Sunteți pe pagina 1din 32

PROIECTUL DIDACTIC

AL CURSULUI (PRELEGERII)
LA DISCIPLINA DREPTUL AFACERILOR

Lector universitar, Doctor în drept,


Cristina Martin

Tema 1:
Introducere în dreptul afacerilor.
Izvoarele dreptului afacerilor.
2 ore teoretice
2 ore practice
Unităţi de conţinut
• Noţiunea dreptului afacerilor. Definiţia „dreptului afacerilor”. Controversele denumirii dreptului
afacerilor. Locul dreptului afacerilor în sistemul de drept al Republicii Moldova.

• Obiectul dreptului afacerilor. Sistemul subiectiv şi sistemul obiectiv al dreptului afacerilor. Raporturile
patrimoniale şi nepatrimoniale. Raporturi între întreprinzători şi organele statului.

• Istoria dreptului afacerilor (comercial).

• Izvoarele. Constituţia. Actele internaţionale. Legile organice şi legile ordinare. Ordonanţele şi


hotărârile Guvernului. Actele normative al Băncii Naţionale a Moldovei şi a Comisiei Naţionale a Pieței
Finaciare. Actele normative departamentale. Actele normative ale autorităţilor publice locale. Actele
corporative. Uzanţele. Practica judecătorească.

• Principiile. Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; Principiul inviolabilităţii investiţiilor;


Principiul libertăţii concurenţei loiale.

• Tendinţele moderne. Dezvoltarea instituţiei de persoană juridică. Internaţionalizarea normelor de


drept privat. Intervenţia statului în activitatea economică.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Obiectivele
• La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
– să definească noţiunea de drept al afacerilor;
– să analizeze relaţiile reglementate de normele dreptului afacerilor;
– să cunoască izvoarele dreptului afacerilor;
– să definească principiile dreptului afacerilor;
– să clasifice normele de drept după forţa lor juridică;
• La nivel de aplicare:
– să compare relaţiile patrimoniale cu cele nepatrimoniale ale dreptului afacerilor;
– să deosebească normele juridice de drept privat ale dreptului afacerilor de normele juridice
de drept public ale dreptului afacerilor dar şi a altor ramuri şi subramuri de drept;
– să explice interconexiunea dreptului afacerilor cu alte ramuri şi instituţii din sistemul naţional
de drept;
– să explice necesitatea existenţei principiului inviolabilităţii investiţiilor;
• La nivel de integrare:
– să formuleze opinii privind utilitatea hotărârilor Curţii Constituţionale pentru practica de
aplicare a normelor legale;
– să formuleze opinii privind utilitatea practicii judiciare pentru stabilitatea legislaţiei şi pentru
protecţia investitorilor.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Bibliografie: Literatura
– Cărpenaru Stanciu. Tratat de drept comercial român, Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 11-33.
– Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.249-281.
– ROŞCA, NICOLAE. BAIEŞ, SERGIU. Dreptul afacerilor (scheme). Chişinău, 2001.
– КАЛЕНИК A.Б. Коммерческое право,. Chişinău, 2007, 266 с.
– Mărgineanu Gabriel, MĂRGINEANU LILIA, Dreptul afacerilor, Chişinău, 2004, 722 p.
– Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova, volumul I, Chişinău, 2006.
– CHIRIAC, ANDREI. Aspecte istorico-teoretice a persoanei juridice în legislaţia Republicii Moldova. Ed.
Cartdidact, Chişinău, 2001, 175p.
– Lazăr, Tudor. Societatea comercială persoană juridică în economia de piaţă. Chişinău, 2000.
– ВОЛЧИНСКИЙ, ВИКТОР. Развитие гражданского законодательство в Республике Молдова //
Сборник Пути к новому праву, материалы международных конференций в Санкт-Петербурге и
Бремене, Берлин, Верлаг, 1998, с. 72-74.
– Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, ediţia a 4-a, Bucureşti, 2008,
p.243-266.
– GEORGESCU, I. L. Drept comercial român. Vol.I şi II. Ed. “Soces &Co SAP”, Bucureşti, 1947.
– TURCU, ION. Teoria şi practica dreptului comercial, Vol. I, II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, 503 p.
– ШИШКА Р.Б., и др., Предпринимательское право, Украины Харьков, 2001, с. 622.
– ГУЩИН В. В., ДМИТРИЕВ, Ю.А. Россиское предпринимательское право, Москва, 2005, с.735.
– Гражданское и торговое право капиталистических государств, Moscova – 1993.
– АНОХИН, В.С. Предпринимательское право. Москва, Владос, 1999, 390 с.
– Guyon Y. Droit des affaires, Tome 2, 7- ieme edition, Paris, Economica, 1999.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Bibliografie: Acte normative
– Legea privind principiile de bază a activităţii de întreprinzător nr.235/2006;
– Codul civil nr.1107/2002, publicat în MO, 2002, nr.82-86.
– Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845/1992, MO, 1994, nr.2.
– Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220/2007;
– Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997, MO, 1997, nr.38-39.
– Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135/2007, MO, 2007, nr.127-130;
– Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător nr.81/2004 //MO, 2004 nr. 64;
– Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, MO, 2012, nr.193-197. In vigoare din 13.03.2013;
– Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr.451/2001, MO, 2001, nr. 108-109.
– Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011, MO, nr.170-175/2011;
– Legea privind implimentarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător nr.161/2011, MO nr.170-
175/2011;
– Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător // MO 2012, nr. 181-184. Întrată în
vigoare la 31.01.2013;
– Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, MO, 1998, nr.72-73.
– Legea privind cooperativele de producţie nr.1007/2002, MO, 2002, nr.71-73.
– Legea privind cooperativele de întreprinzător nr.73/2001, MO, 2001, nr.49-50.
– Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994, MO, 1994, nr.2.
– Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), nr.1353/2000, MO, nr. 14-15;
– Legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii nr. 179/21.07.2016
– Legea contabilităţii nr.113/2007 MO, 2007, nr.90-93, (în vigoare de la 01.01.2008);
– Legea concurenţei nr.183/2012 // MO, 2012, nr. 193-197: În vigoare din 14.09.2012;

