Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

La drept execuțional penal

Tema: Munca neremunerată în folosul


comunității

Realizat de: MUNTEAN Alisa


Grupa 3
Profesor: MANEA Vladislav

2017
1
Cuprins
Lista abrevierilor ..................................................................................................... 3

Introducere............................................................................................................... 4

CAPITOLUL I: CARACTERISTICA GENERALĂ A PEDEPSEI SUB

FORMĂ DE MUNCĂ NEREMUNERATĂ ......................................................... 6

1. Apariția și evoluția pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.............................................................................................................. 6

2. Noțiunea de muncă neremunerată în folosul comunității și trăsăturile

specifice acesteia .................................................................................................... 8

3. Avantajele și dezavantajele aplicării pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității .................................................................... 12

4. Modul de executare a pedepsei cu munca neremunerată în folosul

comunității............................................................................................................ 14

5. Obligaţiunile persoanelor condamnate la pedeapsă penală sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunităţii ......................................................... 19

Concluzii și recomandări ...................................................................................... 21

Bibliografie ............................................................................................................. 22

2
Lista abrevierilor

Art.- articol
Alin.- aliniat
Nr.-număr
p.- pagină
pct.- punct
CP- Codul Penal
RM- Republica Moldova

3
Introducere
Legislatia penală se bazeaza pe trei piloni de baza infractiunea, raspunderea penala si pedeapsa
penala. Pedeapsa penala apare ca o consecinta juridica fata de persoanele care au savarsit
infractiuni. In legislatia penala a Republicii Moldova institutia pedepsei penale este
reglementata în capitolul sapte al codului penal. În conformitate cu art.61 Cod Penal al R.
Moldova pedeapsa penală este definită ca “o masura de constrangere statala și un mijloc de
corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instantele de judecata, în numele legii,
persoanelor care au savîrșit infractiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.”1

Una din pedepsele principale aplicate persoanelor fizice este munca neremunerată în folosul
comunităţii care consacră concepţii noi și progresiste în materie represivă bazate pe ideile
reparării prejudiciului cauzat, concilierii dintre infractor și victimă, integrării condamnatului în
viaţa societăţii.

Importanța și actualitatea temei.

Importanța muncii neremunerate în folosul comunității se remarcă prin aceea că implică


reintegrarea delicventului în comunitate fiindcă scopul de bază al acestei pedepse este realizarea
unei sentințe viabile, riguroase, care merită efortul depus, modul de ispășire a pedepsei fiind
bazat pe sprijinul comunității, care poate contribui și la recuperarea socială a delicventului, și la
reeducarea substanțială a recidivismului.

Astfel serviciul în folosul comunității trebuie sa fie resimțit fizic și emoțional de către delincvent,
fiind o limitare a libertății, o impunere a unei autodiscipline și a respectului pentru ceilalți.

Obiectivul urmărit prin prisma serviciului în folosul comunității este reintegrarea delincventului
în societate prin impunerea disciplinei unei munci neplătite și prin asigurarea faptului că prin
munca respectivă se acordă o despăgubire comunității, se asigură un risc scăzut de recidivă și
șansă sporită de adaptare a delincventului la standardele sociale acceptate.2

Reieșind din cele menționate pot spune ca aplicarea pedepsei neprivative de libertate cu munca
neremunerată în folosul comunității este o soluție actuală pentru a micșora numarul de sentințe
privative de libertate, ținînd cont că penitenciarele din Republica Moldova sunt supraaglomerate.

1
Codul Penal al Republicii Moldova Publicat : 13-09-2002 in Monitorul Oficial Nr.128-129, Versiune în
vigoare din data 04.08.17
2
Note de curs, Drept execuțional penal de Vladislav MANEA, Chișinău, 2014
4
Scopul și obiectivele lucrării.

Scopul investigației îl constituie analiza problematicii apărute în cadrul executarii pedepsei


penale cu munca neremunerată în folosul comunității în Republica Moldova.

Pentru atingerea scopului trasat mi-am propus următoarele obiective:

- De a studia conceptul de muncă neremunerată în folosul comunității precum și de a


analiza apariția și evoluția acestei pedepse.
- De a stabili continutul juridic al muncii neremunerate în folosul comunității.
- De a determina modul de executare a muncii neremunerate în folosul comunitații
- Stabilirea drepturilor și obligațiilor condamnatului precum și a organelor competente
implicate în executarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității.

Metodologia cercetării științifice. În vederea realizării scopului și obiectivelor trasate au fost


utilizate o serie de metode de cercetare, printre care: istorică, comparativă, logică, literară,
sistemică etc.

5
CAPITOLUL I CARACTERISTICA GENERALĂ A PEDEPSEI SUB
FORMĂ DE MUNCĂ NEREMUNERATĂ
1. Apariția și evoluția pedepsei sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității

În literatura de specialitate se menționează că în perioada de criză economică, cîns șomajul a luat


proporții incomensurabile, munca neremunerată în folosul comunității oferă condamnatului șansa
de resocializare, prin participarea benevolă la lucrări în folosul comunității căreia el îi parține și
ale căreia interese le-a lezat.

Deși se consideră una dintre cele mai recente pedepse din sistemele juridico penale ale statelor
moderne, munca condamnatului în calitate de pedeapsă penală a fost utilizată și în secolele trecute.

