sp_2_psi_exp_2

Psihologie experimentala 2

TRUE/FALSE

1. In conditii de liniste sensibilitatea auditiva creste.

T
F

ANS: T

2. Distributia atentiei se refera la capacitatea individului de a trece cu usurinta de la o activitate

la alta.
T
F

ANS: F

3. Pentru a fi eficiente, sarcinile de vigilenta trebuie sa fie discontinue si de scurta durata.

T
F

ANS: F

4. Mnemometrul este un aparat utilizat in studiul memoriei.

T
F

ANS: T

5. Metoda ajutorului in cercetarea memoriei este o varianta a metodei economiei.

T
F

ANS: F

6. Iluzia de verticalitate se refera la tendinta omului de a supraestima figurile in dimensiunile lor

orizontale si de a le subestima in plan vertical.
T
F

ANS: F

7. Amplitudinea undelor sonore determina taria sunetului numita intensitate.

T
F

ANS: T

8. Metoda timpului de achizitie este o metoda folosita in studiul perceptiei timpului.

 T
F

ANS: F

9. Pragul de audibilitate (pragul liminar) se exprima prin nivelul de intensitate al unui sunet de
frecventa standard de 1000 Hz, echivalent ca tarie.
T
F

ANS: T

10. Nivelul maxim de tarie al unui sunet dupa care devine algic se situaza la 120-130 dB.
T
F

ANS: T

11. Oscilatiile sonore pot fi in faza daca sinusoidele lor nu coincid in timp si spatiu.
T
F

ANS: F

12. Sinfazajul apare atunci cand sunetele pleaca de la doua surse sonore in acelasi timp, cu aceeasi
intensitate si radiatie de directivitate.
T
F

ANS: T

13. Acumetria fonica se refera la examenul auzului cu vocea soptita.

T
F

ANS: T

14. Banda de frecvente percepute de urechea omeneasca este cuprinsa aproximativ intre 16 -
20000Hz.
T
F

ANS: T

15. Vibratiile membranei bazilare sunt datorate compresiunii si decompresiunii succesive a

lichidului endolimfei.
T
F

ANS: T
16. Un zgomot asociat cu o intamplare neplacuta provoaca aversiune fata de el (un zgomot care
te-a trezit din somn devine antipatic).
T
F

ANS: T

17. Valoarea prosexigena a unui obiect sau eveniment nu depinde de factorii motivationali.
T
F

ANS: F

18. Fluctuatiile atentiei nu afecteaza performantele din activitatile intelectuale si motorii.

T
F

ANS: F

19. Pentru a putea desfasura simultan doua sau mai multe activitati, e necesar ca cel putin una
dintre ele sa fie automatizata si sa nu mai solicite controlul permenent al constiintei.
T
F

ANS: T

20. Reprezentantii introspectiei experimentale cereau subiectilor sa relateze tot ce le-au trecut prin
cap in timpul rezolvarii sarcinii date.
T
F

ANS: T

21. Sarcinile (testele) de perspicacitate si rationament logico-matematic nu sunt utile in cercetarea

demersurilor gandirii.
T
F

ANS: F

22. Uneori, experienta anterioara poate influenta negativ rezolvarea unor probleme.
T
F

ANS: T

23. Reprezentantii scolii configurationiste (M. Wertheimer, K. Duncker) au adus numeroase

contributii la intelegerea procesului de rezolvare a problemelor.
T
F
 ANS: T

24. Tehnica de asociatie restransa simpla se mai numeste si tehnica de asociatie controlata.
T
F

ANS: T

25. Tehnica asociatiilor repetate cere subiectului sa-si reaminteasca raspunsurile date anterior.
T
F

ANS: T

26. In tehnica asociatei fortate subiectul raspunde „spontan”.

T
F

ANS: F

27. In tehnica asociatiei prin semnificatie (incheierea de fraze) subiectul trebuie sa gaseasca
cuvantul omis.
T
F

ANS: T

28. Procedeul fluiditatii dirijate cere subiectului ca din cateva cuvinte date sa construiasca o fraza.
T
F

ANS: T

29. Initiatorul cercetarilor experimentale asupra memoriei a fost germanul G.Th. Fechner.
T
F

ANS: F

30. Erorile perceptive (iluziile) apar doar in sistemul vizual.

T
F

ANS: F

31. Iluzia de greutate se mai numeste iluzia Charpentier.

T
F

ANS: T
32. Iluzia de volum apare in sistemul haptic (de apucare) si consta in compararea simultana sau
succesiva a marimii unor bile.
T
F

