Sunteți pe pagina 1din 10

INSTRUCTAJ INTRODUCTIV GENERAL

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1. Legislatia privind protectia muncii in Romania


In ultimii ani, ca urmare a demersurilor constante ale Romaniei de a accede la Uniunea Europeana,
legislatia interna din domeniul protectiei muncii trebuie armonizata cu directivele comunitare. Avand
traditie in acest domeniu, tara noastra trateaza problematica protectiei muncii la parametrii sai reali,
acordandu-i un deosebit interes. Intr-o imagine de ansamblu, principalele acte normative ce reglemen-
teaza protectia muncii in Romania se prezinta astfel:

Legislatie-cadru:
- Constitutia Romaniei- lege fundamentala, stabilind principiile de baza in domeniu;
- Codul Muncii- Legea nr. 53/2003- stabileste raporturile juridice de munca;
- Legea protectiei muncii- Legea nr. 90/1996, reeditata in 2001;
- Legea mediului;
- Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale;
- O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate.

Legislatie secundara:
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996 reeditata;
- Normele generale de protectie a muncii, elaborate de MMSSF si MS;
- Normele specifice de securitate a muncii, elaborate de MMSSF, pe domenii de activitate si
factori de risc.
La acestea se adauga masurile de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale
stabilite de angajatori, prin instructiuni proprii de securitate a muncii. Ele sunt incluse in regulamentul
intern, in contractul individual de munca si in fisa postului.
Comitetul de securitate si sanatate in munca din institutia noastra apreciaza ca necesara, in cadrul
instructajului general, familiarizarea cu principalele prevederi ce reglementeaza drepturile si obligatiile
privind protectia muncii, ce revin intregului personal.

Constitutia Romaniei

Art.22 Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
Nimeni nu poate fi supus torturii si niciunui fel de pedeapsa sau de tratament inuman sau
degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisa.
Art.41 Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau ocupatiei, precum
si a locului de munca, este libera.
Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea
salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul
saptamanal, concediu de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea
profesionala, precum si alte situatii specifice stabilite de lege.
Durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult 8 ore.
La munca egala, femeile au salariul egal cu barbatii.
-1-
Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective
sunt garantate.
Art.42 Munca fortata este interzisa.
Nu constituie munca fortata:
a) activitatea pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate potrivit legii, in
locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de
libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia create de calamitati ori de alte pericole, precum si cele care fac parte
din obligatiile civile normale stabilite de lege.

Codul Muncii

Stabileste ca imperative urmatoarele norme privind protectia muncii:

 Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii
desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, respectarea demnitatii si
constiintei sale, fara discriminari;
 O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui examen medical de medicina muncii,
care sa ateste faptul ca persoana este apta din punct de vedere medical a ocupa functia respec-
tiva. Examenul de medicina muncii se repeta periodic. In acest sens, accesul la serviciile medi-
cale de specialitate va fi asigurat de catre angajator;
 Orice salariat are dreptul la securitate si sanatate in munca, de a lua parte la determinarea si
ameliorarea conditiilor si a mediului de munca;
 Salariatii sunt obligati sa respecte masurile de securitate si sanatate in munca stabilite la nive- lul
unitatii;
 Angajatorul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii
salariatilor, prin informare si pregatire, prin organizarea corespunzatoare in cadrul unitatii a
compartimentelor specializate in acest sens, precum si prin asigurarea mijloacelor tehnice de
realizare a acestor masuri. Adoptarea si punerea in aplicare a masurilor de protectie a salaria-
tilor are la baza urmatoarele principii:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor la surse;
- combaterea riscurilor la surse;
- adaptarea muncii la om, prin proiectarea locului de munca, alegerea de echipamente si metode de
munca in vederea atenuarii monotoniei, a muncii repetitive si reducerea efectelor acestora asupra
sanatatii.
 In regulamentul intern se includ obligatoriu reguli privind sanatatea si protectia muncii. In acest
scop, angajatorul se consulta cu sindicatele sau reprezentantii salariatilor si cu comitetul de se-
curitate si sanatate in munca.
 Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru accidente de munca si boli profesionale;
 Angajatorul este obligat sa asigure instruirea periodica a angajatilor in domeniul sanatatii si se-
curitatii muncii. Instruirea se realizeaza obligatoriu in urmatoarele situatii:
- la angajare;
- la schimbarea locului sau a felului muncii;
- dupa o intrerupere de activitate de minim 6 luni;
- anual pentru toti angajatii, precum si la orice modificare a legislatiei in domeniu;
-2-
 Se tine permanent sub control situatia mijloacelor tehnice de lucru, astfel incat sa se evite aparitia
unor accidente sau imbolnaviri cauzate de starea necorespunzatoare a acestora
(defectiuni,uzura);
 Angajatorul are datoria de a asigura conditii de prevenire a producerii de incendii, dar si masuri
de acordare a primului ajutor, precum si de evacuare a salariatilor, in situatii speciale sau de
pericol iminent.

Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii

Defineste protectia muncii ca fiind un ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scop


asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, a integritatii
corporale si a sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Prevederile legii se
aplica tuturor persoanelor fizice si juridice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de
contract individual de munca sau alte forme legale.
Normele de protectie se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate prin alte
contracte sau conventii similare (cu exceptia celor ce au ca obiect activitati casnice), precum si ucenicilor,
elevilor si studentilor, pe timpul practicii profesionale.
In contractele colective de munca, precum si in contractele sau conventiile individuale de munca
sau de scolarizare, vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, precum si raspunderile ce revin partilor in
acest domeniu.
Acolo unde situatia impune, legea prevede asigurarea de echipamente tehnice de prevenire si aver-
tizare a starilor de pericol, echipament individual de protectie si de lucru, alimentatie de protectie si mate-
riale igienico-sanitare.
In ceea ce priveste realizarea masurilor de protectie a muncii, la art. 18, Legea nr. 90/1996 precizea-
za obligatiile ce revin angajatorului, dintre care, pentru documentarea personalului angajat, mentionam:
- sa stabileasca masuri tehnice, sanitare si organizatorice de protectie corespunzatoare conditiilor
de munca si factorilor de mediu din unitate;
- sa stabileasca pentru salariati si alti participanti la procesul de munca atributiuni si raspunderi in
conformitate cu functiile exercitate;
- sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau personal propriu, cunoasterea si
aplicarea de catre toti salariatii a masurilor de protectie a muncii;
- sa asigure materialele necesare de informare si educare a salariatilor in procesul de munca: afise,
pliante, diapozitive, filme etc.;
- sa informeze fiecare persoana, anterior angajarii, asupra riscurilor la care este expusa la locul de
munca, precum si asupra masurilor de prevenire a acestor riscuri;
- sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si verificarii aptitudinilor psiho-
profesionale, corespund sarcinii profesionale pe care urmeaza sa o execute;
- sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite, vatamatoare, grele, periculoase, precum
si a accidentelor de munca, a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
- sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a apara-
telor de masura si control;
Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute mai sus revine persoanelor cu atributii in organizarea si
conducerea procesului de munca.

La art. 19, legea prevede obligatiile ce revin angajatilor:


- sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;
- sa lucreze in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnaviri profesionale
propria persoana sau alti colegi de munca;
-3-
- sa aduca la cunostinta sefului direct orice defectiune tehnica sau alta situatie ce poate constitui
pericol de accidente sau imbolnaviri profesionale;
- sa aduca la cunostinta sefului de departament accidentul suferit de propria persoana sau colegii
de munca;
- sa opreasca lucrul in caz de pericol iminent si sa informeze de indata seful direct;
- sa utilizeze echipamentul individual de protectie;
- sa dea relatii organelor de control si cercetare.

Atat obligatiile angajatorului, cat si cele ce revin salariatilor, sunt dezvoltate si detaliate in “Norme
generale de protectie a muncii”, elaborate de MMSSF si MS (norme aprobate prin Ordinul nr. 508/2002 si
Ordinul 933/2002). Conform art. 3 din acest ordin, normele generale de protectie a muncii sunt obligatorii
pentru toate activitatile din economia nationala si vor fi prelucrate de fiecare data in cadrul instructajului
general.

