.C. Ciopraga - M. Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor
originare
7.G. Călinescu- Istoria literaturii române,pg.615-631.
Ora a II-a
Fişa de lucru II
pentru subiectul operei literare
1.Descrieţi satul Măgura

2.Precizaţi motivele îngrijorării Vitoriei
3.La cine cere sfat Vitoria?
4.La ce hotărâre ajunge Vitoria?
177
5.Precizaţi concluzia la care ajunge Vitoria în urma
convorbirii cu prefectul şi cu preotul
6.Care sunt veştile descoperite la hanuri despre
Nechifor Lipan.
7.Precizaţi ce sfaturi primeşte de la negustorul
David.
8.Notaţi spusele lui Moş Pricop despre Nechifor
Lipan.
9.Prezentaţi descoperirile făcute între Borca si Vatra
Dornei.
10.Comparaţi atitudinea celor doi hangii de la Vatra
Dornei şi Broşteni.
11.Enumeraţi descoperirile Vitoriei la Sabasa şi
Suha.
12.Prezentaţi finalul romanului şi integrarea celor
două lumi: viaţa şi moartea.
13.Desenaţi harta călătoriei Vitoriei de la Tarcău la
Suha.
Ora a III-a
Ora a III-a este dedicată caracterizării personajelor:

Vitoria Lipan şi Nechifor Lipan.
Profesorul va face o scurtă prezentare după care va
da elevilor a doua fişă de lucru, fişa - sinteză a
trăsăturilor personajului - Vitoria.
Elevii vor lucra individual sau pe grupe.
Răspunsurile se vor nota pe foi separate.
178
În final, se vor verifica răspunsurile prin chestionarea
frontală a clasei, sau a grupurilor.
La sfârşitul orei, lucrările se strâng pentru corectare
şi notare.

pentru caracterizarea personajelor
Vitoria şi Nechifor Lipan
14.Prezentaţi portretul R - cap I

15.Ilustraţi neliniştea şi cauzele acesteia R-cap I
16.Demonstraţi iubirea şi pasiunea nestinsă pentru
Nechifor R - I, V
17.Precizaţi momentul în care inţelege adevărul
R - V, VIII
18.Exemplificaţi trăsăturile morale:
1.Fire - aprigă RI
2.Dârzenie RI
19.3.Înţelegerea legilor păstorşti R III
20.4.Cunoaşterea credinţelor şi a practicilor magice
RI
21.5.Hotărârea şi voinţa R IV, V, VI, VII
22.Demonstraţi capacitatea de a cerceta şi a afla
urmele lui Nechifor cu curaj şi îndrăzneală
R VIII, IX, X, XI
23.Ilustraţi:
1.perseverenţa în căutarea soţului R VI
2.isteţimea R III, X
179
24.3.Înţelegerea semnelor naturii R VII, X
25.5.Sentimentul datoriei R VIII, XI
26.Prezentaţi momentele în care are puterea de a-şi
ascunde gândurile R VIII
27.Ilustraţi: Capacitatea de a simula liniştea
sufletească şi dezinteresul
28.Tensiunea interioară şi puterea de stăpânire a
durerii
Exemplificaţi:
29.4.Luciditatea şi înţelepciunea R XI
30.Precizaţi situaţiile în care recurge la aluzie şi
insinuare R XII, XIV
31 Descrieţi secvenţele în care apare tăria morală şi
stăpânirea de sine a Vitoriei R XIV, XV
32.Calificaţi actul săvârşit de Vitoria în final R XVI
Nechifor Lipan
33.Precizaţi ce fel de personaj este Nechifor Lipan -
oierul bogat
34.Descrieţi portul bărbătesc al unui oier de vază,
precum este în roman Nechifor Lipan.
35.Reconstituiţi portretul moral al lui Nechifor Lipan
din felul cum l-au văzut şi l-au păstat în memorie cei
ce l-au cunoscut în acel ultim drum: negustorii
David, Dornea, Macovei, Moş Pricop, slujbaşul din
Vatra Dornei etc.
Ora a IV-a
180
Tema: Elemente ale spiritualtăţii în
Baltagul.
Elevii trebuie instruiţi special în vederea

rezolvării acestui aspect al operei lui Sadoveanu.
Profesorul printr-o scurtă expunere, va prezenta
punctul de vedere asupra acestei teme, prezentă în
roman, a marilor oameni de cultură români care au
fost preocupaţi de spiritualitatea românească.Astfel
se face o trecere în revistă a spuselor lui: Vasile
Pârvan, Lucian Blaga, N. Iorga, Rădulescu Motru,
Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu şi Mircea Eliade.
Se va da apoi fişa de lucru pentru rezolvarea de către
elevi a problemelor.
Răspunsurile se vor da tot pe foi, sau pe fişe după
care se vor prezenta în faţa clasei.
Întrebările - problemă din fişa de lucru, pot fi folosite
atât la seminar cât şi la ora de compunere.
Fişa de lucru - sinteză IV

Spiritualitatea românească în Baltagul
36.Prezentaţi obiceiurile şi tradiţiile legate de viaţa

păstorească. R III, IV
37.Descrieţi obiceiurile, horele. R V
38.Ilustraţi cu exemple comportamentul influenţat de
credinţele şi superstiţiile vechi.
R II, III, V, XII
181
39.Precizaţi legendele, proverbele şi şezătorile.
R VIII, IX, V
40.Precizaţi elementele portului românesc din
paginile romanului. R I, II, III, V, IX
41.Descrieţi obiceiurile străvechi legate de marile
evenimente ale omului ca nunta, botezul şi
înmormântarea. R X, XIV
42.Demonstraţi legăturile străvechi ale omului cu
natura şi capacitatea personajelor de a interpreta
semnele naturii . R V, VII, VIII, X
43.Prezentaţi miturile întâlnite în roman:
1.mitul căutării R VIII, X , XV
2.mitul păstoritului R III
3.mitul marii călătorii R XIV, XV
44.Reproduceţi punctele de vedere ale
marilor oameni de cultură români despre
spiritualitatea românească : Mircea Eliade,
Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Mircea
Vulcănescu, Constanrin Noica, Emil
Cioran, Rădulescu Motru, Lucian Blaga.

1.Prezentaţi traseul pe care-l parcurge Vitoria Lipan,
însoţită de Gheorghiţă, descriind localităţile,
elementele de relief, atmosfera şi elementele
naturii.Realizaţi şi harta.(subiect de geografie
literară)
182
2.Imaginaţi-vă în ipostaza unui judecător care va
instrumenta cazul asasinării lui Nechifor Lipan (cu
pârâţi şi avocaţi, procuror şi martor).Realizaţi
scenariul şedinţei.
3.Imaginaţi-vă în rolul unui reporter care participă la

parastasul lui Nechifor Lipan şi ia interviu Vitoriei,
lui Gheorghiţă şi subprefectului Anastase Balnez şi
se întoarce apoi pe firul călătoriei lui Nechifor de la
Tarcău până la Crucea Talienilor.(subiect dat la
examenul de admitere la Facultatea de jurnalism şi
şt. comunicării - Universitatea Bucureşti - 1997).
Bibliografie
1. S. Alexandrescu, I. Rotaru-Analize literare şi

stilistice, Bucureşti, E.D.P 1967, pg. 240-245
2. I.D. Bălan- Postfaţă-Baltagul, Buc., E.M.-1971
3. G. Călinescu - Istoria literaturii române-1941,
1988, E.M, Bucureşti
4. G. Călinescu - Istoria literaturii române- E.P.L
1968, pg. 30-40
5. C. Ciopraga - M. Sadoveanu - E.T. 1966,
Bucureşti
6. O. Denşusianu-Viaţa păstorească, 1923,
Bucureşti
7. G. Gana - Prefaţă şi note, Baltagul, E.A.
Bucureşti,1972
183
8. Georgescu P. Încercări critice – vol. II,
ESPLA, Bucureşti, 1955
9. Georgescu P - Polivalenţa necesară, E.P.L.
Bucureşti, 1967
10.Lovinescu E. - Scrieri vol. I, E.P.L.
Bucureşti,1969, pg. 3-32
11.Lovinescu E. - Scrieri vol. III, Istoria literaturii
române contemporane, E.M., Bucureşti,1975,
pg.183-186
12.Olteanu A. G. – Mitul marii călătorii în
romanul Baltagul de M. Sadoveanu-Limbă şi
literatură, nr. 1978
13.Paleologu Al. – Treptele lumii sau calea către
sine a lui M. Sadoveanu, E.C.R., 1978, pg.
175-181
14.Perpessicius- Opere,vol.IV, E.P.L. Buc., 1971
15.Perpessicius- Menţiuni -ESPLA, Buc., 1957
16.Perpessicius-Alte menţiuni, E.P.L. Bucureşti,
1964, pg.208-209
17.Perpessicius-Patru clasici, Ed. Eminescu,
Bucureşti, 1974, pg. 180-182
18.M. Sadoveanu - Baltagul-vol.X, Bucureşti,
ESPLA, 1957,(Pentru analiza de faţă s-a
folosit ed. 1961, EPL, Bucureşti)
19.M. Sadoveanu-Anii de ucenicie, Bucureşti,
ESPLA, 1958, pg.74.76,473-474
20.P. Sadoveanu - Note la Opere-vol.X, ESPLA,
1959
184
21.Sârgeorzan Z.-M. Sadoveanu, Teme
fundamentale, E.M.- Bucureşti,1976, pg.48-65
22.Spiridon M.- Creaţie şi model la Sadoveanu:
Baltagul şi Mioriţa - Limbă şi literatură, nr1,
1982, pg.70-78
23.Vianu T. - Arta prozatorilor români, Bucureşti,
E.P.L. 1966, vol.III, pg.35-62
185
SADOVEANU-CÂNTĂREŢ AL
NATURII ROMÂNEŞTI
186
Fişe de lucru – Test – Întrebări
187
Fişa de lucru – test
I. Atracţia scriitorului spre natura
patriei
Precizaţi momentul mărturisirii legăturii sale cu