ANS: T

33. Pot fi generate iluzii si in stimul auditiv.

T
F

ANS: T

34. Un punct luminos stationar in intuneric pare ca se misca (efect autokinetic).

T
F

ANS: T

35. Aprinderea succesiva a doua beculete da senzatia de stationar indiferent de frecventa

iluminarii.
T
F

ANS: F

36. Forma unui obiect poate fi deformata de miscare.

T
F

ANS: T

37. Un stimul cu intensitate mai mica poate atrage atentia mai mult decat altul mai intens.
T
F

ANS: T

38. Modificarile atentiei nu au importanta pentru reclama comerciala.

T
F

ANS: F

39. Un stimul este prosexigen in masura in care se schimba.

T
F

ANS: T

40. Stimulii mai neobisnuiti si neasteptati au si o valoare prosexigena mai mica.

 T
F

ANS: F

41. Focalizarea variabila a perceptivitatii face ca subiectul sa fie mai sensibil fata de anumiti
stimuli si indiferent fata de altii.
T
F

ANS: T

42. Volumul atentiei este identic la toti oamenii.

T
F

ANS: F

43. Un rol important in deplasarea atentiei la om il au semnalele verbale sub forma cerintelor si
indicatiilor date.
T
F

ANS: T

44. Performanta in activitate poate fi un indicator al concentrarii stabilitatii atentiei.

T
F

ANS: T

45. Exista o legatura cauzala intre fluctuatiile atentiei si miscarile globilor oculari.
T
F

ANS: F

46. Scaderea performantelor se poate datora oboselii.

T
F

ANS: T

47. Modelul testului de vigilenta clock test a fost propus de Mackworth.

T
F

ANS: T

48. Testul ceasului incearca sa identifice factorii de degradare a atentiei in sarcinile de

supraveghere.
 T
F

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Cu cat pragul absolut este mai mare, cu atat sensibilitatea auditiva este:
1. mai mica;
2. mai mare;
3. neschimbata.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

2. Daca durata de actiune a excitantului sonor este mare, atunci sensibilitatea auditiva a unui
individ:
1. creste;
2. scade.
a. 1
b. 2
ANS: B

3. Deplasarea atentiei se refera la:

1. imposibilitatea de concentrare mai indelungata a subiectului pe o anumita activitate;
2. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta.
a. 1
b. 2
ANS: B

4. Probele de vigilenta au o durata de ordinul:

1. minutelor;
2. orelor;
3. secundelor.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

5. Graficul sensibilitatii auditive (curba audibilitatii) se numeste:

1. audiograma;
2. audiometrie;
3. acumetrie fonica.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A
 6. Dinamica perceptiei fond-figura (oscilatiile perceptiei) poate fi cercetata cu ajutorul:
1. campimetrului;
2. figurilor duble;
3. esteziometrului.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

7. Metoda deformarii conturului este o metoda prin care se realizeaza:

1. camuflajul;
2. perceptia adancimii;
3. perceptia cromatica.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

8. Stereoperceptia reprezinta:
1. perceperea spatiului inconjurator;
2. perceperea adancimii;
3. perceperea timpului.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

9. Evaluarea verbala este o metoda de cercetare a perceptiei:

1. spatiului;
2. timpului;
3. duratei.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

10. Distributia atentiei se defineste ca fiind:

1. capacitatea omului de a cuprinde simultan in campul sau un anumit numar de actiuni;
2. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta.
a. 1
b. 2
ANS: A

11. Testul Praga este un test prin care este studiata atentia:
1. concentrata;
2. distributiva.
a. 1
 b. 2
ANS: B

12. Metoda definitiei este o metoda prin care se studiaza cum:

1. se insusesc notiunile;
2. se dezvolta memoria;
3. se exerseaza atentia.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

13. Inaltimea unui sunet este data de:

1. amplitudinea undelor sonore;
2. numarul vibratiilor produse de o coarda vocala;
3. forma si structura aparatului fonator.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

14. Forma si structura aparatului fonator determina calitatea vocii numita:

1. timbru;
2. inaltime;
3. intensitate.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

15. Pragul absolut al senzatiei auditive este dat de :

1. nivelul de tarie cel mai mare ;
2. nivelul de tarie mijlociu ;
3. nivelul de tarie cel mai slab.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

16. Unitatea de masura a tariei sunetelor se exprima prin:

1. litri;
2. decibeli;
3. grame.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
17. Cu cat pragul absolut este mai mare cu atat sensibilitatea auditiva este:
1. mai mica;
2. mai mare;
3. medie.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

18. Intensitatea fizicala a sunetelor se exprima subiectiv prin:

1. frecventa;
2. timbru;
3. tarie.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

19. Banda de frecventa acustica pentru care este sensibila urechea omului se intinde intre:
1. 16-100 Hz;
2. 16-1000 Hz;
3. 16-20KHz.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

20. Cu cat frecventa unui sunet este mai mare cu atat sunetul va fi:
1. mai inalt;
2. mai grav;
3. mijlociu.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

