RIM City Mall-Nepi

RAPORT
PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru
EXTINDERE IMOBIL EXISTENT S+P+1E+ETAJ TEHNIC CONFORM
PUZ APROBAT CU DESTINATIA DE COMPLEX COMERCIAL Sl
ORGANIZARE SANTIER
Bulevardul Alexandru Lapusneanu nr. 116C, Constanta
BENEFICIARUL PROIECTULUI:
SC NEPI FIVE PROPERTY DEVELOPMENT SRL
ELABORATOR:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2014
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
EXTINDERE IMOBIL EXISTENT S+P+1E+ETAJ TEHNIC CONFORM PUZ APROBAT CU DESTINATIA DE
COMPLEX COMERCIAL SI ORGANIZARE SANTIER
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS
1. SCOPUL LUCRARII .................................................................................................................................... 7
2. INFORMATII GENERALE ......................................................................................................................... 9
2.1. Date despre titularul proiectului ................................................................................................................ 9
2.2. Autorul lucrarii ........................................................................................................................................... 9
2.3. Denumirea proiectului .............................................................................................................................. 13
2.4.Amplasamentul obiectivului ...................................................................................................................... 13
2.4.1. Localizarea activitatii............................................................................................................................. 13
2.4.2. Accesul public pe amplasament ............................................................................................................ 17
2.4.3. Cai de acces in zona................................................................................................................................ 20
2.4.4. Vecinatati /zone locuite .......................................................................................................................... 20
2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ........................ 21
2.4.6. Regimul juridic al terenului .................................................................................................................. 22
2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ..................................................................................... 22
2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora .............................................................. 23
2.5. Descrierea proiectului ............................................................................................................................... 24
2.5.1. Date specifice investitiei ......................................................................................................................... 24
2.5.2. Durata etapei de executie si exploatare ................................................................................................ 54
2.5.3. Numarul de personal angajat ................................................................................................................ 56
2.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite .................................................. 56
2.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice ................................................... 56
2.5.6. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea
propusa.............................................................................................................................................................. 57
2.5.6.1. Zgomotul .............................................................................................................................................. 58
2.5.6.2. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ......................................................................................... 65
2.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din
ele ....................................................................................................................................................................... 65
2.7. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara. ........................................ 65
2.8. Informatii despre documentele/reglementarile existente ....................................................................... 69
privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului ....................................................... 69
2.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta...................... 70
3.PROCESE TEHNOLOGICE ...................................................................................................................... 78
3.1. Procese tehnologice de productie ............................................................................................................. 78
3.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile .... 83
3.2. Activitati de dezafectare ........................................................................................................................... 83
4. DESEURI ...................................................................................................................................................... 84
5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................ 92
5.1. Apa ............................................................................................................................................................. 92
5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................. 92
5.1.2. Alimentarea cu apa .............................................................................................................................. 102
5.1.2.1. Instalația de alimentare cu apa ........................................................................................................ 102
5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa.......................................................................................................... 103
5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa .......................................................................... 103
5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa ................................................................................. 103
5.1.2.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca este cazul ................. 103
5.1.2.6. Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse................ 103
5.1.3.Managementul apelor uzate ................................................................................................................. 104
5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate ............................................................................... 104
5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale,
pluviale, etc.) ................................................................................................................................................... 104
5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.................................... 105
5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate ................................................................................................ 105
_____________________________________________________________________________________________________________________

Constanta, str. Decebal nr. 75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro
2
5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare

sau direct in receptori naturali ..................................................................................................................... 107
5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective
economice ........................................................................................................................................................ 107
5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti ....................................................................... 107
5.1.4. Prognozarea impactului....................................................................................................................... 108
5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului proiectului......................................................................................................................... 111
5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale
conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului .................................................................. 111
5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor .................................................................... 111
uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare ................................................. 111
5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat
de apele uzate generate si evacuate ............................................................................................................... 112
5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact
potential provocat de evacuarea apelor uzate ............................................................................................. 112
5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor
potentiale) ....................................................................................................................................................... 112
5.1.4.7.Impactul transfrontier ....................................................................................................................... 113
5.1.5.Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................................... 113
5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa 116
5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora
......................................................................................................................................................................... 117
5.1.5.3. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ................................................................................. 117
5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa,
lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape
minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de
Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara............................................................................................................................................ 118
5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA” ..................................................................................................... 119
5.1.6.1. Situarea amplasamentului fata de Marea Neagra, Lacul Tabacarie si Lacul Siutghiol ............. 119
5.1.6.2. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele de alimentare, statii de
tratarea apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape
de suprafata, zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica ........................................ 120
5.2. Aerul ......................................................................................................................................................... 121
5.2.1. Date generale ........................................................................................................................................ 121
5.2.1.1. Conditii climatice si meteorologice pe zona .................................................................................... 121
5.2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport
si difuzie a poluantilor ................................................................................................................................... 122
5.2.1.3. Conditii climatice si meteorologice pe amplasament / zona.......................................................... 125
5.2.2. Surse de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate;
informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului ....... 132
5.2.3. Surse si poluanti generati .................................................................................................................... 146
5.2.4. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer ................................................................. 150
5.2.5. Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 153
5.2.6. Harti si desene la capitolul”AER” ...................................................................................................... 156
5.3. Solul .......................................................................................................................................................... 157
5.3.1. Caracteristicile zonelor dominante (tipul, compozitia, granulometria, permeabilitatea, densitatea)
......................................................................................................................................................................... 157
5.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................................................................... 168
5.3.3. Vulnerabilitatea substratului .............................................................................................................. 171
5.3.4. Tipuri de culturi pe sol in zona respectiva ......................................................................................... 175
5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ....................................................................... 175
5.3.6. Surse de poluare a solului: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse,
tipuri si cantitati / concentratii estimate de poluanti .................................................................................. 175
5.3.7. Prognoza impactului ............................................................................................................................ 178
5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor
etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare,
impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului .................................................. 178
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
3
5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol;
acumulari si migrari de poluanti de sol ........................................................................................................ 178
5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect).................... 180
5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor ........................................................ 180
5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii
solurilor ........................................................................................................................................................... 181
5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei .............. 181
5.3.7.7. Impactul transfrontier ...................................................................................................................... 181
5.3.9. Harti la capitolul „SOL”...................................................................................................................... 183
5.4. Geologia subsolului ................................................................................................................................. 183
5.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare .. 183
5.4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ........................................... 184
5.4.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane ....................................................................... 185
5.4.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor ................................................................................................ 185
5.4.5. Calitatea subsolului .............................................................................................................................. 186
5.4.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate ............... 197
5.4.7. Conditii de extragere a resurselor naturale ....................................................................................... 197
5.4.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj .................... 197
5.4.9 Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica ......................................................... 197
5.4.10. Impactul prognozat ............................................................................................................................ 198
5.4.10.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice .................................................... 198
5.4.10.2. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice .................................................... 198
5.4.10.3. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua
hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus ....................................................... 199
5.4.10.4.Impactul transfrontier ..................................................................................................................... 199
5.4.11. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................................... 199
5.4.12. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL” ........................................................................................... 200
5.4.13. Localizarea resurselor subterane ...................................................................................................... 200
5.4.14. Vulnerabilitatea subsolului................................................................................................................ 200
5.4.15. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor ............................................................. 200
geologice sau a altor zone problematice ....................................................................................................... 200
5.5.Biodiversitatea .......................................................................................................................................... 200
5.5.1. Caracterizare generala ........................................................................................................................ 200
5.5.2. Impactul prognozat .............................................................................................................................. 293
5.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE” ........................................................................... 305
5.6. Peisajul ..................................................................................................................................................... 306
5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ......... 306
5.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament............................................................ 307
5.6.3. Caracetristicile retelei hidrologice ...................................................................................................... 307
5.6.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului ................................................................................... 307
5.6.5. Impactul prognozat .............................................................................................................................. 307
5.6.5.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri,
suprafete construite), schimbari ale acestui raport ..................................................................................... 309
5.6.5.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotipului, valoarea estetica a
peisajului, inclusiv cel de transfrontiera ...................................................................................................... 309
5.6.5.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.);
impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor ............................... 309
5.6.5.4. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in
zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra
folosintei lor .................................................................................................................................................... 317
5.6.5.5. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................................. 318
5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” .............................................................................................. 319
5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si masurilor de protectie.......................... 319
5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural si asupra zonelor
protejate .......................................................................................................................................................... 319
5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si care asigura recreerea...... 320
5.7. Mediul social si economic ....................................................................................................................... 320
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
4
5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale 329
5.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie ................................................. 329
5.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor ......................................... 329
5.7.1.3. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, dinamica
somerilor ......................................................................................................................................................... 329
5.7.1.4. Investitii locale si dinamica acestora ............................................................................................... 330
5.7.1.5. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia .................................................... 330
Nu este cazul. .................................................................................................................................................. 330
5.7.1.6. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura, silvicultura, piscicultura,
recreere, turism, transport, minerit, constructia de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross
si en detail) ...................................................................................................................................................... 330
5.7.1.7. Impact potential asupra conditiilor de viata din zona ................................................................... 331
5.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului ........................................................................ 332
5.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor ........................................................ 332
5.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra
calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei) .................................................................................. 332
5.7.2. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului social si economic ...................... 333
5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ................................................................................. 333
5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale .......................................... 333
5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau
asupra monumentelor istorice....................................................................................................................... 333
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................ 334
7. MONITORIZAREA .................................................................................................................................. 334
8. SITUATII DE RISC ................................................................................................................................... 336
8.1.Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) .............................................. 337
8.2. Accidente potentiale (analiza de risc) .................................................................................................... 338
8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului,
inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii ............................................................. 344
8.4. Planuri pentru situatii de risc ................................................................................................................ 344
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ....................................................................................................... 346
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................................................................... 346
10.1. Descrierea activitatii ............................................................................................................................. 346
10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre
proiect si efectele sale asupra mediului ........................................................................................................ 348
10.3. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul ............................................................ 352
10.4. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ........................................................... 352
10.5. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ................................ 363
10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact........................................................................................................................................... 364
10.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente obtinute (anexate)........................ 365
11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE ........................................................................................................ 367
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
5
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA

DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR SI
PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE
ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA
DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE
BENEFICIARULUI.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
6
1. SCOPUL LUCRARII
Un centru comercial este o cladire sau un grup de cladiri, impreuna cu caile
de acces si spatiile de parcare aferente, in care isi desfasoara activitatea mai multe
unitati de desfacere ce comercializeaza o gama larga de produse si servicii. Un
termen sinonim folosit frecvent in ultimii ani este shopping mall sau, prescurtat,
mall.
Exista conceptia gresita ca mall-urile sunt un rezultat al dezvoltarii
comertului in ultimele decenii. In realitate insa, marile centre comerciale exista de
peste un mileniu, iar centrele comerciale moderne nu fac decat sa reia o conceptie
care exista de mult.
Centrele comerciale de mari dimensiuni reprezinta, in ciuda noutatii lor intr-
un mediu post-socialist, o parte integranta a vietii sociale din mediul urban al
zielelor noastre . Marturie in acest sens sta numarul mare de utilizatori care trec
pragul Mall-ului in fiecare zi, fiecare dintre ei cu un scop anume, si un principiu de
actiune in aceste orase „ideale” asa cum le considera Freitas (1996) a fi.
Daca luam in considerare perspectiva lui Schultz (1971) asupra spatiului
existential , putem considera mall-ul ca un exemplu perfect pentru categoria de
spatii ce se regasesc in prelungirea celui personal, in care individul penduleaza
constanta de-a lungul existentei (Muresan Andrei – Structura spatiului si accesul
diferentiat la mall ).
Realizarea prezentului proiect „EXTINDERE IMOBIL EXISTENT
S+P+1E+ETAJ TEHNIC CONFORM PUZ APROBAT CU DESTINATIA DE
COMPLEX COMERCIAL SI ORGANIZARE SANTIER” isi are justificarea in
activitatea comerciala crescuta in aceasta zona, cat si utilizarea zonelor de relaxare
si agreement din interiorul mall-ului de catre constanteni, care au condus catre
fezabilitatea extinderii centrului commercial existent, si cu alte oportunitati catre
clientii existenti, dar si orientarea catre noii posibili client.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
7
Prezentul Raport privind impactul asupra mediului a fost intocmit conform

metodologiei prezentate in Anexa nr. 2 a Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei
Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si prezinta
informatiile necesare pentru proiectul „EXTINDERE IMOBIL EXISTENT
COMPLEX COMERCIAL Sl ORGANIZARE SANTIER”, in vederea emiterii
Acordului de Mediu.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
8
2. INFORMATII GENERALE
2.1. Date despre titularul proiectului
Titularul proiectului: SC NEPI FIVE PROPERTY DEVELOPMENT SRL
Adresa: Str. Barbu Vacarescu, nr. 301-311, etaj 3, sector 2
020276 Bucuresti, Romania
Forma de proprietate: privata
Proiectant general : SC H.B.R.O. SRL
Proiectant specialitate: SC Lef Proiect SRL
Telefon: 0770329499
E-mail: office.bucuresti@lefproiect.ro
2.2. Autorul lucrarii

Elaborator– CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN inregistrat
in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului,
Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA – conform
Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009, alti colaboratori
Nr. Numele Elaborator pentru urmatoarele tipuri de

Crt. Persoanei Juridice/ Fizice studii pentru protectia mediului:
1 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM
2 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
4 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM
5 Biolog Pahon – Anca Mariana RM,EA
6 Dr ing. Postolache Danut BM
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
9
7 Ing. Blanda Raluca

8 Ing. Balasoiu Dragos
9 Biolog Drd. Jianu Loreley
10 Biolog Drd. Buhaciuc Elena
11 Ecolog Cugut Artur
12 Biolog Iordache Daniela
13 Ecolog Jornea Alina
14 Ecolog Drd. Vasile Daniela
15 Biolog Telea Alexandra
16 Biolog Stanciu Larisa
17 Ecolog Matei Ioana
18 S.C. ECOMED CONSULTING NEW SRL
Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1

Persoana de contact: Petrescu Traian
Telefon: 0721 283 395
Fax: 0241/586.505
www.expert-mediu.ro; www.asverde.ro
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
10
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
11
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
12
2.3. Denumirea proiectului

Proiectul analizat este denumit: „EXTINDERE IMOBIL EXISTENT
COMPLEX COMERCIAL SI ORGANIZARE SANTIER.
2.4.Amplasamentul obiectivului
2.4.1. Localizarea activitatii
Imagine cu incadrarea in zona a amplasamentului
Terenul propus pentru realizarea proiectului este localizat in municipiul

Constanta, orasul Constanta , Bulevardul Alexandru Lapusneanu nr.116C, langa
lacul Tabacarie, delimitat prin coordonatele in sistem STEREO 70 prezentate in
tabelul de mai jos.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
13
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
14
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
15
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
16
2.4.2. Accesul public pe amplasament

Accesul auto se va realiza din reteaua stradala existenta si din reteaua
stradala propusa in interiorul incintei. Pentru asigurarea unor accese cat mai
confortabile dinspre bulevardul Alexandru Lapusneanu si strada Soveja, se propun
doua giratii care urmeaza a fi studiate si detaliate in fazele urmatoare de proiectare.
Pentru acestea s-a obtinut Aviz circulatie.
Solutiile de racord rutier sunt stabilite in conformitate cu cerintele locale de
trafic rutier stabilite prin PUZ si avizate prin comisia de trafic rutier a primariei
municipiului.
Accesul rutier asigura conditiile de trafic fluent din/in ambele directii, pentru
toate autovehiculele, cu separarea traficului greu de autoturisme.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
17
Aprovizionarea se va face prin doua zone special amenajate, una pe latura de

NV si alta pe latura de SV a ansamblului.
Acces – 2 sensuri giratorii
Plan situatie sens girator 1-Alexandru Lapusnenu
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
18
Plan situatie sens girator 2- Strada Soveja

Intre subsolul existent si cel propus se va face o comunicare auto si
pietonala, astfel incat se vor uni pentru acces clienti. Identic se propune si la
celelalte niveluri.
Accesul vizitatorilor se va face prin doua intrari reprezentative dinspre
incinta una din exterior pe latura de Sud - Vest si alta din interior dinspre galeria
comerciala existenta in Sud-Est.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
19
2.4.3. Cai de acces in zona

Accesul auto este asigurat din b-dul Alexandru Lapusneanu/Str. Soveja iar
cea pietonala pe trotuarele aferente.
Accesul principal in complex se face prin Bd. Al. Lapusneanu
Accesul principal in extindere – pe fatada de sud-vest.
2.4.4. Vecinatati /zone locuite

• Vecinii obiectivului sunt :
• N – parcul public si lacul Tabacariei
• V – Bd. Alexandru Lapusneanu
• S – Str. Soveja
• E – terenuri private.
Distantele fata de cladirile invecinate:

• Latura de N-V: Teatrul de vara – 99,10 m
• Latura de S-V: Bd. Al. Lapusneanu – 22,44 m
• Latura de S-E: Str. Soveja, Baza nautical – 52,77 m
• Este alipita pe 2 laturi de cladirea existenta.
Orientarea constructiei fata de punctele cardinale

• Accesul principal in extindere – pe fatada de sud-vest.
• Spatiile pentru angajati (zona de birouri) au orientare spre nord-
vest.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
20
2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

amplasament )
Orasul Constanta dispune de retele apa, gaz, electrice si de telefonie la care
pot fi racordate noile obiective propuse.
Pe amplasamentul propus pentru extindere obiectiv exista conducta
principala de apa Dn 600 mm – 450 mm PEHD si bransamentele de apa 2xDn
160mm PEHD, inclusiv caminul apometric aferente obiectivului existent.
In conformitate cu adresa nr. 4088/16.05.2014 eliberata de SC RAJA SA –
Constanta, in prezent alimentarea cu apa a obiectivului existent se face prin cele 2
bransamente de apa 2xDn 160mm-450 mm PEHD executate din conducta
principala de distributie apa Dn 450 mm PEHD, respectiv conducta de distributie
apa Dn 150 mm existente pe amplasament, respectiv pe bd. Alexandru Lapusnenu ,
pe partea opusa a imobilului.
Contorizarea consumului de apa se face prin 2 apometri Dn 100 mm montati
in caminul apometric existent pe amplasament.
Evacuarea apelor uzate menajere aferente obiectivului existent se face din
statia de pompare ape uzate existenta ce apartine beneficiarului, printr-o conducta
de refulare, in SP ape uzate Lapusneanu.
Apele pluviale sunt deversate in lacul Siutghiol, dupa trecerea prin
separatoarele de hidrocarburi.
La limita nordica a amplasamentului exista conducta de distributie apa Dn
100 mm Ol, colectorul pluvial Dn 400 mm PVC KG.
La limita sudica a amplasamentului studiat exista colectorul pluvial clopot
3200/2030 mm Beton.
Pe bd. Alexandru Lapusneanu si str. Soveja exista conductele de distributie
apa, colectoare menajere si pluviale.
Conductele de canalizare menajera si pluviala existente pe amplasament ,
constituie retele interioare si sunt in intretinerea si exploatarea beneficiarului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
21
In conformitate cu Avizul Enel, in apropierea amplasamentului exista

retelele LES 10 kV apartinand Enel Distributie Dobrogea.
Din cele prezentate reiese ca exista posibilitatea racordarii noilor obiective la
toate retelele de utilitati existente in zona.
2.4.6. Regimul juridic al terenului

Terenul in suprafata de 56.163 m2, situat in intravilanul municipiului
Constanta, este proprietatea S.C. EVEREST INVESTITII SI CONSULTANTA
S.R.L. , conform actului de comasare nr. 2495/20.12.2007 si drept de superficie si
transferul drepturilor de construire si dezvoltare pentru S.C. NEPI FIVE
PROPRIETY DEVELOPMENT S.R.L. conform contractului privind acordarea
unor drepturi de superficie si transferul drepturilor de construire si dezvoltare
autentificat sub nr. 565/17.12.2013 de Biroul Notarial Optima Lex, in conformitate
cu Certificatul de Urbanism nr. 3/07.01.2014 eliberat de Primaria Municipiului
Constanta.
Imobilul este identificat prin nr. cadastral 211096 si 211096-C1 , inscris in
cartea funciara cu numarul 119939 (Nr. CF vechi) si 103445 (Nr.cadastral vechi)
(Anexe ).
2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

In conformitate cu Certificatul de urbanism nr. 3/07.01.2014:
- folosirea actuala a terenului este: centru de agrement, cultura si comert
(mall);
- destinatia terenului, stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea
teritoriului aprobate: centru de agrement si comert (mall);
Reglementari extrase din documentatiile de urbanism si amenajarea
teritoriului sau din regulamentele aprobate care instituie un regim special asupra
imobilului
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
22
- zone protejate: DA, conform PUG (HCLM Nr. 77/31.03.2011) pentru:

relatie fond construit , spatiu urban, perspective valoroase, calitati peisagistice,
arhitectura de obiect.
- interdictii temporare (definitive) de construire: NU.
Conform documentatiei PUZ pentru care s-a obtinut avizul de urbanism nr.
18232 din 12.09.2013 al Primariei Municipiului Constanta, pe parcela studiata se
poate proiecta o extintedere a complexului comercial existent cu pastrarea
indicatorilor urbanistici aprobati prin HCLM nr. 137/2009.
POT existent = 28%
CUT existent = 1,07
2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora

Zonele mai sensibile fata de activitatile antropice din zona invecinata amplasamentului
din cadrul siturilor sunt reprezentate de:
Lacul Tabacarie – inclus in aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0057 Lacul
Siutghiol.
Intrucat zona este situata in interiorul municipiului Constanta, in Parcul Tabacarie,
aceasta a fost supusa unei presiuni antropice constante, exercitata prin traficul auto de pe arterele
de cirulatie invecinate (Bd. Lapusneanu si Str. Soveja), turism (proximitatea Satului de vacanta),
deversari ape menajere si industriale (inainte de constructia statiei de epurare), sporturi nautice,
pescuit, habitare umana, activitati comerciale (centrul comercial City Mall). Astfel, activitatea
antropica si impactul aferent sunt prevazute si cuantificate inca de la declararea sitului, nefiind
inregistrate modificari semnificative in ceea ce priveste avifauna de interes conservativ, avand ca
reper perioada in care au fost declarate ariile protejate de interes comunitar.
Parcul Tabacarie – este situat in afara ariilor naturale protejate.
Reprezinta cea mai importanta zona verde din or. Constanta, amplasata pe malul Lacului
Tabacarie. In parc exista o mare varietate de arbori si arbusti ornamentali care pot reprezenta
habitat de hranire, odihna si reproducere atat pentru specii protejate cat si neprotejate de fauna (in
cea mai mare parte pasari). Parcul are o valoare peisagistica si valoare recretionala deosebita
pentru locuitorii orasului Constanta, dar si pentru turistii ce viziteaza parcul in special in sezonul
estival.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
23
2.5. Descrierea proiectului