Sub aspect evolutiv, putem distinge mai multe etape în definitivarea muncii condamnatului în
cadrul politicii statului promovate în lupta cu criminalitatea.

Munca drept element al constrîngerii statale își are sorgintea din dreptul privat, în lumea antică
existau reglementări în conformitate cu care, pentru neachitarea la scadență a datoriilor, debitorul
se transforma în sclavul creditorului, prestînd în folosul acestuia, pe o perioadă strict determinată
de timp, anumite munci.

Cel ce nu putea să restituie împrumutul putea fi transformat în sclav pe perioada îndeplinirii


anumitor munci care aveau ca scop compensarea datoriilor în folosul creditorului.3

În Evul mediu în general persistau pedepse crude și drastice, bazate pe pedepse capitale, mutilări
și privațiunea de libertate. Munca la fel era frecvent utilizată în conținutul pedepselor, ea avînd
forma muncilor la ocne, la galere. Munca silnică putea fi aplicată pe toată viața sau pe o anumită
perioadă de timp, care însă, datorită condițiilor extrem de grele de executare, cel mai des depășea
viața celui condamnat. Principalele munci pe care le îndeplineau condamnații erau munca la
plantațiile private, explorarea minelor, construcția căilor ferate, creșterea trestiei de zahăr etc.

În așa mod, în Evul Mediu munca trece din sfera dreptului privat în sfera dreptului public, fiind
utilizată de putere în realizarea scopurilor sale, ca mai apoi să constituie esența pedepselor penale.

Art. 117 și 118 din Codul lui Hammurapi 1792-1750 î.Cr.


3

6
Legislațiile penale codificate din epoca modernă deja cunosc munca silnică în calitate de pedeapsă
penală distinctă. Spre exemplu, în Codul penal Francez 1810, munca , ca varietate a pedepselor
penale, se aplica în două cazuri, ca pedeapsă principală și ca muncă corecțională.4

În lucrările reprezentanților de vază ai socialismului utopic, pedagogi progresivi ai trecutului, se


evidenția importanța majoră a muncii în socializarea personalității omului și în corectarea
delincventului.

Politica promovată de statele europene la sfîrșitul sec. XIX s-a caracterizat prin pierderea încrederii
în munca corecțională în raport cu privațiunea de libertate. Aceste tendințe au fost aspru criticate
la diferite seminare și reuniuni ale savanților criminologi.

În anii 20 ai sec. XX munca corecțională în calitate de pedeapsă penală distinctă se aplică pe larg
într-un șir de state capitaliste, în același rînd în tînărul stat socialist Uniunea Sovietică.

În doctrina juridică nu găsim o unanimitate de pareri cu referire la timpul cînd și țara în care a
apărut pentru prima dată munca neremunerată în folosul comunității în formula sa actuală.

În legislația Republicii Moldova munca neremunerată este prevăzută de Codul penal din
18.04.2002, dar, în virtutea prevederilor Legii privind punerea în aplicare a Codului penal al
Republicii Moldova din 21.06.2002, pedeapsa în cauză a început să fie aplicată de la 1 iulie 2004,
atunci cînd s-au creat condițiile necesare pentru executarea ei.

Ținînd cont de faptul că munca neremunerată în folosul comunității este o pedeapsă la momentul
consfințirii ei în legislația națională era o pedeapsă absolut nouă, necunoscută practicienilor și
societății în general, a fost necesară o perioadă de adaptare și convingere a acestora că ea reprezintă
un mijloc eficient de contracarare a criminalității minore.

Potrivit opiniei unor juriști care s-au ocupat nemijlocit de implimentarea muncii neremunerate în
folosul comunității în sistemul justiției penale naționale, actualmente pedeapsa respectivă tinde să
devina principala alternativă a privațiunii de libertate în Republica Moldova.

Actualmente, pedeapsa examinată se prevede în sancțiunea a 137 de componențe de infracțiune,


fiind prezentă practic în toate capitolele Parții Speciale a Codului penal al Republicii Moldova,
lipsind doar în capitolele I,XV și XVI ale acesteia.

4
MĂSURILE ALTERNATIVE PRIVAŢIUNII DE LIBERTATE ÎN LEGISLAŢIA PENALĂ A
REPUBLICII MOLDOVA , TEZĂ de doctor în drept, Martin Daniel, Chișinău 2008, p. 89
7
2. Noțiunea de muncă neremunerată în folosul comunității și trăsăturile
specifice acesteia

Munca neremunerată în folosul comunităţii este o pedeapsă aplicabilă doar în calitate de


pedeapsă principală, reprezentând una dintre pedepsele de bază alternative celor privative de
libertate, care au completat sistemul de pedepse din Codul penal din 2002. Este un pas care se
încadrează în politica europeană în acest domeniu1.5 Această pedeapsă a fost preluată din
experienţa altor state – Franţa, Marea Britanie, Olanda, SUA, Germania etc. 6 –, unde ea s-a
confirmat deja ca una de bază în substituirea pedepselor privative de libertate.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă


de muncă neremunerată în folosul comunităţii, munca neremunerată în folosul comunităţii este
definită ca fiind o pedeapsă penală, stabilită de instanţa de judecată pentru persoana care a
săvîrşit o infracţiune şi constă în antrenarea condamnatului la muncă gratuită socialmente utilă,
în afara serviciului de bază sau orelor de studii, fără a-i cauza suferinţe fizice sau a-i leza
demnitatea.7

Conform alin. (1) al art. 67 din CP al RM, munca neremunerată în folosul comunităţii constă în
antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă,
determinată de autorităţile administraţiei publice locale. 8

Aceasta este o pedeapsă care restrânge dreptul la muncă al condamnatului, fiind totodată și una
restrictivă de libertate, deoarece executarea sa are loc în anumite condiţii coercitive.

