Sunteți pe pagina 1din 5

Isaac Newton

Viata si opera
Isaac Newton s-a nascut la 4 ianuarie 1643, in localitatea Woolsthorpe, pe coasta de rasarit a
Angliei. Tatal lui a murit la scurt timp dupa nasterea copilului, care a fost luat spre a fi crescut de
catre bunica sa.
A frecventat scoala din Grantham, nu departe de casa. Baiatului ii facea placere sa mestereasca
fel de fel de jocuri mecanice , machete, slefuia oglinzi si lentile, se interesa de chimie si ii placea
sa deseneze . La varsta de 18 ani a fost admis la Trinity College din Cambridge , unde, in afara
orelor de studiu, lucra la universitate pentru a castiga ceva bani. Studia matematica , fizica,
teologia si limbile clasice. In anul 1665 a obtinut titlul de bacalaureat si trei ani mai tarziu a
devenit magistru.
Printre primele lui lucrari de cercetare se numara metoda seriilor infinite , calcularea suprafetei
hiperbolei si metoda fluxiunilor, adica a calcului infinitezimal.
In anul 1669 tanarul Newton a devenit profesor de matematica si fizica si a predat aproximativ
20 de ani. Functia de profesor nu-i cerea un efort prea mare si ii lasa suficient timp sa se dedice
cercetarii.
In primii ani ai activitatii sale stiintifice, Newton s-a interesat de optica, domeniu in care a facut
numeroase descoperiri. Prin descompunerea luminii albe el a demonstrat ca aceasta nu
este omogena , ci se compune din culorile spectrul, a explicat modul incare obiectele apar
colorate si aconstruit cu propria sa mana primul telescop cu oglinda. In continuare a descoperit
fenomenul interferentei luminii cunoscut astazi sub numele de inelele lui Newton si a elaborat
teoria corpusculara, dupa care lumina reprezinta un flux de corpusculi forte mici. Si-a grupat
rezultatele tutror cercetarilor din acest domeniu in lucrarea Optica aparuta in anul 1704, in trei
volume.
Din anul 1676 a inceput sa se ocupe de mecanica. Descoperirile fundamentale din acest domeniu
sunt cuprinse in lucrarea monumentala Principiile matematice ale filosofiei naturale In primele
doua volume se ocupa de mecanica teoretica ,iar cel de-al treilea de mecanica cereasca. Newton
si-a formulat aici vestitele lui axiome ale miscarii, insa scopul fundamental al lucrarii este sa
demonstreze legea gravitaiei, care deriva din aplicarea axiomelor mecanicii la miscarea
corpurilor ceresti.
Teoriile lui Newton cu privire la spatiu, timp, masa si forta au avut o influenta asupra
dezvoltarii fizicii si abia in secolul al-XX-lea , descoperirile lui Planck si Einstein au aratat
limitele legilor pe care era construita mecanica lui Newton. Cu toate acestea mecanica clasica
si-a pastrat importanta deosebita mai ales in domeniul descoperirilor cu caracter practic.
In ultimii ani ai vietii a inceput din nou sa-si redacteze lucrarile si a elaborat lucrarea istorico-
teologica Chronologia.In pofida renumelui pe care si-l castigase, Newton a ramas toata viata
un om modest si simplu. A murit la 31 martie1727si a fost inmormantat la Westminster Abbey.
În fizică:

 Unitatea de măsură a forței în Sistemul Internațional: un Newton, cu simbolul N,


reprezintă forța care aplicată unui corp cu masa de 1 kg îi imprimă o accelerație de
1 m/s2.

 Unitatea de măsură a momentului forței: un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezintă


forța de 1 newton aplicată unui suport perpendicular pe o axă și aflat la o distanță de 1
metru de acea axă.

 Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea că în vid obiectele de masă diferită cad cu
aceeași viteză.

 Legile lui Newton referitoare la mișcarea mecanică.

Mărimi fizice şi unităţi de măsură derivate

Din cele şapte unităţi de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de unităţi
derivate, care pot acoperi întreg domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unităţile derivate sunt
date de expresii algebrice formate prin înmulţirea şi împărțirea unităţilor fundamentale. Exemple
de mărimi fizice derivate şi unităţi de măsură:

Aria
Simbolul mărimii: A
Unitatea de măsură: metru pătrat
Simbolul unităţii: m²

Volumul
Simbolul mărimii: V
Unitatea de măsură: metru cub
Simbolul unităţii: m³
Viteza
Simbolul mărimii: v
Unitatea de măsură: metru pe secundă
Simbolul unităţii: m/s

Acceleraţia
Simbolul mărimii: a
Unitatea de măsură: metru pe secundă la pătrat
Simbolul unităţii: m/s²

Densitatea
Simbolul mărimii: ρ
Unitatea de măsură: kilogram pe metru cub
Simbolul unităţii: kg/m³

Mărimi fizice şi unităţi de măsură fundamentale

Sistemul Internaţional (SI) conţine şapte unităţi fundamentale: metrul, kilogramul, secunda,
amperul, kelvinul, molul şi candela.
Mărimile fizice fundamentale şi unităţile de măsură sunt:

Lungimea
Simbolul mărimii: l
Unitatea de măsură: metru
Simbolul unităţii: m

Masa
Simbolul mărimii: m
Unitatea de măsură: kilogram
Simbolul unităţii: kg

Timpul
Simbolul mărimii: t
Unitatea de măsură: secundă
Simbolul unităţii: s
Intensitatea curentului electric
Simbolul mărimii: I
Unitatea de măsură: amper
Simbolul unităţii: A

Temperatura termodinamică
Simbolul mărimii: T
Unitatea de măsură: kelvin
Simbolul unităţii: K

Cantitatea de substanţă
Simbolul mărimii: n
Unitatea de măsură: mol
Simbolul unităţii: mol

Intensitatea luminoasă
Simbolul mărimii: I
Unitatea de măsură: candelă
Simbolul unităţii: cd