Muntean V.

Victor Planificarea Voiajului

CAPITOLUL II
PLANIFICAREA VOIAJULUI

O navigație modernă se desfășoara in cea mai mare parte cu ajutorul ECDIS-ului, însă,
cu toate acestea, obţinerea informaţiilor privind zonele maritime pe care urmează să le parcurgă
nava se realizează, în mod tradiţional, consultând documentaţia nautică existentă şi care se referă
la respectivele arii geografice. Pregătirea unui voiaj, presupune următoarele activități importante:
 Alegerea drumului;
 Selecționarea și studierea hărților, a documentelor nautice în vederea stabilirii exacte
a drumului și caracteristicilor voiajului;
 Trasarea drumului și efectuarea diferitor calcule necesare desfășurării unui voiaj în
siguranță.

2.1 ALEGEREA DRUMULUI

Se face în dependență de:

 Acțiunea care trebuie îndeplinită;
 Distanțele pe diferite rute;
 Cantitatea de combustibil necesară;
 Recomandări din ”Ocean Passages of the World”, riscuri de navigație (zone de
gheață, activități ostile, activități din larg);
 Condiții meteorologice predominante;
 Curenți favorabili sau contrari;
 Timpul disponibil;
 Diferite riscuri;
 Munci de întreținere planificate;
 Totalitatea traficului probabil de întâlnit;
 Costuri de treceri și strâmtori;
 Pescaj.
De asemenea se iau în considerare și alți factori relevanți.
Datorită formei rotunde a globului Pământesc, între 2 puncte (porturi) din lume există
mai multe drumuri de legătura posibile. Nici ruta Muscat – Lome nu face excepție de la această
regulă. Din Muscat se poate ajunge în Lome pe 4 rute distincte, timpul fiind estimat în funcție de
viteza economică (13.6 Nd) a navei model.

9
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

1. Via Capul-Bunei Speranțe

Distanța: 7034 Mm.
Timpul de călatorie estimat: 21 zile 10 ore.
2. Via Canalul Suez
Distanța: 7484 Mm.
Timpul de călatorie estimat: 22 zile 22 ore.
3. Via Strâmtoarea Magellan
Distanța: 16983 Mm.
Timpul de călatorie estimat: 52 zile 01 ore.
4. Via Canalul Panama
Distanța: 18601 Mm.
Timpul de călatorie estimat: 57 zile 00 ore.

În cele ce urmează, se va analiza ruta 1, via Capul Bunei Speranțe, fiind cea mai scurtă și
cea mai relevantă pentru subiectul lucrării de față. Traiectoria rutei este reprezentată in Fig 2.1.

Fig. 2.1 Ruta Muscat - Lome

10
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

2.2 SELECTAREA ȘI STUDIEREA MATERIALULUI DE NAVIGAȚIE.

Această etapă din activitatea de pregătire constă din:

 Strângerea hărților de navigație și a documentelor nautice pentru zonele ce urmeaza a
fi traversate;
 Corectarea lor pe baza avizelor pentru navigatori;
 Studierea amanunțită, pentru extragerea datelor exact invederea unei navigații in
siguranță

CATALOGUL HĂRȚILOR (CHARTS AND PUBLICATION CATALOGUE)

Pentru alegerea corectă și rapida a materialului docu-mentar, se consultă CATALOGUL
HARȚILOR, pe care sunt reprezentate limitele harților de navigație pentru zonele ce urmeaza a
fi parcurse. Este publicat anual de Amiralitatea Britanică (în Anglia) cu numărul NP 131 şi de
Agenţia Cartografică a Ministerului Apărării (în Statele Unite Americii) cu seria CATP2VO1U.

Fig. 2.2 Catalogul Hărților ediția 2007 publicat de Amiralitatea Britanică

HĂRȚILE DE NAVIGAȚIE
Majoritatea navelor comerciale folosesc hărți publicate de Amiralitatea Britanică, însă se
consideră oportun și folosirea hărților publicate local. De-a lungul coastelor neatinse în detaliu
de hărțile britanice, se pot folosi cu aceeași eficiență hărți editate de serviciile hidrografice ale
statelor riverane în cauză. Aproximativ 50 de state au fost înregistrate ca având instituții ce

11
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

editează hărţi pentru apele teritoriale. În cele ce urmează, se va discuta pe baza bublicațiilor
Amiralității Britanice.
Se aleg următoarele categorii de hărți:
 Harta generală de navigație pe care sunt reprezentate punctele extreme ale voiajului;
 Harțile punctelor de plecare și de sosire, și de asemenea ale porturilor unde va fi
posibil refugierea navei de vreme rea;
 Hărțile de drum pe care se va trasa preliminar drumul de urmat;
 Hărți masive auxiliare (cu dispunerea mijloacelor radiotehnice, harta fuselor orare,
curentilor etc.).
Unele din hărțile utilizate pentru ruta Muscat(Oman) – Lome (Togo) aleasă, sunt:
5,38,2851,3785,100 – coasta SE Peninsulei Arabiei;
4203,4204,4205,578,632 - coasta de Sud-Vest a Africii;
4152,4151,578,4141,4146,4153 – coasta Africii de Sud;
318,305,1384,1385,1380 – Golful Guinea si intrarea in Lome.