natura pământului românesc.
Demonstraţi interesul său pentru natura patriei.
Prezentaţi opinia lui Tudor Vianu, în privinţa
acestei mari teme a operei sadoveniene,
expusă cu ocazia omagierii scriitorului la
împlinirea a 75 de ani.
Bibliografie
1. M. Sadoveanu – Discurs de intrare în Academia

Română - 1923
2.Mihail Eminescu – „Epigonii”
3. Ion Agârbiceanu – „Patriarhul prozei româneşti”
în Viaţa Românească, nr.11/1960
4.M. Sadoveanu – „Povestiri” – 1904, în vol.I
5.M. Sadoveanu – „Păcat boieresc” – vol.II
6.M. Sadoveanu – „Bulboana lui Vălinaş” – vol.III
7.G. Călinescu– M. Sadoveanu – în Contemporanul
nr.46 – 11.11–1960
8. M. Beniuc – Primăvara lui Sadoveanu în „Omagiu
lui Sadoveanu” la 75 de ani – 1955 – ESPLA –
Bucureşti
9.I. Agârbiceanu – op.cit.
188
10. Al. Philippide – Note despre stilul lui M.
Sadoveanu în „Omagiu…..”, pg.19
11. M. Ralea – Note asupra specificului operei lui M.
Sadoveanu în „Omagiu lui M. Sadoveanu la 75 de
ani” - 1955
12. G. Ibrăileanu – „La noi la viişoara”, recenzie,
Viaţa Românească, nr.10 – 1926
13. M. Sadoveanu – „Anii de ucenicie” în vol.XVI –
pg.402 – ESPLA –1959
14. T. Vianu – Mihail Sadoveanu la 75 de ani în
Viaţa românească nr.11 – 1960, Bucureşti
15. Mihail Sadoveanu – op.cit., pg. 404
16. Tudor Vianu – op.cit.
17. M. Sadoveanu - Ţara de dincolo de negură –
vol.VIII ESPLA – 1957, Bucureşti
18. M. Sadoveanu - Valea frumoasei – vol.XIV –
ESPLA – 1958, Bucureşti

II. Omul şi natura în opera
sadoveniană
Prezentaţi influenţa folclorului asupra operei

sadoveniene referitor la acest aspect.
Demonstraţi cu exemple prezenţa legăturii dintre
om şi natură în Bulboana lui Vălinaş.
Cocostârcul albastru, Zâna lacului.
Pe Deleleu.
189
Ostrovul lupilor, Împărăţia apelor.
Bibliografie
19. Al. Philippide – Note despre stilul lui M.

Sadoveanu în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1960
20. A.E. Bakonsky – Elogiul epopeii noastre
naţionale, în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1960.
21. M. Sadoveanu – vol. XVI –ESPLA, 1959
22. M. Sadoveanu – Cocostărcul albastru –
vol.VII – ESPLA, 1956
23. M. Sadoveanu – Zâna lacului - vol. I –
ESPLA, 1954, Bucureşti
24. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII –
ESPLA, 1956, Bucureşti
25. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol. IX
– ESPLA, Bucureşti, 1957
26. M. Sadoveanu – Ostrovul lupilor –
Bucureşti, E.C.R.

III. Corespondenţa dintre natură şi
stările sufleteşti ale personajelor.
Expuneţi opiniile unor critici literari privitoare la

acest aspect prezent în opera lui M.
Sadoveanu.
190
Demonstraţi corespondenţa dintre natură şi stările
sufleteşti prin prezentarea unor secvenţe din
operele literare sadoveniene:
Răzbunarea lui Nour
Cei trei, Moarta
Păcat boieresc
Şoimii, Duduia Margareta
Cântecul amintirii
Bordeenii
Neagra Şarului
Balaurul
Dumbrava minunată
Pe Deleleu, Împărăţia apelor
Bibliografie
27. Acad. Tudor Vianu – Mihail Sadoveanu la 75 de

ani în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1956, ESPLA
28. Dumitru Micu – Sensul etic al operei lui
Sadoveanu în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1956
ESPLA Bucureşti
29. T. Vianu-op.cit.
30. Savin Bratu – Însemnări despre începuturile
literare ale lui M. Sadoveanu în Omagiu lui M.
Sadoveanu – 1956
31. M. Sadoveanu – Răzbunarea lui Nour – vol.I –
ESPLA, 1954
32. M. Sadoveanu – Moarta – vol.I – ESPLA 1954
191
33. M. Sadoveanu – Cei trei – vol.I – pg.166 –
ESPLA,1954
34. M. Sadoveanu – Păcat boieresc – vol.II – pg.551
– ESPLA, 1955
35. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.II – pg.191 –
ESPLA, 1955
36. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.II – pg.294
37. M. Sadoveanu – Duduia Margareta – vol.II –
pg.294
38. M. Sadoveanu – Cântecul amintirii – vol.IV –
ESPLA, 1955
39. M. Sadoveanu – Bordeienii – vol.V – pg.361 –
ESPLA, 1956
40. Acad. Tudor Vianu – M. Sadoveanu la 75 de ani
în Omagiu lui M. Sadoveanu – ESPLA, 1956
41. M. Sadoveanu – Cântecul de dragoste – vol.I –
ESPLA, 1954
42. Savin Bratu – Mihail Sadoveanu – 1963 EPL
43. M. Sadoveanu – Neagra Şarului – vol.VII –
ESPLA, 1956
44. M. Sadoveanu – Balaurul – vol.VIII – pg.493 –
ESPLA, 1953
45. Ion Ianoşi – Cartea poporului român în Romanul
monumental şi secolul XX – pg.450 – Bucureşti
EPL, 1963
46. M. Sadoveanu – Dumbrava minunată – vol.VII –
pg.506 – ESPLA, 1956
47. M. Sadoveanu – Dumbrava minunată – vol.VIII
– pg.510 – ESPLA, 1953
192
48. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII – pg.411 -
ESPLA, 1956
49. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – Ed. Cartea
Românească, 1944
50. M. Sadoveanu – Nada florilor – ET, 1950

IV. Natura–aliat al poporului în vremuri grele.
Prezentaţi situaţiile în care comunităţi întregi au

fost nevoite să se retragă în mijlocul codrilor
din calea primejdiilor.
Extrageţi secvenţe din romanul „Zodia Cancerului
sau Vremea Ducăi Vodă” în care locuitorii
satului Năstureni sunt întâlniţi de Alecu Russet
şi oaspetele său, abatele de Marenne, „în
poieni şi locuri ferite”.
Prezentaţi strategia lui Ştefan cel Mare, aplicată în
preajma luptelor cu tătarii şi cu turcii, descrisă
de M. Sadoveanu în „Fraţii Jderi”.
Demonstraţi cu exemple împotrivirea naturii la
venirea inginerului Bernard cu intenţia de a
stăpâni acele locuri, descrisă de Sadoveanu în
„Nopţile de Sânziene”.
Precizaţi rolul naturii în drumul Vitoriei Lipan,
aşa cum l-a surprins M. Sadoveanu, parcurs cu
193
greu, pentru a descoperi ucigaşul lui Nechifor
Lipan.
Redaţi descrierea fugii din calea iscoadelor lui
Petru Şchiopu a lui Nicoară Potcoavă şi-a
soţilor săi.
Bibliografie
51. M Sadoveanu – Zodia cancerului –

vol.X – pg.28 – ESPLA, 1957
52. M. Sadoveanu – Cozma Răcoare –vol.I -
ESPLA, 1954
53. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – ESPLA,
1958
54. M. Sadoveanu – Nopţile de Sânziene – vol.XII –
ESPLA, 1958
55. M. Sadoveanu – Nopţile de Sânziene – vol.XII –
ESPLA, 1958
56. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.544 –
ESPLA, 1957
ESPLA, 1957
ESPLA, 1957
59. Constantin Ciopraga – Elemente folclorice în
creaţia lui Mihail Sadoveanu în Omagiu lui Mihail
Sadoveanu – ESPLA, 1956
194
V. Elementele naturii-personaje ale operei literare
Precizaţi modalităţile alese pentru a zugrăvi în

paginile cărţilor sale acest aspect.
Prezentaţi câteva imagini ale momentelor zilei şi-
ale nopţii, surprinse în opera sadoveniană.
Ilustraţi rotaţia anotimpurilor, prezentă în creaţiile
lui Sadoveanu.
Prezentaţi diferitele ipostaze ale elementelor
naturii, ca furtuna, vântul şi stihiile.
Bibliografie
61. Dumitru Micu – Urmând pilda unui maestru în