Astfel condiţiile și limitele temporale de executare a pedepsei date sunt următoarele:

- aceasta se stabilește pe un termen de la 60 la 240 de ore ;


- este executată de la 2 la 4 ore pe zi;
- poate fi prestată cel mult 18 luni, timp care se calculează de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătorești.

5
Prin Rezoluţia (76) 10 din 9.03.1976, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat
ţărilor membre introducerea muncii neremunerate în folosul comunităţii în
cadrul sistemului de pedepselor
6
Pentru un studiu comparativ, a se vedea: Daniel Martin, Munca neremunerată în folosul
comunităţii // Analele știinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Știinţe socioumanistice”,
vol. I, Chișinău, CE USM, 2001, p. 310-314
7
REGULAMENTUL cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii
8
art.67 alin.4 din Codul Penal al Republicii Moldova Publicat : 13-09-2002 in Monitorul Oficial Nr.128-
129, Versiune în vigoare din data 04.08.17
8
Pedeapsă cu munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată pentru invalizii de
gradele I și II, militarii, femeile gravide, femeile care au copii în vârstă de până la 8 ani,
persoanele care nu au atins vârstă de 16 ani, precum și persoanele care atins vârsta de
pensionare.

În literatura juridică din domeniu se menționează că munca neremunerată în folosul comunității


este o pedeapsă principală alternativă care constă în exercitarea neremunerată a unei activități de
valoare socială și reeducativă, adică favorizează reintegrarea socială a condamnatului.

Munca neremunerată în folosul comunității, în calitate de pedeapsă penală, se individualizează


printr-un șir de trăsături specifice :

- Reieșind din prevederile art. 62 CP al RM, munca neremunerată în folosul comunității


reprezintă o pedeapsă principală, care nu poate fi aplicată cumulativ cu alte pedepse
principale. Însa munca neremunerată poate fi utilizată în cadrul condamnării cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei, în această postură apare nu în calitate de
pedeapsă, ci ca obligație în termenul de probă.

- Munca neremunerată în folosul comunității este o pedeapsă restrictivă de drepturi. Prin


aplicarea ei se limitează dreptul la muncă potrivit liberei alegeri a persoanei. În același
timp, pedeapsa în cauză restrînge esențial și dreptul la odihnă, căci munca în cadrul
acestei pedepse se efectuează în timpul de odihnă al condamnatului.

- Munca neremunerată în folosul comunității este o pedeapsă ce durează în timp. Mărimea


pedepsei se calculează în ore de muncă. Concomitent , legiuitorul a stabilit și perioada de
timp în care aceste ore de muncă urmează a fi executate, astfel ea nu poate depăși 18 luni
de zile de la data la care hotărîrea de condamnare a rămas definitivă.

- Munca în cadrul acestei pedepse are un caracter gratuit, în sensul că cel condamnat nu
primește careva remunerație pentru lucrul efectiv. Acestă caracteristică constituie
elementul de constrîngere al pedepsei în cauză prin intermediul căruia se tinde spre
corectarea și reeducarea condamnatului.

- Munca se efectuează în interesul comunității. Deci ,,beneficiar,, al aceste pedepse este nu


un particular, persoană fizică sau juridică, ci societatea în general. Considerent din care în
doctrina de specialitate pedeapsa respectivă mai este numită ,,pedeapsă cumunitară,,.
9
Totodată, este de specificat că, în virtutea modificărilor efectuate9 în cazul în care această
pedeapsă se aplică față de militarii în termen sau militarii cu termen redus, beneficiar al
muncii prestate apare unitatea militară în care exercită serviciul militar persoana
condamnată.

- Munca prestată este, de regulă, una neprofesionistă, necalificată, adică nu necesită


abilități profesionale speciale. Drept consecință, ea nu concurează cu muncile existente
pe piața forței de muncă și nu se răsfrînge asupra ratei șomajului. Mai mult ca atît,
condamnatul execută munci la care nu sunt antrenați salariați, dar care necesită a fi
îndeplinită, deoarece sunt utile și necesare pentru întreaga societate.

- Condamnatul este antrenat la munci determinate de către autoritățile administrației


publice locale, iar în cazurile militarilor în termen şi militarilor cu termen redus , de către
comandamentul unității militare, adică caracterul muncii și locul prestării ei este nu unul
ales deliberat de cel condamnat, ci impus lui prin decizia organelor abilitate.

- Pedeapsa în cauză nu are un caracter pecuniar, fapt ce acordă posibilitatea aplicării ei, în
special, persoanelor care nu au surse bănești suficiente pentru a achita o eventuală
amendă penală. Prin aceasta ea devine mai universală și mai avantajoasă față de amendă.
În plus, aceasta este unica pedeapsă care nu se răsfrînge în mod negativ asupra situației
materiale a celui condamnat.

