Suport-Curs-Electro-1 Metoda În 6 Paşi

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA TEHNICĂ
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 din CLUJ NAPOCA

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Proiectul: “Parteneriat transnaţional pentru dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic prin aplicarea
sistemului german de proiecte pentru lucrări practice în atelierele şcolare din România”
Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere
D.M.I. 1.3: Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Parteneri: Institutul tehnic Dr.-Ing. Paul Christiani GmbH & Co. KG, Germania
SC Tera Impex SRL, Sibiu
Contract: POSDRU 87/1.3/S/64234
Perioada de implementare: 01.10.2010- 30.09.2012
Program de formare în domeniul inginerie electrică și

electronică -”Proiecte pentru lucrări practice”.
Suport de curs – partea practică
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
CUPRINS
Cap.1. Introducere ........................................................................................... pag. 4
1.1. Modelul acţiunii complete ................................................................... pag. 4
1.2. Introducere în proiectul tematic ................................................................... pag. 5
1.3. Informare pentru formator în cadrul dialogului de specialitate ………........ pag. 5
1.3.1. Dialogul de specialitate ........................................................ pag. 5
1.3.2. Pregătirea dialogului de specialitate ............................................ pag. 5
1.3.3. Derularea dialogului de specialitate ............................................ pag. 5
1.3.4. Definirea modului de punctare 1 ............................................ pag. 6
1.3.5. Definirea modului de punctare 2 ............................................ pag. 6
Cap.2. Concept .......................................................................................... pag. 7
2.1. O nouă abordare a formării profesionale ........................................... pag. 7
2.1.1. Schimbarea caracteristicilor muncii ........................................... pag. 7
2.1.2. Schimbarea caracteristicilor pregătirii profesionale ................... pag. 7
2.1.3. Încurajarea competenţelor profesionale ............................... pag. 7
2.2. Principiul orientării spre acţiune în formarea profesională ................... pag. 8
2.2.1. Acţiune integrală ................................................................... pag. 8
2.2.2. Importanţa practicii profesionale ........................................... pag. 10
2.2.3. Încurajarea competenţelor generale ........................................... pag. 10
Cap.3. Zarul electronic .............................................................................. pag. 11
3.1. Descrierea proiectului .............................................................................. pag. 12
3.1.1. Execuţia proiectului .................................................................. pag. 12
3.1.2. Structura proiectului – proiecte parţiale ............................... pag. 13
3.1.3. Biblioteca proiectului .................................................................. pag. 13
3.2. Execuţia părţii electronice .................................................................. pag. 14
3.2.1. Descrierea sarcinilor – tema proiectului ............................... pag. 14
3.2.2. Lista cu necesarul de materiale – execuţia părţii electronice pag. 15
3.2.3. Desene de execuţie ................................................................. pag. 16
3.2.4. Competenţe de bază ................................................................. pag. 21
3.2.5. Reguli de utilizare a circuitelor CMOS .............................. pag. 24
3.2.6. Întrebări de îndrumare – sugestii .......................................... pag. 26
3.2.7. Planificarea lucrului ................................................................. pag. 27
3.2.8. Formular de control şi evaluare ......................................... pag. 27
3.3. Montaj ..................................................................................................... pag. 28
3.3.1. Descrierea sarcinilor .................................................................. pag. 28
3.3.2. Întrebări de îndrumare – sugestii ........................................... pag. 28
3.3.3. Planificarea lucrului .................................................................. pag. 28
3.3.4. Chestionar de evaluare ....................................................... pag. 29
3.3.5. Formular de control şi evaluare ............................................ pag. 29
Cap.4. Orga de lumini – 3 canale .................................................................. pag. 30
4.1. Faza proiectului 1 – Informare .................................................................. pag. 35
4.1.1. Descrierea sarcinii .................................................................. pag. 35
4.1.2. Descrierea funcţională .................................................................. pag. 35
4.1.3. Norme de securitatea muncii ...................................................... pag. 38
4.1.4. Instrucţiuni de operare .................................................................. pag. 38
4.1.5. Instrucţiuni de lipire .................................................................. pag. 39
4.1.6. Module de calificare profesională .......................................... pag. 40
4.1.7. Întrebări de îndrumare .................................................................. pag. 41
1
4.2. Faza proiectului 2 – Montajul pieselor ...................................................... pag. 42
4.2.1. Descrierea sarcinilor ................................................................. pag. 42
4.2.2. Lista de necesar .............................................................................. pag. 43
4.2.4. Planificarea lucrului .................................................................. pag. 48
4.2.5. Documentaţe .............................................................................. pag. 48
4.2.6. Formular de control şi evaluare .......................................... pag. 48
4.3. Faza proiectului 3 – Control .................................................................. pag. 49
4.3.1. Descrierea sarcinilor control vizual .......................................... pag. 49
4.3.2. Descrierea sarcinilor verificare electrică .............................. pag. 49
4.3.3. Întrebări de îndrumare ................................................................. pag. 50
4.3.4. Documentaţie ............................................................................. pag. 51
4.4. Faza proiectului 4 – Punere în funcţiune .......................................... pag. 52
4.4.1. Descrierea sarcinii .................................................................. pag. 52
4.4.3. Modul de lucru la punerea în funcţiune .............................. pag. 53
4.4.4. Documentaţie .............................................................................. pag. 53
4.5. Faza proiectului 5 – Diagnostic erori ...................................................... pag. 55
4.5.1. Identificare erori .................................................................. pag. 55
Cap.5. Monalisa: modul funcţional de joasă tensiune şi curent ................... pag. 57
5.1. Descrierea proiectului .............................................................................. pag. 58
5.1.1. Construcţia şi modul de funcţionare al modulului funcţional de
joasă tensiune .......................................................................................... pag. 59
5.1.2. Principiul şi modul de funcţionare al modului funcţional de
joasă tensiune ......................................................................................... pag. 61
5.1.3. Răcirea elementelor semiconductoare .......................................... pag. 66
5.2. Calificări de bază .............................................................................. pag. 71
5.2.1. Informaţii privind elaborarea proiectului ............................... pag. 71
5.2.3. Plan de lucru .............................................................................. pag. 73
5.2.4. Documentaţie .............................................................................. pag. 74
5.2.5. Proces verbal de punere în funcţiune ........................................... pag. 74
5.2.6. Control şi evaluare ................................................................... pag. 75
Cap.6. Monalisa: modul pentru măsurarea tensiunii şi curentului ............. pag. 76
6.1. Descrierea proiectului ............................................................................... pag. 77
6.1.1. Construcţia şi modul de funcţionare al modulului de măsurare a
tensiunii şi curentului ............................................................................... pag. 77
6.2. Descrierea sarcinilor ................................................................................ pag. 78
6.2.1. Descriere ................................................................................ pag. 78
6.2.3. Cunoştinţe şi deprinderi ......................................................... pag. 79
6.2.4. Material didactic .................................................................... pag. 79
6.3. Informaţii tehnice ................................................................................ pag. 82
6.3.1. Modul finalizat de măsurare a tensiunii şi curentului .................... pag. 82
6.3.2. Lista de necesar de materiale conform schemei . ................... pag. 82
6.3.3. Desen tehnic placă frontală ........................................................ pag. 82
6.3.4. Schema de cablaj modul de măsurare a tensiunii şi curentului pag. 83
2
6.3.5. Schema de echipare şi placa de circuite imprimate .................... pag. 83
6.3.6. Bazele calificării .................................................................... pag. 84
6.3.7. Întrebări de îndrumare .................................................................... pag. 85
6.3.8. Planificarea lucrului .................................................................... pag. 87
6.3.9. Documentaţie ................................................................................ pag. 87
6.3.10. Control şi evaluare .................................................................... pag. 88
Cap.7. Lucrare de proiect electronică: detector alarmă ................................ pag. 89
7.1. Introducerea în proiect ................................................................................ pag. 91
7.1.1. Proiectul general .................................................................... pag. 91
7.1.2. Suproiectul “Detector de alarmă” ...……………………….... pag. 91
7.1.3. Desfăşurare proiect ………...………………………………… pag. 91
7.1.4. Pregătirea proiectului ………………...……………………….... pag. 92
7.1.5. Atribuirea sarcinilor ……...………………………………....... pag. 93
7.2. Etapa anterioară a proiectului .................................................................... pag. 94
7.2.1. Generalităţi ................................................................................ pag. 94
7.2.2. Date tehnice de bază pentru proiectul „detector de alarmă” ........ pag. 94
7.2.3. Planificare de proiect pentru „detector de alarmă” ..................... pag. 99
7.3. Proiectarea circuitului pentru generarea stabilă de semnal ..................... pag. 100
7.3.1. Prima proiectare a circuitului ......................................................... pag. 100
7.3.2. Punere în funcţiune şi verificare metrologică ................................. pag. 101
7.3.3. Documentaţie ................................................................................ pag. 101
7.3.4. Prezentare şi predare .................................................................... pag. 101
7.4. Evaluarea proiectului ................................................................................. pag. 101
7.4.1. Documentaţie şi derulare proiect ............................................. pag. 101
7.4.2. Evaluare personală ..................................................................... pag. 101
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………. pag.102
3
Cap.1. INTRODUCERE
1.1. Modelul acţiunii complete
Competența practică este astazi cerința centrală a întreprinderilor pentru toate

meseriile care necesită o formare profesională.
Proiectele tematice sprijină practicanţii să înveţe, să ia decizii şi să acţioneze, să se
autoevalueze independent şi în mod continuu. Această metodă, orientată spre acţiune, se numeşte
modelul acţiunii complete. Metoda procedurală este desfăşurată în următoarele etape: informare,
planificare, elaborarea deciziei, execuţie, control, evaluare şi se numeşte metoda în 6 paşi.
1. Informarea sau „Ce trebuie făcut?”

Mai întâi, practicantul trebuie să se informeze temeinic asupra sarcinii sale, asupra
conținutului şi a condiţiilor concrete existente.
Pentru informarea sa, practicantul va găsi în suportul proiectului din fiecare capitol
documente tehnice corespunzătoare, care oferă sprijin specificaţiilor cerute în cadrul acestui
proiect tematic.
Întrebările de îndrumare îl ghidează spre aprofundarea competenţelor şi cunoştinţelor care
urmează a fi aplicate, iar instrucţiunile despre mediile de informare oferă indicaţii referitoare la
locul în care se vor găsi informaţiile de specialitate pentru elaborarea proiectului şi pentru
răspunsul la întrebările cheie.
În încheierea etapei de informare, practicanţilor li se vor pune la dispoziţie toate datele şi
informaţiile pentru elaborarea proiectului.
2. Planificarea sau „Cum vom proceda?”

După etapa de informare, practicantul planifică sistematic derularea proiectului, modul de
utilizare a uneltelor şi materialelor auxiliare corespunzătoare, precum şi ordinea operaţiilor
individuale. Pentru aceasta se vor folosi informaţiile acumulate la punctul 1.
În suportul proiectului, pentru această etapă există un formular de planificare a etapelor de
lucru. În acesta se vor trece paşii planificaţi, uneltele necesare fiecărui pas în parte, precum şi
timpul de lucru programat.
3. Luarea deciziei sau „Care este cea mai bună metodă de lucru?”
Pentru ducerea la îndeplinire a unei sarcini, adeseori există mai multe căi de rezolvare; se
va alege acea cale care este cea mai bună din punct de vedere al materialelor folosite, a uneltelor
necesare şi a operaţiilor aplicate, a timpului necesar realizării acesteia. Metoda aleasă se va
discuta împreună cu formatorul prin prisma planificării operaţiilor, ca urmare a răspunsurilor la
întrebările de îndrumare.
Practicantul, pe baza documentaţiei prezente şi a criteriilor din documentaţie, prezintă
formatorului procedurile sale din cadrul programării lucrului.
Planificarea lucrului se va adapta astfel în funcţie de modificările făcute ca urmare a acestei
discuţii.
Prin acest dialog, în cadrul proiectului se urmăreşte confruntarea ideilor practicantului cu
experienţa formatorului.
4. Execuţia
Operaţiile se vor executa corespunzător ordinii stabilite în cadrul planificării şi metodelor
stabilite de formator şi practicant.
4
5. Controlul sau „A fost sarcina rezolvată în mod profesionist?”
După executarea lucrării, practicantul va verifica dacă munca prestată corespunde cerinţelor
stabilite. Dacă este cazul, pot fi prevăzute şi efectuate verificările calităţii lucrărilor pe timpul
execuţiei, la terminarea unei etape.
Pentru control se vor utiliza formularele de control şi evaluare din documentaţia
proiectului. Practicantul va executa un control obiectiv al muncii sale, anume dacă munca
prestată de acesta corespunde cerinţelor enunţate iniţial. Formularele de control şi evaluare
prevăd criterii de verificare pe baza cărora se poate efectua controlul calităţii.
Este important ca activitatea, respectiv rezultatul acesteia să se verifice şi de alte persoane.
În mod logic, formatorii şi practicanţii vor verifica separat rezultatele prestaţiei. Prin acest control
extern obiectiv, respectiv autocontrol, practicanţii îşi vor însuşi competenţe de aplicare a
criteriilor de calitate.
6. Evaluarea sau „Ce trebuie făcut pentru ca următoarea lucrare să fie mai bună?”
La final, rezultatele muncii precum şi formularele de evaluare se vor discuta de către
practicant şi evaluator în scopul fixării experienţelor acumulate şi al minimalizării probabilităţii
de aparitie a viitoarelor greşeli.
1.2. Introducere în proiectul tematic
Prin conceptul „orientare spre acţiune” se va înţelege acel principiu educaţional care, în
urma aplicării, permite învăţarea pe cât posibil independentă şi cât mai cuprinzătoare,
administrarea competentă şi cât mai completă a unor acţiuni complexe. Prin urmare, pentru
dosarul de formator, conceptul de orientare spre acţiune este prezentat pe scurt în capitolul
următor.
1.3. Informare pentru formator în cadrul dialogului de specialitate
1.3.1. Dialogul de specialitate

În cadrul dialogului de specialitate, cursantul va demonstra că:
• poate identifica probleme legate de subiect şi modul soluţionare a acestora;
• poate prezenta principalele probleme de specialitate relevante pentru proiect;
• poate justifica procedurile de lucru necesare pentru execuţia sarcinii primite
Formatorul (examinatorul) şi cursantul (candidatul) vor purta un dialog de specialitate în
care se vor analiza problemele legate de tema proiectului şi modul de soluţionare a acestora.
1.3.2. Pregătirea dialogului de specialitate

Tematica dialogului de specialitate se stabileşte în funcţie de sarcina de lucru de executat.
Acest lucru trebuie avut în vedere la pregătirea documentaţiei.
1.3.3. Derularea dialogului de specialitate

La începutul dialogului se va oferi cursantului (candidatului) posibilitatea de a prezenta
tema. De exemplu:
• condiţii iniţiale, obiectivul şi rezultatul de obţinut;
5
• etape de lucru,
• eventuale posibile abateri de la ordinea operaţiilor şi planificarea timpilor.
Toate punctele relevante pentru dialogul de specialitate se vor trece într-o foaie de informaţii.
1.3.4. Definirea modului de punctare 1
10-9-7-5-0 puncte
10 puncte Funcţia este perfectă,

sau,
controlul vizual nu identifică neconformităţi.
9 puncte Funcţia prezintă abateri foarte mici

sau,
Controlul vizual identifică neconformităţi foarte mici
7 puncte Funcţia prezintă abateri mici,

sau,
Controlul vizual identifică neconformităţi mici
5 puncte Funcţia prezintă abateri, dar acestea sunt acceptabile din punct de vedere
tehnic,
sau,
Controlul vizual identifică neconformităţi acceptabile din punct de vedere
tehnic.
0 puncte Funcţia prezintă abateri inacceptabile din punct de vedere tehnic,

sau,
Controlul vizual identifică neconformităţi inacceptabile din punct de
vedere tehnic.
1.3.5. Definirea modului de punctare 2
10 sau 0 puncte
10 Puncte Valoarea reală măsurată se află în limitele toleranţei prescrise
0 Puncte Valoarea reală măsurată se află în afara limitelor toleranţei prescrise, sau
nu s-a efectuat verificarea.
6
Cap.2. CONCEPT
2.1. O nouă abordare a formării profesionale
Competenţele practice ale cursanţilor, care trebuie dezvoltate în toate locaţiile şcolare,
integrează, pe lângă competenţele profesionale şi competenţe metodologice, sociale şi personale.
Acestea se vor prelucra prin astfel de procese de învăţare, care orientează educaţia către sarcini şi
acţiuni profesionale concrete.
Astfel, prin termenul orientare spre acţiune, se înţelege un principiu de formare

conform căruia se va învăţa cât mai cuprinzător şi independent, pentru a stăpâni
într-un mod competent şi integral sarcinile complexe ale activităţii profesionale
2.1.1. Schimbarea caracteristicilor muncii

Viitorul specialist trebuie să dispună de o multitudine de calificări şi poată să-şi însuşească
continuu noi cunoştinţe şi tehnici de muncă. Este tot mai importantă capacitatea de "învăţare pe
tot parcursul vieţii", iar din această cauză trebuie promovată autoeducarea şi "abilitatea de a
acţiona".
2.1.2. Schimbarea caracteristicilor pregătirii profesionale
Pregătirea profesională îşi valorifică toate potenţele dacă respectă

următoarele două principii:
să fie bine structurată didactic şi totodată
să fie orientată spre procesele de producţie
2.1.3. Încurajarea competenţelor profesionale

Calificarea desemnează valorificarea şi utilizarea
directă a cunoştinţelor însuşite.
Competenţa, descrie capacitatea individului de a
acţiona în mod adecvat şi responsabil într-o situaţie dată,
precum şi capacitatea şi disponibilitatea de a-şi însuşi noi
abilităţi.
Astfel, se aşteaptă de la personalul calificat ca pe lângă
competenţele profesionale să dispună de tot mai multe
abilităţi strategice (metodice, sociale şi personale) necesare
unei activităţi independente în cadrul procesului de
producţie.
7
2.2. Principiul orientării spre acţiune în formarea profesională
Învăţarea orientată spre acţiune nu este o metodă a instruirii, ci un principiu. Prin

formularea orientare spre acţiune se înţelege deci, întregul proces de învăţare prin corelarea
practicii cu învăţarea teoretică.
2.2.1. Acţiune integrală

Acţiunea integrală reprezintă o metodă de învăţare, de pregătire profesională după metoda
de rezolvare a unui proiect în 6 paşi:
Informare – planificare – decizie – execuţie – control – evaluare rezultate.
Ce trebuie
făcut?
Ce trebuie Cum se va
îndreptat pe viitor proceda la
1.
? realizarea
Informarea
proiectului?
6. 2.
Evaluarea Planificarea
Acţiune
integrală
5. 3.Luare
Controlul decizie
Ce cale vom
alege?
A fost proiectul 4. Ce unelte,
executat integral şi Execuţia materiale etc. se
profesionist ? vor întrebuinţa?
Execuţia
proiectului
8
Calificări
Calificări Calificări Calificări Calificări

profesionale metodice sociale personale
de.ex. de.ex. de.ex. de.ex.
• Cunoştinţe de • Luarea deciziilor. • Lucrul cooperativ. • De încredere
specialitate. • Lucru specific. • Lucrul în echipă. • Responsabil
• Lucrul sistematic • Planificarea şi execuţia •Toleranţa. • Atent
• Recunoaşterea independentă. • Justificarea • Entuziast
proceselor sistemului. • Defalcarea sarcinilor de concretă. • Recunoaşte propriile
• Lucru eficient şi lucru complexe. • Recunoaşterea tării şi slăbiciuni
eficace. • Găsirea de alternative. problemelor şi • Deschis la
• Stabilirea modului de • Alegerea procedeelor contribuirea la specializare şi la
rezolvare a de lucru. soluţionarea pregătire continuă
problemelor şi a • Transmiterea acestora. • Enunţarea nevoilor
masurilor de acţiune. rezultatelor sau • Grija. şi intereselor
• Alegerea metodelor şi metodelor • Integrarea • Implicarea flexibilă
a mijloacelor de lucru • Structurarea dinamică în grup în situaţii noi
• Folosirea limbajului de informaţiilor. • respectarea • Răspundere în
specialitate • Dezvoltarea de strategii divizării muncii. formarea de
• Citirea planurilor de soluţionarea a • Prmovarea prejudecăţi
• Respectarea normelor problemelor. cooperării. • Cultivarea
şi regulilor interne. • Identificarea • Critica sinceră. perseverenţei
• Folosirea standardelor problemelor • Schimbarea de • Creativitatea
şi procedurilor de • Evaluarea şi revizuirea informaţii. • Capacitatea de a fi
execuţie. planurilor. • Prioritatea pentru autocritic
• Asigurarea calităţii. • Stabilirea obiectivului interesele muncii şi • Capacitatea de a
• Propunerea de unei sarcini. ale echipei faţă de rezista la condiţii de
îmbunătăţiri • Recunoaşterea şi interesele proprii. stres
evaluarea fezabilităţii • Afişarea auto-
unei soluţii. încrederii şi stăpânirii
de sine.
Stăpânirea şi încorporarea acestor aptitudini multilaterale conduc la:
Competenţe
Competenţe Competenţe
Competenţe
profesionale
profesionale metodice
metodice sociale
sociale personale
personale
aceste
aceste
competenţe
competenţe
formează
formează
împreună
Competenţe 9
Competenţe de
de operativitate
operativitate profesională
profesională
2.2.2. Importanţa practicii profesionale
Instruirea orientată spre acţiune are un puternic caracter practic şi astfel o putere mărită de
motivare a cursanţilor. Temele din etapa de formare şi sarcinile practice trebuie însă astfel
formulate încât să corespundă, în principiu, practicii profesionale reale.
2.2.3. Încurajarea competenţelor generale

Însuşirea deprinderilor practice are loc prin soluţionarea activă a problemelor prin acţiuni
integrate, în urma cărora, pe lângă competenţele practice se vor forma şi competenţe importante
metodice sociale şi personale.
În acest caz nu rezultatul muncii este scopul principal.