Omagiu lui Mihail Sadoveanu – ESPLA, 1956
62. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.123 –
ESPLA, 1959
63. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.179 –
ESPLA, 1954
64. M. Sadoveanu – Mergând spre Hîrlău – vol.III –
pg.501 – ESPLA, 1955
65. M. Sadoveanu – Mânăstirea Râşca – vol.IV –
pg.113 – ESPLA, 1955
66. M. Sadoveanu – Păcat boieresc – vol.II – pg.561
– ESPLA, 1955
195
67. M. Sadoveanu – Neamul Şoimăreştilor – vol.V –
pg.487 – ESPLA, 1956
pg.40 – ESPLA,1954
69. M. Sadoveanu – Oameni şi locuri – vol.IV –
pg.263 – ESPLA, 1955
pg.41 – ESPLA, 1954
71. M. Sadoveanu – Drum la Moş Anania – vol.V –
pg.464 – ESPLA, 1956
72. M. Sadoveanu – Ţi-aduci aminte – vol.VII –
pg.529 – ESPLA, 1956
73. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură –
vol.VIII – pg.361 – ESPLA, 1953
74. M. Sadoveanu – Oameni şi locuri – vol.IV –
pg.239 – ESPLA, 1955
75. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb–
vol.XVI – pg.358 – ESPLA, 1957
76. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII – pg.411 –
ESPLA, 1956
77. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.544, 546,
566
78. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb –
vol. XVI – pg.314
79. M. Sadoveanu - vol.III – pg.281, ESPLA, 1955
80. M. Sadoveanu - vol.X – pg.539, ESPLA, 1957
81. M. Sadoveanu - vol.X – pg.438, ESPLA, 1957
83. M. Sadoveanu - vol.IX – pg.358, ESPLA
196
84. M. Sadoveanu - vol.XVII – pg.425, ESPLA,
1957
85. M. Sadoveanu - vol.XVII – pg.426, ESPLA,
1957
86. M. Sadoveanu - vol.VII – pg.370, ESPLA, 1956
87. M. Sadoveanu - vol.VII – pg.345, ESPLA, 1956

VI. Poezia cinegeticii
Explicaţi viziunea lui Sadoveanu asupra naturii

cinegetice româneşti.
Numiţi câteva titluri de opere în care în prim plan
sunt vietăţile pădurilor.
Realizaţi un mic eseu în care să surprindeţi
imaginea vieţuitoarelor naturii româneşti din
creaţiile sadoveniene.
Bibliografie
89. M. Sadoveanu – vol. I – pg.482-484 – ESPLA,

1954
90. George Călinescu – Contemporanul din 11 nov.
1960
197
ESPLA, 1958
92. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.251 –
ESPLA, 1958
ESPLA, 1957
94. M. Sadoveanu – Valea Frumoasei – vol.XIV –
pg.503 – ESPLA, 1958
95. M. Sadoveanu – Dimineţi de iulie – vol.VII – pg.
422 – ESPLA, 1956
96. M. Sadoveanu – Strop de rouă – vol.VI – pg.499
– ESPLA, 1956
vol.VIII – pg.377 – ESPLA 1953
98. M. Sadoveanu – Apa morţilor – vol.V – pg.32 –
ESPLA 1956
vol.VIII – pg.382 – ESPLA 1953
100. M. Sadoveanu – Ciocârlia – vol.VI – pg.173 –
ESPLA - 1956
101. M. Sadoveanu – Privighetoarea – vol.VI –
pg.167 – ESPLA, 1956
102. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.498
– ESPLA, 1958
103. M. Sadoveanu – Zodia Cancerului – vol.X –
pg.44
104. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.228
105. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.229
198
vol.VIII – pg.394
107. M. Sadoveanu – Om singuratic – vol.IV –
pg.482
vol.VIII – ESPLA, 1959
vol.VIII – ESPLA, 1959
vol.VIII – pg.39
vol.VIII – pg.332
pg.558
113. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol.IX –
pg.349
pg.362
115. .M. Sadoveanu – Dimineţi de iulie – vol.VII –
pg.434
vol.VIII – pg.322
vol.VIII – pg.325
pg.394-395
vol.VIII – pg.416
199
120. M. Sadoveanu – Privelişti dobrogene – vol.VI –
pg.72
121. M. Sadoveanu – Privelişti dobrogene – vol.VI –
pg.70

VII. Geografia patriei
Precizaţi titlurile câtorva opere literare

sadoveniene care zugrăvesc frumuseţile tuturor
ţinuturilor româneşti.
Realizaţi un mic eseu în care să surprindeţi
imaginea întregii Românii.
1. Munţii
Cheile Bicazului.
Apele
Bibliografie
122. Garabet Ibrăileanu – Ţara de dincolo de negură

– în Studii literare – pg.107, E.C.R.
123. Acad. Tudor Vianu – M. Sadoveanu la 75 de ani
– ESPLA, 1960
vol.XVI – pg.372
vol.XVI – pg.372
200
126. M. Sadoveanu – Istorisiri de vânătoare –
vol.XIV – pg.457
127. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.633
129. M. Sadoveanu – Cocostârcul albastru – vol.VII
– pg.345
130. C. Hogaş – Singur – pg.384 – ediţia, 1956
131. M. Sadoveanu – Cocostârcul albastru – vol.VII
– pg.345
132. P. Panaitescu – Lirism şi naraţiune Opera lui M.
Sadoveanu – 1960, Menţiuni … – 1957, pg. 480
133. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.91
134. M. Sadoveanu – Istorisiri de vânătoare –
vol.XIV – pg.445
135.M. Sadoveanu–Zodia Cancerului–vol.X, pg.27
136. M. Sadoveanu – Anii de ucenicie – vol.XVI
138. M. Sadoveanu – Ochi de urs – vol.XV – pg.66
139. M. Sadoveanu – Nopţile de sânziene – vol.XII –
pg.507
141. M. Sadoveanu – Pădurea Petrişorului – vol.III –
pg.273
143. M. Sadoveanu – Bulboana lui Vălinaş – vol.XII
– pg.403
144. P. Panaitescu – Lirism şi naraţiune în Opera lui
M. Sadoveanu - 1960, Menţiuni … – 1957
201
145. M Sadoveanu – Venea o moară pe Siret –
vol.VIII – pg.13
146. P. Panaitescu – Omagiu lui Sadoveanu – 1960
pg.510
pg.492
vol.VIII – pg.344
vol.VIII – pg.322
vol.VIII – pg.352
154. M. Sadoveanu – Privelişti Dobrogene – vol.VI –
pg.72
pg.28
pg.32
pg.463
pg.52
159. M. Sadoveanu – Vechime – vol.XV – pg.242
160. M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri –
vol.XII – pg.683
202
161. M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri –
vol.XII – pg.692
162. M. Sadoveanu – La noi la Viişoara – vol.III –
pg.127
163. M. Sadoveanu – Mitrea Cocor – vol.XVII –
pg.184
164. Garabet Ibrăileanu – Studii litarare – pg.107

VIII. Retrospectivă
Demonstraţi prezenţa elementelor romantice în

opera sadoveniană.
Bibliografie
165. M. Eminescu – op. cit.