2.5.1. Date specifice investitiei
Se propune construirea unei extinderi a centrului comercial existent „City
Park Mall”, avand 2S+P+1E partial, cu reclame independente si fatade publicitare
luminoase. De asemenea extinderea va cuprinde spatii anexe aferente spatiilor
comerciale si spatii de parcare, precum si o eventuala imprejmuire unde este
nevoie.
Tronsonare structura existenta

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
24
Centrul comercial existent este compus din mai multe corpuri A1, A2, B1,
B2 si C1, C2, C3 cu regim de inaltime diferit 2S; 2S+P; 2S+P+E si pe arii foarte
reduse, plansee intercalate in zona de peste parter, care conduc in total pe aceste
zone la un regim de inaltime de 2S+P+2E.
Imagine cu structura existenta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
25
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
26
Vedere in plan, marcat cu rosu perimetru propus extindere
Pentru stabilirea posibilitatilor de extindere proprietarul cladirii a comandat

intocmirea unui raport de expertiza de catre firma S.C. MIRO GRUP S.R.L. din
Bucuresti prin expert tehnic atestat, ing. Mircea MIRONESCU.
Astfel in vederea realizarii extinderii cladirii printr-un corp nou se va
desfiinta o zona restransa din corpul C1, iar extinderea se va realiza cu structura
independenta de corpurile de cladire existente ramase, astfel incat structura noua sa
nu afecteze structura existenta.
Functiunile propuse pe niveluri:

• Subsol -2: destinat parcarii subterane precum si spatiilor tehnice, scari,
coridoare.
• Subsol -1: holuri de circulatii orizontale si verticale, spatii comerciale, spatii
de depozitare si toate functiunile conexe activitatii de vanzare cu amanuntul, spatii
tehnice, parcari cu acces carosabil pe rampa din incinta, etc;
• Parter 0: 2 accese din incinta pentru vizitatori unul din exterior dinspre
latura de SV si altul din interior dinspre galeria comerciala existenta ,holuri de
circulatii orizontale si verticale, spatii comerciale, alimentatie publica si recreere,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
27
spatii de birouri (administratie), spatii de aprovizionare si toate functiunile conexe

activitatii de “Retail”, spatii tehnice, etc;
• Etaj +1: etaj partial retras holuri de circulatii orizontale si verticale, spatii
comerciale, alimentatie publica si recreere, spatii de birouri (administratie), spatii
de depozitare si toate functiunile conexe activitatii de vanzare cu amanuntul si
agrement, spatii tehnice, parcari pe terasa cu acces carosabil pe rampa din incinta,
etc;
Terasa va fi amenajata cu spatii verzi si dale inierbate in zonele locurilor de
parcare si trafic destinate vizitatorilor, circulatii si in functie de necesitate spatii
tehnice.
Amenajari exterioare
Terenul din fata acceselor principale se va amenaja ca spatiu tip piateta
urbana si spatii verzi.
Terenul liber se va amenaja din punct de vedere functional unde este necesar
atat ca platforme cat si ca spatii verzi conform necesitatilor dictate de legile in
vigoare (ramanand insa proprietate privata).
18232 din 12.09.2013 al Primariei Municipiului Constanta, se vor stabili
suprafetele minime de spatii verzi aferente constructiilor, cf. HCJ nr. 152/2013,
privind stabilirea suprafetelor minime de spatii verzi si a numarului minim de
arbusti, arbori, plante decorative si flori aferente constructiilor realizate pe teritoriul
administrativ al jud. Constanta.
In acest sens se propune urmatorul bilant teritori
A. EXISTENT
Suprafata teren = 56 162,95 m²
Suprafata construita existent = 15 321,77 m²
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
28
Suprafata desfasurata existent= 59 616.30 m²

Suprafata desfasurata existenta pt. calcul CUT= 48 137.58m2
B. PROPUS
Suprafata construita extindere = 13 036,76 m²
Suprafata desfasurata extindere= 46 198,15 m²
Suprafata desfasurata suprateran = 17 019,12 m²
Suprafata spatii verzi = 2 199,58 m²
Suprafata dale inierbate parter = 12 259,61 m²
Suprafata dale inierbate terasa=4 535, 30 m²
Suprafata parcari subsol = 14 599,80 m²
Suprafata carosabila = 6 005,21 m²
Suprafata pietonala = 6 375,80 m²
Înălțime maximă: Hmax 21,00 m / 12.00 m
POT existent = 28%
POT propus = 50,49%
CUT existent = 1,07
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
29
CUT propus = 1,26
Perspectiva propusa a proiectului de extindere

Parcarile se vor realiza in incinta atat subteran, cat si suprateran la nivelul
solului si pe terasa extinderi.
Nr. total al locurilor de parcare este de circa 999 (din care exista conform
legii locuri de parcare pentru persoane cu dizabilitati dispuse diferentiat
proportional pe fiecare nivel de parcare raportat la suprafata nivelului respectiv,
incadrandu-se astfel in normele aprobate prin P.U.Z).
Cladirea este proiectata pentru gradul II de rezistenta la foc (conform
normativului P118-99) respectiv nivelul I de stabilitate pentru zona de parcaj
subteran, cu risc de incendiu mijlociu (conform normativului P118-99).
Cladirea are subsol functional si prin proiect s-a propus realizarea unor
adaposturi de protectie civila la subsolul doi al ansamblului (conform HG 560-
15062006).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
30
Metode folosite in constructive

- Constructia se va realiza cu o structura mixta de beton armat si structura
metalica pentru luminatoare, in special in partea de „Entertainment”.
- Acoperirea se va face in sistem terasa sau acoperis constructie metalica.
- Inchiderile se vor face cu pereti cortina si panouri termoizolante cu finisaje din
placi casetate din aluminiu, placaj din piatra naturala sau panouri de lemn in
sistem ventilat.
- Structura existenta City Park nu va suferii nici o demolare / desfintare, cu
exceptia parcarii supraterane.
atat ca platforme si parcari, cat si ca spatii verzi conform necesitatilor dictate de
legile in vigoare (ramanand proprietate privata).
Organizarea de santier se propune in limitele terenului studiat, nu va afecta
domenilul public.
Conditii de fundare
Conform cu cele mentionate in normativul privind documentatiile geotehnice
pentru constructii, ,,INDICATIV NP 074 - 2007, Partea I-a, intocmirea si
verificarea documentatiilor geotehnice pentru constructii", se va defini categoria
geotehnica, respectiv riscul geotehnic pe baza urmatorilor factori si anume:
-conditia de teren din zona amplasamentului defineste un teren dificil de fundare
situatie punctata cu 6 puncte;
-in varianta adoptarii unei solutii de fundare indirecta pentru subsoluri dezvoltate
pe unul sau doua niveluri, sub nivelul apei subterane sunt recomandate lucrari de
epuismente speciale, situatie punctata cu 4 puncte;
-considerand ca viitoarele constructii, ca si categorie de importanta, se incadreaza
in categoria de constructii de importanta normala se poate admite un punctaj de 3
puncte;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
31
-in imediata vecinatate a amplasamentului viitoarelor constructii, se gasesc unele

constructii si retele subterane cu risc moderat in exploatare aspect punctat cu 3
puncte;
-amplasamentul viitoarelor constructii sunt situate in zona seismica cu a(g) = 0, 16
0,20 - situatie punctata cu 1 punct.
Luand in calcul punctele acordate celor 5 factori luati in considerare rezulta
un total de 17puncte, total care incadreaza amplasamentul in discutie in categoria
geotehnica 3, caracterizata printr-un risc geotehnic major.
Daca in zona amplasamentului sunt prevazute a se realiza constructii cu
regim de inaltime de maximum P+E, calculul terenului de fundare, definit anterior,
se poate face la presiuni conventionale numai in situatia in care conform cu
normativele tehnice in vigoare [5] sunt indeplinite simultan urmatoarele patru
conditii:
- Terenul de fundare este un teren bun de fundare;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii de
importanta obisnuita;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii
nesensibile la tasari;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii fara
restrictii de deformatii in exploatare;
In schimb daca una din aceste conditii nu este satistacuta este obligatoriu
calculul terenului de fundare la starea limita de deformatie ultima (S.L.D.U.) sau
calculul la starea limita de capacitate portanta (S.L.C.P.).
In cazul constructiilor care transmit incarcari mari prin fundatii, terenului de
fundare se recomanda adoptarea solutiei de fundare indirecta prin intermediul
pilotilor cu diametru mare realizate cu tubaj de protectie recuperabil.
Geometria pilotilor (lungime, diametru) se va alege functie de tipul de pilot
adoptat purtator pe varf sau flotant. In cazul pilotilor purtatori pe varf acestia vor fi
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
32
dusi pana la incastrarea lor in roca de baza (sisturi calcaroase) pe lungimea

prevazuta de normele tehnice in vigoare.
La estimarea capacitatii portante a pilotilor prin calcul se va lua in
considerare valoarea caracteristica a presiunii pe baza qsk = qc (din CPTU), iar
valoarea caracteristica a rezistentei de frecare laterala qsik = fs (din CPTU).
Proiectantul fundatiei indirecte va stabili tipul de pilot adoptat ca geometrie
si modul de transmitere a incarcarilor terenului de fundare pe baza unei analize
tehnico-economico pertinente.
Capacitatea portanta a pilotilor cu diametru mare se poate estima in faza de
predimensionare, conform SREN 1997 - 2 din iunie 2006, punct 7.6.2, respectiv
7.6.2.2.
Proiectantul fundatiilor in varianta admiterii fundarii indirecte poate lua in
considerare pilotii cu diametru mare, care satisfac conditiile:
Fcd ≤ Rcd
unde : Fcd = solicitarea la compresiune a pilotului celui mai incarcat, in kN
Rcd = capacitatea portanta de calcul a pilotului determinat conform
punctului 7.6.2.3 (3), in kN
Proiectul de executie a fundarii indirecte se definitiveaza numai dupa
obtinerea rezultatelor incercarilor pilotilor de proba. Incercarea in teren a pilotilor
de proba pentru determinarea capacitatii portante reale se va face conform NP - 045
I 2000 [ 6 ], de catre o firma de specialitate atestata in acest scop.
Numarul minim al pilotilor de proba se va stabili in functie de numarul total
al pilotilor din lucrare si modului de solicitare.
Incercarea pilotilor de proba trebuie sa se faca inainte de incepere a executiei
pilotilor definitivi din lucrare.
Inainte de turnarea radierelor fundatiilor pe piloti se va proceda la verificarea
continuitatii si integritatii corpului pilotului prin metoda impedantei mecanice la un
numar de piloti stabiliti prin proiect (minim 10 % din numarul total de piloti si cel
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
33
putin un pilot la fiecare fundatie), alesi prin intelegere intre beneficiar, proiectant si
executant.
Controlul pilotilor prin metoda impedantei mecanice poate fi efectuat doar
de catre unitati cu experienta in acest gen de lucrari, dotate corespunzator.
Apa subterana recoltata din forajele F5, F8, F9 si F10 a fost trimisa la
laborator pentru efectuarea analizelor chimice asupra acesteia, fiind analizata
agresivitatea acesteia asupra betoanelor.
Urmare analizelor chimice efectuate asupra probelor de apa recoltate,
analize efectuate in cadrul laboratorului de specialitate de la Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral, Laborator Calitatea Apelor Constanta, conform
rapoartelor de incercare, se evidentiaza urmatoarele rezultate:
Conform ,,COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

