Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de Inginerie Electrica MUTU-GAROMFIL Remus

Laborator : Metode si Procedee Tehnologice Grupa 113 B ( 131 SE)


Anul I B ( III SE)

Tehno 5
Procesul tehnologic de bobinare a statorului unei
masini electrice asincrone
Cuprins

1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardului SR 10570: 2006
3. Infasurarea de c.a. trifazata cu z=12, m=3, p=2
4. Procesul tehnologic de bobinare a statorului unei masini electrice
asincrone
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie
1. Notiuni de baza

INFASURARILE MAŞINILOR DE CURENT CONTINUU

Există două variante constructive de înfăşurări de curent continuu care au cea mai
largă răspândire: înfăşurarea buclată şi înfăşurarea ondulată. În fig.1 se prezintă schematic
cele două tipuri de înfăşurări (a – buclată şi b – ondulată); s-a considerat desfăşurarea în plan
a spirelor; în partea de jos sunt figurate legăturile la lamalele colectorului, iar pe desene apar
şi umbrele polilor statorici.

Cu y1 s-a notat deschiderea bobinei, y este pasul înfăşurării (distanţa dintre laturile de
dus a două bobine consecutive înseriate), iar y2 reprezintă pasul de întors (distanţa dintre
latura de dus şi cea de întors a bobinei următoare). La înfăşurările buclate y = y1 – y2, iar la
cele ondulate, y = y1 + y2. În cele ce urmează se va explica modul de realizare doar pentru
înfăşurea buclată şi repartiţia corespunzătoare a inducţiei Bδ0 în întrefier. În figura 2a este
reprezentată schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate. Prin schema desfăşurată se înţelege
o schemă în plan obţinută prin tăierea rotorului după o generatoare şi desfăşurarea lui. In acest
fel, crestăturile care erau plasate la periferia unui cilindru apar situate în acelaşi plan. În figură
este schiţată şi schema desfăşurată a colectorului, şi anume, în partea de jos a figurii. De
asemenea, apare în figură şi umbra polilor de excitaţie. Infăşurarea buclată din figura 2
aparţine unei maşini cu 2p= 4, rotorul respectiv posedând Z = 16 crestături, numerotate în
figură de la 1 la 16. Infăşurările de curent continuu se realizează în două straturi, în sensul că
în aceeaşi crestătură sunt două laturi de secţiuni: una în partea superioară a crestăturii
(figurată cu linie plină ), iar cealaltă, în partea inferioară (figurată cu linie întreruptă).
Infăşurarea constă dintr-o serie de secţiuni identice, fiecare secţiune având una sau mai multe
spire (în figură, pentru simplitate, s-a considerat că o secţiune are o singură spiră), secţiunile
fiind legate în serie. Capetele secţiunilor se leagă între ele pentru a se asigura înserierea
secţiunilor (sfârşitul unei secţiuni se leagă cu începutul alteia) şi, în acelaşi timp, se leagă şi la
câte o lamelă de colector. Practic, în crestătura practicată în aripioara unei lamele de colector
se lipesc cu ajutorul cositorului capătul de sfârşit al unei secţiuni şi capătul de început al altei
secţiuni, după o regulă bine precizată, pusă în evidenţă de schema înfăşurării. Prin urmare,
înfăşurarea descrisă, ca de altfel toate înfăşurările de curent continuu, nu are capete libere.
Infăşurarea de curent continuu este deci o înfăşurare închisă.
Înfăşurarea buclată se caracterizează prin faptul că toate secţiunile au capetele lor
legate la două lamele vecine ale colectorului, înserierea secţiunilor făcându-se de aşa manieră
încât acestea se succed la periferia rotorului în acelaşi sens, la distanţa de o crestătură între
două secţiuni succesive (y = 1). Dacă pornim de la un capăt al unei secţiuni oarecare şi
urmărim conductorul din care sunt realizate diferitele spire şi secţiuni succesive ale
înfăşurării, descriem o serie de bucle la periferia rotorului, de unde şi denumirea de înfăşurare
buclată. Pe colectorul la care sunt legate capetele secţiunilor freacă 4 perii, legate alternativ
două câte două, iar fiecare pereche astfel realizată este legată la borna A,respectiv B a maşinii.
Periile sunt egal distanţate la periferia colectorului. Lăţimea periilor este de ordinul de mărime