Foarte importantă este calea aleasă.
Monitorizarea şi dialogul de specialitate sunt deci elemente ale aprecierii rezultatului de

către formatori. Formularele de control şi evaluare vor trebui să prevadă elemente rezultate din
aceste două activităţi.
Ca şi caracteristici de evaluare pot fi alese de exemplu următoarele aspecte:
Planificarea muncii (informare, planificare)

- A fost planificarea structurată şi elaborată în mod sistematic şi orientată spre obiectiv?
- S-au folosit suporturi de planificare potrivite (cărţi cu tabele, cărţi de specialitate)?
- S-au respectat instrucţiunile formatorilor şi materialele de informare?
- S-au planificat corect mijloacele de lucru, utilajele, uneltele materialele necesare?
Desfăşurarea proiectului (decizia, execuţia)

- S-au ales procedeele corecte de lucru aferente profesiei?
- Sunt deciziile fundamentate?
- S-au implementat sarcinile de lucru şi instrucţiunile în mod corect şi coerent?
- Execuţia a urmat sistematic paşii de muncă planificaţi?
- S-a lucrat eficient, s-a economisit timp, şi s-a respectat protecţia mediului şi securitatea
muncii?
Calitatea muncii (controlul, evaluarea)

- A avut loc o rezolvare a sarcinii adecvată şi în conformitate cu etaloanele impuse?
- S-au efectuat sistematic controale?
- S-au descoperit lipsuri şi erori în timpul lucrului?
- S-au apreciat corect planificarea, execuţia şi controlul (calitatea)?
Metoda de lucru asupra întregului proces de muncă

- S-a lucrat cu atenţie şi perseverenţă?
- S-a reacţionat constructiv în momentele cu încărcătură mare?
- S-a colaborat bine cu ceilalţi?
10
Cap.3. Zarul electronic
Proiect tematic pentru pregătirea iniţială

în meseriile din domeniul electric
11
3.1. Descrierea proiectului
3.1.1. Execuţia proiectului

Următoarele documente legate de proiect trebuie să ajute la implementarea unui proiect de
formare orientată spre acţiune. Corespunzător condiţiilor locale sau din producţie se pot face
modificări, respectiv adaptări.
Informarea independentă şi procurarea de informaţii este o componentă importantă a
formării profesionale orientate spre acţiune. Viitorul specialist trebuie ca pe întreg parcursul
activităţii sale profesionale, să procure permanent informaţii, pentru a putea gestiona eficient
sarcinile de muncă primite.
Pentru execuţia proiectelor parţiale recomandăm următoarea abordare corespunzatoare
metodei în 6 pași.
I. Etapa de informare
În cadrul acestei etape se procedează astfel:
Prezentaţi cursanţilor proiectul pe baza suportului de proiect şi încercaţi să-i faceţi să-şi
imagineze cum se vor desfăşura activităţile, orientându-i spre autoacţiune. Menţionaţi
deprinderile necesare şi încurajaţi independenţa cursanţilor în abordarea activităţilor de
planificare, execuţie şi control ale fiecărei etape parţiale a proiectului. Îndrumaţi-i şi să folosească
mediile de informare puse la dispoziţie pentru prelucrarea temelor centrale.
II. Etapa de planificare

După ce înţeleg obiectivele proiectului, cursanţii trebuie să elaboreze planul de lucru, lista
cu necesarul de materiale, scule şi dispozitive şi timpii de lucru planificaţi. Întrebările de
îndrumare oferă indicaţii preţioase în acest sens.
III. Etapa decizională

Într-un dialog de specialitate cursantul va trebui să justifice răspunsurile la întrebările de
îndrumare din partea formatorului referitoare la planul de lucru, listele cu materiale necesare şi
timpii de execuţie.
Lipsurile sau greşelile constatate se vor face cunoscute şi justificate cursantului. Calitatea şi
reuşita proiectului depinde în mare măsură de modul în care va fi organizat dialogul de
specialitate. Acesta trebuie să aibă loc sub forma unei conversaţii cu fiecare dintre cursanţi.
Dacă punerea în aplicare a planului de lucru conform variantei cursantului, a listei de
necesar şi a răspunsurilor la întrebările de îndrumare nu răspunde obiectivelor proiectului, atunci
cursantul va revizui etapele I şi II. În caz contrar, cursantul trece la etapa urmatoare.
IV. Etapa de execuţie

Cursantul primeşte acum materialele conform listei de necesar întocmite. Uneltele, sculele
şi dispozitivele se vor solicita de către cursant conform planului de lucru. Execuţia va avea loc, în
cea mai mare parte, independent.
Formatorul preia rolul consultantului şi intervine doar atunci când se descoperă greşeli
majore sau abateri de la prevederile normelor de securitate în muncă.
V. Etapa de control
Formatorul prezintă cursantului modul de completare al formularelor de control şi evaluare
obiectivele şi grila de evaluare cu punctajul stabilit.
12
Cursantul execută controlul proiectul finalizat şi înregistrează rezultatele în formularele de
control şi evaluare. Cursantul execută controlul independent şi fără consultanţa formatorului.
VI. Etapa de evaluare

Această fază se derulează după cum urmează:
Formatorul evaluează rezultatele muncii şi rezultatele controlului executat de cursant
inspectând şi evaluând formularele de control şi evaluare completate.
Într-un dialog de specialitate cu practicantul, împreună cu formatorul se vor stabili
diferenţele celor două controale, se vor identifica eventualele erori şi abateri şi se vor argumenta
cauzele apariţiei acestora.
Formatorii şi cursanţii dezbat împreună, care deprinderi nu sunt suficiente fiind o
consecinţă a greşelilor şi ce activităţi trebuie reluate. În continuare se stabileşte precis modul în
care, pe viitor, greşelile constatate se pot evita.
3.1.2. Structura proiectului - proiecte parţiale
Proiect general
Zar
electronic
Proiect parţial Proiect parţial Proiect parţial
Execuţia Execuţia Execuţia

părţii părţii montajului
mecanice electronice final
3.1.3. Biblioteca proiectului –vezi în documentaţia pentru formator
13
3.2. Execuţia părţii electronice
3.2.1. Descrierea sarcinilor- tema proiectului
În acest capitol al proiectului se va executa modulul electric al zarului electronic aşa cum
este el descris în continuare, începând cu placa imprimată a circuitului principal.
Circuitul imprimat principal

La lipirea componentelor pe circuitul imprimat, se recomandă începerea lipirii de la cea mai
joasă la cea mai înaltă. Pentru echiparea plăcuţei imprimate, la lipire se va utiliza un cadru sau un
stand de lipire; piesele vor fi presate în locaşurile de pe placă cu ajutorul unui burete
termorezistent, ceea ce permite lipirea pe partea imprimată. Acest lucru se poate face numai dacă
piesele se lipesc în ordinea înălţimii lor.
Lipiţi mai întâi punţile cu fir. În continuare se lipesc rezistenţele de la R1 până la R8.
Rezistenţele se vor identifica prin intermediul inelelelor colorate (codul culorilor), sau prin
măsurarea valorii rezistenţei lor. La măsurare se va ţine cont de clasa de precizie şi deci de
toleranţele admise ale valorilor acestora.
Se lipeşte apoi circuitul integrat. Se va avea grijă la poziţia de montare. Circuitele integrate
au la un capăt, cel mai adesea, o crestătură sau un marcaj care trebuie să corespundă schemei de
montaj si succesiunii de numerotare a pinilor.
Pe urmă se vor lipi comutatorul S1, condensatorul C2 şi apoi tranzistorii. La final se va lipi
condensatorul C1 şi bornele de cablaj X1 şi X2.
Înaintea lipirii pe placa imprimată, la mufa pentru cablu plat trebuie se fixează cablul prin
presare. Se recomandă montarea ambelor imprimate şi finalizarea lor, montarea provizorie în
carcasă şi măsurarea exactă a lungimii cablului plat. Astfel cele două mufe se pot presa apoi în
poziţia de montaj.
Circuit imprimat cu LED-uri

Şi în cazul circuitului imprimat cu leduri se va respecta aceeaşi regulă a înălţimii pieselor;
se vor lipi întâi rezistenţele. Pe urmă se vor lipi ledurile. Se recomandă ca după introducerea
ledurilor în locaş şi lipirea lor acestea să fie rigidizate de placă cu răşină acrilică. Ledurile se vor
poziţiona la aceeaşi înălţime iar răşina le va păstra poziţia.
La final se vor lipi mufele pentru cablu plat şi ambii pini de control. După lipirea pinilor de
control se va verifica şi alinierea ledurilor.
Pentru execuţia componentelor mai sus menţionate se respectă următorul algoritm conform
metodei în 6 pași:
a) INFORMARE
Identificaţi informaţiile din desenul de ansamblul privind lista de componente, desenele de
execuție ale fiecăruia.
Identificaţi, din desenele de execuţie, informaţiile privind dimensiunile precise ale reperelor
precum şi condiţiile de finisare.
Pregătiți întrebările de îndrumare corespunzătoare execuției acestui capitol de proiect și
stabiliți competențele necesare membrilor grupei.
b) PLANIFICARE
Elaboraţi câte un plan de lucru pentru fiecare piesă de fabricat.
Analizaţi ce procedee, unelte şi scule, aparatură de măsură şi control veţi folosi la
confecţionarea pieselor.
14
c) DECIZIA
Dezbateţi planul de lucru împreună cu formatorul dvs. in cadrul dialogului de
specialitate,raspunzand la intrebarile de indrumare.
d) EXECUȚIA
Executaţi piesele conform planului de lucru aprobat.
e) CONTROLUL
Controlati piesele executate și completati formularele de control și evaluare.
f) EVALUAREA
Argumentaţi activităţile efectuate. Verificaţi dacă a trebuit să vă abateţi de la planul de
lucru şi dacă timpul de prelucrare estimat a fost suficient. Evaluaţi ce veţi putea îmbunătăţi la
următorul proiect similar ?
3.2.2. Lista cu necesarul de materiale - execuţia părţii electronice
Tab.1.Circuit imprimat principal

Nr. Număr
Poziţia Denumire Material Desen
crt. bucăţi
1 1 1 Placă circuit imprimat principal
2 X1,X2 2 Pini de control
3 C1 1 Condensator 10 µF / 16V
4 C2 1 Condensator 100 nF / 63V
5 D1 1 Integrat CD 4093 BE
6 D2 1 Integrat CD 4017 BCN
7 D3 1 Integrat CD 4075 BE
8 R1 1 Rezistenţă 100 kOhm
9 R2 1 Rezistenţă 2,7 kΩ
10 R3,R4 2 Rezistenţă 1,2 kΩ
11 R5-R8 4 Rezistenţă 10 kΩ
12 S1 1 Întrerupător
13 V1, V4- 4 Transistor BC 546B
V6
14 V2, V3 2 Transistor BC 556B
15 X3 1 Mufă pentru cablu plat 8 fire
16 10cm Sârmă neizolată, 0,5mm, zincată
Tab.2.Circuit imprimat cu LED-uri

Nr. Număr
Poziţia Denumire Material Desen
crt. bucăţi
1 1 1 Placa circuit imprimat leduri
2 2 2 Pini de control
3 H1-H7 7 Led 5mm, roşu
4 R9, R11, 3 Rezistenţă 470 Ω
R12
5 R10 1 Rezistenţă 560 Ω
6 X4 1 Mufă pentru cablu plat 8 fire
15
3.2.3. Desene de execuţie
Fig.3.1. Circuit imprimat principal
X3 1 12 04 20 Mufă cablu plat PCB 8 fire Distrelec A)

V2,V3 2 61 15 04 Tranzistor BC 556B Distrelec A)
V1 4 61 03 56 Tranzistor BC 546B Distrelec A)
V4…V6
S1 1 20 01 82 Comutator SS-12 SDH2 Distrelec A)
R5…R8 4 71 41 15 Rezistenţă 10K / 0,6 W Distrelec A)
R3,R4 2 71 40 91 Rezistenţă 1K2 / 0,6W Distrelec A)
R2 1 71 41 01 Rezistenţă 2K7 / 0,6W Distrelec A)
R1 1 71 41 48 Rezistenţă 100K / 0,6W Distrelec A)
D3 1 64 03 43 Poartă logică OR tip CD 4075 BE Distrelec A)
D2 1 64 20 27 Numărător decadic CD4017BCN Distrelec A)
D1 1 64 03 50 Generator de frecvenţă NAND Schmitt -Trigger CD Distrelec A)
4093 BE
C2 1 82 18 46 Condensator 100n / 63V Distrelec A)
C1 1 80 08 16 Condensator electrolitic 10µ / 16V Distrelec A)
2 2 45 02 05 Pini de control Distrelec A)
1 1 ETPR 10M101 Placă circuit imprimat neechipat Distrelec A)
Poz. Cant. Reper Denumire/Caracteristici Furnizor Obs.
Scară Desenat 20.04.98
Mod. Mod. Toleranţe acceptate: DIN ISO 2768-m
⊗ Număr control
Circuit imprimat U1
ASM AUPR 13.7
Zar electronic
16
Fig.3.2. Circuit imprimat cu LED-uri
X4 1 12 04 20 Mufă cablu plat PCB 8 poli Distrelec A)

R10 1 71 40 83 Rezistenţă 560R/0,6W Distrelec A)
R9, R11, 3 71 40 81 Rezistenţă 470R/0,6W Distrelec A)
R12
H1…H7 7 255 15 34 LED Ø 5mm roşu Distrelec A)
2 2 45 01 42 Pin control XA,XB I=17,4mm Distrelec A)
1 1 ETPR 10M102 Circuit imprimat neechipat ASM A)
Mod. Mod. Toleranţe acceptate: DIN ISO 2768-m
⊗ Număr control
Circuit imprimat cu LED-uri U2

ASM AUPR 13.8
Zar electronic
17
Descrierea Schemei Electronice
1. Blocuri funcționale electronice

a. un circuit de detecție sau de stare realizat cu tranzistoarele V1 și V2.
b. un oscilator realizat cu o poartă SI-NU a circuitului D1-CD4093BE si cu R4 si C2
c. un circuit de comandă blocat-activ realizat cu o poartă SI-NU a circuitului D1.
d. un circuit numărător zecimal –divizor cu 10 ieșiri Q0-Q9 de tipul D2-CD4017BCN.
e. un circuit logic SAU de tipul D3-CD4075BE ce conține 3 porți SAU cu 3 intrări.
f. circuite de comandă pentru ledurile zarului realizate cu tranzistoarele V3,V4,V5,V6.
2. Descriere funcţionare
Circuitul se alimentează cu o tensiune continuă de 9V de la o baterie alcalină G1 prin
întrerupătorul S1. Inițial pinii XA și XB sunt în aer, tranzistoarele V1 și V2 sunt blocate,
tensiunea pe rezistență R3 este 0 logic și poarta SI-NU (D1) este blocată, iar astfel impulsurile
oscilatorului nu trec spre numărător.
La atingerea simultană a pinilor XA și XB cu mână, datorită rezistenței de contact,
tranzistorul V1 se deschide, condensatorul C1 se încarcă și tanzistorul V2 se deschide.
Tensiunea pe rezistentă R3 devine 1 logic și se deschide poarta SI-NU (D1), iar impulsurile de la
oscilator trec la numărător, care începe să numere schimbând stările de ieșire de la Q0-Q1, Q1-
Q2, Q2-Q3, Q3-Q4, Q4-Q5, Q5-Q6.
Când Q6=1 are loc resetarea numărătorului. Circuitul logic cu porți SAU comandă
tranzistoarele V3,V4,V5,V6 și se aprind ledurile H1-H7.
La ridicarea mâinii de pe cei doi pini, tranzistorul V1 se blochează, condensatorul C1 se
descarcă pe rezistența R2 și după un timp foarte scurt tranzistorul V2 se blochează. Poarta SI-NU
(D1) blocheză impulsurile către numărător, iar starea în care rămâne în acel moment este afișată
prin aprinderea unei combinații a ledurilor H1-H7 conform diagramei de stări prezentată în
pagina următoare.
18
19
Toleranţe acceptate: DIN ISO
Mod. Mod.
2768-m
⊗ Număr control
Schema circuitului electronic
ASM AUPR 13.6
Zar electronic
20
3.2.4. Competenţe de bază
Pentru pregătirea şi evaluarea întrebărilor de îndrumare referitoare la acest modul al

proiectului şi pentru evaluarea competenţelor profesionale vă recomandăm următoarele surse de
documentare (acestea au cota de bibliotecă a furnizorului şi se impune part
particularizarea
icularizarea lor la
mediul şi resursele locale – n.trad.)
n.trad.).
Programe educaţionale cu asistenţă pe calculator (CBT)
CBT13 Planificarea Operaţiilor – desene, planuri de execuţie, documente.

CBT19 Legea lui Ohm.
CBT25 Rezistenţe.
CBT26 Condensatori.
Manuale de specialitate (MS) / Culegeri de tabele tehnologice (TT)
MS1 Desen tehnic.

MS9 Electrotehnică – iniţiere.
MS11 Electrotehnică pentru şcoli profesionale şi de meserii.
MS12 Bazele electrotehnic
lectrotehnicii.
TT2 Tabele de calcul pentru eelectrotehnicieni.
TT3 Culegere de tabele tehnologice pentru electrotehnică şi energetică industrială.
TT4 Culegere de formule de calcul în electronică, electrotehnică şi energetică.
Cursuri de specialitate (CF)
CF3 Principiile electrotehnicii partea I

CF4 Principiile electrotehnicii partea I - Suport scris
21
FAMILIA DE CIRCUITE INTEGRATE NUMERICE CMOS
INTRODUCERE
Familia de circuite integrate CMOS a fost dezvoltată aproximativ în aceeaşi perioadă cu

familia TTL, dar iniţial a avut o extindere mai redusă datorită timpilor de propagare mai mari şi
implicit a frecvenţei de operare mai reduse (cuprinsă tipic între 1 şi 10 MHz). La realizarea
acestor circuite sunt folosite tranzistoare MOS cu canal n şi canal p, evitându-se utilizarea
rezistenţelor.
Familia CMOS oferă o serie de avantaje faţă de circuitele TTL:
- creşterea densităţii de integrare de circa zece ori, permiţând astfel integrarea
unor funcţii suplimentare;
- rezistenţa de intrare este foarte mare, curenţii de intrare sunt foarte mici, ceea
ce corespunde la un factor de branşament mai mare decât la TTL;
- tehnologia este simplă, deci şi ieftină;
- puterea consumată în regim static este foarte mică, neglijabilă;
- este posibilă folosirea unei plaje lărgite de tensiune de alimentare (pentru seria
4000, 3÷18 V);
- au o margine de zgomot (mult) mai mare decât cea întâlnită la familia TTL;
Dezavantajul major al seriei 4000 constă în timpul de propagare mai mare decât la TTL,
dar datorită perfecţionărilor tehnologice ulterioare timpul de propagare a fost redus considerabil
la seriile CMOS rapide.
Seriile CMOS utilizate în prezent sunt:
- seria 4000, apărută în 1972 care se foloseşte şi în prezent în aplicaţii industriale datorită
marginii de zgomot foarte mari. Poate fi utilizată în aplicaţii în care frecvenţa semnalelor de la
intrările circuitelor logice nu depăşeşte câţiva MHz, tensiunea de alimentare fiind VDD = 3 ÷
15 V, iar marginea de zgomot depinde de tensiunea de alimentare: ∆Uz = 30% VDD.
- seriile CMOS rapide (74HCxxx, 74HCTxxx) dezvoltate după 1980 au performanţe
superioare seriei 4000, prima variantă fiind compatibilă cu niveluri de tensiune de intrare
CMOS (tensiunea de alimentare fiind cuprinsă în intervalul 2 - 6V), iar cea de-a doua cu
niveluri de tensiune de intrare TTL, tensiunea de alimentare fiind cuprinsă în intervalul 4,5 –
5,5 V.
- seriile performante (74ACxxx, 74ACTxxx) au proprietăţi îmbunătăţite faţă de HC (tensiunea
de alimentare 6V), prima variantă fiind compatibilă cu niveluri de tensiune de intrare CMOS
(tensiunea de alimentare fiind cuprinsă în intervalul 2 - 6V), iar cea de-a doua cu niveluri de
tensiune de intrare TTL, tensiunea de alimentare fiind cuprinsă în intervalul 4,5 – 5,5 V.
SERIA 4000 – CARACTERISTICI GENERALE
Seria 4000 se utilizează încă în aplicaţii industriale datorită unei margini de zgomot ridicate
(0,3VDD), a plajei largi de tensiuni de alimentare (tipic 3 - 15 V şi maxim 18 V) şi a frecvenţei
maxime de operare de ordinul MHz.
Pentru seria 4000 poarta fundamentală este inversorul CMOS. În astfel de circuite se
utilizează tranzistoare MOS cu canal n şi cu canal p.
22
Fig. 3.3. Funcţionarea inversorului CMOS în regim static
ALTE CIRCUITE ELEMENTARE DIN FAMILIA CMOS
Fig..3.4. Circuitul ŞI-NU
23
Fig.3.5. Circuitul ŞI-NU şi circuitul SAU-NU din seria CMOS
Fig. 3.6. Circuitul SAU-NU
3.2.5. Reguli de utilizare a circuitelor CMOS
1. Nici o intrare a unui circuit logic CMOS nu se lasă flotantă, ci se conectează la un

potenţial bine stabilit: UL sau UH în funcţie de tipul circuitului. Indiferent de tipul porţii, intrările
nefolosite se pot lega la alte intrări.
2. Intrările porţilor nefolosite pot fi conectate ori la masă, ori la VDD, puterea consumată
fiind aceeaşi (neglijabilă).
3. Este interzisă interconectarea ieşirilor a două sau mai multe circuite logice, dacă există
posibilitatea ca aceste ieşiri să ajungă la niveluri logice diferite. Există o situaţie în care ieşirile
pot fi interconectate – legând în paralel atât intrările cât şi ieşirile unor porţi din aceeaşi capsulă.
4. Niciodată ieşirile circuitelor logice nu se conectează direct la masă sau VDD.
5. Cerinţele de decuplare ale circuitelor integrate CMOS sunt mult diminuate faţă de
omoloagele TTL datorită consumului de curent mai redus. Un singur condensator de decuplare de
100 nF la fiecare rând de 10 – 15 circuite CMOS şi un condensator electrolitic de 10 ... 100 µF
pentru întreaga placă sunt de obicei suficiente.
6. Dacă se interconectează două sau mai multe subcircuite CMOS care sunt alimentate de la
surse diferite, respectiv comandate de la un generator de impulsuri, este necesară respectarea unei
anumite succesiuni în conectarea surselor de alimentare, respectiv a generatorului de impulsuri.
7. Există cerinţe speciale referitor la manipularea sau stocarea acestor circuite derivate din
dorinţa de a minimiza efectele descărcărilor electrostatice (ESD – electrostatic discharge).
24
Toate circuitele electronice sunt susceptibile la distrugere datorită descărcărilor
electrostatice. Corpul omenesc se poate uşor încărca electrostatic la potenţiale de peste 30.000 V,
prin simpla deplasare pe un covor, purtarea unui plover sau mângâierea unei pisici. Prin simpla
atingere a unui circuit electronic, sarcinile astfel stocate sunt în contact direct cu circuitul.
Tranzistoarele şi circuitele integrate CMOS sunt în primul rând sensibile la sarcini electrostatice
datorită impedanţei mari de intrare şi a stratului subţire de dioxid de siliciu care se poate astfel
uşor străpunge. Rezultatul străpungerii este ireversibil şi circuitul sau dispozitivul este distrus.
Producătorii de dispozitive, circuite şi echipamente electronice acordă problemelor ESD o
atenţie sporită. Chiar dacă marea majoritate a circuitelor MOS moderne au reţele de protecţie
formate din rezistoare şi diode următoarele măsuri de prevedere sunt general valabile:
a. Circuitele integrate MOS se păstrează în ţiple speciale antistatice, în folii de aluminiu sau
materiale speciale conductoare. Aceasta conduce la egalizarea potenţialelor tuturor pinilor
şi prin urmare nu pot apare tensiuni periculoase între pini.
b. După extragerea circuitului din materialul antistatic, acesta se va monta imediat pe placa
de circuit imprimat. Se va evita atingerea pinilor cu mâna.
c. În echipament intrările nefolosite ale circuitelor MOS nu se lasă neconectate, deoarece
acestea tind să acumuleze sarcini electrostatice.
d. La transport conectorii plăcilor se scurtcircuitează, iar plăcile se transportă în folii
antistatice conductoare. Se evită atingerea conectoarelor cu mâna.
Fig.3.7. Recapitularea nivelurilor de tensiune TTL şi CMOS
25
3.2.6. Întrebări de îndrumare - sugestii
1. Ce trebuie avut în vedere la manipularea componentelor tehnologice CMOS ?

a) Pe timpul depozitării, transportului şi manipulării circuitele CMOS trebuie protejate la
sarcini electrostatice (se va utiliza material izolator, recipiente de transport vor avea legături
pentru descărcarea electrostatică, personalul va avea echipament şi încălţăminte antistatice, locul
de muncă va fi de muncă cu mediu controlat, etc.)
b) La operaţiile de lipire şi pe timpul operării se va evita supraîncălzirea.
2. Care este diferenţa dintre semnalele digitale de cele analogice ?

Semnalele digitale sunt semnale cu variaţie în trepte şi pot accepta doar două stări (nivel
tensiune), 0 V sau + UB .
Semnalele analogice sunt semnale cu variaţie continuă şi pot avea şi valori intermediare.
3. Între ce valori ale tensiunii funcţionează porţile logice CMOS ?