RUTELE OCEANICE MONDIALE (OCEAN PASSAGES FOR THE WORLD)

Din experiența secolelor de navigație în diverse zone ale mărilor și oceanelor lumii, s-au
stabilit drumuri de navigație recomandate, între anumite zone sau porturi ale lumii. Studierea lor
este obligatorie pentru îndeplinirea a 2 condiții impuse oricărui voiaj: cea de siguranță și cea de
timp minim folosit, si se poate face utilizând ”OCEAN PASSAGES FOR THE WORLD” - o
publicaţie a Amiralităţii Britanice (NP 136). În conţinutul ei sunt prezentate condiţiile
hidrometeorologice din diferitele zone de navigaţie şi drumurile recomandate între porturile
principale ale lumii, atât pentru navele cu propulsie mecanică cât şi pentru veliere. Aceasta este
structurată după cum urmează:
 Secțiunea A: vânturi oceanice, condiții meteo și curenți;
 Secțiunea B: drumurile recomandate pentru navele cu propulsie mecanică, fiind
structurată pe 4 părți:
o Oceanul Atlantic;
o Marea Mediterană și Marea Neagră;
o Marea Roșie, Oceanul Indian și Golful Persic;
o Oceanul Pacific.
 Secțiunea C: drumuri recomandate pentru veliere;
 Secțiunea D: observații și indicații de navigație pentru diferite zone si traversade utile
pentru conducerea navei în navigația oceanică.

12
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

La stabilirea drumurilor pentru navele cu propulsie mecanică

se iau în vedere trei categorii de nave:
 Nave cu putere mare de propulsie (full-powered), cu o viteză economică de cel putin
15 Nd;
 Nave cu putere moderată (moderate-powered), cu o viteză economică intre 10 și 15
noduri
 Nave cu putere mică de propulsie (low powered), cu o viteză economică sub 10 Nd.
Pentru aprofundarea cunoștințelor, se vor utiliza celelalte documente nautice.
În cazul în care condițiile hidrometeorologice o permit, navigația se desfășoara
ortodromic, însă de cele mai multe ori, rutele recomandate sunt combinații de loxodrome și
ortodrome, depinzând de condițiile climaterice și de puterea de propulsie a navei. Drumurile
recomandate pentru traversade, se găsesc în hărțile oceanice, sau hărțile pilot. (În cazul rutei
Muscat-Lome, se va utiliza hărțile NP5305 și NP 5306).
 NP 5305 Steamship Routes Atlantic Ocean
 Np 5306 Steamship Routes Indian Ocean
 Np 5307 Steamship Routes Pacific Ocean

HARȚI RUTIERE SAU HĂRȚI PILOT (ROUTING CHARTS)

Hărţile rutiere sunt publicate de Amiralitatea Britanică cu numărul 5124 - 5128. Acestea
sunt similare cu hărţile pilot publicate de Agenţia Cartografică a Ministerului Apărării (SUA) şi
pot fi extrase din ATLASELE NVPUB 105-109 şi PILOT 16, PILOT 55.

Fig. 2.3 Limitele Hărților Rutiere

13
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Ambele variante oferă informaţii lunare despre rutele oceanice, curenţi, vânturi şi limite ale
gheţurilor şi numeroase informaţii meteo.
Pentru traseul Muscat – Lome, se vor utiliza urmăatoarele hărți pilot:
NP5126 Indian Ocean;
NP5125 South Atlantic Ocean.