166. Dumitru Micu – op. cit.
167. P. Panaitescu – op. cit.
168. Mihai Beniuc – Ţara nouă nr.47 – 1940
203
ROMANUL ISTORIC
de Mihail Sadoveanu
204
205
I. Volume publicate
1904 – Şoimii
1915 – Neamul Şoimăreştilor
1929 – Zodia Cancerului
1932 – Nunta Domniţei Ruxandra
1933 – Creanga de aur
1935 – Fraţii Jderi – vol.I
1936 – Fraţii Jderi – vol.II
1942 – Fraţii Jderi – vol.III – Oamenii Măriei Sale
1952 – Nicoară Potcoavă
II. Sinteze
Tema: Istoria românilor în romanele sadoveniene.
Secolul X:
1. „Creanga de aur” (perioadă
prezentată - 973)
Secolul XV:
2.„Fraţii Jderi” (perioadă prezentată:1496-1475)
Secolul XVI:
3. „Şoimii”
4. „Nicoară Potcoavă
(perioadă prezentată: 1574 - 1577)
Secolul XVII:
5. „Neamul Şoimăreştilor” (perioadă prezentată:
1612 - 1616)
6. „Nunta Domniţei Ruxandra”
(perioada prezentată: 1652 – 1655)
7. „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă”
(perioada prezentată: 1679 - 1680)
Retrospectivă
206
Anii: 973 – 1680.
ROMANUL ISTORIC
SADOVENIAN
I. Întrebări: 1 - 10
Fişa de lucru - Test

I. Tema: Istoria românilor, pasiunea
constantă a scriitorului.
1. Selectaţi fragmentele din mărturisirile lui

Sadoveanu despre pasiunea sa pentru istoria
românilor.
2. Enumeraţi câteva surse de informare în
legătură cu istoria poporului român.
3. Precizaţi anul debutului cu creaţii inspirate din
evenimente istorice.
4. Enumeraţi câteva opere literare de evocare
istorică apărute până la Sadoveanu în literatura
universală.
5. Prezentaţi evoluţia romanului istoric
sadovenian
6. Selectaţi câteva aprecieri din presa literară a
vremii la apariţia romanelor istorice
sadoveniene.
207
Bibliografie
P. Sadoveanu – în M. Sadoveanu Opere – vol.19 –

ESPLA – Bucureşti 1961 – pg. 668 – 669
I. Vlad – Convergenţe – E. Dacia – Cluj-Napoca
1972 – pg. 222 – 223
M. Sadoveanu – vol.19 – ESPLA 1961 – pg. 472 –
498
M. Sadoveanu – Anii de ucenicie – Ed. Minerva –
Bucureşti, 1970 – pg. 7 – 9
M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri – Ed.
Minerva – Bucureşti 1970 – pg. 245 – 250
T. Vârgolici – Retrospectivă literară – EPL –
Bucureşti 1970 – pg. 16 – 52
A. Thibaudet – Fiziologia criticii – Ed. Univers –
Bucureşti, 1966- pg. 425
Perpessicius – Menţiuni critice – vol. IV – Ed.
Univers – Bucureşti 1971- pg. 110 – 114
N. Manolescu – Sadoveanu sau utopia cărţii – Ed.
Eminescu - Bucureşti 1976 – pg. 183 – 184
10. N. Iorga – O luptă literară – pg. 119
11. T. Maiorescu – Critice – EPL – Bucureşti 1976
12. E. Lovinescu – Paşi pe nisip – Ed. Libr.
Naţională – Bucureşti 1906
13. E. Lovinescu – Istoria literaturii române
contemporane – Ed. Minerva, Bucureşti, 1973,
pg.20– 39
208
14. V. Vianu – Studii de literatură română – EDP
– Bucureşti 1965 - pg. 481 – 485
15. I. Vlad – Lectura – Un eveniment al
cunoaşterii – Ed. Eminescu – Bucureşti 1977
– pg. 116 – 128
16. Z. Sângeorzan – M. Sadoveanu – Teme
fundamentale – Ed. Minerva – Bucureşti –
1976 – pg.6–9
17. G. Călinescu – Istoria literaturii române –
1941, 1988
Fişa de lucru – sinteză

II. Tema: Note distinctive ale operei sadoveniene
de evocare istorică
7. Demonstraţi prezenţa miturilor, a legendelor şi

a epopeicului în romanele istorice
sadoveniene, plecând de la afirmaţia lui M.
Eliade:
8. Prezentaţi caracteristicile stilului sadovenian
din romanele sale istorice.
9. Precizaţi legătura dintre elementele reale
istorice şi elementele de ficţiune în romanele
istorice ale scriitorului M. Sadoveanu.
10. Demonstraţi caracterul de frescă a romanelor
istorice sadoveniene.
209
Bibliografie
1. C. Ciopraga – Mitologie şi naţional – vol.

2. P. Constantinescu – Scrieri – vol. I – Ed.
Minerva – Bucureşti 1970
3. M. Sadoveanu – Opere – vol. XIII – ESPLA –
Bucureşti 1958 – pg.560
4. T. Vianu – Arta prozatorilor români – vol. I –
EPL – Bucureşti 1966 – pg. 35 – 62
5. S. Cioculescu – Varietăţi critice – EPL –
Bucureşti 1966 – pg.350 – 360
6. M. Sadoveanu – Opere – vol. I – ESPLA –
Bucureşti 1954
7. C. Ciopraga - Portrete şi reflecţii critice – Ed.
Junimea – Iaşi 1968 – pg. 87 – 88
8. T. Vianu – Studii de stilistică – EPL –
Bucureşti 1968 – pg. 115
9. G. Călinescu – Prefaţă la vol. M. Sadoveanu –
Romane şi povestiri istorice – EPL –
Bucureşti 1961 – pg. I – XXV
10. C. Ciopraga – Personalitatea literaturii române
– Ed. Junimea – Iaşi 1973 – pg. 100 – 135
210
III. FRAŢII JDERI

Tema: 1. Fraţii Jderi – epocă glorioasă din istoria
Moldovei.
1. Prezentare generală
11. Precizaţi locul romanului în creaţia
sadoveniană.
12. Precizaţi temele romanului.
13. Explicaţi semnificaţia titlului romanului.
14. Precizaţi sursele de inspiraţie şi informaţie în
romanul istoric Fraţii Jderi.
15. Explicaţi şi prezentaţi structura
compoziţională a romanului.
16. Precizaţi elementele conflictului din roman.
Fişa de lectură
Tema: 2. Subiectul operei literare
17. Specificaţi evenimentul prezentat în primele

pagini ale romanului.
211
18. Prezentaţi domnia lui Ştefan cel Mare prin
prisma viziunii starostelui Nechifor Căliman.
19. Descrieţi apariţia Domnului la hramul
Mânăstirii Neamţ.
20. Enumeraţi întâmplările deosebite petrecute în
timpul sărbătorii hramului Mânăstirii Neamţ.
21. Evocaţi prietenia dintre Alexăndrel şi Ionuţ
Jder cu şirul întâmplărilor nefericite ce duc la
intervenţia brutală a Domnului.
22. Descrieţi tabloul urgiei năvălirii tătarilor şi
bătălia de la Lipinţi.
23. Evocaţi momentele de tensiune şi atmosfera
de la Curte, din timpul cutremurului de la
1471.
24. Prezentaţi vânătoarea domnească şi întâlnirea
Domnului cu schivnicul de la poalele
muntelui Ceahlău.
25. Descrieţi nunta domnească şi ceremonialul
ales.
26. Explicaţi motivele răpirii jupâniţei Maruşca.
27. Descrieţi momentele confruntării lui Ştefan
cel Mare cu Radu cel Frumos.
28. Evocaţi momentele înfruntării duşmanului
invadator al Moldovei, armata sultanului
Imperiului Otoman.
29. Descrieţi momentul omagiului adus ţării şi
vitejilor care s-au jertfit pentru ţară.
212
30. Descrieţi finalul romanului cu imaginea lui
Ionuţ ridicat în rang şi a lui Nicodim notând în
ceaslov.

Tema: 3. Caracterizarea personajului Ştefan cel
Mare
31. Realizaţi portretul Domnului prin viziunea lui

Tudor Vianu.
32. Evocaţi portretul lui Ştefan cel Mare, din
momentul apariţiei la hramul Mânăstirii
Neamţ, descris de Sadoveanu în paginile
primului capitol al romanului.
33. Selectaţi câteva episoade în care este prezentat
domnul autoritar.
34. Prezentaţi portretul lui Ştefan cel Mare, aşa
cum este văzut Domnul de către trimisul
Papei de la Roma, Sixt al IV-lea.
35. Demonstraţi spiritul de dreptate al
Domnitorului.
36. Prezentaţi imaginea lui Ştefan cel Mare, prin
prisma viziunii lui Ştefan Meşter, postelnicul
lui Radu cel Frumos.
37. Explicaţi atitudinea Domnului faţă de martirii
care s-au jertfit pentru apărarea ţării.
213
38. Precizaţi elementul nou pe care-l aduce
Sadoveanu în realizarea portretului lui Ştefan
cel Mare, în raport cu predecesorii săi.