În cazul porţilor CMOS 40 există două tipuri circuite:
a) tip A: 3 - 15V
b) tip B: 3 - 20V
Tensiunile de alimentare pot fi de 9V / 10V / 12V.
În cazul porţilor CMOS 74 acestea pot fi de tip HC (high speed CMOS) şi HCT (high speed
CMOS, TTL compatibile). Acestea au o tensiune de alimentare de 5 V şi lucrează la tensiuni
între 2 V şi 6 V.
4. În ce domeniu de tensiune funcţionează blocurile TTL ?

TTL 74 N/S/LS/AS/ACS între 4,75V - 5,25 V (5,5 V); cel mai frecvent 5 V.
5. Ce trebuie urmărit, atunci când unele intrări ale porţilor logice nu sunt folosite ?
Intrările libere se comută în paralel cu intrările utilizate. În acest caz se trebuie urmărită funcţia
circuitului şi sarcina de ieşire ai porţii anterioare.
6. Ce se înţelege prin timp de răspuns al componentelor digitale?

Prin timp de răspuns se înţelege timpul trecut de la aplicarea semnalului de intrare până la
apariţia semnalului de ieşire; acesta este condiţionat şi de timpii de răspuns ai tranzistorilor.
Valorile sunt de ordinul nanosecundelor şi milisecundelor. Componentele CMOS au timpi relativ
mici de întârziere.
Ce tip porţi logice (porţi şi blocuri funcţionale) cunoaşteţi ?
OR / AND / NOT (şi / sau / negaţie).
Ce porţi logice rezultă prin îmbinarea a două funcţii de bază ?
SI negat = NAND
SAU negat = NOR
7. Enumeraţă cîteva domenii în care se folosesc componente şi circuite digitale.

a) Sisteme de prelucrare a datelor.
b) Controlere logice programabile (CPL)
c) Produse electronice da larg consum.
d) Tehnică de comunicaţii.
26
3.2.7. Planificarea lucrului
Proiect: Zar electronic Sarcină: Execuţie parte electronică

Necesar de Timp de
Nr. Securitate Timp de Timp
Operaţie Obs. materiale preg. /
crt. şi mediu execuţie total
şi SDV încheiere
3.2.8. Formular de control şi evaluare
Control şi evaluare Pag. 1

Proiect: Zar electronic Proiect parţial: Execuţia părţii electronice
Nume: Data:
Control funcţional şi vizual
Evaluare
Nr. Nr. 10-9-7-5- puncte
Criteriu de control Observaţii
crt. poz. Control Control
funcţional vizual
1 Poziţionarea pieselor.
2 Calitatea şi aspectul
lipiturilor.
3 Scurtarea corectă a
conectorilor
4 Îndepărtarea resturilor de
cositor şi de cabluri.
5 Corectitudinea poziţionării
mufelor.
27
3.3. Montaj
3.3.1.Descrierea sarcinilor
În acestă etapă a proiectului se vor monta elementele confecţionate anterior şi se va finaliza

zarul electronic conform algoritmului de mai jos.
1) Fixaţi circuitul imprimat cu LED-uri (poziţia 4) şi panoul cu LED-uri (poziţia 2)

utilizând şuruburile distanţiere (poziţia 9) şi şuruburile scurte cu cap înecat scurte
(poziţia 11 şi 12)
2) Fixaţi apoi şuruburile distanţiere (poziţia 8) cu 4 şuruburi cu cap înecat (poziţia 10) pe
panoul cu LED-uri şi strângeţi placa de bază (poziţia 7) cu şuruburile distanţiere.
3) Fixaţi placa de bază (poziţia 7) cu 4 şuruburi cu cap înecat (poziţia 10) în şuruburile
distanţiere.
La final se va ajusta lungimea cablurilor bornelor de alimentare şi se vor lipi la inelele de

conectare X1 şi X2 de pe placa principală.
ATENŢIE LA RESPECTAREA POLARITĂŢII CONECTORILOR !
3.3.2. Întrebări de îndrumare - sugestii
1. De ce este greşit să se strângă la maxim o îmbinare cu şurub?

R: Deoarece la un moment de torsiune prea mare, şurubul de deformează (spira filetului) şi se
poate forfeca. Ca urmare, trebuie respectate valorile maxime ale momentelor de strângere .
2. Enumeraţi cele mai importante trei tipuri de cap de şurub.

R: Cap hexagonal, cap tip imbus, cap bombat crestat, cap înecate crestat.
3. Ce se înţelege prin termenul de „ansamblu”?

R: Asamblarea reprezintă acţiunea sau suma de activităţi de îmbinare prin montaj a unor
componente sau subansambe.
3.3.3. Planificarea lucrului –vezi documentaţie pentru formator
28
3.3.4. Chestionar de evaluare
1. Descrieţi pe scurt metoda de lucru abordată pentru acest modul de proiect.
2. Ce cunoştinţe noi aţi dobândit la pregătirea şi execuţia acestei teme?
3. Ce credeţi că ar trebui să faceţi mai bine la următoarea temă de acest tip ?
4. Ce fel de informaţii poţi furniza unui coleg astfel încât acesta să înţeleagă activităţile executate
şi, eventual, să le continue ? Care sunt acestea ?
Pag. 1
Proiect: Zar electronic Proiect parţial: Montaj general
Nume: Data:
Evaluare
Nr. Nr. 10-9-7-5-0 puncte
Criteriu de control Observaţii
crt. poz. Control Control
funcţional vizual
1 1-12 Transpunerea în plan a schiţei
de montaj
2 1-12 Montajul profesional al
componentelor
3 1-12 Stabilitatea modelului
4 1-12 Impresia generală a
modelului
29
Cap.4. Orga de lumini – 3 canale
Un proiect tematic pentru calificare de bază în meseriile de

electricieni
30
Cuvânt înainte
Competenţa practică este astăzi cerinţa centrală a întreprinderilor în toate meseriile care
necesită o formare profesională.
Practicanţii ar trebui să lucreze în echipe şi la diferite proiecte, suplimentar pentru
îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate dar şi la formarea unei conştiinţe a economiei şi calităţii
în producţie, să implementeze singuri noi cunoştinţe să prezinte idei, să se documenteze continuu
şi multe altele
Formatorul trebuie să transmită această competenţă de acţiune, însă pentru mulţi se pune
întrebarea CUM? Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât majoritatea abia dacă au primit vreo
îndrumare în acest sens.
Metoda de formare cea mai frecvent utilizată, este metoda celor 6 paşi:
-Informare
-Planificare
-Decizie
-Executie
-Control
-Evaluare
Sub acest aspect se vor executa îndeaproape formarea de sarcini practice care vor urma
modelul acţiunii complete.
Proiectul tematic următor este construit pe baza modelului de acţiune integrală şi este
aplicabil printre altele la profesii din domeniul electric.
Cu ajutorul acestui proiect de formare profesională, cursanţii vor dobândi calificări
aferente următoarelor domenii:
- Montajul componentelor electronice
- Lipirea componentelor electronice
- Rezistenţe
- Potenţiometre
- Condensatoare
- Tiristoare
- Transformatoare de joasă frecvenţă
Introducere în lucrarea de proiect „Orgă de lumini 3 canale”
Lucrarea de proiect „Orgă de lumini cu 3 canale” se compune din următoarele faze:
Informare
Montajul componentelor
Controlul
Punerea în funcţiune
Verificarea erorilor
Fiecare fază de proiect va fi descrisă în capitole individuale. Capitolele conţin în funcţie de

specific descrierea sarcinii, desene tehnice, liste de componente, module de calificare
profesională, întrebări de îndrumare, formulare de planificare muncii, fişe pentru elaborarea
documentaţiei necesare, formulare pentru dialogul de specialitate şi fişe de control şi evaluare
Întrebările de îndrumare şi foile de lucru sunt importante pentru dialogul de specialitate,
care ar trebui derulat cu practicanţii la sfârşitul fiecărei faze de proiect.
31
În cadrul fiecărei faze de proiect se va face referire asupra sumarului competenţelor
urmărite, care cunoştinţe de specialitate sunt necesare sau mai trebuie alocate diferitelor abilităţi
Pentru a putea executa cu succes proiectul „Orgă de lumini cu 3 canale”, cursanţii vor fi
încurajaţi, pe baza diferitelor mijloace însoţitoare, către autoînvăţare.
Aceste materiale însoţitoare le-am sintetizat într-o bibliotecă a proiectului la punctul 2.3.
Această bibliotecă reprezintă doar o propunere şi poate fi lărgită la libera alegere. Pentru
transmiterea cunoştinţelor se vor folosi materialele didactice de diferite forme, ca de exemplu
programe de pregătire cu ajutorul calculatorului sau programe de simulare online precum şi
materialele pe suport de hârtie
În cele ce urmează vă vom oferi informaţii şi sprijin pentru derularea dialogului de
specialitate şi o descriere a modului de punctare al evaluării.
Prin termenul „Orientare spre acţiune” se înţelege principiul de formare, în urma
căruia se va învăţa pe cât posibil cât mai independent şi cuprinzător, pentru o stăpânire cât
mai competentă şi mai temeinică a sarcinilor operaţionale.
Proiect Orgă de lumini cu 3 canale
Executarea proiectului
Următoarele documente de proiect au menirea de a furniza recomandări pentru punerea în

practică a unei lucrări de proiect orientată spre acţiune. Corespunzător situaţiei din unitatea de
producţie se pot bineînţeles aduce modificări sau adaptări ale acestor recomandări.
Pentru crearea unui mediu de formare eficient, recomandăm înfiinţarea unei „biblioteci ale
proiectului”. În această bibliotecă, care poate de ex. fi compusă dintr-un raft, se vor putea găsi
toate documentele auxiliare, manuale, medii de formare şi culegeri de formule, care pot ajuta
cursantul la prelucrarea sarcinilor sale de proiect. Informarea independentă şi procurarea de
informaţii este o componentă importantă a formării profesionale orientate spre acţiune. Viitorul
profesionist va trebui să-şi procure permanent informaţii în timpul activităţii sale practice, pentru
a putea controla toate sarcinile atribuite lui.
Noi am pregătit pentru cursanţii Dvs. în mod special pentru proiectul de faţă unele medii
de informare, a căror utilizare o considerăm foarte folositoare.
În cadrul documentelor auxiliare aferente diferitelor faze din proiect se face referire la
însemnătatea acestor medii de informare.
Pentru executarea fazelor proiectului recomandăm următoarele modalităţi de abordare
I. Faza de informare
Procedaţi în felul următor în cadrul acestei faze:
Prezentaţi cursanţilor proiectul pe baza documentelor disponibile şi faceţi o trecere în
revistă a procedurilor de abordare a lucrării de proiect orientată spre acţiune. Faceţi referire şi la
competenţele asimilate până în prezent şi încurajaţi contribuţia individuală la operaţiile de
planificare a muncii şi de execuţie şi control a diferitelor faze ale proiectului. Se vor folosi
mediile de informare disponibile, care vor fi de folos şi la prelucrarea întrebărilor de îndrumare.
II. Faza de planificare

După răspunsul la întrebările de îndrumare, cursanţii vor elabora planul de lucru cu
ajutorul listei de necesar şi a timpilor de prelucrare planificaţi. Întrebările de îndrumare vor
aduce sfaturi utile în acest sens.
32
III. Faza decizională.
În cadrul unui dialog de specialitate, cursantul va trebui să justifice răspunsurile la
întrebările de îndrumare, la planul de lucru cu lista de necesar precum şi timpii de lucru planifica
Eventualele lacune sau greşeli vor fi aduse la cunoştinţă şi argumentate cursanţilor.
Calitatea şi succesul sarcinii depinde în mare măsură şi de reuşita dialogului de specialitate.
Dialogul de specialitate se preferă să fie purtat individual cu fiecare cursant.
Dacă, după părerea formatorului, planul de lucru cu lista de necesar şi răspunsurile la
întrebările de îndrumare nu îndeplinesc cerinţele propuse, atunci formatorul va trebui să refacă
faza de informare şi de planificare în acele puncte critice.
Dacă nu este necesară refacerea fazei de informare şi planificare, atunci cursantul va
începe prelucrarea practică a proiectului.
IV. Faza de execuţie

Cursantul va primi acum materialele conform listei de componente. Uneltele şi materialele
auxiliare vor fi selectate de el însuşi conform planificării lucrului.
Execuţia se va face pe cât posibil în mod individual.
Formatorul preia rolul consultantului şi intervine doar atunci când apar erori majore sau
încălcări ale securităţii muncii.
V. Faza de control
Formatorul enunţă cursanţilor modul de abordare la fişelor de control şi evaluare precum şi
modul de punctare. Cursantul va controla partea de proiect finalizată şi înregistrează rezultatele
în fişa de evaluare şi control. Cursantul efectuează controlul în mod individual fără suportul
formatorului.
VI. Faza de evaluare

Faza de evaluare se desfăşoară după cum urmează:
Formatorul evaluează partea de proiect şi rezultatul controlului efectuat de cursant şi
înregistrează evaluarea sa de asemenea în fişa de control şi evaluare
În cadrul unui dialog de specialitate cu cursanţii se vor stabili neconcordanţele dintre cele
două controale, se vor prezenta eventualele greşeli din cadrul controlului şi apoi se vor
argumenta acestea.
Formatorul şi cursantul stabilesc împreună ce deprinderi trebuie reluate ca urmare a
greşelilor de prelucrare a operaţiei de control. Mai departe se vor dezbate pe baza întrebărilor de
recunoaştere, cum se vor evita pe viitor asemenea greşeli.
33
Fig.4.1. Sinteza fazelor proiectului
Proiect general
Orgă lumini 3
canale
Fază proiect 1: Fază proiect 2: Fază proiect 3: Fază proiect 4: Fază proiect 5:
Informare Montajul Control Punere în Diagnostic
pieselor funcţiune erori
34
4.1. Faza proiectului 1 – INFORMARE
4.1.1 Descrierea sarcinii
În această fază a proiectului se procură informaţii importante, de care aveţi nevoie pentru
montajul şi punerea în funcţiune a ansamblului electronic.
Procedaţi după cum urmează:

Informaţi-vă pe baza documentaţiei şi instrucţiunilor tehnice
Următoarele documente vă stau la dispoziţie:
- Descrierea funcţională a ansamblului electronic
- Schiţa de montaj a ansamblului electronic
- Kitul cu piesele componente
- Instrucţiuni de securitate pentru lucrul sub tensiune electrică
- Instrucţiuni de operare a aparatelor sub tensiune alternativă de 230 V / 50 Hz
Informaţi-vă asupra modului de operare al componentelor electronice folosite.
Prelucraţi întrebările de îndrumare aferente acestei faze a proiectului. Informaţii de
specialitate necesare obţineţi în mediile de informare indicate (module de calificare
profesională).
Discutaţi întrebările de îndrumare rezolvate cu formatorul Dvs.
4.1.2 Descrierea funcţională
La acest ansamblu este vorba de o orgă cu 3 canale comandată de tiristor. Fiecare canal are
o putere maximă de 60W. Înaltele, joasele şi mediile sunt controlate separat de trei
potentiometre.
Descrierea schemei de montaj

Semnalul de joasă frecvenţă primit de la amplificator ajunge la transformatorul audio prin
intermediul potentiometrului general de sensibilitate P1
Transformatorul audio îndeplineşte două funcţii
1. Pe baza ratei de amplificare de la transformatorul TR1 (1:5) în partea secundară a
acestuia se va regăsi o tensiune de aproximativ 5 ori mai mare decât cea de intrare, şi astfel este
posibilă o comandă şi la un volum mai mic.
2. O altă funcţie foarte importantă a transformatorului audio este acea de separator galvanic
între tensiunea de intrare ( de la bornele unei boxe audio) şi 230 V curent alternativ de reţea,
astfel încât pe segmentul NF să nu ajungă tensiune prea înaltă.
Cu ajutorul celor trei potenţiometre P2. P3 şi P4 se poate regla sensibilitatea de răspuns a
tiristorilor. Separarea pe tipuri de canale (joase, medii şi înalte) se realizează cu ajutorul filtrelor
trece-jos R1, C1 precum şi filtrele trece-bandă C2, R2, C3 care permite trecerea numai
frecvenţelor medii şi a filtrelor trece-sus C4, P4 care permite doar trecerea frecvenţelor înalte
Circuitul este asigurat cu o siguranţă de 630mA
35
Conexiuni – scurtă introducere
1. Conexiune semnal audio
În locul pinilor de lipire inscripţionaţi „INP NF” se alimentează semnalul audio de la
amplificator. Orga de lumini poate fi controlată de la ieşirea audio a unui amplificator audio, a
unui receptor radio sau altele asemănătoare.
2. Racordarea becurilor
La poziţia clemelor de prindere marcate cu „LAMPE” se vor racorda becurile
incandescente. Luaţi aminte că nu e voie să se depăşească valoarea de putere maximă de 60W
pe canal.
Important: acei consumatori care sunt racordaţi, să fie conectaţi respectiv împământaţi cu
conductorul de protecţie atunci când este cazul!
Notă: la orga de lumini nu se vor racorda sub nici o formă tuburi fluorescente, lămpi
halogene cu transformator sau cu motor de actionare.
Operarea aparatului
Cu ajutorul potenţiometrelor P2 (JOASE), P3 (MEDII) şi P4 (ÎNALTE) poate fi reglată
independent sensibilitatea de reacţie a diferitelor canale. Cu ajutorul potenţiometrului P1
(SUMME) se vor „ataca” simultan toate cele 3 canale.
Reglaţi amplificatorul pe volumul dorit şi rotiţi potenţiometrul general până când sunt
controlate toate canalele. Cu ajutorul potenţiometrelor JOASE, MEDII şi ÎNALTE se poate acum
potrivi efectul de lumini dorit în funcţie de semnalul muzical.
Date tehnice
Tensiune de alimentare: 220-240 V ˜/50Hz
Putere ieşire: maxim 60 W pe canal
Ieşiri 3, numai pentru sarcini rezistive
(becuri incandescente normale)
Intrare audio ieşirea boxelor audio
Dimensiuni 122 x 50 mm
Acest articol a fost verificat conform directivelor europene privind compatibilitatea

electromagnetică, şi i-a fost atribuit marcajul de verificare CE.
Orice modificare a circuitului respectiv utilizarea altor componente duce la pierderea

acestei autorizaţii!
Nu atingeți piesele componente ale montajului electronic fără a scoate ștecherul de

alimentare la rețea din priză!
36
Fig.4.1.Schema de conexiuni
37
4.1.3. Norme de securitatea muncii
În această fază a proiectului se obţin informaţii importante referitoare la normele de

securitate, care vor trebui respectate la montajul orgii de luminii cu 3 canale.
Manipularea produselor care ajung în contact cu tensiuni electrice trebuie să respecte
prevederile de securitate în vigoare.
Deconectaţi aparatele electrice de la sursa de alimentare înaintea deschiderii aparatului şi
asiguraţi-vă că aparatul este complet descărcat de sarcini electrice.
Puneţi aparatele electrice în funcţiune doar când elementele componente aflate sub
tensiune vor fi complet izolate în carcase corespunzătoare. Luaţi aminte la manipularea
componentelor electrice, ca toate piesele aflate sub tensiune să nu mai prezinte urme de tensiuni
electrice, respectiv sarcinile electrice care ar putea fi stocate de anumite piese să fie complet
descărcate.
Cabluri sau conductori sub tensiune, cu care sunt conectate aparatul, componentele sau
modulele componente, trebuie permanent verificate asupra izolaţiei sau întreruperii acestora.
Conductorii defecţi vor fi înlocuiţi de îndată!
Atenţie permanentă la montajul componentelor sau modulelor electrice la respectarea
caracteristicilor specifice acestora. Aceste date se vor regăsi în fişele tehnice corespunzătoare.
Cele 5 reguli de securitate
1. Izolarea: deconectarea completă a echipamentelor de la rețea.

2. Asigurarea împotriva reconectării: numai personalul autorizat pentru lucrul cu
echipamente electrice va avea voie să repună în funcţiune echipamentul.
3. Stabilirea lipsei complete a tensiunii: prin măsurarea cu aparate specifice de măsură a
lipsei tensiunii componentei respective.
4. Împământarea şi scurtcircuitarea: conductorii externi se vor interconecta între ei şi cu
conductorul de nul prin conductori speciali
5. Acoperirea componentelor apropiate, aflate sub tensiune: prin acoperirea, ecranarea sau
izolarea pieselor utilajelor, aflate sub tensiune, se urmăreşte evitarea atingerii pieselor aflate sub
tensiune.
4.1.4. Instrucţiuni de operare
Acest aparat este alimentat cu ajutorul unei tensiuni alternative de 230V / 50 Hz şi nu va fi

alimentat decât cu această tensiune prescrisă
La aparate cu o tensiune de alimentare > 35 V montajul final se va efectua numai cu
respectarea normelor de securitate aferente. Aparatul se va asigura împotriva prezenţei tensiunii
la orice intervenţie (se va deconecta de la reţea). Dacă este necesară schimbarea unei siguranţe,
se va folosi exclusiv o siguranţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi caracteristică de declanşare (m T
630 mA).
Aparatul este conceput pentru a comanda becuri incandescente în ritmul dat de semnalul
audio şi nu are voie să fie folosit sub nici o formă cu alţi consumatori cum ar fi tuburi
fluorescente, becuri halogene cu transformator sau motor. Puterea de conectare maximă este de
maxim 60 W pe canal şi nu are voie să fie depăşită.
38
Luaţi seama la secţiunea cablului de alimentare. Când scoateţi din priză, prindeţi exclusiv
de ştecher şi niciodată de cablu. Nu îndoiţi cablul la o rază prea mică sau în jurul unor colţuri
ascuţite.
Dacă este necesar, consumatorii conectaţi se vor conecta respectiv împământa cu
conductori protejaţi corespunzător normelor de securitate din domeniul electric.
Respectaţi temperatura ambientală maximă admisă a aparatului în timpul operării de 0°C
până la 40°C. Aceste valori nu au voie să fie depăşite.
Aparatul funcţionează în parametrii normali în încăperi uscate şi curate. Operarea
aparatului în aer liber respectiv în încăperi umede este neautorizată. În cazul formării de condens
se cere aşteptarea unei perioade de 2 ore pentru reglarea temperaturii.
Respectaţi în toate etapele proiectului normele de protecţia muncii pentru instalaţii
electrice.
Deconectaţi totdeauna aparatul de la reţea.
4.1.5. Instrucţiuni de lipire
În această fază se va învăţa procedeul de lipire. Citiţi următoarele instrucţiuni şi aplicaţi-le

corespunzător la echiparea circuitului imprimat.
Nu folosiţi la lipirea circuitelor electronice niciodată pasta decapantă sau unsoare de lipit.
Acestea conţin un acid care pot afecta piesele componente şi circuitele imprimate.
Ca material de lipit se va folosi doar aliaj de lipit (cositor) SN 60 Pb (60% cositor şi 40%
plumb) cu miez de colofoniu. Colofoniu ajută în procesul de lipire ca şi substanţă lichidă.
Folosiţi un letcon adecvat. Temperatura ideală de lipire se situează între 300 şi 400 °C.
Pentru a atinge un flux de căldură bun, vârful de lipire trebuie să fie fără calamină, adică să nu
fie oxidat. Curăţaţi vârful de lipire înainte de fiecare operaţie cu un burete îmbibat cu apă.
Pentru a evita deteriorarea componentelor datorată supraîncălzirii, operaţia de lipire se va
realiza continuu. Un procedeu prea lung de lipire poate conduce la desprinderea găurilor metalice
sau a benzii conductoare de cupru.
În cazul lipirii semiconductorilor, ledurilor şi circuitelor integrate se va respecta un timp de
lipire scurt, deoarece o perioadă prea lungă poate conduce la deteriorarea componentei.
Pentru lipire, se va ţine vârful de lipire pe locul de lipire în aşa fel încât să se încălzească
simultan cablul de conectare al piesei şi banda conductoare. Adăugaţi acum la piesele de lipit
încă puţin cositor de lipit. De îndată ce cositorul începe să curgă, luaţi-l de pe locul de lipire şi
mai aşteptaţi puţin până ce aliajul rămas a pătruns bine. Îndepărtaţi pe urmă letconul de la locul
lipirii.
Nu mişcaţi piesa tocmai lipită până la răcirea cositorului. O lipitură reuşită se recunoaşte
prin strălucirea argintie a suprafeţei.
Tăiaţi firele rămase în exces rămase deasupra, imediat după lipire chiar deasupra locului de
lipire cu un cleşte de tăiat.
Verificaţi după fiecare procedeu de lipire, să nu rămână conexiuni sau benzi acoperite cu
cositor. Asemenea scurtcircuite nu conduc numai la o funcţionare defectuoasă, ci şi la
deteriorarea pieselor.
39
4.1.6. Module de calificare profesională
Informaţii pentru prelucrarea întrebărilor de îndrumare în această parte de proiect le puteţi

găsi în următoarele medii:
CBT 13 Planificarea muncii – interpretarea desenelor tehnice, planurilor

de producţie, comunicare
CBT 19 Legea lui Ohm
CBT 21 Extrase din Normele de securitatea muncii
CBT 24 Măsuri de protecţie din domeniul electric
CBT 25 Rezistenţe
CBT 28 Condensatoare
CBT 29 Transformatoare
CBT 30 Bobine
CBT 34 Circuite de curent alternativ 1
CBT 35 Circuite de curent alternativ 2
CBT 36 Principiile calculelor de specialitate
CBT 37 Calcule speciale în domeniul electric
Manuale de specialitate (MS) / Culegere de tabele (CT)
MS1 Desene tehnice