DIN BETON si BETON ARMAT - NE 012-1 :2007", tabel 2, privind agresivitatea
apelor naturale asupra betoanelor si STAS 3349 I 1 - 83, tabelul 1, se constata
urmatoarele:
-Continutul de saruri de amoniu (NH4+) evidentiaza un mediu inconjurator
neagresiv chimic in zona amplasamentelor in discutie;
-Continutul de sulfati (SO/-) evidentiaza un mediu inconjurator moderat -
slab pentru amplasamentele WT8, WT21 si WT23, respectiv neagresiv chimic in
zona celorlalte amplasamente in discutie;
-Concentratia ionilor de hidrogen (pH) evidentiaza un mediu inconjurator
neagresiv chimic in zonele amplasamentului in discutie;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
34
-Continutul de magneziu (Mg2+) evidentiaza un mediu inconjurator

neagresiv chimic in zonele amplasamentului in discutie.
Descrierea structurii de rezistenta al extinderii

Conform recomandarilor din expertiza, a studiului geotehnic si tinand cont de
particularitatile cladirii, respectiv ale amplasamentului, fundatiile cladirii s-au
proiectat in varianta de fundatii indirecte asa cum a fost prevazut si la cladirea
existenta. Astfel stalpii sunt incastrati intr-un radier monolit sustinut de piloti forati
avand diametrul de 900mm.
Datorita particularitatii amplasamentului, pentru a realiza sapaturile necesare
executiei fundatiilor, pe laturile cladirii este necesara prevederea unui ecran de sprijin
alcatuit din piloti sau perete mulat.
Adancimea la care se va realiza radierul pe piloti este cca. -11,00m fata de cota
terenului natural.
Tinand cont de aceste date s-au proiectat sprijiniri temporare ale incintei cu
ajutorul unor pereti mulati de beton armat de 80 cm grosime.
Sapatura se va executa in mai multe faze respectand etapele din figurile de mai
jos.
Etapa 1: Excavatie taluzata torcretata cu tinte pana la 3-4,00m, realizare
perete mulat, grinda de coronament si puturi de epuisment, daca este cazul.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
35
Excavatie taluzata torcretata cu tinte pana la -6,00m, realizare perete mulat,

grinda de coronament si puturi de epuisment
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
36
Etapa 2: Excavatie nesprijinita pana la -9,00m, taluz interior torcretat cu

tinte, construire radier zona centrala si structura zona centrala.
Excavatie nesprijinita pana la -12,00m, taluz interior torcretat cu tinte,

construire radier zona centrala si structura zona centrala
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
37
Etapa 3: Instalare planseu la cota -7,50m, excavatie finala si completare

radier.
Instalare planseu la cota -7,50m, excavatie finala si completare radier
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
38
Descrierea structurii de rezistenta al extinderii

Conform recomandarilor din expertiza, a studiului geotehnic si tinand cont
de particularitatile cladirii, respectiv ale amplasamentului, fundatiile cladirii s-au
proiectat in varianta de fundatii indirecte asa cum a fost prevazut si la cladirea
existenta. Astfel stalpii sunt incastrati intr-un radier monolit sustinut de piloti forati
avand diametrul de 900mm.
Datorita particularitatii amplasamentului, pentru a realiza sapaturile necesare
executiei fundatiilor, pe laturile cladirii este necesara prevederea unui ecran de
sprijin alcatuit din piloti sau perete mulat.
Adancimea la care se va realiza radierul pe piloti este cca. -11,00m fata de
cota terenului natural, iar nivelul hidrostatic este situat la cca. -3,30m .. -5,10m fata
de cota terenului natural.
Tinand cont de aceste date s-au proiectat sprijiniri temporare ale incintei cu
ajutorul unor pereti mulati de beton armat de 80 cm grosime..
Sapatura se va executa in mai multe faze respectand etapele din figurile de
mai jos.
Constructia are dimensiunile in plan de aproximativ 148,00m x 144,00m.
Regimul de înălţime este de 2S+P+1E (etaj partial retras), detaliat pe nivele
dupa cum urmeaza: :
SUBSOL -2
SUPRAFETE:
S. CONSTRUITA EXTINDERE S-2 (cota -9.15) = 14599.80 MP
NR. LOCURI DE PARCARE = 443 PKW
SUBSOL -1
SUPRAFETE:
S. CONSTRUITA EXTINDERE SUBSOL S-1 (cota -5,70) = 14579.76 MP, din
care:
S. CONSTRUITA PARCARE = 2329.10 MP
S. CONSTRUITA RAMPA DE LIVRARE = 1390.93 MP
S. CONSTRUITA PLAN COTA -5.70 = 10860.97 MP
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
39

GLA. EXTINDERE S-1 = ~ 8647.27 MP
PARTER 0
SUPRAFETE:
S. CONSTRUITA EXTINDERE (cota 0,00) = 13036.78 MP
GLA EXTINDERE 0,00 = 8060,07 MP
ETAJ +1ET (etaj partial retras)

SUPRAFETE:
S. CONSTRUITA EXTINDERE (incl. terasa, cota +5.70) = 14500.3 MP,
din care:
S. UTILA PARCARE COTA +5.70 = 10510.9 MP
S. CONSTRUITA ZONA DE INCHIRIERE = 3982.34 MP
GLA. EXTINDERE COTA +5.70 = ~ 3900.00 MP
Finisaje exterioare si interioare
Perspectiva vedere dinspre Parcul Tabacariei
Figura Perspectiva vedere dinspre Parcul Tabacariei evidentieaza caracterul

“verde” la cladirii propuse, integrarea totala prin pereti cu vegetatie naturala, cu
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
40
latura parcului, cat si trecerea la cladirea existent, prin transformarea peretilor

“verzi” la material de constructii existente.
Inchideri
Pereti exteriori de inchidere vor fi realizati din zidarie si partial din panouri
sandwich tip Isopan. C1.
Tamplariile exterioare vor fi din aluminiu cu rupere de punte termica si geam
termopan conform normelor in vigoare. Unde e cazul vor fi folosite elemente de
reclame luminoase vezi fatade.
Invelitoare
Invelitoarea va fi in sistem terasa circulabila, amenajata parcare, dale
inierbate, jardinière cu arbusti.
Compartimentari
Cea mai mare parte a compartimentarilor interioare va fii realizata din pereti
zidarie de BCA. Se vor folosi si pereti de gips carton dublu placat (hidrofug in
spatiile umede) pe structura metalica zincata.
In cazul in care peretele contine un element de beton armat, acesta este
simplu placat cu gips carton.
a) Finisaje interioare
Pardoseli
Piatra naturala antiderapanta (ardezie) partial curte, in dreptul acceselor
principale in cladire.
Dale prefabricate autoblocante (alei carosabile, trotuare, alei pietonale)
Mozaic spalat (alei pietonale)
Beton rutier pentru trotuare si parcari.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
41
Pereti
Panouri sticla termoizolanta
Vopsea texturata
Panouri metalice tip Trimo
Perspectiva – vedere dinspre parcul Tabacariei, perete exterior inierbat
Tamplarii exterioare
Ferestre si usi din aluminiu cu rupere de punte termica si geam termopan
(glafuri exterioare aluminiu sau piatra naturala, glafuri interioare tip Isovolta)
Usi de sticla cu rame de aluminiu la spatiile comerciale, spatiile comune,
spatiile de receptie si paza. Usa metalica rulanta la accesul in parcare si rampele de
incarcare.
Alte elemente
Scari exterioare: metalice
Parapeti amenajari exterioare: piatra naturala
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
42
Balustarde exterioare: Inox sau metal vopsit

Mana curenta exterioara: Inox sau metal vopsit
Obiecte de mobilier urban din prefabricate beton, cu finisaj de lemn: banci,
jardiniere.
Perspectiva – Acces principal pietonal,

intersectia srt. Al. Lapusneanu si str. Soveja
b) Finisaje interioare
Pardoseli
Piatra naturala sau elemente ceramice in holurile de acces principal de la
parter, in spatiile comune, in spatiile comerciale, pe terasele exterioare de la parter
Gresie ceramica portelanata antiderapanta la scari, holuri accese secundare,
Gresie ceramica portelanata antiderapanta in grupurile sanitare, terase
circulabile, beton elicopterizat in spatiile din subsol (cai de rulare si spatii de
parcare), incaperi tehnice subsol.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
43
Pereti
Vopsea lavabila (alba)
Faianta/gresie ceramica portelanata (in bai)
Plafoane
Vopsea lavabila (alba)
Tamplarii interioare
Usi metalice rezistente la foc la incaperile tehnice, camere contoare electrice,
casele de scara catre subsol, incaperile tehnice din subsol, etc. conform norme PSI.
Izolarea termica si economica de energie

Se va avea in vedere izolarea anvelopantei cladirii urmarindu-se obtinerea
unei clasificari de tipul "Green Building" a cladirii pe unul din sistemele de
agrementare cunoscute.
Termoizolarea anvelopantei verticale se va face dupa stabilirea coeficientului
termic.
Izolarea hidrofuga
Fundatiile vor fi protejate cu hidroizolatie pe toata suprafata lor si urcand pe
peretii exteriori ai subsolului, fiind constituite straturi hidrofuge compacte intre
peretii mulati ai incintei si peretii exteriori ai constructiei subterane.
La aceasta operatiune se va tine seama de prevederile normativului NP 040-
2002 privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase
pentru protejarea fundatiilor la case fara subsol.
Se va monta hidroizolatie la acoperis. De asemenea se vor hidroizola
glafurile exterioare inainte de montarea tamplariei exterioare.
Traficul rutier
Prin proiect se vor executa:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
44
1.Sistem rutier nou cu imbracaminte din beton de ciment, destinat

traficului greu, se va folosi pe platforme de descarcare si depozitare si
partial pe drumul perimetral de acces. Structura rutiera rigida va fi
urmatoarea:
• - 25 cm strat de uzura din BCR 4.5
• - geotextil tesut
• - 15cm strat de baza din balast stabilizat
• - 23cm strat de fundatie din balast nisipos
• - geotextil netesut
• - 50cm strat de forma din blocaj de piatra
• teren de fundare pamant tip P4
2. Sistem rutier nou cu imbracaminte asfaltica destinat traficului usor,

se va folosi pentru accesul autoturismelor si pe parcari. Structura rutiera
semirigida va fi urmatoarea:
• - 4 cm strat de uzura din BA16
• - 5 cm strat de legatura din BAD25
• - 18 cm strat de baza din balast stabilizat cu lianti hidraulici
• - 25cm strat de fundatie din balast
• - 25 cm strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici
• - teren de fundare tip P4
3. Sistem rutier nou cu imbracaminte asfaltica destinat traficului greu,

se va folosi pentru accesul vehicolelor grele, precum si pentru extinderea
sistemelor rutiere existente. Structura rutiera semirigida va fi urmatoarea:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
45
• - 5 cm strat de uzura din MASF16

• - 5 cm strat de legatura din BAD25
• - 8 cm strat de baza din AB2
• - 20 cm strat de baza din balast stabilizat cu lianti hidraulici
• - 30cm strat de fundatie din balast
• - 30cm strat de forma din balast
• - teren de fundare tip P4
Trotuare
Pentru accesul pietonilor in incinta centrului comercial se vor prevedea
trotuare de acces. Sistemul rutier pentru trotuarele proiectate va fi urmatorul:
• 6 cm strat de uzura din pavaj dublu T autoblocant
• 2 cm strat de legatura din nisip
• 12 cm strat de baza din balast stabilizat cu lianti hidraulici
• 15cm strat de fundatie din balast
• 15cm strat de forma sin balast
• Geotextil cu masa suprafatatica mai mare de 300g/mp
• teren de fundare pamant tip P4
Profil longitudinal, devere