- Munca neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată în raport cu un șir de


categorii de subiecți și anume invalizi de gradele I și II, militarii prin contract, femeilor
gravide, femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, minorilor care nu au atins vîrsta
de 16 ani și persoanelor care au atins vîrsta de pensionare.

Condamnatul poate fi atras la lucrări ce necesită calificare specială doar în cazul în care
dispune de o atare calificare. Se interzice executarea muncii neremunerate în folosul
comunităţii în timp de noapte, fără acordul condamnatului.

În unele cazuri, munca neremunerată în folosul comunităţii poartă un caracter substitutiv. În


caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la munca neremunerată în folosul
comunităţii, ea se înlocuiește cu arest, calculându-se o zi de arest pentru 2 ore de muncă

9
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nr.53-XVI din 13.03.2008
10
neremunerată în folosul comunităţii. Acest fapt subliniază caracterul coercitiv al muncii date.
Se consideră eschivare cu rea-voinţă de la executarea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată:

• neprezentarea, la citarea serviciului de executare, a condamnatului de două sau mai multe


ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei;

• încălcarea de către condamnat a disciplinei muncii de două sau mai multe ori timp de o
jumătate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de muncă cu întârziere sau
părăsirea acestuia înainte de termen, neexecutarea sau executarea intenţionat eronată a
dispoziţiilor și indicaţiilor persoanei responsabile de executarea lucrărilor etc.);

• neprezentarea condamnatului la muncă fără motive întemeiate de două sau mai multe ori
timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub


formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, evidenţa și controlul asupra
comportamentului persoanelor condamnate la pedeapsa dată sunt exercitate de subdiviziunile
teritoriale ale Departamentului de executare a deciziilor judiciare și de Serviciul pentru lucrul
cu minorii al Ministerului Afacerilor Interne – în privinţa condamnaţilor minori. Pedeapsa

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii se execută la obiective cu destinaţie


socială de la locul de trai al condamnatului.

Obiectivele cu destinaţie socială sunt determinate de către primărie (pretură), de comun acord
cu serviciul de executare, la organizaţii, instituţii și întreprinderi, indiferent de forma
organizatorico-juridică a acestora.

Din respectivele prevederi legale rezultă o serie de particularităţi ale acestui

tip de pedeapsă:

• executarea unei munci neremunerate, adică pentru lucrările executate

condamnatul nu este plătit.

• munca se execută în folosul comunităţii, ceea ce înseamnă că lucrările executate de


condamnat trebuie să fie social-utile, adică să aibă

un impact pozitiv pentru întreaga societate – construcţia drumurilor, amenajarea spaţiilor


verzi, întreţinerea locurilor publice, înlăturarea consecinţelor unor calamităţi naturale sau
sociale etc. Se interzice atragerea condamnaţilor la munci de interes personal;
11
• munca se execută în afara timpului serviciului de bază sau de studii: timpul în care se
execută pedeapsa dată nu trebuie să coincidă cu orarul lucrului prestat la locul de muncă
unde persoana este angajată în conformitate cu legislaţia muncii, fie în timpul orelor din
cadrul instituţiilor unde condamnatul este antrenat într-un proces de instruire;

• munca este determinată de autorităţile administraţiei publice locale, ceea ce înseamnă că


organele menţionate desemnează lucrările ce urmează a fi executate și, respectiv, sunt
implicate în procesul de supraveghere a ispășirii pedepsei date.

Munca neremunerată în folosul comunităţii consacră concepţii noi și progresiste în materie


represivă bazate pe ideile reparării prejudiciului cauzat, concilierii dintre infractor și victimă,
integrării condamnatului în viaţa societăţii.

3. Avantajele și dezavantajele aplicării pedepsei sub formă de muncă


neremunerată în folosul comunității

În literatura juridica se mentionează ca munca neremunerata în folosul comunitatii are un șir de


avantaje față de alte pedepse penale,care pot fi grupate în următoarele categorii:
12
a.) avantaje pentru condamnat sunt următoarele:

– posibilitatea de a evita închisoarea;

-păstrarea mediului social normal;

-rămînerea în familie, îndeplinirea obligatiilor la locul sau de muncă;

-răscumpărarea prin muncă a daunei pe care a pricinuit-o prin infracțiune;

-executarea pedepsei nu este legată de starea materiala a celui condamnat și nu-l influentiaza
negative.

b.) avantajele pentru societate sunt:

-eliberează spatii penitenciare pentru infractorii care au comis infracțiuni de un pericol social
sporit;

-economia banilor,resurselor material și umane;

-sporirea rolului societații in procesul de executare a pedepsei;

-realizarea unor munci care în mod normal nu sunt executate în societate;

-reducerea ratei recidivei;

-reducerea costurilor de executare a pedepsei;

c.) avantaje pentru victimă

-se convinge ca munca neremunerată în folosul comunității reprezintă o pedeapsă reală pentru
faptele infractionale;

-satisfacție persoanala determinată de faptul ca condamnatul regretă acțiunile comise și dorește


să se corecteze;

Dezavantajele muncii neremunerate în folosul comunității

-lipsa de informare a societatii asupra acestui institut;