Tema: 4. Celelalte personaje ale romanului
39. Evocaţi imaginea mezinului Jderilor – Ionuţ.

40. Prezentaşi câteva figuri reprezentative de
boieri credincioşi Domnului.
41. Realizaţi portretul colectiv al „Oamenilor
Măriei Sale”.
42. Selectaţi părerea solilor Papei Sixt al IV-lea şi
ai Veneţiei despre „Oamenii Măriei Sale”.
Bibliografie
1. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol. XIII –

Opere – Romane şi povestiri istorice – EPL –
Bucureşti vol.I 1961 (sau orice altă ediţie).
2. F. Băileşteanu – Introducere în opera lui M.
Sadoveanu–Ed. Minerva–Bucureşti 1977–pg.3
3. M. Tomuş – M. Sadoveanu – Ed. Dacia –
Cluj-Napoca 1978 – pg. 128 – 130
4. T. Vianu – Studii de literatură română – EDP
– Bucureşti 1964 - pg. 624 – 630
214
IV. NICOARĂ POTCOAVĂ

Tema: Nicoară Potcoavă
43. Precizaţi locul acestei opere literare în cadrul
creaţiei sadoveniene.
44. Precizaţi tema romanelor Şoimii şi Nicoară
Potcoavă.
45. Prezentaţi geneza romanului Nicoară
Potcoavă.
46. Enumeraţi sursele de inspiraţie.
47. Exemplificaţi elementele structurii
compoziţionale.
48. Prezentaţi părţile conflictului
Fişa de lectură
215
49. Evocaţi atmosfera de la hanul lui Soraşcu
Haramin din primăvara lui 1576, unde se
vorbeşte despre tragedia lui Ion Vodă cel
Cumplit.
50. Descrieţi prima expediţie a lui Nicoară
Potcoavă, sfârşită cu un eşec, pentru prinderea
lui Ieremia Golia, trădătorul lui Ion Vodă.
51. Explicaţi motivele supărării prezviterei
Oplimpiada şi încercările ei de a rezolva
conflictul ivit între fraţii Potcoavă.
52. Evocaţi momentele emoţionante ale întâlnirii
cu răzeşii locului, la cele cinci popasuri,
făcute de Nicoară în drumul său spre Zid
Negru.
53. Descrieţi a doua expediţie la Iaşi a fraţilor
Potcoavă şi scopul acesteia.
54. Explicaţi cauzele dramei lui Alexandru.
55. Evocaţi sfârşitul tragic al lui Nicoară
Potcoavă.
Fişa de sinteză
Tema: 3. Personajul Nicoară Potcoavă sau
patosul libertăţii
56. Explicaţi semnul sub care-şi duce existenţa,

romanticul Nicoară Potcoavă.
57. Realizaţi portretul moral al eroului, începând
cu anii formării sale din tinereţe.
216
58. Precizaţi legământul său de credinţă faţă de
Ion Vodă, fratele său.
59. Evocaţi sfârşitul tragic şi semnificaţia
ultimului său cuvânt.
Bibliografie
1. C. Ciopraga – M. Sadoveanu – EPL –

Bucureşti, 1966 – pg. 252
2. M. Sadoveanu – Nicoară Potcoavă – vol.
XVIII – ESPLA – Bucureşti 1959 (sau oricare
altă ediţie).
V. NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR

Tema: 1. Neamul Şoimăreştilor
1.Prezentare generală
60. Precizaţi etapele din istoria secolului XVII,
zugrăvite în acest roman.
61. Stabiliţi locul romanului în cadrul operei
sadoveniene.
63. Explicaţi semnificaţia titlului.
217
64. Prezentaţi structura compoziţională.
65. Enumeraţi izvoarele de inspiraţie.
66. Precizaţi elementele conflictului.
Fişa de lectură
Tema: 2. Subiectul romanului
67. Evocaţi atmosfera din tabăra lui Ştefan Tomşa

în timpul şi după bătălia de la Cornul lui Sas.
68. Precizaţi scopul reîntoarcerii lui Ştefan
Tomşa.
69. Descrieţi drumul spre Şoimăreşti parcurs de
Tudor Şoimaru şi soţii săi.
70. Prezentaţi întâlnirea lui Tudor cu neamurile
sale pe care le părăsise cu mulţi ani în urmă.
71. Explicaţi cauzele conflictului cu Stroe
Orheianu
72. Prezentaţi finalul iubirii dintre Tudor şi
Magda Orheianu cu dramatismul său.

Tema: 3. Personajele Tudor Şoimaru, Movileştii
şi ceilalţi.
73. Prezentaţi personajul în viziunea criticului C.

Ciopraga.
218
74. Prezentaţi evoluţia personajului din copilărie
la maturitate şi cauza părăsirii Moldovei.
75. Realizaţi portretul său prin viziunea celorlalte
personaje.
76. Explicaţi cauzele dramei sale, pus fiind să
aleagă între iubire şi datorie. Precizaţi
momentul declanşării dezamăgirii din sufletul
său.
77. Evocaţi încercările lui Tudor de a-şi găsi
echilibrul în satul său natal.
78. Descrieţi momentul cel mai dramatic trăit de
Tudor, când îşi răzbună tatăl.
79. Prezentaţi ultimul său act de iubire faţă de
Magda Orheianu.
80. Explicaţi asemănările lui Tudor cu eroii
baladelor eroice.
81. Prezentaţi familia Movileştilor.
82. Descrieţi pe Ştefan Tomşa.
83. Realizaţi portretul lui Simion Bârnovă,
viitorul domn Simion Barnovski.
84. Explicaţi atitudinea lui Cantemir Bei faţă de
pământ.
85. Prezentaţi punctele comune ale personajelor
Tudor şi Simion cu eroii romanelor de spadă
franceze şi engleze.
Bibliografie
219
1. M. Sadoveanu–Neamul Şoimăreştilor în Opere
– vol.XIX sau „Romane şi povestiri istorice” –
ESPLA–Bucureşti,1961(sau oricare altă ediţie)
VI. NUNTA DOMNIŢEI RUXANDRA

Tema: 1. Nunta Domniţei Ruxandra
86. Stabiliţi locul romanului în cadrul creaţiei
sadoveniene.
88. Explicaţi semnificaţia titlului.
89. Precizaţi sursele de inspiraţie.
90. Prezentaţi structura compoziţională.
91. Explicaţi conflictul romanului.
Fişa de lectură – test

92. Descrieţi epoca în care se desfăşoară acţiunea

romanului.
220
93. Precizaţi motivul năvălirii cazacilor lui Hmil
în Moldova lui Vasile Lupu.
94. Precizaţi modalitatea prin care Hmil,
hatmanul Ucrainei, încearcă să ajungă în
Moldova.
95. Explicaţi atitudinea lui Vasile Lupu faţă de
pretenţiile lui Hmil.
96. Descrieţi protocolul de la curtea lui Vasile
Lupu.
97. Descrieţi sosirea lui Timuş la Iaşi pentru
nuntă.
98. Descrieţi nunta Domniţei Ruxandra.
99. Descrieţi atitudinea lui Timuş după nunta cu
Ruxandra.
100. Precizaţi cauzele sfârşitului tragic al mirelui
Domniţei Ruxandra.
101. Explicaţi tragismul din finalul romanului.

Tema: 3. Personajele romanului: Vasile Lupu –
Domnul Moldovei: 1632 – 1655
102. Demonstraţi conflictul interior al lui Vasile

Lupu, între dragostea pentru fiica sa şi interesele
Moldovei.
103. Realizaţi portretul Domnului Vasile Lupu.
221
104. Explicaţi cauzele dramei pe care o trăieşte
Domnul când vede Moldova cuprinsă de focurile
şi jafurile cazacilor şi-a tătarilor.