MS9 Formare de bază Electrotehnică
MS11 Electrotehnică pentru şcoli tehnice
MS12 Manual de electrotehnică
CT2 Culegere tabele electrotehnică
CT3 Culegere tabele electrotehnică / electronist energeticieni, -
Industriali
CT4 Culegere formule Christiani
40
4.1.7. Întrebări de îndrumare
1. Ce prevederi trebuie respectate la aparate cu tensiune mai mare de 35 V?
R: Prevederile în vigoare de securitate în domeniul electric.
2. Numiţi elementele componente folosite în schema electronică prezentată
R: Siguranţă de precizie
Rezistenţe
Potenţiometru
Condensatori (folie)
Tiristori
Transformator semnal audio
Bobina
3. Care sunt 5 reguli de securitate care sunt valabile ”înainte” de începutul lucrului cu
componente electrice?
R: Deconectare
Asigurare împotriva repornirii
Stabilirea absenței tensiunii
Scurtcircuitare și legare la pământ
Acoperire și ecranare componente apropiate aflate sub tensiune
4.Care este utilitatea acestui aparat?
R: Acest aparat se folosește la controlul becurilor prin intermediul semnalelor audio.
5. Cât de mare este puterea maximă de conectare pe fiecare canal?
R: Puterea maximă este de 60 W pe canal.
6. Ce fel de consumatori nu au voie sub nici o formă să fie conectați la acest aparat?
R: Tuburi fluorescente, lămpi halogene cu transformator sau motor.
7. La această orgă cu 3 canale se pot racorda sarcini ohmice până la 60 W la 230 V. Cum
permite circuitul ca un semnal audio să comute asemenea sarcini?
R: Elementele RC (filtrele) comandă tiristorii. Tiristorii sunt considerați joncțiuni electronice

sau joncțiuni fără contact. O tensiune mică aplicata pe jonctiunea grila-catod comanda curenți
mari de sarcină anod-catod.
41
4.2. Faza proiectului 2 – MONTAJUL PIESELOR
4.2.1. Descrierea sarcinilor
Verificați dacă kitul de montaj este complet pe baza listei de necesar.

Respectați instrucțiunile descrise în capitolul anterior.
Treceți la echiparea plăcuței imprimate pe baza planului de asamblare, acţionând
astfel:
- Informați-vă asupra pieselor de montat din planul de montaj și din lista de
necesar
- Planul de montaj vă oferă informații asupra plasamentului exact al fiecărei
piese.
- Prelucrați întrebările de îndrumare aferente acestei părți de proiect.
Informații de specialitate aferente veți găsi în mediile de informare .
- Elaborați un plan de lucru. Planificați uneltele pe care le ve-ti utiliza.
Dezbateți planul de lucru cu formatorul dvs.
- Echipați placa imprimată conform planului de lucru.
Documentați toate activitățile efectuate. Verificați astfel, dacă v-ați abătut de la
planul de lucru și dacă timpii de lucru prevăzuți au fost reali. Ce lucruri puteți
îmbunătăți următoarea dată?
Controlați și evaluați activitățile Dvs. cu ajutorul fișei de control și evaluare.
În această fază de proiect, cursanţii vor verifica pe baza listei de necesar, numărul şi
integritatea pieselor şi vor echipa placa orgii de lumini cu 3 canale conform planului de montaj.
În funcţie de necesităţi, mai întâi se va echipa circuitul cu piesele mai mici, înainte de a
monta elementele mai mari.
Se va începe astfel cu rezistenţele. La această operaţie se va respecta ca firele de conectare
să fie îndoite în unghi drept corespunzător
După lipirea firelor de conectare cu contactele circuitului imprimat, capetele firelor rămase
deasupra se vor tăia cu un cleşte deasupra locului de lipitură.
La fel se va proceda în continuare şi cu restul componentelor de montaj.
În cazul montării tiristorilor este obligatorie respectarea poziţiei de montaj pe circuit.
Cursantul se poate orienta după partea din spate metalică a carcasei tiristorului, care este marcată
în planul de montaj printr-o linie interioară. Pinii piesei nu au voie să se încrucişeze, iar în plus
piesa sa nu fie lipită la o distanţă mai mica de 5mm de circuitul imprimat.
Tiristorii sunt elemente semiconductoare, în cazul cărora se vor respecta instrucţiunile de
lipire aferente semiconductorilor.
Pentru utilizarea pinilor de lipit, se va utiliza un cleşte plat, pentru a-i presa pe aceştia uşor
în circuitul imprimat. Orificiile aferente sunt încadrate de un pătrat mic.
Lipirea clemelor de prindere necesită datorită suprafeţei mai mari, o prezenţă mai lungă a
vârfului de lipit, cositorul trebuind să curgă mai bine.
Înaintea montării bobinei L1 firele de contact ale bobinei trebuie dezizolate pe o suprafaţă
destul de mare. De asemenea dacă este nevoie se va îndepărta stratul de lac cu un cuţit sau cutter.
42
La montarea transformatorului audio se va respecta de asemenea poziţia pe circuitul
imprimat.
Pentru aceasta, marcajul de pe transformator care poate fi un punct roşu pe carcasă sau un
punct alb de vopsea pe partea superioară, trebuie să fie îndreptat în aceeaşi direcţie ca şi punctul
alb de pe circuitul imprimat.
În acest modul se vor folosi 2 rezistenţe cu strat de cărbune de 2,7k (2700 Ohm) Inelele
colorate desemnează caracteristicile rezistenţei. Dacă rezistenţa este ţinută în aşa fel încât inelul
colorat să se afle pe partea dreaptă a corpului rezistent, atunci primele trei inele citite de la stânga
la dreapta vor reda valoarea rezistenţei. Inelul 4, auriu, marchează toleranţa rezistenţei de 5%.
4.2.2 Lista de necesar
Montaj
Număr Diagramă
Nr. poz. Descriere Valoare Desen
bucăţi conectare
C1, C2 2 Condensator folie 0,1uF 4.4
C3, C4 2 Condensator folie 47nF 4.4
C5, C8 2 Condensator folie 100nF 250V 4.4
F1 1 Siguranţă de precizie 630 mA mt 4.4
F1 2 Suport siguranţă 4.4
L1 1 Bobina Bobină miez inelar 4.4
1,8mH 1,5A
P1 1 Potenţiometru 250R Controler 4.4
general
P1-P4 4 Axă potenţiometru 4.4
P2-P4 3 Potenţiometru 2,5 kOhm 4.4
R1, R2 2 Rezistenţă 2,7 kOhm 4.4
TH1-TH3 3 Tiristor C 106 sau TOC 106D K-A-G 4.4
TR1 1 Transformator semnal audio 2 infasurari 1:5 transf. 4.4
de separare
4 Cleme de racordare 2 poli 4.4
1 Punte cu fir 4.4
1 Circuit imprimat HB 216.1 CE 4.4
2 Pin de lipit 4.4
43
44
NOȚIUNI TEORETICE DESPRE FILTRELE PASIVE –RC
Un filtru analogic poate fi privit ca un cuadrupol (doua borne de intrare și două de ieșire)
alcătuit din diferite elemente de circuit, care are un comportament diferit față de semnalele cu
diferite frecvențe. Când spunem comportament, diferit ne referim la modul în care filtrul
actioneaza asupra marimii (amplitudinii) semnalelor cu diferite frecvente, sau asupra marimii
(amplitudinii) componentelor din spectrul de frecvente al semnalului de la intrare. În functie de
modul în care filtrele actioneaza asupra semnalelor aplicate la intrare, ele pot fi clasificate în:
filtre „trece-jos” („taie-sus”), care lasa semnalele cu frecvente pâna la o anumită valoare
(frecvența de tăiere) să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puțin, iar pe cele cu frecvențe
superioare frecvenței de tăiere le atenuează foarte puternic; filtre „trece-sus” („taie jos”), care
sunt complementare filtrelor „trece-jos”. Ele atenuează drastic semnalele cu frecvențe mai mici
decât frecvența de tăiere și lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puțin, semnalele cu
frecvențe superioare frecvenței de tăiere. Filtre „trece-banda” care lasă să treacă neatenuate, sau
atenuate foarte puțin, semnalele cu frecvențe cuprinse într-un anumit domeniu de frecvențe,
numit bandă de trecere și atenuează drastic semnalele cu frecvențe aflate în afara benzii de
trecere. Filtre „oprește-banda”, care sunt complementarele filtrelor „trece banda”. Ele atenuează
drastic semnalele cu frecvențe cuprinse într-un anumit domeniu de frecvențe, numit bandă de
tăiere și lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puțin, semnalele cu frecvențe aflate în afara
benzii de tăiere.
formula frecvenţei de tăiere
Se defineşte atenuarea în decibeli (de tensiune sau de curent, semnale armonice),

AU(f)|dB= 20log |U 2 / U 1| = 20 logA(f)
Banda de 3dB se defineşte în jurul frecvenţei la care transferul de la intrare la ieşire este
extrem (maxim saubminim, funcţie de tipul circuitului)
Pentru circuitul trece jos frecvența de tăiere este limita superioară a benzii de 3 db, iar
limita inferioară este:
fi=0Hz.
Pentru circuitul trece sus frecvența de tăiere este limita inferioară a benzii de 3 db, iar
limita superioară este:
fi=∞.
45
Calculul frecvenței de tăiere pentru filtrele RC folosite la orga lumini
1.Circuitul trece jos format din R1=2K7 si C1=0,1µF.

Fs=1/2πR1*C1=1/6,28*2,7*10³*10̄ ⁷=580Hz
Xc1=1/ωC1=1/2πFsC1=1/6,28*580*10̄ ⁷ =2K7
Fi=0Hz
Circuitul trece jos permite trecerea frecvențelor audio cuprinse între 20Hz-580Hz și taie
frecvențele medii și înalte.
2.Circuitul trece sus format din C4=47nF si P4=2K5.

Fi=1/2πP4*C4=1/6,28*2,5*10³*47*10̄ ⁹ =1,35KHz
Xc4=1/ωC4=1/2πFiC4=1/6,28*1,35*10³*47*10̄ ⁹ =2K5
Fs=∞(aprox.20KHz)
Circuitul trece sus permite trecerea frecventelor audio cuprinse între 1,35KHz-20KHz și
taie frecventele medii și joase.
3.Circuitul trece banda format din 2 filtre RC :

a.circuitul format din C2=0,1µF si P3=2K5
F1=1/2π P3*C2=1/6,28*2,5*10³*10̄ ⁷ =640Hz
b.circuitul format din R2=2K7 si C3=47nF
F2=1/2 πR2*C3=1/6,28*2,7*10³*47*10̄ ⁹ =1,25KHz
Circuitul trece banda permite trecerea frecvențelor audio cuprinse între 640Hz-
1,25KHz și taie frecventele joase și înalte.
46
1. Explicaţi pe scurt termenul „spaţiere conductori”?

R: Spaţiere conductori desemnează distanţa dintre găurile unui circuit imprimat.
2. De trebuie obligatoriu respectată poziţia de montare a tiristorilor TH1-TH3?

R: Această poziţie trebuie respectată, pentru a nu schimba joncţiunile K-A-G.
O polaritate inversă poate duce la deteriorarea tiristorului precum şi a altor piese.
3. Definiţi joncţiunile tiristorului „K-A-G”

R: K= catod, A=anod, G=poartă
4. Ce funcţie are stratul de lac de pe firele bobinei?

R: Stratul de lac al firelor bobine serveşte drept izolare a firelor bobinei şi a înfăşurărilor
individuale
5. Numiţi 2 sarcini ale transformatorului de semnal audio

R: Transformatorul de semnal audio amplifica semnalul de intrare audio şi execută
separarea galvanica de reţea.
6. Atribuiţi inelelor colorate ale rezistenţelor R1 şi R2 valorile corecte:

R: roşu=2, violet=7, auriu=5%, roşu-violet-roşu-auriu = 2,7kW / 5%
7. Ce trebuie respectat neapărat la izolarea unui conductor?

R: Conductorul nu are voie să fie deteriorat prin crestare, străpungere sau secţionare.
8. Explicaţi termenul de desenul de cablaj

R: Desenul de cablaj reprezintă schema traseelor electrice cu toate detaliile.
Acesta reprezintă conexiunile tuturor materialelor de operare, componente precum
comutatoare, becuri, reglete etc.
9. Ce funcţii are potenţiometrul „P1”

R: Potenţiometrul P1 preia o parte din tensiunea semnalului audio de intrare şi serveşte
astfel ca regulator de sensibilitate.
10. Ce domeniu de frecvenţe cuprinde termenul „NF”?

R: „NF” este prescurtarea pentru frecvenţă audio şi cuprinde domeniul de frecvenţă situat
între 30 Hz şi 20 kHz .
47
4.2.4. Planificarea lucrului –vezi documentaţie formator
4.2.5. Documentaţie
1. Descrieţi pe scurt metoda de lucru abordată pentru acest capitol de proiect.
2. Ce cunoştinţe noi aţi putut dobândi la prelucrarea acestei teme?
3. Ce ar trebui să faceţi mai bine la următoarea temă asemănătoare?
4. De ce informaţii ar avea nevoie un coleg de-al Dvs. pentru a finaliza respectiv continua
operaţiile efectuate deja de Dvs.?
Formular de control şi evaluare

Proiect: Orga de lumini cu 3 Proiect parţial: Montajul pieselor
canale
Nume: Data:
Evaluare
Nr. Criteriu de control 10-9-7-5-0 puncte
Nr. poz.
crt. Contr. Contr.
funcţional vizual
1 R1-R2 Îndoirea firelor de conexiune
2 C1-C4 Ordonare corectă
3 P1-P4 Ordonare corectă
4 Circ. impr. Aspectul lipiturilor
5 Circ. impr. Cantitatea de cositor pe lipitură
6 Circ. impr. Scurtarea firelor de conxiune
7 Circ. impr. Prezenţa resturilor de fire şi cositor
8 Circ. impr. Benzi sau ochiuri de lipire desprinse
9 Circ. impr. Impresie generală
10
11
12
13
14
15
Rezultate intermediare:
48
4.3. Faza proiectului 3 – CONTROL
4.3.1 Descrierea sarcinilor control vizual
Controlul vizual al orgii de lumini cu 3 canale este o verificare importantă, pentru

recunoaştere timpurie a riscurilor datorate deteriorărilor de material şi a montajului
necorespunzător
Pentru verificarea vizuală, aparatul trebuie să fie complet deconectat de la sursa de
alimentare.
Bifaţi toate verificările efectuate.
Mai întâi se verifică modul de depistare a eventualelor deteriorări mecanice:
- Prezintă semne de deteriorare piese precum condensatori, potenţiometre, cleme de
prindere samd, datorate influenţei supraîncălzirii datorate de ex. vârfului ciocanului de lipit?
- Tiristorii TH1-TH3 sunt poziţionaţi la 90 de grade sau sunt oblici şi eventual se ating?
- Bobina L1 este montată drept iar lacul spirelor este neafectat
- Siguranţa de precizie este bine prinsă în suport sau arcurile de contact sunt îndoite
- Sunt deteriorate benzile conductoare sau găurile de lipit de pe faţa de lipit a cablajului sau
desprinse de pe cablaj datorită unei lipiri prea lungi sau supraîncălzite?
Acum se verifică modul de echipare al cablajului:
- Este marcajul transformatorului de joasă frecvenţă îndreptat spre cantul exterior al
cablajului?
- Sunt tiristorii TH1-TH3 montaţi corect. Pentru siguranţa verificării faceţi o comparaţie cu
desenul de inscripţionare şi cu imaginea feţelor echipate ale cablajului
- Verificaţi faţa cu traseele a cablajului să nu prezinte riscuri de scurtcircuit datorate
resturilor de cositor sau a cositorului în exces
- Sunt toate resturile de fire tăiate deasupra locului de lipit?
- Se mai găsesc capete de fire pe cablaj care ar putea produce scurtcircuite?
Sunt toate controalele efectuate şi toate punctele bifate?
X Nu? Îndepărtaţi numaidecât neregulile constatate
√ Da? Felicitări, puteţi trece la următorul capitol
4.3.2. Descrierea sarcinii verificare electrică
În această fază a proiectului are loc verificarea electrică a orgii de lumini cu 3 canale, aşa
cum este descrisă mai jos. Bifaţi din nou toate verificările executate.
Respectaţi în cadrul verificărilor electrice normele de securitate a muncii în vigoare reluând
instrucţiunile de securitate din capitolul 4.1!
Folosiţi pentru testarea electrică un tester electric de verificare prezenta tensiune.
49
- Verificaţi testerul să nu prezinte deteriorări mecanice. Atenţie sporită la izolaţia lamei de
testare.
- Verificaţi funcţionarea testerului electric la o priză. La conectarea vârfului de verificat
faza cu faza prizei, se va aprinde ledul testerului.
- Plasaţi modului electronic pe o suprafaţă neconductoare. Luaţi aminte ca această
suprafaţă să nu conţină elemente conductoare de curent (capete de fire, cositor etc).
- Conectaţi aparatul la reţea. ATENŢIE! Aparatul nu are voie să fie atins în timpul
următoarelor verificări
- Conectaţi acum borna testerului succesiv cu ambii pini „NF INP”. Testerul nu are voie să
se aprindă la nici un contact.
- Schimbaţi acum alimentarea modulului la aceeaşi priză (rotire cu 180°C) şi reluaţi
punctul anterior. Testerul electric nu are voie nici acum să se aprindă la nici un contact.
- Dacă testerul s-a aprins la una din cele două verificări anterioare, atunci există o
defecţiune în modulul electronic şi nu se va mai continua să se folosească deloc decuplându-se
de îndată de la reţea! Căutaţi în capitolul „Căutarea erorilor de funcţionare” la : Testerul electric
s-a aprins în timpul verificării
- Dacă testerul nu s-a aprins în timpul fazelor de verificare demonstrând astfel lipsa
tensiunii la pinii de contact „NF INP”, puteţi trece mai departe la capitolul „Punerea în
funcţiune”
Deconectaţi din nou modulul de la priză!
Acest modul electronic funcţionează sub o tensiune de 230 V, astfel manipulaţi elementele
acestuia cu atenţie! Toate piesele montajului sunt conectate galvanic (direct) cu reţeaua. O
atingere a pieselor conductoare de curent poate pune în pericol viaţa.
Puneţi doar atunci modulul în funcţiune când acesta este complet izolat într-o carcasă şi este
asigurată o funcţionare fără riscul de a atinge componente conductoare!
1. Ce urmări poate avea deteriorarea stratului de lac de pe spirele bobinei L?

R: Deoarece stratul de lac al spirelor bobinei serveşte drept izolator al bobinei, pot apărea
scurtcircuite între spirele bobinei.
2. Explicaţi funcţia marcajelor pe transformatorul de joasă frecvenţă

R: Marcajul determină montajul în poziţia corectă.
3. Enunţaţi pe scurt, de ce poziţia de montaj a transformatorului de joasă frecvenţă

este de o asemenea importanţă.
R: Poziţia de montare este foarte importantă datorită numărului diferit de spire al ambelor
înfăşurări ale transformatorului.
4. De ce trebuie verificată izolaţia pinului testerului electric asupra eventualelor

defecţiuni mecanice?
R: Pentru excluderea riscului de atingere (neintenţionată) în cadrul procedeului de
verificare.
50
5. De ce trebuie plasat modulul electronic pe o suprafaţă neconductoare în cadrul
verificării electrice?
R: Pentru a evita scurtcircuite la locul de lipire al cablajului şi consecinţele acestora.
6. Ce rezultat obţineţi prin verificarea celor doi pini de conexiune „NF INP” cu
ajutorul testerului electric?
R: Verificarea oferă o certitudine asupra prezenţei sau absenţei tensiunii în cele două
conexiuni.
7. Explicaţi într-o singură propoziţie sarcina transformatorului de joasă frecvenţă

R: Transformatorul de joasă frecvenţă preia separarea de tensiune, separând astfel
elementele conductoare ale montajului de pinii de conexiune „NF INP”.
8. De ce trebuie reluată verificarea conexiunilor „NF INP”

R: Pentru a asigura lipsa tensiunii în conexiunile „NF INP” independent de polaritatea
prizei de curent.
9. Dacă testerul electric a semnalat tensiune în timpul ambelor verificări, care sunt
consecinţele decurse de aici?
R: Montajul este defectuos. Lipsa tensiunii la conexiunile „NF INP” nu este asigurată (nu
există separare de tensiune). Modulul nu poate fi pus în funcţiune.
10. Denumiţi elementele de montaj, care sunt separate galvanic de la tensiunea de

alimentare:
R: Ambele conexiuni ale transformatorului de joasă frecvenţă, care sunt îndreptate spre
cantul exterior.
Ambii pini de lipire „NF INP” precum şi conductorii aferenţi (bandă conductoare).
1. Descrieţi pe scurt metoda de lucru abordată pentru acest capitol de proiect
2. Ce cunoştinţe noi aţi putut dobândit la prelucrarea acestei teme?
4. De ce informaţii ar avea nevoie un coleg de-al Dvs. pentru a finaliza respectiv

continua operaţiile efectuate deja de Dvs.?
4.3.5. Formular de control si evaluare –vezi documentaţie formator
51
4.4. Faza proiectului 4 – PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
4.4.1 Descrierea sarcinii
În această fază a proiectului are loc punerea în funcţiune a orgii de lumini cu 3 canale.
Montaţi cablajul în carcasă şi treceţi la punerea în funcţiune a orgii.
Pentru aceasta veţi proceda după cum urmează:
- Informaţi-vă aspra pieselor necesare pe baza listei de necesar disponibile
- Răspundeţi întrebărilor de îndrumare din partea aceasta de proiect. Informaţii de
specialitate veţi obţine din mediile de informare propuse
- Procedaţi conform instrucţiunilor de la punctul 3.4.4
- Înregistraţi în documentele propuse toate activităţile efectuate. Verificaţi astfel dacă a
trebuit să vă abateţi de la planul de lucru iniţial. Ce lucruri pot fi îmbunătăţite data
viitoare?
- Controlaţi şi evaluaţi activităţile efectuate pe baza formularelor de control şi evaluare.
1. Explicaţi urmările unei puteri mai mari de 60W pe fiecare canal:

R: O putere prea mare ar duce la supraîncărcarea tiristorilor de comandă TH1, TH2, sau TH3 şi
implicit deteriorarea acestora.
2. Ce reglare de sensibilitate prezintă limita din dreapta a potenţiometrului?

