Psi_2_Psi_Ec_2

Psihologie economica

TRUE/FALSE

1. Echilibrul dintre productie, distributie si cumparare este determinat ideologic.

ANS: F

2. Datorita adresarii directe si personalizate, publicitatea online ne preteaza la o masurare probabilista a

traficului: numarul de vizitatori nu poate fi determinat exact si in timp real.

ANS: F

3. Ideea central a “Scolii marginale” (Scoala psihologica austriaca): pe masura consumului de bunuri,
satisfactia creste si omul cumpara mai mult, trebuintele se multiplica.

ANS: F

4. Psihologizarea excesiva a comportamentului economic a relevant “combustia” psihica a interesului

pentru profit, dobânzi, bunuri de marca si personalizate, concurenta etc. Teoria sistemelor,
Personologia si Psihologia social au adus dovezi impotriva acestui gen de psihocentrism.

ANS: T

5. Apreciati daca este adevarat sau fals: „Interviul dirijat permite interlocutorului o productie ideativa
privind atitudini, opinii si fapte, toate urmând sa fie supuse analizei calitative”.

ANS: F

6. Apreciati enuntul: “Comertul online pune cumparatorul intr-o mai mare dificultate de alegere si de
apreciere a calitatii marfii”.

ANS: F

7. Confortul cumparatorul online este asigurat si prin depasirea barierelor lingvistice si culturale, dar,
pentru vânzator presupune costuri mai mari de personal, depozitare, expunere si transport.

ANS: F

8. Autoservirea a insemnat o inovatie in relatia vânzator-cumparator. Apreciati ca „adevarat” sau „fals”

urmatorul enunt: „Comertul cu autoservire a aparut in SUA in deceniul al III-lea al secolului trecut, iar
in Europa in deceniul urmator”.

ANS: F
 9. Economistul J.M. Keynes (1883-1946) a trait experienta unor etape critice ale istoriei moderne.
Principala teza a conceptiei sale vizeaza neimplicarea statului in viata economic.

ANS: F

10. In conceptia lui Keynes, stabilitatea si dezvoltarea economic a populatiei pot fi asigurate de catre stat
prin locuri de munca bine platite si o putere de cumparare in crestere.

ANS: F

11. Mesajul commercial pe adresa de e-mail a consumatorului vizeaza personalizarea, dar reduce
increderea clientului, suspectând manipularea.

ANS: F

12. Publicitatea animata prin bannere sau spoturi grafice, ca de altfel si Newsletter-urile se adreseaza unor
grupuri de utilizatori abonati la acest serviciu de Internet.

ANS: T

13. Date statistice releva o relatie invers proportionala intre cresterea pretului unui produs si durata de
cautare de catre clienti.

ANS: F

14. Comportamentul de cumparare in relatia psihologica cu pretul poate fi descries prin paradigm
reflexologica pavloviana (S-R).

ANS: F

15. Principala functie a reclamei comerciale este a adduce in atentie si in sfera de interese a unui public
larg marea productie de serie de bunuri standardizate.

ANS: T

16. Reclama explicativa, complementara celei informative, se refera la organizatii (scoli, teatre, transport
etc.).

ANS: F

17. Vitrina este un gen traditional de reclama, prin expunerea produselor la locul de desfacere.

ANS: F

18. Astazi, anuntul publicitar presupune cele mai mici cheltuieli ale firmelor pentru reclama
produselor si serviciilor.
 ANS: F

19. Design-istii si beneficiarii stiu ca raportul 1/1 dintre continutul reclamei si pagina ziarului (sau
revistei) are efect mai puternic decât un raport discret ce este ¼.

ANS: F

20. Forma literelor unei reclame are „efect comercial”. Astfel, produsele cosmetice si de lenjerie
sunt avantajate de literele subtiri, in timp ce articolele tehnice sunt mai bine receptate când
sunt anuntate cu litere bold.

ANS: T

21. Afisul comercial, ilustratia si textul sau, influenteaza decizia cumparatorului indiferent de
locul de amplasare, gradul de sugestibilitate, sloganuri, dimensiuni.