Tema: Personajul Domniţa Ruxandra
105. Precizaţi împrejurările ce-i duc paşii la

Constantinopol.
106. Descifraţi enigma planului de căsătorie cu
Timuş.
107. Realizaţi portretul Domniţei.
108. Descrieţi durerea ce-i stăpâneşte sufletul
Domniţei.
109. Prezentaţi portretul Domniţei în viziunea
pârcălabului de Soroca.
110. Evocaţi ultima imagine a Domniţei,
transmisă la curtea lui Vasile Lupu, de la
casa lui Hmil Hatmanul.
Bibliografie
1. M. Sadoveanu – Nunta Domniţei Ruxandra în

Opere – vol. XI – ESPLA – Bucureşti 1957
(sau oricare altă ediţie)
2. Perpessicius – Patru clasici – Ed. Eminescu –
Bucureşti 1974 – pg. 188
3. C. Ciopraga –
222
4. P. Constantinescu – Scrieri – vol. IV – Ed.
Minerva – Bucureşti 1970 – pg. 503 – 548
VII. ZODIA CANCERULUI SAU

VREMEA DUCĂI VODĂ

Tema: 1. Zodia Cancerului
111. Precizaţi locul romanului în cadrul operei
sadoveniene.
112. Prezentaţi temele romanului.
113. Explicaţi titlul şi subtitlul romanului.
114. Precizaţi sursele de inspiraţie.
115. Prezentaţi elementele structurii
compoziţionale.
116. Explicaţi conflictele romanului.
Fişa de lectură
Tema: 2. Subiectul romanului
223
117. Precizaţi timpul acţiunii romanului.
118. Precizaţi intriga romanului.
119. Explicaţi rolul în acţiunea romanului a
abatelui Paul de Marenne.
120. Prezentaşi observaţiile abatelui la trecerea
prin Moldova în drum spre curtea
domnească.
121. Demonstraţi extazul abatelui în faţa naturii
Moldovei cu frumuseţile ei.
122. Explicaţi contradicţiile prezente la Curtea
Domnească, în viziunea abatelui.
123. Descrieţi idila dintre beizadea Alecu Ruset
şi domniţa Catrina.
124. Prezentaţi primejdiile ce-l pândesc pe Alecu
Ruset la Ţarigrad.
125. Demonstraţi dramatismul finalului iubirii
dintre Alecu Ruset şi Catrina.

Tema: 3. Personajele:
1. George Duca; 2. Catrina Duca; 3. Alecu Ruset;
4. Paul de Marenne
126. Realizaţi portretul Domnului George Duca.

127. Prezentaţi imaginea Domniţei Catrina.
128. Explicaţi cauzele dramei pe care o trăieşte
Alecu Ruset.
224
129. Realizaţi portretul spiritual al beizadelei
Alecu Ruset.
130. Demonstraţi tragismul personajului Alecu
Ruset.
131. Prezentaţi pe solul regelui Franţei, Ludovic
XIV.
132. Explicaţi semnificaţia călătoriei abatelui
Paul de Marenne prin Moldova, în drum
spre Constantinopol.
133. Precizaţi motivele admiraţiei abatelui pentru
Moldova.
134. Redaţi esenţa constatărilor abatelui din
memoriile sale.
135. Prezentaţi punctele comune dintre abate şi
Alecu Ruset.
Bibliografie
1. M. Sadoveanu – Zodia Cancerului sau Vremea

Ducăi Vodă – vol. XIV – Opere – ESPLA –
Bucureşti 1958 (sau oricare ediţie)
2. P. Georgescu – Polivalenţe necesare – EPL –
Bucureşti 1967 – pg. 59 – 61
3. O. Botez – Scrieri – Ed. Junimea – Iaşi 1977 –
pg. 99
225
VIII. RETROSPECTIVĂ
Arc peste timp


Tema: Dialogul spiritual
136. Precizaţi modalitatea aleasă de scriitor

pentru a reistorisi trecutul.
137. Prezentaţi tipurile de romane istorice
cultivate de scriitor.
138. Precizaţi sursa principală de inspiraţie şi
documentaţia pentru operele de evocare
istorică.
139. Evidenţiaţi romanul care-i aduce realizarea
optimă în domeniul romanului istoric.
140. Demonstraţi capacitatea creatoare a
romancierului, prin modul în care integrează
sursele de informare în operele sale literare.
141. Demonstraţi prezenţa dialogului spiritual cu
alte culturi şi alte civilizaţii în romanele
istorice ale lui M. Sadoveanu.
226
142. Subliniaţi meritul lui Sadoveanu în
realizarea imaginii întregului pământ
românesc în romanele sale istorice.
143. Realizaţi într-un mic eseu, pornind de la
citatul „Există în opera lui Sadoveanu …
personaje de o mare intelectualitate …
Kesarion Breb, Platon, Amfilofoe Şendrea,
Ştefan Meşter, etc.” Al. Paleologu, portretul
moral al personajului Kesarion Breb.
144. Selectaţi câteva portrete ale scriitorului prin
viziunea unor mari personalităţi din
literatura şi cultura română.
Bibliografie
1. I. Vlad – Convergenţe – Ed. Dacia – Cluj-

Napoca 1972 – pg. 223
2. Perpessicius – Alte menţiuni de istoriografie şi
folclor – vol. III – ESPLA Bucureşti 1956 –
pg. 188 – 210
3. At. Joja – Profilul spiritual al poporului român
– Ed. Academiei – Bucureşti 1967 – pg. 200
4. M. Sadoveanu – Creanga de aur – EPL –
Bucureşti 1961
5. G. Călinescu – în Studii şi articole închinate
lui M. Sadoveanu – ESPLA – Bucureşti 1952
– pg. 39
6. P. Sadoveanu – Viaţa lui M. Sadoveanu – Ed.
Tineretului – Bucureşti 1957 – pg. 26
227
7. N. Manolescu – Sadoveanu sau utopia cărţii
ARGUMENT
1.Volumul „Antrenarea creativităţii prin teste

de literatură română” se încadrează în domeniul
psihopedagogiei specialităţii şi are două obiective de
atins: antrenarea şi dezvoltarea creativităţii şi gândirii
elevilor şi studenţilor, obiective prevăzute de reforma
învăţământului. Am urmărit modelele din
psihopedagogia americană, engleză şi franceză.
Testele din aceste volume au fost aplicate la un
număr mare de clase de liceu, cu un efectiv de 1536
elevi, de-a lungul a douăzeci şi cinci de ani: 1971-
1996.
2. Titlul volumului este de importanţă

naţională, fiind în concordanţă cu obiectivele
reformei învăţământului de integrare europeană.
Întrebările-problemă ale testelor vizează o bună parte
din operele literare prevăzute de programa şcolară
anuală şi pentru promovarea examenului de
bacalaureat.
3. Valoarea cărţii constă în faptul că propune

un sistem de lucru cu cartea, modern, în concordanţă
228
cu sistemul de lucru aplicat în ţările cu învăţământ
modern, la fel metodele de predare-învăţare propuse,
experimentate la un număr de 44 de clase de liceu,
timp de peste două decenii, sunt cele care
declanşează capacităţile creatoare ale elevului,
dezvoltă gândirea, obişnuindu-l cu dialogul şi
dezbaterea, cu argumentarea ideilor, cu munca
individuală şi cu folosirea bibliografiei aferente.
Sistemul de lucru, propus, în relaţia profesor-elev,
pune în evidenţă „ce înţeleg elevii” din operele
literare studiate, „ce ştiu” sau „ce pot face” după
ultima secvenţă a sistemului de lecţii.(James M.
Thyne)
Sistemul de lucru propus în volumul de faţă îl
ajută pe elev să aibă capacitatea de a învăţa pe
parcursul întregii vieţi şi să intre în sistemul educaţiei
permanente, al educaţiei continue, putând participa
după studiile liceale la învăţământul la distanţă şi la
cursurile pentru adulţi, pentru a face faţă
schimbărilor dinamice şi radicale la nivel economic
şi social ale viitorului.
Elevii care-şi vor forma un stil personal de
lucru cu cartea, vor fi capabili toată viaţa, să studieze
independent, să reziste schimbărilor multiple ale
traseului profesional până la vârsta pensionării.
4. Acest volum contribuie la realizarea

obiectivelor reformei învăţământului românesc ca:
formarea continuă, formarea stilului de muncă cu
229
cartea, formarea caracterelor, formarea capacităţilor
cognitive, intelectuale şi afective şi încurajarea
cercetării ştiinţifice.
5. Prin acest volum se contribuie la
cunoaşterea şi promovarea valorilor culturii
naţionale, prin operele literare tratate în volumul I
(întrebări) şi de asemenea în volumul II (răspunsuri
de control):
Amintiri din copilărie de ION CREANGĂ

