Sunteți pe pagina 1din 130

Experiment proiect s.r.l.

Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
COMUNA TURENI, JUD. CLUJ

VOL. I – MEMORIU GENERAL

2006 - 2007

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

FIŞA PROIECTULUI

Denumirea proiectului:
REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL ŞI REGULAMENT
LOCAL DE URBANISM COMUNA TURENI, JUD. CLUJ

Beneficiar:
PRIMĂRIA COMUNEI TURENI

Proiectant general:
SC EXPERIMENT PROIECT SRL – CLUJ-NAPOCA
Arh. CORINA POPŞE
Ing. CĂLIN ROMAN

Contract nr.: 6 / 2006

Proiect nr.: 13 / 2006

Volum: I – MEMORIU GENERAL

Cluj-Napoca, noiembrie 2007

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 2


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei pag. 4
1.2. Obiectul lucrării pag. 4
1.3. Surse de documentare pag. 5

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI


DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
2.1. Date generale. Evoluţia comunei pag. 6
2.2. Elemente ale cadrului natural pag. 12
2.3. Studii de fundamentare pag. 33
2.4. Relaţii în teritoriu şi optimizarea acestora pag. 33
2.5. Activităţi economice şi perspective de dezvoltare pag. 35
2.6. Populaţia. Elemente demografice şi sociale.
Evoluţia populaţiei pag. 40
2.7. Circulaţie şi propuneri de organizare pag. 47
2.8. Intravilan existent şi propus. Zone funcţionale şi
propuneri de zonificare. Bilanţ teritorial existent şi propus pag. 48
2.9. Zone cu riscuri naturale şi măsuri propuse pag. 55
2.10. Echipare edilitară existentă şi propuneri de dezvoltare pag. 62
2.11. Probleme de mediu. Protecţia mediului pag. 72
2.12. Disfuncţionalităţi pag. 97
2.13. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei pag.113
2.14. Reglementări urbanistice pag.116
2.15. Obiective de utilitate publică pag.120

3. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE


3.1. Concluzii pag.127
3.2. Măsuri în continuare: redresare – stabilizare – dezvoltare pag.128

Cluj-Napoca, noiembrie 2007

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 3


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Proiectant general:
SC EXPERIMENT PROIECT SRL – CLUJ-NAPOCA
Arh. CORINA POPŞE
Ing. CĂLIN ROMAN
Ing. LAJOS BENCZE
Dr. Geogr. VIOREL PUIU
Dr. Geogr. VASILE ZOTIC

1.2 OBIECTUL LUCRĂRII

• Solicitări ale temei-program:


a. culegerea de date şi informaţii privind situaţia existentă şi potenţialul socio-
economic al localităţilor componente ale comunei:
- reactualizarea datelor şi a planurilor;
- încadrarea în prevederile PATN / PATJ Cluj;
- studiul relaţiilor intra şi intercomunale;
- premise de dezvoltare (disfuncţionalităţi şi priorităţi);
b. actualizarea intravilanelor satelor componente ale comunei, pe baza hărţilor de
risc:
- evoluţia comunei;
- tendinţele actuale;
- zonificarea teritoriului în funcţie de riscurile geografice.
c. întocmirea Planului Urbanistic General pentru localităţile comunei:
- situaţia existentă - disfuncţionalităţi;
- propuneri şi reglementări – zonificare funcţională;
- obiective de utilitate publică şi circulaţia terenurilor;
- echiparea tehnico-edilitară.
d. structurarea Regulamentului Local de Urbanism pentru satele comunei;
- sinteza informaţiei şi a datelor pentru elaborarea regulamentului;
- ierarhizarea priorităţilor de acţiune.
e. întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor:

• Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţilor, iniţiat şi aprobat de


Consiliul Local:
- solicitări privind alocarea de terenuri suplimentare pentru locuinţe şi
funcţiuni complementare, instituţii / servicii publice, unităţi agricole /
industrile / de depozitare, spaţii verzi / perdele de protecţie, gospodărie
comunală, tehnico-edilitare;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 4


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- elaborare P.U.Z.P. Cheile Turenilor;


- elaborare P.U.Z.P. Valea Micuşului;

• Ediţii anterioare ale PUG, modificări sau completări:


- Schiţe de sistematizare, elaborate de I.P.C. Cluj, 1967;
- Schiţe de sistematizare, elaborate de I.P.C. Cluj, 1974;
- PUG etapa I – stabilire intravilan, comuna Tureni, elaborat de SC Institut
Proiect Cluj SA, 1995;
- PUG comuna Tureni, elaborat de SC Experiment Proiect SRL Cluj, 1999;

1.3 SURSE DOCUMENTARE

• Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUG:


- Proiect de execuţie – extindere conducte şi branşamente gaze naturale –
comuna Tureni, elaborate de SC Instalatorul Potaissa SRL Turda, 1995;
- PATJ Cluj – Sinteza studiilor, elaborat de SC Interproiect SRL Cluj, 1996;
- PATZ Munţii Apuseni – Sinteza studiilor, elaborat de SC Interproiect SRL
Cluj, 1996;
- PATJ Cluj – Strategii şi scenarii de dezvoltare – Valorificarea potenţialului
natural, economic, cultural şi protecţia mediului, elaborat de SC
Experiment Proiect SRL Cluj, 1997;
- PATZ Munţii Apuseni – Strategii şi scenarii de dezvoltare – Valorificarea
potenţialului natural, economic, cultural şi protecţia mediului, elaborat de
SC Experiment Proiect SRL Cluj, 1997;
- Dezvoltarea rurală în România – Program Phare, 1998.
- PUZ Centru logistic Aquila, sat Tureni, elaborat de SC Interproiect SRL,
Cluj, 2005;
- PUZ – Zonă de agrement Lacul Miceşti, elaborat de SC DAST CONSERV
SRL, Cluj, 2004;
- Varianta ocolitoare sud-est: reabilitare DJ 103 G Tureni – Aiton; tronson
nou: Aiton – Boju – Pata şi reabilitare DJ 105 S Pata – Dezmir –
Sânnicoară - DN 1C, elaborată de RADJ Cluj, 2005;
- Autostrada Braşov – Borş (tronson jud Cluj);

• Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG:


- Procesele generatoare de riscuri geografice şi poluare;
- Evoluţia socio-demografică;

• Date statistice furnizate de:


- Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, fişa localităţii, recensământ;
- ONCPI Cluj, bilanţ teritorial;
- Primăria comunei Tureni;
- Consiliul Judeţean Cluj;

• Suportul topografic al PUG:


- hărţi (carouri-ONCPI Cluj) sc. 1:5000 şi 1:50000
Suportul topografic a fost reactualizat, conform situaţiei existente, în 2006.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 5


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI DE


DEZVOLTARE URBANISTICĂ

2.1. DATE GENERALE; EVOLUŢIA COMUNEI

• Aşezarea geografică
Teritoriul administrativ al comunei Tureni este strabătut de drumul naţional DN1
– E60 şi este situat în mare parte pe versantul sudic – sud-vestic al Dealurilor
Feleacului şi se întinde de pe vf. Peana (831,4 m) până la contactul cu Munţii
Trascăului, contact fie direct, fie mascat de zona depresionară a Petreştilor, pe o
distanţă de aproxim. 17 km. Căderea altitudinală este de peste 425 m, reprezentând
energia totală a reliefului zonei.
Comuna TURENI se învecinează în partea de V cu comuna Ciurila, în partea
de N cu comunele Feleacu şi Aiton, în S cu comunele Petreştii de Jos şi Sănduleşti,
iar în E cu municipiul Turda.

• Date generale
Amplasarea în judeţ: Zona Sud, Conurbaţia Turda – Câmpia Turzii, Unitatea
teritorială de Planificare UTP 3
COD SIRUTA: 59764
Treapta de relief: 2 (deal)
Reşedinţa de comună: Tureni
Sate componente: Tureni, Ceanu Mic, Comşeşti, Mărtineşti, Miceşti
Număr total sate componente: 5
Populaţia totală stabilă (2004): 2600
Suprafaţa totală: 7404,24 ha
Locul comunei în ierarhia / judeţ: 44
Funcţiunile dominante ale comunei Tureni sunt agricolă, piscicolă şi creşterea
animalelor.
Principalele produse locale sunt:
- produse agricole: legume, grâu, secară, porumb, fructe;
- produse animaliere: lapte, carne, ouă, lână, piei de animale;
- turism: de week-end şi agroturism;
- produse minerale: gips, caolin, calcar, piatră, sare, argile şi marne;
- meşteşuguri: slatine ţărăneşti, dulgheritul, arta textilelor;
Gradul de echipare a comunei:
- aprovizionare cu apă potabilă (sistem parţial centralizat şi fântâni
individuale);
- canalizare (fose vidanjabile);
- încălzire: cu lemne şi gaz - centrale termice la obiective individuale;
- racordare la magistrala de gaz;
- racordare la sistemul energetic naţional;
- telefonie;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 6


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- antenă GSM - Dialog;


- învăţământ: şcoli şi grădiniţe;
- sănătate: dispensar uman;
- infrastructura:
DN 1 – E 60, DJ 103G, DJ 107L, DC 73, DC 74, DC 85;.

• Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia


spaţială a localităţilor
Anii primei menţiuni documentare a localităţilor comunei:
- Tureni: 1276 (sub denumirea de villa Thur)
- Ceanu Mic: 1366
- Comşeşti: 1355
- Mărtineşti: 1332
- Miceşti: 1297
Din punct de vedere administrativ, comuna făcea parte din judeţul Turda, plasa
Turda (Enciclopedia Română Minerva, 1930 - Cluj).

• Evoluţia localităţilor după 1990

Localitatea Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Nr. trupuri


intravilan intravilan intravilan propuse
OCAOTA propusă 1999 propusă 2006 2006
1990 (ha) (ha) (ha)
Tureni 206,92 212,30 248,10 2
Ceanu Mic 96,98 84,20 94,80 1
Comşeşti 74,53 55,15 55,15 1
Mărtineşti 47,02 47,02 57,14 4
Miceşti 146,06 135,64 142,44 4
Total 571,51 534,31 597,63 12

• Situaţia statistică a comunei 1992 1997 2002 2003 2004

ECHIPAREA TERITORIULUI
1301 Suprafata totala - ha 7542 7404 7404 7404 7404
1302 Locuinte existente - total - numar 1158 1176 1190 1196 1207
1303 Locuinte in proprietate publica - nr 9 8 2 2 2
1314 Locuinte din fondurile private - nr 1144 1163 1188 1194 1205
1304 Suprafata locuibila - total mp 38000 38696 40077 40381 40984
1315 Suprafata locuibila - - 271 83 83 83
proprietate publica - mp
1316 Suprafata locuibila - - 38171 39994 40298 40901
fondurile private - mp
1307 Lung. simpla a retelei de - 8,3 8,3 8,3 8,3
distrib a apei potabile - km
1309 Lungimea simpla a conductelor - 7,0 20,2 20,2 24,3
de distributie a gazelor-km.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 7


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

POPULATIA
1401 Populatia totala - la 1.VII.(stabila) 2680 2437 2634 2628 2600
1402 Populatia la 1.VII. - femei 1339 1260 1339 1331 1321
1403 Populatia cu domiciliul in 2737 2492 2626 2627 2612
localitate la 1.VII.
1404 Nascuti vii 31 26 10 20 18
1405 Decedati - total 57 52 48 55 54
1406 Decedati sub un an - 2 - - 1
1407 Stabiliri de domiciliu in localitate 8 26 45 67 66
1408 Plecari cu domiciliul din 89 31 23 35 51
localitate
1410 Stabiliri de resedinta in - 25 49 38 18
localitate la 1.VII - persoane
1411 Plecari cu resedinta din - 80 41 37 30
localitate la 1.VII - persoane

FORTA DE MUNCA
1500 Salariati - total - numar 80 141 65 65 84
mediu - persoane
1514 Numar mediu salariati in 10 5 2 5 5
agricultura - persoane
1502 Numar mediu salariati in 1 78 - - -
industrie - total - persoane
1516 Numar mediu salariati in 1 78 - - -
industria prelucratoare - persoane
1519 Numar mediu salariati in 8 4 6 7 6
comert - persoane
1520 Nr.mediu sal in transp, 13 3 16 15 14
depozitare,posta,comunicatii-pers
1522 Numar mediu salariati in 8 8 2 2 17
administratie publica - persoane
1523 Numar mediu salariati in 21 21 33 30 33
invatamint - persoane
1524 Nr.mediu sal. in sanatate 14 18 4 3 5
si asistenta sociala - persoane
1510 Muncitori - total - numar 42 - - - -
mediu - persoane

INVATAMINT
2101 Unitati de invatamint - total - nr 7 8 6 5 1
2102 Gradinite de copii - numar 2 3 1 - -
2103 Scoli din invatamintul 5 5 5 5 1
primar si gimnazial - nr
2108 Copii inscrisi in gradinite – pers. 81 73 76 72 79
2109 Elevi inscrisi - total - pers. 173 177 217 207 200
2110 Elevi inscrisi in invatamint 173 177 217 207 200
primar si gimnazial-persoane
2132 Elevi inscrisi in - 112 114 118 111
invatamint primar - pers.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 8


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2133 Elevi inscrisi in - 65 103 89 89


invatamint gimnazial - pers
2115 Personal didactic total - pers 21 17 20 21 23
2116 Personal didactic in 3 4 4 4 5
invatamint prescolar - pers
2117 Personal didactic in 18 13 16 17 18
invat. primar si gimnazial- pers
2136 Personal didactic in - 7 10 10 12
invatamint primar - pers
2137 Personal didactic in - 6 6 7 6
invatamint gimnazial - pers
2122 Sali de clasa si cabinete 13 13 14 15 18
scolare - numar
2123 Laboratoare scolare – numar 1 1 1 1 1

CULTURA SI ARTA
2202 Camine culturale - total – nr 4 - - - -
2207 Biblioteci - total - numar 2 3 2 2 2
2208 Biblioteci publice - numar 1 1 1 1 1
2209 Abonamente la radio - nr 45 190 92 671 648
2210 Abonamente la televiziune - nr 67 84 73 511 677

OCROTIREA SANATATII
2303 Medici - sector public – pers 4 3 - - 2
2354 din total:Medici de familie - - - - 2
-sector public- pers
2312 Medici - sector privat - pers - - 2 2 -
2356 din total:Medici de familie - - - 2 -
-sector privat- pers
2305 Stomatologi – sector public - pers - - - - 1
2315 Stomatologi - sector privat - pers - - 1 - -
2304 Personal mediu sanitar - 4 3 - - 2
sector public - persoane
2339 Personal sanitar mediu - - - 1 1 -
sector privat – persoane
2328 Dispensare medicale - - 1 - - -
sector public - numar
2329 Dispensare medicale - 1 - - -
teritoriale - sector public - nr
2344 Cabinete medicale - - - - 2
individuale- sector public
2317 Cabinete medicale - sector - - 1 2 -
privat - nr
2318 Cabinete stomatologice - - - 1 1 -
sector privat - nr
2346 Cabinete stomatologice - - - - 1
individuale- sector public

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 9


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

AGRICULTURA
1805 Numarul gospodariilor pop 999 - - - -
1807 Suprafata agricola dupa 5833 5543 5381 5381 -
modul de folosinta - ha
1808 Suprafata arabila - ha 2720 2513 2681 2681 -
1809 Suprafata - livezi si 53 173 33 33 -
pepiniere pomicole - ha
1811 Suprafata - pasuni - ha 1994 1942 1597 1597 -
1812 Suprafata - finete - ha 1066 915 1070 1070 -
1813 Suprafata cultivata cu 200 550 392 684 -
griu si secara - ha
1815 Productia totala de griu 380 1000 1093 1691 -
si secara - tone
1817 Suprafata cultivata cu 1070 642 1140 609 -
porumb boabe - ha
1819 Productia totala la porumb 1782 2375 4070 2446 -
boabe - tone
1822 Suprafata cultivata cu 65 150 150 150 -
cartofi - ha
1824 Productia totala de 1170 1500 2974 2634 -
cartofi – tone
1826 Suprafata cultivata cu 5 5 37 38 -
floarea soarelui - ha
1828 Productia totala la 5 5 106 77 -
floarea soarelui - tone
1830 Suprafata cultivata cu 25 33 15 3 -
sfecla de zahar - ha
1832 Productia totala la sfecla 560 660 450 81 -
de zahar - tone
1834 Suprafata cultivata cu 35 111 80 173 -
legume - ha
1836 Productia totala la legume - tone 429 1804 2285 3746 -
1840 Productia de fructe -total - tone 140 1160 657 1324 -
1842 Bovine - total - la 1260 1530 1226 1134 -
sfirsitul anului - capete
1844 Bovine in gospodariile 1260 1530 1226 1134 -
populatiei - la sfirsitul anului
1845 Porcine - total - la 2406 1380 955 1027 -
sfirsitul anului - capete
1847 Porcine in gospodariile 2406 1380 955 1027 -
populatiei - la sfirsitul anului
1864 Ovine - total-la sfirsitul 8227 5650 4337 5897 -
anului-capete
1865 Ovine in gospodariile 8227 5650 4337 5897 -
populatiei - capete- la sfirsitul anului
1852 Pasari - total - la 9680 9500 9652 12000 -
sfirsitul anului - capete
1854 Pasari in gospodariile 9680 9500 9652 12000 -
populatiei - la sfirsitul anului
1855 Productia de carne 518 277 236 380 -
(sacrificari) - total - tone gr.vie

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 10


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

1856 Productia de lapte de vaca 22177 34650 31150 34124 -


si bivolita - total hl.fizic
1857 Productia de lina - kg fizic. 23752 15000 6200 9790 -
1858 Productia de oua - mii buc. 938 1140 1296 1394 -
1863 Societati comerciale si 2 - - - -
societati agricole private - numar

INDUSTRIE
1604 Productia industriala - 212 - - - -
total - mii lei
1606 Productia in industria 212 - - - -
cooperatista - mii lei
1621 Productia in ramura 212 - - - -
alimentara - mii lei
1628 Productia in industria 212 - - - -
alimentara, a bauturilor
si tutunului - mii lei

INVESTITII - CONSTRUCTII
1701 Investitii realizate - total - mii lei 5028 - - - -
1703 Investitii in agricultura - mii lei 3711 - - - -
1704 Locuinte terminate - total - nr 2 1 6 6 11
1718 Locuinte terminate din - 1 6 6 11
fonduri private - numar
1706 Locuinte terminate din 2 1 6 6 11
fondurile populatiei - numar

POSTA SI TELECOMUNICATII
2001 Unitati PTTR - total - nr 2 3 3 3 3
2002 Abonamente telefonice 95 128 163 163 166
(telefonie fixa) - numar

COMERT
1901 Unitati comerciale cu 11 - - - -
amanuntul - total - numar
1902 Magazine alimentare - nr 1 - - - -
1905 Magazine mixte - numar 7 - - - -
1907 Vinzari de marfuri cu 28277 - - - -
amanuntul - total - mii lei
1908 Vinzari de marfuri 3914 - - - -
alimentare - mii lei
1910 Vinzari de marfuri 24363 - - - -
nealimentare - mii lei

TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT


2401 Unitati de cazare (total) numar - - - - 1
2402 Locuri in unitati de - - - - 12
cazare - (total) numar

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 11


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

• Relieful
Teritoriul administrativ al comunei Tureni este situat în mare parte pe versantul
sudic – sud-vestic al Dealurilor Feleacului şi se întinde de pe vf. Peana (831,4 m)
până la contactul cu Munţii Trascăului, contact fie direct, fie mascat de zona
depresionară a Petreştilor, pe o distanţă de aproximativ 17 km. Căderea altitudinală
este de peste 425 m, reprezentând energia totală a reliefului zonei.
Ca şi subdiviziune Dealurile Feleacului se încadrează periferic Podişului
Someşan, ultimul, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei.
Munţii Trascăului sunt reprezentaţi în zonă de bara calcaroasă a Petreştilor,
orientată în general SSV spre NNE. Caracterul “montan” este trădat numai de cheile
sălbatice spectaculoase ale Turenilor, săpate epigenetic de Valea Racilor.
Contactul cu zona montană este unul subtil, fiind trădat numai de litologia
substratului, dar nu şi de particularităţile peisagistice.
Situarea în partea de NV a Depresiunii Transilvaniei, caracterul de contact al
zonei, dar şi caracterul de adăpost climatic impus de prezenţa în NNV a dealurilor
înalte ale Feleacului şi în V a masivului Munţilor Apuseni îi oferă particularităţi
geografice generale bine definite complicate, de particularităţile topografice locale.

• Geologia
Depozitele neogene din zona comunei, ce formează fondul geologic sunt
transgresive pe un fundament reprezentat prin formaţiuni metamorfice, roci
magmatice şi formaţiuni sedimentare de vârstă jurasic superioară, cretacică şi
paleogenă.
Cristalinul (formaţiunile metamorfice)
Înspre sud-vest regiunea este delimitată de cristalinul Munţilor Trascău, atribuit
seriei de Baia de Arieş, de vârstă proterozoică (postgrenvilliană), serie ce formează
soclul Pânzei de Iara. El apare sub forma unor pinteni din zona Văii Iara până în
Valea Hăşdate, la Petreştii de Jos, apoi, sub formă de insulă în Dealul Tău Grâului,
afundându-se pe teritoriul comunei Tureni sub depozitele terţiar . În continuare, spre
nord către Feleac, cristalinul este reprezentat prin fragmente şi blocuri mari pe
drumul de creastă dintre Sălicea şi Feleac spre Comşeşti, în Vf. Peana, Vf. Micuş,
Dealul Socului, fapt ce indică prezenţa lui la mică adâncime. Au fost separate patru
complexe de roci din cadrul matamorfitelor:
- complexul gnaiselor;
- complexul micoşisturilor şi cuarţitelor;
- complexul rocilor carbonatice;
- complexul rocilor metaeruptive.
Complexul magamatic (afiolitic) jurasic
Se prezintă sub formă de curgeri de lavă, aglomerate, brecii şi tufuri atribuite
autohtonului de Trascău, localizat în partea externă a culmii Tureni-Buru. Constituie
substratul normal al calcarelor de Stramberg; în zona de sud-est a comunei sunt
acoperite transgresiv de roci sedimentare terţiare (format în urma unei activităţi
vulcanice de tip intrusiv de semiprofunzime manifestate în zona geosinclinală de

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 12


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

torsiune). Revărsarea marilor cantităţi de magme afiolitice a fost posibilă prin apariţia
unor fracturi de distensiune, care au permis ascensiunea acestora, iar apoi prin
scufundarea scoarţei terestre şi invadarea de către ape s-au creat condiţiile unui
vulcanism mixt submarin, desfăşurat în trei etape în intervalul triasic superior – liasic.
Afiolitele sunt de tip arc insular. Complexul mezoeruptiv este format din
secvenţe efuzive de andezite, andezite trahitice şi vulcanoclastite (aglomerate
vulcanice, tufuri) fiind subdivizat în două sub complexe: meditic în est şi acid în vest.
Formaţiunile sedimentare preneogene
Depozitele sedimentare cele mai vechi sunt reprezentate prin calcare
kimmeridgiane, dezvoltate în plăci care aflorează la intrarea în Cheile Turenilor
dinspre Copăceni.
Cea mai mare parte a cheilor este săpată însă în calcare recifale de vârstă
portlandiană în facies de Stramberg (jurasic superior – cretacic inferior) având o
grosime de 200-300 m. Aceste calcare formează un pinten bine individualizat,
desfăşurat pe o direcţie SSV-NNE, de la Buru până la Tureni, unde se afundă sub
depozitele neogene.
Masa rocilor magmatice bazice încă din oxfordian-kimmeridgian a început să
funcţioneze ca un haut-fond peste care s-au depus calcarele de vârstă jurasic
superioară.
Pintenul calcaros este de origine alohtonă, el fiind împins de o pânză de şariaj,
încălecări observându-se şi la contactul cristalinului cu sedimentarul mezozoic (zona
Borzeşti).
La baza treimii superioare a calcarului de Stramberg a fost semnalat un nivel de
calcare stratificate, uşor argiloase, având grosimi de până la 15 m, sedimentat într-un
facies de tip lacustru, ceea ce marchează o întrerupere în sedimentarea marină a
calcarelor recifale şi reluarea acesteia în cretacicul inferior.
Sedimentarea paleogenă epicontinentală (cu care a început umplerea cuvetei
Transilvane) este rezultatul blocării suturii transilvane şi a poziţiei de placă superioară
a cratonului Preapulian.
Profilul paleogen poate fi observat în zona dealului Copăcel, situat între Deleni
şi Miceşti: peste “complexul vărgat superior” (Formaţiunea de Valea Nadăşului),
alcătuit din argilă roşie, nisipoasă, bogată în pietrişuri, sedimentat în condiţii
continentale se dispun depozitele Grupului de Cluj: formaţiunea de Jebrecu, în care
sunt incluse gipsurile superioare. Peste gipsuri se dispun “calcarele grosiere
superioare” (Calcarul de Cluj) cu direcţia N 20° E şi înclinare de 10° spre NV. În
partea superioară a Calcarului de Cluj se dispun Marnele de Brebi. Spre nord
paleogenul dispare discordant sub depozitele sarmaţiene.
Odată cu tectogeneza intraburdigaliană, ce duce la deformări considerabile în
spaţiul Acalpa şi cu continuitate în Carpaţii externi sedimentarea epicontinentală
încetează în craterul preapulian, fapt ce determină o lacună de sedimentare.
Depozitele (formaţiunea) neogene
Formaţiunea neogenă, respectiv miocenă din regiune (şi care reprezintă fondul
geologic de suprafaţă a ei) cuprinde depozite eggenburgiene, badeniene şi
sarmaţiene.
Transgresiunea mării eggenburgiene (miocen inferior) este reprezentată prin
depozite încadrate în Formaţiunea de Coruş şi Formaţiunea de Petreşti ce aflorează

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 13


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

pe pârâul Pietricele, est de Deleni: calcare gazoase, gresii calcaroase, nisipuri


argiloase.
Depozitele badeniene (Miocenul mediu marin) apar în zona localităţii Tureni
(SEE de localitate) şi la S de Ceanu Mic (Pârâul Cheiţa).
Aceste depozite ce marchează cel de-al doilea ciclu de sedimentare neogenă
din nord-vestul cuvetei transilvane (mediteranian superior) au fost denumite “strate
de câmpie”. Ele sunt încadrate între Stratele de Hida, în bază şi cele sarmaţiene, în
partea superioară.
Se disting două faciesuri–unul de adâncime (M II. 1) şi un facies litoral (M II. 2).
Orizontul batial al Stratelor de Câmpie, transgresiv şi discordant peste
depozitele mezozoice şi peste cristalin începe cu strate de tuf dacitic şi brecii în
alternanţă cu marne.
În orizontul median apare gipsul, asociat cu tuf dacitic şi cu nivele de marne
calcaroase. Deasupra depozitelor de gips apar calcare bituminoase ce au o grosime
de aprox. 5 m cu cădere spre NNV. La limita inferioară a bancului de calcar s-a găsit
celestin sub forma unui strat cu o grosime de aprox. 0,35-0,50 m, iar cca. 0,30 m cu
baritin. În orizontul superior al calcarului s-au remarcat cavităţi pline cu cristale sau
cu mase baciliare de calcit galben, cu cruste şi pseudomorfoze de calcedonie sau cu
cristale de cuarţ. La sud de Miceşti peste gips este depusă o serie saliferă cu argilă
şistoasă şi intercalaţii grezoase, pe alocuri având cuiburi de gips şi care coordonează
chimismul apelor freatice din zonă (izvoare sărate din valea Morători). Această serie
corespunde faciesului de litoral (argila de câmpie, calcarul de Leitha, cu microbrecii şi
subordonat microconglomerate). De asemenea aceste roci de bordură vestică a
bazinului Transilvaniei, mai apar lângă Tureni, în apropiere de şosea.
Depozitele badenian inferioare (moravian – langhian) în Formaţiunea de
Copăceni-Tureni. Ea este alcătuită din conglomerate ce marchează începutul
transgresiunii badeniene, calcarul de tip Leitha şi marne, peste care se dispune
Formaţiunea de Dej, subdivizată în partea bazală (stratele de Ciceu – Giurgeşti –
conglomerate) şi complexul tufului de Dej (peste această ultimă formaţiune, ce nu
apare la suprafaţă în zona analizată se dispun discordant sedimentele sarmaţiene).
Depozitele de precipitaţie chimică situate deasupra Formaţiunii de Dej,
formează Stratele de Ocna Dejului. Formaţiunea de Ocna Dejului cuprinde prin
definiţie depozite de precipitaţie chimică (gips, depozite solfere şi breciile
sedimentare). Se găseşte pe aliniamentul Tureni – Copăceni spre Sănduleşti – Cheia
şi respectiv în zona Turda.
Kossovianului (badenian) i-a fost atribuit orizontul marnelor cu Spirialis tufitice
cu intercalaţii de tufuri – apare în profilul decopertat pe marginea dreaptă a şoselei
între Tureni şi Copăceni.
Orizontul Buglovian formează limita între Badenianul superior şi Sarmaţian.
Este reprezentat prin depozite marnoase-nisipoase din facies de amestec: marin şi
salmastru; a fost urmărit la Miceşti, Comşeşti, sud de Ceanu Mic. Grosimea acestei
serii regresive este de 30 m.
Sarmaţianului (Volhynian-Bessarabian inferior) îi sunt atribuite depozitele de
Feleac. Apare la nord de linia Miceşti-Comşeşti-Aiton şi la sud – sud-vest şi vest de
Tureni. În unele cazuri depozitele sarmaţiene depăşesc spre sud extinderea celor
badeniene, venind în contact cu depozitele mezozoice şi eocene.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 14


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Depunerile transgresive şi discordante de sedimente detritice sunt formate din


trei nivele aparţinând sarmaţianului inferior: a) bancuri de microconglomerate în
alternanţă cu nisipuri ce conţin concreţiuni grezoase de Feleac şi subordonat
intercalaţii marnoase, nisipuri sau limaşele slab consolidate (25 m grosime);
b) marne cu urme de plante, în alternanţă cu plăci de microconglomerate, gresii
şi nisipuri (15 m grosime);
c) nisipuri în alternanţă cu marne, tufuri şi gresii. Nisipurile conţin şi concreţiuni
grezoase. Cu primul nivel a început o transgresiune ce şi-a atins apogeul în timpul
acumulării nivelului b.; nivelul c. reprezintă din nou o fază regresivă.
Cuaternarul
În regiune depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni, deluviuni,
coluviuni şi proluviuni. Depozitele aluviale vechi (pleistocen timpuriu) se găsesc pe
un rest de terasă superioară între Mărtineşti şi Ceanu Mic. Aluviunile actuale se
găsesc în luncile şi pe terasele inferioare ale cursurilor de apă din zonă: Valea
Racilor cu afluenţii; Valea Micuş. Depozitele “lacustre” se regăsesc pe locul unor
lacuri din spatele alunecărilor din zona Ceanu Mic sau, mai recent, ele se formează
pe fundul lacurilor de acumulare, care au atins o cotă ridicată de colmatare.
Depozitele coluvio-deluviale sunt situate în conurile de dejecţie de vârstă
periglaciară, unele însă reactivate recent.
În zona satului Ceanu Mic se remarcă prezenţa unor alunecări de teren, tip
glimee, de vârstă pleistocenă, care au atins în mare parte şi depozitele badeniene,
amestecându-le.
De remarcat faptul că, cuaternarul este cvasicontinuu, chiar dacă în unele locuri
are grosimi de ordinul centimetrilor (cum ar fi depunerile de terra rosa, în adâncituri
de pe calcare).
Tectonica regiunii
Metamorfitele ce aparţin litogrupului Baia de Arieş sunt separate de cristalinul
fundamentului Depresiunii Transilvniei printr-o serie de folii cu decroşări însemnate
de până la 1500 m. O fractură structurală de ordinul I (fractură cristală) pe linia
Turda-Huedin şi o fractură secundară pe linia Turda-Sic-Dej. Se observă coborârea
compartimentului formaţiunilor metamorfice sub formă de monoclin (în urma unei
activităţi tectonice terţiare). Se evidenţiază şi prezenţa budinajelor. De asemenea
există date ce indică două foliaţii.
Bazinul Transilvaniei s-a schiţat prin scufundarea unui relief cristalino-mezezoic,
care a început în timpul cretacicului superior şi s-a continuat până în pliocen.
Marginile depresiunii prezintă caracterul unor ingresiuni, pe un relief ce s-a aflat în
scufundare, puse în evidenţă prin perioade de eroziune ce s-au succedat până în
cuaternar.
Fundamentul constituie o tectonică cu cute-solzi până la pânze de şariaj. După
alţi autori fundamentul ar prezenta o tectonică în blocuri (horsturi şi grabene) de
extensie.
Ofiolitele din perimetrul zonei sunt mărturii ale unui vulcanism de tip arc insular
ce a avut loc în jurasic.
Calcarele kimmeridgiene-portlandiene s-au format pe arcul insular. Calcarele de
tip Stramberg sunt transgresive peste vulcanitele jurasice. În urma ciclurilor tectonice
au fost fracturate, într-o fractură şi-a făcut calea săpând chei spectaculoase - Valea
Racilor. De asemenea se observă o fractură (folie) de decroşare ce a dus la

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 15


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

scufundarea extremităţii nordice a barei calcaroase cu aprox. 50-70 m faţă de


normal.
Tectogeneza laramică a determinat ridicarea cratonului Preapulian şi crearea
unor condiţii de acumulare epicontinentală. Transgresiunea luteţian superioară nu a
lăsat urme. Urmează o etapă regresivă, când se formează argilele roşii (Formaţiunea
de Valea Nadăşului; gipsurile superioare se depun într-o etapă lagunară).
În Priabonian, în urma transgresiunii ce a avut loc se depun calcarele de Cluj şi
marnele de Brebi.
Au fost identificate în zonă o serie de folii cu direcţie NE-SV care delimitează
compartimente ce cad în trepte spre est.
Linia de folie Deleni-Livada, cu direcţie NV-SE reprezintă limita sud-estică a
depozitelor eocene.
Depozitele neogene sunt afectate de o serie de folii de mică amplitudine.
Noile scufundări de la începutul Badenianului au facilitat transgresiunea
badenian inferioară. După depunerea Tufului de Dej au urmat mişcări de ridicare şi
condiţii de ariditate care au favorizat depunerea gipsului.
În Badenianul superior, zona suportă din nou o coborâre când se depune
marnele cu Spiratella. La limita Badenian-Sarmaţian s-a produs o ridicare, când se
depune orizontul Buglovian
Sarmaţianul are un caracter transgresiv. Tectogeneza sarmaţiană medie a
determinat retragerea mării, regiunea rămânând exondată în perioadele următoare.
Teritoriul în prezent se află sub controlul zonei de coborâre lentă de la Câmpia
Turzii, contramandată de ridicări lente din zona Feleac.