2. Sistemul de munca, factorii de risc de accidente si imbolnaviri profesionale

Indiferent de natura activitatii, in orice proces de munca sunt implicate 4 elemente care se intersec-
teaza si se influenteaza reciproc: executantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de
munca. Aceste elemente constituie sistemul de munca. Atat accidentele de munca precum si imbolna-
virile profesionale, sunt generate de disfunctiile sistemului de munca, de dereglarile elementelor cons-
titutive. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale reprezinta scopul final al activitatii de
protectie a muncii. Daca accidentele de munca au cauze subiective ( depind de factorul uman ) si se pot
preveni prin masuri organizatorice si igienico- sanitare, cele care au cauze obiective ( nu depind de
factorul uman ) se previn in special prin masuri tehnice: mijloace de productie, mijloace individuale de
protectie.
Importanta primordiala in prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale o au
masurile colective de protectie si doar in situatii de exceptie, cand au fost epuizate toate masurile colec-
tive, se impun ca necesitate masurile individuale de protectie.
Analizam in continuare implicatiile factorilor de risc corespunzatori fiecaruia dintre elementele sis-
temului de munca:

 Factori de risc proprii executantului


Abaterea posibila a executantului de la linia ideala de urmat pentru indeplinirea sarcinii de munca va
constitui intotdeauna o eroare la una din verigile lantului de baza al activitatii sale, si anume:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Orice eroare a executantului se concretizeaza intr-un comportament inadecvat din punctul de vedere
al securitatii muncii, fie sub forma unei actiuni gresite, fie sub forma unei omisiuni.

 Factori de risc proprii sarcinii de munca


La acest nivel, pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidente sau imbolnaviri profesio-
nale:
- continutul sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca, in raport cu sistemul de munca
sau cu cerintele impuse de riscuri ( operatii, reguli sau procedee gresite, metode de lucru
invechite, etc.)
- supradimensionarea cerintelor impuse executantului ( cerintele depasesc capacitatea
-4-
lucratorului)

 Factori de risc proprii mijloacelor de productie


Se pot identifica o multitudine de factori de risc, ce se manifesta sub mai multe forme:
- riscuri mecanice – actiunea lor consta in eliberarea brusca, necontrolata si contraindicata a
energiei cinetice incorporate in mijlocul de productie sau in parti ale acestuia;
- riscuri termice – pericolul potential este dat de actiunea energiei termice incorporate in mijlocul
de productie, la contactul sau manipularea lor de catre executant;
- riscuri electrice – pericolul consta in posibilitatea contactului direct sau indirect al execu-
tantului cu energia electrica vehiculata de mijlocul de productie;
- riscuri chimice – actiunea este determinate de proprietatile chimice nocive ale substantelor
utilizate;
- riscuri biologice – actiune biologica nociva sau accidentogena, functie de caracteristicile micro-
organismelor din mediu sau utilizate in procesul de munca.