R: Limita din dreapta reprezintă sensibilitatea maximă a fiecărui canal.
3. Denumiţi consumatorul care nu trebuie legat la pământ:

R: Consumatori complet izolaţi, adică consumatori fără componente metalice de contact
conductibilie.
4. Ce se înţelege prin „împământarea” unui consumator?

R: Construcţia unei joncţiuni conductibile între toate elementele conductive metalice ale
consumatorului cu priza de pământ.
5. De ce se aprind becurile incandescente în ritmul muzicii?

R: Semnalul de joasă frecvenţă de la pinii de lipire „NF INP” se transmite prin intermediul
transformatorului TR1 şi al altor piese către intrările (porţile de intrare) ale tiristoarelor TH1-TH3 şi le
comută pe acestea în starea de dependenţă faţă de amplitudinea semnalului corespunzător.
6. Denumiţi elementele componente care influenţează domeniul de frecvenţă al celor 3

canale:
R: Canalul 1 (TH1) = C1; Canal 2 (TH2) = C2 + C3; Canal 3 (TH3 ) = C4
7. Denumiţi următoarele scheme de bază: R1+C1; C2+R2+C3; C4+P4
R: R1+C1 = trece jos; C2+R2+R3 = Element de transfer; C4+P4 = trece sus
52
8. Care din domeniile de frecvenţă ale sarcinii 7, permite reglarea sensibilităţii cu
ajutorul potenţiometrelor P2, P3, P4
R: P2 = joase; P3 = medii; P4 = înalte
9. Ce se înţelege prin termenul de „Potenţiometru control general”

R: Cu ajutorul acestuia se realizează reglarea totală a domeniului de joasă frecvenţă de la
bornele de intrare „NF INP” şi în consecinţă întreaga sensibilitate a orgii de lumini.
10. Denumiţi potenţiometrele care sunt separate galvanic de reţeaua de curent.

R: Numai potenţiometrul P1 este separat galvanic de la reţeaua de curent.
4.4.3. Modul de lucru la punerea în funcţiune
Montaţi circuitul imprimat în carcasă. Calculaţi mai întâi numărul, diametrul şi poziţia găurilor
care urmează a fi dispuse la carcasă. Trasaţi-le şi măsuraţi-le
- Racordaţi la fiecare dulie marcată cu „LAMPE” un bec incandescent de 40 sau 60W
- Acum rotiţi toate potenţiometrele în sensul acelor de ceasornic până la limita maximă
- Conectaţi bornele marcate cu „INP NF” în paralel cu ieşirea stânga sau dreapta a
amplificatorului audio
- Montaţi modulul gata cablat în propria carcasă. Respectaţi continuu normele de
securitate în domeniul electric şi nu uitaţi, legarea la pământ a consumatorilor dacă este
necesar.
- Conectaţi aparatul la reţeaua de alimentare. Rotiţi potenţiometrul amplificatorului audio
în sens invers acelor de ceasornic până la limita din stânga şi pe urmă porniţi-l.
- Rotiţi volumul amplificatorului audio până la aprinderea becurilor în ritmul muzicii.
Întreaga sensibilitate a orgii precum şi modul de răspuns al canalelor de joase, medii şi
înalte se vor putea regla cu ajutorul potenţiometrelor P1…P4
- Dacă becurile nu se aprind sau rămân constant aprinse faceţi referire la capitolul
detectarea erorilor de funcţionare.
- Dacă becurile se aprind în ritmul muzicii, atunci meritaţi toate felicitările, aţi reuşit să
duceţi la capăt totul în mod corect.
1. Descrieţi pe scurt metoda de lucru abordată pentru acest capitol de proiect
2. Ce cunoştinţe noi aţi putut dobândit la prelucrarea acestei teme?
53

Proiect: Orga de lumini cu 3 Punere în funcţiune
canale
Nume: Data:
Evaluare
10-9-7-5-0 puncte
Nr. Criteriu de control
Nr. poz.
crt.
Contr. Contr.
funcţional vizual
1 Modul montaj Funcţie generală
2 Modul montaj Funcţie P1
6 Aparat Carcasă izolată electric
7 Consumator Legare la pământ (opţional)
8 Consumator Descărcare de tensiune
pentru cablurile de conectare
9 Consumator Protecţie împotriva îndoirii a
cablului de alimentare
10 Racord reţea Descărcare de sarcină pentru
cablul de alimentare
11 Racord reţea Protecţie împotriva îndoirii a
cablului de alimentare
12
13
14
15
Rezultate intermediare
54
4.5. Faza proiectului 5 – DIAGNOSTIC ERORI
4.5.1 Identificare erori

Bifaţi succesiv fiecare verificare efectuată!
Deconectaţi toate conexiunile electrice cu reţeaua de 230 V AC!
• Luaţi aminte că atingerea de componente conductibile ale acestui montaj poate risca viaţa
operatorului (conexiune galvanică la reţea)!
Tensiunea de alimentare este racordată la pinii de conexiune adecvaţi?
• Pinii de conectare corecţi sunt acei marcaţi cu semnul „~ Netz ~”
Este în regulă siguranţa F1?
• Verificaţi siguranţa scoasă cu un tester de continuitate
Sunt becurile conectate în regulă?
Au fost potenţiometrele lipite cu valorile rezistive corecte?
• Verificaţi lucrul acesta pe baza marcajelor potenţiometrelor
Tiristorii TH1-TH3 au fost corect lipiţi de jur împrejur? Se încrucişează cumva picioruşele
de contact? Corespunde marcajul de pe placa de echipare cu marcajul de pe tiristor?
• Orientaţi-vă după partea metalică de pe spatele tiristorului. Această parte metalică corespunde unei linii
duble pe placa de montaj
A fost lipită puntea (conexiune fir) între TH2 şi TH3?
• Respectaţi marcajul de montare de pe cablaj

• Comparaţi conexiunile traseelor conductoare cu imaginea de pe schema de montaj şi schema
circuitelor
• Pentru a putea determina mai uşor conexiunile sau întreruperile ţineţi plăcuţa imprimată cu
piesele montate împotriva luminii şi încercaţi astfel să descoperiţi eventualele abateri
• Există lipituri reci?
- Verificaţi fiecare lipitură cu atenţie
- Verificaţi cu o pensetă dacă nu mişcă vreo piesă
- Dacă vreo lipitură vi se pare suspectă, atunci mai bine repetaţi procedura de lipire
Verificaţi şi dacă a fost lipit fiecare punct sau dacă n-a fost trecută cu vederea cumva vreo
lipitură?
• Reluaţi procedura de lipire
Testerul de tensiune a semnalizat în timpul verificării electrice!
55
• Verificaţi încă o dată poziţia corectă a transformatorului de semnal de joasă frecvenţă pe baza
punctului de marcaj
• Verificaţi să nu fie vreun scurtcircuit între cele 4 puncte de contact ale transformatorului de joasă
frecvenţă
• Demontaţi transformatorul, dacă este cazul şi reluaţi verificarea electrică conf. Punctului 5.2.
Dacă verificarea a avut succes, atunci transformatorul este defect şi trebuie înlocuit.
Aţi folosit apă de decapat, pastă de lipit sau alte lichide asemănătoare sau cositor
necorespunzător?
• Aceste materiale sun conductibile şi provoacă curenţi de conturnare şi scurtcircuite
Instrucţiuni de securitate
Dacă se efectuează măsurători la lipituri ale montajului, atunci trebuie conectat un transformator
de separare la montaj.
În nici un caz nu au voie să se efectueze măsurători la montaj, atunci când acesta este direct
conectat la reţea!
56
Cap.5. MONALISA
Modul funcţional de joasă tensiune si curent
57
INTRODUCERE
Modelul acţiunii integrale
În cadrul prezentei lucrări de proiect veţi construi în mai multe etape un modul al conceptului
MONALISA. Prin utilizarea componentelor, care se regăsesc şi la aparatele industriale, se urmăreşte
pregătirea dumneavoastră în viitoarea activitate profesională. Pe lângă cunoştinţele teoretice şi
deprinderile practice, în cadrul acestui proiect vă veţi însuşi de asemenea cunoştinţe importante
despre componentele industriale.
Mediul lucrativ modern pretinde în plus de la profesionişti pe lângă competenţele tehnice
acţiunea independentă, planificată şi cu simţul calităţii precum şi munca în echipă. Pentru a vă obişnui
din timp cu acest mod de lucru, este important să dezvoltaţi încă de pe parcursul formării proceduri,
pe care le veţi puteţi aplica cu succes ca viitor profesionist.
Lucrările de proiect ale conceptului MONALISA vă ajută să învăţaţi, să decideţi, să acţionaţi şi
să evaluaţi în mod independent, orientându-vă în acelaşi timp după modul de lucru a profesioniştilor.
Această metodă de formare bazată pe acţiune se numeşte model de practică completă. Procedura
cuprinde metoda în 6 paşi:
1. Informare – „Ce trebuie făcut?”
2. Planificare – „Cum vom proceda?”
3. Luarea deciziei sau – „Care este cea mai bună abordare?”
4. Execuţia
5. Controlul, – „A fost sarcina rezolvată în mod profesionist
6. Evaluare, sau – „Ce trebuie îmbunătăţit pe viitor?”
5.1. Descrierea proiectului
58
Fig.5.1. Modul funcţional finalizat de joasă tensiune
5.1.1. Construcţia şi modul de funcţionare al modulului funcţional de joasă tensiune
1) Generalităţi
În cadrul modulului funcţional de joasă tensiune se va genera o tensiune reglabilă de ieşire

(U5). Se permite reglarea separată atât a tensiunii cât şi a intensităţii curentului.
Valoarea tensiunii de ieşire, resp. a intensităţii curentului la ieşire poate fi masurata direct prin
intermediul modulului funcţional de măsurare a tensiunii şi intensităţii MONALISA.
Pentru aceasta se vor genera toate semnalele de tensiune necesare şi stau la dispoziţie prin
sistemul BUS al modulului MONALISA.
2) Date de măsurare
Tensiune intrare +3U1 = 38 V DC
Tensiune ieşire 5U1 = 1,5-25 V DC
Intensitate ieşire 5I1 = 0,05-2 A
Ondulaţie reziduală la IL = 2A 5UBrumm ≤ 10 mVSS
Limita max. temp. Radiator ≥ 65º C
3) Valori de reglare setate şi de funcţionare
Stabilizator de tensiune R18 5U1 = 1,5-25 V

Tens. max. ieşire R19 5U1max = 27 V
Regulator de curent R13 5I1 = 0,05-2 A
Intens. max. ieşire R11 5I1max =3A
Tensiune de măsurare pt. amperm. R16/R17 5UR16/R17 = 0-220 mV
Corespunde = 0-2 A
4) Elemente de operare şi de afişaj
Toate dispozitivele de operare şi de racordare sunt montate pe placa frontală.

Trei leduri arată următoarele stări de funcţionare:
B1 Afişaj funcţionare
B2 Limitarea curentului activă
B3 Temperatură radiator depăşită

2) Descrierea sarcinii
Tensiunea de ieşire (5U1) se poate prelua de la conectorii de 4mm (5X3/5X4)
2.1 Descriere
În cadrul acestui proiect tematic se va executa un modul de măsurare a tensiunii şi curentului.

Sarcina dumneavoastră este de a fabrica componentele mecanice şi electrice, de a monta şi de a pune
în funcţiune modulul de măsurare a tensiunii şi curentului.
59
Vă veţi informa pe baza descrierii proiectului şi a specificaţiilor tehnice asupra cerinţelor
pentru fabricarea unui modul de măsurare a tensiunii şi curentului. La capitolul 3 vă stau la
dispoziţie următoarele documente:
• Lista de necesar
• Desenul tehnic pentru placa frontală şi radiator
• Scheme de inscripţionare şi echipare
• Scheme de cablaj
• Scheme de echipare şi plăci de circuite imprimate
Se vor elabora întrebările de îndrumare şi formularele/fişele de lucru la acest proiect tematic.

Informaţiile de specialitate necesare le obţineţi din mediile de formare indicate .
Se va planifica modul de procedură şi se va stabili această metodă în formularul pentru planul
de lucru. Se va alege ordinea operaţiilor precum şi uneltele şi materialele auxiliare pe care doriţi să
le utilizaţi. Se va discuta apoi procedura planificată cu formatorul.
Se va executa modulul funcţional de joasă tensiune conform planului de lucru.
Se vor documenta activităţile executate şi stadiul tehnic atins. Se va verifica dacă a trebuit să
vă abateţi de la planul de lucru şi dacă timpul programat pentru executare a fost realist. Ce se poate
îmbunătăţi pe viitor ?
După finalizarea operaţiilor se va controla şi evalua modulul executat pe baza formularului de
control şi evaluare. Se va pune în funcţiune modulul de măsurare a tensiunii şi curentului şi se va
documenta cu procesul-verbal de punere în funcţiune .
Tab.5.1.1. Cunoştinţe şi deprinderi
Cunoştinţe Deprinderi
• Structura şi modul de funcţionare al • Citirea planurilor mecanice de

tranzistoarelor construcţie
• Stabilirea punctului de funcţionare şi • Executarea plăcilor frontale

stabilizarea tensiunii punctului static de
funcţionare • Montarea adecvată a componentelor
electronice
• Comportamentul elementelor de reţea
dpdv al stabilizării tensiunii • Lipirea la cald a componentelor
electronice cu respectarea
• Stabilirea diferitelor tipuri de instrucţiunilor de montare
tranzistoare cu ajutorul fişelor tehnice
• Prelucrarea radiatorului şi montajul
• Diagrama de performanţă pentru
determinarea radiatorului • Executarea diferitelor racordări
• Criterii de măsurare şi verificare pentru • Măsurarea valorilor de funcţionare cu

evaluarea circuitelor cu tranzistoare ajutorul multimetrului şi osciloscopului
• Evaluarea rezultatului muncii şi • Documentarea valorilor de măsurare şi

documentaţia acestuia verificare
60
5.1.2. Principiul şi modul de funcţionare al modulului funcţional de joasă tensiune
1) Tranzistoare bipolare şi circuite cu tranzistoare
Tranzistoarele se împart în tranzistoare bipolare şi unipolare.

Tranzistoarele bipolare sunt construite din trei straturi semiconductoare suprapuse. Astfel
rezultă straturi semiconductoare realizate prin difuzare n sau p. În funcţie de succesiunea zonelor de
substrat avem de a face cu un tranzistor de tip NPN sau PNP.
Există trei variante de conectare în care pot fi montate tranzistoare. Numele circuitului este dat
în funcţie de care din bornele tranzistorului este comună atât circuitului de intrare cât şi circuitului de
ieşire.
Tab.5.1. Caracteristici ale circuitelor fundamentale cu tranzistoare bipolare
Circuit Emitor comun Bază comună Colector comun

Factor de amplificare
β Â= β/( β+1) y=β+1
în curent
Amplificare în curent
10….200 Ceva mai mic ca 1 10…200
efectiv realizată
1/ β valoarea
Rezistenţă intrare 20Ω…10 k Ω β x valoarea RE
conexiunii emitor
β x valoarea ∼1/ β x rezistenţa de
Rezistenţă ieşire 50 Ω…50 k Ω
conexiunii emitor sarcină
Amplificare tensiune 102….103 102….103 Puţin mai mic ca 1
Amplificare putere 103….104 102….103 10…200
Joasă Înaltă
Frecvenţă limită ∼fβ
f fα ∼ β· f β
Faza tensiunii de
180º 0º 0º
ieşire
61
Fig.
Fig.5.1. Circuit de colector comun
Prin măsurare valoarea numerică este atribuită unei mărimi. Măsurarea presupune o mărime
fizică, de exemplu temperatura, intensitatea curentului electric sau o rezistenţă electrică.
Prin măsurare mărimea este asimilată cu o unitate corespunzătoare. Valoarea
Valoa măsurată este
astfel multiplul unei unităţi, de exemplu a unui grad, amper sau ohm.
O valoare măsurată este formată dintr
dintr-o sumă şi o unitate.
1) Aparate de măsură electronice
Schema înfăţişează un tranzistor NPN în circuit de colector comun. Cu aj ajutorul

utorul curentului de
bază IB se va controla curentul de emitor. Avantajul circuitului este sincronizarea fazelor dintre
semnalul de intrare şi ieşire şi rezistenţa mare de intrare. Circuitul de colector este recomandat de ex.
pentru amplificatoare de intrare
re de joasă frecvenţă.
În cazul circuitului de colector rezultă o defazare de 180º între semnalul de intrare şi cel de
ieşire. Avantajul circuitului este reprezentat de faptul că atât factorul de amplificare în tensiune cât şi
cel de intensitate sunt mari, astfel încât se poate atinge o amplificare de putere mare.
62
Fig.5.2. Circuit de emitor comun
2) Punctul de funcţionare
Dacă se doreşte aplicarea circuitului în scopul amplificării curentului alternativ, atunci este
nevoie de stabilirea punctului de funcţionare. Cu ajutorul rezistenţei curentului de bază, constituită
din rezistenţele paralele RBV şi RB se determină un curent de repaus. Punctul de funcţionare se alege
în aşa fel încât tranzistorul poate fi controlat în ambele di
direcţii
recţii fără distorsiuni. Se obţine la activarea
tranzistorului ca semnal de ieşire, imaginea mărită a semnalului de intrare.
3) Stabilirea punctului de funcţionare

Tranzistoarele au un comportament dependent de temperatură. La o creştere a temperaturii,
creşte curentul de colector, dar familia caracteristicilor de ieşire rămâne constantă. Acest efect se
datorează conducţiei intrinsece a tranzistorului dependentă de temperatură.
Pentru stabilirea punctului de funcţionare, adică de a realiza echilibrul faţă de aceste influenţe,
se pot folosi diferite metode.
Dacă în locul rezistenţei de la bază la emitor se montează un rezistor, acesta are influenţă în
cazul creşterii de temperatură printr
printr-o scădere a tensiunii bază-emitor.
emitor. Aceasta influenţează din nou
creşterea
erea curentului de colector prin scăderea curentului controlat.
În cazul reacţiei negative de tensiune , divizorul rezistiv în bază nu se va monta în tensiune de
alimentare ci în circuitul de colector.
În cazul reacţiei negative de curent serie se va monta în circuitul emitor o rezistenţă RE (circa
0,1*RC). În cazul în care curentul IC creşte condiţionat de temperatură, atunci creşte şi căderea de
tensiune la rezistenţa din emitor. Aceasta va reduce însă tensiunea bază
bază-emitor
emitor astfel încât tranzistorul
controlează
olează mai puţin iar curentul pe colector IC scade. Prin aceasta se atinge un punct de funcţionare
stabil, care nu mai este dependent de temperatură
4) Circuite tip Darlington

Dacă este nevoie de o amplificare foarte mare de curent, se pot comuta două tranzistoare
tra
împreună. Astfel există varianta conexiunii Darlington (circuit cascadă) sau circuitului Darlington
complementar.
63
Fig.5.3.Conexiune Darlington (circuit cascadă)
Fig.5.4. Conexiune Darlington complementară
Conexiune Darlington
Conexiune Darlington
complementară
Amplificare în curent β = β1 * β2 β = β1 * β2
Tensiune nivel de prag bază-
UBE = UBE1 + UBE2 UBE = UBE1
emitor
Rezistenţă intrare rBE = rBE1 + rBE2 rBE = rBE1
În ambele cazuri se obţine o amplificare totală în curent produsul dintre factorii de amplificare
în curent ai ambelor tranzistoare.
În cazul conexiunii Darlington se adună tensiunile nivel de prag bază
bază-emitor
emitor şi rezistenţele de
intrare ale ambelor tranzistoare.
Pentru conexiunea complementară Darling
Darlington numai tranzistorul V1 este observabil la intrare.
intrare
5) Sistem de reglare
Un sistem de reglare se construieşte
construieşte, în principiu, după cum urmează:
Controler
Valoare Valoare
Senzor
nominală măsurată
Actuator
Fig.5.5. Sistemul de reglare
64
La dispoziţie se află tensiunea nestabilizata U1, iar la iesire este necesară o tensiune stabilizata
U2. Se comandă un controler între mărimea neregulată şi cea regulată. Această configurare se numeşte
reglare tensiune serie sau stabilizator serie. Acum se dă o valoarea nominală sau de referinta se
măsoară mărimea de ieşire (valoarea măsurată) şi se compară aceste două mărimi de către senzor.
Rezultatul este o abatere care se transmite actuatorului (amplificator de eroare), care emite un semnal
pentru comanda controlerului. Variabila acţionează în aşa fel controlerul încât abaterea să devină mai
mică, respectiv în cel mai bun caz nulă.
6) Modul de funcţionare al regulatorului de tensiune al modulului funcţional de joasă tensiune

În cadrul modulului de tensiune joasă, tranzistorul V4 este controlerul, şi serveşte drept
rezistenţă controlată electronic. Curentul său de bază este obţinut prin comutarea în serie a
rezistenţelor R3 şi R7.
Condensatorul C2 filtrează interferenţa electromagnetică a tensiunii de intrare, care altfel ar fi
fost aplicată la baza tranzistorului V4 si regasita amplificata in tensiunea de iesire. Împreună cu V2,
rezistenţele R3, R5 şi R7 reprezintă un divizor de tensiune, care astfel generează tensiunea bază
pentru V4.
Cu R2 şi V3 se generează o tensiune de referinţă în calitate de valoare nominală. Aceasta este
filtrată de către C1.
Tensiunea de ieşire (valoarea măsurată) este înregistrată de R18 şi R19 şi pin intermediul lui V2
în calitate de senzor(amplificator de eroare), comparată cu valoarea nominală.
Dacă acum tensiunea de ieşire se modifică prin distorsiuni de sarcină sau ale tensiunii de
alimentare, atunci împreună cu aceasta funcţionează procentual şi tensiunea de control a tranzistorului
V2 (adică valoarea măsurată). Prin aceasta se modifică tensiunea la bază a tranzistorului de putere V4,
care acţionează din nou împotriva modificării tensiunii de ieşire.
7) Modul de funcţionare al regulatorului de tensiune (limitator de curent)

La rezistenţele R16/R17 se află conectat la dioda V7 o tensiune de măsurare care creşte
proporţional cu intensitatea de ieşire. La divizorul de tensiune R13 se captează o tensiune parţială care
serveşte drept tensiune la bază pentru V6.
Dacă această tensiune la bază devine mai mare decât tensiunea nivel de prag a V6, poate apărea
în R9 un curent de colector. Căderea de tensiune la R9 ajunge prin intermediul rezistenţei bază R8 la
baza lui V1. Dacă V1 devine conductor, se reduce curentul la bază pentru V4 prin R3,R5, B2 şi R4,
care are drept urmare reducere tensiunii de ieşire 5U1.
Intrarea limitatorului de curent este marcată prin aprinderea diodei B2. R5 serveşte drept
rezistenţă de protecţie, în special pentru scurtcircuit (5X3 şi 5X4), pentru limitarea intensităţi pentru
descărcarea lui C2 prin V1. R4 serveşte în final reacţiei negative de curent şi astfel stabilirii punctului
de funcţionare a lui V1.
8) Modul de funcţionare al controlului temperaturii radiatorului