ANS: F

22. Pliantul, prospectul, catalogul, brosura, sunt mijloace de administrare directa.

ANS: T

23. Un studiu initiat de Consiliul National al Audiovizualului in 2007 a relevat faptul ca

majoritatea copiilor intervievati nu reusesc sa inteleaga reclama ca un gen aparte de imagine si
informatie.

ANS: F

24. Pe palierul de vârsta 6 – 11 ani, perceperea reclamei evolueaza mai ales pe linia functiei de
avizare („vaccinare”) a publicului.

ANS: T

25. O marca de produse devenita celebra (brand) nu mai are nevoie de reclama.

ANS: F

26. Design-istii de reclame cunosc functia de filtru a atentiei; de aceea, ei concep procedee de
intensificare a stimulilor si a efectelor de contrast pentru ca atentia sa nu inhibe tendintele de
achizitie si afinitatile personale.

ANS: T
27. Prestigiul unei marci este o achizitie in timp, prin reclama si lansare promotionala,
generatoare de atitudini pozitive in mase extinse de clienti; pentru edificarea si atragerea
clientilor se practica preturi mici, atractive, se initiaza o simbolistica afectogena. Aceasta
inseamna ca orice afacere de perspectiva comporta la inceput costuri speciale?

ANS: T

28. Magazinul online, cu vânzarea unui singur tip de produs la pretul cel mai mic a fost o inovatie
in statul american Texas, in urma cu patru ani.

ANS: T

29. Statisticile europene remarca prioritatea Danemarcei, Olandei si Suediei in comertul online.
Ponderea factorului “comunicare” face sa creasca interesul bancilor pentru publicitate.
Evaluati enuntul: “invenstitiile bancare in aceasta arie vor avea o crestere de 20-30% fata de
anul precedent”.

ANS: T

30. Apreciati valoarea de adevar: „Data fiind vocatia de expresivitate a personalitatii, puterea de
brand a produsului este mai fiabila decât cea organizationala”.

ANS: F

31. Altruismul” – actiune si atitudine cu efect socant pentru economistii obiesnuiti sa discute
comportamentul economic in coordonatele profitului si cresterii avutiei. Se poate face o
distinctie neta intre componenta caritabila (personologica, umanista) si cea economica (pentru
imaginea agreabila a brand-ului)?

ANS: F

32. Studiul tranzactional (in 12 tari europene) initiat in 2006-2007 a vizat profilul personologic,
reprezentarile si expectantele tinerilor in privinta raportarii la brand-uri. Apreciati enuntul:
„Formati in culturi diferite, diferentele se pastreaza inca semnificative in planurile profilului
personologic si a surselor de satisfactie.

ANS: F

33. In segmentul de vârsta studiat in cele 12 tari europene, in autoportretul tinerilor s-au dovedit
importante decalaje in „asumarea responsabilitatii”, „efort”, „control” (al sinelui, mediului si
vietii de relatie), „stil de viata”.

ANS: F
 34. “Ma schimb, deci exist” – parafrazarea dictonului cantezian exprima afinitatea tinerilor pentru
stilul de viata raportat la brand-uri.

ANS: T

35. Apreciati enuntul: Institutul român de sondare a opiniei publice a fost o initiativa sociologica;
lideri ai unor brand-uri de mare succes vad afacerea ca initiativa financiara”.

ANS: F

36. Culegerea de studii (multinationale) „Deception in markets” (UK, 2005), sugereaza si chiar
formuleaza explicit concluzia pentru oamenii antrenati in afaceri: „...sistemul economiei de
piata pacatuieste prin administratorii responsabili care abuzeaza de asimetria informationala in
relatia ofertanti clienti”, Este redata corect aceasta concluzie?

ANS: F

37. Adevarat sau fals: „O trebuinta se dezvolta prin dezvoltarea obiectului ei”.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. 1.Comertul fara magazin are drept instrumente de atingere a clientilor:

a) design ul produsului;

b) reclama;

c) fisierul consumatorlui;

d)comis-voiajorul si apelul telefonic.

a. a+b;

b. b+c;

c. b+d;

d. c+d;

ANS: D

2. In materie de reclama, mijlocul , media cu cea mai inalta rata de crestere s a dovedit a fi:

a. Presa scrisa;

b. Internetul;

c. Radioul;
 d. Televiziunea.

