Sunteți pe pagina 1din 22

Proiect de diploma

CAPITOLUL 7
7.1.Formularea temei

Să se intocmească tehnologia de inspectie pentru produsul “Corp Lagăr”, in conditiile


implementării in organizatie a unui sistem al calitătii conform cu standardul SR EN ISO 9001:2008.
Produsul “Corp Lagăr” face parte din ansamblul ”Lagărul Hidrodinamic“, parte componentă a
mecanismului de ridicat dintr-un servis auto.
Tabelul 40. Identificare produs
IDENTIFICARE PRODUS
Produsul (denumire)/cod produs SUPORT LAGAR / CFT 002
Proba nr./Produs/Cod 1/Ansamblu Lagar/ CFT 001
Tip de produs Corp complex
Material Fontă cenuşie cu grafit lamelar Fc200
Dimensiunile produsului (215x115)mm
Procedeul de obţinere a produsului Turnare în cochilă
Stadiul fabricaţiei Piesă finită
Starea suprafeţei Conform cu desenul de execuţie
a) procedura de obţinere a produsului Nu este cazul
Referinţe la: b) procedura de sudare Nu este cazul
c) tratamentul termic TF
Modul de pregătire a produsului Conform cu standardele referitoare la examinarea cu lichide
pentru examinare penetrante
Conform cu modul de
a) de lucru a produsului
exploatare
Temperatura
b) probei prelevate din produs Nu este cazul
c) la care se execută examinarea Temperatura camerei
Cerinţe speciale: Produsul se va examina în întregimea sa

7.2. Analiza produsului

Produsul “Corp Lagăr” are ca rol functional transmiterea unei mișcări intre doua axe coaxiale, axul
motorului electric pe care este fixata semicupla (19) si arborele (6), de a asigura rigiditate, precizie
dimensională si de formă, de a asigura pozitia elementelor cu care se asamblează in limitele toleranţelor
impuse de rolul funcţional.
Materialul folosit este Fc 200 SR ISO 185:1994.
Conditiile tehnice de functionare a produsului:
-înclinarile de turnare neindicate sunt de 3 ;
-razele de turnare neindicate sunt R3;
-nu se admit goluri,fisuri,incluziuni nemetalice sau alte defecte
capabile sa micsoreze rezistenta ,sa inrautateasca aspectul sau
sa ingreuneze prelucrarea;
-carcasa se va proteja prin grunduire cu G 735-4 sau G 735-
6,NTR 1703-82;
-abateri limita pentru piesa turnata conform clasei a-IV-a SR EN ISO 8062-3:2007
-tolerante mk SR EN 22768-1:1995.
Conditiile de exploatare care pot influenta defectarea piesei sunt urmatoarele:
-frecarea mare;
-temperatura mare de functionare;
-umiditatea;
-vibratiile etc
Criteriul A/R:sa nu prezinte abateri dimensionale,fisuri,lipsa de etanseitate.

177
Proiect de diploma
Produsul “Corp Lagăr” trebuie sa fie verificat riguros inainte de a fi trimis spre utilizare, verificarea
facandu-se de catre persoane autorizate. Neindeplinirea conforma a prescriptiilor poate duce la pagube atat
materiale, cat si omenesti.
Impotriva factorilor externi,carcasa se va proteja prin curatare,degresare si acoperire cu un strat de
grund anticoroziv pe baza de ulei G 735-300.
7.3.Analiza materialului si a tehnologiei de prelucrare pentru evidenţierea defectelor posibile
Materialul folosit pentru confecţionarea Corp Lagăr este Fc 300 STAS SR EN 1561:1999.
Tabelul 41. Caracteristicile mecanice standardizate ale fontelor cenuşii cu grafit lamelar (SR EN 1561:199
si STAS 8541-70)
Diametrul Rezistenţa la Rezistenţa la încovoiere Săgeata la Duritatea
Marca fontei probei turnate tracţiune min. min. încovoiere min. Brinell
[mm] [daN/mm2] [daN/mm2] [mm] [daN/mm2]
13 28 41 2-
STAS 568-

20 23 49 3
87

30 20 36 4.5
Fc 200 156-285
45 16 33 6.5

Tabelul 42. Caracteristicile fizice ale fontelor cenuşii cu grafit lamelar


Dilatarea liniară
Tipul Căldura masică Conductibi Rezistivi- Forţa Permeabilita-
Densitate 10-6mm/mmC
fontei 3 (20-120) -litatea tatea coercitivă tea maximă
a [g/cm ] 20- 20-
[Cal/gC] termică [cm] [Oe] [G/Oe]
100[C] 500[C]
Fc 200 7,20 0,11-0,13 0,121 9-11 12 50-100

Tabelul 43. Parametrii tratamentelor termice aplicate pieselor turnate din fontă cenuşie cu grafit lamellar

Temperatura
Durata Viteza de Viteza de
Tratamentul de
menţineri încălzire, răcire, Observaţii
termic încălzire,[
i, [h] [C/h] [C/h]
C]
Recoacerea pentru
500 - 600 2….8 70…100 20…50 -
detensionare
Recoacerea De la 300C răcire
680 - 750 1…4 50…80 20…50
subcritică în aer
Recoacerea pentru Se poate înlocui răcirea lentă cu o
850…950 1…5 50…80 2…5
grafitizare menţinere de 1-2 h în jurul punctului A1
Normalizarea 850 - 950 1…2 50…100 În aer -
Călirea obişnuită 850 - 900 1…3 50…100 În ulei -
Revenirea 350 - 450 2…4 50…80 În aer -
Izotermă
Călirea izotermă 830..940 2…4 50…80 250 - -
400C

Tabelul 44. Caracteristicile fizice ale fontelor cenusii: ( extras din stas 8541-75)

Proprietati fundamentale Propr . Proprietati


Materi tehnologice conomice Σtk *dk
al Fizice Chimice Mecanica Turnabilitate Deformabilitate Uzinabilitatea Pret de cost

Dens Conduct Rez . Durit Rez la


[cal/ la coroz. rupere [lei/kg]
[kg/ cms [mm/ [HB] [daN/
Dm3] °C] an] mm2]
Fc 200 v T1 v T2 v T3 v T4 v T5 v T6 v T7 v T8 v T9 2,6
7,1 2 0,14 1 <0.1 3 210 3 20 1 FB 3 N 0 FB 3 1550 3