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


INTRO
• Despre originea Dreptului Afacerilor
• Despre scopul și obiectivele Dreptului
Afacerilor
• Despre atractivitatea și importanța Dreptului
Afacerilor

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Originea Dreptului Afacerilor
• Premise economice:
trecerea economiei RM de la economia planificată la economia
liberă
• Premise juridice:
adoptarea actelor legislative
necesitatea unificării, sistematizării și interpretării doctrinare a
dispozițiilor legale referitoare la activitatea de întreprinzător
• Premise didactice:
disciplină prezentă în planuri de studii ale facultăților de drept
de la universitățile din străinătate
• Consecințe:
1992 - includerea disciplinei DA în planul de studii

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Scopul și obiectivele
Dreptului Afacerilor
• De a aduce la cunoștința studentului prevederile legale
ce determină activitatea de întreprinzător, elementele
acesteia, care sunt condițiile legale pentru desfășurarea
acesteia, condițiile de încetare a activității de
întreprinzător, ce este o societate comercială, tipurile
acesteia, răspunderea, etc.
• De a forma deprinderi practice privind constituirea sau
lichidarea unei societăți comerciale, de a întocmi acte
de constituire, planuri de reorganizare, procese verbale
ale adunărilor generale a asociaților, contracte de VC
ale părților sociale, etc.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Atractivitatea și importanța DA
• Consolidare a cunoștințelor obținute anterior
(TGD, Drept civil, drept privat roman, drept PI,
drept fiscal, dreptul muncii, etc.)
• Aprofundarea cunoștințelor în domeniu
specific: activitate de întreprinzător, statutul
juridic al întreprinzătorului, raporturile
întreprinzătorului cu autoritățile publice.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Subiectul 1. Noțiunea DA
Ce este Dreptul Afacerilor?
• Disciplină juridică,
• Subramură a dreptului privat,
• Studiază afacerile, adică, totalitatea normelor
juridice ce reglementează (obiect /subiect)
(1) activitatea de întreprinzător a PF și PJ,
(2) statutul juridic al întreprinzătorilor,
(3) relațiile între întreprinzători și autoritățile
publice
• Succesoare a Dreptului comercial
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
Definiția dreptului afacerilor
• Dreptul afacerilor reprezintă
– un ansamblu de norme juridice
– care reglementează relațiile sociale patrimoniale și
nepatrimoniale
– ce apar între persoane
– în legătură cu desfășurarea activității de
întreprinzător,
– precum și relațiile care apar în cazul intervenției
statului în această activitate.
N. Roșca

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Controversele denumirii
dreptului afacerilor
• Dreptul afacerilor
• Drept comercial
• Drept economic
• Dreptul antreprenoriatului
• Drept comercial al afacerilor