ANS: B

3. Care sunt atributele corecte in definirea publicitatii pe Internet:

a) implementare riguroasa;

b)costuri reduse, timp de expunere maxim;

c)implementare dificila;

d) numar mic de utilizatori, desi nelimitat geographic.

a. a+d;

b. a+b;

c. b+c;

d. c+d;

ANS: B

4. In actul de cumparare,produsul se impune in principal prin :

a)aspect sau design;

b) utilitate;

c)pret;

d)reclama.

a. a;

b. b;

c. b+c;

d. c;

e. d.

ANS: C

5. In psihologia economica, vanzarea si cumpararea sunt tratate ca:

a. fenomene psihosociale generale;

 b. factori de progres social;

c. acte comportamentale ale comportamentului economic;

d. cai de autorealizare personala.

ANS: C

6. Planul de marketing si Planul de afaceri al unei firme se afla intr-un raport de:

a. supraordonare;

b. subordonare;

c. complementaritate;

d. indiferenta.

ANS: B

7. Dintre elementele analizei SWOT, care vizeaza exclusive mediul extern?

a. S;

b. W;

c. O;

d. T

ANS: C

8. Principalul obiectiv strategic intr-un plan de marketing este:

a. calitatea produselor;

b. echilibrul produse-piete;

c. organizarea eficienta a muncii;

d. analiza macromediului extern.

ANS: B

9. Conceptul de marketing-mix vizeaza:

 a. strategia in afaceri;

b. studiul pietei;

c. tactica realizarii produsului de succes;

d. organizarea muncii.

ANS: C

10. Setul celor patru variabile ce definesc asa zisul „marketing-mix” (tactica):

a. produs, pret, promovare, plasare;

b. proces, pressing social, personalitate, produs;

c. preferinta, autorealizare, personalizare, design;

d. reclama, costuri, distributie, garantie.

ANS: A

11. Care din enunturile de mai jos definesc esenta marketing-ului modern:

a) arta de a vinde;

b) arta de a convinge oamenii sa cumpere;

c) plasarea clientului in prim planul pietei libere;

d) crearea conditiilor in care cumparatorul se decide singur.

a. a;

b. b;

c. a+b;

d. c+d.

ANS: D

12. “Psihologia economica” in România are vechi traditii in abordarea problematicii productiei si
comertului. In perioada interbelica s-a editat o lucrare dedicata Psihologiei reclamei; fiind de
avangarda, s-a reeditat in 2004. Autorul este:
 a. C. Radulescu-Motru;

b. Dimitrie Todoran;
c. Tiberiu Pruna;

d. M. Petcu.
ANS: B

13. Comportamentul economic a devenit obiect de studiu in conditiile:

a) dezvoltarii productiei industrial;

b) globalizarii comertului;

c) cresterii nivelului de trai;

d) standardizarea produselor.

a. a+d
b. a+b+c
c. a
d. d
ANS: A

14. Un amplu program de cercetari economice initiat de Biroul statistic din Saxonia (condus de E. Engel) a
condus la un set de concluzii. Care din enunturile urmatoare au fost confirmate statistic:

a) cresterea veniturilor unei familii determina o scadere a cheltuelilor pentru hrana;

b) diminuarea cheltuielilor pentru imbracaminte si hrana;

c) cresterea cheltuielilor pentru sanatate si invatamânt.

a. a+c
b. a
c. c
d. a+b+c
ANS: A

15. Selectati enunturile corecte:

a) Psihologia reclamei s-a nascut in contextual problematicii cognitiviste;

b) a aparut pe teren behaviorist;

c) s-a consolidate in cadrul problematicii “relatii publice”;

d) s-a conturat ca o etapa a evolutiei functionalismului si structuralismului.

a. b+c
 b. b
c. c
d. a+b+d
ANS: A

16. Asociatia Româna de Marketing si Revista de profil s-au infiintat in anul:

a. 1971;

b. 1935;

c. 1936;

d. 1994.

ANS: A

17. Una din metodele specific de cercetare in Psihologia economic este ancheta (incluzând interviul si
chestionarul). In taxonomia esantioanelor de populatie supusa investigatiei, este o categorie ce permite
anchete successive pe o anumita tema. Care dintre esantioane are o asemenea functie?

a)

a. aleatoare simple;
b. aleatoare stratificate;

c. panel;

d. multistadiale.