178
Proiect de diploma
Notarea fontelor cenusii se face indicand simbolul fontei cenusii, Fc, urmat de valoarea rezistentei
minime la tractiune in N/mm2 .
Desi pe desenul de executie nu sunt specificate tratamente termice, se precizeaza ca fontele cenusii
se preteaza la urmatoarele tratamente termice:
-recoacere (de detensionare, de omogenizare, de regenerare a structurii);
-tratamente termice de inmuiere;
-tratamente termice de durificare volumica sau superficiala;
-tratamente termochimice.
In conditiile concrete ale temei de proiectare, o importanta deosebita ar putea sa aiba tratamentul termic la
recoacere de detensionare.
Tensiunile interne aparute in urma semifabricarii (turnare), pot conduce la deformarea pieselor, cu
nerespectarea dimensiunilor, dupa prelucrarile mecanice, ca urmare a relaxarii acestora (tensiunilor interne).
Recoacerea de detensionare se recomanda inaintea prelucrarilor mecanice si chiar intre operatiile de
degrosare si cele de finisare daca se indeparteaza, prin aschiere, cantitati importante de material.
7.4. Tehnologia de fabricatie
Procedeul tehnologic folosit: Turnare in forme permanente la presiune joasa,clasa a III a de precizie.
Nu se accepta de la turnatorie piese fara buletin de analiza si control.
Echipamentul folosit pentru inspecţia şi controlul produsului sunt din dotarea laboratorului de defectoscopie
al U.P.B.
Conditiile impuse de tehnologia turnarii si de economia prelucrarii sunt urmatoarele:
- marimea adaosului de prelucrare depinde de : calitatea suprafetei piesei finite,
- calitatea suprafetelor semifabricatului initial,compozitia chimica ;
- modificarea cinfiguratiei geometrice a piesei trebuie facuta astfel incat adaosurile de prelucrare si
tehnologice sa fie minime .
Succesiunea logică a operaţiilor tehnologice este:
Recepţie material
Turnătorie
1.Uscat nisip
2.Preparat amestec de formare si miez
3.Miezuit
4.Topit metal
5.Format
6.Montat miezuri-inchis
7.Ingreunat-Turnat
8.Dezbatut
9.Sablat
10.Polizat
11.Craituit
12.Uscat miezuri
13.Operatii auxiliare.
Control 100 %.

179
Proiect de diploma
7.5.Cerintele speciale ale beneficiarului legate de siguranța în funcționare sau de alte necesități

Nu se admit goluri, fisuri, incluziuni nemetalice sau alte defecte capabile sa micsoreze rezistenta,sa
inrautateasca aspectul sau sa ingreuneze prelucrarea.=> control 100 %.
Caseta de identificare a produsului
Produs Cod produs Material Stare suprafete Dimensiuni de gabarit
Fc 200
Corp Lagar CR 642 - CB- 001 Foarte bună 215x115
SR EN 1561:1999
Beneficiar
Comandă

7.6 Defecte posibile


7.6.1. Defecte specifice materialelor folosite
Materialul folosit este Fc 200.
In urma analizei materialului s-a stabilitit ca defectele care pot aparea in structura materialului sunt:
fisuri, goluri, incluziuni nemetalice, caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare, compozitie chimică
necorespunzătoare etc.
Defectele specifice materialelor folosite se referă la defectele aliajului de fonta turnat în cochilă
Fc200 atunci când are loc turnarea aliajului în vederea obţinerii piesei-semifabricat.
Acestea se prezintă mai jos (extras STAS 782-79):
Tabelul 45. Defecte specifice materialului Fc200 conform STAS 782-79

Simbolul şi
Nr. Denumire Probabilitatea
standardul Caracterizare sumară Cauzele apariţiei
crt. defectului de apariţie
(dacă este cazul)
0 1 2 3 4 5
- execuţia greşită a cochilei
Abaterea dimensională a - coeficient de contrac-ţie
dimensiuni DT17
piesei turnate faţă de necorespunzător ales
1 necorespun 5
cotele desenului de - tehnologia greşită de extragere a
zătoare STAS 782-79
turnare. modelului din cochilă
- uzura mare a cochilei
- temperatura de turnare a metalului
Rostul superficial sau
prea joasă
străpuns în corpul piesei
- fluiditate insuficientă a metalului
turnate, cu marginile
DT22 - subdimensionarea reţelei de
rotunjite provocat de
2 repriză turnare 1
nesudarea a doi curenţi
STAS 782-79 - turnarea întreruptă a modelului în
de metal care se
formă
întâlnesc în cavitatea
- introducerea greşită a metalului în
formei.
formă
Surplusul de metal în - contact insuficient între rame în
formă de lamă, cu contur planul de separaţie
DT13 şi mărime variabilă, care - joc prea mare între mărci
3 bavură s-a format în restul - ridicarea formei în timpul turnării 3
STAS 782-79 planului de separaţie a - presarea exagerată a marginilor
formei sau de-a lungul cavităţii formei
mărcilor miezurilor.
4 deformare Modificarea 1
configuraţiei piesei - tensiuni termice mari în piese cu
DT15 turnate în timpul pereţi diferiţi care nu duc la
solidificării, sub crăpături
influenţa tensiunilor din - pereţii formei insuficient de
piesa turnată, din cauza îndesaţi; miezuri lungi, sprijinite pe
180
Proiect de diploma
rigidităţii suporţi
necorespunzătoare a - aşezarea greşită a pieselor în
formei, a modelului de cuptoarele de tratament termic
STAS 782-79 format, a unor eforturi - solicitări mecanice exagerate la
mecanice, a curăţire
tratamentului termic. - model deformat
- fluiditatea pre ridicată a
rugozitate DT292
Suprafaţă zgrunţuroasă a materialului turnat
5 necorespun 5
piesei turnate - presiune metalostatică foarte mare
zătoare STAS 782-79
- îndesare insuficientă a formei
Discontinuitate
- frânarea mecanică a contrac-ţiei,
intercristalină în pereţii
uneori combinată cu frâna-rea
piesei turnate, apărută la
termică. Contracţia metalu-lui,
temperaturi ridicate.
fluiditatea, cristalizarea pri-mară,
Crăpătura are formă
retasurile şi incluziunile
DT31 neregulată, cu margini
crăpătură la influenţează forma crăpăturilor la
6 zdrenţuite şi suprafeţe 1
cald cald. De asemenea, tempera-tura şi
STAS 782-79 oxidate. Uneori
viteza de turnare a meta-lului,
cristalele dendritice sunt
dimensiunile şi poziţia reţelei de
bine dezvoltate. Aici se
turnare şi lipsa de com-presibilitate
clasifică şi crăpăturile
a formei
apărute la tratament
- tratament termic necorespunzător
termic.
Gol deschis sau închis în
corpul piesei turnate cu
suprafaţa rugoasă sau
- contracţia mare a aliajului în
microcristalină, de
perioada de solidificare
obicei oxidată, care se
- temperatură ridicată la turnarea
DT43 formează în piesa
metalului
7 retasură turnată sub influenţa 3
- construcţie necorespunzătoare a
STAS 782-79 contracţiei în timpul
piesei
solidificării. Uneori
- reţele de turnare greşit
retasura apare ca o
dimensionate şi aplicate
adâncitură pe suprafaţa
piesei turnate (retasură
exterioară).
- fluiditatea scăzută a metalului
lichid la turnare
- cantitate insuficientă de metal în
Configuraţie incompletă
oala de turnare
a piesei turnate ca
umplere - scurgerea materialului din
8 DT11 urmare a umplerii 1
incompletă cavitatea formei în timpul turnării
parţiale cu metal a
- construcţia greşită a piesei sau a
cavităţii formei.
reţelei de turnare
- presiunea metalostatică
insuficientă în reţeaua de turnare
Gol deschis (suflură - includere de H în metal lichid în
exterioară) sau închis timpul topirii
(suflură interioară) în - dezoxidarea insuficientă a
corpul piesei turnate, metalelor în timpul elaborării
care în majoritatea - antrenarea aerului la turnare
cazurilor are formă datorită reţelei de alimentare
9 suflură DT41 rotunjită (sferică sau incorectă 1
alungită) şi suprafeţe - umiditate exagerată a
netede, curate de culoare amestecurilor de formare crude sau
argintie; rareori sunt reparaţii incorecte
oxidate sau prezintă -carbonaţi în amestecurile de
culori de revenire. Apar formare
izolat sau în grup. - suporţi de miez murdari
10 microretasu DT44 Acumulare locală de - solidificarea simultană provoacă 1
181
Proiect de diploma
goluri mici, uneori de obicei microretasuri în nodurile
microscopice, termice
ră şi
DT45 concentrate sub formă - aliaje cu interval mare de
porozitate
de zone afânate în solidificare;
corpul piesei - temperatură înaltă de turnare
abateri de la
Apariţia erorilor - alegerea incorectă a parametrilor
11 cotele de - 3
dimensionale regimului de aşchiere.
prelucrare
Legendă: 5 – probabilitate mare de apariţie
3 – probabilitate medie de apariţie
1 – probabilitate redusă de apariţie