RUTELE DE NAVIGAȚIE ȘI CĂRȚILE PILOT

Cărţile pilot britanice sunt publicate în 74 de volume de Amiralitatea Engleză şi dau
informaţii amănunţite despre lumea întreagă.
"RUTELE DE NAVIGAŢIE" sunt publicate de Agenţia Cartografică (USA) în seriile SD
PUB 121-200 si sunt similare atât cu ''RUTELE OCEANICE MONDIALE" cât şi cu cărţile
pilot britanice.
Pentru ruta Muscat – Lome, se vor selecta și studia următoarele carți-pilot, limitele cărora
sunt reprezentate în fig. 2.4
NP1. Africa Pilot, Vol I
NP2. Africa Pilot, Vol II
NP3. Africa Pilot, Vol III
NP39. South Indian Ocean Pilot
NP63. Persian Gulf Pilot
NP64. Red sea & Gulf of Aden Pilot

Fig. 2.4 Limitele Cărților Pilot pe ruta selectată

14
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

CARTEA FARURILOR ȘI A SEMNALELOR DE CEAȚĂ

Sunt publicate de Amiralitatea Britanică în 11 volume (NP 74-84) și dau informații
despre farurile (înalțime, bătaie, lumină, localizare etc.) cu acoperire completă a ariilor mondiale
în domeniu.
Șapte volume ale CĂRȚII FARURILOR sunt publicate de US COAST GUARD
(COMTDM 165021-7) dând informatii despre toate farurile coastei americane, inclusiv Marile
Lacuri. Publicațiile DMA, LLPUB 110-6 acoperă în întregime restul lumii.
Pentru ruta MUSCAT – LOME, se va utiliza în special publicația NP 77.

Fig. 2.5 Limitele Volumelor Cărții Farurilor și a Semnalelor de Ceață

CARTEA RADIO-FARURILOR
Oferă informații detaliate despre sistemele de radiotele-comunicații maritime. Cuprind 6
volume cu texte și diagrame, asupra următoarelor arii:
1. Volum, stații radio de coasta;
2. Volum, Radio Aids to Navigation, Satelite Navigation System, Legal Time, Radio
Time Signals și Electronic Position fixing system;
3. Volum, Serviciul de Informații de siguranță maritimă;
4. Volum, Stațiile Meteorologice;
5. Volum, GMDSS;

15
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

6. Volum, Serviciul de Piloți, Serviciul de Trafic Maritim și serviciul de operații

portuare. Cuprinde 5 părți ce acoperă toate bazinele maritime mondiale.
Pentru ruta Muscat – Oman, se va studia și folosi Partea 3.

TABLELE DE MAREE
Sunt editate anual de Amiralitatea Britanică, în 4 volume după cum urmează:
 Vol 1(NP201). Regatul Unit și Irlanda;
 Vol 2(NP202). Europa (excluzând Regatul Unit și Irlanda), Marea Mediterană și
Oceanul Atlantic;
 Vol 3(NP203). Oceanul Indian și Marea Chinei de Sud (incluzând tablele curenților
de maree);
 Vol 4(NP204). Oceanul Pacific (incluzând tablele curenților de maree);
Ruta Muscat – Lome este în întregime acoperită de Volumul 2 și 3. Fiecare volum este
împarțit în 3 părți:
 Partea I: oferă preziceri zilnice ale orelor și înalțimilor apelor joase și înalte, în plus,
vol 3 și 4 în partea Ia, se conțin și predicții despre orele și intensitatea unor curenți de
maree.
 Partea II: Oferă date pentru prezicerea mareelor la un număr mult mai mare de
Porturi Secundare, prin aplicarea diferențelor de timp și înălțime la prezicerile din
Porturile Principale.
 Partea III: oferă principalele constante armonice pentru porturile în care sunt
cunoscute, pentru a fi utilizate în metoda analizei armonice în prezicerea mareelor.
Coastele Africii și a Peninsulei Arabia, zone traversate de ruta Muscat – Oman, sunt
acoperite de volumul 2 și 3, ale acestei publicații.

TABLE DE DISTANȚE
Atât tabelele de distanţe oceanice cât şi cele de distanţe costiere sunt disponibile intr-o
gama variată de surse : Amiralitatea Britanică (NP 350) şi publicaţiile US DMA, NV PUB 151 şi
NOSSPBPORTSDIST. Sunt editate în 3 volume, câte unul pentru fiecare ocean al lumii, și
mările si golfurile adiacente acestuia
.
HĂRȚI CLIMATICE
Acesea sunt disponicile dintr-o gama largă de surse, incluzând Cărțile Pilot, hărțile pilot,
Ocean Passages for the World, Cartea Amiralităţii Britanice, Meteorologia pentru Navigatori sau

16
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

orice alte surse disponibile la bordul navei sau publicate de o instituție meteorologică al unui stat
riveran.

AVIZELE PENTRU NAVIGATORI

Avizele de navigatori sunt publicate săptămânal atât de direcţia Hidrografică Britanică cât
şi de cea americană, ajutând navele sa-şi ţină la zi, prin corectare, toate publicaţiile nautice.