• Resurse minerale
Calcarele de tip Stramberg, ce alcătuiesc culmea Buru-Tureni au fost
exploatate în cariera Tureni (lucrările de exploatare au fost sistate). În prezent sunt
exploatate în cariera Sănduleşti. Sunt dispuse în bancuri masive, cu grosimi de peste
1,5 m. Conţin CaO (53,96%), CO2 (42,4%), Fe2O3 (0,5%), Al2O3 (1,5%) şi urme de
MgO şi MnO. Pot fi utilizate la fabricarea cimentului, obţinerea varului, ca piatră de
construcţie, pietriş, unele blocuri sunt mari – ca şi rocă ornamentală.
Calcarele de Cluj (dealul Copăcelul) sunt utilizate de localnici pentru construcţii.
Au fost prospectate în vederea utilizării în industria sticlei şi turnătoriei nivelele
de nisipuri din depozitele sarmaţiene (zona nord de Miceşti).
La hotarul cu comuna Sănduleşti, se află în stare de conservare cel mai mare
zăcământ de celestin din România. Rezervele au fost evoluate la cca. 300 t.
Argilele şi marnele din depozitele badeniene şi sarmaţiene pot fi utilizate la
fabricarea cărămizii (în prezent ele sunt utilizate în diverse scopuri de către localnici
– zona Mărtineşti, etc.).
Asociate formaţiunilor metamorfice au fost identificate mineralizări metalice:
pirotin şi aur; unele metaapetite conţin ortit şi magnezio-ortit, ce prezintă interes
pentru pământuri rare; pe valea Indolului, mineralizarea cu calcopirit a fost puternic
afectată de alterare, rezultând malachit şi azurit.
Complexul ofiolitic (se exploatează pentru piatră la intrarea în Cheile Tureni
dinspre Copăceni) a fost analizat în conţinutul unor varietăţi de cuarţ, caracterizate ca
pietre semipreţioase (ametist, calcedonie, opal), mai frecvente în masa piroclastitelor.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 16


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

De asemenea a fost semnalată prezenţa unor izvoare sărate (Valea Mărătoare)


sau având alte mineralizări, însă nu au fost analizate proprietăţile acestora.
Ca şi resurse geologice de tip informaţional-ştiinţific separate amintim
Rezervaţia mixtă geologico-peisagistică Cheile Turenilor, în prezent puternic afectată
de lucrările de exploatare atât dinspre Tureni (carieră, în prezent sistată, dar care
necesită lucrări costisitoare de reconstrucţie ecologică) cât şi dinspre Copăceni (unde
a fost deschisă o carieră de piatră în ofiolite şi care funcţionează fără autorizaţie).
Punctul fosilier de la Comşeşti este cel mai bogat în faună sarmaţiană din
Transilvania, deşi aflorescenţa a fost acoperită parţial cu apă în urma creării
acumulărilor de apă. Secvenţa stratigrafică cea mai completă a sarmaţianului inferior
din zonă se află tot la Comşeşti.
Menţionăm faptul că resursele minerale utile cu toate lucrările efectuate în
zonă nu au fost analizate suficient, mai ales în ce constă fundamentul regiunii; în
ceea ce priveşte exploatarea actuală, ea nu este nici ecologică, nici durabilă, nici
economică.

• Hidrografia
Reţeaua hidrografică a comunei Tureni este tributară Bazinului Hidrografic al
Mureşului (bazin de ordinu III) având ca şi colector Valea Racilor (curs hidrografic de
ordinul V), Valea Micuş (curs hidrografic de ordinul VI), Cheiţa (curs hidrografic de
ordinul VI): Cursurile de apă îşi au obârşia pe versantul sudic al Dealului Feleac şi se
varsă direct (cazul Văii Racilor şi Cheiţa) şi indirect (cazul Văii Micuşului care este
afluent de stânga al văii Hăşdatelor) în Arieş şi sunt orientate pe direcţie NV-SE.
Regimul hidrografic al cursurilor de apă de pe teritoriul comunei este de tip
pericarpatic transilvan cu ape mari de scurtă durată de origine nivo-pluvială în luna
martie şi cu viituri mai ales în perioada mai-iulie. Alimentarea hidrică este de tip
pluvionival în principal şi subterană, care are un caracter moderat sau chiar sporadic.
Scurgerea medie lichidă de suprafaţă variază în teritoriu aceasta crescând spre
aria deluroasă din N şi NV comunei până la 7 l/s pe kmp.
Scurgerea medie a aluviunilor în suspensie pe teritoriul comunei are valori 0,5-
1,5 t/ha pe an.
Turbiditatea medie a cursurilor de apă are o valoarea de 250-500 g/mc, fiind
mai crescută în partea E şi S a comunei în zona de dezvoltare maximă a terenurilor
agricole şi arabile pe domeniul argilelor.
Valea Racilor drenează partea centrală a teritoriului administrativ. Izvoreşte de
pe versantul sudic al Dealului Feleac de la o altitudine de 740 m şi are o lungime de
25 km din care pe teritoriul comunei se desfăşoară cca 16 km pe domeniul bazinului
mijlociu. La ieşirea de pe teritoriul comunei cursul de apă traversează Cheile
Turenilor, unde albia are aspect de defileu îngust cu numeroase căderi de pantă. Are
o pantă medie de curgere de 19‰ şi un coeficient de sinuzitate de 1,15. Suprafaţa
bazinului hidrografic este de 116 km2, iar fondul forestier ocupă o suprafaţă în cadrul
bazinului de 1409 ha rezultând un procent de împădurire de 8,4% care este unul mic
în raport cu media şi favorizează procesele de eroziune şi alunecare a terenului.
Debitul mediu multianual la ieşirea de pe teritoriul comunei al Văii Racilor este de
cca. 0,3 mc/s, această valoare fiind cu mult depăşită în cazul viiturilor.
Valea Micuşului, afluent de stânga al Hăşdatelor, drenează partea V şi NV a
comunei izvorând de la o altitudine de 775 m de pe versantul sudic al Dealului

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 17


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Feleac şi are o lungime de 16 km din care pe teritoriul comunei se desfăşoară pe


cca. 12 km. Are o direcţie generală de curgere NV-SE pe o pantă medie de 19‰ şi
cu un coeficient de sinuzitate de 1,15. Altitudinea medie a bazinului este de 633 m,
iar suprafaţa acestuia de 40 km, din care 861 ha este ocupat de fondul forestier,
rezultând un procent de împădurire pe bazin de 21,5%. Debitul mediu multianual al
Văii Micuşului se ridică la 0,15 mc/s.
În afară de cele două cursuri principale amintite pe teritoriul comunei se mai
dezvoltă şi alte cursuri de apă , dintre care cele mai importante sunt Valea Cheiţa,
Valea Mărtineşti şi Valea Comşeşti.
Valea Cheiţa, afluent de dreapta al Văii Racilor se dezvoltă în partea E a
comunei oe direcţie NV-SE, având o lungime de 5 km. Izvoreşte de la o altitudine de
630 m de pe versantul SE al Dealului Cioanca şi are o pantă medie de curgere de
53‰, respectiv un coeficient de sinuzitate de 1,04. Suprafaţa bazinului hidrografic
este de 10 kmp, care este practic lipsit de fond forestier. Are un debit mediu anual de
0,015 mc/s şi un regim intermitent de scurgere, care la ploi de lungă durată sau
torenţiale poate să depăşească cu mult valoarea medie a debitului. Acest proces
este susţinut şi de lipsa pădurilor din cadrul suprafeţei bazinale, respectiv forma
agricolă de utilizare a terenurilor, care creează premise favorabile şi producerii unor
procese de curgere noroioasă.

Lacurile
Pe teritoriul comunei sunt prezente o serie de lacuri, cu caracter nepermanent,
cu funcţie complexă (funcţie de atenuare a viiturilor, piscicolă, rezervă de apă
industrială, agrement) dezvoltate pe principalele cursuri de apă.
Astfel, pe Valea Racilor, amonte de Cheile Turenilor este amenajată o reţea de
lacuri prin bararea cursurilor de apă cu baraje din pământ şi inundarea luncii.

Suprafaţa totală Volum


Denumire Curs de apă
(ha) (mil. m3)
Tureni Valea Racilor 200 10,05
Rediu Mărtineşti 90 2,45
Conform raport anual 2005 – Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj

Apele subterane
Apele subterane sunt prezente pe întreg teritoriul comunei, cele freatice fiind
cantonate pe 2-3 nivele freatice, pe aliniamentul capetelor de strat dezvoltându-se
numeroase izvoare. Chimismul apelor freatice bicarbonatice în aria de dezvoltare a
formaţiunilor calcaroase din partea SE a comunei, clorosodică în partea central-
sudică (la nord de Dealul Miciului, 600 m) în aria de dezvoltare a unui sâmbure de
sare aparţinând sistemului de cute diapire din Depresiunea Transilvaniei.

• Clima
Diversitatea morfologică din teritoriul administrativ al comunei Tureni este
reprezentată prin două sectoare deluroase: Dealul Feleacului dezvoltat în partea NV
a comunei şi Culmea Petridului cu dezvoltare în partea SE. Circulaţia generală a
atmosferei se realizează preponderent pe direcţia:
- NV cu aport de mase de aer rece şi umed,

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 18


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- V cu atenuări ale intensităţii prin efectul de baraj orografic determinat de


masivele montane Vlădeasa-Bihor şi Gilău-Muntele Mare. Pe teritoriul
comunei se resimt doar efectele post-tranzitorii ale maselor de aer,
reprezentate prin procese catabatice de tipul föhnului, care are o
frecvenţă maximă de manifestare în luna mai (14%) şi minimă în luna
octombrie (3,3%),
- SV cu aport de mase de aer cald de origine tropicală, care dispune de
premise morfologice favorabile pentru dezvoltare şi determmină încălzirile
timpurii, de primăvară şi iarnă,
- N şi NE, cu pătrunderea maselor de aer rece de origine polară şi arctică.
Potenţialul radiativ caloric estimat la cca. 115-117,5 kcal/cmp determină ca pe
teritoriul comunei să se dezvolte un climat continental moderat în partea NV şi
centrală a comunei şi cu uşoare nuanţe de excesivitate în partea E şi SE.
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între +6° şi +8°C în partea N
şi E a comunei (versantul S şi E al Masivului Feleac), respectiv între +8° şi +10°C în
partea S şi SE.
Temperatura medie lunară a aerului din lunile caracteristice ale anului sunt
cuprinse între -3° şi -4°C în luna ianuarie, respectiv între +16° şi +18°C în luna iulie.
Suma anuală a temperaturilor medii zilnice ≥ 0°C înregistrate se ridică la
3000°C în partea NV şi centrală a comunei şi la cca. 3100°C în partea E şi SE a
acesteia.
Suma anuală a temperaturilor medii zilnice ≥ 10°C se ridică la cca. 2400 °C pe
întreg teritoriul comunei.
Din punct de vedere termic, diferenţa de temperatură de 1°-2°C în cazul
temperaturilor medii anuale şi respectiv de 100°C în cazul sumei temperaturilor ≥ 0°C
pune în evidenţă un climat mai răcoros în partea NV şi N a comunei însă cu
amplitudini termice mai mici, ceea ce înseamnă că nu are un caracter excesiv. În
partea centrală, E şi SE valorile termice sunt mai ridicate, aici producându-se şi
temperaturile maxime şi minime absolute, aceasta evidenţiind un anumit grad de
excesivitate termică a climatului.
Data medie de producere a primei zile cu temperaturi medii zilnice ≥ 0° C este
1. III. pe întreg teritoriul comunei, iar a ultimei zile cu temperaturi medii zilnice ≥ 0° C
este 1. XII.
În cazul datei medii de producere a temperaturilor medii zilnice ≥ 10° C apar
diferenţieri spaţiale, astfel prima zi se produce în jurul datei de 21. IV. pe întreg
teritoriul comunei, iar ultima zi în jurul datei de 1. X. în partea NV şi N a comunei,
respectiv 11. X., în partea centrală, E şi S.
Fenomenul de îngheţ la sol este prezent pe întreg teritoriul comunei, prima zi cu
temperatura minimă ≤ 0°C producându-se în jurul datei de 1. X., iar ultima zi cu
îngheţ în jurul datei de 1.V. Fenomenul de îngheţ întruneşte condiţii favorabile de
producere de-a lungul văilor şi în microdepresiuni şi mai puţin în ariile înalte din NV şi
N comunei situate de-a lungul nivelului local de inversiune termică.
În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile cu temperaturi caracteristice
aceste se prezintă în felul următor:
- numărul mediu anual al zilelor de iarnă (zile cu temperatura maximă ≤
0°C), cu apariţie în intervalul noiembrie-martie, este de 30-35 zile;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 19


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- numărul mediu anual al zilelor de vară (zile cu temperatura maximă ≥


25°C), cu apariţie în intervalul aprilie-octombrie, sunt în număr de 30-40
zile;
- numărul mediu anual al zilelor tropicale (zile cu temperatura maximă ≥
30°C) cu apariţie în intervalul iunie-august este de 15-20 zile în partea NV
şi N a comunei şi de peste 20 zile în restul teritoriului.
Umezeala relativă a aerului are valori ridicate în sezonul rece al anului, cu valori
medii a lunii ianuarie de 84-88%, determinată în primul rând de masele de aer
oceanic deplasate din direcţie NV, respectiv de slaba capacitate de evaporare a
umezelei pe fondul temperaturilor negative ale aerului. În sezonul cald al anului
umezeala relativă a aerului are valori mai scăzute acestea fiind de 72-80% în iulie.
Nebulozitatea (gradul de acoperire cu nori) este uşor diferenţiată teritorial, fiind
mai mare în sezonul rece şi mai mică în sezonul cald al anului. Astfel, dacă în
sezonul rece al anului nebulozitatea este uniformă (predomină norii stratiformi de
joasă şi medie altitudine) cu valori medii în luna ianuarie de 6,7-7 zecimi, în sezonul
cald se evidenţiază o uşoară diferenţiere a nebulozităţii în sensul că aceasta este
mai mică în partea centrală E şi SE, cu valori medii a lunii iulie de 4,5-5,0 zecimi şi
mai mare în partea N şi NV deluroasă, unde datorită unei convecţii mai intense a
aerului şi proceselor de evapotranspiraţie nebulozitatea creşte până la 5,0-5,5
zecimi.
Legat direct de nebulozitate, ca şi element climatic este durata medie anuală de
strălucire a soarelui, factor climato-peisagistic important în definirea şi starea altor
componente ale mediului local, care pe teritoriul comunei are o durată de 2000 ore.
Numărul mediu anual de zile cu cer acoperit de nori se ridică la 160 zile în
partea N şi NV a comunei şi 140 zile în partea E şi S din care în sezonul rece al
anului se înregistrează în medie 16 zile pe lună (în ianuarie), respectiv 10 zile pe lună
în partea centrală şi SV, 12 zile în partea NV şi N în sezonul cald al anului (în iulie).
Numărul mediu anual de zile cu cer senin este de 80 zile în partea N şi NV a
comunei şi de 100 zile în partea centrală, E şi S a acesteia. În sezonul rece al anului
numărul mediu lunar al zilelor cu cer senin este mic, acesta fiind doar de 6-8 zile în
luna ianuarie. În sezonul cald al anului acestea sunt cuprinse între 8-10 zile în partea
NV şi N a comunei şi între 10-12 zile în partea centrală, E şi S (luna iulie).
Precipitaţiile atmosferice totalizează valori medii anuale de 600 mm în partea E
şi S şi 600-700 mm în partea centrală şi peste 700 mm în partea N şi NV a comunei
cantităţile medii lunare de precipitaţii variază de asemenea cantitativ în teritoriu şi
sezon, acestea fiind de 30 mm în partea E, centrală şi S, respectiv 40 mm în N şi NV
comunei în sezonul cald al anului (luna iulie).
Posibilitatea căderii unor precipitaţii cu caracter torenţial pe teritoriul comunei
este evidenţiată de cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzute în 24 de ore,
care se ridică la 60 mm şi au un caracter potenţial ridicat de declanşare a unor
procese de eroziune, curgeri noroioase, alunecări, viituri.
Precipitaţiile solide (ninsoare) se înregistrează pe teritoriul comunei, într-un
număr de 20-25 zile, în partea S şi centrală şi 25-30 zile în partea N şi NV, iar stratul
de zăpadă durează în medie între 60-70 zile în partea centrală şi sudică şi în jur de
80 zile în partea NV.
Vântul pe teritoriul comunei se caracterizează prin următoarele frecvenţe pe
direcţie şi viteze:

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 20


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 21


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 22


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- NV cu 9% şi viteză medie 3 m/s


- V cu 11% şi viteză medie 2 m/s
- SV cu 10% şi viteză medie 1,5 m/s
- S, SE cu 6%
- NE, E cu 2-3%.
În decursul anului cele mai mari viteze ale vântului se înregistrează în intervalul
ianuarie-aprilie, cu maxima în luna martie când viteza medie lunară depăşeşte 2 m/s.
Minima de viteză se produce în lunile de toamnă, când media coboară sub 1 m/s şi
se produc frecvente situaţii de calm atmosferic.
În partea centrală şi sudică a comunei, respectiv de-a lungul văilor sunt
semnalate frecvente fenomene de ceaţă de inversiune iarna şi primăvara asociată cu
depunere de polei şi chiciură.
În perioada caldă a anului în urma proceselor de convecţie apare manifestarea
fenomenelor orajoase.
În concluzie pe teritoriul comunei Tureni apar două tipuri de topoclimate:
- topoclimat de deal, cu temperaturi mai moderate, umezeală relativă
ridicată, precipitaţii mai mari în comparaţie cu aria depresionară.
- topoclimat de depresiune şi vale, cu contraste termice mai evidente,
uscăciune mai mare a aerului, precipitaţii mai scăzute cantitativ.

• Vegetaţia şi fauna
Teritoriul comunei Tureni din punct de vedere floristic se încadrează în etajul
nemoral al dealurilor înalte şi mijlocii, numai axtremitatea sud-estică aparţinînd
silvostepei Trasilvane.
Aspectul natural al vegetaţiei a fost puternic influenţat de factorul antropic care
a indus modificări profunde prin amenajări silvice, plantări forestiere, modificări ale
destinaţiei terenurilor ocupate de flora spontană pentru culturi, păşuni, construcţii şi
infrastructuri, cariere şi amenajări piscicole.
Din cadrul etajului nemoral se dicting făgetele bazifile-neutrifile, de bonitate
superioară pe soluri brune eu-mezobazice şi iluvisoluri albice, situate în nordul
comunei la altitudini de peste 600 de m. Asociaţia cea mai caracteristică este
Symphito cordati- Fagetum Vida 59 (asociaţia a fost luată drept unitate ceno-
taxonomică de bază în înţelesul dat de şcoala fitocenologică central europeană).
Sorbo – Betuletum pendulaea Dihoru 75, este după toate probabilităţiile o plantaţie,
ea nefiind o asociaţie caracteristică zonei. Urmează spre sud pădure amestecată de
stejar şi fag (Querceto (petraea-dalechampii) – Fagetum). Ea este înlocuită rapid de
cele mai caracteristice păduri nemorale din Transilvania constituite din asociaţii
endemice regionale, cum ar fi goruneto-carpinete transilvane (asociaţia cea mai
reprezentativă fiind Lathyro-hallersteinii (Querco-petraea) – Carphinetum Codlea 90)
şi stejăreto carpinetele transilvane (Melamphyto biharrensi (Querqus robus)
Carpinetum Codlea 75). Asociaţiile ierboase mezofile şi mezo-xerofile care în mare
parte au înlocuit aceste păduri sunt de natură secundară. Cea mai răspăndită este
asociaţia de păiuş roşu (Festucetum rubrae-Agrostietum tinuis Csuros et Res. 60)
folosită ca şi pajişte, urmează Festuceto-rubrae Agrostietum capillaris Horv. 51,
instalat pe terenuri defrişate relativ recent. În zonele intens păşunate şi aceste
aociaţii au fost înlocuite cu Thymus-Salvia sp. Csuros et al. 61, Astragalo-
Brassicaetuetum elongatae Ghişa 44, Artimisietum pontico-sericeae Soo. 42.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 23


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Vegetaţia din zona silvostepică a fost însă cea mai afectată, ea fiind practic
distrusă, recunoscînduse numai după caracterul remanent al cernoziomurilor. S-au
păstrat cîteva fragmente simplificate de pădure silvostepică endemică regională cum
ar fi Aceri tataricum-Quercetum (robaris+petreae)-stejăreto-gorunetele cu gladiş,
care din cauza exploatării intense se găsesc în stadiul de tufărişuri sau “prăjiniş”. De
asemenea au fost distruse şi asociaţiile de pajişte xero-termonemorale. S-au păstrat
nnumai mici porţiuni de Stipetum capillatae Hueck 31 şi Caricetum humilis Zolyani
39, pe versanţii sudici în zona glimeelor de la Ceanu Mic. Asociaţiile arbusticole în
mare parte de factură ecotonală sunt reprezentate de Rhamno-Prunetea Goday 61,
Coryletum avellanae Soo 27, Rubetum idaei Gams 27.
Din cadrul asociaţiilor vegetale azonale se întâlnesc pe teritoriul comunei cele
calcifile din zona Cheilor Turenilor, de departe cele mai bogate în specii şi având un
interes ştiinţific deosebit, însă care, în ultimi ani, din cauza amplasării neautorizate a
unei ferme de capre în plină zonă protejată, sunt puternic periclitate, fiind pe cale de-
a fi distrusă ireversibil; asociaţiile de turbării eutrofe din N comunei, asociaţiile halofile
din SV comunei- zona La Murători, interesante din punct de vedere ştiinţific.
Asociaţiile intrazonale de luncă, puternic afectate, sunt alcătuite din asociaţii
arboricole de zăvoi: Alno-Salicetum cineraea Coberdza 30, Salicetum cineraea Zolyoi
31, Salicetum albaea-fragilis Soo 57, Alno – Ulmetum Soo 57. La cozile lacurilor din
ce în ce mai răspândite pe măsura colmatări lor, sunt asociaţiile hidro-higrofile de
trestie (Scirpo-Phragmitetum Koch 26), de papură (Typhetum angustifoliae-latifoliae
Eggler 33). În lunca Văii Racilor dar şi a altor pâraie sunt răspândite asociaţiile:
Glicerietum maximae Hueck 31, Ecuisetetum fluviatilis Soo 47, Caricetum elatae
Koch 26, Caricetum acutiformis ripariae Soo 30, Caricetum vulpinaea Soo 27, Resm.
70.
Foarte răspândite sunt asociaţiile segetale şi ruderale: Potentillo-argenteae-
Artemisietum absinthii Falinski 65, Lolio-Trifolietum repensis, Plataginetum majoris-
pe spaţiile întins bătătorite; Tanaceto-Artemisietum vulgaris Sissingh 50,
Tusilaginetum farfarae Obert 49 – instalate pe frunţiile corpurilor de alunecare, alte
locuri recent desvelite; Botriochoietum ischaemi Pop 77, Brachipodetum pinnati
Lubbert 30-pe arealele intens erodate; Urtico-Aecopodietum R. 63, Artemisieto-
Urticetum dioci-asociaţii nitrofile instalate în jurul grajdurilor,alte locuri eutrofizate.
Amintim de asemenea plantaţiile antierozionale de pin negru din zona Miceşti,
pin negru-pin silvic din zona Cheilor Turenilor, salcâm, etc. .
Specificăm faptul că din cauza activităţiilor antropice direct sau indirect au fost
provocate modificări importante în structura fitocenozelor. Ele sunt puternic
simplificate, reducându-şi mult atât diversitatea specifică, cât şi cea genotipică sau
ecotipică, fragmentate şi contaminate în proporţie de 40-50% cu specii alohtone. A
fost puternic periclitată şi valoarea lor economică (mai ales în cadrul pajiştilor),
ecologică (fitocenozele nefiind în stare sa-şi joace rolul ecologic şi edafic de
odinioară), estetică.
Genofondul faunistic este reprezentat de populaţii de mistreţ, căprior, vulpe,
iepure comun, fazan şi potârniche- toate cu valoare cinegetică. Pe malul apelor se
mai întâlnesc raţa sălbatică şi ondatra. Foarte rar se întâlneşte viezurele.
Ecosistemele acvatice naturale au fost puternic afectate: nu se mai întâlneşte racul,
Valea Racilor pierzându-şi sensul toponimic, slab sunt reprezentate şi populaţiile de
peşte.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 24


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Ecosistemele naturale şi natural antropice ale comunei, gestionate


corespunzător ar putea adăposti populaţii mult mai numeroase de specii cu valoare
cinegetică, mai ales păsări, putând aduce un venit suplimentar, deloc neglijabil,
comunei prin acordarea de licenţe de vânătoare.
În perimetrul comunei a fost semnalate specii endemice sau periclitate (laleaua
pestriţă, sorbul dacic, centaurea atropurpurea, alte specii endemice regionale sau
relicte pontice, balcanice, submediteraneene şi glaciare) ce necesită o protecţie mai
bună. Foarte puţin cunoscută este populaţia de lepidoptere din Cheile Turenilor,
extrem de rar se întâlneşte vipera, alte reptile, sau împuţinat populaţiile de păsări şi
de anfibieni, nemaivorbind de mamiferele mari, toate aceste impune organizarea
unor reţele de zone protezate formate din rezervaţia peisagistică Cheile Turenilor
(deşi decretată nominal în 1975 ea în prezent nu este protejată de fapt), Pădurea
Făget şi Valea Micuşului, propuse ca arii protejate de valoare ecologică şi turistică,
zone umede , remize ecologice, etc., după un plan amănunţit de tip P.U.Z.P. De
asemenea se impune replantarea masivă de păduri recomandabil cu specii locale, în
zonele defrişate recent sau puternic erodate, reînfiinţarea “stepelor” şi fânaţelor
mezofile, şi nu în ultimul rând stoparea urgentă a distrugerii ecosistemului Cheilor
Turenilor.

• Resurse turistice

ZONE NATURALE PROTEJATE


Rezervaţia naturală de interes naţional Cheile Turenilor, cu valoare mixtă
(conf. Deciziei nr. 147 / 1994 a Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Cluj).

Nr. Aria protejată Localizare Reglementări Suprafaţa Tipul Administrat


crt. de interes (ha) or
naţional (custode)
10 Cheile Comuna Legea 5/2000 25 mixt Custodie:
Turenilor (IV) Tureni privind aprobarea Consiliul
PATN - Secţiunea Judeţean
a III-a - zone Cluj
protejate.