 Factori de risc proprii mediului de munca


Mediul ambiant poate prezenta abateri ce depasesc nivelul sau intensitatea parametrilor specifici
(microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, radiatii, iluminat incorect, etc.) . Mediul social se
caracterizeaza prin factori de risc psihic al caror efect este suprasolicitarea executantului. Studiul
tuturor acestor factori de risc duce la intocmirea corecta a unei liste generice a factorilor de risc, la
realizarea careia contribuie toti angajatii, prin sesizari si propuneri concrete. Prin necunoastere sau
ignorare, factorii de risc devin un pericol efectiv, fie prin vatamarea violenta a organismului, fie prin
lezarea integritatii anatomice. Cateva exemple sunt edificatoare:
- pana la un anumit nivel, zgomotul ca factor de imbolnavire produce afectiuni ale aparatului
auditiv. Aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce la un accident de munca, fie sub
forma traumatizarii aparatului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important,
determinand o reactie accidentologica;
- un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca reprezinta in mod normal un factor de
imbolnavire, deoarece afecteaza analizorul vizual prin oboseala accentuata. Cresterea brusca a
nivelului de iluminat poate provoca un accident prin orbirea directa a executantului;
- prezenta unor gaze nocive in atmosfera locului de munca reprezinta un pericol pentru organism,
ce va duce in timp la aparitia unor afectiuni. Acumularea lor, insa peste un anumit nivel poate
duce la explozii.
In cazul vatamarii violente a organismului ca urmare a actiunii factorilor de risc, avem de-a face cu un
accident de munca, iar afectarea lenta a organismului datorata acelorasi factori se constituie in boala
profesionala.
Accidentele de munca
In sensul legii nr. 90/1996 (art. 24), prin accident de munca se intelege : vatamarea violenta a orga-
nismului, precum si intoxicatia acuta profesionala ce au loc in timpul procesului de munca sau al indepli- nirii
atributiilor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activi- tatea,
provocand incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.
Este deasemenea accident de munca:
- accidentul suferit de elevi, ucenici si studenti pe timpul practicii profesionale;
- accidentul suferit de cei ce indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv culturale sau
sportive, pe timpul si din cauza indeplinirii acestora;
- accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei activitati din proprie initiativa, pentru
prevenirea sau inlaturarea unui pericol ce ameninta avutul public sau vieti omenesti;
-5-
- accidentul suferit pe timpul si pe traseul normal de deplasare de la domiciliu la locul de munca si
invers;
- accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, dar care au loc in sediul
angajatorului, ori in alt loc de munca organizat de acesta, in timpul programului de munca si nu
se datoreaza culpei exclusive a accidentatului.
Prin extensie si asimilare, pot constitui accidente de munca si urmatoarele:
- accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima lua in primire locul de munca,
utilaje, instalatii sau materiale, schimba imbracamintea personala, cea de protectie sau de lucru,
se afla in baie sau in spalator, se deplasa de la poarta la locul de munca sau invers;
- accidentele suferite pe timpul misiunilor de serviciu in localitate sau in tara;
- accidentarea persoanelor aflate in delegatie de serviciu peste granita;
- accidentele suferite de cei ce efectueaza lucrari si servicii in alte state, pe baza unor contracte sau
conventii legale;
- accidentele suferite pe timpul cursurilor de calificare;
- accidentele suferite prin calamitati naturale, daca victima se afla in timpul serviciului;
- accidentele suferite in timpul vizitelor profesionale;
- accidentele suferite de angajatii aflati in perioada de proba.

Bolile profesionale
Art.30 din Legea nr. 90/1996 stipuleaza ca bolile profesionale sunt afectiuni produse ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici caracte-
ristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme anatomice in
procesul muncii.
Sunt boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si ucenici pe timpul practicii
profesionale.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din ratiuni practice, legislatia limiteaza
conventional numarul bolilor profesionale. Astfel, dupa factorul de risc ce le-a generat, deosebim:
- intoxicatii provocate de inhalarea sau contactul epidermei cu substante toxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi foarte inalte sau foarte scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica foarte ridicata sau foarte scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancer profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare, etc.
Intoxicatia acuta profesionala se declara, cerceteaza si inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si
ca accident de munca. Bolile profesionale, inregistrate de angajator pe baza procesului verbal de
cercetare, se raporteaza la Inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva a mun. Bucuresti.

Accidentele de munca se clasifica astfel:


1) Accidente grave:
- accidentul colectiv – daca au fost accidentate cel putin 3 persoane, din acelasi motiv si in acelasi
timp;
- accidentul ce produce invaliditate – determina pierderea totala sau partiala a capacitatii de
munca, daca este confirmata prin decizia de incadrare in grad de invaliditate;
- accidentul mortal – presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un anumit timp, daca
-6-
este confimat de un act medical ca fiind urmare a accidentului.
2) Accidente ce produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice conse-
cutive, confirmate cu certificat medical;
3) Accidente usoare – accidentele survenite in timpul executarii atributiilor de serviciu sau in alte
situatii prevazute de lege, care au drept consecinta leziuni superficiale ce necesita numai acor-
darea primelor ingrijiri medicale si care au antrenat incapacitatea de munca cu o durata mai mica
de 3 zile;
4) Accidente de traseu – accidentele suferite pe traseul normal parcurs de salariat intre locul de
munca si domiciliu sau invers, locul unde serveste masa in mod normal ( daca accidentul s-a
produs in timpul de lucru salarizat ), locul de unde isi incaseaza salariul in mod normal, in masura
in care deplasarea s-a efectuat cu mijloace de transport legale;
5) Accidente de circulatie – accidentele survenite pe timpul circularii pe drumurile publice sau
generate de traficul rutier, avand drept cauze incalcarea prevederilor legale privind circularea pe
drumurile publice, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea atributiilor de serviciu;
6) Intoxicatia acuta profesionala – starea patologica aparuta brusc, drept urmare a expunerii
organismului la vapori, pulberi nocive sau iritante, substante toxice in stare lichida sau solida,
radiatii ionizante din mediul de munca;
7) Boli profesionale ( concept enuntat si dezvoltat mai sus );
8) Boli legate de profesie – determinate de o multitudine de factori, dintre care unii de natura
profesionala;
9) Incident periculos – eveniment identificabil (explozie, incendiu, avarie, accident tehnic, emisii
majore de noxe) rezultat din disfunctionarea unei activitati, a unui echipament tehnic si/sau din
comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat persoane participante la pro-
cesul de munca, dar era posibil a avea asemenea urmari, a cauzat sau era posibil sa produca
pagube materiale la locul de munca cu pericol deosebit sau in imprejurimi;
10) Locul de munca cu pericol deosebit – locul de munca prezentand un grad ridicat de risc de
accidente si imbolnaviri profesionale, putand genera oricand accidente cu consecinte grave,
invaliditate sau deces;
11) Este obligatorie identificarea si evidenta acestor locuri, intocmirea de fise cu date concrete
privind criteriile si masurile ce stau la baza stabilirii acestora, instruiri speciale cu personalul si
limitarea strcta a accesului altor persoane;
12) Locul de munca cu pericol iminent de accidentare – situatia concreta, reala si actuala, careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment. Constatarea situatiei
se poate face de catre orice persoana si se impun de urgenta urmatoarele masuri:
- oprirea instalatiei sau a activitatii;
- evacuarea personalului din zona periculoasa;
- anuntarea conducerii unitatii;
- eliminarea starii care a condus la oprirea instalatiei sau a activitatii.