-dificultatea depășirii mentalității justiției penale respective,determinat de caracterul conservativ


al acesteia;
13
-nivelul redus al autorității organelor de ocrotire a normelor de drept;

-prezența corupției;

-lipsa resurselor financiare necesare întru susținerea aparatului ce va asigura supravegherea


comportamentului persoanelor pedepsite la muncă neremunerată în folosul comunității;

-efectul educativ al colectivului de muncă în care se incadrează cel condamnat de cele mai dese
ori lipsește;

-lipsa locurilor de muncă suficiente pentru a acoperi necesitățile;

-se poate întimpla ca un condamnat sa primească de la angajator dovada muncii depuse fara ca
acesta sa fi lucrat;

-posibilitatea aparitiei relatiilor prietenoase sau din contra-ostile între cel condamnat și
administrația întreprinderii la care lucreaza acesta.10

4. Modul de executare a pedepsei cu munca neremunerată în folosul


comunității.

Modul de executare a acestei categorii de pedepse este reglementata in Codul de executare


nr.443 din 24.12.2004 si Hotarirea Guvernului Nr.1643 din 31.12.2003 despre aprobarea
regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă

10
Proiectul didactic al cursului la tema Munca neremunerată în folosul comunității de Daniel Martin, p.12
14
neremunerată în folosul comunitații. Pe lîngă aceste acte normative numite mai fac parte și
diferite hotărîri explicative a plenului curtii supreme de justitie ca exemplu , Hotărîrea Plenului
Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 2005.

Din prevederile art.186 Cod de executare rezulta ca executarea pedepsei muncii neremunerate in
folosul comunitatii se asigura de catre oficiul de execuție în a cărui rază teritorială se află
domiciliul condamnatului. În cazul militarilor în termen și militarilor cu termen redus,
executarea pedepsei se asigură de către comandantul unitații militare.

În conformitate cu art.187 cod de executie se stabileste ca instanta de judecată trimite hotărîrea


privind munca neremunerată în folosul comunitații și dispoziția de executare a oficiului de
executare în a cărui rază teritorială își are domiciliul condamnatul, care, în cel mult 15 zile,
asigura executarea pedepsei. În acest articol nu este stabilit termenul în care instanța trebuie să
trimită hotărîrea organului de probațiune,dar este în schimb prevezut în art. 468 Cod de
procedura penala care prevede: Dispoziţia de executare a hotărîrii judecătoreşti, în termen de 10
zile de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă, se trimite de către preşedintele instanţei,
împreună cu o copie de pe hotărîrea definitivă, organului însărcinat cu punerea în executare a
sentinţei conform prevederilor legislaţiei de executare. În cazul în care cauza a fost judecată în
apel şi/sau în recurs, la copia de pe sentinţă se anexează copia de pe decizia instanţei de apel
şi/sau de recurs. În acest articol sa mai omis o lacună cu privire la termenul in care organul de
executare trebuie sa anunte instanta de judecata despre asigurarea executarii pedepsei.Articolul
187 prevede termenul de 15 zile,insa daca analizam articolul 486 cod de procedura penala
observam ca se stabileste un termen de 5 zile,in care organul de executare trebuie sa anunte
instanta.” Organele care pun în executare sentinţa comunică de îndată, dar nu mai tîrziu de 5 zile,
instanţei care a trimis hotărîrea dată despre punerea în executare a acesteia.” Tot acest termen
este mentionat și în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 2005 și în Hotărîrea
Guvernului nr. 1643 din 2003. În funcţie de necesitate, la copia sentinţei se anexează:

-copia deciziei instanţei de apel sau recurs – în caz de schimbare a măsurii de pedeapsă;

-copia deciziei judecătoreşti – în caz de înlocuire a părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă
mai blîndă;

-copia Decretului Preşedintelui Republicii Moldova – în caz de înlocuire a părţii neexecutate a


pedepsei cu închisoare prin pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, cu titlu de
graţiere.

15
În ziua pronunțării sentinței,instanța de judecată solicită de la condamnat un angajament in scris,
prin care acesta se oblige sa se prezinte la serviciul de executare de la locul de trai, iar in cazul
militarilor în termen și cu termen redus condamnați, să se prezinte la comandantul unitații
militare, în termen de 5 zile din momentul raminerii definitive a sentinței.

Ce ține de angajament acesta este obligatoriu care spre deosebire de pedepsele cu închisoare sau
amenda, care pot fi aplicare coercitiv indiferent de voința infractorului, sancțiunile și măsurile
comunitare necesită cooperarea acestuia pentru a-și atinge scopurile, de aceea munca
neremunerată în folosul comunității poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o
asemenea pedeapsă.

Neconstatarea acceptului inculpatului la executarea unei asemenea pedepse a priori poate duce la
stabilirea unei pedepse care nu va fi executata, deci va fi aplicata o pedeapsa care nu va influenta
asupra corectarii și reeducării inculpatului, criteriu obligatoriu prevazut de art.75 Cod penal
pentru individualizarea pedepsei și o atare pedeapsă ulterior va fi înlocuită cu o altă pedeapsă
mai gravă. Totodată unii specialiști consideră ca textul citat anterior cu privire la solicitarea de
către instanța a unui angajament de la condamnat este neclar din mai multe motive unul din care
este ca nu se specifica cînd se ia acest angajament-înainte de pronunțarea sentinței sau dupa,
deoarece este utilizată doar sintagmă”în ziua pronunțării sentinței sau deciziei”.