Situată în partea sud-estică a comunei, rezervaţia naturală a Cheilor Turenilor


se continuă şi pe teritoriul comunei Sănduleşti unde valea se lărgeşte treptat.
Rezervaţia Cheile Turenilor este de natură floristică, având o suprafaţă de 25
ha şi o lungime ce atinge 1850 m, valea intersectând oblic direcţia de desfăşurare a
barierei calcaroase a Culmii Petridului. Despicătura cheilor este adâncă de 200 m,
înscriindu-se în categoria formelor tinere cu profil transversal îngust sub formă de
“V”, cu numeroase praguri şi reprezişuri – indici ale unei evoluţii accelerate. Sunt chei
de epigeneză dintre cele mai edificatoare, datorită evidentei prezenţe a cuverturii de
roci sedimentare ce a acoperit calcarele. Adâncirea treptată a cursului de apă a
început din perioada Pliocenului superior în calcare masive jurasiene, orientarea
cursului fiind de la NV către SE.
Altitudinea platoului carstului este în medie de 525 m în partea estică şi de 475
m în partea vestică, întâlnindu-se mici doline, iar solul fiind rendzinic, acoperit cu

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 25


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

vegetaţie ierboasă.
În interiorul cheilor, solurile sunt slab dezvoltate şi slab evoluate (litosoluri),
existente pe pante repezi sau abrupte, direct pe fundamentul litologic, slab
dezagregat şi alterat. Pe platou solurile sunt de tip litosol rendzinic şi rendzină litică.
Aceste chei sunt printre cele mai sălbatice din Munţii Trascăului, îngustimea
profilului transversal şi verticalitatea pereţilor obligând frecvent turistul la eforturi
deosebite pentru a le putea străbate.
Talvegul văii prezintă numeroase repezişuri şi mici cascade la poalele acestora
apărând marmite de mari dimensiuni numite “bolboane”. Pe versanţii abrupţi apar
forme ale reliefului carstic şi calcaros ciudate şi pitoreşti.
Într-o mică lărgire a cheii, din dreapta coboară pârâul Ghicenghe.
Aspectul general al zonei degajă acel aer specific unor adevărate cataclisme,
însă splendoarea peisajului este pierdută la intrarea şi ieşirea din chei de carierele
Tureni şi Copăceni.
Limita administrativă a rezervaţiei se constituie din borne implantate pe platoul
carstic la o distanţă ce variază între 10 şi 40 m faţă de abruptul cheilor şi între 5 şi 50
m faţă de culturile agricole.
Lipsa vegetaţiei forestiere pe platoul carstic în sectorul superior al cheilor oferă
vizibilitate mare în toate direcţiile, dar permite poluării fonice provenite de la cariera
Sănduleşti să se propage la distanţe mari.
În sectorul median al cheilor şi către aval versantul drept vegetează o asociaţie
forestieră de arţar, măcieş, arin, păducel, gorun, fag, la adăpostul căreia se dezvoltă
elemente endemice precum laleaua pestriţă, iar pe versantul stâng există o plantaţie
de pin. Vegetaţie bogată şi variată cu unele relicte terţiale, glaciare, elemente de
stepă balcanice şi mediteraniene constituie o trăsătură de interes ştiinţific deosebit
cât şi de atracţie turistică. Există o serie de rarităţi floristice, cum sunt: usturoiul
sălbatic (Allium abliqum), scoruşul (Sorbus elacica). Pădurile din arealul cheilor
conţin: gorun (Quercus petraea) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus
sylvatica). În apele pârâului se găseşte păstrăv (Salomo trutto farie).
Clima este moderat continentală cu unele influenţe de tip fohn, care face ca pe
fondul unui topoclimat local de adăpost cu influenţe determinate de albedoul ridicat al
formaţiunilor calcaroase şi insolaţie puternică plantele relicte să găsească condiţii
biopedoclimatice optime pentru vegetaţie
Accesul în aceste chei este facil. Un drum carosabil, nemodernizat încă, se
desprinde din şoseaua E 60 la km 455,3 şi porneşte spre vest, străbătând localitatea
Tureni. După circa 2,1 km se ajunge la intrarea în chei dinspre amonte.
Un alt drum se desprinde din aceeaşi şosea, la km 456,7 vis-a-vis de rama
înspre Ceanu Mic şi după un parcurs de 1,3 km ajunge la cariera din versantul stâng
al cheilor.
Situarea în apropierea oraşului Cluj-Napoca şi a şoselei E 60 îi conferă
rezervaţiei o poziţie favorabilă pentru o exploatare intensă, atât sub forma turismului
ocazional, de sfârşit de săptămână, cât şi sub forma turismului de tranzit.
În prezent rezervaţia botanistico-peisagistică se află într-o stare deplorabilă,
impactul antropic fiind foarte puternic şi se manifestă sub toate formele şi direcţiile
(păşunat, poluare, defrişarea vegetaţiei forestiere, valorificare turistică haotică,
neorganizată şi rudimentară).

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 26


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Bazinul superior al văii Micuşului cu lacul de acumulare “La Trecători”


Amenajat la confluenţa pâraelor Văraticelor şi Lupului”, zonă naturală de interes
judeţean, cu valoare peisagistică – propusă prin PUG 1999.
Bazinul superior al văii Micuşului reprezintă o zonă naturală şi peisagistică
deosebit de frumoasă ea făcând parte organic din Pădurea Făget, care reprezintă un
sistem ecologic forestier vital atât pentru depresiunea Iara-Hăşdate-Petreşti cât şi
pentru sistemele de aşezări umane din zonă dintre care se remarcă în mod deosebit
municipiul Cluj-Napoca. Pentru comuna Tureni această zonă, prin pitorescul factorilor
naturali ai mediului precum şi cel peisagistic (dealuri acoperite cu vegetaţie forestieră
în alternanţă cu păşuni secundare aflate într-un echilibru fragil datorită
suprapăşunării) prezintă importanţă în primul rând sub aspectul refacerii factorilor de
mediu (apă, vânat, specii de plante ierboase şi lemnoase). Lacul de retenţie
amenajat la confluenţa celor două pârâuri îi sporeşte valoarea ecologică, peisagistică
şi economică a acestei zone, care în perspectivă ar putea intra în circuitul economic-
turistic printr-o amenajare funcţională complexă (activităţi de protecţie şi refacere a
factorilor de mediu, activităţi recreative, valorificarea piscicolă şi de hidroagrement al
lacului). Includerea în circuitul turistic a unor trasee dinspre Cabana Făget spre
Cabana Cheile Turzii, Cabana Buru sau Cabana Muntele Băişorii şi invers poate
ridica potenţialul zonei.
O importanţă deosebită trebuie acordată refacerii fondului forestier din acest
bazin care a fost defrişat abuziv în ultimile decenii şi care a creat un dezechilibru în
funcţionarea hidrică a acestui bazin prin favorizarea producerii unor debite la ploi
torenţiale cu caracter de inundaţie. Pentru anihilarea acestui fenomen s-a şi
amenajat lacul de acumulare, care este însă o soluţie costisitoare şi de durată
variabilă. Soluţia cea mai bună în acest sens (protecţia contra inundaţiilor a localităţii
Miceşti, precum şi pentru refacerea echilibrului ecologic al întregii zone) este
împădurirea în primul rând a terenurilor degradate din această zonă iar în
perspectivă şi a altor terenuri care sunt scoase din circuitul agricol.

ARII DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ


Aria ecologică “la Mărătoare”
Toponimul “la Mărătoare” se referă la un amplasament natural situat pe stânga
văii Micuşului la ieşirea acestuia din satul Miceşti într-o micro depresiune, în
apropierea drumului comunal Tureni-Miceşti. Este vorba despre o arie naturală
umedă, cu ape sărate (există în zonă o fântână cu apă sărată şi o arie umedă
permanentă tot cu apă sărată în care se dezvoltă o vegetaţie specifică halofilă)
provenite din spălarea marnelor salifere rezultate pe fondul unui climat arid în
miocen-permian. Apa se acumulează pe fundul microdepresiunii şi duce la formarea
unor mâluri sapropelice cu proprietăţi terapeutice care sunt folosite de populaţia
locală în perioada de vară sub formă de băi de nămol. Apa din fântâna săpată în
partea nordică a ariei umede are o salinitate foarte mare şi este utilizată de către
populaţia locală la conservarea cărnii prin saramură.

Aria ecologică dintre “fântâna de la Cioanca” şi “izvorul lui Alex.


Macedon”
Această arie ecologică se impune a fi luată sub protecţie datorită prezenţei a
unor izvoaze carstice cu debit constant care sunt marcate pe toate hărţile turistice ale

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 27


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

zonei. Protecţia ariei şi refacerea ecologică a acesteia ar duce la creşterea calităţii


apei izvoarelor şi a atracţiei turiştilor mai ales că, despre izvorul lui Alexandru
Macedon există şi o frumoasă legendă care îi sporeşte atractivitatea.

Ariile cu exces de umiditate – sistemul lacustru de la Mărtineşti


Această zonă lacustră amenajată complex, prin poziţia sa (situată de-a lungul
DN 1 Cluj -Turda) respectiv prin importanţa ecologică pe care o are (susţine cu un
debit constant de apă Cheile Turenilor şi ecosistemele acvatice şi terestre din cadrul
rezervaţiei, ameliorează microclimatul din valea Cheia şi împrejurimi, alimentează
pânza freatică din zonă, inclusiv fântânile localităţii Martineşti, asigură refugiu
ecologic pentru flora şi fauna acvatică din zonă care este foarte rară în zonă, datorită
gradului ridicat de aridizare al topoclimatelor locale. Sistemul lacustru cu funcţie
mixtă în prezent este supus unei presiuni antropice mari prin intermediul poluării, a
nerespectării perioadei de reproducere a faunei acvatice, defrişarea ariilor forestiere
adiacente zonei, care a determinat intensificarea proceselor de eroziune a solului, ce
duc la colmatarea accelerată a lacurilor.

Pădurea Făget
Situată în partea nordică a comunei pădurea Făget reprezintă un ecosistem
ecologic de mare importanţă în cadrul comunei şi a zonei adiacente Municipiului
Cluj-Napoca. Acest ecosistem forestier cu o structură bine dezvoltată, format
predominant din făgeto-gorunete în amestec cu carpen şi mesteacăn, contribuie din
plin la refacerea factorilor de mediu natural (apă, aer, vegetaţie, faună), la care se
adaugă resursele de lemn pentru foc. Creşterea impactului antropic asupra acestei
păduri din toate direcţiile, a condus la apariţia unor grave disfuncţii în cadrul pădurii,
remarcându-se în special defrişările, păşunatul în pădure. Toate aceste acţiuni se pot
stopa prin declararea Pădurii Făget ca arie ecologică protejată de interes judeţean la
protecţia căreia să contribuie toate unităţile administrative din zonă. La acest demers
mai contribuie şi faptul că în cadrul pădurii se mai pot identifica şi arii forestiere cu
ecosistem complet rezultat prin evoluţie naturală (Făgete autentice) care au în primul
rând importanţă ştiinţifică dar şi una peisagistică, şi care trebuie prin orice preţ să fie
conservate şi protejate şi apoi valorificate durabil.

MONUMENTE, ANSAMBLURI ŞI SITURI ISTORICE


Tabel Centralizator – Monumente istorice comuna Tureni
Categorii de Categorii după Nr. monumentelor istorice: TOTAL
monumente natura pe grupe valorice
istorice: obiectivului: A B
valoare reprezentative
naţională şi pt. patrimoniul
universală cultural local
Monument - m Arheologie – I 7 12 19
Arhitectură – II 0 1 1
Sit - s Arheologie – I 2 8 10
TOTAL 9 21 30
Conform Listei Monumentelor Istorice 2004, Editată de M.C.C. – Institutul Naţional al Monumentelor
Istorice

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 28


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004


EDITATĂ DE MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR – INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

I – MONUMENTE, ANSAMBLURI ŞI SITURI ARHEOLOGICE


Nr. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE
poz.
199 CJ-I-S-A-07001 Aşezare Sat CEANU MIC; „VALEA ROZELOR” EPOCA ROMANĂ
comuna TURENI
226 CJ-I-s-B-07014 Tumuli Sat COMŞEŞTI;comuna „Castăi” Preistorie
TURENI
405 CJ-I-s-B-07101 Tumuli Sat MĂRTINEŞTI; comuna Extravilan Preistorie
TURENI
406 CJ-I-s-B-07102 Situl arheologic de la Mărtineşti, punct Sat MĂRTINEŞTI; comuna „Dealul bisericii”
„Dealul bisericii” TURENI
407 CJ-I-m-B-07102.01 Aşezare Sat MĂRTINEŞTI; comuna „Dealul bisericii” Epoca medievală
TURENI
408 CJ-I-m-B-07102.02 Aşezare Sat MĂRTINEŞTI; comuna „Dealul bisericii” Epoca romană
TURENI
409 CJ-I-m-B-07102.03 Aşezare Sat MĂRTINEŞTI; comuna „Dealul bisericii” Preistorie
TURENI
417 CJ-I-s-B-07105 Situl arheologic de la Miceşti, punct Sat MICEŞTI; comuna „Valea Micuşului”
„Valea Micuşului” TURENI
418 CJ-I-m-B-07105.01 Aşezare Sat MICEŞTI; comuna „Valea Micuşului” Epoca medievală
TURENI
419 CJ-I-m-B-07105.02 Cimitir Sat MICEŞTI; comuna „Valea Micuşului” Epoca medievală
TURENI
420 CJ-I-m-B-07105.03 Aşezare Sat MICEŞTI; comuna „Valea Micuşului” Epoca romană
TURENI
421 CJ-I-m-B-07105.04 Aşezare Sat MICEŞTI; comuna „Valea Micuşului” Hallstatt
TURENI

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Nr. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE


poz.
422 CJ-I-s-B-07106 Tumuli Sat MICEŞTI; comuna „Ţigla veche”
TURENI
630 CJ-I-s-A-07212 Situl arheologic de la Tureni, punct „La Sat TURENI; comuna „La Furci”
Furci” TURENI
631 CJ-I-m-A-07212.01 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” Epoca medievală
TURENI
632 CJ-I-m-A-07212.02 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” Epoca migraţiilor
TURENI
633 CJ-I-m-A-07212.03 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” sec.II-III p.Chr. Epoca
TURENI romană
634 CJ-I-m-A-07212.04 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” Latène
TURENI
635 CJ-I-m-A-07212.05 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” Hallstatt
TURENI
636 CJ-I-m-A-07212.06 Aşezare Sat TURENI; comuna „La Furci” Epoca bronzului
TURENI
637 CJ-I-m-A-07212.07 Necropolă tumulară Sat TURENI; comuna „La Furci” Preistorie
TURENI
638 CJ-I-s-B-07213 Situl arheologic de la Tureni, punct Sat TURENI; comuna „Svona”
„Svona” TURENI
639 CJ-I-m-B-07213.01 Aşezare Sat TURENI; comuna „Svona” Epoca medievală
TURENI
640 CJ-I-m-B-07213.02 Aşezare Sat TURENI; comuna „Svona” Epoca migraţiilor
TURENI
641 CJ-I-m-B-07213.03 Aşezare Sat TURENI; comuna „Svona” Preistorie
TURENI
642 CJ-I-s-B-07214 Aşezare Sat TURENI; comuna Centrul localităţii Preistorie
TURENI

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 30


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Nr. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE


poz.
643 CJ-I-s-B-20243 Situl arheologic de la Tureni, punct Sat TURENI; comuna „Dealul Ghincenghe”
„Dealul Ghincenghe” TURENI
644 CJ-I-m-B-20243.01 Aşezare Sat TURENI; comuna „Dealul Ghincenghe” Preistorie
TURENI
645 CJ-I-m-B-20243.02 Tumuli Sat TURENI; comuna „Dealul Ghincenghe” Preistorie
TURENI
II– MONUMENTE, ANSAMBLURI ŞI SITURI DE ARHITECTURĂ
1217 CJ-II-m-B-07710 Biserica „Pogorârea Sf. Duh” Sat MICEŞTI; comuna Nr. 200 1794
TURENI

Notă: Cod LMI, conform Legii nr. 422 / 2001, Ordinul MCC nr. 2682 / 2003 şi Ordinul MTCT nr.562 / 2003:
CJ – judeţul Cluj
Categorii după natura obiectivului: Categorii de monumente istorice: Grupe valorice pt. clasarea monumentelor istorice:
I – arheologie m – monument A – de valoare naţională şi universală
II – arhitectură s – sit B – reprezentative pt. patrimoniul cultural local

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 31


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

VALORI ETNOGRAFICE
Meşteşuguri
- Arta textilelor – Miceşti
- Dulgheritul – Miceşti
- Slatine ţărăneşti – Miceşti

Biserici de lemn
- Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh”, 1794 – Miceşti

LOCURI DE CAZARE (2004):


- 1 unitate de cazare / 12 locuri

TRASEE TURISTICE
bandă albastră:
- Tureni – Cariera Sănduleşti – Dealul Sindului – Cheile Turzii
bandă roşie:
- Cluj-Napoca – Pădurea Făget – Casele Miceşti – Tureni – Cariera Sănduleşti –
Cheile Turzii – Cabana Cheile Turzii – Dumbrava – Pârâul Muntelui –
Moldoveneşti – Vârful Torsa – Colţii Transcăului – Râmetea
triunghi albastru:
- Tureni – Cheile Turenilor – Cariera Sănduleşti – Cabana Cheile Turzii
cerc albastru
- Tureni – Cheile Turenilor

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.3. STUDII DE FUNDAMENTARE

Concomitent cu PUG Comuna Tureni, s-au elaborat următoarele studii:


a. Procesele generatoare de riscuri geografice şi poluare (vezi cap. 2.9);
b. Evoluţia socio-demografică (vezi cap. 2.6.);

2.4. RELAŢII ÎN TERITORIU ŞI OPTIMIZAREA ACESTORA

• Nivel intracomunal
Localităţile comunei sunt accesibile după cum urmează:
- Tureni – din DN 1 – E 60, DC 71, DC 85;
- Ceanu Mic – din DJ 103 G;
- Comşeşti – din DC 73;
- Mărtineşti – din DN 1 – E 60, DC 74;
- Miceşti – din DC 85;

• Nivel intercomunal
Datorită poziţiei geografice, comuna se situează pe culoarul de dezvoltare de
rangul I, favorizându-i legătura prin:
- Autostrada Braşov – Borş (tronson judeţul Cluj) la sud de satul Tureni;
- DN 1 – E 60 cu Cluj Napoca şi Turda;
- DJ 107 L cu comunele Petreştii de Jos, Sănduleşti, Ciurila, Săvădisla;
- DJ 103 G cu comuna Aiton;

• Accesibilitatea localităţilor

DISTANŢA
MĂRTINEŞTI

ÎNTRE
CEANU MIC

COMŞEŞTI

LOCALITĂŢI
NAPOCA

MICEŞTI
TURENI
TURDA

( KM )
CLUJ

PE ŞOSEA

CLUJ NAPOCA 0 31 22 23 20,5 20 29


TURDA 31 0 11 12 15,5 15 18
TURENI 22 11 0 3 6,5 6 7
CEANU MIC 23 12 3 0 7,5 7 10
COMŞEŞTI 20,5 15,5 6,5 7,5 0 4,5 13,5
MĂRTINEŞTI 20 15 6 7 4,5 0 13
MICEŞTI 29 18 7 10 13,5 13 0

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 33


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Unitatea de planificare 3 (UTP3) este caracterizată de următoarele trăsături:


- poziţie geografică extrem de favorabilă de-a lungul drumurilor naţionale şi
europene, în bazinul hidrografic al râului Arieş;
- nod de cale ferată important (Câmpia Turzii) în zona viitoarei autostrăzi;
- potenţial deosebit pentru investiţii;

Puncte tari şi oportunităţi de dezvoltare ale comunei:


− existenţa ariilor naturale protejate ceea ce denotă frumuseţea deosebită a
cadrului natural;
− prezenţa terenurilor agricole de bună calitate;
− existenţa unui mediu foarte atractiv pentru investiţiile străine (Centru logistic
Aquila);

Ameninţări care afectează comuna;


- îmbătrânirea populaţiei;
- fărâmiţarea terenurilor agricole;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 34


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Unităţile economice ce-şi desfăşoară activitatea în localităţile comunei, sunt:


- Apele Române RA Filiala Teritorială Tg. Mureş RA - Sistemul Hidrotehnic Arieş
Turda, baraj Tureni
- Baratin COM Construct SRL - Tureni
- Brianza Caffe Service SRL - Tureni
- Cabinet medical de medicină de familie - Tureni
- Centru de Cercetare Nutriceutică SRL - Tureni
- Cris May Comprest SRL - Tureni
- Moldovan & Moldovan SNC - Tureni
- MTC România Impex SA - Tureni
- Multirol Prodcom Impex SRL - Tureni
- Nordic Import Export co SRL - Tureni
- Direcţia Regională de Poştă Cluj – Oficiul Poştal Tureni
- Elcom Mercur SRL - Miceşti
- Elita Impex SRL - Miceşti
- Micescu SRL - Miceşti
- Pro Panorama Birotica SRL - Comşeşti

Structura populaţiei ocupate, din comuna Tureni (2004):


Sectoare de activitate
Adm. publică

asist. socială
Învăţământ
depozitare,
Agricultură

Transport,

Sănătate,
Industrie

Comerţ

poştă

Nr. salariaţi 5 0 6 14 17 33 5

• Agricultura
Comuna Tureni, conform cadastru funciar 1990, măsoară o suprafata de
7404,24 ha, cu următoarele utilizări:
- Suprafata agricolă 5749,65 ha (77,65 %)
- Fond forestier 983,77 ha (13,29 %)
- Alte terenuri 670,82 ha (9,06%).

Dacă la ponderea suprafeţei forestiere situaţia se prezintă sub media la nivel


naţional (28 %), suprafaţa agricolă deţine ponderi mai mari (62 % la nivel naţional),
iar “Alte terenuri” deţin ponderi mai mici decât situaţia la nivel de ţară (10 %).

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 35


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Structura terenului agricol - conf. Fişa localităţii 2003:


Folosinţa Suprafaţa % %
(ha) din total din total
agricol teritoriu adm.
Arabil 2681 49,83 36,21
Păşuni 1597 29,68 21,57
Fâneţe 1070 19,88 14,45
Livezi 33 0,61 0,44
Total agricol 5381 100,00 72,67

Evoluţia producţiei vegetale - conf. Fişa localităţii 1992 - 2003:


Anul

Legume
Porumb

soarelui
Floarea
Secară

Cartofi

Fructe
Grâu /

Sfeclă

zahăr
de
t / ha t / ha t / ha t / ha t / ha t / ha t / ha
1992 1,90 1,66 1,00 22,40 18,00 12,26 2,64
1997 1,82 3,70 1,00 20,00 10,00 16,25 6,70
2002 2,79 3,57 2,86 30,00 19,83 28,56 19,91
2003 2,47 4,02 2,03 27,00 17,56 21,65 40,12

Numărul de maşini şi echipamente agricole utilizate - conf. Recensământ


agricol 2002:
Maşini şi echipamente agricole Număr

Tractoare 158*
Pluguri cu tracţiune mecanică 204
Pluguri cu tracţiune animală 118
Semănători cu tracţiune mecanică 40
Semănători cu tracţiune animală 28
Combine 21
Care şi căruţe cu tracţiune animală 162
Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte 8
* 1 tractor / 16,97 ha teren arabil

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 36


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Efectivele de animale - conf. Recensământ agricol 2002:


Animale Total

Bovine – nr. capete 1296


Vaci de lapte – nr. capete 786
Bivoliţe – nr. capete 62
Ovine – nr. capete 5765
Caprine – nr. capete 52
Porcine – nr. capete 3694
Păsări – nr. capete 13371
Cai – nr. capete 268
Măgari / catâri – nr. capete 9
Iepuri – nr. capete 328
Familii de albine – nr. 133

Producţia animală - conf. Fişa localităţii:


Carne Lapte de vacă Lână Ouă
(tone) şi bivoliţă (kg.) (mii bucăţi)
(hl.)
1992 518 22177 23752 938
1997 277 34650 15000 1140
2002 236 31150 6200 1296
2003 380 34124 9790 1394

• Productivitatea terenului agricol


Indicatorii privind productivitatea terenului agricol exprimate în unităţi cereale
(U.C.) producţia agricolă brută / ha teren agricol, oglindeşte cel mai fidel agricultura
unei regiuni.
Pentru o mai completă imagine a orientării agriculturii, care ulterior se
cristalizează în teritoriu în tipuri, subtipuri, variante şi subvariante s-a adoptat o
unitate de măsură comună, U.C., căci, elementele variate ale producţiei agricole sunt
numărate în unităţi diferite, iar greutatea variatelor produse agricole nu reflectă
importanţa şi utilitatea lor. Unitatea de măsură comună este o unitate convenţională,
U.C., care s-a stabilit în laboratoare, pe baza conţinutului în amidon şi proteine, date
în calorii.
Coeficienţii de transformare în unităţi cereale (U.C.) a diferitelor produse
agricole, vegetale şi animaliere.
Produse vegetale (100 kg)
- grâu, fasole 1,20
- orz, porumb, secară boabe 1,00
- căpşuni 0,60
- pere, prune, caise, struguri, cireşe, vişine 0,50
- cânepă, trifoi, fân, mere 0,40

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 37


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- ardei, pepeni, ceapă 0,30


- sfeclă de zahăr, cartofi, castraveţi, alte legume 0,25
- dovleci, perene, fân 0,20
- varză, tomate, trifoi verde anuale, fân 0,15
- secară verde, sfeclă furajeră 0,10

Produse animaliere
- ouă (100 buc) 0,25
- lapte (100 l) 0,80
- miere (100 kg) 3,00
- carne (100 kg) 5,00
- lână (100 kg) 40,00

Productivitatea agricolă, a fost obţinută din însumarea U.C.produse vegetale cu


U.C. produse animaliere, raportată la suprafaţa de teren agricol
(15658 U.C.prod. vegetale + 53700 U.C. prod. animaliere) / 5381 ha teren agricol
Productivitatea agricolă a comunei Tureni 12,89 UC / ha teren agricol.

Indicatorul pentru producţia animală se obţine prin transformarea efectivelor de


animale domestice într-o singură măsură (U.V.M. – unitate vită mare) ce se
însumează.şi se raportează la 100 ha teren agricol.
Indicii de transformare sunt:
- 0,90 pentu bovine
- 1,00 pentru cabaline
- 0,20 pentru porcine
- 0,15 pentru ovine şi caprine
- 0,01 pentru păsări.
Valoarea densităţii 73,28 U.V.M./ 100 ha teren agricol.

• Propuneri de dezvoltare
Promovarea dezvoltării integrate şi durabile a spaţiului rural prin optimizarea
sectoarelor economice existente, încurajarea diversificării activităţilor economice şi
sociale, perfecţionarea infrastructurilor şi prin accesul la noi tehnologii:

- Dezvoltarea identităţii localităţilor, prin promovarea specificului local:


- mixt – sat Tureni;
- agrar – satele Ceanu Mic şi Comşeşti;
- silvo-pastoral – sat Miceşti;
- piscicol – sat Mărtineşti;

- Utilizarea eficientă a resurselor locale:


- diversificarea producţiei agricole;
- sporirea producţiei prin cultivarea a 75 % din terenul arabil;
- sporirea producţiei animaliere cu 25 %;
- utilizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi agro-pedo-ameliorative;
- extinderea utilizării de mijloace mecanizate în procesul de producţie
agricolă (1 tractor / 15 ha teren arabil);
- utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, pesticidelor, ierbicidelor etc.;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 38


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- promovarea sistemelor de asigurări contra factorilor de risc prin


constituirea şi utilizarea fondului de protejare a producătorilor agricoli;
- utilizarea de tehnici ecologice de exploatare a pădurilor;
- promovarea activităţilor artizanale:
- arta textilelor;
- dulgheritul;
- slatine ţărăneşti;

- Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, prin:


- dezvoltarea proceselor de producţie agro-industriale integrate: producţie –
colectare – prelucrare / procesare – distribuţie;
- stimularea lărgirii spectrului de servicii în agricultură;
- încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip “bio” şi “de marcă”;
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, la nivel de fermă;
- dezvoltarea rolului de agrement / turism;
- promovarea turismului rural în gospodării tradiţionale omologate*;
- promovarea funcţiunilor specifice tranzitului pe DN (benzinării, pensiuni,
localuri, etc.);
- crearea de avantaje în scopul stabilirii cadrelor specializate în comună;
- recalificarea / formarea profesională a forţei de muncă pentru activităţi
economice specifice;

*Turismul rural / agroturism / turism verde / turism ecologic:


Se caracterizează prin:
- se desfăşoară în spaţii deschise în localităţi sub 10.000 de locuitori;
- este afectat de sezonalitate;
- structurile de primire (casele, fermele, gospodăriile tradiţionale) găzduiesc un
număr mic de oaspeţi;
- activităţi de vacanţă specifice:
- plimbări;
- obiceiuri tradiţionale şi festivaluri rurale;
- călărie;
- exersarea unor meşteşuguri originale;
- picnic;
- pescuit;
- vizitarea unei ferme agricole;

Intrarea unei gospodării în circuitul turistic rural presupune:


- acces direct în camerele de locuit şi la grupurile sanitare, fără trecere prin alte
camere;
- racord la reţeaua publică de canalizare;
- existenţa apei curente menajere;
- racord la reţeaua electrică publică;
- pentru categoriile 3-4 stele este obligatorie existenţa grupurilor sanitare pentru
fiecare cameră de dormit, TV, radio, frigider, telefon, garaj, aer condiţionat

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 39


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.6. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SOCIALE.


EVOLUŢIA POPULAŢIEI

• Descriere generală a populaţiei

Orice aşezare umană poate fi considerată ca fiind un segment de teritoriu


amenajat pentru a creea, perfecţiona sau modifica, dar şi conserva condiţii care fac
posibilă viaţa socială. Orice aşezare umană este un mediu artificial care face posibilă
acţiunile şi interacţiunile de tip social. Pe de altă parte orice localitate are anumite
coordonate geografice, respectiv mediul natural în care este situată este caracterizat
de anumite trăsături specife. Prin urmare beneficiarul nemijlocit al amenajărilor de
orice fel din cadrul localităţii este comunitatea locală, respectiv oamenii care
constituie comunitatea respectivă. O precondiţie necesară existentei oricărei
comunităţi umane (şi aşezări umane) este populaţia. În ultimă instanţă populaţia
locală este cea care asigură viabilitatea unei localităţi şi în concluzie persistenţa ei în
timp.
Populaţia este resursa şi factorul cel mai dinamic în cadrul unei localităţi.
Schimbările care au loc în cadurl localităţii sunt mai ales rezultatul schimbărilor
sociale ce afectează comunitatea locală, respectiv populaţia.
Din aceste motive orice intenţie de a modifica într-un sens sau altul morfologia
funcţională a unei localităţi trebuie să se întemeieze pe o analiză a structurilor din
cadrul poplaţiei rezidente.
Prin structuri înţelegem elemente relativ invariante în timp din cadrul populaţiei
şi anumite raporturi cantitative dintre aceste elemente. Consecinţa acestor raporturi
cantitative este un anumit fel de a fi al populaţiei, anumite tipuri de comportamnent,
dar şi anumite potenţialităţi şi limite în acţiunea cotidiană realizată de populaţia ce
face obiectul analizei. Când acţionează social oamenii joacă seturi de roluri sociale
care sunt la rândul lor aferente poziţiilor sociale pe care le ocupă în spaţiul social.
Rolurile sociale sunt aşteptări comportamentale definite de membrii comunităţii la
adresa ocupanţilor diverselor poziţii sociale. Sau altfel spus sunt sisteme de
expectanţe definite şi în funcţie de locul unde se întâmplă. Din această raţiune locul
(şi în sens de localitate sau aşezare umană) are un rol definitoriu pentru expectanţele
sociale, sau spus în termeni mai puţin academici, locul sfinţeşte oamenii aşa cum
oamenii sfinţesc locul. Respectiv pentru orice comunitate locul în care trăieşte are o
anumită semnificaţie, un înţeles. Această semnificaţie influenţează constituirea
expectanţelor sociale la nivelul localităţii respective. Indivizii se comportă după
regulile obiceiurile locale. Se comportă într-un mod specific fiindcă sunt socializaţi
într-un habitat specific. Din acest motiv habitatul construit nu este doar un cadru
artificial ci un element constitutiv al societăţii la nivel local.
Pentru a înţelege mai bine « spiritul locului » trebuie să cunoaştem elementele
structurale ale populaţiei rezidente în locul respectiv.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 40


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Structura populaţiei pe localităţi:

Denumire sat recensământ 1992 recensământ 2002


Populaţia % Populaţia %
stabilă stabilă
Tureni 1022 37,36 1027 39,73%
Ceanu Mic 546 19,96 519 20,08%
Comşeşti 236 8,62 240 9,28%
Mărtineşti 371 13,56 383 14,82%
Miceşti 560 20,47 416 16,09%
Total 2735 100 % 2585 100 %

Putem observa că ponderea populaţiei, la nivelul localităţilor componente ale


comunei, în totalul populaţiei se menţine oarecum neschimbat ceea ce denotă o
anumită stagnare a parametrilor naturali şi migraţionali ai populaţiei.