ANS: C

18. Intr-un chestionar, intensitatea atitudinii interlocutorului poate fi surprinsa prin:

a. claritatea intrebarilor;

b. scalarea raspunsului;

c. accesibilitatea textului;

d. caracterul deschis al intrebarilor.

ANS: B

19. Ca orice alt gen de comportament si cel economic are grade diferite de succes si competenta. Cum in
Psihologie unul dintre principiile generale de determinism este „dezvoltarea” functiilor psihice,
tematica studiilor psihoeconomice au evoluat spre formativitate. In 2003 s-a desfasurat Simpozionul
international „Educatia economica. Actualitate si perspectiva”. Unde?
 a) b) ) Stockholm;

a. Bucuresti;

b. Kyoto

c. Stockholm
d. Bruxelles.

ANS: A

20. „Un pret de vânzare mai mare decât cel de productie” este in avantajul:

a. economiei nationale;

b. consumatorului;

c. comerciantului;

d. producatorului.

ANS: D

21. In cartea „Comportamentul consumatorului” (J. Blythe, 1998), sunt enumerate principalele atributii ale
„vietii de relatie” in aceasta arie sociala, „Stiul consumativ” si „Conceptia despre viata a
consumatorului” apartine uneia dintre cele sase categorii de factori:

a. sfera motivational-afectiva;

b. educatie, experienta, inteligenta;

c. confluenta endogen-exogen;

d. dinamica evolutiva a persoanei;

e. sistemul de interactiuni pragmatice dintre producator, comerciant si consumator;

ANS: B

22. „Relatia cu standardul de viata” este considerata problema centrala in studiul comportamentului de
consum. Se formuleaza chiar un numar de axiome ce contureaza un determinism controlabil.
Conceptul de „reciprocitate” imprima specificitate uneia dintre perechile:

a. ierarhizare preferinte – resurse financiare;

b. stil de viata – comportament economic;

 c. apartenenta comunitara – standard de consumator;

d. familie – nivel de aspiratie;

e. trebuinta – obiect de satisfacere;

ANS: B

23. In lucrarea lui T. Pruna („Psihologia economica”, 1976) se analizeaza impactul socio-politic asupra
actului de cumparare si a clientului ca persoana. Ideologia comunista scoate in prim plan echilibrul
dintre cele trei paliere ale vietii economice, atribuind comerciantului capitalist cinismul reducerii
cumparatorului la:

a. sursa de exploatare;
b. vector al unor reactii intâmplatoare;

c. zona de interese distorsionate si desincronizate;

d. mijloc al realizarii intereselor sale.

ANS: D

24. In raportul direct vânzator-cumparator, se manifesta temperamente, caractere, aptitudini de coping.

Vânzatorul are insa o prioritate:

a) apelul la spiritul economic al clientului;

b) provocarea fanteziei acestuia;

c) discutarea calitatii produsului;

d) respectul fata de stilul cumparatorului.

a. a;

b. b;

c. a+b;

d. b+c;

e. c+d.

ANS: E

25. Cumpararea “impulsiva si imediata” este provocata de un stimul-marfa:

a. de uz curent, ieftina, de rutina;

b. stimul puternic aparut pe un fond emotional conflictual;

 c. comport o “decizie de limita” fata de un produs ocazional;

d. produs scump, nefamiliar, ce comport mare consum de energie si timp pentru decizie si
achizitionare.

ANS: B

26. Care dintre enunturile de mai jos sunt adevarate:

a. consumatorul vizat de marketing-ul online navigheaza pe Internet si comunica prin e-mail

sporadic;

b. barbatii sunt mai atrasi de e-comerce decât femeile;

c. majoritatea clientilor cauta o diversitate de produse si servicii;

d. peste 80% stapânesc limba engleza.

ANS: D

27. In ce conditii relatia vânzator-cumparator devine confruntare si sursa de stres:

a) supraproductie de bunuri;

b) penurie de produse;

c) rationalizarea consumului;

d) decentrare, empatie si intelectualizare.

a. b+c.
b. b
c. a+c
d. a+b
ANS: A

28. Primul principiu al marketing-ului este maximizarea utilitatii. Aceasta inseamna:

a) b) c) d)

a. productie excesiva;

b. limitarea diversificarii produselor;

c. decizie prin insight;

d. satisfacerea dorintelor clientilor.