În cazul unei temperaturii nepermis de mari ale tranzistorului de putere V4 şi astfel şi a
radiatorului (Tk=65ºC) se decuplează modulul pentru a proteja pe V4. Temperatura radiatorului este
înregistrată de termistorul NTC (coeficient de temperatură negativ). Căderea de tensiune la R6
serveşte drept mărime de intrare pentru regulatorul cu acţiune în două etape (schema de conexiuni
5A2A). În cazul în care V9 are suficient curent de bază, acesta devine conductor şi controlează astfel
pe V10. Releul 5K1 se activează şi întrerupe astfel circuitul electric. Prin B3 se afişează activarea
protecţiei de supratemperatură. După răcirea radiatorului cu aproximativ 10-15º releul se întrerupe din
nou iar modulul este comutat din nou.
65
5.1.3. Răcirea elementelor semiconductoare
1) Generalităţi
Fiecare corp prezintă o rezistenţă termică proprie Rth cu unitatea de măsură K/W. Aceasta
acţionează ca o rezistenţă împotriva „furtunii de căldură”, În funcţionarea unui tranzistor se emite
căldură în zona de blocare (joncţiune). Aceasta trebuie să străbată mai multe corpuri (carcase, plăcuţe
de izolare, radiatoare) pentru a fi scoasă în mediul ambiant.
Este vorba de o activare în serie a rezistenţelor termice.
2) Descrierea temperaturilor şi a rezistenţelor termice
Temperatura la
TJ junction Zona de blocare
Tmb Mounting base Baza carcasei
Th heatsink Radiator
Ta(mb) ambient Mediu ambiant
Rezistenţă termică între
Rth j-mb Zona de blocare şi carcasa semiconductoare
Rth mb-h Carcasă şi radiator (material izolant)
Rth h-a Radiator şi mediu ambiant
3) Rezistenţa termică a diferitelor moduri de montaj
Felul montajului Rth mb-h (K/W)

Fără izolaţie, fără pastă conductoare termică 0,05…0,2
Fără izolaţie, cu pastă conductoare termică 0,005…0,1
Plăcuţă oxid de aluminiu cu pastă conductoare termică 0,2…0,6
Şaibă cu izolator de mică cu pastă conductoare termică 0,4…0,9
Şaibă cu izolator de silicon fără pastă conductoare termică 0,84…0,88
4) Rezistenţe termica al diferitelor carcase semiconductoare
Carcasă Rth j-mb în (K/W) Temp. max. zona

blocare
Siliciu 150…175 ºC
TO-126 5 Germaniu 90…100 ºC
TO-220 2 Circuite integrate 100…150 ºC
TO-1,5 1,5
5) Exemplu
Un tranzistor din carcasa TO-3 este montat cu o plăcuţă izolatoare de oxid de aluminiu pe un
radiator. Tensiunea maximă colector-/emitor UCE este de 20V, iar curentul de colector 2A.
66
Temperatura maximă a zonei de blocare nu ar trebui să depăşească 150 ºC, iar temperatura
mediului ambiant se presupune a fi 35 ºC.
UCE = 20V, IC = 2A, TJ = 150ºC, Ta = 35 ºC
Mărimi din tabele:
Rth j-mb = 15 K/W Tth mb-h = 0,6 K/W
6) Disiparea puterii
Pd = UCE *IC = 20V *2A = 40W
Rth = (Tj – Ta) / Pd = (150 ºC – 35 ºC) / 40W = 15 K/ 40W = 2,875 K/W
Rth h-a = Rth j-a- Rth mb-h = 2,875 K/W – 1,5 K/W – 0,6 K/W = 0,775 K/W
Radiatorul trebuie să aibă o rezistenţă termica de 0,775 K/W
7) Dimensionarea radiatorului
Căldura intrată în zona de blocare a unui cristal semiconductor, în special la elemente de putere,
nu are voie să depăşească valoarea indicată de fişa tehnică specifică.
Astfel aceasta trebuie eliminată în mediul ambiant pentru menţinerea echilibrului termic. Astfel
temperatura maximă posibilă a mediului ambiant trebuie considerată constantă şi neinfluenţată de
căldura degajată. Aceasta se consideră din motive de securitate de 45 ºC.
Semiconductorii de putere, conţin, pentru o mai bună degajare a căldurii, profiluri de răcire.
Astfel prin aceasta se măreşte considerabil suprafaţa de răcire. Un contact mecanic bun cu radiatorul
este condiţia principală şi poate fi îmbunătăţit dacă este nevoie prim aplicarea pastei conductoare de
căldură. Pentru carcase închise poate fi posibil să nu se poată renunţa la recircularea aerului prin
fante.
8) Diagrama de performanţă a elementelor semiconductoare
Cantitatea de căldură emisă în zona de blocare reiese din puterea electrică disipată a
componentelor. Pentru tranzistoare de semnal mici aceasta este
P = UCE * IC
Pentru tranzistoare de putere mai trebuie adăugată dacă este cazul puterea disipată pe bază.
P = UCE * IC + EBE *IB
În acest caz se va lua în calcul doar disiparea de curent continuu. Pentru sarcini de tensiune
impuls sunt valabile curbele de sarcină ale fişelor tehnice aferente.
Mereu se va urmări, ca niciodată să nu fie atinsă temperatura maximă din zona de
blocare, din motive de securitate.
67
TJ - 25 ºC *TA + P*Ra
TJ = Temp. zonei de blocare Ra = Rezistenţă termică externă

TA= Temperatura mediu ambiant Ri = Rezistenţă termică internă
TC=Temperatură carcasă Rg =Rezistenţă termică generală
Ca şi valori orientative pentru temperatura maximă din zona de blocare, care nu poate fi
depăşită, avem:
Pentru siliciu = 150 ºC – 170 ºC

Pentru Germaniu = 90 ºC – 100 ºC
Pentru circuite integrate = 100 ºC – 140 ºC
9) Montajul semiconductorilor pe radiatoare
La izolarea tranzistoarelor cu şaibă de mică sau silicon trebuie obligatoriu avut în vedere faptul
că presiunea de strângere poate influenţa puternic economia termică. Aplicare pastei termice are aici o
importanţă deosebită. Ea se foloseşte, pentru realizarea unei rezistenţe termice cât se poate de mici la
suprafeţele nu totdeauna foarte plane dintre baza semiconductorului şi a radiatorului – chiar şi la
dispunerea unei plăcuţe de izolare.
Pasta termică este compusă la bază din silicon, este neutră chimic şi rezistentă la temperatură
până la 200 ºC.
Pasta trebuie aplicată uniform şi subţire pe suprafaţa de montaj a carcasei iar la montaj izolat –
pe partea cu placa de răcire a plăcuţei de izolaţie.
Trebuie de asemenea respectate instrucţiunile producătorului la folosirea accesoriilor utilizate în
montaj precum arcuri, piuliţe, bucşi de izolare etc. Carcasa trebuie fixată prin cleme sau strângerea
piuliţelor pe radiator,
În cazul modulului funcţional de tensiune joasă se foloseşte o folie izolatoare cu un strat termic
special. Aceasta poate fi direct montată. La temperaturi mari, stratul devine moale şi uniformizează
diferenţele de planeitate ale suprafeţei. Astfel se realizează un contact termic bun.
68
Fig.5.6. Schema de cablaj modul funcţional de joasă tensiune (A)
69
Fig.5.7.. Schema de cablaj modul funcţional de joasă tensiune (B)
70
5.2. Calificări de bază
5.2.1. Informaţii privind elaborarea acestui proiect tematic
Informaţii privind elaborarea acestui proiect tematic pot fi găsite în următoarele medii:
- Manuale de specialitate
- Programe didactice asistate pe computer
- Cărţi cu tabele
1) Ce fel de conductor al unui semiconductor este necesar pentru comportamentul dorit al unui
tranzistor ?
R: Semiconductori extrinseci.
2) În care două grupe se clasifică în principal tranzistoarele? (În afară de NPN şi PNP)
R: Tranzistoare bipolare şi unipolare.
3) Numiţi trei domenii de aplicabilitate ale tranzistoarelor?

R: Ca şi comutator, ca rezistenţă reglabilă electronic, ca şi amplificator.
4) Ce este un tranzistor Darlington ?

R: Două tranzistoare comutate în cascadă. Avantajul este amplificarea mare de curent
5) Numiţi cei mai importanţi parametrii / cele mai importante dimensionări ale tranzistoarelor ?
R: Parametrii: Amplificare curent continuu; amplificare curent alternativ; UBE (Tensiune bază-
emitor);UCE (Tensiunea colector-emitor max ), Icmax.
6) Numiţi toate circuitele basculante cu tranzistoare cunoscute şi exemplificaţi.

R: Bistabile: Sincron
Monostabil: Extindere a impulsului, de declanşare
Basculant astabil: lumină intermitentă
Schmitt-Trigger: divizor de frecvenţă
7) Cum trebuie să fie tensiunile specifice celor trei joncţiuni la un tranzistor tip NPN?
R: Tensiune pozitivă pe bază-colector inversă emitorului
8) În ce scheme de principiu poate funcţiona un tranzistor?

R: Conexiune bază, emitor şi colector comun.
9) Numiţi două feluri de stabilizare cu ajutorul tranzistoarelor:

R: Stabilizare serie şi paralel.
10) Ce exprimă caracteristica de intrare a unui tranzistor?

R: Exprimă curentul de bază în funcţie de tensiunea bază-emitor.
11) Ce avantaj prezintă un divizor de tensiune bază faţă de o rezistenţă de polarizare a bazei?
71
R: Nu este necesară o nouă dimensionare a circuitului pentru modificări mici ale tensiunii de
funcţionare şi schimbări ale tranzistoarelor. Divizorul prezintă o stabilizare simplă a punctului de
funcţionare.
12) Ce influenţă are creşterea de temperatură asupra comportamentului tranzistorului?

R: Prin creşterea temperaturii creşte conductibilitatea intrinsec.
13) Când trebuie exploatat un tranzistor cu un radiator?

R: Atunci când tranzistorul este montat ca amplificator sau stabilizator. Pentru aceasta se va
multiplica UCE cu IC. Puterea astfel disipată se transformă în căldură, şi nu are voie să depăşească
temperatura maximă admisă a regiunii de blocare.
14) Care sunt cele trei grupe de clasificare a stabilizării punctului de funcţionare a
tranzistorului?
R: Reacţie negativă de curent, reacţie negativă de tensiune, reacţie negativă termică.
15) Ce se înţelege prin reacţie negativă şi rezistenţă pozitivă?

R: Reacţie negativă: Tensiunea de ieşire este furnizată înapoi spre intrarea inversoare, ducând
astfel la scăderea diferenţei de tensiune dintre cele două intrări şi scăderea tensiunii de ieşire.
Reacţie pozitivă:Tensiunea de ieşire va depinde de amplitudinea şi de polaritatea tensiunii
intrării ne-inversoare ducând la creşterea sau scăderea tensiunii de ieşire.
16) Explicaţi funcţia R3, C2, R7 şi V5!

R: R3, C2 sunt elemente de filtrare pentru a ţine departe ondulaţia reziduală a circuitului de
bază; R3, R7, V5 furnizează tensiunea de bază.
17) La ce folosesc componentele R2, C1, şi V3?

R: Pentru generarea tensiunii de referinţă.
18) Numiţi componentele din modulul 5A1A, folosite la stabilizarea tensiunii!

R: R18, R19, R14, R15, V2, R5, V3, C1 şi R2.
19) Care sunt cele două tranzistoare folosite pentru stabilizarea curentului?
R: V6 şi V1
20) La ce folosesc rezistenţele R16 şi R17 corelate cu dioda V7?

R: 1. Furnizează tensiunea de măsurare pentru modulul de măsurare
2. Generează o cădere de tensiune pentru limitarea curentului intern.
21) Ce se întâmplă dacă se şuntează rezistenţa R10?

R: Se deplasează punctul de reglare al limitării valorii de curent.
22) De ce este necesară o supraveghere a temperaturii radiatorului în acest concept?

R: Datorită puterii disipate mari proporţională cu un radiator mic.
23) Ce caracteristici descriu calitatea unei sursestabilizate ?

R: Putere de ieşire, interferenţa electromagnetică, gradul de stabilizare a curentului şi tensiunii,
dispozitive de suprasarcină.
72
5.2.3. Plan de lucru
Plan de lucru
Proiect: Modul funcţional de joasă Sarcină: Executare şi montaj
tensiune
Timp de
Listă necesar Securitatea Timp de
Nr. lucru
Etape de lucru Obs. Unelte/materiale muncii & lucru
crt efectiv
auxiliare mediu planificat
realizat
Conspectarea
documentelor
Colectarea
informaţiilor
Oferirea de răspunsuri
la întrebările de
îndrumare
Completarea foilor de
lucru
Procurarea respectiv
controlul materialului
Realizarea
componentelor
mecanice
Montarea şi lipirea
pieselor pe placa de
circuite imprimate
Asamblarea şi cablarea
modulului
Verificarea şi punerea
în funcţiune a
modulului
Documentare
Documentaţie
1. Descrieţi pe scurt procedura/metoda de lucru abordată pentru realizarea acestui proiect tematic.
2. Ce cunoştinţe noi aţi putut dobândit la elaborarea acestui proiect tematic ?
3. Ce ar trebui să faceţi mai bine la următoarea temă similară
4. De ce informaţii ar avea nevoie un coleg de-al Dvs. pentru a finaliza respectiv continua operaţiile
efectuate deja de Dvs.
73
5.2.5. Proces-verbal de punere în funcţiune
1) Calibrarea reglării tensiunii
Pentru calibrarea modulului de joasă tensiune şi pentru a-l opera este nevoie de un modul de reţea
de alimentare. Cel mai bine se calibrează modulul de joasă tensiune dacă se foloseşte un soclu
intermediar pentru încercări. (neinclus)
Rotiţi potenţiometrul R18 de tensiune şi R13 pentru limitatorul de curent spre stânga. Porniţi
modul de reţea şi pe urmă modulul de joasă tensiune. Acum ar trebui să lumineze ledul de funcţionare
B1. Conectaţi un aparat de măsură a tensiunii la bornele de ieşire. Ridicaţi tensiunea. Dacă limitarea de
curent este potrivită (B2 se aprinde), ridicaţi puţin limita de curent. Dacă la ridicarea tensiunii se ajunge
la 25 V înainte de limita maximă, reduceţi tensiunea de ieşire cu ajutorul lui R19 şi ridicaţi din nou
tensiunea cu R18. Repetaţi acest procedeu până atingeţi 25 V la tensiunea de ieşire odată cu atingerea
limitei superioare cu R18. Dacă nu ajungeţi la 25 V iar R18 a atins limita superioară, atunci păstraţi
limita maximă la R18 şi reglaţi cu R19 tensiunea de ieşire la 25V. Acum ar trebuie să se poată regla
tensiunea de ieşire aproximativ de la 1,5 V până la 25 V.
Măsurare domeniu tensiunii de ieşire: U5 = 1,5 - 25 V DC
2) Calibrarea limitării de curent
Rotiţi potenţiometrul R18 de tensiune şi R13 de limitarea curentului spre stânga. Conectaţi un
aparat de măsurare a curentului (5 sau 10A) la bornele de ieşire. Măriţi acum puţin tensiunea. Acum
limitarea de curent ar trebui să corespundă (se aprinde B2). Creşteţi limita de curent cu R13 şi reglaţi
cu R11 la 2,0 A la limita maximă, la fel ca la reglarea tensiunii. Atenţie! Acest reglaj trebuie făcut
rapid! Deoarece ieşirea este în scurt, intră în modulul de joasă tensiune cea mai mare cădere de tensiune
şi astfel cea mai mare disipare de putere. Acum ar trebui să se poată regla limita de curent de la 0,05
până la 2,0 A.
Măsurarea domeniului de limitare de curent: IL =0,05 -2,0 A DC
3) Reglarea supravegherii temperaturii
Pentru reglarea supravegherii diferenţelor de temperatură trebuie măsurată temperatura

radiatorului. Aceasta se face cel mai bine cu un termometru instant cu senzor cu cablu. (De ex.: Ni-Cr-
Ni sau Fe). Pentru măsurare se poate demonta rezistenţa NTC şi prins senzorul în locul acesteia. Pe
urmă se micşorează limitarea de curent şi de tensiune şi se porneşte modulul funcţional de joasă
tensiune. Închideţi pe urmă ieşirile scurt şi ridicaţi puţin tensiunea. Modulul ar trebui să se fie în limita
de curent. Dacă creșteți acum curentul, se încălzeşte modulul funcţional prin disipare de putere, care se
aplică în tranzistorul de putere V4. Ridicaţi acum limita de curent astfel încât încălzirea să nu se
producă aşa repede ci a se considera aproximativ 5-10 minute. Când s-au atins 65ºC rotiţi R21 uşor la
stânga, până la activarea protecţiei termice. Modulul funcţional de joasă tensiune se va decupla astfel
prin intermediul releului 5K1A răcindu-se din nou. (Puteţi grăbi procesul de răcire prin folosirea unor
mijloace suplimentare cu un ventilator de exemplu. La procedura de încălzire însă şi la calibrare nu se
va răci suplimentar, deoarece în regim normal de funcţionare nu este disponibilă decât răcirea proprie
prin convecţie.) Dacă modulul s-a răcit cu aproximativ 15-20ºC, se porneşte singur din nou şi operaţia
de încălzire se reia. La următorul ciclu se poate observa dacă oprirea are loc la 65ºC, dacă nu vor trebui
făcute alte reglări. Supravegherea temperaturii nu se poate face la zecimi de grad, dar ar trebui să se
situeze în limita a 65ºC +- 2-3ºC (Relevant este de fapt temperatura semiconductorului tranzistorului
74
de putere V4, care însă nu poate fi măsurată direct. Cu ajutorul rezistoarelor termice dintre cristalul
semiconductor şi radiator acesta este vizibil mai cald decât temperatura măsurată la radiator). La o
disipare de putere mare şi o încălzire rapidă poate avea loc o supracreştere a temperaturii chiar dacă
aparatul se oopreşte.
Măsurare câmpul limitelor de temperatură: Tmax = 65ºC
5.2.6. Control şi evaluare

Proiect: Modul funcţional de joasă tensiune MONALISA Data:
Nume: Montare
Evaluare
Criterii de evaluare
Nr.poz. 10-9-7-5-0 puncte
Autocontrol Control extern
Integritatea tuturor documentelor de lucru
Aspectul tuturor lucrărilor şi proceselor verbale
Fabricarea pieselor mecanice conform schemei
(dimensiuni, perforări, decupaje, unghiuri, suprafeţe)
Montarea corectă a pieselor pe placa de circuite
imprimate
Conectarea corectă a componentelor pe placa de
circuite imprimate
Pozarea cablurilor şi firelor
Asamblarea corectă şi conform schemei modulului
Întocmirea procesului verbal de punere în funcţiune
Controlul general de funcţionare
75
Cap.6. MONALISA
Modul pentru masurarea tensiunii și curentului
76
INTRODUCERE
Modelul de practică completă
În cadrul prezentei lucrări de proiect veţi construi în mai multe etape un modul al conceptului
MONALISA. Prin utilizarea componentelor, care se regăsesc şi la aparatele industriale, se urmăreşte
pregătirea dumneavoastră în viitoarea activitate profesională. Pe lângă cunoştinţele teoretice şi
deprinderile practice, în cadrul acestui proiect vă veţi însuşi de asemenea cunoştinţe importante despre
componentele industriale.
Mediul lucrativ modern pretinde în plus de la profesionişti pe lângă competenţele tehnice
acţiunea independentă, planificată şi cu simţul calităţii precum şi munca în echipă. Pentru a vă obişnui
din timp cu acest mod de lucru, este important să dezvoltaţi încă de pe parcursul formării proceduri, pe
care le veţi puteţi aplica cu succes ca viitor profesionist.
Lucrările de proiect ale conceptului MONALISA vă ajută să învăţaţi, să decideţi, să acţionaţi şi
să evaluaţi în mod independent. Această metodă de formare bazată pe acţiune se numeşte model de
instruire practica orientata pe proces.
Procedura cuprinde metoda în 6 pași de abordare a fiecărui proiect tehnic.
1. Informare – „Ce trebuie făcut?”

2. Planificare – „Cum vom proceda?”
3. Luarea deciziei – „Care este cea mai bună abordare?
4. Execuţia.
5. Controlul – „A fost sarcina rezolvată în mod profesionist?”
6. Evaluare – „Ce trebuie îmbunătăţit pe viitor?”
6.1.Descrierea proiectului
6.1.1 Construcţia şi modul de funcţionare al modulului de măsurare a tensiunii şi curentului
1) Generalităţi
Prin modulul de măsurare a tensiunii şi curentului pot fi măsurate simultan tensiunea şi curentul
de ieşire al unităţii cu tensiune joasă de funcţionare sau al unităţii de încărcare a acumulatorului cu
plumb. Comutarea se realizează automat, în funcţie de care dintre cele două unităţi este pornită. În plus
după comutarea manuală pot fi măsurate tensiunea şi curentul continuu al aparatelor sau circuitelor
externe.
Măsurarea se execută cu două voltmetre LCD digitale prin divizori de tensiune reglabili, legaţi în
serie.
Voltmetrele sunt alimentate printr-un bloc propriu de alimentare de la reţea, care asigură pentru
fiecare dintre voltmetre o tensiune de alimentare autonomă, stabilizată.
2) Domeniu de măsurare
Domeniul de măsurare pentru tensiune este prevăzut pentru + - 30 V tensiune continuă. El nu este
proiectat pentru tensiuni mai mari.
Domeniul de măsurare pentru curent este proiectat pentru măsurarea curentului continuu de până
la 3,0 A.
77
3) Protecţie
Blocul de alimentare de la reţea al modulului de măsurare a tensiunii şi curentului este protejat
primar cu siguranţă 8F5. Bornele de racord pentru măsurare externă sunt protejate fiecare individual.
Tab.6.1.
Siguranţă Valoare medie
Tensiune primară bloc de alimentare 8F5 50 mA
Tensiune externă 8F1; 8F2 50 mA
Curent extern 8F3; 8F4 3,15 A
4) Elemente de operare şi afişare

Prin intermediul comutatorului 8S1A se comută între măsurarea internă şi externă a tensiunii. Cu
ajutorul 8S2A se comută între măsurarea internă şi externă a curentului. Dacă întrerupătoarele se află
pe poziţie internă, la operarea unităţii cu tensiune joasă de funcţionare se afişează tensiunea şi curentul
de ieşire al acesteia. Dacă se operează unitatea de încărcare a acumulatorului cu plumb, aceasta
controlează prin bus comutarea pe intrarea 2 a modulului de măsurare a tensiunii şi curentului. Acest
lucru este indicat prin aprinderea diodei luminiscente 8B1. Modulul de măsurare a tensiunii şi
curentului afişează apoi valorile de ieşire ale unităţii de încărcare a acumulatorului cu plumb.
6.2. Descrierea sarcinilor
6.2.1. Descriere
În cadrul acestui proiect tematic se va executa un modul de măsurare a tensiunii şi curentului.

Sarcina dumneavoastră este de a realiza componentele mecanice şi electrice, de a monta şi de a pune în
funcţiune modulul de măsurare a tensiunii şi curentului.
Vă veţi informa pe baza descrierii proiectului şi a specificaţiilor tehnice asupra cerinţelor pentru
fabricarea unui modul de măsurare a tensiunii şi curentului. La capitolul 3 vă stau la dispoziţie
următoarele documente:
• Lista de necesar de materiale
• Desenul tehnic pentru placa frontală
• Scheme de inscripţionare şi echipare
• Scheme de cablaj
• Scheme de echipare şi plăci de circuite imprimate
Se vor elabora întrebările de îndrumare şi formularele/fişele de lucru la acest proiect tematic.