INSTRUCȚIUNI ASUPRA ECHIPAMENTULUI ELECTRONIC DE NAVIGAȚIE

Aceste informații depind de echipamentul electronic de la bordul fiecărei nave,
instrucțiunile de utilizare insoțind fiecare din aceste aparate.

HĂRȚILE GNOMONICE
O proprietate fundamentală a acestor hărți este aceea că ortodroma apare ca o linie
dreaptă, ceea ce facilitează considerabil rezolvarea practică a problemelor de navigaţie
ortodromică. Amiralitatea Engleză a editat cinci hărţi gnomonice care acoperă întreaga zonă
navigabilă a globului, astfel:
11a – Atlanticul de Nord
18a – Atlanticul de Sud
42a – Pacificul de Nord
53a – Pacificul de Sud
132 – Oceanul Indian.
Pentru traseul ales ca obiectiv, se vor utiliza hărțile 18a și 132.

Fig. 2.6 Exemplu de proiecție gnomonică

AVIZE RADIO LOCALE

Ultimele informaţii disponibile referitoare la schimbări, modificări, etc, vorfi obţinute pe
calea radio (inclusiv NAVTEX) şi a avertismentelor locale şi trebuie întotdeauna aduse la

17
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

cunoştinţa celor însărcinaţi cu evaluarea şi planificarea marşului Informaţiile locale sunt ades
furnizate de autorităţile portuare locale.

INFORMAȚII RUTIERE
Sunt publicate de IMO şi dau informaţii despre toate rutele mondiale, scheme de
separare a traficului, rutele cu ape sigure, şi ariile ce trebuie evitate.Informaţiile rutiere sunt, de
asemeni, incluse în hărţi şi în direcţiile de navigaţie.

EXPERIENȚA PERSONALĂ
Experienţa personală a fiecărui membru din echipajul navei, în special a ofițerilor de
navigație, care s-a mai confruntat cu situaţii similare poate fi de cele mai multe ori extrem de
preţioasă. Buna practică mariărească recomandă a se ţine cont de acest aspect în caz de nevoie,
fiind necesar folosirea tuturor mijloacelor de la bord pentru a naviga în siguranță.

După corectarea și actualizarea acestor documente, se trece la studiul lor, studiu ce

constă într-o serie de notițe si o scurtă descriere a zonelor pe unde se va naviga. Se acordă o
atenție deosebită studierii amănunțite a punctelor de plecare și sosire, a zonelor cu condiții grele
de navigație, cum ar fi strâmtori, treceri printre insule, zone restrictive, zone cu maree puternică,
pericole de navigație.
Pe baza datelor culese, comandantul alege în mod științific drumul cel mai favorabil, și se
purcede la trasarea preliminară a voiajului.

2.3 TRASAREA PRELIMINARĂ A DRUMULUI

Trasarea drumului de urmat pe hărţile de drum se face pe etape, funcţie de condiţiile

concrete de navigaţie (zona geografică, sezon, starea de încărcare a navei, etc.). Datorită
particularității fiecărei zone costiere, nu există soluții general-aplicabile, însă sunt principii
generale recomandate, care pot fi adaptate condițiilor specifice fiecărei zone.

TRASAREA DRUMULUI ÎN APROPIEREA COASTEI

Una din cele mai responsabile etape în trasarea drumului unui voiaj. În toate cazurile
drumul se traseaza la o distanță suficienta de toate pericolele. O atenție deosebită se acorda celor
submarine, fiind invizibile, deci cel mai greu de monitorizat în cazul unei derive de curent sau de
vânt, a unei erori în guvernarea navei sau în determinarea poziţiei, dar determinând cu

18
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

regularitate poziția navei și respectând regulile unei bune practici marinărești, pot fi evitate cu
eficacitate.
Drumul se va alege în funcție de forma coastei, astfel încât să se asigure posibilitatea
observării reperelor costiere pentru determinarea continuă şi precisă a poziţiei navei. De-a lungul
coastelor orientate în linie dreaptă, drumul se va trasa, în general, paralel cu coasta, și ușor
divergent în cazul unor condiții de derivă sau de vizibilitate redusă, astfel încât sa se evite
apropierea navei de pericolele de navigație. De-a lungul coastelor cu un contur neregulat, drumul
se trasează astfel ca să treacă la o distanţă de siguranţă de punctele cele mai proeminente,
evitându-se însă prelungirea nejustificată a distanţei de parcurs.