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Dreptul afacerilor:
Ce înseamnă AFACERE?
• Definiție semantică:
– întreprindere cu rezultat favorabil
(dicţ. Limbii rom. Moderne-1958)
– tranzacţie comercială sau financiară
(dicţ. Univ. al limbii rom.-1998)
• Definiție doctrinară:
– Prin afaceri sunt înțelese operațiuni social utile de extragere, creare
sau dobândire de bunuri pentru a fi comercializate, organizarea de
prestări de servicii, astfel ca suma de bani primita ca plată să acopere
toate cheltuielile suportate și să asigure persoanei obținerea unui
profit.
• Definiție legală: Cod fiscal art. 5 p.16)
– Activitate de întreprinzător, afacere (business) – orice activitate
conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului
de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop
obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de
scopul activităţii, se obţine venit.
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
Nu sunt afaceri:
• Activitatea în baza contractului de muncă
• Activitatea de notar
• Activitatea de avocat
• Administratorii procedurii de insolvabilitate
• Executorii judecătorești, etc.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Drept comercial
• Sugerează ideea ca are un obiect mai restrâns
• Denumire tradițională
• a stat la originile Dreptului afacerilor
• apărut în condițiile statului feudal ca un drept profesional al
persoanelor care practicau comerțul, denumit inițial dreptul
negustorilor sau dreptul comercianților
• Se deosebeau de normele dreptului civil prin flexibilitate,
rapiditate și siguranța în operațiuni
• extinderea dreptului comercianților asupra altor relații:
creditare, transport, asigurare, etc. a general apariția
dreptului comercial
• Continuând să se extindă, actualmente include norme de
drept public, devenind un drept tot mai ”publicizat”
• Susținători în Republica Moldova
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
Drept comercial
definiții
• Nou! Ansamblul de norme juridice care reglementează activitatea
comercială, adică producerea și circulația (distribuția) mărfurilor,
executarea de lucrări și prestarea de servicii.

• Până la modificările din 2011, când expresiile ” acte și fapte de comerț”


au fost înlocuite cu ”activități de producție, comerț sau prestări
servicii”: Totalitatea de norme juridice aplicabile raporturilor juridice
izvorâte din săvârșirea actelor juridice, faptelor și operațiunilor
considerate de lege fapte de comerț, precum și raporturilor juridice la
care participă persoanele care au calitatea de comerciant
(Stanciu Carpenaru)

• Acea parte a dreptului privat , care are ca obiect reglementarea


relaţiilor juridice care provin din exercitarea comerţului între persoane
şi între acestea şi bunuri
(Cesar Vivante)

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Despre comerț
• Sens etimologic: operaţiuni cu mărfuri (commercium =
cum + merx)
• Sens economic: activitate care drept scop schimbul,
circulaţia bunurilor de la producător la consumator
• Sens juridic: cuprinde nu numai operaţiunile de
interpunere şi circulaţie a mărfurilor pe care le
realizează comercianţii, ci şi operaţiunile de producere
a mărfurilor, prin transformarea materiei prime,
prestare de servicii, executare de lucrări.
• Legea 231/23.09.2010 cu privire la comerțul interior:
Activitate de comerț - activitate de întreprinzător inițiată pe baza raporturilor stabilite în
domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum și în
domeniul executării diverselor lucrări și prestări serviciilor, având scop satisfacerea
intereselor economice și asigurarea unei surse de venit ( art. 3)

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Drept economic
• Diverse opinii:
– Ansamblul de reguli care consacră intervenția statului în activitatea
economică
– Ansamblul de reguli speciale aplicabile fenomenului economic
– Drept pentru economiști
– Ansamblul de norme juridice ce țin mai mult de drept public , avînd ca
principalele părți componente dreptul concurenței, dreptul
distribuției, protecția consumatorului, etc. acesta este separat de
dreptul comercial și de dreptul civil.
– Comasarea a două ramuri de drept:
drept public – conducerea (administrarea) economiei;
drept privat – exercitarea activităţii economice.
• Succesoare a Хозяйственное право în Rusia, Ucraina, etc.
• Susținători în Republica Moldova

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Dreptul antreprenorial
• Totalitatea normelor juridice ce reglementează
relaţiile între persoanele ce exercită activitate
de antreprenoriat sau cu participarea lor
(Popondopulo)
• Despre noțiunea de antreprenoriat