7.6.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie


In urma operatiilor de la turnatorie, pot aparea defecte precum excrescente (bavuri, umf lături,
picături), rupturi mecanice, goluri, incluziuni, discontinuităţi, crăpături etc, acestea micsorând rezistenta
materialului.
Defecte introduse de tehnologia de fabricaţie reprezintă defectele rezultate în urme procesului de
prelucrare prin aşchiere. Acest tip de defecte se întâlnesc mai rar şi cauzele apariţiei acestora sunt datorate
următoarelor cauze:
- alegerea incorectă a parametrilor regimului de aşchiere;
- uzura sculelor aşchietoare;
- uzura maşinilor unelte utilizate.
Câteva din defectele ce pot apărea în urma procesului de aşchiere sunt:
- fisuri;
- deformaţii;
- rugozitate necorespunzătoare a suprafeţelor;
- abateri de la cotele de prelucrare;
- abateri de formă şi de poziţie ale suprafeţelor.

7.6.3. Defecte induse de exploatare


Sunt retinute defectele care afecteaza partial buna funcţionare a produsului (de exemplu o fisura
poate trece neobservata,prezenta ei fiind cauzatoare de defect total numai atunci cand deschiderea ei permite
afectarea grava a carcasei prin neimpiedicarea trecerii unor lichide sau impuritati care dauneaza carcasei) dar
si total (cum ar fi abaterile de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor) defecte datorate stangerilor,
frecarilor, solicitarilor la oboseala, de torsiune.
Toate aceste defecte sunt standardizate in STAS 782-79. Defectele induse de exploatare sunt
defectele care apar în timpul exploatării piesei. Aceste defecte pot afecta buna funcţionare a produsului.
Cauzele apariţiei acestora sunt: referitoare la rulment în ceea ce priveşte simetria montajului şi
frecării.
Câteva din defectele ce pot apărea sunt în urma exploatării sunt:
- abaterile de la poziţia reciprocă corectă a suprafeţelor care împiedică asamblarea;
- abaterile de formă datorate frecărilor ce au loc în zonele de asamblare a rulmenţilor, în special, cu
alte componente;
- uzura elementelor de asamblare demontabile.

7.7. Termeni referitori la tipurile de control nedistructiv


Metodă de control nedistructiv – metodă de examinare şi/sau încercare, care permite obţinerea de
informaţii cifrice sau de altă natură asupra defectelor, anomaliilor, deformaţiilor geometrice sau a stărilor

182
Proiect de diploma
fizice ale obiectului de controlat (materiale, componente, ansambluri), prin mijloace care nu alternează
aptitudinea de întrebuinţare a acestuia.
Tip de control nedistructiv – grupare convenţională a metodelor de control nedistructiv după
principiul fizic care stă la baza acestora.
Control nedistructiv magnetic – tip de control nedistructiv care se bazează pe analiza interacţiunii
unui câmp magnetic cu obiectul de controlat.
Control nedistructiv electric - tip de control nedistructiv care se bazează pe analiza parametrilor
unui câmp electric aflat în interacţiune cu obiectul de controlat sau apărut în acesta ca urmare a unei acţiuni
exterioare.
Control nedistructiv cu curenţi turbionari - tip de control nedistructiv care se bazează pe analiza unui
câmp magnetic exterior cu câmpul electromagnetic al curenţilor turbionari induşi de acesta în obiectul de
controlat.
Control nedistructiv cu unde radio - tip de control nedistructiv care se bazează pe evidenţierea
variaţiei parametrilor undelor electromagnetice de frecvenţă radio, aflate în interacţiune cu obiectul de
controlat.
Control nedistructiv optic - tip de control nedistructiv care se bazează pe analiza parametrilor
radiaţiei optice aflate în interacţiune cu obiectul de controlat în interacţiune.
Control nedistructiv cu radiaţii penetrante - tip de control nedistructiv care se bazează pe
evidenţierea şi analiza radiaţiei ionizante după interacţiunea cu obiectul de controlat.
Control nedistructiv acustic - tip de control nedistructiv care se bazează pe analiza parametrilor
undelor elastice excitate şi/sau apărute în obiectul de controlat.
Control nedistructiv cu substanţe penetrante - tip de control nedistructiv care se bazează pe pătrunderea unor
substanţe în discontinuităţile obiectului de controlat.
7.8. Termeni referitori la metode de control nedistructiv conform clasificării după caracterul
interacţiunii fenomenului fizic sau substanţei cu obiectul de controlat
Metoda magnetică – metodă de control nedistructiv magnetic care se bazează pe analiza câmpurilor
magnetice create în obiectul de controlat prin magnetizarea acestuia.
Metoda prin transmisie - metodă de control nedistructiv (cu curenţi turbionari, cu unde radio, termic,
optic, cu radiaţii penetrante sau acustic) care se bazează pe analiza undelor, câmpurilor sau fluxului de
particule elementare care trec prin obiectul de controlat.
Metoda prin reflexie - metodă de control nedistructiv (cu curenţi turbionari, cu unde radio, termic,
optic sau acustic) care se bazează pe analiza undelor, câmpurilor sau fluxurilor de particule elementare,
reflectate de defect sau de suprafaţa de separare a două medii.
Metoda prin dispersie (împrăştiere) - metodă de control nedistructiv (cu unde radio, optic sau cu
radiaţii penetrante) care se bazează pe analiza caracteristicilor undelor, câmpurilor sau fluxurilor de particule
dispersate de defect sau de suprafaţa de separare a două medii.
Metoda radiaţiei caracteristice - metodă de control nedistructiv care se bazează pe evidenţierea parametrilor
radiaţiei caracteristice (emise de păturile electronice ale atomilor) a substanţei obiectului de controlat sub
acţiunea unei iradieri primare.
Metoda emisie acustice - metodă de control nedistructiv acustică care se bazează pe evidenţierea şi
analiza parametrilor semnalelor de emisie acustică.
Metoda moleculară - metodă de control nedistructiv cu substanţe penetrante care se bazează pe
evidenţierea substanţei care pătrunde în (prin) discontinuităţile obiectului de controlat, rezultat al
interacţiunii dintre molecule.