al lăţimii unei lamele sau a două lamele de colector. În figura 2,a, periile au tocmai lăţimea
unei lamele. Poziţia periilor pe colector are o foarte mare importanţă în funcţionarea maşinii
de curent continuu. Se remarcă cu uşurinţă deocamdată că, atunci când maşina este în
funcţionare, adică rotorul cu toate secţiunile înfăşurării rotorului este în rotaţie, periile vin în
contact când numai cu o singură lamelă, când cu două lamele vecine, fiindcă colectorul se
roteşte o dată cu rotorul, iar periile sunt fixe în spaţiu. Cum la două lamele vecine ale
colectorului sunt legate capetele unei secţiuni a înfăşurării, iar peria în anumite intervale de
timp calcă pe ambele lamele, secţiunea respectivă este în scurtcircuit, peria fiind bună
conducăroare. Ori, dacă polii maşinii sunt excitaţi, adică există un câmp magnetic de excitaţie
şi rotorul se învârteşte, în diferite secţiuni se induc t.e.m. alternative. Acest t.e.m. au valori
instantanee depinzând de poziţia secţiunii respective în câmpul polilor de excitaţie. Dacă
secţiunea este scurtcircuitată de perie în momentul când latura sa de ducere este în axa polului
nord, t. e.m. este maximă şi va da naştere unui curent important în secţiunea scurtcircuitată.
Secţiunea acumulează în câmpul său magnetic o importantă energie şi devine sediul unor
pierderi Joule în intervalul de timp cât este scurtcircuitată. În momentul în care, datorită
rotaţiei, peria pierde contactul cu una din lamelele la care este legată secţiunea respectivă şi
scurtcircuitarea secţiunii încetează, atunci curentul de scurtcircuit din secţiune trebuie să se
anuleze. Cum energia localizată în câmpul magnetic al secţiunii nu se poate anula brusc,
curentul nu se anulează nici el brusc la părăsirea lamelei de către perie, ci continuă să se
închidă prin aer între lamela părăsită 4 şi perie sub formă de arc electric, în care se consumă în
scurt timp energia localizată în câmpul magnetic al secţiunii. Aceste arcuri (scântei) la
colector între lamele şi perii sunt foarte dăunătoare bunei funcţionări şi nu sunt admisibile.
În schimb, dacă periile sunt plasate pe colector în astfel de poziţie încât
scurtcircuitează vremelnic secţiuni ale căror laturi de ducere sunt momentan în zona
interpolară în care câmpul de excitaţie este foarte slab sau nul, atunci şi t.e.m. induse în
secţiunile respective în acele momente sunt foarte mici sau nule şi toate fenomenele descrise
mai sus au loc cu o intensitate apreciabil mai redusă sau nu au loc, ceea ce este favorabil
pentru funcţionarea maşinii. De aceea, întocmai ca şi în figura 2,a, periile se plasează pe
colector într-o astfel de poziţie încât fiecare perie să scurtcircuiteze, la funcţionarea maşinii,
secţiuni ale căror laturi se află în zona de câmp de excitaţie foarte slab sau nul, în zona
interpolară. Dacă periile scurtcicuitează vremelnic tocmai secţiunile care au laturile exact în
axa interpolară de simetrie, atunci se spune că “periile sunt fixate în axa neutră”. Dacă periile
ocupă altă poziţie decât cea de mai sus, se spune că “periile sunt decalate din axa neutră”. Se
poate arăta că decalarea periilor din axa neutră poate avea şi alte influenţe asupra funcţionării
maşinii, influenţe, în general, negative. Atragem atenţia asupra faptului că poziţia periilor pe
colector nu poate fi raportată, în general, la poziţia polilor de excitaţie. În cazul înfăşurării
prezentate în figura 2,a, cele două legături ale unei secţiuni oarecare la două lamele vecine
sunt egal de lungi. Dacă periile sunt fixate în axa neutră, aşa cum este cazul înfăşurării
studiate, ele scurtcircuitează secţiuni ale căror laturi sunt momentan în axele interpolare de
simetrie şi, prin urmare, periile, date fiind legăturile egal de lungi la colector, se află în axa de
simetrie a secţiunilor respective, adică în axele de simetrie ale polilor de excitaţie. Dar mai pot
fi realizate şi astfel de legături la colector. În figura 3, o legătură la colector a unei secţiuni