Povestea lui Harap Alb de ION CREANGĂ
O scrisoare pierdută de I. L. CARAGIALE
Moara cu noroc de ION SLAVICI
Apus de soare de B. ŞT. DELAVRANCEA
Alexandru Lăpuşneanu de C. NEGRUZZI
Ciocoii vechi şi noi de NICOLAE FILIMON
Ion de LIVIU REBREANU
Concert din muzică de Bach de H.P.
BENGESCU
Ultima noapte de dragoste întâia de război de
CAMIL PETRESCU
Patul lui Procust de CAMIL PETRESCU
Enigma Otiliei de G. CALINESCU
Moromeţii de M. PREDA
Povestiri de M. SADOVEANU
Baltagul de M. SADOVEANU
Natura în opera lui M. SADOVEANU
Istoria românilor în opera sadoveniana
230
În scrierea şi rescrierea acestor volume de teste
de literatură română am avut în vedere că naţiunea va
supravieţui când indivizii vor fi capabili să
gândească creativ şi vor deveni personalităţi şi am
dorit ca elevii mei să devină personalităţi, cu
caractere frumoase şi cu un stil personal, modern de
lucru cu textul tipărit.
6. Preocuparea constantă pentru realizarea

acestor obiective moderne am avut-o începând cu
anii 1967, când am cunoscut unul din manualele
franceze de literatură, pentru pregătirea
bacalaureatului. M-am familiarizat cu problemele
psihopedagogiei specialităţii privind lucrul cu textul
literar, seminarul recapitulativ, studiul individual
dirijat prin fişele de lucru-test, metodele active şi
creativitatea.
Rezultatele cercetărilor aplicative, din cadrul
experimentelor naturale au făcut obiectul a
numeroase comunicări prezentate la simpozioanele
anuale, la cercul pedagogic sau societatea de ştiinţe
filologice. Menţionăm temele(lecţiile) susţinute:
1970 – Dezvoltarea gândirii elevilor prin lecţii de
literatură.
1971 – Natura în opera lui M. Sadoveanu
1974 – Formarea caracterului prin lecţiile de
literatură.
1975 – Teste docimologice de literatură română.
Cercetări experimentale.
231
1976 – Funcţionalitatea cabinetului de literatură.
1977 – Creativitatea în domeniul mijloacelor de
învăţământ.
1978 – Compunerea, antrenarea şi dezvoltarea
creativităţii în orele de literatură română şi
universală. Aplicaţii practice.
1979 – Rolul educativ al lecţiilor de literatură
română.
1979 – Predare-învăţare şi evaluare continuă la
literatura română. Cercetări experimentale şi aplicaţii
practice.
1979 – Modalităţi de caracterizare ale personajelor.
(lucrarea pentru promovarea examenului de gradul I)
1981 – Teste de literatură universală pentru
gimnaziu. Aplicaţii practice.
1982 – Teste pentru elevii claselor a IV-a. Aplicaţii
practice.
1983 – Activitatea intelectuală a elevului.
1984 – Personajul în romantism - Societatea de
Ştiinţe Filologice.
1985 – Sistemul de lecţii la literatura română.
Aplicaţii practice la opera literară: ”Alexandru
Lăpuşneanu” de C. Negruzzi (Universitatea
Bucureşti – Cursuri de perfecţionare)
1985 – Studiul individual şi rezultatele la învăţătură.
1986 – Învăţarea şcolară. Cercetări aplicative.
1986 – Personajul literar – model pentru educaţia
elevului.
232
1988 – Predare-învăţare şi recapitularea orientată.
Cercetări aplicative. (Simpozion 1988. Faza oraş-
Câmpina şi faza judeţ-Prahova)
1991 – Proiectul sistemului de lecţii. Aplicaţii
practice – Dumbrava Roşie de V. Alecsandri
După 1991, am revizuit şi rescris o parte din
temele eleborate în anii anteriori, care m-au
preocupat în mod deosebit, creativitatea şi formarea
personalităţii elevului prin literatură.
Menţionez:
1993 – Creativitatea şi personalitatea creatoare.
1993 – Legendele şi formarea personalităţii.
1994 – Proiectul sistemului de lecţii. Aplicaţii
practice – Baltagul de M. Sadoveanu. Capitol
publicat cu titlul: „Antrenarea creativităţii – Cercetări
aplicative – Baltagul.”
După 1994, am revizuit şi rescris fişele de
lucru pentru câteva sisteme de lecţii şi răspunsurile
de control, grupate în câteva volume.
Menţionez:
1997 – Antrenarea creativităţii – Aplicaţii practice la:
Amintiri din copilărie – I. Creangă
Povestea lui Arap Alb – I. Creangă
O scrisoare pierdută – I.L. Caragiale
Moara cu noroc – I. Slavici
Apus de soare – B. Şt. Delavrancea
2002 – Antrenarea creativităţii prin teste de literatură
română. Aplicaţii practice:
Alexandru Lăpuşneanu – C. Negruzzi
233
Ciocoii vechi şi noi – N. Filimon
Ion – L. Rebreanu
Concert din muzică de Bach – H.P. Bengescu
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război – C. Petrescu
Patul lui Procust – C. Petrescu
Enigma Otiliei – G. Călinescu
Moromeţii – M. Preda (tiraj test)
Povestiri – M. Sadoveanu
Baltagul – M. Sadoveanu (reeditat)(tiraj test)
2003 - Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:
vol. IV: M. Sadoveanu – Natura în opera
sadoveniană
– Romanele istorice
2004 -Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:
vol. V : Literatură universală pentru gimnaziu
2004 -Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:
vol.VI : Literatură universală pentru liceu
234
CUPRINS
Prefaţa
2. Introducere în sistemul de lecţii
Amintiri din copilărie de Ion Creangă
1. Schiţă proiect al sistemul de lecţii
Fişa-test I pentru prezentare generală
Fişa de lectură II pentru cunoaşterea
operei literare
Fişa de lucru-sinteză III pentru
tema: Humuleşti leagăn al spiritualităţii
româneşti
Bibliografia
Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă
1. Schiţă proiect al sistemul de lecţii
2. Fişa de kucru -test I. Prezentarea generală
Bibliografia - I
3. Fişa de lectură - II Cunoaştera operei literare
Bibliografia - II
4. Fişa de lucru – sinteză III. Portrete, proverbe,
umor, oralitate
Bibliografia- III
Seminar recapitulativ (lista problemelor)
O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale
235
2. Fişa - test I. Prezentarea generală a operei
literare
Bibliografie - I
3. Fişa de lectură II. Cunoaşterea subiectului
operei literare.
4. Fişa de lucru – sinteză III pentru
caracterizarea personajelor
5. Fişa de lucru – sinteză IV pentru
cunoaşterea comicului în comedie
Bibliografie - II
Moara cu noroc de Ioan Slavici
2. Prezentarea generală a operei Fişa test I
3. Cunoaşterea operei literare după fişa de
lectură II
4. Caracterizarea personajelor după fişa de
sinteză: III Ghiţă
IV Lică
Bibliografie
Apus de soare de B. Şt. Delavrancea
2. Prezentare generală şi fişa-test I
3. Cunoaşterea operei literare după fişa de
lectură II
236
4. Fişa de lucru-sinteză III pentru carac-
terizarea personajului Ştefan cel Mare
6. Seminar recapitulativ; plan de dezbatere
Bibliografie I şi II
Alexandru Lăpuşneanu – C. Negruzzi
1. Fişa de lucru test I– Tema: Prezentare
generală
2. Fişa de lectură II – Temă: Subiectul operei
literare
3. Fişa de lucru sinteză III – Temă:
Lăpuşneanu
Moţoc
Norodul
4. Fişa IV – Compunere cu teme la alegere
5. V. Seminar recapitulativ
Bibliografie
Ciocoii vechi şi noi – N. Filimon
1. Tablou sinoptic – Proza
2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare
generală
3. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul operei
literare
4. Fişa de lucru sinteză III – Tema:
5. Fişa de lucru IV – Compunere cu teme la
alegere
6. Fişa de lucru sinteză V – Seminar
237
recapitulativ
7. Bibliografie
Ion – L. Rebreanu
1. Tablou sinoptic – Romane publicate
Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii
generala a romanului
literare
Caracterizarea personajului Ion
5. Fişa de lucru IV – Compunere cu teme la
alegere
7. Referinţe critice
Concert de muzică de Bach – H.P. Bengescu
1. Tablou sinoptic – Romane şi nuvele
generală
4. Bibliografie
5. Fişa de lectură II– Tema: Subiectul
operei literare
Prezentarea personajelor
Lică
Sia
Ada
Maxenţiu
238
Drăgănescu
Elena
Marcian
7. Fişa de lucru test IV – Compunere cu
teme la alegere
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război – C. Petrescu
1. Tablou sinoptic – Romane
2. Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii
generală a romanului
4. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul
operei literare. Secvenţe ale societăţii
româneşti
5. Fişa de lectură III– Tema: Imaginea
războiului
6. Fişa de lucru sinteză IV – Tema:
Caracterizarea personajului Ştefan
Gheorghidiu
7. Bibliografie
8. Fişa de lucru test V – Compunere cu teme
la alegere
Patul lui Procust – C. Petrescu
1. Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii
generală
3. Fişa de lectură test II – Tema: Subiectul
239
operei literare
Personajul literar Doamnei T
5. Fişa de lucru sinteză IV – Tema:
Caracterizare personajului Ladima
6. Bibliografie
Enigma Otiliei – G. Călinescu
1. Tablou sinoptic – Romancier
generală
3. Fişa de lectură test II – Tema: Descifrarea
momentelor esenţiale ale romanului
Descifrarea esenţei personajului Otilia
5. Fişa de lucru sinteză IV– Tema:
Descifrarea personajului Felix Sima
6. Fişa de lucru sinteză V – Tema.
Descifrarea personajului Costache
Giurgiuveanu
7. Bibliografie V
8. Fişa de lucru sinteză VI – Tema:
Descifrarea personajului Aglae Tulea
9. Bibliografie VI
10 Fişa de lucru sinteză VII – Tema:
. Descifrarea personajului Stănică Raţiu
11 Bibliografie VII
.
12 Fişa de lucru sinteză VIII– Tema :
. Descifrarea personajului Leonida
240
13 Bibliografie VIII
.
14 Fişa de lucru test IX – Compunere cu
. teme la alegere
15 Bibliografie IX
. 16. X. Seminar recapitulativ
Moromeţii – M. Preda
1. Tablou sinoptic – Prezentare
2. Fişa de lucru test I – Tema: Informaţii
generale
literare
4. Fişa de lucru sinteză – Tema: Personajul
Ilie Moromete
5. Fişa de lucru sinteză III –Tema: Ilie
Moromete
6. Fişa de lucru sinteză IV –Tema: Ilie
Moromete - în vol. II
6. Fişa de lucru sinteză V– Tema: Obiceiuri
şi tradiţii prezentate de autor în romane
8. Fişa de lucru test VI – Tema: Familia în
literatura română şi universală
9. Bibliografie
10 VII. Seminar recapitulativ
.
Povestiri – M. Sadoveanu
1. Tablou sinoptic – Volume, povestiri
publicate
241
generală
3. Fişa de lucru test II – Tema hanului în
volumul ”Hanu Ancuţei”
4. Fişa de lucru test III – Tema: Personajele
povestirilor
5. Bibliografie
Baltagul de M. Sadoveanu
1 Schiţă-proiect al sistemului de lecţii
2. Prezentarea generală Fişa-test I
3. Bibliografie
4. Cunoaşterea subiectului operei literare
după fişa de lectură II
5. Caracterizarea personajelor:
Vitoria
Nechifor Lipan
Fişa de lucru-sinteză III
6. Elemente ale spiritualităţii româneşti în
Baltagul după fişa de lucru-sinteză IV
8. Bibliografie
Sadoveanu-cântăreţ al naturii româneşti
1. Fişa de lucru – test I. Atracţia
scriitorului spre natura patriei
2. Bibliografie
3. Fişa de lucru – test II. Omul şi natura
în opera sadoveniană
4. Bibliografie
5. Fişa de lucru – test III Corespondenţa
242
dintre natură şi stările sufleteşti ale
personajelor.
6. Bibliografie
7. Fişa de lucru – test IV. Natura–aliat
al poporului în vremuri grele.
8. Bibliografie
9. Fişa de lucru – test V. Elementele
naturii-personaje ale operei literare
10 Bibliografie
.
11 Fişa de lucru – test VI.
. Poezia cinegeticii
12 Bibliografie
.
13 Fişa de lucru – test VII. Geografia
. patriei
14 Bibliografie
.
15 Fişa de lucru – test VIII Retrospectivă
.
16 Bibliografie
.
Romanul istoric sadovenian
1. Fişa de lucru – test I. Tema:
Istoria românilor, pasiunea
constantă a scriitorului.
2. Bibliografie
3. Fişa de lucru-sinteză II.
Tema: Note distinctive ale
243
operei sadoveniene de evocare
istorică
4. Bibliografie
III. Fraţii Jderi
5. Fişa de lucru – test Tema: 1.
Fraţii Jderi – epocă glorioasă
din istoria Moldovei
6. Fişa de lectură Tema: 2.
7. Fişa - sinteză Tema: 3.
Caracterizarea personajului
Ştefan cel Mare
8. Fişa – sinteză Tema: 4. Celelalte