Termeni generali utilizati in domeniul protectiei muncii

 Pericol = sursa ( factorii determinanti ) unei posibile leziuni sau afectiuni a sanatatii: insusire,
stare, proces, fenomen sau comportament, proprii elementelor implicate in procesul muncii si
care pot provoca accident de munca sau boala profesionala ( pericol de electrocutare, taiere,
intoxicare, etc.). Concomitent, pericol presupune si proprietatea inerenta a unei substante, agent,
sursa de energie sau alta situatie potentiala ce are efecte nedorite.
 Risc = probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectiuni a sanatatii, intr- o
situatie periculoasa.
-7-
 Protectie individuala = masura a protectiei muncii prin care se previne sau se diminueaza
actiunea unor factori periculosi asupra unui singur utilizator. Presupune dotarea persoanei cu
echipament de protectie adecvat. Acesta se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajator,
pentru locurile de munca ce impun protectie individuala.
 Echipament de lucru = se acorda de catre angajator pentru protejarea imbracamintei salariatilor
pe timpul procesului de munca ( daca este prevazut in contractele de munca sau prestari servicii).
Se poate acorda ca inventar de unitate, iar salariatul suporta 50% din valoarea acestuia).

3. PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI


Instructajul de protectie a muncii la nivelul unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
Instructajul de protectie a muncii se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj.
Dupa efectuarea instructajului la incadrarea in munca, fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost
instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmand, pe baza examinarii persoanei instru-
ite, ca aceasta si-a insusit cunostintele necesare de protectia muncii.
Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de munca;
- instructajul periodic.
Instructajul introductiv general are drept scop informarea despre activitatile specifice unitatii noastre si
principalele masuri de protectie a muncii care trebuie respectate in timpul lucrului.
Durata instructajului stabilita prin instructiuni proprii este de 8 ore. Dupa terminarea perioadei de instructaj
introductiv general, personalul instruit va fi supus verificarii cunostintelor de protectie a muncii pe baza de
teste. Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate in instructajul
introductiv general.
Instructajul la locul de munca are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului
de munca unde a fost repartizata persoana respectiva. Durata instructajului la locul de munca stabilita de
seful compartimentului respectiv, impreuna cu seful compartimentului de protectie a muncii , este de 8 ore.
Aceasta faza a instructajului va cuprinde si informatii ce privesc masurile de prim ajutor in caz de
accidentare.
Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop aprofundarea normelor de protectie a
muncii. Conform instructiunilor proprii, acest instructaj se face semestrial pentru personalul tehnico-
administrativ. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri:
a) - cand un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) - cand s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au adus
modificari la echipamentele existente;
c) - cand au aparut modificari ale normelor de protectie a muncii sau ale instructiunilor proprii de
securitate a muncii, inclusiv datorita evolutiei sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
d) - la reluarea activitatii dupa accident de munca;
e) - la executarea unei lucrari speciale.

