Sunteți pe pagina 1din 3

Atomii se misca dintr-o necesitate interna si miscarea este haotica.

Astfel
necesitatea de a se ciocni este inevitabile.La ciocnirea atomilor apar lucrurile si
dispar lucrurile.Atomii au calitati primare,acestea sunt forma,marimea,greutatea;
cat si calitati secundare subiective,acestea sunt culoarea,gustul,mirosul. Sufletele
la fel sunt compuse din atomi.

Scoala sofistii sunt primii care deschid scoli fiozofice contracost.Invatind oamenii
arta oratorica,matematica,militarie ect. Sofistii pun la baza problema cunoasterii
afirmind ca nu avem cunostinte generale,obiective. La baza cunoasterii sta doxa
(opinia),de aici si remercabilul citat al lui Protagoras care afirma “Omul este
masura tuturor lucrurilor a celora ce exista si a celora ce nu exista”. Este bine
faptul ca in centrul atentiei este pus omul. Astfel observam ca filozofia coboara
din cer pe pamint, dar in acelasi timp cadem in relativism deoarece nu putem
vorbi de ce este bine, ce este rau, ce este adevar. Sofistii introduc notiunea de
sofism care inseamna argument,concomitent poate fi pro si contra. Legile sunt
facute de catre conducatori in favoarea acestora. In momentul in care ele
contravin intereselor personale trebuie sa le incalcam. Legile de care trebuie sa se
conduca oamenii sunt cele naturale. Ele prevaleaza legilor sociale.

Filozofia clasica greaca.

Socrate nu a scris nici o lucrare, deoarece metoda lui de lucrare si cercetare a fost
dialogul. El este intemeitorul eticii,in centrul fiind omul si virtutile omenesti.
Cunoastete pe tine insuti. Omul de la natura este bun. Cauza raului este
necunoasterea. In cadrul dialogului Socrate utiliza 3 metode:

1) Ironia – este arta de a da intrebari astfel ca interlocutorul sa-si dea seama


de greseala efectuata. Inainte de a purcide la un dialog Socrate afirma ca
trebuie sa fie clar definita notiunea. La ironie intilnim remarcabila fraza al
lui Socrate “Eu stiu ca nu stiu nimic”.
2) Indoiala - este necesara pentru a capata cunostinte sigure.
3) Maieutica – arta de a mosi,arta de scoate al iveala adevarul.

Socrate este considerat fondatorul inductiei.

Socrate afirma ca adevarul moral reprezinta esenta tuturor lucrurilor. Adevarul


moral se bazeaza e vituti, acestea sunt niste cunostinte rationale despre ce
este bine, necesar si frumos in relatiile dintre oameni. La el virtutea este
identica cu binele care sta la baza invataturii sale. Virtutea se obtine prin
cunoasetere. Il evidentiaza virtuti ca: pietatea, curajul, dreptatea, cumpatarea.
In rezultatul invataturii lui Socrate apar 3 scoli: 1)cinica; 2) cirenaica; 3) scoala
lui platon – el deschide renumita sa scoala Academie. Lucrarile lui platon le
impartim in 3 mari perioade:

2) Dialoguri de maturitate;

3) Dialoguri de batrinete – legile,gorcias,hipeasminori,hipeasmajori.

Anii lui Platon (427-347). Filozofia lui plaot porneste de la ideea socratica
conform careea ratiunea,notiunea si ideea reprezinta instrumentul adevarului.
Platon considera ca adevarul se afla in idei si nici-decum in lucruri. Temelia
invataturii sale fiind teoria ideii. De aceea este numit un idealist obiectiv. La
baza conceptiei sale sta lumea ideilor care provine (eidos). Aceasta lume este
eterna, vesnica si imoabila. Sufletul este etern si se afla in lumea ideilor care
este perfecta. Opus lumii ideilor este lumea lucrurilor. Aceasta este o lume
imperfecta si schimabtoare. Omul deoarece ete fiinta imperfecta se afla in
lumea lucrurilor. Platon afirma ca sufletul omului isi reaminteste de lumea
ideilor si tinde spre cunoasterea acesteea. Daca corpul este rpeocupat de
lumea lucrurilor teoria de reamintire (reanamnezis) este rar intilnita.

Teoria cunoasterii – in cadrul gnosiologiei Platon afirma ca sufletul omului are


2 niveluri: 1) cunoasterea senzoriala – in rezultat capatam cunostinte numite
opinii. Opiniile le capatam prin 2 metode a) credintei; b) Conjectura. Metoda
credintei capatam cunostinte pe baza invataturii. Metoda conjectura se
bazeaza pe presupuneri,o primim cand ajungem la un sens comun. Al doilea
nivel al cunoasterii este cunoasterea intelectuala unde primim cunostinte
stiintifice,la fel sunt 2 metode de capatare a cunostintelor: a) rationamentul
este se foloseste logica, matematica unde ghindurile sunt deduse unul din
altul. Cunoasterea nemijlocita considerata de Platon cel mai inalt nivel de
cunoastere. Cunoasterea reprezinta o reamintire a sufletului si acestea sunt
copipale ale ideilor care reprezinta adevarul absolut. Platon afirma ca sufletul
este universal si este creat de Dimon (Dumnezeu). Sulfetele pot fi mai multe
tipuri (de plante,animale). Sulfetul universal poate fi si bun si rau. Sulfetul
universal pune in miscare cosmosul iar celelalte suflete pun in miscare
corpurile. Exista urmatoarele componente ale sufletului: 1) Ratiunea care
intruchipeaza elementul divin. 2) Curajul care este o calitate a sufletului. 3)
Vointa,activitatea cugetata si binevointa. In statul sau ideal nu exista familie.
Proprietatea era comuna deoarece proprietatea privata face inegalitatea
sociala. Copii de al anstere erau dati la bresa unde nu isi cunoasteau parintii iar
parintii nu isi cunosteau copii, astfel predomina iubirea generala. Mai apoi
copii era dati la scoala. Se observa cine nu are calitati de a invata deveneau
meseriasi. Nu aveau capacitati de a invata dar aveau capacitati fizice deveneau
militari. Cei care aveau capacitati de a invata invatau pina al virsta de 35 de ani
si doar dupa 40 de ani puteai deveni conducatori. In statul sau ideal povestile
erau scoase din simplu motiv ca in povesti putem intilni lupta cu raul. Pe cand
in stat predomina binele suprem. Poezia era scoasa deoarece in poezie intilnim
si inventii ale omului. Teatrul la fel era interzis deoarece iarasi in teatru
oamenii invatatu a se masca.