• Evoluţia populaţiei – comuna Tureni

Anul 1992 1997 2002 2003 2004

Total 2680 2437 2634 2628 2600


Bărbaţi 1341 1177 1295 1297 1279
Femei 1339 1260 1339 1331 1321
Sursa: Fişa localităţii, Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj

În anul 2004 comuna Tureni a avut o populaţie de 2600 persoane, faţă de 2680
persoane înregistrate la recensământul din 1992. În 12 ani populaţia comunei a
scăzut cu circa 3%.

• Structura populaţiei pe sexe şi vârste:

- bărbaţi 49.19 %,
- femei 50.81 %
În comparaţie cu structura pe sexe a populaţiei României putem observa că,
structural populaţia comunei se încadrează în parametrii statistici ai societăţii
româneşti.

Ponderea populaţiei feminine, 2002, în %


Total Urban Rural
România 51,30 52,00 50,50
Comuna Tureni - - 50,81

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 41


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Structura populaţiei pe grupe de vârste:

Ponderea structurii pe vârste a populaţiei comunei Tureni (în %), raportat la


ponderile similare din mediul rural din judeţul Cluj şi din România
0 - 14 15 - 59 60 de ani şi Raportul de
ani ani peste dependenţă
Populaţia comunei Tureni 14,4 53,4 32,1 86,9
100%
Mediul rural jud. Cluj 17,7 56,8 25,5 75,9
+100%
Mediul rural România 20,9 57,0 22,1 75,1
100%

Structura pe mari categorii de vârstă a populaţiei totale a comunei Tureni,


reliefează tendinţa de îmbătrînire şi feminizare. Segmentul de populaţie cuprins între
0 - 14 ani se situează sub media pe ţară dar şi sub media ruralului din judeţul Cluj.
Pe de altă parte categoria de vărstă a celor de 60 de ani şi peste este
suprareprezentată din perspectiva aceloraşi indicatori. Segmentul celor ce au vârsta
cuprinsă între 15 - 59 ani este sub media pe ţară şi judeţul Cluj. Acest fapt explică şi
faptul că raportul de dependenţă în comuna Tureni este mai mare decât media pe
ţară şi judeţ (cu 11 % mai mare).

• Structura populaţiei pe religii şi naţionalităţi:

Structura confesională a populaţiei, recensământul din 2002


Religia Nr. populaţie % din total

Ortodoxă 1692 65,45


Romano-catolică 108 4,18
Greco-catolică 11 0,43
Reformată 248 9,59
Unitariană 264 10,21
Baptistă 32 1,24
Penticostală 50 1,93
Alte religii 177 6,85
Fără religie 3 0,12
Atei 0 0,00
Nedeclarată 0 0,00
Total populaţie 2585 100,00

Majoritatea populaţiei este de confesiune ortodoxă (65,45%). Populaţia de


confesiune unitariană reprezintă 10,21%, iar cea reformată 9,59% din totalul
populaţiei.
Structura confesională poate fi suprapusă structurii populaţiei pe naţionalităţi.
Obţinem astfel un decupaj al grupurilor etnico-naţionale şi pe criterii confesionale.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 42


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Populaţia pe naţionalitãţi (Recensământul populaţiei 2002)


Naţionalitatea Nr. populaţie %
Total pop. stabilă 2585 100
Români 1852 71,65
Maghiari 617 23,87
Rromi 112 4,33
Alte naţionalităţi 4 0,15

• Evoluţia populaţiei şi prognoze demografice

Evoluţia populaţiei - Sporul natural al populaţiei


1992 1997 2002 2003 2004

Populatia totala stabila la 1 VII 2680 2437 2634 2628 2600


Nascuti vii 31 26 10 20 18
Decedati – total 57 52 48 55 54
Sporul natural -26 -26 -38 -35 -36
Diferenţa naşteri – decese
Decedati sub un an - 2 - - 1
Rata brută natalitate (naşteri la 11,57 10,67 3,80 7,61 6,92
1000 locuitori)
Rata brută de mortlitate 21,27 21,34 18,22 20,93 20,77
(decese la 1000 locuitori)
Date: Fişa localităţii Comuna Tureni
În ceea ce priveşte evoluţia natural - biologică a populaţiei putem constata
reducerea numărului de născuţi vii în perioada 1992 – 2004 şi un număr relativ
constatnt de decese. Diferenţa dintre numărul de naşteri şi decese este negativă,
ceea ce înseamnă un spor natural descendent.

Rata brută de natalitate în judeţele din Transilvania*, 2003


Rata brută natalitate
Judeţul Cluj 8,3
Comuna Tureni 7,6
România 9,8
Dacă comparăm rata brută a natalităţii din comună cu cele la nivel naţional şi
judeţean, putem observa că se situează sub parametrii statistici normali.

Rata brută de mortalitate în judeţele din Transilvania, 2003


Rata brută mortalitate
Judeţul Cluj 12
Comuna Tureni 20,9
România 12,3
În ceea ce priveşte mortalitatea, valorile înregistrate în comună diferă
semnificativ faţă de valorile medii la nivel naţional şi judeţean ( cu 8,9 mai mare).

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 43


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Prognoze demografice

Dacă tendinţele demografice se menţin în parametrii actuali populaţia comunei


Tureni va continua să se diminueze. O analiză mai amănunţită va fi posibilă pe baza
unor date suplimentare. Factorul indeterminat care poate schimba acest trend este
migraţia populaţiei.

Evoluţia populaţiei, sporul migrator


1992 1997 2002 2003 2004

Populatia totala stabila la 1 VII 2680 2437 2634 2628 2600


Stabiliri de domiciliu (imigranţi) 8 26 45 67 66
Plecări cu domiciliul (emigranţi) 89 31 23 35 51
Diferanţa imigranţi – -81 -5 +22 +32 +15
emigranţi
Stabiliri de resedinta - 25 49 38 18
Plecări cu resedinta - 80 41 37 30
Diferenţa stabiliri-renunţări la - -55 +8 +1 -12
reşedinţă
Date: Fişa localităţii Comuna Tureni

Din datele de mai sus se conturează o tendinţă majoră (2002 – 2004) de


stabiliri de domiciliu în comună.

Diferenţa dintre sporul natural şi cel migratoriu, populaţia comunei Tureni


1992 1997 2002 2003 2004
Sporul natural -26 -26 -38 -35 -36
(Diferenţa naşteri – decese)
Spor migrator -81 -5 +22 +32 +15
(Diferenţa imigranţi – emigranţi)
Diferenţa -107 -31 -16 -3 -21
Spor natural – spor migrator

Sporul migrator pozitiv nu poate contracara scăderea populaţiei cauzată de un


spor natural negativ. Pierderea de populaţie se cifrează la 40 persoane (2002 –
2004), 1.55% din populaţia de referinţă din anul 2002 (date recensământ). Cifrele în
sine nu sunt alarmante. Dacă parametrii de mai sus rămân neschimbaţi populaţia se
reduce până în 2012 cu 5,68% (150 persoane în 10 ani), faţă de populaţia de
referinţă 2002.
Din perspectivă demografică populaţia comunei Tureni se caracterizează prin
fenomenul de îmbătrânire şi feminizare. Această situaţie este specifică întregului
mediu rural din România. Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen natural / biologic
chiar dacă este condiţionat şi favorizat de realităţi sociale. Cu alte cuvinte: structura
pe vârste şi sexe a populaţiei unei localităţi nu poate fi schimbată de azi pe mâine şi
în funcţie de dorinţele cuiva, ea este un dat atât biologic cât şi social.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 44


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Marea necunoscută în acest scenariu este mobilitatea populaţiei, respectiv


fenomenul migraţiei, dar şi mobilitatea capitalului generator de investiţii.
Comportamentul migrant nu poate fi estimat şi prevăzut deorece depinde de factori
conjuncturali de o complexitate foarte mare. Nu putem estima ce constelaţie de
factori va acţiona la un moment dat în viitor. În domeniul serviciilor, de exemplu,
comuna este încă descoperită. Posibilităţi ar putea fi identificate probabil în domeniul
meşteşugurilor şi industriei mici şi mijlocii, legate probabil de activităţile agricole şi de
creşterea animalelor sau de exploatarea şi prelucrarea lemnului.
Ceea ce se poate însă enunţa se referă la măsurile care pot fi luate de
administraţia locală, inclusiv prin elaborarea şi realizarea PUG-ului. Dezvoltarea
localităţii trebuie să vizeze sporirea atractivităţii generale a comunei, din punct de
vedere economic, social şi cultural. Scopul programelor de dezvoltare ar trebui să fie
creşterea calităţii vieţii locuitorilor. Numai sporind calitatea habitatului, serviciilor şi
infrastructurii se vor crea condiţii pentru stabilizarea populaţiei şi atragerea de
imigranţi. Fără imigraţie comuna riscă să involueze.

• Fondul locativ, conf. recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

Populaţia Nr. locuinţe Nr. camere Suprafaţa Nr.


stabilă permanente de locuit camerelor gospodării
şi sezoniere de locuit
(mp)
Tureni 1027 429 885 15616 361
Ceanu Mic 519 215 433 6922 186
Comşeşti 240 118 229 3698 80
Mărtineşti 383 126 244 4036 109
Miceşti 416 297 584 9498 199
Total 2585 1185 2375 39770 935
comună

În comuna Tureni au fost înregistrate 935 de gospodării ale populaţiei. Numărul


mediu de persoane pe gospodărie:este de 2,76, iar numărul mediu de persoane pe
locuinţă este de 2,18. În privinţa calităţii locuirii în comuna Tureni, condiţiile se
încadrează peste valorile minime de calitate stipulate prin legea locuinţelor (15,38 mp
/ persoană).
Diferenţe intervin în funcţie de numărul de persoane dintr-o gospodărie /
locuinţă. Acolo unde gospodăria este formată dintr-o singură persoană putem afirma
că locuinţa corespunde standardelor minime şi probabil le şi depăşeşte. Dar în
momentul în care gospodăriile sunt formate din nuclee familiale cu mai mult de doi
copii situaţia calităţii locuirii se schimbă dramatic. Putem vorbi de condiţii de
supraaglomerare a locuinţelor.
Viitoarele planuri de dezvoltare ale comunei ar trebui să plece de la ideea de a
ţine cont prioritar de acoperirea nevoilor gospodăriilor şi secundar de satisfacerea
nevoilor individuale. Gospodăria este unitatea de referinţă cu impactul cel mai mare
asupra activităţilor de planificare. Fiindcă după cum se vede şi din tabelul de mai sus,
de gospodărie se leagă nemijlocit şi problematica locuinţelor.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 45


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Capitalul cultural

Capitalul cultural, în forma lui instituţionalizată, se exprimă prin diplomele şi


titlurile şcolare prezente la nivelul unei populaţii. Diploma şcolară atestă competenţe
culturale recunoscute social şi garantate oficial. Prin atestarea oficială (instituţională)
competenţele culturale devin convertibile în capital economic şi abilitează indivizii să
ocupe anumite poziţii în structurile economico-sociale şi ale puterii într-un sistem
social. De asemenea capitalul social poate fi investit şi este temeiul relaţiilor sociale
la nivelul unei comunităţi locale. Sau altfel spus: capitalul cultural asigură purtătorului
profit material, simbolic şi relaţional.
Noi putem analiza capitalul cultural cu ajutorul nivelului de şcolaritate, instrucţie
şcolară.

Populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul şcolii absolvite (Nivelul de şcolaritate)


NIVELUL INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ABSOLVITE
Superior Postlic. şi Secundar Primar
Total de maiştri Superior Profes. si Inferior
Liceal de gimnaz.
ucenici
ambele ambele ambele ambele ambele ambele
sexe sexe sexe sexe sexe sexe
TOTAL în cifre 32 38 281 356 708 740
absolute
% din total pop. 1,24 1,47 10,87 13,77 27,39 28,63
(2585 persoane)
Recensământul populaţiei 2002

Datele din tabelul de mai sus ne prezintă structura capitalului cultural al


populaţiei de zece ani şi peste din comuna Tureni. Numărul persoanelor cu vărstă de
zece ani şi peste, este de 2321 (89,79 % din total populaţie). Din această populaţie
au studii absolvite 83,37 %.
Ponderea celor fără şcoală absolvită este de 6,42 %. Din această categorie fac
parte:
- acele persoane care din diferite motive nu au obţinut o diplomă şcolară / nu şi-
au finalizat studiile (62 persoane, adică 2,40 %) - probabil sunt persoane care
nu au absolvit şcoala primară;
- analfabeţi (104 persoane, adică 4,02 %), un procent îngrijorător;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 46


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.7. CIRCULAŢIA ŞI PROPUNERI DE ORGANIZARE

• Căi rutiere pe categorii de drumuri la nivelul comunei:


- Autostrada propusă (în extravilan comuna Tureni, ruta Braşov – Borş);
- DN 1 – E 60 (prin Mărtineşti şi Tureni, ruta Turda şi Cluj-Napoca);
- DJ 103 G (prin Tureni şi Ceanu Mic, ruta DJ 107 L – Tureni – Aiton);
- DJ 107 L (în extravilan comuna Tureni, ruta Turda – Sănduleşti – Lita);
- DC 73 (ruta DN 1 – E 60 la Comşeşti);
- DC 74 (ruta DN 1 – E 60 la Mărtineşti);
- DC 85 (ruta DJ 103 G / Tureni la Miceşti);

Teritoriu administrativ DN1-E60 poz. km


comuna Tureni intrare 453+540
ieşire 460+480

Localitatea EXISTENT PROPUS


DN1-E60 dreapta stânga DN1-E60 dreapta stânga
(poz. km) (poz. km) (poz. km) (poz. km)
Tureni intrare 455+490 455+430 intrare 455+215 455+430
ieşire 457+010 457+010 ieşire 457+400 457+010
Mărtineşti intrare 458+315 458+315 intrare 458+050 458+020
ieşire 459+190 459+190 ieşire 459+190 459+190

• Propuneri căi de circulaţie la nivelul comunei:


Întocmirea documentaţiilor necesare de urbanism (PUZ-uri / PUD-uri), studii de
fezabilitate şi proiecte tehnice de specialitate pentru:
- Modernizarea drumurilor naţional, judeţean şi comunale;
- Realizarea de artere colectoare la zonele funcţionale care cuprind în
perimetrul lor drumul naţional;
- Amenajarea intersecţiilor între:
- DN 1 şi DJ 103 G,
- DN1 şi DC 73,
- DN 1 şi DC 74;
- Rezervarea terenului pt. autostrada propusă;
- Modernizarea, cu prioritate, a acceselor spre zonele turistice;
- Modernizarea treptată a reţelelor stradale din localităţi;
- Crearea unor condiţii tehnice pentru scoaterea circulaţiei agricole de pe
magistralele rutiere prin realizarea arterelor pentru circulaţia agricolă;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 47


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.8. INTRAVILAN EXISTENT ŞI PROPUS. ZONE FUNCŢIONALE ŞI PROPUNERI


DE ZONIFICARE. BILANŢ TERITORIAL EXISTENT ŞI PROPUS

Limitele intravilanelor au fost modificate de comun acord cu Consiliul Local al


Comunei Tureni.
Extinderile limitelor intravilanelor cuprind zone pentru:
- Locuinţe şi funcţiuni complementare
- Instituţii şi servicii publice,
- Unităţi de producţie agricole / industriale / de depozitare;
- Spaţii verzi, perdele de protecţie;
- Construcţii / reţele tehnico - edilitare,
- Gospodărie comunală.

Suprafaţa totală a intravilanului existent, conform cadastru 1990 în valoare de


571,51 ha, s-a micşorat prin PUG 1999 cu 37,20 ha, iar prin PUG 2006 s-a mărit
cu.63,32 ha.

Centralizator COMUNA TURENI – modificări operate în cadrul intravilanelor


Localitatea Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Nr. trupuri
intravilan intravilan intravilan propuse
OCAOTA propusă 1999 propusă 2006 2006
1990 (ha) (ha) (ha)
Tureni 206,92 212,30 248,10 2
Ceanu Mic 96,98 84,20 94,80 1
Comşeşti 74,53 55,15 55,15 1
Mărtineşti 47,02 47,02 57,14 4
Miceşti 146,06 135,64 142,44 4
Total 571,51 534,31 597,63 12

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 48


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Intravilan (ha)
Sat OCOTA PUG Extindere Total propus
Tureni 1990 1999 propusă PUG 2006
T1 205,72 211,10 35,80 246,90
T2 1,20 1,20 0,00 1,20
Total 206,92 212,30 35,80 248,10

Intravilan (ha)
Sat OCOTA PUG Extindere Total propus
Ceanu Mic 1990 1999 propusă PUG 2006
T1 96,98 84,20 10,60 94,80
Total 96,98 84,20 10,60 94,80

Intravilan (ha)
Sat OCOTA PUG Extindere Total propus
Comşeşti 1990 1999 propusă PUG 2006
T1 74,53 55,15 0,00 55,15
Total 74,53 55,15 0,00 55,15

Intravilan (ha)
Sat OCOTA PUG Extindere Total propus
Mărtineşti 1990 1999 propusă PUG 2006
T1 43,72 37,62 10,12 47,74
T2 2,50 2,50 0,00 2,50
T3 0,80 0,80 0,00 0,80
T4 0,00 6,10 0,00 6,10
Total 47,02 47,02 10,12 57,14

Intravilan (ha)
Sat OCOTA PUG Extindere Total propus
Miceşti 1990 1999 propusă PUG 2006
T1 146,06 129,14 0,00 129,14
T2 0,00 0,35 0,00 0,35
T3 0,00 0,35 0,00 0,35
T4 0,00 5,80 6,80 12,60
Total 146,06 135,64 6,80 142,44

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 49


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Zonele propuse pentru includerea în intravilan au fost marcate cu cu culoarea


gri (vezi planşa Situaţia existentă, disfuncţionalităţi – SED).
Cu toate că fiecare localitate rurală este un caz aparte, în intervenţii s-au
respectat limitele naturale / limitele folosinţelor.
Includerile de teren în intravilan s-au făcut pe următoarele criterii:
- acces asigurat din drumurile existente (chiar dacă drumul respectiv
necesită amenajare);
- apropierea de zonele de interes;
- condiţii bune de fundare în comparaţie cu alte zone din localitate;
- necesitatea suprafeţei respective pentru dezvoltare.
Toate propunerile s-au analizat pe teren şi s-au însuşit de reprezentanţii
administraţiei locale.
În prezentul proiect s-a indicat la nivelul teritoriului administrativ al comunei şi în
suprafaţa intravilanului, folosinţa asupra terenurilor. Pentru terenurile situate în
intravilan, ocupate cu construcţii şi alte amenajări s-a indicat şi destinaţia
supraedificatelor: clădiri de utilitate publică, locuinţe, obiective pentru producţie
agricolă şi industrială, terenuri de sport, obiective pentru gospodărie comunală,
circulaţie, ape.
Bilanţul teritorial evidenţiază principalele folosinţe şi destinaţia terenurilor din
intravilan şi procentul ocupat.

• Structura intravilanului şi principalele caracteristici ale zonelor


funcţionale

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE 2006 2006
SAT TURENI Suprafaţa % din Suprafaţa % din
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 36,67 17,27 162,20 65,38
Instituţii şi servicii de interes public, 5.36 2,53 12,01 4,84
din care:
• zonă centrală 9,23
Unităţi industriale şi depozite 2,92 1,37 25,46 10,26
Unităţi agricole 5,85 2,75 5,85 2,36
Căi de comunicaţie şi transport 21,55 10,15 23,43 9,45
Spaţii verzi publice, perdele de protecţie 1.82 0,85 10,63 4,28
Construcţii tehnico – edilitare 0,82 0,39 0,89 0,36
Gospodărie comunală, din care: 2,96 1,39 2,96 1,19
• cimitire 2,83 2,83
Destinaţie specială 0,57 0,27 0,57 0,23
Ape 4,07 1,92 4,10 1,65
Terenuri agricole 128,85 60,69 0,00 0,00
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,86 0,41 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 212.30 100,00 248,10 100,00

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 50


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE 2006 2006
SAT CEANU MIC Suprafaţa % din Suprafaţa % din
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 24,68 29,31 51,41 54,23
Instituţii şi servicii de interes public 1,15 1,37 1,15 1,21
Unităţi industriale şi depozite 0,00 0,00 11,59 12,23
Unităţi agricole 4,17 4,95 4,44 4,68
Căi de comunicaţie şi transport 9,45 11,22 10,37 10,94
Spaţii verzi publice, perdele de protecţie 0,00 0,00 12,32 13,00
Construcţii tehnico – edilitare 0,07 0,08 0,07 0,07
Gospodărie comunală, din care: 1,00 1,19 1,17 1,23
• cimitire 1,00 1,00
Destinaţie specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 2,28 2,71 2,28 2,41
Terenuri agricole 38,69 45,95 0,00 0,00
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 2,71 3,22 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 84,20 100,00 94,80 100,00

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE 2006 2006
SAT COMŞEŞTI Suprafaţa % din Suprafaţa % din
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 12,21 22,14 34,07 61,78
Instituţii şi servicii de interes public 1,66 3,01 1,66 3,01
Unităţi industriale şi depozite 0,00 0,00 0,00 0,00
Unităţi agricole 0,00 0,00 0,00 0,00
Căi de comunicaţie şi transport 4,60 8,34 4,60 8,34
Spaţii verzi publice, perdele de protecţie 0,03 0,05 8,85 16,05
Construcţii tehnico – edilitare 0,03 0,05 0,03 0,05
Gospodărie comunală, din care: 2,09 3,79 2,09 3,79
• cimitire 2,09 2,09
Destinaţie specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 3,54 6,42 3,54 6,42
Terenuri agricole 27,55 49,96 0,00 0,00
Păduri 0,31 0,56 0,31 0,56
Terenuri neproductive 3,13 5,68 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 55,15 100,00 55,15 100,00

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 51


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE 2006 2006
SAT MĂRTINEŞTI Suprafaţa % din Suprafaţa % din
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 11,21 23,84 22,04 38,57
Instituţii şi servicii de interes public 1,25 2,66 3,43 6,00
Unităţi industriale şi depozite 0,04 0,09 6,73 11,78
Unităţi agricole 1,47 3,13 1,47 2,57
Căi de comunicaţie şi transport 6,57 13,97 7,38 12,92
Spaţii verzi publice, perdele de protecţie 0,00 0,00 11,14 19,49
Construcţii tehnico – edilitare 0,00 0,00 0,32 0,56
Gospodărie comunală, din care: 1,34 2,85 1,34 2,35
• cimitire 0,91 0,91
Destinaţie specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 1,76 3,74 1,76 3,08
Terenuri agricole 21,69 46,13 0,00 0,00
Păduri 1,53 3,25 1,53 2,68
Terenuri neproductive 0,16 0,34 0,00 0.00
TOTAL INTRAVILAN 47,02 100,00 57,14 100,00

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE 2006 2006
SAT MICEŞTI Suprafaţa % din Suprafaţa % din
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 11,29 8,32 99,60 69,93
Instituţii şi servicii de interes public 0,61 0,45 3,95 2,77
Unităţi industriale şi depozite 1,58 1,16 3,33 2,33
Unităţi agricole 5,67 4,18 3,79 2,67
Căi de comunicaţie şi transport 14,30 10,54 14,57 10,23
Spaţii verzi publice, perdele de protecţie 0,01 0,01 6,24 4,38
Construcţii tehnico – edilitare 0,06 0,04 0,15 0,11
Gospodărie comunală, din care: 2,87 2,12 2,63 1,84
• cimitire 2,51 2,42
Destinaţie specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 6,02 4,44 8,18 5,74
Terenuri agricole 92,68 68,33 0,00 0,00
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,55 0,41 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 135,64 100,00 142,44 100,00

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 52


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

BILANŢ TERITORIAL AL FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DIN INTRAVILANELE SATELOR COMUNEI TURENI


situaţia existentă 1990

DENUMIREA Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total Păduri Tufăriş Ape Neprod. Drumuri Curţi Total Total
LOCALITĂŢII agricol Clădiri neagric. intrav.
TURENI 80,32 7,16 69,49 0,00 0,42 157,39 0,00 0,00 0,70 2,22 16,16 30,45 49,53 206,92
CEANU MIC 42,53 0,15 30,60 0,00 0,00 73,28 0,13 0,00 0,22 9,51 5,79 8,05 23,70 96,98
COMŞEŞTI 21,19 0,00 32,84 0,00 0,00 54,03 0,00 0,00 1,92 8,04 3,27 7,27 20,50 74,53
MĂRTINEŞTI 16,48 0,00 14,19 0,00 0,00 30,67 2,00 0,00 0,28 4,79 3,79 5,49 16,35 47,02
MICEŞTI 58,18 0,00 59,03 0,00 0,14 117,35 0,20 0,00 2,24 0,48 9,13 16,66 28,71 146,06
Total 218,70 7,31 206,15 0,00 0,56 432,72 2,33 0,00 5,36 25,04 38,14 67,92 138,79 571,51

BILANŢ TERITORIAL AL FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV


AL COMUNEI TURENI
situaţia existentă 1990

DENUMIRE Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total Păduri Tufăriş Ape Neprod. Drumuri Curţi Total Total
agricol Clădiri neagric.
Total extravilan 2761,63 1589,84 862,50 0,00 102,96 5316,93 981,44 31,08 170,63 138,93 113,73 79,99 1515,8 6832,73
Total intravilan 218,70 7,31 206,15 0,00 0,56 432,72 2,33 0,00 5,36 25,04 38,14 67,92 138,79 571,51
Total general 2980,33 1597,15 1068,65 0,00 103,52 5749,65 983,77 31,08 175,99 163,97 151,87 147,91 1654,59 7404,24

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 53


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

BILANŢ TERITORIAL AL FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI TURENI


SITUAŢIA PROPUSĂ 1999

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSINŢĂ (ha)


ADMINISTRATIV AL Agricol Neagricol TOTAL
UNITĂŢII DE BAZĂ Arabil Păşuni / Vii Livezi Păduri Ape / Drumuri Curţi / Neprod.
Fâneţe Tufăriş Clădiri
EXTRAVILAN 2814,96 2439,78 0,00 102,95 980,84 202,48 111,56 76,64 140,72 6869,93
INTRAVILAN 165,37 226,02 0,00 0,57 2,93 4,59 40,31 71,27 23,25 534,31
TOTAL 2980,33 2665,80 0,00 103,52 983,77 207,07 151,87 147,91 163,97 7404,24
% DIN TOTAL 77,65 22,35 100

BILANŢ TERITORIAL AL FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI TURENI


SITUAŢIA PROPUSĂ 2007

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSINŢĂ (ha)


ADMINISTRATIV AL Agricol Neagricol TOTAL
UNITĂŢII DE BAZĂ Arabil Păşuni / Vii Livezi Păduri Ape / Drumuri Curţi / Neprod.
Fâneţe Tufăriş Clădiri
EXTRAVILAN 2768,46 2428,55 0,00 102,95 980,84 200,98 108,49 76,64 139,70 6806,61
INTRAVILAN 211,87 237,25 0,00 0,57 2,93 6,09 43,38 71,27 24,27 597,63
TOTAL 2980,33 2665,80 0,00 103,52 983,77 207,07 151,87 147,91 163,97 7404,24
% DIN TOTAL 77,65 22,35 100

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 54


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.9. ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI MĂSURI PROPUSE

• Contextul conceptual
Riscul, termen de origine franceză, risque, explică posibilitatea de a ajunge într-
o primejdie, de a suporta o pagubă, un pericol posibil. Este de presupus că, nu ar
exista risc dacă nu ar avea loc un fenomen (natural sau de altă factură) deosebit care
să determine consecinţe grave şi o societate care să-l suporte. Adesea, aceste
consecinţe sunt suportate şi de mediul înconjurător. Astfel, riscul apare cu două
faţete şi anume: pe de o parte fenomenul fizic luat ca atare, respectiv hazardul, iar pe
de alta potenţialitatea hazardului respectiv de a produce dezastre (pierderi materiale
şi vieţi omeneşti) în diferite grade, suportate de mediu şi societate.
I.D.N.D.R., citat de I. Zăvoianu, 1994, interpretează riscul ca semnificând
numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube asupra proprietăţilor şi
întreruperii de activităţi economice în timpul unei perioade de referinţă şi într-o
regiune dată, pentru un fenomen natural particular şi, prin urmare, este produsul
dintre riscul specific şi elementele de risc, considerând că în această definiţie riscul
semnifică latura cuantificabilă a lui.
Riscul include gradul de vulnerabilitate al cuiva (populaţie, clădiri, construcţii,
activităţi economice, servicii publice etc.), care devin astfel elemente supuse.
Vulnerabilitatea este definită ca fiind gradul de pierderi potenţiale (de la 0 la 1)
rezultante dintr-un fenomen (grup de fenomene) susceptibil de a produce pagube
materiale, prejudicii corporale, disfuncţionalităţi (I.D.N.D.R), reprezentând unul din
cele două componente fundamentale ale riscului la care este expusă o comunitate
dată.
Indiferent de nivelul de amenajare şi de protecţie, riscul se menţine pentru că
prevederea evenimentelor extreme este dificilă datorită caracterului lor aleator şi
imprevizibil. Chiar şi în cazul în care se dispune de şiruri lungi de observaţii asupra
unor fenomene, ele nu pot fi anticipate în totalitate, pentru că niciodată nu putem
spune că cea mai mare valoare nu va fi depăşită şi că ea va rămâne maximul
absolut. În plus, chiar şi nivelurile maxime care au o probabilitate rară de apariţie se
pot produce în orice moment fără a respecta intervalul de timp calculat.
Pentru majoritatea fenomenelor naturale extreme capabile de a genera
dezastre sau calamităţi se pot determina şi suprafeţele care au diferite grade de
vulnerabilitate (mică, medie, mare), pentru a se putea adopta din timp o serie de
măsuri de reducere a efectelor produse de hazarde în viitor. Uneori, chiar dacă pe
baza datelor existente se pot face prevederi de mărime a unor fenomene extreme,
din raţiuni economice, nu întotdeauna justificate, sunt asumate o serie de riscuri
pentru om şi bunurile amplasate în arealele susceptibile de a fi afectate de fenomene
extreme.
Desigur că, în funcţie de măsurile de protecţie şi de asigurare luate, diferă şi
gradul de vulnerabilitate. Din analiza dezastrelor înregistrate se constată o
dependenţă directă a vulnerabilităţii faţă de dezvoltarea socio-economică şi de
prosperitatea societăţii.
Elementele de risc se găsesc în interiorul arealelor cu diferite grade de
vulnerabilitate şi cuprind: populaţia, clădirile şi construcţiile de inginerie civilă sau