 ANS: D

29. In ecuatia lui Irving Fischer, produsul dintre cantitatea de bani si circulatia lor este egal cu produsul
dintre nivelul preturilor si

a. valoarea produselor;

b. volumul tranzactiilor;

c. puterea de cumparare;

d. nivelul de aspiratie al cumparatorilor.

ANS: B

30. Teoria clasica a cresterii economice precede pe cea Keynesiana si vizeaza:

a. microeconomia, cu tendintele sale spontane de stabilitate si folosinta deplina;

b. macroeconomia, instabila si dependent de interventiile guvernamentale;

c. tendintele evolutive ale economiei.

ANS: A

31. Ofertantul de bunuri si servicii are o pregatire psihologica specifica pentru a “controla” factorii de
personalitate, demografici, culturali, situationali. Având o reprezentare asupra “stilului personal” al
cumparatorului, vânzatorul de success recurge la una din trei tactici:

a. stie anumite trasaturi ale clientului si se refera la ele;

b. are o parere vaga si nu se preocupa de mai mult, crezând ca nu este util;

c. stie stilul comportamental dar nu se refera direct la acesta, pastrând acceptul pe calitatea
marfii.

ANS: C

32. Primul tratat de Psihologie a reclamei a aparut in 1904. Autorul a fost:

a. S. Walter;

b. H. Gallup;

c. J. Russel;

d. W. Leiss.
 ANS: A

33. Reclama actioneaza asupra persoanei prin mijloace intrinseci si extrinseci. Care serie de atribute ale
produsului economic intra in categoria mijloacelor intrinseci?

a) b)

a. noutatea, tonalitatea afectiva, aspectul personalizat si prietenos;

b. intensitatea stimulilor, parametrii cantitativi, contrastul culorilor, repetitia etc.

ANS: A

34. „O istorie ilustrata a publicitatii românesti” a fost elaborata in 2002 de:

a. T. Pruna;

b. Al. Rosca;

c. M. Petcu;

d. R. Busac.

ANS: C

35. Dintre aspectele enumerate, care dintre ele a reprezentat o noutate in tratatul „Contemporary
advertising”, de F.W. Avens, 1944:

a. procesarea cognitiv-afectiv-volitiva psihica;

b. principii de marketing;
c. mijloace estetice;
d. reguli si principii de etica.
ANS: D

36. Mijloacele de reclama au doua functii complementare:

a. protejare, ajutorare a vânzarii de marfuri greu vandabile;

b. promovare de noi produse, anticipare si dezvoltare.
Televiziunile si companiile de publicitate pot interveni benefic mai ales in cazul..
ANS: B

37. Aspectul etic al reclamei are un suport asigurat de

a. profit;
b. intâietate in initiativa si originalitate;
c. costurile transparente si prestigiul firmei;
d. reglementari legislative
 ANS: C

38. Onestitatea reclamei este supusa la incercari de catre factorii demografici. Efectul psihodelic
al reclamei este mai puternic asupra copiilor, ei amuzându-se de „imaginile haioase si
socante”, fara a accesa continutul pecuniar. Emitatorul are un vis: „O reclama sa nu fie
perceputa ca o ...”

a. manipulare;
b. informatie directa;
c. invitatie la parteneriat;
d. reclama
ANS: D

39. Mesajul „Sa nu ziceti ca nu v-am zis” este obiectul reclamei:

a. comerciala;
b. sociala;
c. educationala;
d. personalizata.
ANS: B

40. Atentia, prim act al instituirii raportului activ dintre Subiect si Obiect, are resorturi spontane si
elaborate. Sub primul aspect, agentul provocator este:

a. intensitatea stimulatiei;
b. valente motivationale ale lucrurilor si situatiilor;
c. disponibilitatea senzorio-reactiva a Subiectului;
d. noutatea situatiei stimulative;
ANS: D

41. Intr-o similitudine holografica cu structura intelectului, actiunea umana presupune „obiect”,
„tel” si „transformare a obiectului in tel”; functional, actiunea de problem solving are trei
module functionale:
Care dintre acestea, prin interiorizare si automatizare devine atentie?