După primirea documentelor specificate anterior, acestea se înregistrează într-un registru special
care este enumerat şi sigilat. În mod similar se inregistreaza si dosarele personale primate de la
alte subdiviziuni.Fiecarui condamnat i se intocmeste o fisa de control si un dosar personal. Fișa
de control se pastreaza în cartoteca evidentei personale. În dosarul personal se coase copiile
sentintelor (deciziilor,hotaririlor etc.) , ancheta condamnatului, toate materialele ce se referă la
ispasirea pedepsei de catre condamnat,inclusive copiile tuturor documentelor de iesire și intrare.
Aceste material necesita a fi cusute,enumerate si introduce in borderoul dosarului personal.
Numerele de ordine ale dosarelor si ale fisei de evident trebuie sa coincide intre ele su cu
numarul cu care este inregistrata in registru copia sentintei. Serviciul de executare,comandantul
unitatii familiarizeaza condamnatul cu modul si conditiile de ispasire a pedepsei si de lucru,cu
masurile care ii pot fi aplicate in cazul incalcarii conditiilor de inspasire a pedepsei.

Organul de executare,comandantul unitatii expediaza instiintare comisariatului de politie despre


luarea la evident a condamnatului. Dupa stabilirea de catre primarie a locului de munca organul
de executare expediaza administratiei organului unde va fi angajat condamnatul instiintare in
care se indica datele condamnatului,perioada de lucru si alte date necesare. Nu se mentioneaza
nimic daca se va aduce o instiintare despre pedeapsa aplicata condamnatului la locul de lucrcu de

16
baza sau la institutia unde-si face studii. Consider ca ar fi necesar ca sa fie instiintate si aceste
institutii ,intimidind si mai mult condamnatul ceea ce ar face sa inteleaga si mai bine ca pe viitor
sa nu mai savirseasca fapte inadmisibile. Persoana condamnata poate fi insotita la locul de
munca si de colaboratorul organului de executare. La repartizarea condamnatului la locul de
lucru,I se inmineaza dispozitia cu indicarea datei sosirii la obiect.In acest document angajatorul
va tine evident orelor lucrate de condamnat.

Dupa ispasirea pedepsei,dispozitia se remite organului de executare si se coase in dosarul


personal al condamnatului.In cazul de imbolnavire a condamnatului in timpul executarii
pedepsei organul de executare va aduce la cunostinta instanta de judecata ,dupa care aceasta din
urma poate sa o libereze de la executarea pedepsei in conformitate cu prevederile art.95 Codul
Penal al Republicii Moldova. Articolul dat mentioneaza ca”persoanele care, în timpul executarii
pedepsei, s-au imbolnavit de o boală psihica, ce o lipsește de a-și da seama de acțiunile sale sau
de a le dirija, este liberate de executarea pedepsei. Acestor persoane instanta de judecata le poate
aplica masuri cu character medical. Persoana care,dupa savirșirea infractiunii sau în timpul
executării pedepsei, s-a îmbolnavit de o boală gravă, alta decît cea psihică, ce impiedică
executarea pedepsei, poate fi liberată de executarea pedepsei de catre instanta de judecată”.

În Hotărîrea nr. 1643 din 2003 sînt stabilite un sir de obligatii pentru condamnat dintre care:

-să respecte prevederile legislatiei privind executarea sancțiunilor de drept penal;

-să se prezinte la serviciul de executare de la locul de trai, în termen de 5 zile de la momentul


intrarii în vigoare a hotărîrii instanței de judecată;

-să execute cerințele legale ale serviciului de executare și ale angajatorilor;

-să respecte legislația muncii și regulamentul de ordine interioara al angajatorului;

-să se prezinte periodic la organul de executare și să comunice despre activitatea sa; etc.

. În cazul încălcării de către condamnat a modului şi condiţiilor de executare a pedepsei penale


sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, acestuia i se face prima preîntîmpinare
verbală de către colaboratorul serviciului de executare, iar în cazul încălcării de către militarul în
termen sau cu termen redus condamnat a modului şi a condiţiilor de executare a pedepsei penale
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, acestuia i se face primul aviz verbal de
către comandantul unităţii militare. În cazul încălcării repetate condamnatul este preîntîmpinat
repetat despre consecinţele comportate de neîndeplinirea condiţiilor şi modului de ispăşire a
pedepsei.

17
În ziua pronunţării sentinţei (deciziei), instanţa de judecată solicită de la condamnat un
angajament în scris , prin care acesta se obligă să se prezinte la serviciul de executare de la locul
de trai, iar în cazul militarilor în termen şi cu termen redus condamnaţi, să se prezinte la
comandantul unităţii militare, în termen de 5 zile din momentul rămînerii definitive a sentinţei
(deciziei).

După primirea documentului specificate mai sus, acestea se înregistrează într-un registru
special, care este enumerat şi sigilat. În mod similar se înregistrează şi dosarele personale primite
de la alte subdiviziuni.