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 55


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

specială, activităţile economice, serviciile publice, utilităţile, infrastructura etc. supuse


riscului într-o arie dată.
Abordarea riscului din perspective sistemice vizează aspectul ce ţine de
posibilitatea apariţiei în cadrul sistemelor geografice, sau în cadrul în care acestea
funcţionează, a unor fenomene surprinzătoare, declanşatoare de schimbări mai mult
sau mai puţin favorabile sistemului respectiv.
În acest caz risc înseamnă „...existenţa posibilităţii de producere a unui
eveniment sau seturi de evenimente cu efecte parţial anticipate. Aceste efecte, de
regulă, sunt considerate ca şi “nenorociri”, urmare a sensului negativ prin care riscul
este echivalat cu un “pericol posibil”1. În general, dinamica sistemelor geografice
având la bază o multitudine de factori, delimitarea strictă a acestora în factori de risc
şi de “nerisc” este dificilă, dacă nu imposibilă, neexistând o delimitare apriorică între
aceste categorii2, din cel puţin două motive:
- translaţia neaşteptată a factorilor dintr-o categorie în alta
- instabilitatea pragurilor, de la care un factor poate declanşa sau amplifica unele
procese negative, a căror producere poate fi surprinzătoare în timp şi spaţiu.
Depistarea şi analiza factorilor de risc sunt strâns conectate cu capacitatea de
rezistenţă la schimbare a sistemelor geografice. Acestea, caracterizate printr-o mare
complexitate, sunt relativ greu de schimbat brusc, datorită multitudinii de componente
şi vitezei rapide de circulaţie a “şocului”. În cazul sistemelor geografice naturale
există o oarecare rigiditate, în raport cu cele în care componentele dominante sunt
cele social-economice. Rezistenţa la schimbare se traduce printr-o evaluare concretă
a relaţiei evoluţie-structură sub impactul şocurilor, ce apar prin intermediul
acumulărilor interne sau al intervenţiilor externe.
Se consideră că rezistenţa la schimbare poate fi apreciată prin două noţiuni:
vulnerabilitate şi rezilienţă. Prima apreciază gradul de instabilitate potenţială a unei
structuri sau gradul de receptare internă a intervenţiilor externe sau accidentelor
interne, iar cea de-a doua reprezintă capacitatea de a anula aceste perturbaţii prin
intermediul complexităţii şi structurilor specifice proprii sistemelor geografice.
Orice sistem geografic are o istorie, care niciodată nu poate fi în întregime
liniară sau măcar ciclică, ci cu numeroase leziuni şi rupturi repetate ca atare. Formele
neaşteptate, care apar datorită proceselor contradictorii de degradare-creare de noi
structuri, de agregare-dezagregare, de extindere-restrângere teritorială, simultane
sau succesive, lasă urme care generează riscul apariţiei unor anumite elemente ce
pot pune în pericol existenţa proprie a sistemului respectiv. În ciuda stabilităţii sale
aparente, evoluţia unui sistem geografic se află permanent sub semnul incertitudinii,
existând riscuri care îl pot îndepărta de traiectoria sa normală de existenţă. Riscurile
cele mai diverse sunt întâlnite în sistemele geografice puternic umanizate (cum ar fi
zonele urbane), unde intervenţiile externe şi dinamica schimbărilor interne pot avea
efecte cu totul neaşteptate. Unele dintre riscuri sunt asumate de societate spre a
obţine efecte economico-sociale favorabile, altele sunt pasive, oricând putând fi
reactivate, iar cea de-a treia categorie o reprezintă cele încă necunoscute.
În dinamica sistemelor geografice locul riscului este esenţial, acesta construind
istoria lor şi accelerându-le evoluţia. Dacă sistemul s-ar limita la o evoluţie ce elimină
1
I. Ianoş, Sisteme teritoriale: o abordare geografică, Edit. Tehnică, Bucureşti, 2000.
2
Acest fapt a fost şi unul din argumentele autorului pentru nuanţarea fenomenelor geografice extreme
în periculoase (factori de risc direct) şi nefavorabile, în majoritatea cazurilor, factori de risc indirect.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 56


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

orice risc, acesta ar stagna sau ar avea, teoretic, o dinamică liniară sau cel mult
ciclică. Evoluţiile explozive sunt direct proporţionale cu asumarea unor riscuri mari şi
complexe. Când se riscă mult, sistemul poate câştiga în eficienţă economică, de
exemplu, dar poate pierde în ce priveşte stabilitatea sa, depărtându-se de evoluţia
normală în raport cu resursele pe care la poate accesa. Momentul apariţiei riscului
poate fi greu de precizat, dar realizarea sa va marca sigur un punct de inflexiune
important pe traseul evoluţiei sistemului.
Cel mai frecvent, riscul în sistemele geografice este legat de pericolul opririi
proceselor ciclice, metabolice, care se desfăşoară în interiorul lor şi care le asigură
existenţa. Dereglările metabolice sau chiar oprirea metabolismului pentru o anumită
perioadă de timp, pot conduce la apariţia unor “pene funcţionale”, sau chiar la
dezintegrarea sistemului. Penele funcţionale pot fi cauzate atât de excedentul, cât şi
de deficitul, apărute brusc în fluxul material, energetic şi informaţional. Sistemele
geografice fiind sisteme deschise, orice posibil blocaj, total sau parţial, are ca rezultat
imposibilitatea reluării normale a ciclului „metabolic”, determinând apariţia crizelor.
Pentru evitarea unor astfel de riscuri, sistemele îşi „crează” structuri şi mecanisme de
autoreglare, identificabile prin autoreacţiile specifice fiecărui sistem la anumite
intervenţii, sau structuri de stocaj.
Pot fi identificate patru categorii de factori cu rol determinant în ceea ce priveşte
dinamica sistemelor geografice:
- factorii generali ce constituie invarianta structurală şi funcţională a sistemului;
- factorii de favorabilitate, ce grupează elemententele active ce-i susţin evoluţia
normală sau cea preconizată;
- factorii restrictivi, care limitează sensul dorit de evoluţie;
- factorii de presiune, ce contribuie la creşterea instabilităţii sistemelor geografice;
După cum s-a mai specificat, o încadrare strictă în oricare din aceste clase este
foarte greu de realizat, întrucât în timp se pot realiza translaţii ale factorilor menţionaţi
dintr-o categorie în alta.
Generatori de riscuri, pot fi în principal factorii de presiune şi cei restrictivi,
urmaţi de cei de favorabilitate.

• Contextul normativ
- Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.
- H. G. nr. 382 / 2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exigenţele
minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism pentru zonele de riscuri naturale.
- H.G. nr. 447/ 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.
- O.G. nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, cu modificările
prevãzute în O. U. nr.179 / 2000
- Normativul P 100 / 1992 privind zonarea teritoriului naţional din punct de vedere
seismic.

În înţelesul dat de Legea 575 / 2001, zonele de risc natural sunt arealele
delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor
fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 57


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.


În zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii,
se instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea
construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi
amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie
şi intervenţie împotriva dezastrelor.

• Tipuri de procese generatoare de risc geografic în comuna Tureni:


- risc de inundaţie cu ape de suprafaţă;
- risc de inundaţie cu ape freatice (în toate satele – vezi planşele SED);
- risc de eroziune declanşată (exclusiv Ceanu Mic):
- alunecări de teren în brazdă (în toate satele – vezi planşele SED);:
- prăbuşiri (în sat Tureni);

Clasificarea riscurilor după gravitatea şi intensitatea lor:


- riscuri ce determină interdicţie totală de construire:
- alunecări de teren în brazdă de intensitate medie / mare;
- eroziune declanşată de intensitate medie / mare;
- prăbuşiri de intensitate medie / mare;
- riscuri ce determină interdicţie temporară de construire, până la
consolidarea / stabilizarea situaţiei:
- risc de inundaţie cu ape de suprafaţă / freatice;
- alunecări de teren în brazdă / eroziune declanşată / prăbuşiri de
intensitate mică;

• Procese generatoare de risc geografic în comuna Tureni şi măsuri


propuse
SEISMICITATEA
Seismic teritoriul comunei se încadrează conform normativului P 100 / 92 în
zona F, perioada de colţ Tc-0,7 sec., coeficientul Ks-0,08.

PROCESE HIDRICE
Inundabilitatea zonei prin ape de suprafaţă
Descriere:
Fenomen extrem, care este totuşi normal în procesul de funcţionare al râului;
poate deveni catastrofal şi poate provoca pagube comunităţii locale care calcă legile
armoniei din natură fără a-şi lua măsurile de securitate necesare.
Din punct de vedre hidrologic o inundaţie este orice creştere a nivelului apei ori ale
debitului peste un nivel care depăşeşte malurile albiei minore.
Cauze - efecte:
- ploi, (fie torenţiale fie de lungă durată);
- topirea zăpezii sau topirea zăpezii suprapusă cu căderea de precipitaţii;
- excesul de umiditate
- despăduririle efectuate de om;
- compactarea solului;
- acoperirea lui cu un strat impermeabil;
- construcţii hidrotehnice nereuşite;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 58


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Inundaţiile după intensitate dar şi după suprafaţă pot fi de mai multe tipuri:
- frecvente (între 5-10 ani, când poate fi inundată parţial lunca râului; în urma
modificărilor antropice aceste viituri tind să devină un fenomen obişnuit);
Măsuri - reglementări:
- evitarea amplasării construcţiilor mai ales fără zid de protecţie;
- se interzice orice tip de depozitare dar mai ales a substanţelor poluante
sau periculoase (combustibil lichid, pesticide);
- viituri catastrofale (cu o frecvenţă între 35-100 ani; pot acoperi în totalitate lunca
râului şi o bună parte din terasa de luncă; deşi sunt cele mai rare după
amploarea lor, produc cele mai mari şi multe pagube).
Măsuri - reglementări:
- se recomandă construcţiile hidrotehnice;
- se recomandă conlucrarea tuturor consiliilor locale din bazinul hidrografic
respectiv cu Consiliul Judetean şi Regia Apelor Române în elaborarea
unor strategii viabile şi de lungă durată pentru prevenirea unor astfel de
dezastre;
- se vor evita defrişările abuzive şi necontrolate, ale pădurilor, mai mult, pe
terenurile suboptime din punct de vedere al folosirii economice;
- se va respecta, prin plantare, gradul optim de împădurire al bazinului
hidrografic 35-50%, în zonele deluroase;

Inundabilitatea zonei prin ridicarea apelor freatice


Descriere:
Apare când apele freatice se ridică până la suprafaţă şi stagnează o perioadă
mai lungă sau mai scurtă de timp.
Cauze:
- căderi îndelungate de precipitaţii;
- substratul litologic impermeabil, (însoţit sau nu de inundaţii).
- construcţia de baraje de apă, sau bariere în calea migraţiei apei freatice
(drumuri, etc.);
- compactarea solului (cand precipitaţiile nu se infiltrzează în sol stagnând la
suprafaţă);
- colmatarea drenurilor.
Efecte:
- periclitarea producţiei agricole în locurile de stagnare a apei;
- inundarea infrastructurii subterane;
- degreşierea constructiilor;
- gleizarea şi pseudogleizarea solului (procese pedologice uneori ireversibile)
Măsuri - reglementări:
- amenajarea de drenuri speciale, sau întreţinerea celor existente, prin
decompactarea solului sau alte lucrări pedoameliorative;
- plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante cum ar fi plopul (Populus
alba) şi arinul (Alnus glutinosa);

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 59


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

PROCESE GEOMORFOLOGICE

Eroziunea declanşată de toate tipurile


Descriere:
Solul este îndepărtat sau prezent prin erodisoluri tipice, rendzinice,
pseudorenzinice, litice; roca este afectată de organisme torenţiale viguroase cu
evoluţie rapidă, ce pot înainta până pe terase sau interfluvii, fragmentându-le.
Afectează cu precădere versanţii cu înclinaţie sudică, sud-vestică şi sud-estică şi
vestică cu o vegetaţie degradată prin suprapăşunat.
Cauze - efecte:
- poate fi favorizată de structura litologică şi prezenţa corpurilor alunecate;
- în cazurile extreme duce la apariţia unui relief neuniform (pământuri rele sau
‘bad lands’);
Măsuri - reglementări:
- se interzice păşunatul ovinelor şi caprinelor;
- se interzice păşunatul:
- în perioadele de tranziţie ale anului (primăvara până la închegarea unui
covor vegetal şi toamna);
- în perioada ploii sau imediat după ploaie;
- este necesară o intervenţie susţinută şi etapizată pe mai mult timp, pentru a
stabiliza terenurile;
- terenurile foarte afectate vor fi scoase din activitatea economică şi vor fi
reîmpădurite cu esenţe rezistente la eroziune;
- terenurile mai puţin afectate vor fi lotizate, amenajate conform cerinţelor agro-
ecologice cu benzi vegetale de protecţie şi supuse unui regim agro-pastoral
protector;

Procese de alunecare în masă


Descriere:
Formarea alunecărilor de teren presupune pătrunderea apei în sol până la un
orizont impermeabil pe care îl umectează puternic şi astfel îi impune funcţia de “pod
de deplasare” sau de alunecare. Spre deosebire de celelalte procese de pantă,
alunecările de teren se remarcă prin rapiditatea cu care se evacuează materialele şi
prin formele de relief care iau naştere.
Alunecările în brazdă afectează doar pătura superioară a solului cu un suport
bine fixat în versantul cu o înclinare modestă spre mare. În urma înmuierii solului ia
naştere, prin alunecare o primă brazdă, după care urmează o serie succesivă, încât
profilul versantului este complet afectat.
Cauze - efecte:
- în anii ploioşi sau în perioadele de tranziţie ale anului, mai ales primăvara
timpurie;
- suprapăşunatul / păşunatul de primăvară timpurie sau toamnă târzie;
- defrişările;
- lucrările de excavaţie de la baza versanţilor;
- supraîncărcarea cu construcţii,
- drenurile nereuşite;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 60


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- trepidaţia provocată de transportul greu , etc.


- procese intense de solifluxiune, crapp, etc.
Măsuri - reglementări:
- se impune executarea de urgenţă a unor drenuri de suprafaţă sau subterane
pentru direcţonarea scurgerii apelor pluviale;
- se recomandă conservarea pădurilor şi plantarea lor în zonele care lipsesc, cu
esenţe autohtone;
- evitarea construirii de clădiri de orice tip;
- se recomandă conservarea zonei, prin evitarea defrişărilor şi a păşunatului
excesiv;

Prabuşiri, căderi de pietre, curgeri de bolovani


Descriere:
Procesul constă în dezagregarea, desprinderea, rostogolirea şi prăbuşirea
rocilor de pe versanţi, până la baza acestora, unde se acumulează sub forma de
conuri, tăpşane sau poale de pietre. Grohotişurile, râurile de pietre se formează prin
canalizarea gelifractelor în lungul unor jgheaburi, în sectorul lor inferior apărând
conuri de pietre.
Cauze - efecte:
- fenomenele de îngheţ / dezgheţ determină dezagregarea rocilor;
- exploziile efectuate la carirele de extracţie (pot amplifica procesul);
- lucrări de lărgire, întreţinere a drumurilor;
Măsuri - reglementări:
- se va evita orice tip de construcţie la poale sau pe grohotişuri (chiar dacă ele
sunt stabilizate pe moment);
- se vor amplasa semne corespunzătoare de avertizare;
- se vor amplasa, dacă este cazul, bariere artificiale în calea de desfăşurare a
acestor procese;
- se interzic defrişările de păduri şi suprapăşunatul pe grohotişurile stabilizate;
- se vor lua măsuri speciale în cazul exploziilor din cariere;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 61


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.10. ECHIPARE EDILITARĂ EXISTENTĂ ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE

• Situaţia echipării pe localităţile componente

LOCALITATEA TURENI
Situaţia existentă – alimentare cu apă
Localitatea nu are sistem centralizat de alimentare cu apă. Populaţia foloseşte
apa din fântâni individuale.
Există o sursă de apă şi rezervor de înmagazinare de 100 mc, care a deservit
fostul CAP, iar după 1990, societăţii de preparare a sucurilor “Libella”. În prezent
producţia este sistată.
Sursa de apă existentă se compune din două puţuri săpate, amplasate în lunca
văii Copăceni. Debitul este limitat, deoarece nu există un strat freatic cantonat în
pietrişuri, ci apa provine dintr-un strat de argile nisipoase, intercalate cu resturi de
roci calcaroase. Sursa nu poate asigura necesarul de apă, decât un procent de
maxim 20%.
Fântânile existente nu captează debitul posibil, din cauză că nu au adâncimi
corespunzătoare şi nici nu pot acumula volumul necesar consumului zilnic, care
pentru o gospodărie medie este de 375 l/zi.
Situaţia existentă – canalizare
Localitatea nu are canalizare în sistem centralizat.
Apele pluviale uzate menajere sunt împrăştiate în incinta gospodăriilor
individuale, infiltrându-se în sol, poluând solul şi, indirect, apa freatică, respectiv
fântânile individuale.
Apele pluviale ce se scurg la suprafaţă sunt preluate în rigolele străzilor şi
conduse în valea Copăceni, care este principalul curs de apă.
Există o instalaţie de epurare care deservea unitatea “Libella”, dar nu avea o
tehnologie adecvată procesului tehnologic.
Mai există tot în incinta fostului CAP, un bazin deschis “batal” care poate fi
folosit pentru stocarea produselor grosiere pe perioadă mai îndelungată.
Situaţia existentă – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se realizează cu combustibil solid – lemne şi cu gaz –
microcentrale termice, pentru obiectivele individuale.
Situaţia existentă – alimentare cu energie electrică
Localitatea este racordată la LEA 20 kV, iar alimentarea gospodăriior se face
printr-o reţea de joasă tensiune.
Propuneri – alimentare cu apă
Deoarece zona este săracă în surse de apă subterane, iar apele de suprafaţă
(văi, pârâuri) nu pot fi luate în calcul, din cauza debitelor fluctuante, ajungând în
perioadele de secetă să fie foarte reduse, se propune alimentarea cu apă în două
variante:
Varianta I.: în soluţie locală, din surse locale, adică din fântâni individuale.
Prin această variantă se poate asigura necesarul de apă, în prima etapă, cu
condiţia ca sursele de apă existente să fie aduse la parametrii funcţionali, atât
constructivi, cât şi igienico-sanitari.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 62


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Este necesară adâncirea acestora pentru a putea capta debitul posibil şi de a


înmagazina volumul de apă necesar consumului pentru 24 de ore.
Executând aceste lucrări, se creează condiţii pentru a prelua apa prin pompare,
asigurând astfel presiunea şi debitul necesar la consumatorii care au instalaţii
interioare de apă rece şi canalizare.
Varianta II.: se propune în sistem zonal centralizat, adică din sursele de apă ce
deservesc municipiul Cluj-Napoca - sursa de apă Tarniţa).
Pentru localitatea Tureni va fi inclus în sistemul de alimentare cu apă şi
rezervorul existent.
Apa va fi distribuită prin reţelele de distribuţie amplasate pe trama stradală, pe
care se vor monta şi hidranţi de incendiu subterani.
Rezerva de apă pentru stins incendii este de 54 mc, iar debitul pentru stins
incendii va fi de 5 l / sec., timp de 3 ore.
Necesarul de apă potabilă este:
Q mediu zi = 208 mc/zi = 2,40 l/sec
Q max. zi = 250 mc/zi = 2,90 l/sec
Q orar = 23 mc/h = 6,40 l/sec
Q max. orar = 24 mc/h = 6,70 l/sec
Propuneri – canalizare
Se propune în sistem centralizat-divizar.
Apele uzate menajere vor fi colectate în reţeaua de canalizare menajeră,
amplasate pe trama stradală. Apele colectate vor fi conduse la staţia de epurare,
propusă a fi amplasată în aval de intravilan.
Apele pluviale vor fi şi în continuare colectate prin rigole deschise şi deversate
în valea Copăceni.
Pentru ca apele uzate să fie aduse la parametrii ceruţi de normativele în
vigoare, se propune ca ele să fie trecute prin staţia de epurare, care va avea două
trepte – una mecanică şi alta biologică – şi una pentru tratarea nămolului.
Treapta mecanică se propune dintr-un sistem de sitare, iar cea biologică prin
aplicarea sistemului de aerare prelungită cu bule foarte fine de aer.
Tratarea nămolului va începe prin îngroşarea acestuia în bazine de stocare, în
amestec cu palielectrolit sau clorură ferică.
Deshidratarea, uscarea şi brichetarea nămolului se va face în instalaţii destinate
acestui scop, care va deservi mai multe staţii de epurare.
Debitele de ape uzate menajere vor fi:
Q mediu zi = 101,0 mc/zi = 1,17 l/sec
Q max. zi = 121,0 mc/zi = 1,40 l/sec
Q orar = 11,0 mc/h = 3,00 l/sec.
Staţia de epurare va fi dimensionată pentru debitul de 121 mc/zi sau 1,40 l/sec.
Propuneri – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz - centrale termice pentru obiective
individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.
Propuneri – alimentare cu energie electrică
Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 63


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Gospodărirea apelor
Cursul de apă care traversează localitatea este valea Copăceni, afluent al râului
Arieş. Izvorăşte din versantul sudic al localităţii Feleacu. Are un bazin hidrografic
extins ca suprafaţă, cu versanţi descoperiţi de vegetaţie forestieră şi pante abrupte.
Toate acestea creează condiţii naturale pentru ca apa căzută în timpul ploilor
torenţiale să se concentreze în timp scurt şi să dea naştere la debite care pot
provoca distrugeri mari gospodăriilor care sunt amplasate în lunca văii.
Pentru evitarea inundaţiilor în amonte de localitate s-au realizat mai multe
acumulări prin crearea de baraje din pământ, în secţiunea văii, reuşind astfel
reţinerea apelor şi atenuarea undei de viitură.
Evacuarea apei din lacuri se face controlat prin sisteme mecanice de închidere
şi deschidere a golurilor practicate în corpul barajelor sau prin intermediul canalului
de fugă, practicat în coronamentul barajului.
Lucrările prevăzute în proiectul de amenajare a bazinului hidrografic şi de
regularizare a văii Racilor, nu sunt terminate, dar s-a redus în procent foarte ridicat
efectul distrugător al inundaţiilor.
Se atrage atenţia că există pericolul colmatării lacurilor cu materialul spălat de
pe versanţi, fenomen ce are loc din cauza nerespectării tehnologiei lucrărilor agricole
pe versanţi.
Se propune ca o fâşie de teren, pe ambele maluri ale lacurilor, cu o lăţime de
minim 8,0 m, să fie înierbată şi să aibă un profil transversal ondulat pentru a reduce
viteza apei ce se scurge de pe versant şi depunerea materialului antrenat. Această
suprafaţă nu va fi cultivată.

LOCALITATEA CEANU MIC


Situaţia existentă – alimentare cu apă
Localitatea nu are sistem centralizat de alimentare cu apă. Populaţia foloseşte
apa din fântâni individuale, care nu asigură necesarul de apă, din cauză că nu au
adâncimi corespunzătoare pentru a capta debitul posibil şi nici nu pot acumula
volumul de apă necesar consumului zilnic (pt. o gospodărire medie este de 375 l/zi).
Situaţia existentă – canalizare
Nu există canalizare în sistem centralizat.
Apele menajere uzate sunt împrăştiate în incinta gospodăriilor, de unde se
infiltrează în sol, poluând solul şi indirect apa freatică din care se preia apa din
fântânile individuale sau colective.
Apele pluviale sunt colectate în rigolele străzilor şi sunt conduse în depresiunile
existente.
Situaţia existentă – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se realizează cu combustibil solid – lemne şi cu gaz –
microcentrale termice, pentru obiectivele individuale.
Situaţia existentă – alimentare cu energie electrică
Localitatea este racordată la LEA 20 kV, iar alimentarea gospodăriior se face
printr-o reţea de joasă tensiune.
Propuneri – alimentare cu apă
Alimentarea cu apă se propune în două variante:
Varianta I.:

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 64


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Prin această variantă propusă se poate asigura necesarul de apă în prima


etapă cu condiţia ca sursele de apă existente să fie aduse la parametrii funcţionali,
atât constructivi, cât şi igienico-sanitari.
Varianta II.: în sistem zonal centralizat, adică din sursele de apă de deservesc
municipiul Cluj-Napoca (Tarniţa).
Apa va fi preluată din conductele ce urmează să deservească localitatea
Tureni, înmagazinată într-un rezervor propriu, amplasat la o cotă superioară cu 40 m
faţă de vatra satului.
Conducta de distribuţie va urmări traseul tramei stradale. Pe ele se vor monta
hidranţi de incendiu.
Volumul pentru stins incendii se va păstra în rezervorul propus şi va fi de 54 mc.
Necesarul de apă potabilă va fi de:
Q mediu zi = 120 mc/zi = 1,40 l/sec
Q max. zi = 144 mc/zi = 1,70 l/sec
Q orar = 16 mc/zi = 4,5 l/sec
Q max. orar = 17 mc/zi = 4,8 l/sec
Propuneri – canalizare
Se propune în sistem centralizat-divizar.
Apele uzate menajere vor fi colectate în reţeaua de canalizare menajeră,
amplasată pe trama stradală şi vor fi conduse la staţia de epurare din satul Tureni.
Debitele de ape uzate menajere
Q mediu zi = 70,0 mc/zi = 0,80 l/sec
Q max zi = 84 mc/zi = 1,00 l/sec
Q orar = 10 mc/h = 2,70 l/sec
Dimensionarea staţiei de epurare se va face adăugând la debitul calculat pentru
satul Tureni, debitul aferent pentru satul Ceanu Mic, 84 mc/zi = 1,0 l/sec.
Propuneri – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz - centrale termice pentru obiective
individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.
Propuneri – alimentare cu energie electrică
Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Gospodărirea apelor
Localitatea nu este afectată de inundaţii, deoarece este amplasată la partea din
amonte a bazinului hidrografic al pârăiaşului ce traversează comuna. Acesta este
afluent al văii Calde Mari.

LOCALITATEA COMŞEŞTI
Situaţia existentă – alimentare cu apă
Localitatea nu are sistem centralizat de alimentare cu apă. Populaţia foloseşte
apa din fântâni individuale, care nu asigură necesarul de apă, din cauză că nu au
adâncimi corespunzătoare pentru a capta debitul posibil şi nici nu pot acumula
volumul de apă necesar consumului zilnic care pentru o gospodărire medie este de
375 l/zi.
Situaţia existentă – canalizare
Nu există canalizare în sistem centralizat.
Apele menajere uzate sunt împrăştiate în incinta gospodăriilor, de unde se

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 65


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

infiltrează în sol, poluând solul şi indirect apa freatică din care se preia apa din
fântânile individuale sau colective.
Apele pluviale sunt colectate în rigolele străzilor şi sunt conduse în depresiunile
existente.
Situaţia existentă – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se realizează cu combustibil solid – lemne şi cu gaz –
microcentrale termice, pentru obiectivele individuale.
Situaţia existentă – alimentare cu energie electrică
Localitatea este racordată la LEA 20 kV, iar alimentarea gospodăriior se face
printr-o reţea de joasă tensiune.
Propuneri – alimentare cu apă
Deorece zona este săracă în ape subterane, iar apele de suprafaţă lipsesc, se
propune alimentarea cu apă în două variante:
Varianta I.: în sistem local individual, din sursele de apă existente (fântâni).
Prin această variantă propusă se poate asigura necesarul de apă în prima
etapă cu condiţia ca sursele de apă existente să fie aduse la parametrii funcţionali,
atât constructivi, cât şi igienico-sanitari.
Este necesară adâncirea acestora pentru a putea capta debitul posibil şi de a
înmagazina volumul de apă necesar consumului pentru 24 de ore.
Executând aceste lucrări se creează condiţii pentru a prelua apa prin pompare,
asigurând astfel presiunea şi debitul necesar la consumatorii care au instalaţii
interioare de apă rece şi canalizare.
Varianta II.: în sistem zonal centralizat, adică din sursele de apă de deservesc
municipiul Cluj-Napoca (Tarniţa), prin intermediul lucrărilor propuse pentru localitatea
Tureni.
Apa va fi preluată din conductele ce urmează să deservească localitatea
Tureni, înmagazinată într-un rezervor propriu localităţii şi distribuită la consumatori
printr-o reţea de distribuţie, amplasată pe trama stradală pe care se vor monta
hidranţi de incendiu.
Rezerva de incendiu se va păstra în rezervorul propus şi va fi de 54 mc.
Necesarul de apă potabilă va fi de:
Q mediu zi = 48,40 mc/zi = 0,56 l/sec
Q max. zi = 58,00 mc/zi = 0,67 l/sec
Q orar = 6,80 mc/zi = 1,90 l/sec
Q max. orar = 8,00 mc/zi = 2,20 l/sec
Propuneri – canalizare
Apele uzate menajere vor fi colectate în reţeaua de canalizare menajeră,
amplasate pe trama stradală. Apele colectate vor fi conduse la staţia de epurare,
propusă a fi amplasată în aval de intravilan, la o distanţă de 300 m.
Apele pluviale vor fi şi în continuare colectate prin rigole deschise şi deversate
în valea Racilor.
Pentru ca apele uzate să fie aduse la parametrii ceruţi de normativele în
vigoare, se propune ca ele să fie trecute prin staţia de epurare, care va avea două
trepte – una mecanică şi alta biologică – şi una pentru tratarea nămolului.
Treapta mecanică se propune dintr-un sistem de sitare, iar cea biologică prin
aplicarea sistemului de aerare prelungită cu bule foarte fine de aer.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 66


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Tratarea nămolului va începe prin îngroşarea acestuia în bazine de stocare, în


amestec cu palielectrolit sau clorură ferică.
Deshidratarea, uscarea şi brichetarea nămolului se va face în instalaţii destinate
acestui scop, în satul Tureni.
Debitele de ape uzate menajere
Q mediu zi = 30,0 mc/zi = 0,34 l/sec
Q max zi = 36,0 mc/zi = 0,41 l/sec
Q orar = 4,2 mc/h = 1,20 l/sec
Debitul de calcul pentru staţia de epurare va fi: 94 mc/zi = 1,10 l/sec.
Propuneri – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz - centrale termice pentru obiective
individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.
Propuneri – alimentare cu energie electrică
Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Gospodărirea comunală
Localitatea nu este afectată de inundaţii, din lipsa cursurilor de apă.