7.9. Termeni referitori la metode de control nedistructiv conform clasificării după parametrul
informaţional primar
Metoda magnetizaţiei – metodă de control nedistructiv magnetic care se bazează pe evidenţierea
magnetizaţiei obiectului de controlat.

183
Proiect de diploma
Metoda cu lichide penetrante - metodă de control nedistructiv cu substanţe penetrante care se
bazează pe evidenţierea unui lichid care pătrunde în discontinuităţile obiectului de controlat.
7.10. Termeni referitori la metode de control nedistructiv conform clasificării după procedeul de
obţinere a informaţiei primare
Metoda cu pulberi magnetice – metodă de control nedistructiv magnetic care se bazează pe
evidenţierea câmpurilor magnetice de dispersie din dreptul discontinuităţilor, utilizând ca indicator o pulbere
feromagnetică sau o suspensie magnetică.
Metoda prin inducţie - metodă de control nedistructiv magnetic care se bazează pe analiza mărimii
sau fazei tensiunii electromotoare induse de câmpurile magnetice de dispersie.
Metoda vizuală - metodă de control nedistructiv optic care se bazează pe obţinerea de informaţii asupra
obiectului de controlat prin observarea directă sau cu aparate optice.
Metoda radiografică - metodă de control nedistructiv cu radiaţii penetrante care se bazează pe
înregistrarea imaginii radiante a obiectului de controlat, pe filmul radiografic sau pe un dispozitiv de
memorare, de unde este transpusă ulterior într-o imagine luminoasă.
Metoda cu pulberi - metodă de control nedistructiv acustic care se bazează pe evidenţierea,cu
ajutorul pulberilor fin dispersate, a creşterilor amplitudinilor oscilaţiilor acustice în dreptul discontinuităţilor,
datorită frecvenţelor proprii de rezonanţă.
Metoda prin strălucire (acromatică) - metodă de control nedistructiv cu substanţe penetrante care se
bazează pe evidenţierea contrastului de strălucire, în lumină vizibilă, a urmei de substanţă penetrantă faţă de
fondul obiectului de controlat.
Metoda prin culoare (cromatică) - metodă de control nedistructiv cu substanţe penetrante care se bazează pe
evidenţierea în lumină vizibilă a contrastului de culoare a urmei de substanţă penetrantă faţă de fondul
obiectului de controlat.
Metoda acustică (de detectare a neetanşeităţii) - metodă de control nedistructiv cu substanţe
penetrante care se bazează pe analiza undelor acustice produse de scurgerea fluidelor prin neetanşeităţile
obiectului de controlat.
Metoda vizuală (de detectare a neetanşeităţii) - metodă de control nedistructiv cu substanţe
penetrante care se bazează pe detectarea vizuală a scurgerilor.

7.11. Metode de control distructiv


Metodele de control distructiv au astăzi o importanţă mai mult istorică. Ele sunt costisitoare,
deoarece ele presupun distrugerea piesei analizate.
Din această cauză, ele se folosesc mai ales în stadiul de omologare a tehnologiilor de turnare,
precum şi atunci când se cercetează cauzele apariţiei defectelor de turnare.
184
Proiect de diploma
Metode de control distructiv care se pot aplica sunt:
- încercări funcţionale – se execută pe produse bune, prototipuri, modele, după scheme de încercare ce
reproduc, în ritm normal sau accelerat, solicitările ce pot să apară în timpul funcţionării produselor.
- încercări mecanice – se execută pe epruvete prelevate din probe martor, plăci de capăt, rebuturi, produse
avariate. Pot fi statice sau dinamice. Încercările se efectuează pe epruvete standardizate a căror prelevare şi
pregătire fac, de asemenea, obiectul unor standarde. Metodologia efectuării încercărilor mecanice, aparatura
utilizată şi înscrierea rezultatelor sunt standardizate.
Principalele încercări efectuate sunt:
- încercarea la tracţiune – cu determinarea caracteristicilor: rezistenţa la rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere şi gâtuirea la rupere;
- încercarea la îndoire statică – cu determinarea unghiului la care apare prima fisură;
- încercări de încovoiere prin şoc – cu determinarea rezilienţei sau energiei la rupere la diferite
temperaturi;
- încercări la oboseală – cu diverse tipuri de solicitări, pe epruvete plane sau cilindrice cu forme şi
dimensiuni standardizate;
- duritatea (macro şi micro) – macroduritatea se măsoară pe macroşlifturi prin metode obişnuite
standardizate (Vickers, Brinell, Rockwell), microduritatea se determină pe microşlifturi prin metoda
Vickers, cu microsarcini.

185
Proiect de diploma
7.12. Evaluarea metodelor de control nedistructiv

Tabelul 46. Evaluarea metodelor de control nedistructiv

necorespunzătoare
Proprietăţi fizice
Defecte de structură
Întreruperea
Cavităţi Incluziuni
discontinuităţii

Metoda de control nedistructiv Principiul metodei

exterioareCrăpături

interioareCrăpături
Fisuri de suprafaţă
Fisuri interioare

Microporozităţi
Microretasuri

Nepătrunderi
Suprapuneri
Suduri reci

Nemetalice

Metalice
Diluări
Sufluri
Pori
Metodă de examinare nedistruc-
Radiaţii X # O # O # # X X X # # X X O # #
penetrante

tivă cu radiaţii penetrante care se


Radiaţii

bazează pe înregistrarea imaginii


radiante a obiectului de controlat,
Radiaţii gamma # O # O # # X X O O O X X O # #
pe filmul radiografic.
Metodă de examinare nedistruc-
Metode electrice

Pulberi magnetice tivă care se bazează pe evidenţie- X # X X # X # # # # # # # # # #


rea câmpurilor magnetice de
Câmp electromagnetic

dispersie din dreptul discontinui-


tăţilor, utilizând ca indicator o
Forţă magnetică pulbere feromagnetică sau o X # X X # # # # # # # # # # # #
suspensie magnetică
Metodă de examinare nedistruc-
tivă care se bazează pe analiza
unui câmp magnetic exterior cu
Curenţi turbionari X # X X # O # # # # # # # # X O
câmpul electromagnetic al curen-
ţilor turbionari induşi de acesta în
obiectul de controlat.

