Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legislatie-cadru:
- Constitutia Romaniei- lege fundamentala, stabilind principiile de baza in domeniu;
- Codul Muncii- Legea nr. 53/2003- stabileste raporturile juridice de munca;
- Legea protectiei muncii- Legea nr. 90/1996, reeditata in 2001;
- Legea mediului;
- Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale;
- O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate.
Legislatie secundara:
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996 reeditata;
- Normele generale de protectie a muncii, elaborate de MMSSF si MS;
- Normele specifice de securitate a muncii, elaborate de MMSSF, pe domenii de activitate si
factori de risc.
La acestea se adauga masurile de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale
stabilite de angajatori, prin instructiuni proprii de securitate a muncii. Ele sunt incluse in regulamentul
intern, in contractul individual de munca si in fisa postului.
Comitetul de securitate si sanatate in munca din institutia noastra apreciaza ca necesara, in cadrul
instructajului general, familiarizarea cu principalele prevederi ce reglementeaza drepturile si obligatiile
privind protectia muncii, ce revin intregului personal.
Constitutia Romaniei
Art.22 Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
Nimeni nu poate fi supus torturii si niciunui fel de pedeapsa sau de tratament inuman sau
degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisa.
Art.41 Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau ocupatiei, precum
si a locului de munca, este libera.
Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea
salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul
saptamanal, concediu de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea
profesionala, precum si alte situatii specifice stabilite de lege.
Durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult 8 ore.
La munca egala, femeile au salariul egal cu barbatii.
-1-
Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective
sunt garantate.
Art.42 Munca fortata este interzisa.
Nu constituie munca fortata:
a) activitatea pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate potrivit legii, in
locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de
libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia create de calamitati ori de alte pericole, precum si cele care fac parte
din obligatiile civile normale stabilite de lege.
Codul Muncii
Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii
desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, respectarea demnitatii si
constiintei sale, fara discriminari;
O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui examen medical de medicina muncii,
care sa ateste faptul ca persoana este apta din punct de vedere medical a ocupa functia respec-
tiva. Examenul de medicina muncii se repeta periodic. In acest sens, accesul la serviciile medi-
cale de specialitate va fi asigurat de catre angajator;
Orice salariat are dreptul la securitate si sanatate in munca, de a lua parte la determinarea si
ameliorarea conditiilor si a mediului de munca;
Salariatii sunt obligati sa respecte masurile de securitate si sanatate in munca stabilite la nive- lul
unitatii;
Angajatorul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii
salariatilor, prin informare si pregatire, prin organizarea corespunzatoare in cadrul unitatii a
compartimentelor specializate in acest sens, precum si prin asigurarea mijloacelor tehnice de
realizare a acestor masuri. Adoptarea si punerea in aplicare a masurilor de protectie a salaria-
tilor are la baza urmatoarele principii:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor la surse;
- combaterea riscurilor la surse;
- adaptarea muncii la om, prin proiectarea locului de munca, alegerea de echipamente si metode de
munca in vederea atenuarii monotoniei, a muncii repetitive si reducerea efectelor acestora asupra
sanatatii.
In regulamentul intern se includ obligatoriu reguli privind sanatatea si protectia muncii. In acest
scop, angajatorul se consulta cu sindicatele sau reprezentantii salariatilor si cu comitetul de se-
curitate si sanatate in munca.
Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru accidente de munca si boli profesionale;
Angajatorul este obligat sa asigure instruirea periodica a angajatilor in domeniul sanatatii si se-
curitatii muncii. Instruirea se realizeaza obligatoriu in urmatoarele situatii:
- la angajare;
- la schimbarea locului sau a felului muncii;
- dupa o intrerupere de activitate de minim 6 luni;
- anual pentru toti angajatii, precum si la orice modificare a legislatiei in domeniu;
-2-
Se tine permanent sub control situatia mijloacelor tehnice de lucru, astfel incat sa se evite aparitia
unor accidente sau imbolnaviri cauzate de starea necorespunzatoare a acestora
(defectiuni,uzura);
Angajatorul are datoria de a asigura conditii de prevenire a producerii de incendii, dar si masuri
de acordare a primului ajutor, precum si de evacuare a salariatilor, in situatii speciale sau de
pericol iminent.
Atat obligatiile angajatorului, cat si cele ce revin salariatilor, sunt dezvoltate si detaliate in “Norme
generale de protectie a muncii”, elaborate de MMSSF si MS (norme aprobate prin Ordinul nr. 508/2002 si
Ordinul 933/2002). Conform art. 3 din acest ordin, normele generale de protectie a muncii sunt obligatorii
pentru toate activitatile din economia nationala si vor fi prelucrate de fiecare data in cadrul instructajului
general.
Indiferent de natura activitatii, in orice proces de munca sunt implicate 4 elemente care se intersec-
teaza si se influenteaza reciproc: executantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de
munca. Aceste elemente constituie sistemul de munca. Atat accidentele de munca precum si imbolna-
virile profesionale, sunt generate de disfunctiile sistemului de munca, de dereglarile elementelor cons-
titutive. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale reprezinta scopul final al activitatii de
protectie a muncii. Daca accidentele de munca au cauze subiective ( depind de factorul uman ) si se pot
preveni prin masuri organizatorice si igienico- sanitare, cele care au cauze obiective ( nu depind de
factorul uman ) se previn in special prin masuri tehnice: mijloace de productie, mijloace individuale de
protectie.