personaje ale romanului
IV. Nicoară Potcoavă
9. Fişa de lucru – test Tema: 1.
Nicoară Potcoavă
10 Fişa de lectură Tema: 2.
. Subiectul operei literare
11 Fişa de sinteză Tema: 3.
. Personajul Nicoară Potcoavă
sau patosul libertăţii
12 Bibliografie
.
V. Neamul Şoimăreştilor
13 Fişa de lucru – test Tema: 1.
. Neamul Şoimăreştilor
14 Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul
244
. romanului
. Personajele Tudor Şoimaru,
Movileştii şi ceilalţi.
16 Bibliografie
.
VI. Nunta Domniţei Ruxandra
17 Fişa de lucru – test Tema: 1. Nunta
. Domniţei Ruxandra
. operei literare
. Personajele romanului: Vasile
Lupu – Domnul Moldovei:
1632–1655
. Personajul Domniţa Ruxandra
21 Bibliografie
.
VII. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă
22 Fişa de lucru – test Tema: 1. Zodia
. Cancerului
. romanului
24 Fişa de sinteză Tema: 3. Personajele:
. 1. George Duca; 2. Catrina Duca; 3. Alecu
Ruset; 4. Paul de Marenne
25 Bibliografie
.
245
VIII. Retrospectivă – Arc peste timp
26 Fişa de sinteză Tema: Dialogul spiritual
.
27 Bibliografie
.
246

1 R 244

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 R 244

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VIORICA NICA-NEDEŞAN

Amintiri din copilărie de ION CREANGĂ

Colecţia: Psihopedagogia specialităţii

Comenzile se primesc la C.P. 160/1 Câmpina

Se fac reduceri de 5%-15% la comenzile de peste 5

Vol. II – Răspunsurile de control la întrebările din

Coperta – Ioana Andreescu

Toate drepturile rezervate

„Desigur, manifestîndu-se preocuparea exclusivă de a

Cucerită de numeroasele aspecte moderne ale

Prof. Viorica Nica - Nedeşan

Vă propunem un sistem de lucru cu cartea în

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Volumul Antrenarea creativităţii – Aplicaţii

„ Nu-i rău, măi Ştefane să ştie şi băietul tău oleacă de

I Activitatea literară şi prezentarea generală a operei

Prezentaţi imaginea locurilor natale (pg. 2,3)

4. Fişa de lucru – sinteză -III

17. Precizaţi sentimentele cu care descrie

23. Prezentaţi portrete de dascăli.

Călinescu George – Viaţa lui Ion Creangă,

Ion Creangă – Povestea lui Harap Alb

Ora a II-a Rezolvarea şi cunoaşterea problemelor

Ora a III-a Seminar recapitulativ după fişele I,II,III

2. Fişa de lucru – test de cunoştinţe -I

Precizaţi data publicării

Manualul pt. cl. a X-a

Prezentaţi subiectul operei literare

Se citeşte orice ediţie a basmului numerotată

8. George Călinescu: I Creangă – 1938 pg. 293

4. Fişă de lucru- sinteză - III

de Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută

1. Brădăţeanu V. „Comedia în dramaturgia

Ce motiv de nelinişte pentru Tipătescu conţine

Care este impresia produsă de discursul lui

4. Fişa de lectură - sinteză III

34. Precizaţi mijloacele de caracterizare ale

46. I.1. Precizaţi în ce constă comicul de intrigă

47. II. 1. Precizaţi semnificaţia comicului de

48. III. 1. Explicaţi comicul de moravuri

49. IV. Demonstraţi cu exemple comicul de situaţie:

50. V. Exemplificaţi şi demonstraţi comicul de

17. Pristanda (R pg. 261, 267,281)

6. Compunere cu teme la alegere

Cazimir Ştefan, Caragiale, Universal comic,

„Ar fi voit să meargă la ea, să-i ceară iertare

Ioan Slavici, Moara cu noroc, pg. 13

Precizaţi motivul ce-l determină pe Ghiţă să

III Descrieţi personajul Ghiţă pornind de la

Notă: Se vor folosi extrasele din opera

Precizaţi proiectele de viitor ale lui Ghiţă în

„ Iar Ghiţă voia cu tot dinadinsul să

Exemplificaţi motivele ce trezesc în sufletul

Descrieţi caracterul lui Ghiţă, recurgând la

„ Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era

Prezentaţi atitudinea lui Ghiţă faţă de Lică la

Precizaţi momentul declanşării zbuciu-

„- Ce ai, Ghiţă? strigă nevasta cuprinsă