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Locul Dreptului afacerilor în sistemul
de drept al Republicii Moldova
• Subdiviziune a dreptului privat - incontestabil. Această
determinare se face în funcţie de următoarele criterii:
• natura relaţiilor sociale reglementate de normele
juridice de DA (obiectul reglementării);
• calitatea subiectelor între care se formează relaţiile
sociale reglementate de DA;
• caracterul normelor juridice care reglementează
relaţiile sociale ce formează obiectul DA (de regulă
norme juridice dispozitive, în special supletive);
• metoda de reglementare a DA, adică egalitatea
juridică a părţilor între care se nasc relaţiile
reglementate de DA.
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
Este Dreptul Afacerilor o ramura
distinctă de drept?
• Dualismul dreptului privat
– Evoluție firească a dreptului / Tendințe de specializare
– Legi speciale/ coduri comerciale
(Franța, Germania, România, Belgia, Spania, Portugalia, Japonia)
– Renunțarea la dualismul legislativ prin adoptarea
codurilor civile ce reglementează unitar relații civile și
cele comerciale
(Italia - 1942, România - 2009 )
• Pentru determinare este necesar a porni de la
principiile de structurare a sistemului de drept al
statului având ca bază dispoziții concrete din
actele legislative
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
Autonomia Dreptului Afacerilor
Republica Moldova
• Prima etapă: 1991 – 2002
– Codul civil 1964: bunurile proprietate personală nu
trebuie să servească pentru obținerea de venituri
neprovenite din muncă (sancțiune penală)
– Legea 460/1991 reabilitarea proprietății private
– Legi speciale
• Etapa a doua: 2002 – prezent
– Codul civil art. 2 (4): legislația civilă reglementează
raporturile dintre PF și PJ cele care practică, precum li
cele care nu practică activitate de întreprinzător
– Legislație specializată în avansare

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Specializarea dreptului în
domeniul afacerilor
(forme de manifestare)
• Diferențiere – evidențierea din sistemul de drept a unui
grup de norme juridice menite să reglementeze RJ sociale
asemănătoare (subiectele, acțiunile, etc)
• Concretizare – reglementarea detaliată a unor laturi
deosebite ale afacerilor, care se face în paralel cu procesul
de diferențiere (legi speciale înregistrare, licențiere,
insolvabilitate)
• Integrare – reglementare deplină și complexa: elaborarea
actelor normative speciale cu norme juridice referitoare la
diverse laturi ale fenomenului reglementat, norme de drept
public și privat, uneori conținând concomitent norme de
diferite ramuri de drept

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Corelația DA cu alte ramuri de drept
• Drept civil
– LAÎ (art.5): „relațiile în legătură cu
antreprenoriatul , indiferent de forma de
proprietate şi genul de activitate sunt
reglementate de prezenta Lege, de Legislația civilă
şi de alte Legi”.
– Normele Cciv. se aplică în cazul în care legile
speciale nu reglementează un anumit raport
patrimonial. Ex.: termenul de prescripție, dreptul
de proprietate, contractele.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Subiectul 2. Obiectul DA
• Raporturi juridice
– patrimoniale, indiferent daca au ca și obiect bunuri
corporale sau incorporale
– nepatrimoniale, care contribuie la obținerea
profitului, fiind parte componentă a desfășurării
activității de întreprinzător.
• Raporturi juridice
– aferente dobândirii, menținerii și încetării calității de
întreprinzător, inclusiv relațiile corporative
– între întreprinzători în legătură cu desfășurarea
activității economice aducătoare de profit
– relațiile între întreprinzător și autoritățile publice

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Obiectul Dreptului Afacerilor
în dreptul comercial comparat
• Sistemul subiectiv - normele juridice la care
sunt supuşi comercianţii. În acest sens, DA
este un drept profesional, care se aplică
persoanelor care au calitatea de comerciant.
(Cod comercial German din 1900)
• Sistemul obiectiv - normele juridice aplicabile
comerţului, indiferent de persoana care le
săvârşeşte. (Cod comercial Francez din 1807)
• Republica Moldova – sistem subiectiv
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
3. Apariția DA
• Perioada veche (antică)
– Schimbul în natură – prima operațiune de comerț
– Cele mai vechi reglementări juridice – Babilon, Codul lui
Hammurapi, 1792 – 1749 î.e.n.
– Comunități de țărani, Grecia antica, sec. V
• Evul Mediu
– Apariția corporațiilor
– Dreptul negustorilor (tratatele Pisa, Roma, Verona)
• Perioada modernă
– Înlocuirea dreptului cutumiar cu dreptul scris
– Franța (1807), Italia (1882), Germania (1861), România
(1887)
Cristina Martin, doctor în drept, lector USM
4. Izvoarele DA
• Sens material – monumente, opere istorice,
literare, discursurile oratorilor, monede,
diverse inscripții, etc.
• Sens formal – sistemul de acte normative
aranjate într-o anumită ierarhie după forța lor
juridică
• Formă de studiu – orice sursă purtătoare de
informație juridică