Importanta primordiala in prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale o au
masurile colective de protectie si doar in situatii de exceptie, cand au fost epuizate toate masurile colec-
tive, se impun ca necesitate masurile individuale de protectie.
Analizam in continuare implicatiile factorilor de risc corespunzatori fiecaruia dintre elementele sis-
temului de munca:
Bolile profesionale
Art.30 din Legea nr. 90/1996 stipuleaza ca bolile profesionale sunt afectiuni produse ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici caracte-
ristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme anatomice in
procesul muncii.
Sunt boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si ucenici pe timpul practicii
profesionale.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din ratiuni practice, legislatia limiteaza
conventional numarul bolilor profesionale. Astfel, dupa factorul de risc ce le-a generat, deosebim:
- intoxicatii provocate de inhalarea sau contactul epidermei cu substante toxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi foarte inalte sau foarte scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica foarte ridicata sau foarte scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancer profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare, etc.
Intoxicatia acuta profesionala se declara, cerceteaza si inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si
ca accident de munca. Bolile profesionale, inregistrate de angajator pe baza procesului verbal de
cercetare, se raporteaza la Inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva a mun. Bucuresti.
Pericol = sursa ( factorii determinanti ) unei posibile leziuni sau afectiuni a sanatatii: insusire,
stare, proces, fenomen sau comportament, proprii elementelor implicate in procesul muncii si
care pot provoca accident de munca sau boala profesionala ( pericol de electrocutare, taiere,
intoxicare, etc.). Concomitent, pericol presupune si proprietatea inerenta a unei substante, agent,
sursa de energie sau alta situatie potentiala ce are efecte nedorite.
Risc = probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectiuni a sanatatii, intr- o
situatie periculoasa.
-7-
Protectie individuala = masura a protectiei muncii prin care se previne sau se diminueaza
actiunea unor factori periculosi asupra unui singur utilizator. Presupune dotarea persoanei cu
echipament de protectie adecvat. Acesta se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajator,
pentru locurile de munca ce impun protectie individuala.
Echipament de lucru = se acorda de catre angajator pentru protejarea imbracamintei salariatilor
pe timpul procesului de munca ( daca este prevazut in contractele de munca sau prestari servicii).
Se poate acorda ca inventar de unitate, iar salariatul suporta 50% din valoarea acestuia).
In conformitate cu art. 3 cap I, din Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata, si Normele
metodologice de aplicare, normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, persoanelor
angajate cu conventii civile precum si ucenicilor.
Nerespectarea masurilor de protectie a muncii se poate constitui in infractiuni sau contraventii si se
sanctioneaza astfel:
Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, daca
prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de
imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amenda.
Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la
locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creeaza posibilitatea
producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3,000 lei la 6,000lei
urmatoarele:
- folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile in care acestea sunt interzise prin norme;
- neluarea masurilor de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, la
executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, pre-
cum si a masurilor pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si a descarcarilor atmosferice;
- nerespectarea masurilor de protectie a muncii privind depozitarea, manipularea, transportul sau
utilizarea materialelor toxice, corosive, inflamabile precum si a deseurilor rezultate;
- neasigurarea sau nefolosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate, la locurile de munca
-9-
unde exista pericole de incendiu sau de explozie.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2,500lei la 5,000 lei
urmatoarele:
- nerespectare normelor de protectie a muncii privind transportul, manipularea si depozitarea
echipamentelor tehnice, materialelor si produselor;
- nerespectarea masurilor de siguranta prevazute in normele privind lucrul la inaltime;
- nerespectarea masurilor de protectie a muncii pentru asigurarea exploatarii fara pericole a
instalatiilor de sudare, a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalatiilor
mecanice sub presiune, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea
echipamente tehnice;
- nerespectarea normelor privind intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor
tehnice;
- nerespectarea normelor privind exploatarea in conditii de siguranta a mijloacelor de trasport si a
celor de ridicat.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2,000lei la 4,000 lei
urmatoarele:
- parasirea echipamentelor tehnice aflate in functiune sau incredintarea supravegherii acestora
unor persoane neautorizate;
- nerespectarea normelor privind organizarea si desfasurarea activitatii de salvare.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1,000 lei la 2,000lei
urmatoarele:
- neinsusirea si nerespectarea normelor de protectie a muncii si a masurilor de aplicare a acestora;
- neaducerea la cunostinta conducatorului locului de munca a oricaror defectiuni tehnice sau a
altor situatii care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
- neaducerea la cunostinta conducatorului locului de munca a accidentelor de munca suferite de
propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
- neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru
care a fost acordat;
- neacordarea relatiilor solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei
muncii.
Intocmit,
Responsabil Compartiment Protectia Muncii
- 10 -