Din punct de vedere topografic amplasamentul este intr-o usoara panta.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
46
Detalii realizare sistem rigid nou
Detalii de realizare drumuri de acces: sistem rutier flexibil nou
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
47
Detalii de realizare drumuri de acces: sistem rutier flexibil nou
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
48
Detalii realizare borduri
Detalii realizare pavele
Organizarea de santier si conditiile de executie

Conform legislatiei in vigoare, executia va fi urmarita din partea beneficiarului
de un diriginte de santier atestat M.L.P.A.T. De asemenea antreprenorul va avea in
echipa un responsabil tehnic cu executia atestat M.L.P.A.T. Avand in vedere
incadrarea constructiei in categoria de importanta „C”, conform legislatiei in
vigoare in timp se impune o urmarire si supraveghere curenta.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
49
Lucrarile de organizare de santier (baraci pentru constructori, platforme de

depozitare, racorduri provizorii pentru utilitati) se amplaseaza in NV
amplasamentului, in zona neafectata de lucrarile de executie. Amplasamentul
organizarii de santier este liber de retele subterane.
Depozitarea materialelor de constructie se face pe platforme balastate, iar
mijloacele de transport vor fi curatate inainte de iesirea din santier.
Pentru adapostirea personalului se prevad baraci.
Organizarea de santier va avea acces dinspre latura de nord (parcarea mall-
ului).
Suprafata organizarii de santierpoate fi de aprox. 2900 mp si va fi amplasata
in apropierea teatrului de vara.
Calea de acces pentru transportul materialelor va fi dinspre latura de nord
(parcarea mall-ului).
Deseurile rezultate in urma activitatilor de construire se vor depozita in zona
de depozitare a organizarii de santier si vor fi ridicate periodic de catre o unitate
specializata.
Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare.
o Suprafata parcare 28 locuri - cca. 500 m2
o Suprafata teren/platforme pozare 12 containere santier (12 containere pe nivel) -
cca. 150 m2
o Suprafata teren/platforme de depozitare materiale de constructie - cca. 635.0 m2
o Suprafata teren/platforme deseuri - cca. 404.60 m2
o Suprafata teren/platforme pentru armaturi, cofraje, curatare cofraje - cca.
458.50m2
o Suprafata circulatii - cca. 723 m2
o Suprafata teren/platforme cabine de poarta - cca. 40 m2
Suprafata totala - cca. 2 911.1 m2
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
50
Platformele vor fi betonate provizoriu conform unor calcule preliminare

facute de un inginer de structuri si drumuri in functie de incarcarile specifice a
utilajelor, obiectelor si operatiilor necesare procesului construirii, cu o panta de
scurgere a apelor spre terenul investitiei de cca. 1,5% preluand pantele naturale ale
terenului.
Accesul in santier se va face prin 2 puncte dotate cu rampa de spalare auto
mare tonaj, dinspre Str. Alexandru Lapusneanu si Strada Soveja, prin 2 porti
metalice avand inaltimea de aproximativ 2m si latimea de 6m si o intrare de acces
automobile – Str. Alexandru Lapusneanu.
Imprejmuirea se va face cu panouri metalice si plasa cu inaltimea de cel putin
2 metri.
Pentru evacuarea deseurilor menajere si a resturilor rezultate din lucrarile de
constructii si montaj se vor amplasa containere specializate, iar evacuarea se va
face cu mijloace agrementate catre zonele de descarcare autorizate.
Alimentarea cu apa potabila si canalizare menajera se vor face conform
avizelor aferente la retelele existente in zona.
Atat apa necesara procesului de constructie, cca. 4,5 l/s cat si curentul necesar
cca. 2 MW, va fi adus la locatia respectiva prin bransamente realizate pe propriul
teren.
Panoul de identificare al santierului se va amplasa in incinta santierului si se
va intocmi in conformitate cu Ordinul M.L.P.A.T. Nr.63 din 1998. Pe durata
executiei lucrarilor se vor respecta prevederile din Normativul de prevenore si
stingere a incendiilor C300/1944 emis de M.L.P.A.T. si aprobat cu ordinul 20N din
11.07.1994 atat pentru lucrarile de baza cat si pentru lucrarile de organizare de
santier.
Pentru realizarea costructiei au fost prevazute puncte pentru pozitionarea
macaralelor dupa cum urmeaza:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
51
o M1 - LIEBHERR 91EC; hh=44.0m; r=31.0m

o M2 - POTAIN MDT178; hh=53.6m; r=31m;
o M3 - LIEBHERR 110EC-B6; hh=36.2m; r=31.0m;
o M4 - LIEBHERR 550EC-H20 LITRONIC; hh=44.0m; r=31.0m;
o M7 - LIEBHERR 550EC-H20 LITRONIC; hh=55.0m; r=41.5m.
Dupa incheierea santierului terenul folosit pentru depozitare, parcare si zona

containerelor se va amenaja ca spatiu verde, restul terenului fiind folosit pentru
circulatii si zona de aprovizionare.
La terminarea lucrarilor, executantul va lua masuri de desfintare a santierului
astfel:
- dezafectarea amenajarilor de santier,
- curatarea locurilor din ampriza lucrarilor
Modul de amplasare a constructiilor, amenajarilor si a depozitelor de

materiale
Organizarea de santier va fi imprejmuita corespunzator si va cuprinde dotari
minime pentru desfasurarea activitatii antreprenorului.
In zona de administratie santier se vor prevedea urmatoarele:
1. Containere birou (tip baraca 6,00 m x 2,40 m) – 6 buc.
2. Containere bucatarie – 2 buc.
3. Container spalator wc-uri – 2 buc.
4. Container magazie scule si materiale marunte – 4 buc.
5. Platforma pentru 3 europubele gunoi menajer pe sortimente
6. Platforma pentru 3 wc-uri ecologice (exterioare)
7. Cabina paza - 2 buc.
8. Containere tip bena pentru moloz si resturi de santier
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
52
Se va prevedea o zona pentru parcarea utilajelor precum si o rampa spalare

auto amplasata in zona accesului in santier.
Nu se vor depozita in organizarea de santier materiale voluminoase sau care
nu sunt folosite imediat, acestea transportandu-se pe masura utilizarii lor.
Organizarea de santier va fi amplasata respectand distantele fata de cladiri
impuse in legislatia din Romania.
Pentru protectia solului si a apei, in organizarea de santier se vor efectua
urmatoarele lucrari/masuri de protectie:
- imprejmuire cu gard a incintei organizarii de santier, delimitarea fizica se va
face astfel cu exactitate pentru a nu produce distrugeri inutile de teren.
- alimentarea cu carburanti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si
a utilajelor folosite pe santier se vor face numai la societati specializate si
autorizate
- se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor,
astfel, toate utilajele folosite vor fi atent verificate.
- organizarea de santier va dispune de minim 3 toalete ecologice exterioare, iar
constructorul va avea in vedere intretinerea toaletelor ecologice, prin
contract cu o firma autorizata.
- la parasirea incintei organizatorilor de santier, rotile autovehiculelor se vor
curata pe rampa spalare auto.
- constructorul va trebui sa respecte conditiile de mediu si de executie a
lucrarilor impuse in caietul de sarcini pentru realizarea lucrarilor.
Depozitarea materialelor in cadrul organizarii muncii este foarte importanta,
trebuind sa se asigure securitatea depozitelor, manipularea adecvata si eficienta,
toate acestea in scopul de a evita pierderea de timp si risipa.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
53
Asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona

amplasamentului
Containerul de birouri va fi racordat la energie electrica. Energia electrica si
apa necesare la executie sunt déjà aduse intrucat spatial este existent. In ceea ce
priveste celelalte utilitati (canalizare) vor fi folosite utilitati urbane. Apele uzate
menajere se vor deversa prin racord la canalizarea existenta.
Consumurile pentru organizare de santier (de apa, energie electrica, etc) vor
fi stabilite prin calcul de catre executant. Preluarea si evacuarea deseurilor se va
face de catre o firma specializata, in baza unui contract prealabil cu beneficiarul.
2.5.2. Durata etapei de executie si exploatare

Etape de executie:
1. In faza I, se efectua incinta, asigurarea incintei se va face cu pereti mulati sau
piloti secanti pana la adancime necesara de intrare in stratul de argila pentru
etanseizarea incintei si obtinerea unei cantitati de epuismente cat mai mici.
In memoriul de structuri se vad cat se poate de clar in sectiuni fazele
sapaturii si realizarii incintei (cca.11,00 m).
2. In faza II, se va efectua fundarea extinderii cu subfazele mentionate in
continuare, pregatirea terenului de fundare, hidroizolarea si pilotarea cu cca.
3 piloti pe fiecare fundatie de stalp (de la 2 piloti la 6 piloti in functie de
incarcarea in stalpi). Totodata se vor pregatii fundatiile pentru macaralele
necesare construiri obiectivului.
3. In faza III, se va efectua structura de beton armat monolit (stalpi, grinzi si
plansee conform tramei si inaltimilor de nivel din plansele atasate) pentru
nivelele subsolurilor care adapostesc atat parcari subterane, cat si spatii
comerciale si functiuni conexe. Faza III se va incheia cu turnarea placii
monolit de la cota 0, cota de acces in centrul comercial (park level).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
54
4. In faza IV, se va efectua suprastructura pe nivelele superioare din beton

armat prefabricat (stalpi, grinzi, predale + suprabetonare conform tramei si
inaltimilor de nivel din planurile atasate), montata la fata locului printr-un
sistem de cuplare cu mansoane antiseismice, cu mortare expandabile.
5. In faza V, se va efectua inchiderea obiectivului pe toate suprafetele
anvelopante (a.pereti exteriori, panouri termoizolante - isopanell, pereti
cortina cu dublu strat sticla si ventual termoizolatie argon, b. terasele cu toate
straturile de hidro si termo izolatie necesara conform normativelor in
vigoare, c. luminatoarele de la nivelele superioare din perne termoizolante de
EFTE in 3 straturi fixate in profile metalice pe substructuri de metal si lemn.
6. In faza VI, se vor efectua toate instalatiile interioare (instalatii sanitare,
instalatii pentru stingerea incendiilor, instalatii pluviale, instalatii
termoventilatii, instalatii electrice cu renti tari si curenti slabi, BMS, etc) si
exterioare necesare bransarii extinderii la cladirea existenta (gaz, apa, canal,
curenti electrici etc).
7. In faza VII, se vor efectua toate lucrarile necesare pentru inchiderea
drumurilor, platformelor limitrofe proiectului
8. In faza VIII, se vor efectua toate finisajele interioare precum si toate
elementele de arhitectura de interior si toate elementele de arhitectura de
exterior, inclusiv peisagistica.
9. In faza IX, se vor efectua toate lucrarile necesare publicitatii si semnalisticii
(firme luminoase, reclame, panouri publicitare, etc).
Durata de executie a lucrarilor propuse este de 24 luni, incepand din 2014.