Fig. 2.7 Trasarea drumului pe lângă coastă

DISTANȚA FAȚĂ DE COASTĂ

În funcție de forma și aspectul coastei, se poate determina și unele caracteristici ale
fundului mării, și în consecință distanța posibilă de apropiere de mal. Câteva din principiile
generale:
Când coasta este înaltă şi adâncimile sunt mari, se poate apropia până la distanţa de 2
Mm de punctele proeminente ale acesteia.
Când coasta este joasă şi adâncimea apei în apropiere este mică, se vor avea în vedere
următoarele indicaţii orientative :
 La navele cu un pescaj mai mare de 30 de picioare, drumul navei se trasează la larg
de izobata de 15 braţe (30 m);
 La navele cu un pescaj între 20 - 30 de picioare, izobata de 10 braţe se consideră drept
limită.
 La navele mici, cu un pescaj de 10 - 20 de picioare, drumul navei se trasează la larg
de izobata de 5 braţe.

19
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Se recomandă evitarea suprafeţelor albe de pe hartă (lipsite de sondaje), în zonele de

adâncime relativ redusă. În asemenea cazuri drumul se va trasa paralel cu liniile batimetrice mai
sus prezentate.
Pe timpul nopții sau în condiții de vizibilitate redusa, se recomandă ca distanțele să fie
mărite.
O parte importantă a voiajului MUSCAT – OMAN se realizează în apropierea coastei.
Drept urmare, se va ţine cont de următoarele criterii utile ce trebuie adaptate condiţiilor specifice
de navigaţie din zonă:
- punctele de schimbare de drum se stabilesc în vederea unor repere de navigaţie, care
să permită controlul poziţiei navei şi al momentului executării manevrei;
- se recomandă ca pentru fiecare drum să se înscrie pe hartă distanţa de parcurs,
măsurată pe hartă, între punctele de schimbare de drum;
- se trasează bătaia fiecărui far printr-un arc de cerc cu centrul în farul respective;
- odată cu trasarea drumului se calculează şi declinaţia magnetică pentru anul în curs,
care se notează cu creionul în interiorul fiecărei roze magnetice;
drumul trasat este drum deasupra fundului.

TRASAREA DRUMULUI ÎN ZONE DIFICILE

Drumul se trasează pe hărţi la scară mare, corectate cu toate informaţiile din avizele către
navigatori. Un factor esențial este curba de giraţie a navei, aceasta facând imposibilă uneori
trecerea în siguranță prin anumite zone, fie prea înguste, fie prea aglomerate.
Atunci când este posibil, drumul va fi trasat de-a lungul unor aliniamente sau relevmente
direcţionale, pentru a face posibilă o verificare continuă a menţinerii navei pe drum. De ase-
menea în funcţie de condiţiile concrete, se stabilesc liniile de poziţie limită pentru evitarea
obstacolelor din zonă. Dacă există repere radar, se poate folosi tehnica paralelelor indicatoare.
În prezent, navele maritime sunt dotate cu mijloace moderne de navigaţie, între care
sistemele G.P.S. (Global Positioning System) ocupă un loc de primă importanţă. Exploatarea
tuturor facilităţilor acestor mijloace simplifică mult munca ofiţerilor cu navigaţia îmbunătăţind,
totodată, precizia.

TRAVERSADELE
Traversadele oceanice ridică, din puncte de vedere al navigației, mai multe probleme.
Printre acestea numărându-se și una de factură economică. Diminuarea distanței parcurse s-a
dovedit a fi un aspect de o importanță majoră pentru navigatori, aceasta ducând la reducerea
consumului de combustibil și a timpului necesar pentru efectuarea traversadelor. În astfel de

20
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

voiaje lungi, de ordinul sutelor sau miilor de mile, o trasare judicioasă a drumului poate scurta
durata voiajului cu câteva zile, rezultând economii însemnate.
La baza rezolvării acestei probleme stă diferența dintre distanța parcursă pe loxodromă
și distanța parcursă pe ortodromă. Fig 2.8

Fig. 2.8 loxodroma și ortodroma în proiecția gnomonică și mercator

Loxodroma reprezintă un arc de cerc imaginar, trasat pe suprafața Pământului, care

intersectează toate meridianele sub același unghi. Ortodroma reprezintă un arc al cercului mare
(imaginar), reprezentând drumul cel mai scurt între două puncte pe suprafața terestră.
La trasarea preliminară a segmentelor de traversadă de pe ruta MUSCAT –OMAN se
vor folosi hărţile în proiecţie gnomonică menționate în subcapitolul anterior. O proprietate
fundamentală a acetor hărți este aceea că ortodroma apare ca o linie dreaptă, ceea ce facilitează
considerabil rezolvarea practică a problemelor de navigaţie ortodromică.
Proiecţia gnomonică nu este conformă, deci pe aceste hărţi nu se pot măsura drumuri şi
relevmente. Ele se folosesc ca un model de referință:
- se trasează ortodroma, unind cu o dreaptă punctul de plecare şi ce! de sosire;
- se scot apoi coordonatele punctelor intermediare în care ortodroma intersectează
meridianele figurate pe hartă; citirea latitudinilor se face prin interpolare grafică
(practic, prin apreciere);
- aceste coordonate se trec pe hărţile în proiecţie Mercator; unindu-le, se obţin
segmente de loxodromă pe care nava urmează să navige.