a. de orientare;
b. executie
c. control.
ANS: C

42. Comportamentul consumatorului are multiple aspecte ce tin de stari psihice, stiluri personale,
de cognitie si raportare, resorturi intuitive, creative si anticipative. Reclama se adreseaza:
 a. prioritar disponibilitatilor rationale;
b. celor spontan intuitive.
ANS: B

43. Recenta campanie publicitara vizând pensiile private in tara noastra a pivotat pe:
a) incredere in fondurile private de pensii;
b) siguranta financiara pentru viitorul propriu;
c) sincronicitate, globalizare si analogii cu dispozitive fiabile;
d) prestigiul initiativei personale, prezenta VIP-urilor.

a. a
b. b
c. c+d
d. a+b
e. b+d
ANS: D

44. Adresabilitatea produselor catre gen, vârsta, statut social, „spiritul timpului”, este o
dimensiune cu evolutie

a. pozitiva
b. negativa
ANS: A

45. Primul magazin online in România, cu un singur produs zilnic, a fost initiativa unui tânar de
25 de ani, cu site-ul Ghelir.ro. Ce asteapta acest comerciant de la clienti?
a) o atitudine obisnuita ca fata de orice retailer;
b) surpriza;
c) impuls spre achizitia produsului oferit avantajos.
1) 2) 3)4)5) R: 5

a. a
b. b
c. c
d. a+b
e. b+c
ANS: E

46. In marketingul virtual se practica “politica de target” (tinta), insemnând controlul a doua
variabile sigure si cu valente motivationale diferentiate:

a. venituri si operativitate;
b. personalizare, confort si prestanta clientului;
 c. pretul mic sau calitatea produsului.
ANS: C

47. “Efectul Veblen” se refera la motivatia de consum si anume:

a. in conditii de penurie, utilitatea este hotarâtoare in actul de cumparare;

b. atractia catre un produs datorata afectiunii fata de persoane carismatice;
c. simtul fortei si multumirea de sine;
d. scaderea cererii odata cu scaderea preturilor.
ANS: D

48. Apreciati care sfera este mai ampla in cazul conceptelor:

a) b)
a. modelul economic al comportamentului uman;
b. comportamentul economic.
ANS: A

49. In lucrarea “O abordare economica a comportamentului uman”, G.S. Becker (1976, in rom.
1994) se refera la “Legea utilitatii marginale”, formulata de H.H. Gossen in 1854. Apreciati
care enunt corespunde legii respective:
a) b) c)
a. pe masura satisfacerii trebuintelor, satisfactia scade pâna la o doza minima de
consum;
b. când ordinea utilitatii bunurilor este dictata de ordinea nevoilor, satisfactia este in
crestere pe masura derularii consumului;
c. gradul de utilitate a bunurilor este baza satisfactiei, dar trebuintele scad pâna la o
doza de consum minima.
ANS: A

50. Economistul G.S. Becker, laureat al Premiului Nobel, releva raporturi contradictorii, mediate
personalistic, intre cresterea veniturilor populatiei si cheltuielile pentru hrana, imbracaminte si
locuinta. Ce au relevat analizele statistice in privinta cheltuielilor pentru sanatate si
invatamânt?
a) b)c)
a. cresc odata cu veniturile;
b. stationeaza;
c. diminueaza.
ANS: A

51. Daca serviciile sociale adresate omului pornesc de la considerente economice, beneficiarul
urmareste sistematic satisfactii sufletesti. Autorul se mira de apelul la traditie si presupuneri,
propunând ca actele sociale sa aiba un caracter:
 a. economic;
b. rational;
c. experimental;
d. juridic.
ANS: C

52. In cunoscutul tratat „Psihologia poporului român”, in perioada interbelica, C. Radulescu-

Motru enumera astfel de trasaturi de personalitate: „traieste in deplina activitate”,
„manifestare spontana”, „scientist si artist”, „creativ”, „munca fara preget”, „niciodata sigur
de simpatie”. Cui ii atribuia aceste calitati:

a. intelectualului;
b. industriasului;
c. omului de afaceri;
d. taranului.
ANS: B