Informaţiile de specialitate necesare le obţineţi din mediile de informare indicate .
Se va planifica modul de procedură şi se va stabili această metodă în formularul pentru planul de
lucru . Se va alege ordinea operaţiilor precum şi uneltele şi materialele auxiliare pe care doriţi să le
utilizaţi. Se va discuta apoi procedura planificată cu formatorul.
Se va executa modulul de măsurare a tensiunii şi curentului conform planului de lucru.
Se vor documenta activităţile executate şi stadiul tehnic atins.
Se va verifica dacă a trebuit să vă abateţi de la planul de lucru şi dacă timpul programat pentru
executare a fost realist. Ce se poate îmbunătăţi pe viitor ?
După finalizarea operaţiilor se va controla şi evalua modulul executat pe baza formularului de
control şi evaluare.
Se va pune în funcţiune modulul de măsurare a tensiunii şi curentului şi se va documenta cu
procesul-verbal de punere în funcţiune .
78
6.2.3. Cunoştinţe şi deprinderi
Tab.6.2.
Cunoştinţe Deprinderi
• Elaborarea listelor de necesar, a • Citirea planurilor mecanice de

schemelor de cablaj şi identificarea construcţie
erorilor
• Executarea plăcilor frontale conform
• Cunoaşterea schemelor de echipare prescripţiilor
• Diferenţierea instrumentelor digitale de • Lipirea componentelor electronice cu

măsurare conform afişajelor LCD/LED respectarea instrucţiunilor de montare
• Cunoaşterea aplicării şi preciziei • Montarea şi calibrarea dispozitivului de

diferitelor dispozitive de măsurare măsurare
• Extinderea domeniului de măsurare • Executarea diverselor cablaje

pentru curent şi tensiune
• Modificarea domeniului de măsurare şi
• Modul de procedură la calibrarea configurarea conform indicaţiilor
dispozitive de măsurare producătorului
• Descrierea caracteristicilor şi • Verificarea valorilor afişate ale

particularităţilor diferitelor dispozitive dispozitivelor de măsurare pe baza
de măsurare multimetrelor
• Evaluarea şi documentarea rezultatelor • Documentarea valorilor de măsurare şi

muncii verificare
6.2.4. Material didactic
Tehnica de măsurare
Prin măsurare valoarea numerică este atribuită unei mărimi. Măsurarea presupune o mărime
fizică, de exemplu temperatura, intensitatea curentului electric sau o rezistenţă electrică.
Prin măsurare mărimea este asimilată cu o unitate corespunzătoare. Valoarea măsurată este astfel
multiplul unei unităţi, de exemplu a unui grad, amper sau ohm.
O valoare măsurată este formată dintr-o sumă şi o unitate.
1) Aparate de măsură electronice
Aparatele de măsură cu funcţionare electronică, de regulă cu afişaj digital, se disting prin câteva
avantaje faţă de aparatele de măsură analogice clasice:
79
• nu conţin piese mobile
• nu sunt expuse astfel uzurii
• funcţionează independent de amplasament
• sunt foarte rezistente la vibraţii
• sunt de regulă mai precise
• necesită un spaţiu mai mic
Orice instrument digital electronic este format dintr-un convertor analog-digital şi o unitate de
afişaj, numită şi display.
Aceste instrumente necesită de cele mai multe ori o alimentare proprie la tensiune, care trebuie să
fie separată galvanic de circuitul de intrare.
2) Principiul digitalizării valorilor măsurate
Instrumentele de măsurare cu afişaj digital şi semnal de intrare analog necesită un convertor

analog-digital (prescurtat convertor A/D), care cuantifica tensiunea de intrare, adică o divide în
segmente de tensiune. Convertorul A/D furnizează o valoare numerică codată binar drept mărime de
ieşire, care indică suma segmentelor ce trebuie adăugate pentru atingerea tensiunii de intrare.
Numărul segmentelor de tensiune în care este divizată gama tensiunii de intrare a unui instrument
digital, aşa numita rezoluţie a convertorului A/D, este adaptat la plaja numerică afişată de display. O
treaptă pe afişajul cu cea mai mică valoare sau aflat în dreapta se numeşte digit.
Cele mai multe instrumente digitale au un display cu trei digiţi şi jumătate. Ele dispun astfel de
trei zecimale importante (0-999).
3) Display numeric
Display-urile aparatelor de măsurat digitale sunt în general cu 7 segmente. Ele permit afişarea
cifrelor şi prin urmare sunt numite displayuri numerice.
Dacă pe un display pe lângă cifre sunt afişate litere şi alte simboluri (displayuri alfanumerice) se
utilizează display-ul cu 16 segmente sau display-ul cu matrice de puncte.
Afişajele LED sunt luminescente şi cel mai bine lizibile la temperatură ambientală mică. La
temperatură ambientală ridicată sau iluminat direct contrastul scade puternic.
Afişajele LCD (afişaje cu cristale lichide) nu luminează de la sine; ele se raportează la surse
externe de lumină.
Contrastul creşte la luminozitate ambientală ridicată.
4) Panelmetru
DVM-310 este un panelmetru încorporabil cu 3 digiţi şi jumătate destinat măsurătorilor simple.

În ciuda dimensiunilor sale mici el este foarte precis şi stabil. Este proiectat ca instrument încorporabil
în dispozitive, panouri de comandă ş.a.m.d. ( de exemplu dispozitive de alimentare de la reţea).
Poate fi utilizat şi ca voltmetru autonom.
Se vor respecta normele de securitate aferente.
80
Date tehnice
Afişaj: Display LCD cu trei digiţi şi jumătate, cu valoare maxim afişată:

1999
Afişare polaritate: Afişare automată a polarităţii la polaritate negativă „-”
Avertizare depăşire: Se afişează „1”
Tensiune de intrare max. 199,9 mV DC
Metodă de măsurare: Dual-slope (pantă dublă)
Rata de măsurare: 3 măsurări pe secundă
Reglarea punctului DP1 sau DP2 sau DP3 prin punţi de lipire
zecimal:
Tensiune de operare: 9 până la 12 V-DC
Alimentare curent: cca. 2mA
Rezistenţă de intrare: > 100 MΩ
Dimensiuni l x Î x A: 72 x 36 x 15 mm
81
6.3. Informaţii tehnice
6.3.1. Modul finalizat de măsurare a tensiunii şi curentului
Fig.6.1.Modulul MONALISA de măsurare a tensiunii şi curentului
Modul digital pentru măsurarea simultană a tensiunii şi curentului. Prin placa bus a modulului
MONALISA se măsoară tensiunea şi curentul de ieşire al unităţii cu tensiune joasă de funcţionare sau
al unităţii de încărcare a acumulatorului cu plumb.
Se poate comuta şi pe măsurare externă, astfel încât prin bornele de laborator să se măsoare o altă
tensiune şi curent.
Tensiune de intrare:
230 V AC derivată de la modulul bloc de alimentare de la reţea
Plaja de măsurare a tensiunii:
0 – 30 V DC
Plaja de măsurare a curentului:
0 - 3,0 A DC
6.3.2 Lista de necesar de materiale conform schemei
6.3.3. Desen tehnic placă frontală
82
6.3.4
3.4 Schema de cablaj modul de măsurare a tensiunii şi curentului
Fig.6.2. Schema de cablaj
3.5 Schema de echipare şi placa de circuite imprimate

6.3.5
Fig.6.3.Latura de echipare
83
Fig.6.4.Benzi conductoare văzute de pe latura de echipare
6.3.6. Bazele calificării
Informaţii privind elaborarea acestui proiect tematic pot fi găsite în următoarele medii:
• Manuale de specialitate
• Programe didactice asistate pe computer
1) Din ce este formată o valoare măsurată ?

R: Dintr-o sumă şi o unitate.
2) Care este deosebirea între măsurare şi verificare ?

R: La verificare se constată doar existenţa unei mărimi fizice sau se urmăreşte o anumită
modificare a funcţionării.
La măsurare este vorba de stabilirea precisă a unei valori, de ex. valoarea unei tensiuni electrice.
3) Ce caracteristici sunt specificate pe un dispozitiv de măsurare ?

R: Poziţia de utilizare, rezistenţa dielectrică, clasa de precizie, tipul dispozitivului de măsurare.
4) Cum se poate extinde plaja de măsurare a unui ampermetru ?

R: Prin conectarea în paralel a unei rezistenţe, care se află într-un anumit raport faţă de rezistenţa
internă a dispozitivului de măsurare.
5) Prin ce măsură de conectare se poate extinde plaja de măsurare a unui voltmetru ?

R: Printr-o rezistenţă adiţională (în serie).
84
6) Explicaţi pe scurt deosebirea între un dispozitiv de măsurare electromagnetic şi unul electrodinamic
!
R:
Electrodinamic: bobina poziţionată rotativ şi este străbătută de curent;
se va utiliza numai pentru măsurările DC; precizie înaltă
Electromagnetic: bobină poziţionată fix; miez de fier mobil; bobina este străbătută de
curent; posibile măsurări AC şi DC ; utilizabilă universal în special
pentru montarea tabloului de comandă.
7) Specificaţi deosebirea între un dispozitiv de măsurare şi un aparat de măsurare !

R:
Dispozitiv de măsurare: Numai unitatea de afişare
Aparat de măsurare: Dispozitiv de măsurare cu carcasă, comutator şi rezistenţele aferente
pentru comutarea plajelor de măsurare
8) Ce scop are amortizarea unui dispozitiv de măsurare ?

R: Ea împiedică oscilaţia acului /dispozitivului indicator.
9) Ce avantaje oferă o scală de nivel ?

R: Creşte precizia citirii, scade eroarea de paralaxă.
10) Cum trebuie să fie rezistenţa internă a unui dispozitiv de măsurare a tensiunii ?
R: Trebuie să aibă o impedanţă mare (mulţi ohmi).
11) Cum trebuie să fie rezistenţa internă la ampermetre/dispozitivele de măsurare a curentului ?

R: Trebuie să aibă o impedanţă mică (puţini ohmi).
12) Ce se înţelege prin shunt / rezistenţă de şuntare ?

R: Este vorba de o rezistenţă destinată extinderii plajei de măsurare a dispozitivelor de măsurare a
curentului, care este conectată/legată în paralel la dispozitivul de măsurare.
13) De ce se va ţine cont la legarea rezistenţei de şuntare şi a dispozitivului de măsurare ?

R: Conectarea trebuie să aibă o impedanţă mică, deoarece o rezistenţă de tranziţie poate falsifica
măsurarea. Sarcina trebuie adaptată la transformator.
14) De ce este mai avantajos să se aleagă o plajă de măsurare astfel încât valorile măsurate să fie
indicate în treimea superioară a scalei ?
R: În treimea superioară a scalei eroarea de măsurare este mai mică.
16) De ce pentru intrările externe de curent şi tensiune sunt utilizate câte două siguranţe la acest modul
?
R: Indiferent de potenţialul tensiunii aplicate (împământat sau neîmpământat) se asigură existenţa
unei protecţii împotriva suprasarcinii.
85
17) Din ce motiv pentru măsurarea tensiunii se conectează în paralel un trimer/ stabilizator (R4 = 1 K)
la rezistenţele de şuntare ca divizor de tensiune la (R5 + R6) ?
R: Cu ajutorul trimerului se obţine o tensiune parţială a rezistenţelor de şuntare, care este astfel
reglată încât la indicarea curentului să corespundă curentului de sarcină.
19) De ce se generează pentru fiecare aparat de măsurare o tensiune proprie de alimentare (+8U1/
+8U2) ?
R: Panelmetrii generează intern din tensiunea de alimentare o tensiune negativă de referinţă.
Dacă ar folosi pentru mai multe aparate numai o singură tensiune de alimentare, ar interveni erori
semnificative de măsurare.
20) Menţionaţi câteva mărimi fizice, a căror valori măsurate sunt convertite prin traductoare de
măsurare corespunzătoare şi apoi sunt afişate de dispozitivele de măsurare !
R: Temperatura; presiunea; umiditatea; viteza; intensitatea câmpului; sunetul.
21) Cum se activează intrarea de măsură 2 (IM 2/EM 2) în modulul de măsurare ?

Printr-o tensiune continuă de aproximativ 15-24 V faţă de masa de la 8X1/a+c24.
R: Acest lucru are loc automat, de exemplu la operarea unităţii de încărcare a acumulatorului
24) Ce se înţelege printr-o valoare efectivă ?

R: Valoarea unui curent sau a unei tensiuni, care stă la baza calculului puterii medii se numeşte
valoare efectivă. Valoarea efectivă este valoarea medie pătratică.
25) Numiţi cel puţin 6 aparate de măsurare diferite şi întrebuinţarea acestora !

Voltmetru: tensiune
Ampermetru: curent
Ohmmetru: măsurarea rezistenţei (redare directă a valorilor măsurate)
Luxmetru: intensitatea luminii
Punte de măsurare: măsurarea rezistenţei (redare indirectă a valorilor măsurate)
Osciloscop: reprezentare grafică a evoluţiei tensiunii
26) Ce se înţelege prin măsurarea directă şi indirectă a rezistenţelor ?

Măsurarea indirectă a rezistenţei: măsurarea curentului şi tensiunii şi determinarea
rezistenţei după Legea lui Ohm
Măsurarea directă a rezistenţei: măsurarea cu ohmmetru sau punte de măsurare
27) De ce trebuie ţinut cont în mod special, când se efectuează măsurări ale rezistenţei cu un
multimetru în diferite module ale unui aparat ?
R: Deconectarea tensiunii de alimentare; condensatorii pot să aibă încă sarcini remanente;
rezultate greşite ale măsurării prin componente poziţionate paralel.
28) Ce posibilităţi există, de exemplu în reţelele de joasă tensiune (fără rezistenţe de şuntare), pentru
măsurarea unui curent mai mare ?
Prin transformatorul de curent în reţelele AC (analog) şi prin senzorii cu efect Hall în reţelele DC
(digital).
31) Ce se înţelege printr-un traductor de măsurare ?

R: Un traductor de măsurare converteşte semnalul unui dispozitiv de înregistrare a valorilor
măsurate ( de ex. senzor de temperatură) într-un semnal electric.
86
(0-10 V; 0-20 mA: 4-20 mA)
32) Ce este un convertor A/D ?

R: Un convertor A/D converteşte un semnal analog într-un model de biţi.
33) Ce avantaje şi dezavantaje oferă aparatele de măsurare digitale faţă de cele analogice ?
Avantaje: Redarea directă a valorilor măsurate ca valoare numerică
Astfel nici o eroare de citire; mai rezistent la şocuri faţă de dispozitivele de
măsurare electrodinamice dintr-o clasă de calitate ridicată
Dezavantaje: Necesită mereu o energie auxiliară;
În funcţie de tipul de afişare (LCD/LED) dependente de lumină la citire.
Nici o identificare a tendinţei.
34) De ce depinde clasa de precizie a aparatelor de măsurare analogice şi digitale ?

Analog: Felul şi clasa dispozitivului de măsurare (electromagnetic/electrodinamic)
Toleranţa rezistenţelor utilizate pentru extinderea plajei de măsurare.
Digital: Rezoluţia şi felul convertorului A/D; numărul de digiţi
6.3.8. Planificarea lucrului
Plan de lucru
Proiect: Modul de măsurare a tensiunii Sarcină: Fabricare şi montare
şi curentului
Timp de
Listă necesar Securitatea Timp de
Nr. lucru
Etape de lucru Obs. Unelte/materiale muncii & lucru
crt efectiv
auxiliare mediu planificat
realizat
Conspectarea
documentelor
Documentaţie
1. Descrieţi pe scurt procedura/metoda de lucru abordată pentru realizarea acestui proiect tematic.
2. Ce cunoştinţe noi aţi putut dobândit la elaborarea acestui proiect tematic ?
3. Ce ar trebui să faceţi mai bine la următoarea temă similară ?
Proces-verbal de punere în funcţiune
1) Calibrarea măsurării tensiunii

Pentru calibrarea măsurării tensiunii modulului este nevoie de un aparat de măsurare a tensiunii
cu precizie cât mai ridicată. Acesta serveşte ca aparat de referinţă pentru etalonare.
87
Aparatul de măsurare de referinţă şi o sursă de tensiune stabilizata se conectează simultan la
bornele de intrare a tensiunii de la modul. Modulul trebuie să fie comutat pe extern. Apoi se reglează
la sursă o tensiune de 30 V (măsurată cu aparatul de referinţă).
Cu R2 se echilibrează modulul de măsurare a tensiunii şi curentului astfel încât acesta să indice
exact 30 V.
Se controlează apoi cu tensiuni diferite, dacă modulul indică acelaşi lucru ca şi aparatul de
referinţă.
Pentru calibrarea măsurării interne a tensiunii se comută pe intern şi se porneşte unitatea cu
tensiune joasă de funcţionare. Echilibrarea se realizează asemănător ca la măsurarea externă, numai că
se măsoară cu aparatul de referinţă la ieşirea unităţii cu tensiune joasă de funcţionare şi se echilibrează
cu R1.
2) Calibrarea măsurării curentului

Calibrarea măsurării curentului se procedează similar calibrării măsurării tensiunii. În schimb
aparatul de referinţă de măsurare a curentului se conectează în serie cu sura de curent şi modulul în
cauză. Echilibrarea pentru curentul extern se realizează cu R4, curentul intern cu R3. Se echilibrează cu
un curent de 3 A. Se va lua totuşi în calcul încălzirea sursei de curent în cazul unei durate mai lungi de
măsurare.
6.3.10. Control şi evaluare

Proiect: Modul de măsurare a tensiunii şi curentului MONALISA Data:
Nume: Montare
Evaluare
Criterii de evaluare
Nr.poz. 10-9-7-5-0 puncte
Autocontrol Control extern
Integritatea tuturor documentelor de lucru
Acurateţea tuturor lucrărilor şi proceselor verbale
Fabricarea pieselor mecanice conform schemei
(dimensiuni, perforări, decupaje, unghiuri, suprafeţe)
Montarea corectă a pieselor pe placa de circuite
imprimate
Conectarea corectă a plăcii de circuite imprimate la
piesele plăcii frontale
Tragerea cablurilor şi firelor
Asamblarea corectă şi conform schemei a modulului
Întocmirea procesului verbal de măsurare şi
verificare
Controlul general de funcţionare
88
Cap.7. LUCRARE DE PROIECT
ELECTRONICĂ
Detector alarmă
89
Cadru general
Lumea profesională din ziua de astăzi pretinde de la oamenii de specialitate nu doar abilităţi
tehnice ci adiţional şi independenţă, abilităţi de planificare şi conştientizarea importanţei calităţii în
toate acţiunile precum şi munca în echipa. Pentru a îndeplinii cerinţele specificate mai sus este indicat
să dezvoltaţi pe parcursul instruirii aceste tipuri de proceduri pentru a le putea utiliza ulterior cu succes
ca şi specialist.
Această lucrare de proiect ghidează înspre învăţare, decizie, acţionare şi evaluare independentă.
Desfăşurarea actţiunilor se orientează înspre modalităţiile de lucru din practică. Astfel este posibilă
încadrarea acestei lucrări de proiect în procesele de afaceri ale întreprinderii dumneavoastră.
Desfăşurarea proiectului are loc după „metoda în 6 paşi:“
- Informare
Înaintea începerii proiectului trebuie să vă informaţi cu privire la cunosţintele sarcinii
proiectului, condiţiile cadru ale acesteia şi cerinţele tehnice. Întrebările cheie şi exerciţiile
conduc înspre dezvoltarea condiţiilor necesare.
- Planificare
În timpul prelucrării informaţiilor se planifică şi toate aspectele proiectului ca de exemplu
timpul, materiale, costuri şi echipamente.
- Decizie
Pentru sarcini tehnice există de cele mai multe ori posibilităţi de soluţionare multiple.
Dezvoltarea bazelor generale permite evaluarea căilor de soluţionare şi dintre acestea selectarea
soluţiei optime.
- Execuţia
Proiectul se execută conform planificării şi a indicaţiilor din procesele operaţionale.
- Verificare
Deja din timpul dezvoltării dar şi după desfăşurare se verifică dacă cerinţele referitoare la
propria planificare au fost îndeplinite. Aceasta verificare este, conform demersului ca şi
specialist pentru toate proiectele ce vor urma, deosebit de constructivă.
- Evaluare
Propria evaluare a creaţiei şi a desfăşurării proiectului trebuie să permită o evaluare obiectivă a
abilităţiilor. Aceasta îi prezintă cursantului predispoziţii pentru un potenţial de îmbunătăţire
posibil.
90
7.1. Introducerea în proiect
7.1.1. Proiectul general
În cadrul unei discutii de planificare îi este prezentat proiectul de dezvoltare OCC unei grupe de
specialiști dintre care faceți parte și dumneavoastră.
OCC este prescurtarea pentru „Operation and Control Center“. Aceasta este denumirea unei
unitati electronice de monitorizare care trebuie să controleze, monitorizeze și să raporteze diverse
situații provenite de la un sistem complex.
OCC trebuie să constituie o soluție pentru toate cazurile în care trebuie transmise diverse situații
în orice exprimare. OCC trebuie să mențină anumite funcțiuni operaționale, să recunoască diverse
stadii fizice și în anumite cazuri să emită observații și mesaje dar și să pornească funcțiuni.
O subactivitate constă în dezvoltarea unui întrerupător electric care transmite un semnal al OCC-
ului unui operator. Acest subsistem este ilustrat cu ajutorul aceste lucrări de proiect și poartă numele de
„detector de alarmă”.
7.1.2. Subproiectul „Detector de alarmă“
După cum am precizat anterior OCC trebuie să mențină operarea diverselor funcții, să recunoască
diferite modificări ale starilor fizice și după caz să transmită observații și mesaje. Mesajele trebuie
semnalizate deasemenea si prin intermediul unui detector de alarme. Acest detector trebuie să ofere atat
alarme vizuale cât și acustice. Acestea trebuie sa fie vizibile respectiv să se poată auzi și în condiții
extreme, cum ar fi întuneric sau zgomot puternic.
Se stabilesc câteva cerințe fundamentale:
Semnalizarea cu ajutorul unui semnal acustic

Semnalizarea printr-un semnal optic
În stare de repaos detectorul de alarmă nu trebuie să preia sarcini
Trebuie dezvoltată o soluție simplă și ieftină
7.1.3. Desfăşurare proiect
Aceasta lucrare de proiect cât și proiectele în general se desfășoara în mai multe trepte. De cele
mai multe ori la finalizarea unei etape se definesc concluzii. În cadrul unei planificări profesionale
aceste concluzii ale etapelor se numesc „pietre de hotar”. Dacă respectiva etapă a proiectului a fost
dezvoltată corespunzator atunci piatra de hotar definită pentru această etapă a fost atinsă. Proiectul de
electronică menționat se împarte în 5 etape. La finalul fiecarei etape este definită o piatră de hotar.
91
Piatra de hotar 1
Pregătire
Planificare proiect
Piatra de hotar 2
Planificare
Dezvoltare
comutator
Piatra de hotar 3
Dezvoltare
Punere în funcțiune
și optimizare
Piatra de hotar 4
Punere în
funcțiune
Fig.7.1. Schemă desfăşurare proiect
7.1.4. Pregătirea proiectului
Pentru a putea începe proiectul sunt necesare câteva lucrări premergătoare.