21
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

De cele mai multe ori, condiţiile specifice (curenţi oceanici, insule, etc.) impun trasarea
unui drum mixt, o combinaţie de drumuri ortodromice şi loxodromice.

2.4 AMENAJĂRI HIDROGRAFICE

Pentru asigurarea unei navigații în condiții de maximă siguranța, a aparut necesitatea

amenajărilor hidrografice costiere.Amenajareadenavigaţievineîn ajutoruldeter-
minăriipoziţieinaveiprin diferite metode la faruri sau balize, iar schemele de separare au rolul de
a fluidiza traficul în apropierea zonelor costiere.
Navelorlisecerefolosireapaseloradecvatetipuluidenavă,destinaţieilorşimărfiicorespunzatoaretrans
portate,insătotodată liseatarge atenţiacă folosirea paselor nuconferă drepturispeciale navelor,
eletrebuind săse conformeze permanent regulilor RIPAM. În zona rutelor de navigaţie, statul
riveran este obligat să asigure o amenajare eficientă şi suficientă pentru aplicarea procedeelor de
navigaţie costieră, radiogoniometrică şi cu ajutorul radarului, astfel ca navele să poată urma cu
precizie drumurile stabilite, printr-un control continuu al poziţiei.

SCHEME DE SEPARARE A TRAFICULUI (TSS)

Schema de separare a traficului este o schemă ce separă traficul ce se desfăşoară în
sensuri opuse sau aproape opuse. O zonă de separare mai poate fi folosită şi pentru separarea
unui culoar de trafic de zona de trafic costieră adiacentă.
Când nava se află într-o zonă unde I. M. O. a adoptat separaţia traficului şi schema rutei
este operabilă, asemenea rute trebuie urmate. Conducerea navei în aria acoperită de scheme de
separare a traficului se face prin respectarea Regulei 10 din "Regulamentul internaţional pentru
prevenirea abordajelor pe mare".
În jurul Peninsulei Arabia, zonă traversată de ruta MUSCAT – LOME, se găsesc 15
Scheme de separare a travicului, dintre acestea, se vor folosi următoarele:
 off Ra’s al Hadd
Continentul African are doar Schemele de separare al traficului din Rep. Sud-Africană, în
număr de 5, toate prezentând un interes pentru ruta aleasă:
 approaches toPort Elizabeth(South Africa)
 approaches to Saldanha Bay(South Africa)
 approaches to Table Bay(South Africa)
 Alphard Banks, South of Cape Infanta
 FA Platform, South of Cape St. Blaize (Mossel Bay)

22
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Schema de separare ‚Off the Fa Platform’ la 47 de mile Sud de Golful Mossel

(1) 34°50’.11 S, 022°00’.00 E
(2) 34°47’.39 S, 022°20’.00 E
(3) 35°01’.77 S, 022°20’.00 E
(4) 35°03’.37 S, 022°10’.86 E
(5) 35°04’.06 S, 022°00’.00 E
(6) 35°07’.16 S, 022°00’.00 E
(7) 34°47’.07 S, 022°00’.00 E
(8) 34°04’.81 S, 022°20’.00 E
(9) 34°47’.07 S, 022°00’.00 E
(10) 34°44’.75 S, 022°00’.00 E

Fig. 2.8 Schema de separare ‚Off the Fa Platform’

23
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Schema de separare ‚Off Alphard Banks’ la 34de mile Sud de capul Infant
(1) 34°58’.79 S, 020°45’.00 E
(2) 34°56’.48 S, 021°05’.00 E
(3) 35°08’.10 S, 021°05’.00 E
(4) 35°09’.54 S, 020°45’.00 E
(5) 34°55’.76 S, 020°45’.00 E
(6) 34°53’.79 S, 021°05’.00 E
(7) 31°12’.55 S, 020°45’.00 E
(8) 35°11’.11 S, 021°05’.00 E

Fig. 2.9 Schema de separare ‚Off Alphard Banks’