21. Limita de toleranta psihofiziologica a urechii omului se intinde pana la:

1. 100 dB;
2. 120 dB;
3. 180 dB.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

22. Nivelul tariei sunetului unei strazi zgomotoase este de:

1. 50 dB;
2. 70 dB;
 3. 90 dB.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

23. Audiograma este:

1. o curba a sensibilitatii generale;
2. o curba a sensibilitatii auditive;
3. o curba a intensitatii sunetelor.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

24. Localizarea auditiva se datoreaza:

1. efectului tariei sunetelor;
2. efectului frecventei sunetelor;
3. efectului receptiei binaurale a sunetelor.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

25. Perimetrul acustic este utilizat pentru:

1. determinarea localizarii sono-spatiale;
2. determinarea pragului absolut auditiv;
3. determinarea sensibilitatii auditive.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

26. Fenomenul „fi” (phi) se refera la:

1. iluzia de volum;
2. iluzia de distanta;
3. iluzia de miscare.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

27. Volumul atentiei poate fi determinat prin:

1. prezentarea la tahistoscop a unui numar variabil de figuri, cuvinte, etc.;
2. observarea obiectivelor din incapere;
3. prezentarea de iluzii optico-geometrice.
a. 1
b. 2
 c. 3
ANS: A

28. Proba Bourdon consta din:

1. numararea in ordine inversa;
2. alegerea unor fise asemanatoare;
3. taierea (bararea) unor litere de pe un inscris.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

29. Metoda simbolizarii se utilizeaza pentru:

1. studierea formarii notiunilor;
2. studierea legilor perceptiei;
3. studierea auzului fonematic.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

30. Modelul aranjarii in succesiune logica a unor imagini disparate este util in:
1. studierea analizei si sintezei;
2. studiul vederii colorate;
3. studiul perceptiei spatiale.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

31. Probele de analogie studiaza:

1. redarea raporturilor dintre lucruri;
2. atentia distributiva;
3. memoria topografica.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

32. Metoda clasificarii unor caracteristici similare se utilizeaza in studierea:

1. memorarii logice;
2. generalizarii si abstractizarii;
3. insusirea limbilor straine.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B
33. Probele de intelegere a unor operatii de calcul se utilizeaza pentru studiul:
1. rapiditatii gandirii;
2. usurintei de verbalizare;
3. atentiei.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

34. Probele de profunzime a gandirii sunt utilizabile pentru:

1. studiul atentiei distributive;
2. stereoperceptiei;
3. identificarea capacitatii de patrundere in esenta fenomenelor.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

35. Probele cu imagini absurde sunt folosite pentru:

1. testarea aspectului critic al gandirii;
2. studiul atentiei involuntare;
3. studiul memoriei afective.

a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

36. Modalitatile de rezolvare de probleme permit aprecieri asupra:

1. memoriei vizuale;
2. perspicacitatii, tipului de gandire, flexibilitatii si creativitatii;
3. perceptiei auditive.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

37. Efectul negativ al atitudinii in rezolvarea de probleme scade daca:

1. Sarcinile de rezolvare sunt spatiate in timp;
2. Sarcinile se realizeaza fara pauze intre ele
a. 1
b. 2
ANS: A

38. Studiul structurilor intraverbale se realizeaza prin:

1. memoria cuvintelor;
2. experimentul asociativ-verbal;
3. limbajul fonematic.
 a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

39. Esenta metodologica a experimentului asociativ-verbal consta in:

1. asocierea imediata dintre inductor si indus (intre cuvantul stimul si raspuns);
2. memoria cuvintelor;
3. componentele sonore si fonomatice.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: A

40. Asociatia tautofonica (sumatorul verbal al lui Skinner) reprezinta:

1. relatia dintre vaz si auz;
2. limbajul mimico-gesticular;
3. capacitatea de percepere a cuvintelor si unele aspecte de proiectie.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C

41. Asociatiile verbale superioare sunt:

1. complexe;
2. cu sens logic;
3. obiectuale.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

42. Metoda intinderii se utilizeaza la identificarea:

1. volumului mnezic retinut dupa o singura prezentare;
2. reproducerea calitatii mai multor elemente mnezice
a. 1
b. 2
ANS: A

43. MInstudiul memoriei se utilizeaza:

1. esteziometrele;
2. kinezimetrele;
3. mnemometrele.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C
44. Metoda ajutorului (anticipatiei) a fost elaborata in anul :
1. 1901;
2. 1902;
3. 1903.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: B

45. Metoda recunoasterii se refera la:

1. intelegerea verbala;
2. memoria imediata;
3. memoria senzoriala si recunoasterea unor elemente mnezice percepute anterior.
a. 1
b. 2
c. 3
ANS: C