oarecare este directă, cea mai scurtă posibilă, iar cealaltă legătură mult mai lungă. Pentru o
asemenea realizare constructivă a înfăşurării, în situaţia că periile se fixează în axa neutră,
observăm că periile cad în axa interpolară de simetrie şi nu în axa de simetrie a polilor, ca în
cazul precedent. Prin urmare, la o maşină dată, pentru care nu cunoaştem modul precis de
realizare a legăturilor secţiunilor la colector, nu putem şti dacă periile sunt sau nu “fixate în
axa neutră” prin raportarea poziţiei periilor la poziţia polilor de excitaţie. Pentru aceasta
este nevoie de unele metode speciale.
Plasarea periilor pe colector şi legăturile dintre ele şi la bornele maşinii conduc la
împărţirea înfăşurării reprezentate în figura 2,a în 4 “căi de curent”, în sensul că, dacă la
bornele A, B ale maşinii s-ar aplica o tensiune de curent continuu, curentul absorbit de
înfăşurare s-ar diviza pe 4 căi în paralel în interiorul ei. Ansamblul secţiunilor înfăşurării se
împarte pe cele 4 căi de curent. Figura 2,b ne arată repartiţia secţiunilor înfăşurării pe cele 4
căi de curent. Această repartiţie este valabilă la un moment dat, în care diferitele crestături ale
rotorului se află în poziţia relativă faţă de polii de excitaţie indicată în figura 2,a. Secţiunile
sunt arătate prin două cifre care indică crestăturile în care sunt plasate laturile secţiunii. Astfel,
secţiunea 2 – 6’ are o latură în crestătura 2 (partea superioară), iar cealaltă latură, în
creastătura 6 (partea inferioară). În consecinţă, în momentul considerat, cele 4 căi de curent
vor fi formate din următoarele secţiuni:
Calea I: 2 – 6’; 3 – 7’; 4 – 8’;
Calea II: 6 – 10’; 7 – 11’; 8 – 12’;
Calea III: 10 – 14’; 11 – 15’; 12 – 16’;
Calea IV: 14 – 2’; 15 – 3’; 16 – 4’.
În figura 2,a sunt indicate şi sensurile curenţilor prin diferitele secţiuni, în ipoteza
alimentării înfăşurării în curent continuu. Se observă că în toate crestăturile care se află sub un
pol, sensul curentului prin laturile diferitelor secţiuni este acelaşi. Mai există 4 secţiuni care în
momentul dat sunt scurtcircuitate de către perii.
Astfel, secţiunea 1 – 5’ este scurtcircuitată pe peria care calcă simultan în momentul
considerat pe lamelele 1 şi 2 la care sunt legate capetele secţiunii 1 – 5’. În mod analog sunt
scurtcircuitate şi secţiunile 5 – 9’; 9 – 13’; 13 – 1’. Desigur că atunci când rotorul se învârteşte
şi o dată cu el şi colectorul, se schimbă componenţa diferitelor căi de curent, însă numărul
căilor de curent rămâne acelaşi. Diferitele secţiuni trec succesiv dintr-o cale de curent în alta,
iar o secţiune dată intră succesiv, la o rotaţie completă, în toate cele 4 căi de curent.
Caracteristic pentru înfăşurarea buclată este faptul că numărul 2a de căi de curent în paralel
este egal cu numărul 2p de poli, adică a = p.
În plus, numărul de perii pe colector este egal cu numărul de poli. Să urmărim şi
poziţia la momentul dat în câmpul magnetic de excitaţie al secţiunilor unei căi cde curent
oarecare, de exemplu, calea I (figura 2,c). Cele 3 secţiuni în serie 2 – 6’; 3 – 7’; 4 – 8’, care la
momentul t alcătuiesc calea I de curent, sunt situate toate în câmpul primei perechi de poli. Se
observă că cele 3 secţiuni în serie ocupă însă poziţii diferite în câmpul de execuţie, secţiunile
fiind decalate în mod uniform în câmp. Dacă y1 = τ (cazul înfăşurării studiate), fiecare
secţiune are o latură în câmp nord şi cealaltă latură în câmp sud. Se remarcă uşor că secţiunile
care intră în componenţa unei alte căi, de exemplu a II-a, ocupă în acelaşi moment poziţii
similare în câmpul unei perechi de poli de excitaţie, ceea ce reprezintă o caracteristică a
înfăşurărilor de curent continuu. Repartiţia spaţială a inducţiei (fig. 2,c) se explică prin faptul
că ea este maximă pe axa polară şi se menţine astfel sub talpa polară şi se anulează în dreptul
axei neutre; în dreptul polului sud, repartiţia este similară, dar de sens contrar.
4. PROCESUL TEHNOLIGIC DE BOBINARE A STATORULUI
UNEI MASINI ELECTRICE ASINCRONE