24
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

MIJLOACE DE SEMNALIZARE
Mijloacele de semnalizare sunt dispozitive proiectate şi construite pentru:
 marcarea pericolelor de navigaţie;
 marcarea reperelor de navigaţie, în vederea determinării de către navigator a
punctului navei;
 marcarea şenalelor navigabile;
 marcarea dispozitivelor de separare a traficului;
 marcarea zonelor nepericuloase ;
 marcarea unor zone, puncte, etc. speciale.
Mijloacele de semnalizare asigură marcarea pe timpul zilei, pe timpul nopţii şi pe
vizibilitate redusă, şi de asemenea, acestea pot fi amplasate la uscat sau pe mijloace plutitoare.
Astfel, mijloacele de semnalizare pot fi vizuale, sonore sau radiotehnice, respectiv fixe sau
plutitoare. Mijloacele de semnalizare luminoasă, denumite în mod curent lumini (lights), sunt
destinate marcării pericolelor de navigaţie, a configuraţiilor speciale ale coastei sau pot servi
drept repere de navigaţie. Luminile au următoarele caracteristici, funcţie de care se pot împărţi în
mai multe categorii, astfel după:
1. Poziţie şi structură:
 terestre;
 nave far;
 fixe;
 mobile;
2. sector de vizibilitate:
 circulare;
 în sector (sector lights);
 direcţionale (direcţional lights);
 aliniament (leading lights);
 speciale (special lights).
3. culoare (colour):
 alb (A respectiv W);
 galeben (G respectiv Y);
 albastru (As respectiv Bu);
 violet (Vi respectiv Vi);
 roșu (R respectiv R);
 verde (V respectiv G);

25
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

 orange (Or respectiv Or).

4. caracteristicile ritmice (rhythm of light):
 lumină fixă;
 lumină cu sclipiri ( lungi, rapide, deosebit de rapide, ultrarapide);
 lumină cu ocultatii;
 lumină izofazică;
 lumină în cod Morse;
 lumină alternativă.
5. perioada (period), precizată întotdeauna în secunde;
6. înălţimea (height), precizată întotdeauna în metri;
7. bătaia (range), precizată în mile marine.

Valoarea bătăii, înscrisă pe hărţi, în dreptul unui far, reprezintă bătaia geografică, adică
distanţa la care lumina acelui far apare la linia orizontului în ochiul unui observator cu înălţimea
de 5 m.
Luminile pot fi instalate pe diferite structuri, şi în funcţie de destinaţia acestora, de locul,
dimensiunile şi caracteristicile lor, pot fi: faruri de aterizare, faruri de intrare, lumini de intrare (V
şi R), balize, geamanduri cu suprastructuri, scondri.

SISTEMUL INTERNAȚIONAL DE BALIZAJ MARITIM (IALA)

În lume existã douã regiuni internaţionale de balizaj, regiunile cunoscute ca A şi B,
regiunea A fiind prezentă în toată lumea, mai puţin cele două Americi, Japonia, Filipinele şi
Corea unde se aplică sistemul B.
Sistemul de balizaj maritim este format din 5 tipuri de semne ce pot fi folosite în
combinaţie, după cum urmează:
1. Semne laterale;
2. Semne cardinale;
3. Semne de pericol izolat;
4. Semne de ape sigure;
5. Semne speciale.
Navigatorul poate sesiza uşor diferenţele între aceste tipuri de marcare datoritã
caracteristicilor lor care se pot recunoaşte imediat. Semnele laterale sunt diferenţiate în functie
de regiunile A şi B, pe când celelalte 4 tipuri de semne utilizate în sistem sunt complet identice
pentru ambele regiuni. Toate aceste marcaje sunt manduri dispozitive (geamanduri, balize,
școndri) dotate cu:

26
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

a) Semn de vârf pentru recunoaștere pe timp de zi;

b) Lumină pentru recunoaștere pe timp de noapte;
c) Retroreflectori (una sau mai multe benzi, litere, numerale sau simboluri din material
retroreflectiv) pentru recunoașterea semnalelor ce nu sunt prevăzute cu lumini.

Marcaje Laterale
Se utilizeazăpentru marcarea limitelor laterale ale unei căi de navigaţieşenal
navigabil.Semnele laterale ale regiunii „A” folosesc, atât ziua câtşi noaptea, culoarea roşie pentru
a marcaparteastângăa unuişenalşi culoarea verde pentru a marca partea dreaptă. În regiunea „B”
acesteculori sunt inversate: roşu la tribordşi verde la babord.
Semnele laterale ale regiunii A pot fi asemănate cu luminile de drum ale navei.
Intrând într-un port din regiunea A vom trece cu ”verdele” (tribordul) prin dreptul
verdelui geamandurii care marchează limita dreapta a șenalului și cu ”roșul” (babordul) prin
dreptul roșului geamandurii care marchează limita stângă a șenalului.
Regula de aur este ”verde-n verde, roș în roș”.