187
Proiect de diploma
Metodă de examinare nedistruc-
tivă care se bazează pe analiza X O X X # # # # # # # # # # # #
Unde elastice Curent electric parametrilor unui câmp electric
aflat în interacţiune cu obiectul de
controlat sau apărut în acesta ca X O X X O O # # # # # # # # # #
urmare a unei acţiuni exterioare.
Metodă de control nedistructiv
Interferenţa undelor O O O O # # # # # # # # # # # #
mecanice

care se bazează pe analiza para-


Metode

metrilor undelor elastice excitate


Ultrasunete şi/sau apărute în obiectul de # X # X X X X X X X X X X # O O
controlat.
Lichid penetrant
Lichid Lichid pasiv
Metode cu lichide

X # X # # O # # # # # # # # # #
colorant Metodă de control nedistructiv cu
penetrante

Lichid penetrant substanţe penetrante care se ba-


fluorescent zează pe evidenţierea unui lichid X # X # # O # # # # # # # # # #
care pătrunde în discontinuităţile
obiectului de controlat.
activ

Acid X # X # # X # # # # # # # # # #

Legendă: X – indicaţie concludentă


O – indicaţie mai puţin concludentă limită de orientare şi dimensiune defect
# – indicaţie neconcludentă

188
Proiect de diploma

189
Proiect de diploma

- încercări metalografice – se efectuează pe probe prelevate, pregătite şi atacate chimic conform


prevederilor unor standarde sau norme. Se pot pune în evidenţă:
- macrostructura – cu precizarea întinderii anumitor zone, direcţiei cristalelor, structurii fibroase,
discontinuităţilor (pori, fisuri, nepătrunderi, incluziuni);
- microstructura – cu precizarea constituenţilor metalografici, proporţiei lor, mărimii grăunţilor cristalini,
distribuirii carburilor, nitrurilor, oxizilor şi prezenţei microfisurilor şi porilor.
- încercări chimice – se efectuează în mai multe scopuri:
- pentru determinarea compoziţiei chimice a materialelor, stabilindu-se astfel o legătură între
compoziţia chimică, structura şi proprietăţile materialelor;
- pentru determinarea rezistenţei la coroziune;
- pentru determinarea refractarităţii.
Se identifică in continuare toate metodele de examinare nedistructivă care pot evidenţia prezenţa defectelor.
Gamagrafia-metoda de control bazată pe dependenţa dintre atenuarea radiaţiei gama şi structura
macroscopică a materialului.
Rontgenografia-metoda de control care se bazează pe fenomenul atenuării radiaţiei X, datorită
structurii macroscopice a materialului.
Metode speciale de control cu radiaţii penetrante:
- Neutronografia
- Microradiografia
- Stereografia
- Radiografierea instantanee
- Stroboradiografierea
- Fluoroscopia
- Xeroradiografierea
- Radiografierea prin ionizare
7.13. Metode optime de control nedistructiv
Pentru determinarea complexului optim de metode de control nedistructiv ce se va aplica piesei
Lagar Hidrodinamic se va face o analiză în funcţie de posibilităţile de aplicare a metodelor prezentate
anterior şi de costurile pe care acestea le implică (din punct de vedere al echipamentelor necesare, al
pregătirii personalului operator şi al manoperei).
Metodele de control se grupează astfel:
- metode pentru depistarea discontinuităţilor de suprafaţă precum: OV, LP, PM, CT;
- metode pentru depistarea discontinuităţilor de profunzime: RP,US, EA.
Simbolurile au următoarea semnificaţie:
OV- examinare optico-vizuală;
LP- examinare cu lichide penetrante;
PM- examinare cu pulberi magnetice;
CT- examinare folosind curenţi turbionari;
RP- examinare cu radiaţii penetrante;
US- examinare cu ultrasunete;
EA- examinare prin emisie acustica.
Examinarea optico-vizuală
Controlul optico-vizual constituie cea mai simplă metodă de control defectoscopic nedistructiv. El se
poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate optice de examinare optico-vizuală.
Defectele ce pot fi depistate sunt: fisuri, cratere, incluziuni de suprafaţă, scurgeri sau împroşcări de
metal, deteriorări accidentale, urme ale sculelor.

189
Proiect de diploma
Aparatele folosite la controlul optico - vizual sunt:
- lupe
- microscoape
- endoscoape
Avantajele metodei:
- este cea mai simplă metodă de control;
- este cea mai ieftină metodă de control defectoscopic nedistructiv;
- permite depistarea defectelor de suprafaţă;
- nu necesită o pregătire deosebită a suprafeţelor înainte de efectuarea controlului.
Dezavantajele metodei:
- nu permite detectarea defectelor de interior;
- necesită o acuitate vizuală foarte bună a operatorului;
- calitatea rezultatelor obţinute depinde de operator.
Examinarea cu radiaţii penetrante
Prin această metodă se detectează aproape toate tipurile de defecte, dar ca domeniu de utilizare se
foloseşte pentru detectarea defectelor de interior. Se pot stabili variaţii de grosimi deci se pot măsura grosimi
de material sau se pot analiza structuri de material şi imperfecţiuni de tipul segregaţiilor.
Examinarea cu raze X
Radiaţia X este produsă ca urmare a frânarii unui fascicul de electroni pe o ţintă. În urma frânarii
bruşte materialul ţintei produce radiaţie X sub forma unei cuante de energie datorită unor salturi de electroni
de pe un înveliş energetic pe altul. Radiaţia X este produsă artificial cu ajutorul unor aparate precum:
- aparatul Rntgen;
- betatronul;
- acceleratorul liniar.
Avantaje:
- calitatea radiografiei este foarte bună;
- timpul de expunere este mic;
- se utilizează pentru grosimi mici şi mijlocii de material.
Dezavantaje:
- este cea mai costisitoare metoda;
- nu permite examinarea unor grosimi mari de material.
Examinarea cu raze gama.
Radiaţia gama este determinată de tranziţii energetice care se produc la nivelul nucleului. Radiaţia
gama este produsă de substanţe radioactive cu ajutorul instalaţiei de gamagrafiere.
Avantaje :
- metoda este mai ieftină decât controlul cu raze X;
- permite examinarea unor suprafeţe greu accesibile;
- se utilizează pentru examinarea unor grosimi mari de material.
Dezavantaje:
- timpul de expunere este mare;
- calitatea radiografiei este mai slabă decât cea obţinută în urma controlului cu raze X.
Examinarea cu lichide penetrante.
Examinarea cu lichide penetrante se bazează pe proprietatea unor lichide de a uda suprafeţele
corpurilor solide şi a pătrunde în cavităţile defectelor aflate pe aceste suprafeţe.
Domeniul de aplicare:
Examinarea cu lichide penetrante se aplică în scopul detectării defectelor de suprafaţă ale pieselor
din orice material cu excepţia materialelor poroase. Permite detectarea unor defecte precum: fisuri, crăpături,
pori de suprafaţă, incluziuni de suprafaţă, suprapuneri, lipsa de topire, rugozitate excesivă. Se pot detecta
discontinuităţi deschise capabile să absoarbă penetrant.

