REFERAT LA BIOLOGIE

PEȘTERA MOVILE

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI:

Sunt interesată de curiozități din toate domeniile și am considerat că Peștera Movile
reprezintă o curiozitate și un subiect care merită prezentat.

DEZBATERE TEMĂ:

Peșterile sunt ecosisteme naturale subterane. Ele s-au format în timp îndelungat, în urma
dizolvării rocilor calcaroase de către apele de infiltrație carbo-gazoase. In unele peșteri există
însă ape subterane curgătoare sau lacuri.

Caracteristici ale biotopului

- temperatură aproape constantă, în medie de 10 grade Celsius (peșterile sunt izolate
față de variația de temperatură din mediul extern)
- umiditate foarte ridicată
- lumina nu pătrunde decât foarte puțin, la intrarea în peșteră
- ventilația este slabă, peșterile fiind spații închise

Componente ale biocenozei

- plantele lipsesc complet (doar la intrare în peștera, unde pătrunde puțină lumină, se pot
vedea pe pereții umezi alge unicelulare asemănătoare cu verzeala-zidurilor)
- există bacterii și ciuperci (ce se dezvoltă acolo unde apa de infiltrație aduce materie
organică)
- lumea animală constă în nevertebrate (care se hrănesc și se reproduc numai în
condițiile acestui biotop) ce se numesc "organisme troglobiote" (păienjeni, viermi,
crustacee)

- in multe pesteri se intalnesc diferite specii de lilieci (unele nevertebrate se hranesc din
cadavrele si excrementele lor)
- in timpul iernii mamifere precum ursii hiberneaza in pesteri; datorita diferentei (calde) de
temperatura fata de exterior

- adaptările animalelor ce trăiesc în peșteri sunt:

1. Pigmentația slabă a corpului (sau lipsa sa totală)

2. Alungirea apendicelor corpului (antene și picioare)
3. Regresul ochilor

 Cazuri rare

- într-o peșteră din Slovenia (peștera Postojna) trăiește în apă un amfibian numit "Proteus"
ce este lipsit complet de ochi și are corpul depigmentat
- peștera de la Movile (România) este singurul ecosistem închis din toata țara, dovedind
astfel ca viața există și în cele mai imposibile împrejurimi
Peștera (de la) Movile a fost descoperită in 1986 cu ocazia începerii investigațiilor
geologiceîn zona 2 Mai –Vama Veche ( Constanța) în vederea construirii unei termocentrale
Locul explorat era o zona carstică dominată de movile (localnicii numeau movile , ridicăturile
de pamant). „Am forat un puț ca să găsesc peștera. Am avut puțin noroc, pentru ca am
nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am vazut pe pereții încăperii mișunind
păianjeni, scorpioni, miriapozi și alte vietuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie au
determinat fauna, au zis ca sunt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul
scorpion de apă dulce cunoscut, nu știu ce lipitoare-minune și prima lipitoare cavernicolă din
lume”, își aminteste Cristian Lascu, reputat geolog si redactor-sef la revista „National
Geographic Romania“.
Până în 1990, când s-a început explorarea peșterii, cei 12000 de metri pătrați au fost
complet izolați de schimbarile mediului exterior.
Peștera s-a remarcat prin ecosistemul unic în lume ce s-a descoperit aici, atrăgând atenția
până și în rândul cercetătorilor NASA (aceștia comparând în anii '90 mediul subteran din
Movile cu cel de pe Marte) .

In 1996, peștera este luată în vizorul NASA care împreună cu cercetătorii

români lucrează la peșteră, interesul fiind maxim, asemănarea cu fosele vulcanice de pe
Marte fiind evidentă.

Din punct de vedere geologic peștera este așezată în Platforma Moesica și datează din
Cuaternar.
Având o lungime totală de 300 de metri este considerată relativ mică, având pasaje înguste
ce alcătuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, săpate în calcare
oolitice și lumaselice sarmatiene.

Mediul din subteran este foarte bogat în hydrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este
destul de redus (max. 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3.5%), în timp ce
nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%).
Apa din peștera are o compozitie chimică diferită față de fântânile din apropiere, iar în
sedimentele din peștera nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni în solul României după
accidentul de la Cernobal din 1986.

Intrarea in pestera se face printr-un puț săpat artificial, urmat de aproximativ 200m de galerii
uscate labirintice, cu un profil rotunjit (înăltimea între 1-2m) și inundate (sifoanele fiind
reprezentate de 3 clopote de aer relativ mici).

Ecosistemul se presupune ca ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximativ 5.5

milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționarii sistemului.
La începutul anilor '90 se descoperă 35 specii complet noi biospeologiei. Pe suprafaţa apei
sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de
substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă,
în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi.
Speciile descoperite în această peșteră sunt majoritatea artropode, aparținând claselor
Arachnida, Crustacea, Myriapoda și Insecta. Iar dintre speciile acvatice exemplarele aparțin
claselor Phyla Plathelmintes (viermi plati), Nematoda (viermi inelati), Rotifera, Annelida
(viermi segmentați). Această peșteră este populată de lipitori răpitore care își iau substanțele
nutritive de la cele câteva specii aparținând clasei Nematoda (viermi inelați) și Annelida
(viermi segmentati), care, în schimb, depind de organismele chimiosintetizante.De
asemenea s-au descoperit specii noi de prădători cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod,
patru păienjeni și un scorpion de apă, lipitoarea care trăiește de pe urma viermilor și un
centipod de aproape 5 centimetri lungime( s-a descoperit un păianjen a cărui singură rudă
apropiată se găsește în Insulele Canare)
Peștera Movile, unul dintre cele mai neobișnuite ecosisteme, este populată cu nevertebrate
care au adaptări datorate vietii subterane cum ar fi:
 au corpul depigmentat
 regresia sau absența totală a simșului văzului
 se hrănesc cu bacterii și ciuperci care obțin energia din izvoarele calde sulfuroase de
sub peșteră.

Protejarea Peșterii Movile

Peștera Movile este un unicat speologic în lume și a fost declarată zonă

protejată și este în custodia Grupului de Explorare Subacvatica și Speologică și a Consiliului
Județean Mangalia.

De asemenea, pentru protejarea ecosistemului s-au luat masuri de

conservare cum ar fi:

Accesul iîn peșteră este permis numai pentru cercetare și doar cu

permisiunea custodelui

Perioada de lucru în interiorul peșterii este limitată la doar două ore

de maxim două ori pe lună

Nu pot intra în peșteră mai mult de trei oameni odată

Trebuie purtate încălțăminte și costume curate pentru a evita

contaminarea peșterii

Două porți și un capac etanș protejează peștera de accesul

neautorizat și de influența mediului exterior

Descoperirea acestei pesteri nu i-a inspirat doar pe cercetatori, ci si pe scenaristii americani,

care au scris o poveste plecand de la acesta descoperire, culminand cu productia filmului “The cave” in 2005, in
regia lui Bruce Hunt..

CONCLUZIE.
Cercetările au evidențiat faptul că Peștera Movile un ecosistem subteran unic în lume, care nu
depinde de energia solară și singurul loc de pe pământ în care viaţa ar putea continua în urma
unui dezastru nuclear
BIBLIOGRAFIE:
eco-ecologie.wihispaces.com
wikipedia.org
scientia.ro
speologia.org