Fig. 2.10 Marcaje Laterale de Tribord

Fig. 2.11 Marcaje Laterale de Babord

27
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Fig. 2.11 Delimitările zonelor IALA

Marcaje Cardinale
Semnele cardinale aratã cã apele cele mai adânci din zona în care este instalat semnul se
gãsesc în cadranul care poartã numele semnului, indicã pe ce parte a unui pericol se gãsesc ape
nepericuloase sau pentru a atrage atenţia asupra unei configuraţii deosebite a unui canal, cum ar
fi un cot, o joncţiune, o bifurcaţie sau extremitatea unui banc. Aceastã convenţie este necesarã,
chiar dacã, spre exemplu, se gãsesc ape navigabile nu numai în cadranul nord, marcat de un
semn cardinal nord, dar şi în cadranele est şi vest. Navigatorul ştie cã se aflã în siguranţã la nord
de semn, dar el trebuie sã-şi consulte harta, dacã doreşte sã fie informat mai complet.
Semnele cardinale nu au o formã distinctã. Normal acestea sunt geamanduri cu
suprastructurã sau şcondri. Întotdeauna ele sunt piturate în benzi orizontale galbene şi negre,iar
semnul lor distinctiv de vârf este în formã de con dublu şi de culoare neagrã

În fig. 2.12 sunt prezentate balizele cardinale, și caracteristicile acestora de lumină si

perioadă:

28
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Fig 2.12 Marcajele Cardinale

Marcaje de Pericol Izolat(Isolated Danger Marks)

Este destinat marcării unui pericol izolat înconjurat de ape nepericuloase și se plasează de
regulă pe pericolul izolat pe care îl marchează. Este vopsit în benzi negre și roșii și are ca semn
de vârf 2 sfere negre suprapuse. Caracteristică luminoasă: grup de 2 sclipiri rapide albe.

Fig. 2.13 Baliză de pericol Izolat

29
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Marcaje de Ape Sigure

Acest semn este înconjurat de ape navigabile, dar el nu semnalizeazã un pericol. Semnele
de ape sigure pot fi folosite, de exemplu, ca semne ce marcheazã axul unui canal sau ca semne
de aterizare.
Semnele de ape sigure diferã ca aspect de geamandurile destinate sã marcheze un pericol.
Ele sunt sferice sau în variante, pot fi geamanduri cu suprastructura sau scondri cu un singur
semn de vârf în formã de sferã roşie. Numai aceste semne sunt piturate în dungi verticale (roşii şi
albe) şi nu în benzi orizontale. Daca au lumina, aceasta este albã cu ritm izofazic, cu ocultaţii, cu
sclipiri lungi sau cu sclipiri ce reprezintã litera Morse “A” .

Fig. 2.14Marcajul de ape sigure

Marcaje Speciale (Special Marks)

Indică zone speciale sau anumite configurații menționate în documentele nautice, cum
sunt:
o Stații de culegere a datelor oceanografice;
o Zone de separare a traficului, acolo unde blizajul clasic poate introduce confuzii;
o Locuri de depozitare a materialelor dragate sau alte materiale;
o Zone rezervate aplicațiilor și exercițiilor militare;
o Cabluri sau conducte submarine;
o Zone de agrement, recreere etc.

30
Muntean V. Victor Planificarea Voiajului

Fig 2.15 Marcajele speciale

2.5 EFECTUAREA ȘI MONITORIZAREA VOIAJULUI

O etapă importantă în desfăsurarea unui voiaj o reprezintă etapa de

monitorizare.Deşi,determinarea poziţie folosind repere costiere sau linii de poziţie astronomice
nu mai ocupă un rol important datorită determinării poziţiei de către GPS,ofiţerul de cart trebuie
sa fie apt pentru a determina poziţia navei şi prin alte procedee independente de
acesta.Monitorizarea se va efectua pe durata întregului voiaj, pentru a stabili cu o precizie
maximă poziţia navei, folosind toate mijloacele disponibile la bordul navei.
Cheia unei navigații în siguranță, este monitorizarea continuă a voiajului, folosind toate
mijloacele mai sus enumerate și disponibile la bord pentru determinarea cât mai exactă a poziției
navei. Buna practică marinăreasca recomanda actualizarea permanentă a documentației folosite,
utilizând avizele pentru navigatori și mesajele primite de la serviciile specializate.

31