Avantaje:

190
Proiect de diploma
- este o metodă relativ ieftină;
- nu necesită aparatură specială pentru efectuarea controlului;
- permite detectarea cu precizie a defectelor de suprafaţă;
- permite detectarea unor fisuri cu deschidere de 5 µm.
Dezavantaje :
- necesită pregătirea deosebită a suprafeţelor înainte de efectuarea controlului;
- este necesară respectarea cu stricteţe a etapelor tehnologiei de control, deoarece orice abatere de la
acestea poate conduce la rezultate eronate;
- produsele de examinare cu lichide penetrante trebuie alese cu deosebită grijă deoarece acestea
trebuie să fie compatibile cu materialul de examinat.

Examinarea cu pulberi magnetice

Domeniul de aplicare:
Se aplică pieselor confecţionate din materiale feromagnetice în scopul detectării defectelor de
suprafaţă sau a celor aflate în apropierea suprafeţei. Examinarea se bazează pe punerea în evidenţă a
câmpurilor de dispersie produse de discontinuităţi întru-un material magnetizat.
Condiţia de bază este ca liniile de câmp magnetic să taie discontinuităţile perpendicular sau cel mult înclinat
la un anumit unghi.
Avantaje:
- sensibilitatea metodei este ridicată;
- discontinuităţile ce pot fi detectate pot fi închise sau deschise;
- se pot detecta defecte de suprafaţă cu deschiderea minimă de 1-3 µm
Dezavantaje:
- nu se poate aplica decât materialelor feromagnetice;
- necesită magnetizarea şi demagnetizarea pieselor controlate;
- necesită pregătirea suprafeţelor înaintea examinării.
Controlul cu ultrasunete.
Ultrasunetele sunt vibraţii de natură mecanică care se propagă sub formă de unde elastice. Ele se
propagă în medii solide, lichide sau gazoase.
Avantaje:
- se pot detecta toate categoriile de defecte de interior;
- se foloseşte pentru materiale metalice şi nemetalice cu condiţia ca ele să prezinte un anumit grad de
omogenitate;
- penetrabilitatea este foarte bună;
- echipamentul folosit este portabil;
- posibilitate de automatizare şi de înregistrare a rezultatelor în calculator.
Dezavantaje:
- necesită ca personalul care efectuează examinarea să fie cu înaltă calificare;
- materialele cu grad mare de eterogenitate sunt greu controlabile;
- cost ridicat al echipamentului.
Examinarea cu curenţi turbionari

Curenţii turbionari apar în materialele metalice amplasate într-un câmp electromagnetic alternativ.
Această metodă se pretează pentru controlul materialelor metalice care conduc curent electric chiar dacă nu
au proprietăţi magnetice.
Domeniul de utilizare.
- examinarea în scopul detectării defectelor de tip discontinuitate în bare, ţevi, sârme, table, benzi;
- măsurarea grosimilor pentru verificarea conformatei sau sortarea produselor după grosime;
- se pot măsura grosimile straturilor depuse.

Avantaje:
191
Proiect de diploma
- gama de materiale este mai mare decât la pulberi magnetice;
- nu este necesar un contact cu piesa de examinat.
Dezavantaje:
- nu se aplică pentru orice configuraţii ale pieselor examinate;
- nu permite detectarea tuturor tipurilor de defecte de suprafaţă;
- nu permite detectarea defectelor de interior.

7.14. Metode de control nedistructiv


Evaluarea metodelor de control nedistructiv se prezintă in tabelul 47.
Tabelul 47. Clasificarea metodelor de control nedistructiv.

Metoda de control nedistructiv


După caracterul După procedeul de
Tipul interacţiunii După parametrul informaţional obţinere a informaţiei
controlului fenomenului fizic sau primar (de exemplu, caracteristica primare (metoda de
substanţei cu obiectul măsurabilă) evidenţiere a
de controlat caracteristicii)
1.2.1. Câmpul magnetic coercitiv
1.2.2. Magnetizaţiei
1.2.3. Inducţie remanente 1.3.1. Cu pulberi magnetice
1. Magnetic 1.1.1. Magnetică
1.2.4. Permeabilităţii magnetice
1.2.5. Intensităţii câmpului magnetic
1.2.6. Prin efect Barkhausen
2.2.1. Amplitudinii
3.2.2. Fazei
2. Cu curenţi 2.1.1. Prin transmisie 2.3.1. Cu transformator
2.2.3. Frecvenţei
turbionari 2.1.2. Prin reflexie 2.3.2. Parametrică
2.2.4. Spectrului
2.2.5. Frecvenţelor multiple
3.2.1. Amplitudinii
3.1.1. Prin transmisie
3.2.2. Fazei
3.1.2. Prin reflexie
3.2.3. Timpului de trecere
3.1.3. Prin dispersie
3. Optic 3.2.4. Frecvenţei 3.3.6. Vizuală
3.1.4. Prin radiaţie
3.2.5. Polarizării
proprie
3.2.6. Geometrică
3.1.5. Cu radiaţie indusă
3.2.7. Spectrului
4.1.1. Prin transmisie
4.1.2. Prin împrăştiere
4.1.3. Analizei prin
4. Cu radiaţii 4.2.1. Densităţii fluxului de energie 4.3.4. Radiografică
activare
penetrante 4.2.2. Spectrului
4.1.4. Radiaţiei
caracteristice
4.1.5. Prin emisie proprie
5.1.1. Prin transmisie 5.2.1. Amplitudinii 5.3.1. Piezoelectrică
5.1.2. Prin reflexie 5.2.2. Fazei 5.3.2.
5. Acustic
5.1.3. Rezonanţei 5.2.3. Timpului de trecere Electromagneticoacustică
5.1.4. Impedanţei 5.2.4. Frecvenţei
6.3.1. Prin strălucire
6. Cu
6.2.1. Cu lichide penetrante (acromatică)
substanţe 6.1.1. Moleculare
6.2.2. Cu gaze penetrante 6.3.2. Prin culoare
penetrante
(cromatică)
7. Cu 7.2.1. amplitudinii
7.1.1. prin reflexie 7.3.1. prin detecţie
ultrasunete 7.2.2. frecvenţei