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Acte normative
• Legea este pentru societate: ”Laws should be like clothes. They should be
ade to fit the people they are meant to serve” Clearence Darrow, American
Lawyer, 1857 – 1938
• Ierarhia:
– Constituția
• Art. 9 principiile fundamentale privind proprietatea
• Art. 46 dreptul la proprietatea privată
• Art. 126 economia (protecția concurenței)
• Art. 127 proprietatea
– Acordurile și convențiile internaționale
– Legile (organice și ordinare)
– Ordonanțele și hotărârile Guvernului (acte guvernamentale)
– Actele BNM și ale CNPF
– Actele autorităților publice centrale
– Actele autorităților publice locale
– Actele corporative
• Many different Laws may affect a single business Transaction

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


Uzanța comercială
Practica judecătorească
Doctrina dreptului
• Uzanțele comerciale
– Normă de conduită născută din practica socială, general recunocută și pe larg aplicată în
practică, respectatî ca o normă juridică obligatorie
– Art. 4 CC uzanța se aplică doar în cazurile când nu există normă juridică care să reglementeze
RJ respectiv și uzanța nu contravine legii, ordinii publice și bunelor moravuri
– Legea 134/1994 vînzării de mărfuri – interpretarea contractelor
– INCOTERMS – codificarea la nivel internațional a uzanțelor
– Trăsături caracteristice:
• Normă de conduită ce NU este prevăzute de legislație, dar totodată nu contravine acesteia;
• Regulă de conduită pe larg aplicată în practică;
• Este aplicabilă în exclusivitate în sfera activității de întreprinzător
– Caracter general, colectiv, impersonal și repetabil
• Practica judecătorească nu este recunoscută ca și izvor de drept. Totuși, există și
opinii conform cărora practica are un rol însemnat pentru determinarea izvorului
aplicabil.
• Doctrina, deși joacă un rol important în procesul de studiere și aplicare a normelor
juridice, nu este izvor de drept.

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


5. Principiile DA
• Generale (fundamentale și interramurale):
– Egalității în fața legii
– Neretroactivității legii
– Inviolabilitatea proprietății private
– Libertatea de a contracta
– Egalitatea subiectelor raporturilor civile
• Speciale (ramurale):
– Libertatea comerțului și a activității de întreprinzător (art. 9 (3) si 126 (2) lit. b din Constituția RM)
– Concurența loială (art. 9 (3) si 126 (2) lit. b din Constituția RM, Legea protecția concurenței, Legea privind
măsurile antidumping, compensatorii și de salvgardare)
– Inviolabilitatea investițiilor persoanelor fizice și juridice
– Conform Legii 235/2006 principiile de bază a AÎ:
• Previzibilității
• Transparenței decizionale*
• Analizei impactului de reglementare**
• Reglementării materiale și procedurale a procedurii de inițiere, desfășurare și lichidare a afacerii
• Echitabilității în raporturile dintre stat și întreprinzător

* a se vedea www.particip.gov.md
** a se vedea (1) HG 1230/24.10.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare și de
monitorizare a eficienței actului de reglementare; (2) Ion Creanga, Lilia Bordei ”Analiza Impactului de Reglementare a proiectelor
actelor normative” IDIS Viitorul)

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM


6. Tendințele moderne ale DA
• Extinderea sferei de aplicare a DA (domeniul bancar, asigurări,
valutari, fiscal)
• Dezvoltarea instituției de persoană juridică
• Internaționalizarea normelor de drept privat
– Convenţia de la Geneva (1930) în materie de cambie, bilet la ordin;
– Convenţia de la Geneva (1931) în materie de cec;
– Convenţia de la Paris şi Berna asupra protecţiei Int-le a dr-lor de PI;
– Convenţia de la Berna (1890) privind transportul pe căi ferate;
– Convenţia de la Haga (1964) privind Legea Uniformă asupra vînzării Int-le de mărfuri.
• Intervenția statului în activitatea economica /Reglementarea
• Publicizarea normelor DA
• Liberalizarea comerțului

A se vedea: Planul de acțiune Antreprenoriat 2020, aprobat de Comisia Europeană


și comunicat către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și social
European și Comitetul Regiunilor

Cristina Martin, doctor în drept, lector USM