LOCALITATEA MĂRTINEŞTI
Situaţia existentă – alimentare cu apă
Localitatea nu are alimentare cu apă în sistem centralizat. Populaţia foloseşte
apa din fântâni individuale. Zona este săracă în apă subterană.
Nu se poate asigura, în prezent, necesarul de apă, decât în procent de 25%.
Deşi lacul Mărtineşti se întinde până la limita intravilanului, nu influenţează
favorabil apa freatică din fântânile existente.
Situaţia existentă – canallizare
Nu există canalizare în sistem centralizat.
Apele uzate menajere sunt drenate în incinta gospodăriilor şi se înfiltrează în
sol, poluând solul şi, indirect, apa freatică din care se preia apa prin fântâni
individuale sau colective.
Situaţia existentă – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se realizează cu combustibil solid – lemne şi cu gaz –
microcentrale termice, pentru obiectivele individuale.
Situaţia existentă – alimentare cu energie electrică
Localitatea este racordată la LEA 20 kV, iar alimentarea gospodăriior se face
printr-o reţea de joasă tensiune.
Propuneri – alimentare cu apă
Zona este săracă în apă subterană, iar apele de suprafaţă nu îndeplinesc
condiţii de potabilitate (nici prin tratarea ei).
Pentru aceasta s-a propus varianta în sistem local, din sursele de apă existente
(fântâni).
Prin această variantă propusă se poate asigura necesarul de apă, în prima
etapă, cu condiţia ca sursele de apă existente să fie aduse la parametrii funcţionali,
atât constructivi, cât şi igienico-sanitari.
Este necesară realizarea unei adâncimi corespunzătoare pentru a putea capta
debitul de apă posibil de captat şi de a înmagazina volumul de apă necesar
consumului pentru 24 de ore.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 67


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Executând aceste lucrări se creează condiţii pentru preluarea apei prin


pompare asigurând astfel presiunea şi debitul necesar la consumatorii care au
instalaţii interioare de apă rece şi canalizare.
Presiunea în conducta de distribuţie se va asigura din rezervorul propus pentru
localitatea Comşeşti.
Conducta de distribuţie va subtraversa drumul naţional DN 1 şi se va continua
pe trama stradală.
Pe conductă se vor monta hidranţi de incendiu subterani.
Volumul necesar stingerii eventualelor incendii se va păstra în rezervorul comun
şi va fi de 54 mc.
Necesarul de apă potabilă
Q mediu zi = 81,9 mc/zi = 0,94 l/sec
Q max. zi = 98,3 mc/zi = 1,13 l/sec
Q orar = 11,5 mc/h = 3,18 l/sec
Q max. orar = 12,6 mc/h = 3,50 l/sec
Propuneri – canalizare
Canalizarea se propune în sistem divizar-centralizat.
Apele uzate menajere vor fi colectate în reţeaua de canalizare menajeră,
amplasată pe trama stradală, fiind necesară, la capătul din aval, o staţie de pompare
pentru ape uzate, care să conducă apele uzate la staţia de epurare din satul
Comşeşti.
Debitele de ape uzate menajere vor fi:
Q mediu zi = 48,0 mc/zi = 0,55 l/sec
Q max. zi = 58,0 mc/zi = 0,66 l/sec
Q orar = 6,8 mc/h = 1,90 l/sec
Debitul pentru care se va dimensiona staţia de epurare de la Comşeşti se va
suplimenta cu cel aferent satului Mărtineşti: 94 mc/zi = 1,10 l/sec.
Propuneri – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz - centrale termice pentru obiective
individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.
Propuneri – alimentare cu energie electrică
Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Gospodărirea apelor
Localitatea este amplasată în lunca pârâului Racilor, la confluenţa cu pârâul
care izvoreşte din Rediu.
Apele lacului Mărtineşti ajung până la limita intravilanului, afectând incinta unor
gospodării.
Nu se produc inundaţii care să aducă pagube materiale, deoarece cursul
pârâului Racilor este regularizat, iar viiturile sunt atenuate prin acumulările de apă
existente.
Lucrările prevăzute în bazinul hidrografic al pârâului Racilor nu sunt terminate.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 68


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

LOCALITATEA MICEŞTI
Situaţia existentă – alimentare cu apă
Localitatea nu are alimentare cu apă în sistem centralizat, dar fiecare
gospodărie are apa introdusă în curte sau în locuinţă. Acest lucru a fost posibil prin
asocierea populaţiei în grupuri care prin forţe proprii au captat izvoarele existente pe
teritoriul localităţii, au executat la fiecare captare câte un rezervor de înmagazinare şi
au realizat conductele de distribuţie a apei.
Conductele sunt din oţel şi P.V.C., având diametrul cuprins între 1’’ şi 1 ½’’.
Aceste reţele nu pot fi păstrate în cazul în care se pune problema asigurării apei în
sistem centralizat, deoarece nu poate transporta debitul necesar pentru consum şi
pentru stins incendii.
Pe unele tronsoane conductele existente sunt degradate, motiv pentru care
sunt pierderi de apă.
Nici izvoarele nu sunt captate în condiţii tehnice (ci după posibilităţi) fiind
pierderi de apă.
Se face precizarea că zona este bogată în izvoare, care pot asigura necesarul
de apă în procent de 50%. Nu există un studiu hidrogeologic în zonă, motiv pentru
care se solicită întocmirea acestuia pentru a se stabili sursele de apă, debitul
acestora, zonele de protecţie sanitară şi calitatea apei.
Din datele statistice rezultă că lungimea reţelelor este de 8,2 km.
Situaţia existentă – canalizare
Localitatea nu are canalizare în sistem centralizat.
Apele menajere uzate sunt împrăştiate în incinta gospodăriilor, unde se
înfiltrează în sol, poluând solul şi apa freatică.
Deoarece fiecare gospodărie are apă introdusă în curte sau în locuinţe, debitul
de ape uzate menajere ce se evacuează provoacă un dezechilibru ecologic prin
poluare. Nici o gospodărie nu dispune de bazine pentru colectarea şi stocarea apelor
uzate menajere.
Situaţia existentă – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se realizează cu combustibil solid – lemne şi cu gaz –
microcentrale termice, pentru obiectivele individuale.
Situaţia existentă – alimentare cu energie electrică
Localitatea este racordată la LEA 20 kV, iar alimentarea gospodăriior se face
printr-o reţea de joasă tensiune.
Propuneri – alimenatarea cu apă
Datorită existenţei izvoarelor cu apă potabilă pe teritoriul localităţii se propune
rezolvarea alimentării cu apă pentru localitatea Miceşti în două variante.
Se propune în sistem local, din surse locale existente pe teritoriul localităţii.
Pentru aceasta se impune întocmirea unui studiu hidrogeologic complet, prin
care să se facă o identificare a surselor de apă potenţiale.
Pentru perioada imediat următoare se impune aducerea la parametrii
funcţionali, atât constructivi, cât şi igienico-sanitari a instalaţiilor existente de
alimentare cu apă (captări, rezervoare, conducte). Se vor asigura zonele de
protecţie sanitară conform H.G. 101/97, asigurarea instalaţiilor pentru sterilizarea
apei (la fiecare captare) cu soluţii clorigene, spălarea şi dezinfectarea construcţiilor
din beton (rezervoare, captări) şi înlocuirea sau repararea conductelor existente.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 69


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Stingerea eventualelor incendii se va face ca în prezent. Se recomandă


montarea unor hidranţi de incendiu la intersecţia străzilor.
Volumul de apă pentru stins incendii va fi păstrat în rezervorul propus şi va fi de
54 mc.
Necesarul de apă :
Q mediu zi = 103,0 mc/zi = 1,20 l/sec
Q max. zi = 124,0 mc/zi = 1,43 l/sec
Q orar = 14,5 mc/h = 4,00 l/sec
Q max. orar = 15,6 mc/h = 4,30 l/sec
Propuneri – canalizare
Se propune în sistem divizar-centralizat.
Apele uzate menajere vor fi colectate în reţeaua de canalizare menajeră,
amplasate pe trama stradală. Apele colectate vor fi conduse la staţia de epurare,
propusă a fi amplasată în aval de intravilan, la o distanţă de 300 m.
Apele pluviale vor fi şi în continuare colectate prin rigole deschise şi deversate
în văile existente.
Pentru ca apele uzate să fie aduse la parametrii ceruţi de normativele în
vigoare, se propune ca ele să fie trecute prin staţia de epurare, care va avea două
trepte – una mecanică şi alta biologică – şi una pentru tratarea nămolului.
Treapta mecanică se propune dintr-un sistem de sitare, iar cea biologică prin
aplicarea sistemului de aerare prelungită cu bule foarte fine de aer.
Tratarea nămolului va începe prin îngroşarea acestuia în bazine de stocare, în
amestec cu palielectrolit sau clorură ferică.
Deshidratarea, uscarea şi brichetarea nămolului se va face în instalaţii destinate
acestui scop, în satul Tureni.
Debitele de ape menajere:
Q mediu zi = 60 mc/zi = 0,70 l/sec
Q max. zi = 72 mc/zi = 0,83 l/sec
Q orar = 8 mc/zi = 2,30 l/sec
Q max. orar = 9 mc/zi = 2,60 l/sec
Dimensionarea staţiei de epurare se va face pentru debitul de 72,0 mc/zi = 0,83
l/sec.
Propuneri – alimentare cu energie termică
Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz - centrale termice pentru obiective
individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.
Propuneri – alimentare cu energie electrică
Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Gospodărirea apelor
Localitatea este amplasată în bazinul hidrografic superior al pârâului Micuş,
unde versanţii au pante abrupte, motiv pentru care şi concentrarea apelor din ploile
torenţiale se face în timp scurt, motiv pentru care pârâul are un caracter torenţial cu
debite mari de scurtă durată, dar cu viteze ce pot provoca pagube materiale.
În intravilan sunt câteva puncte care creează probleme prin opturarea secţiunii
văii, cum ar fi podeţul din centrul localităţii etc.
Este necesară întreţinerea secţiunii de scurgere a văii prin lucrări de reprofilare
şi curăţire.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 70


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Nu se vor depozita materiale în albia minoră sau pe maluri, acestea putând fi


antrenate de apele mari cu care se pot bloca podeţele sau alte puncte de pe cursul
văii.

Dotarea locuinţelor cu instalaţii / comună


Număr cu cu cu cu cu cu
locuinţe alimentate canalizare instalaţie centrală bucătărie baie
permanente cu apă electrică termică
şi sezoniere
1185 166 159 1155 16 980 121
100% 14,00% 13,42% 97,45 1,35 82,70% 10,21%
Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

Număr Număr Număr


abonamente abonamente abonamente
Radio Telefon T.V.
Total comună 648 166 677
Fişa localităţii 2004

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 71


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.11. PROBLEME DE MEDIU. PROTECŢIA MEDIULUI

Particularităţile de structură, stare, dinamică a mediului natural, corelate cu tipul


şi potenţialul resurselor naturale, gradului de ocupare a teritoriului, tipul şi gradul de
dezvoltare a economiei comunei, impune ca problemelor de protecţie, conservare
refacere a mediului să li se acorde o atenţie sporită, cuvenită în conformitate cu
capacitatea de suportabilitate a acestuia.
Mediul natural reprezintă suportul material, energetic, informaţional de creştere
şi dezvoltare a comunităţilor teritoriale rurale. De calitatea mediului natural depinde
calitatea mediului antropic sub aspectul tipului, formelor, durabilităţii de organizare a
acestuia. Între aceste două componente ale peisajului geografic există relaţii strânse
de interdependenţă, determinare în complicatul proces de evoluţie a acestuia.
Stările, structurile, formele complicate şi complexe ale mediului natural, apărute
evolutiv sunt dirijate de o serie de legi şi principii dialectice, geografice, sistemice,
ecologice.
Impactul mare asupra mediului, peste capacitatea de toleranţă a sistemelor
naturale, determină declanşarea proceselor de respingere, a factorului de stres, până
la anihilarea acestuia (un factor de stres cu tendinţă de generalizare îl constituie
comunitatea umană), respectiv modificarea, adaptarea componentelor de mediu la
noile condiţii.
Componenta umană a învelişului geografic nu are altă alternativă de existenţă
durabilă decât cea de convieţuire în simbioză şi armonie cu factorii de mediu naturali.
Aceasta se poate realiza prin măsuri energice de conştientizare a locului omului şi
comunităţii în cadrul sistemelor geografice teritoriale, conştientizarea necesităţilor
reale de consum de resurse şi spaţiu, cunoaşterea exactă a modului de structurare şi
funcţionare a sistemelor naturale ale mediului, conservarea, protecţia, regenerarea
structurilor fragile şi degradate ale mediului.

• Tipuri de procese generatoare de poluare:


- poluare organică;
- sol;
- apă;
- poluare fizică;
- sol;
- apă;
- poluare chimică;
- sol;
- apă;
- aer;
- poluarea aerului;
- organoleptică / olfactivă;
- fonică;
- electromagnetică;
- degradarea biodiversităţii prin suprapăşunat;
- risc tehnogen;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 72


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- risc biotic, epizootic;


- depozitarea neautorizată şi neamenajată de deşeuri.
- inundaţii accidentale

Notă: intensitatea proceselor generatoare de poluare se va stabili pe baza studiilor


de impact asupra mediului.

• Procese generatoare de poluare în comuna Tureni şi măsuri de protecţie

Poluarea organică a solului şi apei


Descriere:
Constă în contaminarea / eutrofizarea până la scoaterea din circuitul economic
a solurilor şi apelor, de suprafaţă / de adâncime (freatice).
Cauze - efecte:
- deşeuri menajere;
- dejecţii animaliere;
- rumeguş;
- pesticide;
- îngrăşăminte minerale;
Măsuri - reglementări:
- se interzice depozitarea haotică a rumeguşului în luncile inundabile ale râurilor
şi pâraielor;
- reciclarea rumeguşului;
- se interzice deversarea directă de deşeuri lichide menajere şi dejecţii
animaliere în râuri;
- efectuarea de analize periodice ale apelor de către instituţiile abilitate
(SANEPID);

Poluarea fizică a solului


Descriere:
Constă în modificarea proprietăţilor fizice ale solului: permeabilitate, portanţă,
capacitate de absorbţie etc., fenomene ce pot duce în final la sterilizarea totală a
solului sau la declanşarea unor procese geomorfologice de risc (prin vibraţii).
Cauze - efecte:
- poluarea cu compuşi fizici:
- pulbere în suspensie;
- pulberi sedimentabile;
- pe porţiunile de teren în lungul căilor de transport;
- în jurul carierelor de exploatare;
- încărcarea excesivă a teritoriului cu construcţii;
Măsuri - reglementări:
- în imediata vecinătate a căilor de transport / carierelor / construcţiilor se vor
elabora studii (P.U.Z., P.U.D., studii de impact);

Poluarea fizică a apei


Descriere:
Este poluarea cu particule în suspensie şi alţi compuşi fizici, precum şi poluarea
termică a acesteia.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 73


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Cauze - efecte:
- modificarea proprietăţilor fizice ale apei: turbiditate, miros, temperatură;
- colmatare;
- suspensii;
- mineralizare crescută;
Măsuri - reglementări:
- efectuarea de analize periodice ale apelor de către instituţiile abilitate
(SANEPID) şi avertizarea populaţiei când este cazul;

Poluarea chimică a solului


Descriere:
Este poluarea cu substanţe nocive a solului prin emanaţii în atmosferă sau
direct în sol, datorită unor surse fixe sau mobile.
Cauze - efecte:
- gazele de eşapament (metale grele: Pb, Zn, Ni, Cu; hidrocarburi aromate, benz
(a) piren; monoxid de carbon (CO) şi oxizi de azot (NO4));
- exploatările de substanţe în cariere deschise;
- utilizarea neadecvată a pesticidelor (cu Cu, P, Ar, Hg, PDT, etc);
- acidifierea solului datorată poluării transfrontaliere;
Măsuri - reglementări:
- nu se recomandă plantarea unor culturi legumicole (cartofi, varză, salată,
morcovi, mărar) la o distanţă mai mică de 50 m faţă de o arteră de transport
auto importantă (DN, autostrada propusă);
- crearea / menţinerea unei zone sanitare verzi, în jurul sursei, pe direcţiile
predominante ale vântului;
- gipsarea solurilor;
- se interzic activităţile cu substanţe nocive în apropierea surselor de apă;
- asistenţă tehnică de specialitate pentru schimbarea folosinţei solului;
- sunt necesare lucrări de imbunătăţiri funciare şi agropedoameliorative;

Poluarea fonică
Descriere:
Se datorează zgomotului care depăşeşte 65 dB, limita superioară acceptabilă
sistemului auditiv uman.
Cauze - efecte:
- utilajele tehnice în lucru;
- transportul rutier;
- transportul feroviar;
Măsuri - reglementări:
- se vor lua măsuri de combatere a zgomotului, prin amplasarea de perdele de
protecţie vegetale sau bariere izolatoare tehnice, în zonele rezidenţiale;
- grădiniţele de copii, şcolile, spitalele, sanatoriile noi se vor amplasa în afara
zonelor afectate, pentru cele existente se vor lua măsuri speciale de protecţie.

Poluarea chimică a aerului


Descriere:
Se datorează în primul rând emanaţiilor şi suprapunerii de noxe, care
stagnează la o cotă de cca. 2-5 m faţă de suprafaţa terestră. Impactul negativ apare

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 74


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

nu numai datorită cantităţilor de noxe ci şi datorită efectului cumulativ al acestora.


Cauze - efecte:
- autovehicule;
- CO (monoxid de carbon);
- hidrocarburi aromate;
- metale grele (plumb, zinc, cupru, nichel) etc.
- devin mai grave mai ales când se petrec în perioada de stagnare aerului;
Măsuri - reglementări:
- se impune păstrarea unei distanţe de protecţie între arterele rutiere şi locuinţe;
- se impun restricţii în plantarea de culturi legumicole* (cartofi, varză, salată,
mărar), la o distanţă de 50 m de la arterele rutiere – DN, autostrada propusă;
* aceste culturi fiind cumulatoare de metale grele, nocive pentru sănătatea populaţiei

Degradarea biodiversităţii prin suprapăşunat


Descriere:
Procesul constă în degradarea covorului erbaceu, simplificând ecosistemul, prin
suprapăşunat.
Cauze:
- neconcordanţa între numărul de animale şi productivitatea pajiştii
(supraîncărcarea pajiştii);
- nerespectarea unor norme elementare de utilizare a pajiştilor (păşunatul de
primăvară timpurie, până la instalarea covorului vegetal stabil; păşunatul de
toamnă târzie; “navetismul” utilizat pe păşuni);
- neîngrijirea şi neamenajarea corespunzătoare a păşunilor de către populaţie;
- păşunatul în păduri.
Efecte:
- scăderea biodiversităţii;
- înlocuirea asociaţiilor vegetale înalt productive cu cele slab productive;
- degradarea accentuată a intrărilor pe păşune;
- declanşarea eroziunii de toate tipurile, ce poate scoate teritoriul definitiv din
circuitul agricol;
- neregenerarea pădurii.
Măsuri - reglementări:
- scoaterea unor păşuni degradate din circuitul agricol, până la refacerea
ecologică
- interzicerea păşunatului timpuriu şi de toamnă târzie;
- stăvilirea eroziunii liniare prin crearea de cleionagene antierozive;
- plantarea de fâşii forestiere antierozive, climaterice şi de conservare a unităţii;
- amenajarea protectivă de utilităţi necesare (locuri pentru adăpat, staule etc.);
- utilizarea de tehnologii agricole moderne de refacere şi întreţinere a pajiştilor;
- interzicerea totală a păşunatului în pâduri.

Riscuri tehnogene de accidentări


Descriere:
Sunt riscuri de accidente rutiere, industriale etc.
Cauze - efecte:
- transportul şi prelucrarea unor substanţe periculoase (toxice, inflamabile etc.);

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 75


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- rezolvarea necorespunzătoare a intersecţiilor / curbelor / traseelor;


- unghiuri cu vizibilitate redusă;
- lipsa semnalelor de avertizare;
Măsuri - reglementări:
- evidenţa substanţelor toxice sau explozibile se va face cu acordul instituţiilor
abilitate;
- păstrarea substanţelor periculoase sub un control riguros;
- amplasarea unor semnale de avertizare;
- rezolvarea riscurlor de accidente rutiere prin denivelări, fie prin amplasarea unor
semnale, fie prin scoaterea traficului intens din zona centrală a localităţilor;
- avertizarea populaţiei faţă de expunerea la risc;

Risc biotic, epizootic


Descriere:
Procesul constă în anomalii biogeochimice ce pot fi prezente atât prin
concentrări foarte mari ale unei substanţe chimice în substrat sau ape ( Pb, Zn, Ni,
As, Sr ) dar şi insuficienţa unor elemente vitale, cum ar fi iodul, fluorul, borul; Sunt
depistate de obicei prin prezenţa anomaliilor vegetale.
Cauze - efecte:
- fenomene fizice anomalii magnetice, gravitaţionale, electromagnetice
/combinate;
- prezenţa câmpurilor fizice induse de om (electromagnetice în primul rand)
furnizate de liniile de înaltă tensiune, staţiile de transformare, staţii de emitere
unde radio, staţii radar;
- cca 30-40% din cazurile de insuficienţă cardiacă, rahitism, cretinism;
- boli cardiace sau nevroze, nevrite, etc.;
- stări de incomfort sporit ;
- lipsa Iodului în apă provoacă apariţia guşei;
Măsuri - reglementări:
Până în prezent nu au fost studiate, de aceea practic nu sunt cunoscute, decât
parţial şi cu tentă paranormală.

Depozitarea neautorizată şi neamenajată a deşeurilor


Descriere:
Depozitările neamenajate ale deşeurilor (de obicei pe malurile râurilor sau lângă
drumuri, în păduri) reprezintă o sursă de poluare a solului, apei şi atmosferei.
Cauze - efecte:
- degradarea estetică a localităţii însăşi;
- scăderea indicelui de atractivitate a ei;
- infestarea biologică, fizico-chimică atât a solului, cât şi a apei de suprafaţă şi
adâncime.
Măsuri - reglementări:
- se interzice depozitarea în continuare;
- dezafectarea zonelor unde sunt depozitate deşeuri şi refacerea cadrului natural;
- crearea unor rampe special amenajate, ecologice;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 76


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Inundaţii accidentale
Acest tip de inundaţii pot fi provocate de ruperea succesivă a barajelor lacurilor
situate în amonte de localitatea Tureni, în valea Racilor. Situaţia poate fi creată de
căderea unor precipitaţii tip averse în bazin, cu intensitate ce pot depăşi 95 mm/24
ore, corelate cu slăbirea în timp a rezistenţei barajelor de argilă, din care numai unul
este placat cu plăci de beton. Unda de viitură provocată ajunge la primele case în
mai puţin de 1 minut, ceea ce face imposibilă o avertizare postaccident. De
asemenea unda de viitură este amplificată de “gâtuirea” de la intrarea în Cheile
Tureni.
Se va organiza o monitorizare periodică a stării barajelor; sistemele de
evacuare rapidă a apei vor fi ţinute în stare de funcţionare.
Notă: A se vedea planşa Risc de inundaţii accidentale – Tureni.

• Dispoziţii directoare prevăzute prin PATJ Cluj, pentru protecţia mediului,


în comuna Tureni
- plantarea de fâşii de protecţie complexe, geomorfologice, hidroclimatice; remize
ecologice; împădurirea ariilor degradate;
- plantarea de fâşii de protecţie a apelor curgătoare, cu rol de coridoare
ecologice;
- includerea localităţii Tureni în centura verde a municipiului Turda;
- extinderea arealelor protejate la 35 – 50% din teritoriu;

• Zone naturale protejate (vezi pag. 25-27)


- Rezervaţia naturală de interes naţional Cheile Turenilor, cu valoare mixtă;
- Bazinul superior al văii Micuşului cu lacul de acumulare “La Trecători” Amenajat
la confluenţa pârâurilor Văraticelor şi Lupului”, zonă naturală de interes
judeţean, cu valoare peisagistică – propusă prin PUG 1999 / 2006.

În zonele naturale existente şi propuse


Se interzice:
- ocuparea terenului cu construcţii industriale, antreprize comerciale şi orice
activitate producătoare de poluare;
- deschiderea de cariere, gropi de împrumut, gatere care conduc la degradarea
solului şi peisajului;
- camparea sau staţionarea utilajelor grele de transport rutier, depozitarea de
deşeuri industriale, tăierea de arbori şi arbuşti, deversarea de substanţe
poluante şi ape uzate în lacuri şi cursuri de apă (inclusiv spălarea
autovehiculelor), precum şi navigaţia cu ambarcaţiuni cu motor;
- suprapăşunatul şi defrişările;

Se recomandă :
- marcarea perimetrului conform standardelor în vigoare (borne din beton);
- stabilirea unei zone tampon în jurul parcului;
- refacerea echilibrului ecologic, prin împădurirea ariilor degradate.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 77


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Arii de protecţie ecologică (vezi pag. 27-28)


- Aria ecologică “la Mărătoare”
- Aria ecologică dintre “fântâna de la Cioanca” şi “izvorul lui Alex. Macedon”
- Ariile cu exces de umiditate – sistemul lacustru de la Mărtineşti
- Pădurea Făget

• Monumente ansambluri şi situri istorice


Prin monumente istorice se înţeleg bunurile imobile, mărturii de neînlocuit ale
evoluţiei culturii şi civilizaţiei pe teritoriul României, relevante din punct de vedere
istoric, arheologic, arhitectural, urbanistic, peisagistic, etnografic, artistic, memorial şi
al istoriei tehnicii. Monumentele istorice desemnează obiecte izolate sau grupări de
obiecte, inclusiv aşezări omeneşti în totalitatea lor, creaţii importante sau opere
modeste care în timp au căpătat semnificaţie istorică şi culturală.
Monumentele istorice sunt înscrise în lista monumentelor ansamblurilor şi
siturilor istorice, validată de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice în anul 2004.
Orice monument istoric are o zonă de protecţie, conform fiecărui caz în parte. În
conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr.27/26.08.1992, capitolul III,
articolul 6, puncul a zona de protecţie pentru mediul rural este stabilită pe o rază de
200 metri, iar în afara localităţilor pe o rază de 500 metri. În conformitate cu
Ordonanţa Guvernului României nr.68/31.08.1994, articolul 18, zona de protecţie
trebuie delimitată topografic. În acest sens nu se pot invoca limite maxime pentru
stabilirea acestor zone; pe de altă parte aceste zone pot fi minime reducându-se la
“suprafaţa funcţională” a monumentului.
Zona de protecţie a monumentului istoric are următoarele funcţiuni:
- asigurarea supravegherii unui teren în care este cunoscută, bănuită, sau
posibilă existenţa unor vestigii arheologice care pot completa informaţia
ştiinţifica privind monumentul protejat;
- conservarea cadrului natural şi arhitectural constituit;
- crearea unui cadru construit care să respecte ambianţa monumentului în cazul
restructurării zonei;
- asigurarea unor perspective optime pentru perceperea monumentului.

Ansamblul de arhitectură este un complex de clădiri care:


- are o valoare istorică, arhitecturală, plastică, ca un tot unitar indestructibil;
- reflectă nivelul de civilizaţie a comunităţii care l-a creat.
Ansambul istoric poate fi conceput după un plan prestabilit sau rezultat în
decursul vremii prin evoluţia cadrului construit prin înlocuire.
Ansamblul este format din clădiri monumente istorice şi clădiri cu valoare
ambientală; dar poate exista şi ansamblul constituit din clădiri ce nu sunt
nominalizate în lista monumentelor istorice.
Pe teritoriul comunei Tureni se regăsesc 30 monumente şi situri istorice clasate
(vezi pag. 28-32)

• Zone ce necesită descărcarea terenului de sarcina istorică


În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, nu se vor acorda autorizaţii de
construire, fără avizul Muzeului Naţional de Istorie privind descărcarea terenului de
sarcina istorică. Zona de protecţie a locului descoperit are raza de 50 m.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 78


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 79


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 80


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 81


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 82


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 83


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 84


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 85


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 86


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 87


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 88


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 89


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 90


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 91


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 92


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 93


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 94


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 95


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 96


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.12. DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢILOR

SAT TURENI
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie Instituirea zonei de siguranţă de
de-a lungul autostrăzii propuse, DN1 - 13 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
şi DJ103G - 12 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
- 50 m din ax autostradă, pe ambele părţi;
- 22 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
- 20 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
Circulaţie congestionată de traficul Realizare variantă ocolitoare Cluj-Napoca S-E prin
greu / de tranzit prin Cluj-Napoca DJ103G (Tureni–Ceanu Mic) şi DJ105S pentru
traficul greu Turda-Dej şi decongestionarea
traficului în Cluj-Napoca; Realizare racord la
autostradă şi pasaj denivelat la DN, pe bază de
PUZ, SF şi PT.
CIRCULAŢIE Lipsa programelor pt. modernizarea Modernizarea carosabilului, trotuarelor şi a
şi repararea reţelei stradale sistemului de colectare al apelor pluviale,
existente marcajului rutier, semnalizării circulaţiei;
Amenajarea de balize, indicatoare, zebre
Drumuri de explotare, înguste, fără Amenajarea şi modernizarea drumurilor (cu 2
trotuare, fără sistem de colectare al benzi), amenajarea de trotuare şi a sistemului de
apelor pluviale colectare al apelor pluviale în zonele de extindere
propuse
Lipsa de parcări Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5
locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1
parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare /
5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1
parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite)
Alunecări în brazdă, eroziune interdicţie totală de construire şi luarea de măsuri
declanşată, prăbuşiri de amenajare / stabilizare a terenului.
Se interzic: construcţiile de orice tip, defrişările,
suprapăşunatul, excavaţiile la baza versanţilor.
Se recomandă: realizarea de drenuri, împădurirea
zonelor afectate şi devierea transportului greu pt.
evitarea trepidaţiilor.
Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere
FOND artificiale în calea de desfăşurare a acestor
CONSTRUIT ŞI procese.
UTILIZAREA Inundaţii cu ape freatice Interdicţie temporară de construire până la:
TERENURILOR amenajarea de drenuri, întreţinerea celor existente,
decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative.
Plantarea terenurilor cu specii arboricole absor-
bante (plop şi arin)
Riscuri geografice de intensitate Condiţionarea autorizării de construire, conform
medie – mică (vezi memoriu) măsurilor aferente riscurilor (vezi memoriu)
Zone solicitate pentru introducerea Schimbarea destinaţiei terenurilor prin elaborarea
în intravilan de PUZ-uri şi PUD-uri.
Zonă centrală neînchegată dpv Elaborarea de PUZ zonă centrală şi promovarea
urbanistic construrii de instituţii şi servicii publice

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 97


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT TURENI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul
DN, DJ DN, DJ (20 % din suprafaţa căilor de circulaţie),
fără a periclita vizibilitatea la trafic
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie (minim 20%
unităţile cu poluare olfactivă / din suprafaţa terenului rezervat pentru:
zgomot / vibraţii - unităţi agro-industriale / depozitare
- cimitire şi platforme de depozitare temporară
SPAŢII a deşeurilor
PLANTATE, - staţia de epurare
AGREMENT, - groapă compost
SPORT Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile
terenurile riverane apelor riverane apelor curgătoare / lacului
curgătoare / lacului
Lipsa amenajărilor aferente spaţiilor Amenajarea de scuaruri / grădini publice (min. 2,5
verzi publice şi a locurilor de joacă mp / locuitor) şi de locuri de joacă pentru copii
(min. 1,3 mp / locuitor)
Lipsa amenajărilor aferente Amenajarea terenului de sport conform normelor
terenului de sport în vigoare (vestiare, gazon, iluminat public,
gradene, mobilier urban, etc)
Lipsa spaţiilor de turism / agrement Amenajare zonă de turism / agrement “Cheile
aferente municipiului Cluj-Napoca Turenilor” (în zona tampon-fosta carieră), pe bază
de PUZP şi refacerea ecologică