Exercițiu 1:
Trebuie să vă pregătiți un biblioraft în care să fie depuse toate documentele care reies pe
parcursul proiectului sau care sunt relevante pentru acest proiect.
Exercițiu 2:
Ați luat parte la discuția introductivă a proiectului și v-ați notat informațiile utile din capitolul
„Introducere”. Acuma trebuie să conștientizați care sunt implicațiile sarcinii.
Pregatiți-vă pentru prima ședință de proiect. În cadrul acestei discuții se vor stabili și discuta
detalii concrete ale proiectului. O pregatire bună este importantă deoarece specificațiile determinate
aici trebuie realizate ulterior.
Intocmiți o descriere de ansamblu a subproiectului „detector de alarmă” pe care trebuie să îl
prelucrați. Întocmiți și o listă cu întrebările care v-au rămas deschise și de a căror clarificare aveți
nevoie înainte de a începe cu munca de dezvoltare. Utilizați în acest scop un program al computerului
ca de exemplu MindMap. Descrierea proiectului trebuie concepută în așa fel încât o persoană din
exterior să fie capabilă să o înțeleagă repede și ușor.
Exercitiul 3:
Participanții la un proiect de dezvoltare pot acționa în diferite structuri organizaționale în funcție
de întreprindere și de sarcina atribuită.
92
Exercitiul 4:
În majoritatea întreprinderilor există pentru activitatea determinată proceduri predefinite ale
activitățiilor. Aceste proceduri sunt înregistrate în cele mai multe cazuri și în instrucțiunile procedurale
ale manualului de calitate (ISO 900x)
Exercitiul 5:
Pentru prelucrarea unui proiect de dezvoltare nu este necesar doar un loc de muncă ci și unelte,
aparate de măsura și materiale.
Pregătiți toate cele necesare pentru lucrarea de dezvoltare și interesați-vă cum obtineți materiale,
unelte etc, în timpul prelucrării proiectului.
Costuri cu uneltele .............................................................................................
Costuri cu materialele ............................................................................................
7.1.5. Atribuirea sarcinilor lucrarea de proiect „Detector de alarmă”

În continuarea ședinței de proiect se discută detalile diferitelor subproiecte.
Sarcina pentru „detectorul de alarmă” este:
Proiectați și realizați detectorul de alarmă. Alarmele trebuie interceptate acustic și optic, acest
lucru înseamnă că detectorul trebuie să semnaleze o stare atât printr-un semnal acustic cât și printr-unul
optic.
S-au stabilit următoarele indicații:

A. Interfața de intrare a detectorului de alarmă:
Intrarea trebuie concepută nu doar ca și intrare ci și ca intrare pentru sursa de curent necesară
operării.
Sursa de alimentare electrică 9 V - +/-10%
Cuplarea energiei electrice pentru operare la aceasta interfață semnifică în același timp semnalul
pentru funcțiunea de atenționare.
Capacitatea maximă pusă la dispoziție detectorului de alarmă este de 1 W.
B. Funcționalitatea detectorului de alarmă

Funcționalitatea centrală a detectorului de alarmă consta în transformarea unui semnal electric
într-un semnal acustic și optic.
C. Interfața de iesire
Ambele semnale de ieșire (optic și acustic) trebuie să își modifice intensitatea periodic pentru o
percepție clară.
7.1.6. Caiet cheltuieli proiect, caiet sarcini proiect
Exercitiul 6:
Exemplul unei structuri posibile a caietului de sarcini:
1. Stabilirea obiectivelor (descrierea sarcinii)
2. Utilizarea produsului (descrieți utilizarea)
3. Viziune de ansamblu asupra produsului (Diagrama bloc)
4. Funcțiunea produsului/date/capacități
5. Cerințe calitate/norme
6. Interfețe
93
7.2. Etapă anterioară a proiectului
7.2.1 Generalităţi
Pentru majoritatea sarcinilor din domeniul electro-tehnic indiferent dacă este vorba de activități
de dezvoltare sau de exemplu: punere în funcțiune, întreținere sau reparații de aparate și sisteme trebuie
ca specialistul responsabil cu aceste activități să se adapteze permanent la noi teme profesionale
respectiv să se dezvolte în continuu.
7.2.2. Date tehnice de bază pentru proiectul „detector de alarme”
La pregătirea dezvoltării circuitului pentru proiectul „detector de alarmă” trebuie dezvoltate

bazele pentru următoarele teme.
- componente: rezistente și condensatori
- baze ale semnalizării prin semnale acustice și vizuale
- emiterea de semnale electrice
- circuite integrate (IC)
- componente ale timer-ul NE555
A. Rezistențe
Rezistențele utilizate pentru comutatoare au caracteristici diferite pentru cerințe diferite.
Dezvoltați bazele pentru a prelucra următoarele sarcini:
A1: Explicați șirul de rezistențe E6, E12, E24, E48, E96, E192
__Reprezintă gama de toleranțe : 20%, 10% ,5% ,2,5% ,1,25% ,0,6%
A2: Ce valori are o rezistentă care este marcată cu: 1. inel maro, 2. inel negru, 3. inel portocaliu, 4. inel
argintiu
__Codul culorilor : 10Kohm, 20%
A3: Ce forme de construcții sunt utilizate deregula la rezistențe?

__Rezistente fixe ,variabile, peliculare, bobinate, de volum
A4: Explicați construcția rezistențelor cu stratificări de cărbune.

__Elementul rezistiv este format din pelicula din carbon aglomerat ,carbon cristalin ,bor-carbon
0,01-100µm
A5: Care sunt cele mai importante caracteristici ale rezistențelor?

__Rezistența nominală, tolerantă, puterea de disipatie, tensiunea nominală
A7: Ce tipuri de rezistențe modificabile există? (potentiometru, trimer) Care sunt caracteristicile cele
mai importante ale acestora?
__Potențiometrele sunt peliculare, bobinate, simple, duble, circulare, linare, tandem, miniatura,
multitura etc. Caracteristicile principale sunt: rezistența nominală, toleranța, puterea de disipatie
tensiunea nominală, legea de variație a rezistenței .
94
B. Condensatori
În cadrul circuitelor electrice se utilizează condensatori pentru funcții diferite. În mare parte se
disting unul de celalat prin parametri și forma de construcție.
Prelucrați datele de bază pentru a putea soluționa următoarele sarcini:
B1: Care sunt cele mai importante caracteristici ale condensatorilor și pentru ce scop se utilizează la
circuite electrice?
__Caracteristicile condesatoarelor sunt: capacitatea nominală, tensiunea nominală, rezistența la
izolație, tangenta unghiului de pierderi, coeficientul de variație cu temperatura .
B2: Enumerați minim 3 tipuri de construcții a condensatorilor.

__Condensatoare ceramice, cu hârtie, stiroflex , electrolitice, cu tantal .
B3: Enumerați elementele de bază din care se compune un condensator.

__Constructiv, un condensator este alcătuit dintr-un mediu dielectric plasat între două armături
metalice.
B5: De ce trebuie ținut cont la montajul condensatorilor de electrolit?

__La condensatorii electrolitici trebuie neapărat ținut cont de polaritate la montajul în schemă.
B6: Cum se montează condensatorii în circuit

__Condensatorii pot fi legați în serie ,paralel sau mixt . _
B7: Pentru ce funcții se utilizează trimerul (condensatorul ajustabil paralel)?

__Pentru realizarea acordului fin al frecventei unui circuit oscilant.
B8: Ce tip de construcție se utilizează în general la condensatori mari?

__Pentru valori mari ale capacității se folosesc condensatorii electrolitici.
C . Circuit integrat (IC=integrated circuit)

Circuitele integrate permit minimalizarea aparatelor electronice. În componentele integrate se pot
produce rezistente, condensatori, diode și tranzistori. Elementele individuale se obţin prin adăugarea de
impurităţi chimice (dopare) și proceduri fototehnice. Elementul de bază, cel mai important al unui
circuit electronic integrat este tranzistorul. În funcție de funcționalitate și mărime a componentelor se
pot realiza într-o singură componentă integrată sute, mii sau chiar mai multe milioane de tranzistori. În
funcție de numărul de tranzistori integrați într-un IC acestia se împart în așa numitele grade de integrare
(SSI, MSI, LSI, VLSI, ULSI).
Materialul de bază pentru componente integrate este siliciul, un material semiconductor. Prin
parcurgerea mai multor etape se aplică materialului de bază conductori electrici, modificări ale
materialului si straturi izolatoare care realizează funcționalitatea dorita.
Componentele electronice sunt oferite în varianta cu racord cu sârme sau cu contact pentru
racordare pentru montajul la suprafață (SMD). Cele mai indicate pentru circuite experimentale sunt
componentele cablate deoarece implică cheltuieli minime și mijloace simple.
Racordurile circuitelor integrate se numesc PIN (din varianta în engleză pentru stift).
95
H. Componenta Temporizator NE555
Nu foarte multe componente integrate au ajuns la performanța de a fi atât de cunoscute ca și

temporizatorul NE555 prezentat aici pe scurt. Piesa este disponibilă deja de câțiva ani. Motivul pentru
utilizarea îndelungată se datorează vastului sau domeniu de aplicare. De cele mai multe ori aceasta este
folosită pentru scopul ei de bază ca și timer. Cu puține elemente externe se pot construi circuite care
pot atinge cicluri de cuplare de la puține milisecunde până la perioade de timp lungi de câteva minute
sau chiar ore.
Obtineți o fișă tehnică a componentei și extrageți din aceasta informațiile pentru următoarele
sarcini, ulterior puneti fișa tehnica în dosarul de proiect.
Circuitul integrat βE555
Circuitul integrat βE555,prezentat în fig 7.1. (schema bloc functională și conexiunile la

capsulã), este un circuit integrat monolitic bipolar, care utilizează pentru temporizãri încãrcarea și
descãrcarea controlată a unui condensator exterior. Datorită modului de control al tensiunilor din
circuitul extern de temporizare și a calității comparatoarelor, se asigură o foarte bună stabilitate în
timp și la variația temperaturii și tensiunii de alimentare.
Fig.7.1. Circuitul integrat
96
Ieșirea a circuitului basculant bistabil de tip RS (CBB
(CBB-RS) comandă etajul final inversor
(EF) si tranzistorul de descărcare
rcare al condensatorului din circuitul exterior T1 (npn - inversor). Etajul
final asigură un curent de ieșire
ire de maxim 200 mA.
CBB-RS este comandatt de ie ieșirile comparatoarelor C1 șii C2. Comparatorul C1 compară

compar
tensiunea de la intrarea PSus cu un potential de 0,66.VS si aplică "1" la R, resetând CBB, dacă
dac UPSus
depăseste valoarea 0,66.VS, respectiv C2 compar
compară tensiunea aplicată la intrarea PJos cu un potential
de 0,33.VS si aplică "1" la S, setând CBB, dac dacă UPJos este mai mică decât valoarea 0,33.VS. CBB-RS
poate fi resetat si de intrarea r suplimentar
suplimentară, dacă potentialul de la intrarea AL0 ("aducere la zero")
este mai mică decât +0,4V, tranzistorul T2 (pnp) fiind saturat.
Nivelele de potențial
ial de +0,33.VS si +0,66.VS pentru comparatoare se obțin ob prin divizarea
tensiunii de alimentare aplicată la pinul +V fat
fată de masă (GND), cu divizorul rezistiv format din 3
rezistente integrate de 5 kΩ.. Aceste nivele pot fi modificate prin pinul de comand
comandă (COM).
Alimentarea se poate face cu tensiune de la +4,5 V la +18 V, pentru +5 V se obțin

ob nivele de
tensiune a semnalelor compatibile cu familia TTL.
Circuite basculante astabile cu β E555
Integratul βE555
E555 permite realizarea de oscilatoare astabile (circuite basculante astabile - CBA),
principial structura este prezentat
prezentată în fig.7.2.a, cele două intrări ri de comparație
compara PSus și PJos
sunt conectate împreună la bornele condensatorului
condensatorului.
Condensatorul C se
încarcăă de la +VS prin
Ra si Rb, tranzistorul
de descărcare
desc fiind
blocat si Uo = VS. La
atingerea pragului de
sus (0,66.VS), schema
basculează,
basculeaz tran-
zistorul se saturează,
satureaz C
se descarcă
descarc prin Rb, iar
Uo = 0V
La atingerea pra-
pra gului
de jos
(+0,33.VS),schema
basculează
basculeaz din nou,
Fig.7.2. Circuite basculante astabile reluându-se
reluându ciclul.
Tensiunea pe condensator variaz

variază în limitele determinate de pragul de sus şii de pragul de jos.
jos
- durata încărcării: t1 = (Ra + Rb)C.ln2
- durata descărcării:
rii: t2 = Rb.C.ln2;
97
- perioadamde oscilatie: T = t1 + t2 = (Ra + 2.Rb)C.ln2;
- factorul de umplere: F = t1/T = (Ra + Rb) / (Ra + 2Rb); F ∈ [0,5; 1].
După cum se observă, factorul de umplere

este limitat si apare o nesimetrie care este
înlăturată de schema de CBA cu factor de
umplere F = 0,5 (t1 = t2) din fig.3. Circuitul de
încărcare al condensatorului C este realizat de la
ieşirea Uo a circuitului.
- t1 = t2 = RC.ln2 ≈ 0,693.RC
- T = t1 + t2 = 2.RC.ln2 ≈ 1,386.RC
Ajustarea factorului de umplere sau a

perioadei de oscilaţie se poate realiza prin
modificarea continuă a rezisţenţelor Ra şi Rb, iar
condensatorul în trepte.
Fig.7.3.Factorul de umplere
CBA cu factor de umplere şi perioadă ajustabilă se prezintă în fig.7.4. Diodele prin

caracteristicile lor de conducţie dependenţă de polaritate, permit separarea circuitului de încărcare (Ra
-D1) de cel de descărcare (Rb - D2).
Fig.7.4.CBA cu factor de umplere şi perioadă ajustabilă
Montajul din fig.7.4.a permite ajustarea factorului de umplere într-un domeniu F ∈ [0,1; 0,9]
fără a modifica semnificativ perioada T (variaţia perioadei T este mai mică de 1%).
t1 = Ra.C.ln2; t2 = Rb.C.ln2; T = (Ra + Rb).C.ln2 = const.;
98
Se observă că Ra + Rb = R1 + R2 + R3 = const., dacă se neglijează rezistenţă dinamică a
diodelor în conducţie.
În fig.7.4.b se prezintă schema unui CBA cu ajustarea independentă a lui t1 şi t2, perioada
T = t1 + t2.
7.2.3. Planificarea de proiect pentru „detectorul de alarmă”
Termenele, costurile și eforturile necesare fiecarui proiect trebuie planificate respectiv evaluate
pe cât posibil în avans. Cu cât se execută mai multe proiecte în decursul timpului cu atâta mai exacte
devin preconizările.
Estimati și dumneavoastră cât timp, material și ce costuri implică fiecare activitate în parte. La
sfârșitul proiectului comparati estimările dumneavoastră cu datele efective obtinuțe din proiect.
Planificați timpul pentru perioada de realizare a proiectului. O durată puteți deja să o treceți fără
ezitări, cea pentru pregătirea proiectului. Durata pentru celelate etape trebuie să o estimați. Treceți
neaparat unele date chiar daca nu aveti experienta in domeniu. O sa va ajute foarte mult sa estimati
sarcinile care se vor ivi pe parcurs. Ca și puncte de reper vă oferim aici încă câteva observații.
Funcțiunea circuitului a fost deja numită. În afara componentei integrate NE555, a unui tranzistor, a
unui LED și a unui difuzor se vor mai utiliza doar câteva rezistente și condensatori.
Elaborați un tabel în Excel conform următoarelor cerinte și completați datele cerute. Aceste
documente se vor păstra în biblioraftul proiectului.
Orar estimat:
Activitate Pregătirea Dezvoltarea Construcția Punerea Elaborarea Incheirea

proiectului circuitului circuitului în documentației procesului
funcțiune
Dauer
Estimați costurile pentru materialul necesar. Ca și date de bază utilizați informații de la

dumneavoastră din firmă. Dacă acest lucru nu este posibil atunci obtineți prețuri din cataloagele
distribuitorilor. Prețuri estimative ajung pentru a putea face un calcul aproximativ al costurilor.
Nr. Componența Număr buc. Preț buc Preț total

estimativ
1 Rezistente 10
2 Poti (1k) 1
3 Condensatori 3
4 NE555 2
5 Tranzistori (BD237) 1
6 Difuzoare 8 Ohm 1
7 LED 5 mm 1
Alte materiale pot fi necesare in functie de varianta de fabricare.
99
Enumerații uneltele/dispozitivele de care ave
aveți nevoie pentru dezvoltare. (completați
(completa lista)
Astfel ați încheiat

ncheiat capitolul „pl
„planificarea proiectului”. Daca ați răspuns
uns la toate întrebările și ați
rezolvat toate exercițiile ați atinss piatra de hotar 2 a „planifică
„planificării”.
Mai jos trebuie să vă notații pe scurt experien

experiențele și să treceți informațiile
iile care vă
v pot fi utile
pentru alte lucrări
ri de proiect pe viitor de exemplu: surse bune de informare de pe internet etc.
1. Elaborarea circuitului pentru generatorul de semnal aferent semnalului optic
2. Elaborarea circuitului pentru comanda ggeneratorului
eneratorului semnalului optic
3. Elaborarea circuitului pentru generator de semnal aferent semnalului acustic
4. Elaborarea circuitului pentru comanda detectorului acustic
7.3. Proiectarea
rea circuitului pentru generare
generarea stabilă de semnal
7.3.1. Prima proiectare a circuitului
O proiectare a circuitului complet care ll-am

am prelucrat numai după datele din lucrarea de proiect se
poate vedea mai jos. Comparaţi această schemă cu proiectul Dvs.
Fig.7.5. Schemă de conexiuni
7.3.2. Punerea în funcţiune şi verificare metrologică

Se va efectua:
• Verificarea vizuală
• Verificarea funcţională
Dosarul proiectului Dvs. va conţine numai acele documente care
- descriu sarcina primită în general
- definesc cerinţele proiectului
- toate înţelegerile încheiate
- toate documentele care conţin activitatea de elaborare şi documentele de referinţă ale
proiectului
Vă rugăm verificaţi ca toate documentele să fie incluse în dosar
100
7.3.4. Prezentare şi predare
Redactaţi un raport scurt de încheiere al proiectului atingând aspectele cele mai importante ale
derulării acestuia
7.4. Evaluarea proiectului
7.4.1 Documentaţie şi derulare proiect

Evaluaţi documentele Dvs. optic, integritate şi pe urmă cât de simplu şi rapid s-ar putea cineva
orienta în cadrul acestuia.
Reconstruiţi desfăşurarea proiectului
- Unde aţi întâmpinat greutăţi
- Ce se va putea îmbunătăţi la următorul proiect?
7.4.2. Evaluare personală

Estimaţi cât se poate de obiectiv lucrarea Dvs. Comparaţi documentele elaborate cu cele de
model din procesele de producţie strânse de Dvs.
Comparaţi eforturile reale cu cele estimate în planul de proiect.
101
Bibliografie
Dascalu, L. Turic – Circuite electronice, Editura didactică și pedagogică, București 1981.

V. Catuneanu – Tehnologie electronica, Editura didactică și pedagogică, București 1991.
E. Nicolau, M. Belis - Masurari electrice si electronice, Editura didactică și pedagogică, București
1989.
I. Ardelean – Circuite integrate CMOS – Manual de utilizare, Editura didactică și pedagogică,
București 1986.
A. Lăzăroiu, S. Naicu – 365 scheme practice cu circuite integrate CMOS, Editura tehnică, București
1990.
I. Mirea – Circuite integrate liniare, Editura didactică și pedagogică, București 1992.
Surse internaționale
Principii tehnice de măsurare Formare de bază în electrotehnică Westermann 103703

Dispozitive de măsurare, aparate de măsurare
electrotehnica pentru şcolile
profesionale Handwerk und Technik 103591
Studiu de specialitate Electronica industrială şi
tehnologia informaţiei Europa 70133
Dispozitive de măsurare, aparate digitale de măsurare
Studiu de specialitate Electrotehnică Europa 103618
Tehnică de măsurare, procedeu de măsurare, aparate
electronice de măsurare Vogel 103781
Componente electronice Electronica 2 Componente Vogel 103777
Circuite de stabilizare Electronica 3 Circuite principale Vogel 103778
CBT13 Planificarea Operaţiilor – desene, planuri de execuţie, documente.

CBT19 Legea lui Ohm.
CBT25 Rezistenţe.
CBT26 Condensatori.
102

Suport-Curs-Electro-1 Metoda În 6 Paşi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport-Curs-Electro-1 Metoda În 6 Paşi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA TEHNICĂ

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 din CLUJ NAPOCA

Program de formare în domeniul inginerie electrică și

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………. pag.102

1.1. Modelul acţiunii complete

Competența practică este astazi cerința centrală a întreprinderilor pentru toate

1. Informarea sau „Ce trebuie făcut?”

2. Planificarea sau „Cum vom proceda?”

1.2. Introducere în proiectul tematic

1.3. Informare pentru formator în cadrul dialogului de specialitate

1.3.1. Dialogul de specialitate

1.3.2. Pregătirea dialogului de specialitate

1.3.3. Derularea dialogului de specialitate

1.3.4. Definirea modului de punctare 1

10 puncte Funcţia este perfectă,

9 puncte Funcţia prezintă abateri foarte mici

7 puncte Funcţia prezintă abateri mici,

0 puncte Funcţia prezintă abateri inacceptabile din punct de vedere tehnic,

1.3.5. Definirea modului de punctare 2

10 Puncte Valoarea reală măsurată se află în limitele toleranţei prescrise

2.1. O nouă abordare a formării profesionale

Astfel, prin termenul orientare spre acţiune, se înţelege un principiu de formare

2.1.1. Schimbarea caracteristicilor muncii

2.1.2. Schimbarea caracteristicilor pregătirii profesionale

Pregătirea profesională îşi valorifică toate potenţele dacă respectă

2.1.3. Încurajarea competenţelor profesionale

Învăţarea orientată spre acţiune nu este o metodă a instruirii, ci un principiu. Prin

2.2.1. Acţiune integrală

Informare – planificare – decizie – execuţie – control – evaluare rezultate.

Calificări Calificări Calificări Calificări

2.2.3. Încurajarea competenţelor generale

În acest caz nu rezultatul muncii este scopul principal.

Monitorizarea şi dialogul de specialitate sunt deci elemente ale aprecierii rezultatului de

Ca şi caracteristici de evaluare pot fi alese de exemplu următoarele aspecte:

Planificarea muncii (informare, planificare)

Desfăşurarea proiectului (decizia, execuţia)

Calitatea muncii (controlul, evaluarea)

Metoda de lucru asupra întregului proces de muncă

Proiect tematic pentru pregătirea iniţială

3.1.1. Execuţia proiectului

II. Etapa de planificare

III. Etapa decizională

IV. Etapa de execuţie

VI. Etapa de evaluare

3.1.2. Structura proiectului - proiecte parţiale

Proiect parţial Proiect parţial Proiect parţial

Execuţia Execuţia Execuţia

3.1.3. Biblioteca proiectului –vezi în documentaţia pentru formator

Circuitul imprimat principal

Circuit imprimat cu LED-uri

3.2.2. Lista cu necesarul de materiale - execuţia părţii electronice

Tab.1.Circuit imprimat principal

Tab.2.Circuit imprimat cu LED-uri

Fig.3.1. Circuit imprimat principal

X3 1 12 04 20 Mufă cablu plat PCB 8 fire Distrelec A)

X4 1 12 04 20 Mufă cablu plat PCB 8 poli Distrelec A)

Circuit imprimat cu LED-uri U2

1. Blocuri funcționale electronice

Pentru pregătirea şi evaluarea întrebărilor de îndrumare referitoare la acest modul al

Programe educaţionale cu asistenţă pe calculator (CBT)

CBT13 Planificarea Operaţiilor – desene, planuri de execuţie, documente.

Manuale de specialitate (MS) / Culegeri de tabele tehnologice (TT)