Ca urmare, serviciul de executare, comandantul unităţii militare expediază imediat, dar nu mai
tîrziu de 5 zile, în instanţa de judecată care a emis hotărîrea, înştiinţare despre aplicarea pedepsei.
Deja la serviciu de executare fiecărui condamnat i se întocmeşte o fişă de control şi un dosar
personal, forma carora este expres prevazută în Regulamentul cu privire la modul de executare a
pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Fişa de control se păstrează în cartoteca evidenţei personale iar în dosarul personal se coase
copiile sentinţelor (deciziilor, hotărîrilor etc.), ancheta condamnatului, toate materialele ce se
referă la ispăşirea pedepsei de către condamnat, inclusiv copiile tuturor documentelor de ieşire şi
intrare. Aceste materiale necesită a fi cusute, enumerate şi introduse în borderoul dosarului
personal.

Dosarele personale şi cartoteca sînt documente de evidenţă strictă şi se păstrează în safeu, care,
după terminarea zilei de muncă, se încuie şi se sigilează.

Serviciul de executare, comandantul unităţii militare este obligat să familiarizeze condamnatul


cu modul şi condiţiile de ispăşire a pedepsei şi de lucru, cu măsurile care îi pot fi aplicate în
cazul încălcării condiţiilor de ispăşire a pedepsei.

Serviciul de executare, comandantul unităţii militare expediază înştiinţare comisariatului de


poliţie despre luarea la evidenţă a condamnatului.

După stabilirea de către primărie (pretură) a locului de muncă serviciul de executare expediază
administraţiei organului unde va fi angajat condamnatul înştiinţare, în care se indică datele
condamnatului, perioada de lucru şi alte date necesare. Condamnatului, sub semnătură, i se
explică că el este obligat să se prezinte la obiectul de muncă la data specificată în dispoziţie.
Persoana condamnată poate fi însoţită la locul de muncă şi de colaboratorul serviciului de
executare.

18
La repartizarea condamnatului la locul de lucru, i se înmînează dispoziţia (anexa nr.9) cu
indicarea datei sosirii la obiect. În acest document angajatorul va ţine evidenţa orelor lucrate de
condamnat. După ispăşirea pedepsei, dispoziţia se remite serviciului de executare şi se coase în
dosarul personal al condamnatului.

După ispăşirea pedepsei, la solicitare, persoanei condamnate, militarului în termen sau cu


termen redus condamnat i se eliberează un certificat respectiv.

5. Obligaţiunile persoanelor condamnate la pedeapsă penală sub formă de


muncă neremunerată în folosul comunităţii

Condamnatul la munca neremunerată în folosul comunităţii este obligat:

19
- să respecte prevederile legislaţiei privind executarea sancţiunilor de drept penal;
- să se prezinte la serviciul de executare de la locul de trai, în termen de 5 zile din
momentul intrării în vigoare a sentinţei (deciziei);
- să execute cerinţele legale ale serviciului de executare şi ale angajatorilor;
- să respecte legislaţia muncii şi regulamentul de ordine interioară al angajatorului;
- să se prezinte, fiind citat, la serviciul de executare şi să dea explicaţii în problemele ce ţin
de executarea hotărîrii judecătoreşti;
- să se prezinte periodic la serviciul de executare şi să comunice despre activitatea sa;
- să se prezinte la locul de muncă în termenul stabilit în dispoziţia primită de la serviciul
de executare;
- să nu părăsească locul de trai fără acordul serviciului de executare;
- să nu comită infracţiuni şi contravenţii administrative.11

La rîndul său militarul în termen şi cu termen redus condamnat la muncă neremunerată în


folosul comunităţii este obligat:

- să respecte prevederile legislaţiei privind executarea sancţiunilor de drept penal;


- să se prezinte, conform graficului stabilit, la comandantul unităţii militare;
- să respecte modul şi condiţiile de executare a pedepsei;
- să respecte cerinţele regulamentelor militare;
- să nu încalce ordinea publică;
- să lucreze conştiincios la obiectivele la care a fost repartizat;
- să execute termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii;
- să informeze comandantul unităţii militare despre imposibilitatea temporară de a presta
munca;
- să nu comită infracţiuni, contravenţii administrative şi abateri disciplinare.

Astfel pentru încălcarea modului şi condiţiilor de executare a pedepsei condamnatul poartă


răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În cazul încălcării de către condamnat a modului şi condiţiilor de executare a pedepsei penale


sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, acestuia i se face prima preîntîmpinare
verbală de către colaboratorul serviciului de executare, iar în cazul încălcării de către militarul în
termen sau cu termen redus condamnat a modului şi a condiţiilor de executare a pedepsei penale

11
Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii
20
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, acestuia i se face primul aviz verbal de
către comandantul unităţii militare.

În cazul încălcării repetate condamnatul este preîntîmpinat repetat despre consecinţele


comportate de neîndeplinirea condiţiilor şi modului de ispăşire a pedepsei.

În cazul în care condamnatul se eschivează cu rea voinţă sau refuză să execute munca
neremunerată în folosul comunităţii, serviciul de executare înaintează în instanţa de judecată
prezentare referitor la înlocuirea muncii neremunerate cu închisoare, iar în cazul în care
militarul în termen sau cu termen redus condamnat la muncă neremunerată în folosul comunităţii
nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare,
manifestată prin neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă,
comandantul unităţii militare adresează instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii
neremunerate în folosul comunităţii cu închisoarea.