7.15. Costuri relative pentru evaluarea metodelor de control nedistructiv


192
Proiect de diploma

Metoda Costuri relative


Examinare optico-vizuală (cu endoscop) 50
Examinare cu radiaţii penetrante 100
Examinare cu ultrasunete 45
Examinare cu pulberi magnetice 40
Examinare cu lichide penetrante 25
Examinare cu curenţi turbionari 45
Examinare prin emisie acustică 200

Nr. Metoda de control Echipament Calificare Cost total


Timp Consumabile
crt. nedistructiv Preţ Amortisment personal relativ
0 1 2 3 4 5 6 7
1 VT 1 1 1 1 1 1
2 RT 5 7 100 60 3 75
3 UT 3 5 30 30 2 50
4 MT 2 3 20 20 2 20
5 LP 2 2,5 10 10 2 15
6 ET 1,5 2 25 25 2 25
7 AET 4 4 150 100 3 90
Observaţie:
- costurile se raportează la cele care revin examinării optico-vizuale considerate ca având valoarea 1;
- s-a folosit în aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 150, nota 1 acordându-se pentru
valorile cele mai mici, iar nota 150 pentru valorile cele mai mari.

Concluzie
Metodele optime de control în cazul piesei „carcasă”sunt:
- examinarea optico-vizuală;
- examinarea cu lichide penetrante.
7.16 Criteriile A/R

Criteriile A/R pentru examinarea cu lichide penetrante


Imaginile discontinuităţilor numite indicaţii pot fi neliniare (izolate sau grupate), aliniate sau liniare.
Examinarea cu lichide penetrante nu poate fi utilizată în general, pentru determinarea mărimii
discontinuităţilor evidenţiate şi se permite ca discontinuităţile liniare să fie apreciata prin măsurarea lungimii
L a indicaţiei discontinuităţi. Diferite tipuri de indicaţii pot corespunde discontinuităţilor fizice
A,B,C,D,H,J,care pot da diferite tipuri de indicaţii:
- neliniare, când L<3b:
- izolate SR
- grupate AMR:suprafaţa indicaţiilor multiple:distanţa dintre ele nu poate fi măsurată, astfel încât ele
parcă formează o singură indicaţie;
- aliniate AR:
- neliniare, distanţa între indicaţii este mai mică de 2 mm şi cuprinde cel puţin 3 indicaţii;
- liniare, distanţa între 2 indicaţii este mai mică decât mărime celei mai lungi discontinuităţi din
aliniament;
- liniare LR:când L>3b; în care L este lungimea indicaţiei
Niveluri de severitate
Diferite niveluri de severitate se aleg din tabelele 3 şi 4 prezentate în Anexe
Tabelul 3 corespunde indicaţiilor liniare SR sau indicaţiilor grupate AMR.
Tabelul 4 corespunde indicaţiilor liniare LR sau indicaţiilor aliniate AR
Lungimea maximă admisă a indicaţiilor liniare variază în funcţie de grosimea piesei turnate. Nivelul
de severitate corespunzător se alege în consecinţă şi se specifică în comandă prin acord între părţi.
Criteriile A/R pentru examinarea optico-vizuală

193
Proiect de diploma
Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuală se stabilesc în conformitate cu
prescripţiile normei interne R-NI-OV care specifică următoarele:
- nu sunt acceptate fisurile sau crăpăturile;
- nu sunt acceptate discontinuităţi liniare;
- nu sunt acceptate deteriorările accidentale.
7.16.1. Echipamente

Pentru efectuarea examinării cu lichide penetrante este necesar un spaţiu special amenajat, bine
aerisit sau ventilat, iluminat corespunzător. Intensitatea luminoasă trebuie să fie de minim 350lucşi.
Pentru măsurarea intensităţii luminoase se va folosi un luxmetru pentru spectru vizibil verificat
metrologic. Spaţiul destinat examinării cu lichide penetrante va fi racordat la reţeaua de apa caldă. Instalaţia
de apă va fi dotată cu un manometru pentru măsurarea presiunii jetului cu posibilitatea reglării acestuia.
La efectuarea examinării se folosesc lichide penetrante cu contrast de culoare îndepărtabile cu apă
produse în sistem de asigurare a calităţii. Alte echipamente necesare efectuării examinării cu lichide
penetrante sunt: uscător, cuvă, lampă.
Pentru efectuarea examinării optico-vizuale sunt necesare: un microscop, o trusă cu lupe de diferite
puteri de mărire, endoscoape cu tija foarte subţire pentru examinarea zonelor interioare greu accesibile.
Este necesară iluminarea corespunzătoare a spaţiului în care se va efectua controlul precum şi
efectuarea controlului de către operator cu acuitate vizuală foarte bună.
De menţionat este faptul că întreg echipamentul este proprietatea laboratorului de control
nedistructiv.

7.16.2. Personal operator


Pentru efectuarea examinării optico-vizuale sunt necesari:
- un operator calificat nivel 1
- un operator calificat nivel 2.
Personalul operator care îşi va desfăşura activitatea în laboratorul de control cu lichide penetrante
va trebui să fie certificat în nivelurile 1 şi 2 de competenţă stabilite de standardul SR EN 473: 2003.
Locul efectuării Echipament Personal operator
controlului Propriu Străin Propriu Străin
în laboratorul propriu 5 0 3 0

7.17. Integrarea controlului în fluxul de fabricaţie


Având în vedere complexul de metode de examinare nedistructivă rezultat ca fiind optim, în
capitolul precedent, acestea se vor integra pe fluxul de fabricaţie al produsului carcasă.
În această fază se va considera că examinarea optico-vizuală şi cea dimensională vor forma o singură
metodă deoarece în cazul produsului de faţă pe fluxul de fabricaţie nu se vor examina decât respectarea
cotelor precise, lucru ce nu impune folosirea instrumentelor optice cum ar fi microscoape sau endoscoape.
Examinarea dimensională se va efectua după fiecare operaţie din fluxul de fabricaţie, iar după
prelucrarea cotele cu precizie ridicată se va introduce pe fluxul de fabricaţie o etapă separată de control
intermediar pentru a se determina cu precizie dacă acestea au fost respectate.
Dacă precizia dimensională a respectivelor cote nu a fost îndeplinită se va repeta atât faza de
prelucrare cât şi faza de control intermediar până se va obţine precizia dorită.
Examinarea cu lichide penetrante, precum şi cea cu curenţi turbionari vor constitui ultima etapă din
fluxul de fabricaţie, deoarece acest tip de examinare se aplică de obicei pentru piesa finită.
Acest tip de examinare va decide în final ce se va face cu piesa sau lotul de piese respectiv. Această
examinare se va face după metode statistice, adică se va extrage un lot de piese şi se vor controla 100%.
Dacă în urma controlului nu se respectă criteriul A/R stabilit de comun acord cu beneficiarul se va
proceda la respingerea lotului.