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 98


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT TURENI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Poluarea fizică, chimică şi organică Plantarea de fâşii de protecţie şi interzicerea
a solului şi chimică a aerului legumiculturii pe o distanţă de 50 m de la DN /
autostradă; efectuarea de lucrări agro-pedo-
ameliorative; se interzice depozitarea de deşeuri
menajere / dejecţii animaliere / rumeguş
Poluarea fonică Plantarea de perdele de protecţie vegetale /
bariere izolatoare tehnice la DN / autostradă
Poluarea electromagnetică În zona de protecţie LEA 0,4 – 20 kV, se interzice
amplasarea construcţiilor la o distanţă mai mică
de 3,0 m faţă de conductorul extrem.
În zona de protecţie antenă GSM, se interzice
amplasarea locuintelor pe o rază de 150 m.
Poluarea fizică şi organică a apei şi Instituire zonă de protecţie sanitară, câte 15 m din
depozitarea neautorizată de deşeuri albia minoră pe ambele părţi, respectiv 15 m în
PROBLEME DE
jurul lacului.
MEDIU Se interzice deversarea / depozitarea de deşeuri
menajere / dejecţii animaliere / rumeguş de-a
lungul apelor curgătoare; efectuarea de analize
periodice ale apelor; construirea staţiei de epurare
şi a unei rampe ecologice
Poluare olfactivă (în vecinătatea Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de
rampei temporare de depozitare a protecţie sanitară a: rampei temporare de
deşeurilor, femelor zootehnice, depozitare a deşeurilor (pe o rază de 50 m),
pieţei agroalimentare, cimitirelor femelor zootehnice (pe o rază de min.100 m),
umane, staţiei de epurare) pieţei agroalimentare (pe o rază de 40 m),
cimitirelor umane (pe o rază de 50 m), staţiei de
epurare (pe o rază de 300 m)
Risc tehnogen (de explozie în Se interzice amplasarea construcţiilor în zona cu
vecinătatea magistralelor de risc de explozie.
transport gaz, SRM gaz şi staţiilor
de carburanţi)
Risc tehnogen de accidente rutiere Amplasarea unor semnale de avertizare la DN
Degradarea biodiversităţii prin Interzicerea păşunatului timpuriu şi de toamnă
suprapăşunat târziu; Plantarea de făşii forestiere; Refacerea
ecologică a păşunilor; Utilizarea de tehnologii
agricole moderne
Deteriorarea cadrului natural Delimitarea şi refacerea ecologică a zonei protejate
protejat (ZNP) Cheile Turenilor pe bază de PUZNP şi regulament
Risc biotic, epizootic (acumularea de Efectuarea de analize chimice periodice a apei şi
substanţe nocive şi contaminarea solului; Acordarea de asistenţă medicală
solului sau a apelor freatice cu ele) populaţiei
Risc de inundare în cazul ruperii Avertizarea şi educarea populaţiei în caz de
barajelor calamitate

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 99


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT TURENI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa marcajelor la monumentele / Elaborare de PUZP-Cheile Turenilor; Marcarea /
siturile arheologice şi la zona trasarea zonelor protejate cu valoare arheologică
naturală protejată, Cheile Turenilor ştiinţifică şi naturală. Instituire zonă protejată (raza
50 m) în jurul vestigiilor arheologice.
Lipsa identificării exacte a Acordarea de autorizaţii de construire în aceste
perimetrelor zonelor cu vestigii zone, doar pe baza avizului de descărcare de
arheologice sarcină istorică.
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
unităţilor agro-industriale şi de faţă de locuinţe
depozitare
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m,
între unităţile de învăţământ / faţă de locuinţe
cultură / sănătate şi locuinţe
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 15 m,
între unităţile comerciale / prestări faţă de locuinţe
servicii şi locuinţe
PROTEJAREA Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m,
ZONELOR: între parcare / groapă compost / faţă de locuinţe;
CU VALOARE DE platformă deşeuri / adăpost animale
PATRIMONIU ŞI şi locuinţe
PE BAZA
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
NORMELOR
jurul cimitirelor umane între cimitire şi locuinţe.
SANITARE ÎN
VIGOARE Lipsa staţiei de epurare Amplasare staţie de epurare pentru Tureni şi
FAŢĂ DE Ceanu Mic şi instituire zonă de protecţie la o dist.
CONSTRUCŢII ŞI de 300 m, faţă de locuinţe..
CULOARE Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o dist. de 100 m în
TEHNICE CU jurul: surselor de captare, staţiei de amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză,
DESTINAŢIE pompare, rezervoarelor de 20 m faţă de rezervoare, 10 m faţă de staţia de
SPECIALĂ, ZONE înmagazinare şi a conductelor de pompare, 10 m faţă de conducta de aducţiune a
POLUATE aducţiune a apei apei (30 m faţă de orice sursă de poluare).
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice sau groapa de compost şi
fântâni
Lipsa zonei de protecţie sanitară în Amplasarea rampei temporare de depozitare a
jurul rampei temporare de deşeurilor menajere şi instituirea zonei de
depozitare a deşeurilor menajere protecţie la o distanţă de 50 m faţă de locuinţe
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind
distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice
(min. 100 m).
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituirea zonei de protecţie la o distanţă de 200
jurul platformei de dejecţii animaliere m, faţă de locuinţe.
Lipsa zonei de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
conductelor de transport gaz, SRM - 55 m între conducta de transport gaz şi
(cu risc de explozie) posturile electrice de transformare;
- 60 m între conducta de transport gaz şi staţiile
de carburanţi;
- 65 m între conducta de transport gaz şi
locuinţe;
- 80 m între conducta de transport gaz şi
depozite de gunoaie;
- 52 m între conducta de transport gaz şi DN;
- 50 m între conducta de transport gaz şi DJ;
- 30 m faţă de incinta SRM
Lipsa zonei de protecţie Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
- LEA - 3,0 m între conductorul extrem LEA 0,4 - 20 KV
şi locuinţe; Se interzice trecerea LEA peste
locuinţe.
- gaz - 3,0 m între conducta de gaz şi locuinţe;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 100


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT CEANU MIC


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie Instituirea zonei de siguranţă de
de-a lungul DJ103G - 12 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
- 20 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
Circulaţie congestionată de traficul Realizare variantă ocolitoare Cluj-Napoca S-E prin
greu / de tranzit prin Cluj-Napoca DJ103G (Tureni–Ceanu Mic) şi DJ105S pentru
traficul greu Turda-Dej şi decongestionarea
traficului în Cluj-Napoca.
Lipsa programelor pt. modernizarea Modernizarea carosabilului, trotuarelor şi a
CIRCULAŢIE şi repararea reţelei stradale sistemului de colectare al apelor pluviale,
existente marcajului rutier, semnalizării circulaţiei;
Amenajarea de balize, indicatoare, zebre.
Drumuri de explotare, înguste, fără Amenajarea şi modernizarea drumurilor (cu 2
trotuare, fără sistem de colectare al benzi), amenajarea de trotuare şi a sistemului de
apelor pluviale colectare al apelor pluviale în zonele de extindere
propuse
Lipsa de parcări Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5
locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1
parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare /
5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1
parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite)
Alunecări în brazdă interdicţie totală de construire şi luarea de măsuri
de amenajare / stabilizare a terenului.
Se interzic: construcţiile de orice tip, defrişările,
suprapăşunatul, excavaţiile la baza versanţilor.
Se recomandă: realizarea de drenuri, împădurirea
zonelor afectate.
Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere
artificiale în calea de desfăşurare a acestor
FOND procese.
CONSTRUIT ŞI Inundaţii cu ape freatice şi alunecări Interdicţie temporară de construire până la
UTILIZAREA de suprafaţă stabilizarea terenului: amenajarea de drenuri,
TERENURILOR întreţinerea celor existente, decompactarea solului,
lucrări pedoameliorative.
Plantarea terenurilor cu specii arboricole absor-
bante (plop şi arin)
Riscuri geografice de intensitate Condiţionarea autorizării de construire, conform
medie – mică (vezi memoriu) măsurilor aferente riscurilor (vezi memoriu)
Zone solicitate pentru introducerea Schimbarea destinaţiei terenurilor prin elaborarea
în intravilan de PUZ-uri şi PUD-uri.
Lipsa amenajărilor aferente Elaborarea P.U.D. mobilier urban
mobilierului urban

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 101


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT CEANU MIC - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul DJ
DJ (20 % din suprafaţa căii de circulaţie), fără a
periclita vizibilitatea la trafic
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie (minim 20%
SPAŢII unităţile cu poluare olfactivă / din suprafaţa terenului rezervat pentru:
PLANTATE, zgomot / vibraţii - unităţi agro-industriale / depozitare
AGREMENT, - cimitire şi platforme de depozitare temporară a
SPORT deşeurilor
- groapă compost
Lipsa amenajărilor aferente spaţiilor Amenajarea de scuaruri / grădini publice (min. 2,5
verzi publice şi a locurilor de joacă mp / locuitor) şi de locuri de joacă pentru copii
(min. 1,3 mp / locuitor)
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile
terenurile riverane apelor curgătoare riverane apelor curgătoare
Poluarea organică a solului şi apei Se interzice depozitarea / deversarea de deşeuri
menajere / dejecţii animaliere / rumeguş în locuri
neautorizate şi de-a lungul apelor curgătoare.
Instituire zonă de protecţie sanitară, câte 15 m din
albia minoră pe ambele maluri ale apelor
curgătoare. Efectuarea de analize periodice ale
apelor; construirea staţiei de epurare în sat Tureni.
Poluarea electromagnetică În zona de protecţie LEA 0,4 – 20 kV, se interzice
PROBLEME DE amplasarea construcţiilor la o distanţă mai mică
MEDIU de 3,0 m faţă de conductorul extrem.
Poluare olfactivă (în vecinătatea Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de
rampei temporare de depozitare a protecţie sanitară a: rampei temporare de
deşeurilor, femelor zootehnice, depozitare a deşeurilor (pe o rază de 50 m),
cimitirelor umane femelor zootehnice (pe o rază de min.100 m),
cimitirelor umane (pe o rază de 50 m)
Degradarea biodiversităţii prin Interzicerea păşunatului timpuriu şi de toamnă
suprapăşunat târziu; Plantarea de făşii forestiere; Refacerea
ecologică a păşunilor; Utilizarea de tehnologii
agricole moderne

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 102


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT CEANU MIC - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa marcajelor la siturile / Marcarea / trasarea zonelor protejate cu valoare
vestigiile arheologice arheologică. Instituire zonă protejată (raza 50 m)
în jurul siturilor / vestigiilor arheologice. Acordarea
de autorizaţii de construire în aceste zone, doar
pe baza avizului de descărcare de sarcină istorică.
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
unităţilor agro-industriale şi de faţă de locuinţe
depozitare
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m,
între unităţile de învăţământ / faţă de locuinţe
cultură şi locuinţe
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 15 m,
PROTEJAREA între unităţile comerciale / prestări faţă de locuinţe
ZONELOR: servicii şi locuinţe
CU VALOARE DE Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m,
PATRIMONIU ŞI între parcare / groapă compost / faţă de locuinţe;
PE BAZA platformă deşeuri / adăpost animale
NORMELOR şi locuinţe
SANITARE ÎN Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
VIGOARE FAŢĂ jurul cimitirului faţă de cimitir
DE Lipsa zonei de protecţie sanitară în Instituirea zonei de protecţie la o distanţă de 50 m
CONSTRUCŢII ŞI jurul rampei temporare de
CULOARE depozitare a deşeurilor menajere
TEHNICE CU
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o dist. de 100 m în
DESTINAŢIE
jurul: surselor de captare, staţiei de amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză,
SPECIALĂ, ZONE
pompare, rezervoarelor de 20 m faţă de rezervoare, 10 m faţă de staţia de
POLUATE
înmagazinare şi a conductelor de pompare, 10 m faţă de conducta de aducţiune a
aducţiune a apei apei (30 m faţă de orice sursă de poluare).
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice sau groapa de compost şi
fântâni
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind
distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice
(min. 100 m).
Lipsa zonei de protecţie Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
- LEA - 3,0 m între conductorul extrem LEA 0,4 - 20 KV
şi locuinţe; Se interzice trecerea LEA peste
locuinţe.
- gaz - 3,0 m între conducta de gaz şi locuinţe.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 103


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT COMŞEŞTI
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie Instituirea zonei de siguranţă de
de-a lungul DC - 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
- 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
Lipsa programelor pt. modernizarea Modernizarea carosabilului, trotuarelor şi a
şi repararea reţelei stradale sistemului de colectare al apelor pluviale,
existente marcajului rutier, semnalizării circulaţiei;
Amenajarea de balize, indicatoare, zebre
CIRCULAŢIE Drumuri de explotare, înguste, fără Amenajarea şi modernizarea drumurilor (cu 2
trotuare, fără sistem de colectare al benzi), amenajarea de trotuare şi a sistemului de
apelor pluviale colectare al apelor pluviale în zonele de extindere
propuse
Lipsa de parcări Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5
locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1
parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare /
5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1
parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite)
Alunecări în brazdă interdicţie totală de construire şi luarea de măsuri
de amenajare / stabilizare a terenului.
Se interzic: construcţiile de orice tip, defrişările,
suprapăşunatul, excavaţiile la baza versanţilor.
Se recomandă: realizarea de drenuri, împădurirea
zonelor afectate.
Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere
FOND artificiale în calea de desfăşurare a acestor
CONSTRUIT ŞI procese.
UTILIZAREA Inundaţii cu ape freatice şi eroziune Interdicţie temporară de construire până la
TERENURILOR declanşată stabilizarea terenului: amenajarea de drenuri,
întreţinerea celor existente, decompactarea
solului, lucrări pedoameliorative, regim agro-
pastoral protector.
Plantarea terenurilor cu specii arboricole absor-
bante (plop şi arin).
Riscuri geografice de intensitate Condiţionarea autorizării de construire, conform
medie – mică (vezi memoriu) măsurilor aferente riscurilor (vezi memoriu)
Zone solicitate pentru introducerea Schimbarea destinaţiei terenurilor prin elaborarea
în intravilan de PUZ-uri şi PUD-uri.
Lipsa amenajărilor aferente Elaborarea P.U.D. mobilier urban
mobilierului urban

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 104


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT COMŞEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul
DC DC (20 % din suprafaţa căii de circulaţie), fără a
periclita vizibilitatea la trafic
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie (minim 20%
unităţile cu poluare olfactivă / din suprafaţa terenului rezervat pentru:
SPAŢII zgomot / vibraţii - unităţi agro-industriale / depozitare
PLANTATE, - cimitire şi platforme de depozitare temporară a
AGREMENT, deşeurilor
SPORT - staţia de epurare
- groapă compost
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile
terenurile riverane apelor curgătoare riverane apelor curgătoare
Lipsa amenajărilor aferente spaţiilor Amenajarea de scuaruri / grădini publice (min. 2,5
verzi publice şi a locurilor de joacă mp / locuitor) şi de locuri de joacă pentru copii
(min. 1,3 mp / locuitor)
Poluarea organică a solului şi apei Se interzice depozitarea / deversarea de deşeuri
menajere / dejecţii animaliere / rumeguş în locuri
neautorizate şi de-a lungul apelor curgătoare.
Instituire zonă de protecţie sanitară, câte 15 m din
albia minoră pe ambele maluri ale apelor
curgătoare. Efectuarea de analize periodice ale
apelor; construirea staţiei de epurare.
Poluarea electromagnetică În zona de protecţie LEA 0,4 – 20 kV, se interzice
PROBLEME DE amplasarea construcţiilor la o distanţă mai mică
MEDIU de 3,0 m faţă de conductorul extrem.
Poluare olfactivă (în vecinătatea Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de
rampei temporare de depozitare a protecţie sanitară a: rampei temporare de
deşeurilor, femelor zootehnice, depozitare a deşeurilor (pe o rază de 50 m),
cimitirelor umane, staţiei de femelor zootehnice (pe o rază de min.100 m),
epurare) cimitirelor umane (pe o rază de 50 m), staţiei de
epurare (pe o rază de 300 m)
Degradarea biodiversităţii prin Interzicerea păşunatului timpuriu şi de toamnă
suprapăşunat târziu; Plantarea de făşii forestiere; Refacerea
ecologică a păşunilor; Utilizarea de tehnologii
agricole moderne

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 105


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT COMŞEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa marcajelor la siturile / Marcarea / trasarea zonelor protejate cu valoare
vestigiile arheologice arheologică. Instituire zonă protejată (raza 50 m)
în jurul siturilor / vestigiilor arheologice. Acordarea
de autorizaţii de construire în aceste zone, doar
pe baza avizului de descărcare de sarcină istorică.
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
unităţilor agro-industriale şi de faţă de locuinţe
depozitare
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m,
între unităţile de învăţământ şi faţă de locuinţe
locuinţe
PROTEJAREA Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 15 m,
ZONELOR: între unităţile comerciale / prestări faţă de locuinţe
CU VALOARE DE servicii şi locuinţe
PATRIMONIU ŞI Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m,
PE BAZA între parcare / groapă compost / faţă de locuinţe;
NORMELOR platformă deşeuri / adăpost animale
SANITARE ÎN şi locuinţe
VIGOARE FAŢĂ Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
DE jurul cimitirului faţă de cimitir
CONSTRUCŢII ŞI Lipsa staţiei de epurare Amplasare staţie de epurare pentru Comşeşti şi
CULOARE Mărtineşti şi instituire zonă de protecţie la o
TEHNICE CU distanţă de 300 m
DESTINAŢIE
Lipsa zonei de protecţie sanitară în Instituirea zonei de protecţie la o distanţă de 50 m
SPECIALĂ, ZONE
jurul rampei temporare de
POLUATE
depozitare a deşeurilor menajere
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o dist. de 100 m în
jurul: surselor de captare, staţiei de amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză,
pompare, rezervoarelor de 20 m faţă de rezervoare, 10 m faţă de staţia de
înmagazinare şi a conductelor de pompare, 10 m faţă de conducta de aducţiune a
aducţiune a apei apei (30 m faţă de orice sursă de poluare).
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice sau groapa de compost şi
fântâni
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind
distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice
(min. 100 m).
Lipsa zonei de protecţie Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
- LEA - 3,0 m între conductorul extrem LEA 0,4 - 20 KV
şi locuinţe; Se interzice trecerea LEA peste
locuinţe.
- gaz - 3,0 m între conducta de gaz şi locuinţe.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 106


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MĂRTINEŞTI
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie Instituirea zonei de siguranţă de
la DN şi DC - 13 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
- 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
- 22 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
- 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
CIRCULAŢIE Lipsa programelor pt. modernizarea Modernizarea carosabilului, trotuarelor şi a
şi repararea reţelei stradale sistemului de colectare al apelor pluviale,
existente marcajului rutier, semnalizării circulaţiei;
Amenajarea de balize, indicatoare, zebre
Drumuri de explotare, înguste, fără Amenajarea şi modernizarea drumurilor (cu 2
trotuare, fără sistem de colectare al benzi), amenajarea de trotuare şi a sistemului de
apelor pluviale colectare al apelor pluviale în zonele de extindere
propuse
Lipsa de parcări Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5
locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1
parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare /
5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1
parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite)
Alunecări în brazdă şi eroziune interdicţie totală de construire şi luarea de măsuri
declanşată de amenajare / stabilizare a terenului.
Se interzic: construcţiile de orice tip, defrişările,
suprapăşunatul, excavaţiile la baza versanţilor.
Se recomandă: realizarea de drenuri, împădurirea
zonelor afectate.
FOND Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere
CONSTRUIT ŞI artificiale în calea de desfăşurare a acestor
UTILIZAREA procese.
TERENURILOR Inundaţii cu ape freatice Interdicţie temporară de construire până la:
amenajarea de drenuri, întreţinerea celor existente,
decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative.
Plantarea terenurilor cu specii arboricole absor-
bante (plop şi arin)
Riscuri geografice de intensitate Condiţionarea autorizării de construire, conform
medie – mică (vezi memoriu) măsurilor aferente riscurilor (vezi memoriu)
Zone solicitate pentru introducerea Schimbarea destinaţiei terenurilor prin elaborarea
în intravilan de PUZ-uri şi PUD-uri.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 107


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MĂRTINEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul
DN, DC DN, DC (20 % din suprafaţa căilor de circulaţie),
fără a periclita vizibilitatea la trafic
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie (minim 20%
SPAŢII unităţile cu poluare olfactivă / din suprafaţa terenului rezervat pentru:
PLANTATE, zgomot / vibraţii - unităţi agro-industriale / depozitare
AGREMENT, - cimitire şi platforme de depozitare temporară
SPORT a deşeurilor
- groapă compost
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile
terenurile riverane apelor riverane apelor curgătoare / lacurilor
curgătoare / lacurilor
Lipsa amenajărilor aferente spaţiilor Amenajarea de scuaruri / grădini publice (min. 2,5
verzi publice şi a locurilor de joacă mp / locuitor) şi de locuri de joacă pentru copii
(min. 1,3 mp / locuitor)
Poluarea chimică a solului şi Plantarea de fâşii de protecţie şi interzicerea
chimică a aerului legumiculturii pe o distanţă de 50 m de la DN;
efectuarea de lucrări agropedoameliorative; se
interzice depozitarea de deşeuri menajere /
dejecţii animaliere / rumeguş
Poluarea fizică, organică a apei Instituire zonă de protecţie sanitară, câte 15 m din
albia minoră pe ambele părţi, respectiv 15 m în
jurul lacurilor.
Se interzice deversarea / depozitarea de deşeuri
menajere / dejecţii animaliere / rumeguş pe malul
apelor; efectuarea de analize periodice ale apelor;
construirea staţiei de epurare în Comşeşti şi a
unei rampe ecologice
PROBLEME DE Poluarea fonică Plantarea de perdele de protecţie vegetale /
MEDIU bariere izolatoare tehnice la DN
Poluarea electromagnetică În zona de protecţie LEA 0,4 – 20 kV, se interzice
amplasarea construcţiilor la o distanţă mai mică
de 3,0 m faţă de conductorul extrem.
Poluare olfactivă (în vecinătatea Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de
rampei temporare de depozitare a protecţie sanitară a: rampei temporare de
deşeurilor, femelor zootehnice, depozitare a deşeurilor (pe o rază de 50 m),
cimitirelor umane) femelor zootehnice (pe o rază de min.100 m),
cimitirelor umane (pe o rază de 50 m).
Risc tehnogen (de explozie în Se interzice amplasarea construcţiilor în zona cu
vecinătatea magistralelor de risc de explozie.
transport gaz, SRM gaz şi staţiilor
de carburanţi)
Risc tehnog. de accidente rutiere Amplasarea unor semnale de avertizare
Deteriorarea cadrului natural - Refacerea ecologică a zonei cu exces de umiditate
sistemul lacustru Mărtineşti, cu (respectarea perioadei de reproducere
funcţie mixtă a faunei acvatice, împădurirea zonelor adiacente,
decolmatarea lacurilor.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 108


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MĂRTINEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa marcajelor la monumentele / Marcarea / trasarea zonelor protejate cu valoare
siturile arheologice şi la sistemul arheologică şi naturală. Instituire zonă protejată
lacustru Mărtineşti (raza 50 m) în jurul vestigiilor arheologice.
Lipsa identificării exacte a Acordarea de autorizaţii de construire în aceste
perimetrelor zonelor cu vestigii zone, doar pe baza avizului de descărcare de
arheologice sarcină istorică.
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
unităţilor agro-industriale şi de faţă de locuinţe
depozitare
Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m,
între unităţile de învăţământ şi faţă de locuinţe
locuinţe
PROTEJAREA Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 15 m,
ZONELOR: între unităţile comerciale / prestări faţă de locuinţe
CU VALOARE DE servicii şi locuinţe
PATRIMONIU ŞI Lipsa zonei de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m,
PE BAZA între parcare / groapă compost / faţă de locuinţe;
NORMELOR platformă deşeuri / adăpost animale
SANITARE ÎN şi locuinţe
VIGOARE FAŢĂ
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
DE
jurul cimitirelor umane între cimitire şi locuinţe.
CONSTRUCŢII ŞI
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o dist. de 100 m în
CULOARE
jurul: surselor de captare, staţiei de amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză,
TEHNICE CU
pompare, rezervoarelor de 20 m faţă de rezervoare, 10 m faţă de staţia de
DESTINAŢIE
înmagazinare şi a conductelor de pompare, 10 m faţă de conducta de aducţiune a
SPECIALĂ, ZONE
aducţiune a apei apei (30 m faţă de orice sursă de poluare).
POLUATE
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice sau groapa de compost şi
fântâni
Lipsa zonei de protecţie sanitară în Instituirea zonei de protecţie la o distanţă de 50 m
jurul rampei temporare de
depozitare a deşeurilor menajere
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind
distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice
(min. 100 m).
Lipsa zonei de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
conductelor de transport gaz, SRM - 55 m între conducta de transport gaz şi
(cu risc de explozie) posturile electrice de transformare;
- 60 m între conducta de transport gaz şi staţiile
de carburanţi;
- 65 m între conducta de transport gaz şi
locuinţe;
- 80 m între conducta de transport gaz şi
depozite de gunoaie;
- 52 m între conducta de transport gaz şi DN;
- 50 m între conducta de transport gaz şi DJ;
- 30 m faţă de incinta SRM
Lipsa zonei de protecţie Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
- LEA - 3,0 m între conductorul extrem LEA 0,4 - 20 KV
şi locuinţe; Se interzice trecerea LEA peste
locuinţe.
- gaz - 3,0 m între conducta de gaz şi locuinţe;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 109


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MICEŞTI
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie Instituirea zonei de siguranţă de
de-a lungul DC - 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
- 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
Lipsa programelor pt. modernizarea Modernizarea carosabilului, trotuarelor şi a
şi repararea reţelei stradale sistemului de colectare al apelor pluviale,
existente marcajului rutier, semnalizării circulaţiei;
Amenajarea de balize, indicatoare, zebre
CIRCULAŢIE Drumuri de explotare, înguste, fără Amenajarea şi modernizarea drumurilor (cu 2
trotuare, fără sistem de colectare al benzi), amenajarea de trotuare şi a sistemului de
apelor pluviale colectare al apelor pluviale în zonele de extindere
propuse
Lipsa de parcări Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5
locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1
parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare /
5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1
parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite)
Alunecări în brazdă, eroziune interdicţie totală de construire şi luarea de măsuri
declanşată de amenajare / stabilizare a terenului.
Se interzic: construcţiile de orice tip, defrişările,
suprapăşunatul, excavaţiile la baza versanţilor.
Se recomandă: realizarea de drenuri, împădurirea
zonelor afectate şi devierea transportului greu pt.
FOND evitarea trepidaţiilor.
CONSTRUIT ŞI Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere
UTILIZAREA artificiale în calea de desfăşurare a acestor
TERENURILOR procese.
Inundaţii cu ape freatice Interdicţie temporară de construire până la:
amenajarea de drenuri, întreţinerea celor existente,
decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative.
Plantarea terenurilor cu specii arboricole absor-
bante (plop şi arin)
Riscuri geografice de intensitate Condiţionarea autorizării de construire, conform
medie – mică (vezi memoriu) măsurilor aferente riscurilor (vezi memoriu)
Zone solicitate pentru introducerea Schimbarea destinaţiei terenurilor prin elaborarea
în intravilan de PUZ-uri şi PUD-uri.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 110


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MICEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul
DC DC (20 % din suprafaţa căii de circulaţie), fără a
periclita vizibilitatea la trafic
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie (minim 20%
unităţile cu poluare olfactivă / din suprafaţa terenului rezervat pentru:
zgomot / vibraţii - unităţi agro-industriale / depozitare
- cimitire şi platforme de depozitare temporară
a deşeurilor
- staţia de epurare
- groapă compost
Lipsa spaţiilor plantate de-a lungul Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile
SPAŢII terenurile riverane apelor riverane apelor curgătoare / lacului
PLANTATE, curgătoare / lacului
AGREMENT,
Lipsa amenajărilor aferente spaţiilor Amenajarea de scuaruri / grădini publice (min. 2,5
SPORT
verzi publice şi a locurilor de joacă mp / locuitor) şi de locuri de joacă pentru copii
(min. 1,3 mp / locuitor)
Degradarea cadrului natural – aria Reconstrucţie arie ecologică umedă cu ape sărate
naturală umedă “La Mărătoare” “La Mărătoare” cu proprietăţi terapeutice – băi de
nămol
Lipsa spaţiilor de turism / agrement Amenajare zonă turistică / de agrement “Lacul
aferente municipiului Cluj-Napoca Miceşti”, pe bază de PUZ. Valorificarea piscicolă
şi de hidroagrement a lacului, includerea în
circuitul turistic a unor trasee dinspre Cabana
Făget spre Cabana Cheile Turzii, Cabana Buru
sau Cabana Muntele Băişorii.
Degradarea biodiversităţii prin Interzicerea păşunatului timpuriu şi de toamnă
suprapăşunat târziu; Plantarea de făşii forestiere; Refacerea
ecologică a păşunilor.
Poluarea electromagnetică În zona de protecţie LEA 0,4 – 20 kV, se interzice
amplasarea construcţiilor la o distanţă mai mică
de 3,0 m faţă de conductorul extrem.
Poluare olfactivă (în vecinătatea Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de
rampei temporare de depozitare a protecţie sanitară a: rampei temporare de
PROBLEME DE deşeurilor, femelor zootehnice, depozitare a deşeurilor (pe o rază de 50 m),
MEDIU cimitirelor umane, staţiei de femelor zootehnice (pe o rază de min.100 m),
epurare) cimitirelor umane (pe o rază de 50 m), staţiei de
epurare (pe o rază de 300 m)
Risc biotic, epizootic (acumularea de Efectuarea de analize chimice periodice a apei şi
substanţe nocive şi contaminarea solului; Acordarea de asistenţă medicală
solului sau a apelor freatice cu ele) populaţiei
Lipsa zonelor de protecţie sanitară Instituire zonă de protecţie sanitară, câte 15 m din
de-a lungul cursurilor de apă / în albia minoră pe ambele maluri, respectiv 15 m în
jurul lacurilor jurul lacului. Interzicerea şi sancţionarea
depozitării şi deversării de deşeuri menajere pe
malurile cursurilor de apă / lacurilor.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 111


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MICEŞTI - CONTINUARE


DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
Lipsa marcajelor la monumentul de Elaborare de PUZCP şi PUZNP Valea Micuşului.
arhitectură / vestigii arheologice şi la Marcarea / trasarea zonelor protejate cu valoare
zona naturală protejată propusă cu etnografică / arhitecturală (raza 200 m),
valoare peisagistică - Valea Micuşului arheologică (raza 50 m) şi naturală.
Lipsa identificării exacte a Acordarea de autorizaţii de construire în aceste
perimetrelor zonelor cu vestigii zone, doar pe baza avizului de descărcare de
arheologice sarcină istorică.
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
unităţilor agro-industriale şi de faţă de locuinţe
depozitare
PROTEJAREA Lipsa zonei de protecţie sanitară între Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m,
ZONELOR: unităţile de învăţământ / cultură / faţă de locuinţe
CU VALOARE DE sănătate şi locuinţe
PATRIMONIU ŞI Lipsa zonei de protecţie sanitară între Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 15 m,
PE BAZA unităţile comerciale / prestări servicii faţă de locuinţe
NORMELOR şi locuinţe
SANITARE ÎN Lipsa zonei de protecţie sanitară între Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m,
VIGOARE FAŢĂ parcare / groapă compost / platformă faţă de locuinţe;
DE deşeuri / adăpost animale şi locuinţe
CONSTRUCŢII ŞI
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m
CULOARE
jurul cimitirelor între cimitire şi locuinţe.
TEHNICE CU
DESTINAŢIE Lipsa staţiei de epurare Amplasare staţie de epurare şi instituire zonă de
SPECIALĂ, ZONE protecţie la o dist. de 300 m, faţă de locuinţe.
POLUATE Lipsa zonei de protecţie sanitară din Instituire zonă de protecţie la o dist. de 100 m în
jurul: surselor de captare, staţiei de amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză,
pompare, rezervoarelor de 20 m faţă de rezervoare, 10 m faţă de staţia de
înmagazinare şi a conductelor de pompare, 10 m faţă de conducta de aducţiune a
aducţiune a apei apei (30 m faţă de orice sursă de poluare).
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice sau groapa de compost şi
fântâni
Lipsa zonei de protecţie sanitară în Instituirea zonei de protecţie la o distanţă de 50
jurul rampei temporare de depozitare m, faţă de locuinţe.
a deşeurilor menajere
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind
distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice
(min. 100 m).
Lipsa zonei de protecţie Instituire zonă de protecţie la o distanţă de:
- LEA - 3,0 m între conductorul extrem LEA 0,4 - 20
KV şi locuinţe; Se interzice trecerea LEA
peste locuinţe.
- gaz - 3,0 m între conducta de gaz şi locuinţe;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 112


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.13. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

• PUG - Instrument de implementare a politicilor de dezvoltare locală


Planul urbanistic general este unul din instrumentele administraţiei publice
locale prin care asigură planificarea şi coordonarea dezvoltării localităţii. Acest
instrument necesită coordonarea eforturilor comunităţii la încă două nivele: cel al unui
plan de management eficient şi a unor politici financiare care să facă viabile fiecare
sector al dezvoltării locale: dezvoltarea terenurilor, locuirea, dezvoltarea serviciilor
publice, renovarea şi întreţinerea cadrului fizic existent, dezvoltarea economică,
protecţia mediului localităţii.
Luarea deciziei este în sarcina factorilor politici abilitaţi; pregătirea acesteia se
face de către specialişti, iar implementarea de către factorii executivi. La fiecare din
aceste trei etape: prin reprezentare, prin rezultatele prelucrării datelor, prin asumarea
procesului de implementare, participarea cetăţeanului constituie baza procesului în
sine.