Se consideră eschivare cu rea voinţă de la executarea pedepsei sub formă de muncă


neremunerată:

- neprezentarea, la citarea serviciului de executare, a condamnatului de două sau mai


multe ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei;
- încălcarea de către condamnat a disciplinei muncii de două sau mai multe ori timp de o
jumătate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de muncă cu întîrziere sau
părăsirea acestuia înainte de termen, neexecutarea sau executarea intenţionat eronată a
dispoziţiilor şi indicaţiilor persoanei responsabile de executarea lucrărilor etc.);
- neprezentarea condamnatului la muncă fără motive întemeiate de două sau mai multe
ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei.

Dacă serviciul de executare constată că condamnatul se eschivează de la executarea pedepsei şi


acţiunile iniţiale de căutare întreprinse nu s-au soldat cu careva rezultate, acesta înaintează
prezentare în instanţa de judecată de la locul de trai al condamnatului, pentru a-l declara în
căutare. Hotărîrea judecăţii cu privire la căutarea condamnatului se execută de către organele
afacerilor interne.

Concluzii și recomandări

21
În concluzie pot menționa că munca neremunerată în folosul comunitații este cu adevarat o
alternativă a pedepsei cu închisoarea, care poate fi aplicată față de persoanele care au savirșit
infracțiuni ușoare, mai puțin grave și în unele cazuri strict stabilite de lege grave.

Consider ca în viitorul apropiat această pedeapsă o să căpete o amploare și mai largă cu privire la
aplicarea ei. Cu toate aceste mai este necesar înca de anumite modificari ca exemplu, să fie
stabilit în însa-si continutul art.67 solicitarea de la condamnant de catre instanta de judecata, să
fie clar stabilit momentul solicitarii acestui angajamen inainte sau dupa pronuntarea hotarirei.

De a modifica continutul alin 4 al art 67 , astfel încît această normă să nu mai fie una imperativă
ci una dispozitiva, permitind ca cu acordul categoriilor de persoane specificate in acel aliniat sa
fie supuse acesteia categorie de pedepsa.

Minorilor care nu au atins vîrsta de 18 , legea sa prevada anumite facilitate,sa fie clar stabilita
felurile de munca care pot fi aplicate fate de minori, și sa stabileasca termenul în jumate aplicat
fata de maximul prevazut de articolul 67 cod penal.

La moment nu se aduce la cunostinta si organul unde persoana lucreaza permanent sau la


institutia de învatamînt.

Consider ca ar fi necesar de a fi adus la cunostinta,deoarece dupa cum am mai mentionat ar avea


efect asupra acestui condamnat prin faptul ca va fi intimidat,dindu-si astfel seama si renundind
definitive pe viitor de a mai savirsi infractiuni.

Ar fi bine de stabili si un minim de ore pe care persoana trebuie să le îndeplinească în mod


obligatoriu saptaminal, precum și să fie introduse și volumul minim de muncă care trebuie
persoana sa o îndeplineacă timp de o saptămînă.

Deci consider că aplicarea pedepsei sub formă de muncă remunerată are multe avantaje atit
pentru condamnat cît și pentru societate în general, fiindca: eliberează spatii penitenciare pentru
infractorii care au comis infracțiuni de un pericol social sporit; se pot economisi bani, resurse
material și umane; sporirea rolului societații in procesul de executare a pedepsei; are loc
reducerea ratei recidivei precum și reducerea costurilor de executare a pedepsei.

Bibliografie

22
1. Drept Penal. Partea Generală, Stela BOTNARU, Alina ȘAVGA, Vladimir GROSU,
Mariana GRAMA, vol. 1, Ediția II-a, Editura Cartier juridic.
2. Manual de drept Penal. Partea Generală, Bucuresti,1997;
3. Proiectul didactic al cursului la tema Munca neremunerată în folosul comunității de
Daniel Martin;
4. Recomandarea nr.R 16(92) a Comitetului de Ministri al CoE, adoptata la 19 octombrie
1992 de catre statele membre, referitoare la Regulile Europene asupra sanctiunilor
aplicate în comunitate;
5. Regulile de la Beijing din 29 noiembrie 1985;
6. Codul Penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18.04.2002;
7. Comentariul la Codul Penal al Republicii Moldova.Partea Generală, Alexandu
Barbaneagra Chișinău 2003;
8. Comentariul la Codul Penal al Republicii Moldova.Partea Generală, Chișinău .2009
9. Codul penal al Federatiei Ruse 05.06.1996;
10. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации / Ю.В.Грачева,
Л.Д.Ермакова и др.; Отв. ред. А.И.Рарог. – 5-е изд., перераб. и доп. – М. : ТК Велби,
Изд-во Проспект, 2008;
11. Codul de executare al Republicii Moldova Nr.443 din 24.12.2004;
12. Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Nr.122 din 14.03.2003;
13. Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1643 din 31.12.2003 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei sub forma de munca
neremunerata in folosul comunitatii.MO al R.M. nr 16-18/124 din 23.01.2004;
14. Hotarirea Explicativa Plenului Curtii Supreme de Justitie despre aplicarea de catre
instantele judecatoresti a unor prevederi ale legislatiei nationale si internationale privind
aplicarea pedepsei sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii si executarea
acestei pedepse NR.8 din 04.07.2005;

23