Nr. Operatia Faza Masina SDV Timp


ctr. unealta
1. Executarea Verificarea diametrului fir Masina de Micro-metru 30’
bobina conductor bobinat O-25 mm cleste de
Motoare sablon taiat sarma
Procesare bobina
Scoatere bobina de pe sablon
Consolidarea bobina cu banda
2. Izolare Executare izolatie crescaturi Ghilotina Subler 500x0,1 20’
crescaturi Izolare crescaturi STAS 1373/2 73
3. Bobinare Introducere in crescaturile Banc de Talpasi, pene 15’
stator statorului a bobinelor bobinat
Inchiderea izolatiei de
crescatura
Inchiderea crestaturilor cu pene
de sticlatextolit
4. Control 10’
CTC pentru
exectuarea
corecta a
bobinajului
5. Exectuare -Taierea firelor la lungime Banc de Ciocan de lipit, 15’
legaturi -Curatirea capetelor bobinelor de bobinat subler 150x0,1
bobine izolatie STAS 1373/2-73
-Legarea capetelor grupelor de
bobina pe faza
-Lipirea legaturilor
6. Executarea -Taiere cablu la lungime Ciocan de lipit, 10’
legaturi -Cositorire cablu la cpete faze cleste subler
cablu 150x0,1
STAS 1373/2-73
7. Control Banc de 10’
CTC proba
8. Calibrare -Consolidarea capete de bobina Subler 15’
Coroana -Presare coroana de 3-4 ori 150x0,1 STAS
bobinaj succesiv pana se obin gabarite 1373/2-73
coroana
-Se verifica interioriul,
exterorirul,inaltimea coroana
9. Impregnare Masina de 30’
stator impregnate
bobinat
10. Control Banc de 20’
CTC final proba
5.Activitate de laborator

In timpul laboratorului 5 am onsultat mai multe stas-uri:


a) pentru sarme:
- STAS 685-74 „sarma de Cu rotunda pt conductoare de bobinaj”
- STAS 4130-77 „sarma de Cu rotunda pt electrotehnica”
- SR EN 60317-0-1/2001 „specificatii pt tipuri particulare de conductoare de bobinaj”
- STAS 2873/1-86 „sarme si bare dreptunghiulare din Cu pt electrotehnica”
- STAS 6499/1-74 „sarme si bare conductoare pt Al”
- SR EN 60317-0-1 „conductor rectangular pt Cu”
- STAS 10570 – 83
- STAS 270/3-79 Cupru – Marci
- STAS 3033-87
- Seria STAS 60317 – conductoare de bobinaj

b) pentru benzi
- STAS 6499/2-74 „benzi de Al pt scopuri electrotehnice”
- SR HD 566 51:2002 „clasificarea termica a izolatiei electrice”
Tot la acest laborator am consultat cateva planse:
- plansa ROTOR BOBINAT/PM 25898
- foaie de catalog a unui conductor de bobinaj
Iar la final ne-au fost prezentate cateva aparate:
- bobina spiralata
- bobina cilindrica
- rotor bobinat
- masina de curent continuu
- masina sincrona
Am mai consultat desenele: - PM 25 898 Rotor Bobinat
- TMA 0,080 – 0,70 Fisa de bobinaj
- Desenul 2,40. 4540 Carcasa 826
6.Concluzii

 Conductoarele cu Cu si Al se fabrica din sarma rotunda;


 Izolatia conductoarelor din hartie, din fire textile B(bumbac);
 Grosimea izolatiei: gr. I – izolatie simpla, gr. II – izolatie dubla, gr. III – izolatie trpila;
 Conductoare cu indice de temperatura: 105, 130, 205, 220;
 SR HD 566 S1 identic cu CEI 565;
 Un echipament electric are o caracteristica diferita de alte echipamente numita indice
de temperatura;
 Termice: - clasa termica C(220ºC)
 temperatura de strapungere (350ºC)
 rezistenta la socuri termice (240ºC)
 Mecanice: i. Rezistenta abraziva
 ii. Flexibilitate
 Electrice: i. Tensiune de avarie (8kV)
 ii. pierderile dielectrice 9*10 la 220ºC
 Chimice: i. Rezistenta la solventul standard
 ii. Rezistenta la freon 12
 iii. Rezistenta la freon 22
o iiii. Rezistenta la toate transformatoarele
 Caracteristici speciale: i. Rezistenta la F 12, F 22
 ii. Rezistenta la ulei de transformator
 iii. Rezistenta la radiatii nucleare

7.Bibliografie

1. Indrumar de laborator
2. Notite din clasa
3. www.wikipedia.ro
4. www.asro.ro