• Domeniile strategice ale dezvoltării locale


Dezvoltarea locală implică activităţile concertate ale tuturor membrilor
comunităţii, în scopuri colectiv asumate, ca factori angajaţi în diverse domenii
specifice, dar în egală măsură ca cetăţeni. Domeniile strategice ale dezvoltării locale
sunt următoarele:
- demografic;
- economic;
- social;
- cultural;
- cadrul fizic;
- mediul localităţii;
- politic.
Domeniilor strategice de dezvoltare le corespund un număr de obiective
strategice care definesc orientarea şi priorităţile care pot fi dezvoltate de către
comunitatea respectivă, având un anumit potenţial.

• Actorii implicaţi în procesul de implementare a PUG


- Administraţia Publică Locală are ca principală sarcină coordonarea şi
planificarea dezvoltării locale; ea acţionează ca lider şi ca partener în acelaşi
timp, potrivit scopului urmărit şi gradului de implicare necesar.
- Sectorul Public este orientat cu precădere spre diversificarea ofertei către
populaţie şi ridicarea nivelului acesteia; în sarcina acestui sector stau
planificarea şi finanţarea serviciilor publice, managementul şi adecvarea
acestora la exigenţele dinamice ale comunităţii.
- Sectorul Privat urmăreşte şi se adapteză cererilor pieţei; este interesat în
regulamente locale flexibile, piaţă de terenuri structurată, amplasamente de
calitate, informaţie adecvată. Rezultatele conlucrării cu acesta se traduc în
dezvoltarea competititivităţii, diversificarea ofertei, locuri de muncă, crearea de
pieţe.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 113


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- Cetăţenii structuraţi în grupuri de interese şi pe venituri, constituie factorul de


bază în implementarea politicilor de dezvoltare locală: sunt sursa principală de
informaţii la nivelul PUG şi instrumentul principal de control al adecvării
propunerilor, sunt de asemenea, mijlocul permanent de implementare şi
evaluare a rezultatelor măsurilor respective.

• Etape relevante ale PUG care solicită consultarea cetăţenilor


- Pregătirea PUG constă în culegerea şi actualizarea datelor pentru construirea
liniilor strategice de dezvoltarea a localităţii, structurarea acestora şi procesul de
analiză a situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor. Informaţiile privind nevoile
populaţiei pot confirma sau aduce schimbări în structurarea planului urbanistic
local. De la nivelul acestor informaţii se conturează specificul, identitatea locală
– modul personalizat în care sunt rezolvate disfuncţiunile, în care este
valorificată suma resurselor.
- Evaluarea adecvării propunerilor făcute prin PUG, verificarea regulamentului
local aferent are loc prin consultarea cetăţenilor. La această fază sunt
semnalate situaţii particulare care pot scăpa abordării la scara localităţii,
precum şi schimbări survenite în timpul întocmirii documentaţiei PUG.
- Implementarea planului urbanistic are loc prin utilizarea banilor publici şi prin
respectarea regulamentului local de urbanism; ambele laturi ale acestui proces
reclamă asumarea de către cetăţeni a prevederilor PUG, implicarea în
monitorizarea acestuia. Odată însuşite, PUG şi regulamentul aferent devin
‘lege’ locală.
- Monitorizarea este un proces complex în cadrul căruia presiunile interesului
comunităţii le domină de regulă pe cele ale intereselor individuale, iar
obiectivele pe termen mediu fac, poate, mai puţin interesante pe cele pe termen
scurt. Înţelegerea acestui raport este importantă pentru construirea unei
atitudini civice durabile.

• Modalităţi de implicare a cetăţenilor


- Utilizarea mijoacelor de comunicare în masă este una din modalităţile cele mai
eficiente de diseminare a informaţiei şi de obţinere a unei imagini generale a
reacţiei cetăţenilor. Acest proces presupune un parteneriat solid cu firmele şi
instituţiile de profil.
- Utilizarea mijloacelor de culegere a informaţiilor relevante în diverse faze de
structurare a PUG: Chestionarele, sondajele de opinie, interviurile sunt
modalităţi specifice de a obţine date primare privind, de exemplu, opţiunile
cetăţenilor pentru direcţii de dezvoltare, sau stabilirea de priorităţi la nivel local
care, prelucrate de către specialişti vin în sprijinul procesului de întocmire a
PUG,
- Informarea şi dialogul prin centrele de informare pentru cetăţeni sunt esenţiale
pentru că oferă un mediu transparent şi profesional, favorabil comunicării
bilaterale.
- Utilizarea corespondenţei cu cetăţenii urmăreşte stârnirea reacţiilor la probleme
punctuale, în scopul găsirii unei soluţii, pentru care localnicii pot determina
curente de opinie în favoarea unei anumite abordări.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 114


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- Structurarea de grupuri de interes cetăţenesc se află la îndemâna administraţiei


locale ca unul din cele mai puternice instrumente de angajere a cetăţenilor în
rezolvarea unor probleme de anvergură medie. Acest proces presupune efortul
de a concerta interesele indivizilor într-o organizaţie cetăţenească sprijinită de
factorii locali abilitaţi, în procesul de rezolvare a problemei respective.
- Alcătuirea de grupuri consultative priveşte structurarea pe domenii de interes
local a unor cetăţeni neangajaţi neapărat în sisteme instituţionale, dar care pot
oferi sprijin competent în acordarea de informaţii şi consultanţă cu privire la
acele domenii. Scopul grupurilor consultative este de a adecva soluţii propuse
prin PUG, la capacitatea de implementare a populaţiei.
- Constituirea de lideri locali este un instrument eficient de descentralizare a
atribuţiilor administraţiei locale la nivelul micilor comunităţi ale localităţii; este o
interfaţă eficientă pentru mobilizarea potenţialului uman local în implementarea
prevederilor PUG, precum şi pentru culegerea reacţiilor micilor comunităţi în
acest sens. Liderii locali sunt persoane charismatice care se implică în acest
proces în mod voluntar şi pentru care recunoaşterea eforturilor lor şi rezolvarea
problemelor sunt singurele aşteptări.
- Alte manifestări. La îndemâna administraţiei stă o gamă largă de instrumente
care să aducă într-un mod premeditat împreună pe cetăţeni şi problemele lor:
evenimente existente sau create care să favorizeze contactul între cetăţeni
implicaţi în rezolvarea unei anumite probleme, care să aducă împreună într-un
cadru neoficial cetăţeni şi factori de decizie, care să conducă la schimburi de
experienţă în domenii de interes etc. La fel de importantă este crearea unei
baze civice în educaţia la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, utilizând mai mult
contactele cu aspecte concrete, jocuri, simulări, decât teoria care, de multe ori
este prea aridă.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 115


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.14. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

• Zone protejate:
Pe teritoriul administrativ se stabilesc următoarele categorii de terenuri cu valori
naturale şi culturale care sunt protejate prin prezentul PUG:
- Pădurile;
- Cursurile de apă cu albiile lor minore / lacurile;
- Rezervaţiile şi monumentele naturii (existente şi propuse);
- Rezervaţia naturală Cheile Turenilor (inclusiv zona tampon);
- Bazinul superior al Văii Micuşului cu lacul de acumulare “La
Trecători”;
- Ariile de protecţie ecologică:
- Aria ecologică “la Mărătoare”;
- Aria ecologică dintre “fântâna de la Cioanca” şi “izvorul lui Alex.
Macedon”;
- Ariile cu exces de umiditate – sistemul lacustru de la Mărtineşti;
- Pădurea Făget;
- Monumentele şi siturile arheologice / Monumentele de arhitectură (30
obiective), conform Listei Monumentelor Istorice – editată în anul 2004;
- Vestigiile arheologice, conform Repertoriul arheologic al judeţului Cluj,
1992;

• Zone de protecţie pe baza normelor sanitare:


- surse de apă – captări (100 m în amonte, 25 m lateral şi în aval de sursă);
- rezervoare de înmagazinare a apei potabile (raza = 20 m);
- staţii de pompare (raza = 10 m);
- conducta de aducţiune a apei potabile (10 m din ax, pe fiecare parte);
- ape curgătoare cadastrale / lacuri (câte 15 m pe ambele maluri);
- ape curgătoare necadastrale (câte 5 m pe ambele maluri);
- rampe de depozitare temporară a deşeurilor menajere (raza = 50 m);
- cimitire (raza = 50 m);
- staţii de epurare (raza = 300 m);
- ferme zootehnice faţă de locuinţe (raza = min.100 m);
- platformă de dejecţii animaliere faţă de locuinţe (raza = 200 m);
- spital veterinar faţă de locuinţe (raza = 30 m);
- unităţi agro-industriale şi de depozitare faţă de locuinţe (raza = 50 m);
- unităţi de învăţământ / cultură / sănătate faţă de locuinţe (raza = 50 m);
- unităţi comerciale / prestări servicii faţă de locuinţe (raza = 15 m);
- piaţă agro-alimentară faţă de locuinţe (raza = 40 m);
- distanţele minime admise în cadrul gospodăriilor individuale, sunt:
- fosă septică / fântână (30 m);
- adăposturi pt. animale / locuinţă (10 m);
- platforma pentru deşeuri menajere / locuinţă (10 m);
- groapă compost / locuinţă (10 m);

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 116


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Zone de protecţie faţă de construcţii şi culoare tehnice:


- linii electrice aeriene:
- LEA 110 kV (4 m între conductorul extrem LEA şi locuinţe);
- LEA 20 kV (3 m între conductorul extrem LEA şi locuinţe);
- se interzice trecerea LEA peste locuinţe;
- Staţii de transformare electrice (raza = 50 m);
- antenă GSM (raza = 150 m);
- reţele de gaz:
- conducta de distribuţie gaz (3 m din ax, în fiecare parte);
- conducta de transport gaz faţă de staţii / posturi electrice de
transformare – 55 m;
- conducta de transport gaz faţă de depozite/staţii de carburanţi–60 m;
- conducta de transport gaz faţă de locuinţe – 65 m;
- conducta de transport gaz faţă de depozite de gunoaie – 80 m;
- conducta de transport gaz faţă de DN – 52 m;
- conducta de transport gaz faţă de DJ – 50 m;
- conducta de transport gaz faţă de DC – 48 m;
- staţie reglare măsură (raza = 30 m);
- drumuri
- Autostradă şi DN în extravilan (50 m din marginea îmbrăcăminţii
asfaltice, în fiecare parte);
- DN (22 m din marginea îmbrăcăminţii asfaltice, în fiecare parte);
- DJ (20 m din ax, în fiecare parte);
- DC (18 m din ax, în fiecare parte);

• Zone cu interdicţie de construire în comuna Tureni:


- Zone cu interdicţie totală de construire pe terenurile cu:
- alunecări de teren în brazdă de intensitate medie / mare;
- eroziune declanşată de intensitate medie / mare;
- prăbuşiri de intensitate medie / mare;
- zone de siguranţă faţă de căile de comunicaţie:
- 13 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
- 12 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
- 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
- culoare de protecţie faţă de:
- staţia de transformare, LEA 110 / 20 kV;
- SRM gaz, magistrala de transport gaz;
- rezervoare de înmagazinare a apei potabile;
- staţii de pompare / tratare;
- conducta de aducţiune a apei potabile;
- depozite / staţii de carburanţi;
- antena GSM;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 117


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- Zone cu interdicţie temporară de construire pe terenurile cu:


- riscuri geografice, până la consolidarea / stabilizarea situaţiei:
- risc de inundaţie cu ape de suprafaţă / freatice;
- alunecări de teren în brazdă / eroziune declanşată / prăbuşiri de
intensitate mică;
- zone naturale protejate, până la obţinerea avizului administratorului /
custodelui;
- zone construite protejate (MASI), până la obţinerea avizului CZMASI,
sau a Muzeului de Istorie;
- zonele cu vestigii arheologice, până la descărcarea terenului de
sarcină istorică;
- zona centrală Tureni - până la elaborarea PUZ mobilier urban;
- toate suprafeţele cu funcţiuni / obiective de utilitate publică propuse
– până la elaborarea PUZ / PUD – urilor;
- toate suprafeţele solicitate pentru introducere în intravilan – până la
elaborarea PUZ / PUD – urilor;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 118


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Zone şi subzone funcţionale


Teritoriul administrativ al comunei Tureni cuprinde următoarele zone şi subzone
funcţionale:

Zona instituţii şi servicii de interes public (IS) cuprinde:


- Subzona instituţii şi servicii de interes public, existente (ISE);
- Subzona instituţii şi servicii de interes public, propuse (ISP)
- Zona centrală propusă sat Tureni (ISZ);

Zona de locuit şi funcţiuni complementare (LFC) cuprinde subzonele:


- Subzona locuinţelor / caselor de vacanţă şi funcţiunilor complementare
existente cu regim mic de înălţime (LFCE);
- Subzona locuinţelor / caselor de vacanţă şi funcţiunilor complementare
propuse cu regim mic de înălţime (LFCP);

Zona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare (UID) cuprinde:


- Subzona unităţilor industriale şi de depozitare existente (UIDE);
- Subzona unităţilor industriale şi de depozitare propuse (UIDP);

Zona unităţilor de producţie agricole (UA) cuprinde:


- Subzona unităţilor agro-zootehnice existente (UAE);
- Subzona unităţilor agro-zootehnice şi de depozitare propuse (UAP);

Zona căilor de comunicaţie şi construcţiilor aferente (CC) cuprinde:


- Subzona căi rutiere (CCr);
- Subzona construcţiilor aferente căilor de comunicaţie (CCc);

Zona spaţii verzi publice, perdele de protecţie (SV) cuprinde:


- Subzona spaţii verzi – scuaruri, parcuri (SVv);
- Subzona perdele de protecţie a căilor de comunicaţie, unităţilor de
producţie, gospodărie comunală (SVp);

Zona pentru construcţii tehnico-edilitare (TE);

Zona de gospodărie comunală (GC) cuprinde subzonele:


- Subzona cimitire (GCc);
- Subzona rampă temporară pt. depozitarea deşeurilor menajere (GCr);

Zona cu destinaţie specială (DS) – remiza PSI, antena GSM;

Zona ocupată de ape (A) – zonă protejată;

Zona ocupată de păduri (P) – zonă protejată;

Zona naturală / construită protejată în extravilan (ZNC);

Zona terenurilor agricole în extravilan (TA);

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 119


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

2.15. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

SAT TURENI
DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Administraţie x
Cultură x
Învăţământ x
Culte x
Instituţii şi servicii
Sănătate x
publice
Sport x
Turism x
Alimentaţie publică x
Comerţ, prestări servicii x x
Drum naţional x
Drum judeţean x
Căi de Drum comunal x
comunicaţie
Drum ocolitor x
Străzi, poduri, parcări x
Pietonale x
Rezervor şi captare apă x
Conductă aducţiune apă x
Conductă gaz de medie x
Infrastructura presiune, SRM gaz
majoră Reţea distribuţie gaz x
Staţie de epurare x
Reţea LEA 110 kV 20 kV, x
post de transformare,
telefonie
Cimitir uman x
Gospodărie Rampă temporară de x
comunală depozitare a deşeurilor
menajere
Regularizare ape curgătoare x
Sisteme de Întreţinere diguri lacuri
protecţie a Lucrări de ameliorare, x
mediului eliminare a riscurilor naturale
Perdele de protecţie x

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 120


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT TURENI - CONTINUARE


DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Salvarea, Situri şi monumente x x
protejarea şi arheologice clasate
punerea în valoare Vestigii arheologice x
a MASI
Zonă naturală Rezervaţia naturală Cheile x
protejată Turenilor – valoare mixtă
Apărarea ţării, Remiza PSI x
ordinea publică şi
siguranţa naţională Antena GSM x

SAT CEANU MIC


DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Învăţământ x
Instituţii şi servicii Culte x
publice Alimentaţie publică x
Comerţ, prestări servicii x
Căi de Drum judeţean x
comunicaţie Străzi, poduri, parcări x
Pietonale x
Rezervor şi captare apă x
Conductă aducţiune apă x
Infrastructura Staţie de epurare (în Tureni) x
majoră Reţea distribuţie gaz x
Reţea LEA 110 kV 20 kV, x
post de transformare,
telefonie
Cimitir uman x
Gospodărie Rampă temporară de x
comunală depozitare a deşeurilor
menajere
Sisteme de Regularizare ape curgătoare x
protecţie a Lucrări de ameliorare, x
mediului eliminare a riscurilor naturale
Perdele de protecţie x
Salvarea, Sit arheologic clasat x
protejarea şi Vestigii arheologice x
punerea în valoare
a MASI

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 121


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT COMŞEŞTI
DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Instituţii şi servicii Învăţământ x
publice Culte x
Comerţ x
Căi de Drum comunal x
comunicaţie Străzi, poduri, parcări x
Pietonale x
Rezervor şi captare apă x
Conductă aducţiune apă x
Infrastructura Reţea distribuţie gaz x
majoră Reţea LEA 20 kV, post de x
transformare, telefonie
Staţie de epurare x
Cimitir uman x
Gospodărie Rampă temporară de x
comunală depozitare a deşeurilor
menajere
Regularizare ape curgătoare x
Sisteme de
protecţie a Lucrări de ameliorare, x
mediului eliminare a riscurilor naturale
Perdele de protecţie x
Salvarea, Sit arheologic clasat x
protejarea şi Vestigii arheologice, x
punerea în valoare
a MASI

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 122


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MĂRTINEŞTI
DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Învăţământ x
Instituţii şi servicii Culte x
publice Turism x
Alimentaţie publică x
Comerţ x
Drum naţional x
Căi de Drum comunal x
comunicaţie Străzi, poduri, parcări x
Pietonale x
Conductă aducţiune apă x
Conductă gaz de medie x
presiune, SRM gaz
Infrastructura Reţea distribuţie gaz x
majoră Staţie de epurare în x
Comşeşti
Reţea LEA 110 kV 20 kV, x
post de transformare,
telefonie
Cimitir uman x
Gospodărie Rampă temporară de x
comunală depozitare a deşeurilor
menajere
Regularizare ape curgătoare x
Sisteme de Întreţinere diguri lacuri
protecţie a Lucrări de ameliorare, x
mediului eliminare a riscurilor naturale
Perdele de protecţie x
Salvarea, Situri şi monumente x
protejarea şi arheologice clasate
punerea în valoare Vestigii arheologice x
a MASI

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 123


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

SAT MICEŞTI
DOMENII CATEGORIA DE INTERES
Naţional Judeţean Local
Cultură x
Instituţii şi servicii Învăţământ x
publice Culte x
Turism x
Comerţ, prestări servicii x
Căi de Drum comunal x
comunicaţie Străzi, poduri, parcări x
Pietonale x
Rezervor şi captare apă x
Conductă aducţiune apă x
Infrastructura Reţea de distribuţie gaz x
majoră Staţie de epurare x
Reţea LEA 20 kV, post de x
transformare, telefonie
Cimitir uman x
Gospodărie Rampă temporară de x
comunală depozitare a deşeurilor
menajere
Regularizare ape curgătoare x
Sisteme de Întreţinere diguri lacuri
protecţie a Lucrări de ameliorare, x
mediului eliminare a riscurilor naturale
Perdele de protecţie x
Situri şi monumente x
Salvarea, arheologice clasate
protejarea şi Zonă construită protejată x
punerea în valoare Biserică romano-catolică –
a MASI MASI
Vestigii arheologice x
Zone naturale Zonă naturală protejată x
protejate „Valea Micuşului” – valoare
peisagistică

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 124


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

• Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan:


Proprietate publică
- terenuri proprietate publică de interes naţional;
- Rezervaţia naturală Cheile Turenilor;
- Monumente şi situri arheologice (vezi LMI 2004);
- Apele de suprafaţă cu albiile lor minore;
- Malurile şi cuvetele lacurilor;
- Lucrările de regularizare a cursurilor de apă;
- Apele subterane;
- Lacurile, barajele şi plajele aferente;
- DN 1 – E 60 şi podurile aferente;
- Autostrada propusă;
- LEA 110 kV / 20 kV, posturile de transformare;
- Magistralele de gaz, SRMP;
- Cariera de piatră;
- Păduri;
- terenuri proprietate publică de interes judeţean;
- DJ 103 G şi 107 L, inclusiv podurile aferente;
- Monumente şi situri arheologice (vezi LMI 2004);
- Monument de arhitectură (vezi LMI 2004);
- Păduri;
- Conducta de aucţiune a apei potabile Tarniţa – Cluj-Napoca – Mărtineşti –
Tureni;
- Bazinul superior al văii Micuşului cu lacul de acumulare “La Trecători”;
- Aria ecologică “la Mărătoare” ;
- Aria ecologică dintre “fântâna de la Cioanca” şi “izvorul lui Alex. Macedon”;
- Ariile cu exces de umiditate – sistemul lacustru de la Mărtineşti;
- Pădurea Făget.
- terenuri proprietate publică de interes local.
- DC 73, DC 74, DC 85, podurile aferente, drumurile vicinale, străzile;
- Instituţiile publice de interes local: Consiliul Local / Primăria, bibliotecă,
dispensar uman, dispensar veterinar, cămine culturale, poliţia, remiza PSI,
şcoli, grădiniţe, magazine;
- Teren sport;
- 8 locuinţe în proprietate publică;
- Cimitire;
- Reţelele de alimentare cu apă, gaz, canalizare;
- Captările de apă;
- Rezervoarele de înmagazinare a apei;
- Rampe temporare de depozitare a deşeurilor menajere;
- Monumentele eroilor – Tureni, Ceanu Mic, Comşeşti;
- Staţii de epurare;
- Grajduri;
- Magazii / anexe;
- Saivane;
- Fântâni;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 125


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

Proprietate privată
- terenuri proprietate privată (ale statului) de interes naţional;
- nu există;
- terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ-teritoriale) de interes
judeţean;
- nu există;
- terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ-teritoriale) de interes
local;
- Păşuni, făneţe, terenuri arabile, grădini, vii / livezi, păduri, terenuri
neproductive;
- Construcţii, clădiri: magazii, grajduri, saivane, anexe, magazine;
- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
- Construcţii, clădiri: locuinţe, biserici, mori, magazine, baruri, brutărie,
motel, case de vacanţă, grajduri, fânare;
- Accese carosabile, pietonale;
- Păşuni, făneţe, terenuri arabile, vii / livezi, păduri, terenuri neproductive.

• Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea


realizării noilor obiective de utilitate publică:
- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale;
- rezervare teren autostradă propusă;
- terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale;
- nu există;
- terenuri aflate în domeniul privat, destinate concesionării;
- amplasamente pentru case de vacanţă;
- terenuri aflate în domeniul privat, destinate schimbului;
- nu există;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 126


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

3. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE

3. 1. CONCLUZII

Locul ocupat de comuna Tureni în ierarhia judeţului, este 44*. Situaţia comunei
Tureni faţă de cele aflate în imediata vecinătate şi cu un relief relativ asemănător,
este conform tabelului:

Comuna Locul ocupat în Viabilitatea Clasamentul în


ierarhia judeţului comunei cadrul comunelor
învecinate
Ciurila 68 foarte mică V
Mihai Viteazu 4 foarte mare I
Petreştii de Jos 59 foarte mică IV
Sănduleşti 16 medie II
Tureni 44 mică III

*Locul ocupat în cadrul judeţului a fost calculat în cadrul Sintezei P.A.T.J. Cluj
1996, pe baza unei analize multicriteriale.

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 127


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

3. 2. MĂSURI ÎN CONTINUARE: REDRESARE – STABILIZARE - DEZVOLTARE

Dezvoltarea localităţii trebuie să vizeze sporirea atractivităţii generale a


comunei, din punct de vedere economic, social şi cultural. Scopul programelor de
dezvoltare ar trebui să fie creşterea calităţii vieţii locuitorilor. Numai sporind calitatea
habitatului, serviciilor şi infrastructurii se vor crea condiţii pentru stabilizarea
populaţiei şi atragerea de imigranţi. Fără imigraţie comuna riscă să involueze.
Promovarea dezvoltării integrate şi durabile a spaţiului rural prin optimizarea
sectoarelor economice existente, încurajarea diversificării activităţilor economice şi
sociale, perfecţionarea infrastructurilor şi prin accesul la noi tehnologii:

- Căi de circulaţie:
Întocmirea documentaţiilor necesare de urbanism (PUZ-uri / PUD-uri), studii de
fezabilitate şi proiecte tehnice de specialitate pentru:
- Modernizarea drumurilor naţional, judeţean şi comunale;
- Realizarea de artere colectoare la zonele funcţionale care cuprind în
perimetrul lor drumul naţional;
- Amenajarea intersecţiilor între:
- DN 1 şi DJ 103 G,
- DN1 şi DC 73,
- DN 1 şi DC 74;
- Rezervarea terenului pt. autostrada propusă;
- Modernizarea, cu prioritate, a acceselor spre zonele turistice;
- Modernizarea treptată a reţelelor stradale din localităţi;
- Crearea unor condiţii tehnice pentru scoaterea circulaţiei agricole de pe
magistralele rutiere prin realizarea arterelor pentru circulaţia agricolă;

- Dezvoltarea infrastructurii:
- realizarea etapizată a alimentării cu apă în sistem centralizat din sursa
Tarniţa, cu cişmele pe străzile principale, urmând ca branşarea
construcţiilor să se facă într-o etapă ulterioară sau prin forţe proprii de
către consumatori.
- continuarea şi finalizarea execuţiei unor alimentări cu apă începute în anii
anteriori în vederea sporirii debitului de la surse; îmbunătăţirea
tehnologiilor de tratare, majorarea capacităţii de înmagazinare a
rezervoarelor, extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie.
- introducerea treptată a reţelelor de canalizare.
- construirea de staţii de epurare (în satele Tureni, Comşeşti şi Miceşti)
concomitent cu extinderea sau realizarea sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare.
- realizarea unei depozitări controlate a deşeurilor (rampe temporare, în
toate satele).
- modernizarea reţelei electrice, prin înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi din
beton;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 128


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- modernizarea posturilor de transformare pentru asigurarea necesarului


actual;
- extinderea reţelei telefonice şi asigurarea treptată a telefonizării pentru
toate localităţile rurale prin utilizarea de tehnologii adecvate.
- extinderea alimentării cu gaze naturale, în funcţie de solicitările populaţiei.

- Dezvoltarea identităţii localităţilor, prin promovarea specificului local:


- mixt – sat Tureni;
- agrar – satele Ceanu Mic şi Comşeşti;
- silvo-pastoral – sat Miceşti;
- piscicol – sat Mărtineşti;

- Utilizarea eficientă a resurselor locale:


- diversificarea producţiei agricole;
- sporirea producţiei prin cultivarea a 75 % din terenul arabil;
- sporirea producţiei animaliere cu 25 %;
- utilizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi agro-pedo-ameliorative;
- extinderea utilizării de mijloace mecanizate în procesul de producţie
agricolă (1 tractor / 15 ha teren arabil);
- utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, pesticidelor, ierbicidelor etc.;
- promovarea sistemelor de asigurări contra factorilor de risc prin
constituirea şi utilizarea fondului de protejare a producătorilor agricoli;
- utilizarea de tehnici ecologice de exploatare a pădurilor;
- promovarea activităţilor artizanale specifice:
- arta textilelor;
- dulgheritul;
- slatine ţărăneşti;

- Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, prin:


- dezvoltarea proceselor de producţie agro-industriale integrate: producţie –
colectare – prelucrare / procesare – distribuţie;
- stimularea lărgirii spectrului de servicii în agricultură;
- încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip “bio” şi “de marcă”;
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, la nivel de fermă;
- dezvoltarea rolului de agrement / turism;
- promovarea turismului rural în gospodării tradiţionale omologate;
- promovarea funcţiunilor specifice tranzitului pe DN (benzinării, pensiuni,
localuri, etc.);
- crearea de avantaje în scopul stabilirii cadrelor specializate în comună;
- recalificarea / formarea profesională a forţei de muncă pentru activităţi
economice specifice;

- Instituirea programelor adecvate de protecţie a mediului:


- instituirea zonelor protejate aferente monumentelor şi siturilor istorice;
- instituirea zonei tampon aferente Rezervaţiei naturale Cheile Turenilor;
- plantarea de fâşii de protecţie de-a lungul Văii Turului, cu rol de coridor
ecologic;

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 129


Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut.nr.J 12 / 4907 / 1992, C.U.I. R 2894535

- extinderea arealelor protejate, până la 35 % din teritoriu:


- Bazinul superior al văii Micuşului cu lacul de acumulare “La
Trecători”;
- Aria ecologică “la Mărătoare” ;
- Aria ecologică dintre “fântâna de la Cioanca” şi “izvorul lui Alex.
Macedon”;
- Ariile cu exces de umiditate – sistemul lacustru de la Mărtineşti;
- Pădurea Făget.
- plantarea de fâşii de protecţie complexe, geomorfologice, hidroclimatice;
remize ecologice;
- includerea localităţii Tureni în centura verde a municipiului Turda;
- lucrări hidrotehnice şi pedo-ameliorative:
- lucrări de combatere şi prevenire a inunaţiilor în zonele de risc prin
regularizări de râuri, îndiguiri de maluri, acumulări temporare ş.a.;
- monitorizarea stării barajelor, pt. prevenirea inundaţiilor accidentale;
- lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin
amenajarea versanţilor şi refacerea stabilităţii acestora;
- aplicarea măsurilor pedoagroameliorative de combatere a eroziunii;
- împădurirea terenurilor degradate, inapte folosinţelor agricole;
- crearea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor,
şoselelor şi localităţilor;
- împădurirea terenurilor care sunt scoase din circuitul agricol din
considerente economice şi sociale;
- corectarea torenţilor prin lucrări complexe hidrotehnice şi silvo-
biologice;
- stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara
fondului forestier;

Întocmit,
Arh. Corina POPŞE
Ing. Călin ROMAN

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA TURENI, 2006-2007 – VOL. I 130