53. „Brand” inseamna imagine contingenta unui produs sau unei firme, o identitate remarcabila
prin „textura” proprie, „adâncime” si

a. valoare economica;
b. istorie;
c. recunoastere;
d. personalitate.
ANS: D

54. Valoarea unui brand se remarca in trei planuri:

a. social, demografic si psihologic;

b. organizational, simbolic si personal;
c. etic, afectiv, utilitar;
d. zona geografica de efect, clasa de utilizator, statut juridic.
ANS: A

55. Atributele sau factorii de succes ai unui brand sunt:

Care dintre acestea este pe primul loc?

a. o cultura a valorii si programelor orientate spre clienti;

b. calitatea;
c. inovatia;
d. preocuparea pentru mediu.
 ANS: C

56. Etnologii sec. al XIX-lea au descris culturile vechi ca dominate de simboluri, imagini,
credinte. Iata ca brand-urile moderne au ca ideal simbolul, numele, aura de incredere.
Aspectul durabil al propulsarii produsului pe piata („Coca-cola”, „McDonald`s”, „Bosch”,
„Ford”) este:

a. simbolul ce imprima coeziune identitatii;

b. imaginea vizuala ce asigura o accesibilitate spontana;
c. numele brand-ului;
d. cifra de afaceri in ascensiune continua.
ANS: C

57. Vinul românesc „Cotnari” are un nume recunoscut. Din ce categorie face parte acest nume?

a. descriptive;
b. generice;
c. sugestive;
d. arbitrare;
e. fabricate.
ANS: B

58. Care din grupele de trasaturi definesc vocatia tinerilor europeni pentru brand-uri:
a) implicarea sociala redusa, indiferenta sociala, fara speranta de a schimba;
b) nu se identifica cu categoria lor de vârsta, pentru o comunitate de suflet;
c) rationalitate, individualism, dinamism.

a. a
b. b
c. c
d. a+b
e. a+c
ANS: C

59. Atractivitatea tinerilor pentru produs este determinata de o serie de atribute. Care este pe
primul loc?

a. calitatea;
b. versalitatea;
c. inovatia;
d. design-ul;
e. varietatea.
ANS: D
60. Care este ordinea istorica a evolutiei ratiunii economice a „Afacerii”
a) aspectul financiar;
b) productia de bunuri;
c) marketing, management economic general.

a. a,b,c
b. b,a,c
c. a,c,b
d. c,b,a
ANS: B

61. Cartea lui Al. Ries (in engl. si rom. 2005) „Focus, un lucru de care depinde viitorul afacerii
tale” se axeaza pe metafora lasser-ului: cu o putere de câtiva wati, prin focalizare raza de
lumina penetreaza cele mai dure corpuri. Tinând seama de 15 solutii propuse si de planul
strategic propus, conceptia lui Ries este cu precadere:

a. economista;
b. sociala;
c. organizationala;
d. creativista;
e. personalista.
ANS: D

62. Prezentând cele 15 solutii, Ries incepe cu simplitatea si surprinderea si incheie cu „alerta
pentru dezvoltare, schimbare, inovare. In aceasta tratare incearca de câteva ori sa defineasca
„focus-ul”. Care dintre enunturi sunt corecte:
a) nu este atât un produs, cât o calitate;
b) este o umbrela ce acopera arii de interese;
c) este greu de gasit;
d) se adreseaza tuturora;
e) nu este o strategie.

a. a, e
b. a, b
c. c, d, e
d. e
ANS: A

63. Crahul Bancii americane de energie „Enron” este discutat in literatura de specialitate sub titlul
de:

a. sistem al economiei de piata;

b. deficit de informatie in afaceri;
 c. intâmplare si necesitate;
d. atribute malefice ale creativitatii in universul afacerilor.
ANS: D

64. Desi viziunea economista asupra „satisfactiei”, „starii de bine” si „fericirii personale” este
impregnata de consideratii si fenomene psihologice, abordarea este deficitara prin lipsa unei
sincronizari cu conceptele Psihologiei generale privind:

a. structura personalitatii;
b. formele de inteligenta, printre care cea emotionala si cea existentiala;
c. dinamica raporturilor dintre „emotie”, „dispozitie” si „sentiment”;
d. psihologia vârstelor;
e. raportul civilizatie-cultura.
ANS: C