4. PREVEDERI GENERALE PENTRU ASIG MANAGEMENT S.R.L.


a) - Operatiile de intretinere si reparare efectuate in hale, ateliere si birouri se vor executa de catre
personal calificat si instruit special in acest scop, respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, de
exploatare, protectie a muncii si P.S.I.;
b) - Intretinerea si repararea autovehiculelor se fac in hale si incaperi amenajate, dotate cu utilaje,
instalatii si dispozitive adecvate;
-8-
c) - Se va circula cu atentie pe caile de acces din hale, ateliere sau de la celelalte locuri de munca;
d) - Canalele de revizie,din ateliere vor fi mentinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a
uleiurilor si a combustibililor;
e) - Lucratorii vor purta echipament de lucru si de protectie corespunzator lucrarilor pe care le exe-
cuta;
f) - Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul
de munca;
g) - Este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine;
h) - Fumatul este permis numai in locurile special amenajate;
i) - Adoptati o pozitie corecta in timpul lucrului;
j) - Nu utilizati echipamente tehnice asupra carora nu ati fost instruiti;
k) - Nu indepartati dispozitivele de protectie ale echipamentelor;
l) - Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal autorizat;
m) - Se va sesiza imediat conducatorul locului de munca in cazul in care se constata situatii ce pot
conduce la accidente de munca;
n) - In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice
sursa de accident;
o) - La terminarea programului, inainte de parasirea birourilor sau a locurilor de munca, se vor
scoate toate stecherele din priza, se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprinse;
p) - In caz de incendiu se procedeaza astfel:
- Se da alarma, anuntandu-se totodata si conducerea;
- Se intrerupe circuitul electric;
- Se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea focului, folosindu-se cele mai
apropiate mijloace de stingere din dotare.

In conformitate cu art. 3 cap I, din Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata, si Normele
metodologice de aplicare, normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, persoanelor
angajate cu conventii civile precum si ucenicilor.
Nerespectarea masurilor de protectie a muncii se poate constitui in infractiuni sau contraventii si se
sanctioneaza astfel:
 Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, daca
prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de
imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amenda.
 Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la
locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaza posibilitatea
producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
 Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3,000 lei la 6,000lei
urmatoarele:
- folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile in care acestea sunt interzise prin norme;
- neluarea masurilor de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, la
executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, pre-
cum si a masurilor pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si a descarcarilor atmosferice;
- nerespectarea masurilor de protectie a muncii privind depozitarea, manipularea, transportul sau
utilizarea materialelor toxice, corosive, inflamabile precum si a deseurilor rezultate;
- neasigurarea sau nefolosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate, la locurile de munca
-9-
unde exista pericole de incendiu sau de explozie.
 Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2,500lei la 5,000 lei
urmatoarele:
- nerespectare normelor de protectie a muncii privind transportul, manipularea si depozitarea
echipamentelor tehnice, materialelor si produselor;
- nerespectarea masurilor de siguranta prevazute in normele privind lucrul la inaltime;
- nerespectarea masurilor de protectie a muncii pentru asigurarea exploatarii fara pericole a
instalatiilor de sudare, a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalatiilor
mecanice sub presiune, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea
echipamente tehnice;
- nerespectarea normelor privind intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor
tehnice;
- nerespectarea normelor privind exploatarea in conditii de siguranta a mijloacelor de trasport si a
celor de ridicat.
 Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2,000lei la 4,000 lei
urmatoarele:
- parasirea echipamentelor tehnice aflate in functiune sau incredintarea supravegherii acestora
unor persoane neautorizate;
- nerespectarea normelor privind organizarea si desfasurarea activitatii de salvare.
 Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1,000 lei la 2,000lei
urmatoarele:
- neinsusirea si nerespectarea normelor de protectie a muncii si a masurilor de aplicare a acestora;
- neaducerea la cunostinta conducatorului locului de munca a oricaror defectiuni tehnice sau a
altor situatii care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
- neaducerea la cunostinta conducatorului locului de munca a accidentelor de munca suferite de
propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
- neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru
care a fost acordat;
- neacordarea relatiilor solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei
muncii.

Intocmit,
Responsabil Compartiment Protectia Muncii

- 10 -