7.17.1. Întocmirea documentelor de control şi inspecţie

194
Proiect de diploma
Documentaţia tehnică de control şi inspecţie trebuie să cuprindă documente care să asigure
şi să demonstreze efectuarea corectă şi în întregime a tuturor operaţiilor prevăzute în planul de
control, precum şi înregistrarea rezultatelor inspecţiilor şi examinărilor.
Procedura generală de control şi inspecţie este un document care are ca obiectiv produsul.
(vezi anexa 1 a capitolului)
Existenţa unei proceduri scrise face posibil ca activitatea descrisă:
- să fie executată identic de fiecare dată,
- să fie verificată independent şi obiectiv,
- să se identifice abaterile de la obiectivul (rezultatul) stabilit,
- să fie îmbunătăţită.
O activitate care nu este descrisă într-o procedură documentată este o activitate pentru care nu se
poate motiva prezumţia că este ţinută sub control, o activitate pe care fiecare executant o realizează în modul
său, diferit de fiecare dată, cu rezultate imprevizibile.
Prin elaborarea procedurilor se urmăreşte:
- documentarea activităţii respective astfel încât pe această bază să poată fi realizată, controlată şi
îmbunătăţită atingerea obiectivelor activităţii documentate;
- identificarea problemelor actuale şi potenţiale privind calitatea şi iniţierea de măsuri corective sau
preventive;
- antrenarea în procesul de elaborare a tuturor celor implicaţi în activitatea descrisă.

Unitatea executantă a controlului nedistructiv Romcontrol S.A.


Compartimentul:

195
Proiect de diploma
Laboratorul: de incercari si inspectie
Certificarea laboratorului: SR EN 571/1
Adresa: Bdul. Iuliu Maniu, nr. 422, sector 6 București
Telefon/fax: 021/350 01 41

PLAN DE INSPECTIE SI CONTROL


Nr............./ Data........... .

IDENTIFICARE PRODUS
Produs/Cod produs Suport LAGAR / CFT 002
Proba nr./Produs/Cod 1 / Ansamblu Lagar Hidrodinamic CFT 001
Tip de produs corp complex
Material fonta cenusie cu grafit lamelar Fc200
Dimensiunea produsului 215x115)mm
Procedeul de obtinere al produsului turnare în cochila
Stadiul fabricatiei piesa finita

Metode Zona A Zona B Zona C Nume operator Admis Respins Data Semnatura

1. O.V. 100% 100% 100%

2. L.P. 100% 70%

Legenda: O.V. - optico vizual


L.P. - lichide penetrante

A Laborator de incercari si inspectie ROMCONTROL S.A.

Sectiunea A - A

Zona B
Zona C
Zona B

Zona C
Zona A

Zona C
Zona A

Zona C

Zona C

Zona A
Criteriul A / R: - lichide penetrante - conform SR EN 571/1;

Responsabilitati
Întocmit Verificat Avizat AQ Aprobat de seful unitatii nucleare
Numele si prenumele: Pipos Vlad S.l. dr. MATEIASI Gabriela
Semnatura:
Data:

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Nr 1. /Data 21.06.2013

196
Proiect de diploma
IDENTIFICARE PRODUS
Produsul/cod produs Corp Lagar/ CR-642CB-001
Proba nr……/Produs/Cod 1/ Corp Lagar/ CR-642CB-001
Tip de produs corp complex
Material Aliaj de fonta turnat în cochilă FC 200
Dimensiunile produsului (215x115)mm
Procedeul de obţinere a produsului turnare în cochilă
Stadiul fabricaţiei piesă finită
Starea suprafeţei conform cu desenul de execuţie
a)procedura de obţinere a produsului nu este cazul
Referinţe la: b) procedura de sudare nu este cazul
c) tratamentul termic De detensionare
Modul de pregătire a produsului pentru
examinare
a) de lucru a produsului conform cu modul de exploatare
Temperatura b) probei prelevate din produs nu este cazul
c) la care se execută examinarea temperatura camerei

Acţiune corectivă
Decizia finală Destinaţie compartiment
~alegere~
Prelucrare
Produs neconform recuperabil Reconditionare
Reparare
Declasare
Produs neconform acceptat
Derogare
Produs neconform Casare
~rebut~ Reciclare

Responsabilităţi:

Întocmit Verificat Avizat AQ Aprobat


Numele şi Sl.dr. MATEIASI Prof. dr. ing. Sl.dr. MATEIASI
Pipoș Vlad
prenumele Gabriela Alexandrina Mihai Gabriela
Semnătura
Data 21.06.2013

197
Proiect de diploma
Unitatea executantă a controlului nedistructiv Romcontrol S.A.
Compartimentul:
Laboratorul: de incercari si inspectie
Certificarea laboratorului: SR EN 571/1
Adresa: Bdul. Iuliu Maniu, nr. 422, sector 6 București
Telefon/fax: 021/350 01 41

RAPORT DE CONTROL ŞI INSPECTIE


Nr.2 / Data. 21.06.2013

IDENTIFICARE PRODUS
Produsul/cod produs Corp Lagar/ / CR-642CB-001
Proba nr./Produs/Cod 1/ Corp Lagar/ / CR-642CB-001
Tip de produs corp complex
Material Aliaj de fonta turnat în cochilă Fc250
Dimensiunile produsului (220x105x130)mm
Procedeul de obţinere a produsului turnare în cochilă
Stadiul fabricaţiei piesă finită
Starea suprafeţei conform cu desenul de execuţie

Nr. Denumirea Numele


Procedura de lucru Criteriul A/R Decizia A/ R Semnătura Data
crt. operaţiilor operatorului
1 VT PL-OV-01 R-NI-OV A Pipoș Vlad 21.06.2013
2 CT PL-CT-01 SR EN 1369 A Pipoș Vlad
3 PT PL-PT-01 SR EN 1369 A Pipoș Vlad

DECIZIA FINALĂ
ADMIS PRODUS CONFORM X
RESPINS PRODUS NECONFORM

Responsabilităţi:
Întocmit Verificat Avizat AQ Aprobat
Numele şi Prof. dr.ing. Gheorghe Prof. dr. ing. Prof. dr.ing.
Pipoș Vlad
prenumele Amza Alexandrina Mihai Gheorghe Amza
Semnătura
Data 21.06.213

198