Obiectivul va functioa pe tot timpul anului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
55
2.5.3. Numarul de personal angajat

Personalul angrenat pe perioada desfasurarii activitatii va fi in numar
corespunzator in vederea asigurarii activitatii in cadrul complexului. Pe langa
personalul propriu, va exista personalul societatilor care isi desfasoara activitatea in
cadrul ansamblului comercial.
2.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele

folosite
Activitatea desfasurata in cadrul complexului este una specifica unui centru
comercial: activitati comerciale, de depozitare si toate functiunile conexe activitatii
de vanzare cu amanuntul, activitate de parcare, activitati de prestari servicii
(adminsitrative), activitate de agrement, activitati de alimentatie publica; nu se
pune problema realizarii unei productii fizice.
2.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Realizarea obiectivului implica achizitionarea, utilizarea, depozitarea sau
eliminarea de substante sau preparate chimice periculoase la care fac referire
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.
451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea de Guvern nr.
490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si preparatelor chimice periculoase.
In etapa de executie a proiectului se vor utiliza materii prime si materiale de
constructie (sticla,beton, alucubond, vopsele diverse etc.) ce vor fi aprovizionate de
firmele angajate in realizarea lucrarilor prevazute in proiect. Sursele de
aprovizionare vor fi alese de catre firmele angajate, pe baza specificatiilor Caietelor
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
56
de Sarcini legate de principalele caracteristici ale materiilor prime si materialelor,

in scopul asigurarii unei calitati ridicate a lucrarilor.
De asemenea se vor utiliza carburanti (benzina, motorina) si uleiuri necesare
functionarii vehiculelor si utilajelor implicate in realizarea lucrarilor, insa acestea
nu se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanti si schimburile de ulei
se vor efectua in unitati specializate si autorizate pentru astfel de activitati.
Din punct de vedere cantitativ, este dificila realizarea unor estimari, aceasta
depinzand foarte mult de tehnologiile alese de Antreprenorul lucrarilor.
In etapa de functionare a obiectivului, vor fi necesare lucrari periodice de
intretinere. Pentru executia acestora se vor utiliza aceleasi materii prime si
materiale necesare executiei proiectului, dar in cantitati mult mai mici.
Atat in perioada de executie, cat si in perioada de operare, gestionarea
substantelor periculoase se va realiza conform prevederilor legale in vigoare, iar
ambalajele provenite de la acestea se vor trata ca deseuri periculoase si vor fi
eliminate prin intermediul unor operatori autorizati.
Pentru functionarea obiectivului se vor folosi numai produse de intretinere,
apa , gaz si energie electrica.
In activitatea de alimentatie publica se vor folosi produse alimentare,
aprovizionate din reteaua proprie de aprovizionare sau din comert.
2.5.6. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa
Prin poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul se intelege: zgomot,
radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare biologica (microorganisme,
virusi).
In cazul obiectivului propus de prezenta lucrare se poate vorbi doar de
zgomot, care se va intensifica in perioada de constructie datorita lucrarilor
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
57
specifice, si de asemenea, se va intensifica cand investitia va fi data in folosinta,

datorita suplimentarii traficului in zona.
Natura activitatilor de constructie cat si destinatia obiectivului, exclud
posibilitatea poluarii de genul: radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare
biologica (microorganisme, virusi).
2.5.6.1. Zgomotul
Generalitati
Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectata de urechea umana.
In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer
acesta are viteza de propagare de aproximativ de 340 m/s, in medii lichide si
solide, viteza de propagare este mult mai mare.
Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la cea
mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul de
mica in raport cu spectrul extrem de variat de presiuni aeriene provocate de alte
fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie
intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.
Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20
kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice produce o prima
afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz.
In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele
placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.
Zgomotul profesional este un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi
diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv), ritmice sau aritmice,
produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de
transport, voce omeneasca etc., in timpul activitatii profesionale.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
58
Marimi specifice zgomotului

Daca intr–un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de presiune
provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.
Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi
specifice:
• Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in
unitatea de timp. In SI unitatea de frecventa este Hertz– ul (Hz) = 1/s.
• Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si
frecventa. Unitatea de masura in SI este (m).
Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de
frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea
percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune
acustica si ea determina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia
reprezinta inaltimea sunetului.
Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa o perceapa,
pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde
de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.
Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii
acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori
a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare
ale unei scale gradate in dB.
Nivelurile de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si
transportul sunt concentrate. Totusi, zonele linistite, protejate de traficul rutier si
feroviar pot fi gasite in zone cu densitate mare de populatie, in timp ce dezvoltarea
suburbiilor, mai “aerisita” poate conduce la o raspandire mai mare a zgomotului,
erodand linistea aparenta.
Strazile aglomerate si activitatea din zona amplasamentului sunt principalele
surse de poluare acustica. Linistea s-a erodat in decursul timpului. Unele zone sunt
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
59
mai putin afectate, dar mai multe aparate de ventilatie si de aer conditionat,
echipamente utilizate in spatii de alimentatie publica, discoteci, cluburi pot
insemna mai multe zgomote si vibratii, in special in zonele centrale.
Practic, zone din orasul Constanta devin “oras de 24 ore”, in care cinele
tarzii la restaurante, iesirile in baruri si cluburi, precum si alte distractii, un stil de
viata si de munca mai flexibil, insemna mai mult zgomot in perioadele de timp
pana acum linistite.
Zgomotul datorat traficului rutier este cel determinat de
- zgomotul continuu al traficului aglomerat , sau zgomotul de fundal;
- zgomotele determinate de traficul congestionat , pornirile si opririle
succesive, accelerarile repetate ca si zgomotele izolate produse de trecerea
vehiculelor peste denivelari.
Autocamioanele au devenit mai silentioase si pot deveni chiar mai
silentioase, prin implementarea noilor tehnologii.
Camioanele mai vechi se numara, inca, printre cele mai zgomotoase vehicule
in circulatie. Zgomotul emis de ele poate fi mai intens cand sunt complet incarcate
sau conduse in stil agresiv.
Surse de zgomot in perioada de realizare a proiectului

Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt
reprezentate de fondul natural si de activitatile specifice realizarii proiectului.
Zgomotul datorat activitatilor de constructie
Utilajele de santier produc zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul
valorii de pana la 90 db(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere,
finisoare, vole si autogredere. Pentru utilajele folosite in constructii puterile
acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 80-
112dB(A); excavatoare – cca. 80-117dB(A); compactoare – cca.105dB(A);
basculante – cca. 80- 107dB(A).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
60
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul

traficului pe santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de
zgomot intre 60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi
de categoria I.
Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a
evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de 50
db(A) la inceputul anilor ’80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras
din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof.
dr. ing. Ioan Paunescu).
Atat pentru muncitori cat si pentru turistii din zona zgomotul produs de
aceste utilaje ar putea fi deranjant.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
61
Poluare calculata produsa de activitate si

masuri de eliminare/reducere
Nr. surse poluare
Poluare maxima
Poluare de fond
Pe zone de Pe zone rezidentiale, de
Sursa poluare
Pe zona obiectivului
protectie/ recreere sau alte zone
poluarii
Tipul
Restrictie protejate cu luarea in Masuri de

aferente considerare a poluarii eliminare/reducere
obiectivului, de fond
conform
Fara
legislatiei in Cu masuri
masuri
vigoare
Autoutilitarele de
Motoarele utilajelor de constructii, mijloace de transport
transport materiale
rezultate din excavatii,
vor fi indrumate pe
sectoarele unde nu
87 dB(A)cf. STAS10009 /88
exista locuinte sau

constructii destinate
autovehicule edilitare
cazarilor colective;
Utilajele stationare
70dB(A)
85dB(A)
Multiple
Zgomot
trebuie sa indeplineasca
normele de poluare cu
zgomot impuse de
normativele in vigoare;
Utilajele specifice
pentru decopertare vor
fi actionate, cu
prudenta pentru a
reduce, la minimum
aparitia varfurilor de
nivele de zgomot.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze pe
principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:
- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama
de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;
- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a
echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
62
- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,

carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin
amortizare sau prin izolare;
- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei
si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul
programului de lucru;
- utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de
zgomot, difuzoare si amortizoare pentru ventilatoare;
- lucrarile de constructii se vor desfasura dupa un program agreat de
administratia locala, astfel incat sa se asigure orele de odihna ale locatarilor din
zonele cele mai apropiate;
- se vor lua masuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca dupa
inceperea lucrarilor si efectuarea masuratorilor de zgomot se depaseste nivelul
maxim admis prin lege
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Functiunile constructiei nu produc zgomote perturbatoare, nivelul de zgomot
fiind cel admis pentru astfel de constructii.
Planseele din beton armat perfabricat au o masa corespunzatoare, ce asigura
izolatia la zgomote de impact.
Inchiderile perimetrale asigura protectia la zgomote aeriene. Suprafetele
vitrate sunt prevazute cu geam izolant.
Compartimentarile din gipscarton se vor ridica pana la placa de beton armat
si vor fi executate conform cerintelor de atenuare a zgomotului aerian.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
63
Instalatiile si echipamentele care urmeaza a se monta in constructie sunt

silentioase si se incadreaza in nivelul de zgomot admis pentru astfel de constructii.
Zgomotul datorat intensificarii traficului – in perioada de functionare

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor
de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs de
intensificarea activitatii in zona, distanta intre B-dul Alexandru Lapusneanu si
limita perimetrala a ansamblului studiat fiind de aproximativ 22m.
Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s–a procedat dupa cum
urmeaza: s–a stabilit intensitatea medie a circulatiei rutiere pe baza estimarii
autovehiculelor, efectuata la intervale bine precizate de timp. Intensitatea medie a
circulatiei in timpul zilei este prezentata in tabelul ce urmeaza:
Situatia actuala:
Intensitatea medie a circulatiei
Tip mijloc de transport (numar/ora/sectiune drum)
B-dul Alexandru Lapusneanu
Autoturisme 343
Dubite 45
Camioane 24
Total 412
Pe baza experientei altor proiecte situatia preconizata in cazul realizarii

obiectivului nu se va modifica semnificativ.
Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de pornirea/oprirea
si functionarea motoarelor autovehicolelor din parcarile special amenajate si de la
autoutilitarele care descarca marfa.
Toate instalatiile si utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in
vigoare si produc un nivel acustic de maxim 35–40Db, iar zgomotul provenit de la
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
64
motoarele autovehicolelor se incadreaza in limite normale asigurand in acest fel

incadrarea in normele europene privind zgomotul si calitatea aerului.
2.5.6.2. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata
de microorganisme si/sau virusuri.
Activitatea ce se va desfasura in zona nu va modifica in nici un fel valoarea
fondului natural de radiatii si nu va produce nici un fel de poluare biologica.
2.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea alegerii uneia din ele
Pentru proiectul analizat au fost analizate mai multe alternative din punctul
de vedere al conceptului arhitectural . Varianta aleasa este cea mai buna solutie
aleasa.
Nu s-a pus problema alternativelor din punctul de vedere al locatiilor
deoarece disponibil era numai terenul pe care se va realiza constructia.
2.7. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone
protejate, zone de protectie sanitara.
Zona propusa pentru proiectul analizat este o zona antropizata, cu o structura
existenta, City Mall, parcare, zona verde, asa cum rezulta si din imaginile de mai
jos.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
65
Imagini cu zona amplasamentului proiectului
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
66
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
67
Distanta masurata in linie dreapta fata de cele mai importante arii naturale
protejate de interes comunitar sunt:
Amplasamentul este situat in afara ariilor naturale protejate. Distantele

minime masurate in linie dreapta de la obiectivul analizat pana la cele mai
apropiate arii de interes comunitar sunt:
- ROSPA 0057 Lacul Siutghiol - la o distanta de aproximativ 220 m
- ROSPA0076 Marea Neagra - la o distanta de aproximativ 1.65 km
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
68
Pozitionarea obiectivului fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica

ROSPA 0057 Lacul Siutghiol
2.8. Informatii despre documentele/reglementarile existente

privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
Pentru zona analizata, exista Certificatul de Urbanism nr. 3/07.01.2014
eliberat de Primaria Municipiului Constanta., in temeiul reglementarilor
documentatie de urbanism , faza PUZ, aprobata prin Hotararea Consiliului Local
Constanta nr. 254/02.10.2013.
Terenul din fata acceselor principale se va amenaja ca spatiu tip piateta
urbana si spatii verzi.
atat ca platforme cat si ca spatii verzi conform necesitatilor dictate de legile in
vigoare (ramanand insa proprietate privata).
Conform documentatiei PUZ pentru care s-a obtinut avizul de urbanism
nr. 18232/12.09.2013 al Primariei Municipiului Constanta, s-au stabilit suprafetele
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
69
minime de spatii verzi aferente constructiilor, cf. HCJ nr. 152/2013, privind
stabilirea suprafetelor minime de spatii verzi si a numarului minim de arbusti,
arbori, plante decorative si flori aferente constructiilor realizate pe teritoriul
administrativ al jud. Constanta.
2.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta
Se vor folosi toate racordurile si bransamentele existente la toate utilitatile
publice (alimentare cu apa, canalizare, gaz natural, energie electrica), nu se vor
suplimenta cu bransamente noi .
Alimentarea cu apa in prezent este ralizata din caminul de bransament existent in

str. Al. Lapusneanu, prevazut cu apometru, conducta PE d 180 mm, care asigura:
o debitul de nevoi igienico sanitare Q zi max = 256,3 mc/zi
o debitul de incendiu necesar refacerii rezervei de incendiu in termen de
24 ore = 10,81 l/s
Consumurile de apa rece si canalizare reale City Park la nivelul anului 2013
sunt:
- Consum total apa - 23.588 mc / 12 = 65,52 mc/zi
- Canalizare - 42.506 mc /12 = 118,06 mc/zi
Pentru stocarea volumului de apa necesar rezervei de incendiu s-a adoptat

solutia de rezervor ingropat cu doua compartimente, un compartiment cu un volum
util apa de 656 mc pentru rezerva de incendiu aferenta instalatiilor de sprinklere si
drencere, si un compartiment cu un volum util de apa de 278 mc pentru rezerva de
incendiu aferenta instalatiilor de hidranti interiori si exteriori.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
70
Pe amplasament se afla 2 foraje de captare apa subterana, folosita in scopuri

igienico sanitare si pentru stropit spatiul verde, pentru care s-a obtinut Autorizatia
de Gospodarirea apelor nr. 62/16.07.2013.
Prepararea apei calde se realizeaza local, pentru fiecare grup sanitar in parte,
cu boiler electri de capacitate 100 l.
In conformitate cu Breviarul de calcul pentru noua extindere:
NECESARUL DE APA
APA POTABILA PENTRU UZ MENAJER
Necesarul zilnic de apa rece pentru dezvoltarea actuala
este:
Angajati 800 x 20 L/zi = 16000,00 L/zi
Vizitatori 18000 x 10 L/zi = 180000,00 L/zi
Clienti restaurante 800 x 22 L/zi = 17600,00 L/zi
Total consum zilnic = 213600,00 L/zi
Total consum zilnic Qzi = 213600,00 L/zi 213,6 mc/zi
Consum maxim zilnic (Qzi max)
Qzi max = Qzi x Kzi ;
Kzi = 1,2
Qzi max= 1,20 x 213600,00 l/zi = 256320,00 l/zi 256,32 mc/zi
Consum maxim orar (Qh max)
Consum maxim orar : Qh max = Qzi max x Ko /t (h/zi);
t= 16 h/zi, Ko= 1,4
Qh max= 1,40 x 256320,00 l/zi = 22428 l/h 22,428 mc/h
NECESAR DE APA PENTRU STINS INCENDII

Caz 1: Cand incendiu s-ar declansa in Galeria Comerciala (referinta: Inditex )
Debite necesare pentru instalatiile de stingere
L/s
hidranti interiori: Qhi= 4,20 ; cf. P118-2
hidranti exteriori: Qhe= 25,00 L/s cf. P118-2
L/s
sprinklere: Qs= 40,00 ; cf. P118-2
L/s
sprinklere deschise: Qd= 84,50 ; cf. P118-2
L/s
»Debitul total de stingere - varianta cea mai dezavantajata Qt= 153,70 ;
Rezerva de apa pentru incendiu, pentru instalatiile automate de stingere
Timpul teoretic de functionare a instalatiilor automate de stingere, este:
hidranti interiori: Thi= 30,00 min; cf. P118-2
hidranti exteriori: The= 180,00 min; cf. P118-2
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
71
sprinklere: Ts= 60,00 min; cf. P118-2

sprinklere deschise: Td= 60,00 min; cf. P118-2
Rezerva de apa necesara pentru functionarea instalatiilor de stins incendiu pe timpul teoretic de stingere este:
hidranti interiori (Vhi = Qii x Thi ): = 7,56 mc
hidranti exteriori(Vhe = Qie x The): = 270,00 mc 277,56
sprinklere(Vs = Qis x Ts): = 144,00 mc
sprinklere cortina: = 304,20 mc 448,20
» volumul util de apa pentru stingere Vutil= 725,76 mc
Caz 2: Cand incendiu s-ar declansa in Hypermarket (referinta Carrefour)
Debite necesare pentru instalatiile de stingere
L/s
hidranti interiori: Qhi= 4,20 ; cf. P118-2
hidranti exteriori: Qhe= 25,00 L/s cf. P118-2
L/s
sprinklere: Qs= 65,00 ; cf. P118-2
L/s
sprinklere deschise: Qd= 84,50 ; cf. P118-2
L/s
»Debitul total de stingere - varianta cea mai dezavantajata Qt= 178,70 ;
Rezerva de apa pentru incendiu, pentru instalatiile automate de stingere
Timpul teoretic de functionare a instalatiilor automate de stingere, este:
hidranti interiori: Thi= 30,00 min; cf. P118-2
hidranti exteriori: The= 180,00 min; cf. P118-2
sprinklere: Ts= 90,00 min; cf. P118-2
sprinklere deschise: Td= 60,00 min; cf. P118-2
Rezerva de apa necesara pentru functionarea instalatiilor de stins incendiu pe timpul teoretic de stingere este:
hidranti interiori (Vhi = Qii x Thi ): = 7,56 mc
hidranti exteriori(Vhe = Qie x The): = 270,00 mc 277,56
sprinklere(Vs = Qis x Ts): = 351,00 mc
sprinklere cortina: = 304,20 mc 655,20
» volumul util de apa pentru stingere Vutil= 932,76 mc
Varianta cea mai dezavantajata este daca incendiul s-ar declansa in zona de
Hypermarket.
Debitul de apa necesar refacerii rezervei de incendiu in termen de 24 ore este
de 10,81/s.
Ape pluviale
o Ape accidentale provenite de pe suprafetele parcajelor si a rampelor de acces catre
acestea.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
72
o Apele pluviale provenite de pe terasele si parcarile cladirii vor fi directionate catre,

separatorul de hidrocarburi existent.
Acesta nu preia o cantitate in plus din apa pluviala posibil impurificata cu
hidrocarburi, pentru ca parcarea existenta pe sol se propune tot supraterana dar la
etaj.
Apele pluviale si accidentale de pe suprafetele parcarilor vor fi preluate cu ajutorul
sifoanelor de pardoseala si rigolelor. Apele accidentale de pe suprafata parcarilor
de la subsol vor fi preluat cu ajutorul sifoanelor de pardoseala si rigolelor si
directionate, cu ajutorul unor conducte, catre basele dotate cu pompe submersibile
catre reteaua exterioara de canalizare. Toate aceste ape vor fi transportate catre
bazinul tampon ape pluviale, nu inainte de a fi epurate printr-un separatoar de
hidrocarburi cu filtru coalescent si by-pass.
o Ape pluviale cazute pe terasa necirculabila a cladirii considerate conventional
curate se descaraca direct fara preepurare.
o Ape pluviale cazute pe suprafata de parcare de la ultimul nivel.
Sistemele de scurgere ale canalizarilor vor fi prevazute cu puncte de curatire
amplasate in zone usor accesibile, pe coloane (inainte de prima si ultima ramificatie
si din doua in doua etaje), si pe colectoarele orizontale (dupa schimbarile de
directie si dupa fiecare ramificatie).
Apa pluviala de pe parcaje, trotuare si partea carosabila este condusa prin
intermediul pantelor la gurile de scurgere proiectate si de acolo in reteaua de
canalizare a apelor pluviale a municipiului si sau a complexulului comercial dupa
caz. Apa pluviala de pe platforme si drumul de acces este necesar a se colecta si
trece inainte de deversare printr-un separator de uleiuri si grasimi.
Qacoperis = 363 L/s
Qplatforme = 69 L/s
Qspatii verzi = 2,7 L/s
Qtotal 435 L/s
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
73
Retele de canalizare sunt proiectate in sistem divizor, cu preepurari locale

functie de natura apelor de canalizare, se stcheaza si apoi se pompeaza in caminul
de racord din reteaua de canalizare adminstrata de RAJAC tip ovoid 60/90
Toate apele deversate in reteaua publica de canalizare vor respecta normele
prevazute in NTPA002 – 2002
APA PLUVIALA
Suprafete de calcul
Sacoperis = 28.310 mp
Splatforme = 6.000 mp
Sspatii verzi = 2.000 mp
STOTAL = 36.310 mp
Qacoperis = 0,0001 x i x Φ x m x
Sacoperis
Qplatforme = 0,0001 x i x Φ x m x
Splatforme
Qspatii verzi = 0,0001 x i x Φ x m x
Sspatii verzi
Frecventa f= 1/2
Durata t= 15 min
Intensitatea i= 150 L/(ha x s)
Φ= 0,95 acoperis
Φ= 0,85 drumuri
spatii
Φ= 0,1 verzi
m= 0,9
- durata ploii de calcul "t" este intervalul de timp al ploii in care se realizeaza
cantitatea de apa maxima cazuta si a fost considerata 10min in baza faptului ca
amplasamentul este pozitionat geografic in zona de deal
- intensitatea ploii de calcul I=100L/(ha x s) este marimea care reprezinta
cantitatea de apa meteorica ce cade in unitatea de timp pe unitatea de suprafata si a
fost aleasa in baza duratei ploii de calcul t=15min si frecventei ploii de calcul f=1/2
conform STAT 9470-73
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
74
- frecventa f=1/2 este numarul de ploi de durata "t" si intensitate "i" sau mai
mare cere se produc in medie intr-un anumit interval de ani
- Φ este coeficientul de scurgere de pe suprafetele aflate in calcul conform
STAS1846-90
- "m" este un coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care
tine seama de capacitatea de inmagazinare, in timp, a canalelor si de durata ploii de
calcul "t"
m=0.8 pentru t ≤40
m=0.9 pentru >40
- "S" reprezinta aria bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul
exprimat in mp.
Debite de ape pluviale

Qacoperis = 363 L/s
Qplatforme = 69 L/s
Qtotal 435 L/s
Debite de ape pluviale

Qacoperis = 363 L/s
Qplatforme = 69 L/s
Qtotal 435 L/s
CONCLUZIE
In urma breviarului de calcul au rezultat urmatoarele:
Debitul necesar de apa Qtc 10,81 l/s
Debit canalizare menajera evacuat 2,97 l/s
Prepararea apei calde se realizeaza local, pentru fiecare grup sanitar in parte, cu
boiler electric de capacitate 100 l.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
75
Alimentarea cu energie
Energie electrica este asigurata din reteaua publica stardala, exista 4 PT
transformatoare Trihal, fiecare cu o putere de 2500 kVA .
Sunt impartite in doua grupuri a cate doua transformatoare, fiecare grup
repartizat pentru o sectiune a cladirii.
Conform ultimului ATR : Puterea maxima simultan absorbita este de 6363

kW;
Puterea total instalata in receptoare este de 9000kW.
Exista cabluri de Al 3x1x240mmp, cu izolatie de 20kV XLPE si manta din
PVC cu ecran din cupru cu sectiunea din cupru de 25 mmp.
Consumurile existente sunt:

Puterea maxima simultan absorbita este de 3500 kW;
Consumurile estimative pentru extindere sunt:

Puterea maxima simultan absorbita este de 2540 kW;
Puterea total instalata in receptoare este de 3175 kW;
Total 3,5 MkW + 2,54 MkW = 6 MkW este sub puterea alocata in prezent
6,4MkW,
Deci, PT existent nu necestita modificari sau mariri de putere sau solicitati
de nou bransament de energie electrica.
Asigurarea agentului termic pe timp de iarna se face cu 6 cazane marca

Prextherm tip T3G1750, cu puterea de incalzire de 1750kW, regim de functionare
automat, comandat de BMS, care consuma combustibil gaz natural furnizat de
catre Congaz aprox. 37,67 MWh/zi.
Bransamentul de gaz nu va suferi modificari.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
76
Centrala termica va suferi o relocare, intr-o zona tehnica noua, unde se propune
si amplasarea noilor rezervoare de incendiu cu casa pompelor; subteran pe latura
dinspre Teatrul de vara
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
77
3.PROCESE TEHNOLOGICE
3.1. Procese tehnologice de productie
Obiectivul nu este destinat productiei ci spatiilor comerciale, administrative
si de relaxare. Se vor desfasura doar activitati de comert si alimentatie publica.
In timpul exploatarii nu se desfasoara procese tehnologice propriu-zise ci
diferite activitati specifice tipului de obiectiv, astfel putem face referire la:
a. Activitati de obtinere a agentului termic necesar incalzirii spatiilor si
obtinerii apei calde
Obiectivul va fi echipat cu centrala termica necesara pentru obtinerea de
energie termica pentru incalzirea spatiilor precum si pentru prepararea apei calde
menajere.
Combustibilul folosit va fi gazul natural.
b. Activitati comerciale in cadrul centrului comercial
Oportunitatile de shopping ofera clientilor o experienta memorabila, cu
nenumarate modalitati de petrecere a timpului liber.
Serviciile si, in general, calitatea celor care insotesc cumpararea unui bun
oarecare, au devenit elemente determinante in formarea comportamentului
clientilor tuturor unitatilor comerciale. Intr-un asemenea context, atat comerciantii,
cat si producatorii, pentru a valorifica in mod profitabil produsele pe care le ofera si
pentru a raspunde cat mai adecvat asteptarilor si noilor exigente ale consumatorilor,
sunt dispusi la eforturi suplimentare deosebite in vederea dezvoltarii unei ample si
complexe politici a serviciilor.
c. Activitati de alimentatie publica ce se va desfasura in cadrul
restaurantelor, fast-food-urilor
Aceasta impune masuri de protectie la receptia marfurilor alimentare,
respectarea termenelor de valabilitate, la pregatirea alimentelor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
78
Carnea si celelalte produse alimentare vor proveni numai din unitati

autorizate, fiind transportate cu mijloacele care indeplinesc conditiile de igiena si
temperatura specifice marfurilor ce sunt transportate.
d. Managementul deseurilor si al apelor uzate
Deseurile reciclabile se colecteaza si se depoziteaza distinct pentru intrarea
in circuitul de reciclare. Cele nerecilabile se colecteaza la sursa in saci de plastic si
se depoziteaza in recipiente inchise de unde sunt preluate de catre intreprinderea de
gospodarire comunala din zona.
Apele uzate sunt evacuate in canalizarea interioara . Retele de canalizare
sunt proiectate in sistem divizor, cu preepurari locale functie de natura apelor de
canalizare, se stcheaza si apoi se pompeaza in caminul de racord din reteaua de
canalizare adminstrata de RAJAC .
e. Siguranta in timpul exploatarii

Functionarea in siguranta a instalatiilor, verificarea periodica a balustrazilor,
siguranta impotriva incendiilor, activitatea de protectie impotriva intruziunii si
efractiei. Aceste activitati se vor executa de firme specializate in domeniile
respective.
f. Reglementari
La proiectare si executie se vor respecta reglementarile tehnice in vigoare,
dintre care se mentioneaza, fara a se limita, urmatoarele:
4. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, modificata cu Legea
nr. 123 din 04 mai 2007
5. Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor,
6. Ordonanta Guvernului Romaniei nr.791/1998, pentru aprobarea
Normelor metodologicede avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea
incendiilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
79
7. C 3-76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

8. C 6-86 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta
9. C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala
10. C 47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si
a altor produse de sticla in constructii
11. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii
12. C 107/2-97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare
termica la cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit
13. C 125-05 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de
izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri
14. C 199-79 Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea,
depozitarea, transportul si montarea in constructii a tamplariei din lemn
15. C 204-80 Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de
montaj al utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitii
16. C 223-86 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din faianta
prin lipire cu paste subtiri
17. C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
18. GP 019-99 Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor
de incalzire si ventilatie din cladiri
19. GP 052-00 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni de pana la 1000
V c.a. si 1500 V c.c.
20. GP 063-01 Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea
dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din
constructii, in caz de incendiu
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
80
21. GT 058-03 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de

calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatii
de ventilare-climatizare
calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatiile
electrice din cladiri
calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii pentru instalatii
sanitare din cladiri
24. I 5-98 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
ventilare
25. I 5/2-98 Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si
climatizare
26. Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor, indicativ I7 – 2011I 9-94 Normativ pentru proiectarea
si executarea instalatiilor sanitare
27. I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
28. I 18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie
29. I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
electrice de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei
din cladiri
30. ME 005-00 Manual pentru intocmirea instructiunilor de exploatare
privind instalatiile aferente constructiilor
31. MP 008-00 Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de
aplicare a prevederilor Normativului P 118-99 – Siguranta la foc a constructiilor
32. MP 031-03 Metodologie privind programul de urmarire in timp a
comportarii constructiilor din punct de vedere al cerintelor functionale
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
81
33. NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si

subtiri
34. NP 014-96 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de
izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri inclusiv instalatii
35. NP 061-02 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cladiri
36. NP 066-02 Normativ privind proiectarea terenurilor sportive si
stadioanelor (unitatea functionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii
10/1995
37. NP 068-02 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de
vedere al cerintei de siguranta in exploatare
38. NP 084-03 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand
conducte din mase plastice
39. Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a
– Instalatii de stingere, indicativ P118/2-2013 P 118-99 Normativ de siguranta
la foc a constructiilor
40. P 130-99 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor
41. Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de
protectie civila in subsolul constructiilor noi, si modificarile ulterioare din HG
560/2005
42. V – 1996 Ghid de proiectare pentru instalatii de ventilare. Mapa
proiectantului
43. STAS 1478/1990 – Alimentarea cu apa la constructii civile si
industriale
44. STAS 10903 – Determinarea sarciniii termice in constructii
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
82
3.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si prin

cele mai bune tehnici disponibile
Nu este cazul.
3.2. Activitati de dezafectare

In cazul in care se va dori dezafectarea, titularul va intocmi un Plan de
inchidere a obiectivului si un proiect de dezafectare care va cuprinde urmatoarele
informatii:
- o inventariere a tuturor obiectivelor ce urmeaza a fi dezafectate;
- tehnologia de dezafectare propusa;
- etapizarea dezafectarii;
- inventarierea tuturor deseurilor care urmeaza a fi eliminate (periculoase si
nepericuloase);
- intocmirea unui plan de management al deseurilor;
- obtinerea tuturor avizelor necesare de la autoritatile in drept pentru
realizarea dezafectarii.
Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop
reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare
pentru punerea in practica a planului de inchidere.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
83
4. DESEURI
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Deseuri rezultate in perioada de realizare a obiectivului

In cursul anilor cantitatile si compozitia deseurilor de constructii au crescut
mult, fenomen datorat mai ales cresterii demografice, exigentelor crescute pentru
constructii si tehnicizarii muncii. Diversitatea materialelor folosite complica adesea
recuperarea deseurilor. In consecinta, ar trebui pe cat posibil, ca inainte de a se
considera eliminarea deseurilor sa se aiba in vedere posibilitatea separarii acestora.
Principalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in faza de constructie
vor fi reprezentate de:
- deseuri de materiale de constructii: ciment, nisip, resturi de BCA (17 04
07), amestecuri (17 01 07);
- deseuri metalice (17 04 07);
- uleiuri uzate (13.02*);
- materiale izolatoare (17 06 00)
- deseuri de piatra si sparturi de piatra (17 04 08)
- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea personalului angajat;
- deseuri reutilizabile/reciclabile: deseuri de hartie si carton (20 01 01 - din
activitati administrative, de birou), deseuri de sticla (20 01 02), deseuri de
ambalaje de plastic (15 01 02), pentru care se recomanda colectarea si
depozitarea separata, in recipiente adecvate, special destinate, urmand a fi
predate catre societati autorizate, in vederea valorificarii.
Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii
unui management corect al deseurilor produse in perioada executarii lucrarilor de
amenajare, se numara urmatoarele:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
84
- inca de la faza de proiectare trebuie sa se adopte acele solutii si tehnologii

care sa reduca la minim posibil producerea deseurilor;
- evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii
formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;
- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca
prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de
deseuri;
- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport
corespunzatoare, etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau
imprastierea acestor deseuri pe drumurile publice, de catre firme
autorizate;
- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind
transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
- se interzice abandonarea deseurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri
neautorizate;
- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G.
856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si
modul de gestionare a acestora.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie
se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati
importante de deseuri rezultate in urma construirii complexului, uleiuri de motor de
la intretinerea utilajelor, (resturi de betoane, materiale de constructie, piese de
schimb de la reparatiile utilajelor).
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile
adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei
mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
85
Pentru etapele de fundare a cladirilor, solul excavat va fi preluat si depozitat

in conformitate cu calitatea solului astfel incat sa poata fi reutilizat pentru diferite
alte lucrari geotehnice.
Pentru ridicarea, transportul si depozitarea deseurilor provenite de la
organizarea de santier, amenajari ale constructiilor se va incheia un contract de
prestari servicii cu o firma de salubritate.
Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari
datorita gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de
amenajare trebuie respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta
tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea
ce priveste gestionarea acestor deseuri:
- deseurile produse se vor colecta separat, pe categorii astfel incat sa poata
fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le
accepta la depozitare conform criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr.
95/2005 sau in vederea unei eventuale valorificari; se va incheia contract
cu o societate specializata in vederea preluarii deseurilor de pe
amplasament;
- este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament;
- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere
direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru
depozitarea acestora. Toti lucratorii vor fi instruiti in acest sens iar
responsabilul de mediu al societatii va efectua inspectii pe amplasament
in vederea verificarii modului de colectare si depozitare a deseurilor;
- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare
catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai
indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite
neorganizate si necontrolate de deseuri.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
86
In faza de executie substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti,

lubrefianti si acidul sulfuric (pentru baterii) necesar functionarii utilajelor folosite
pe santier.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori Alte substante toxice si periculoase pot fi vopselele pentru finisaje care
vor trebui aduse in recipienti etansi, iar la golire vor fi restituiti producatorilor.
Deseuri rezultate in timpul functionarii obiectivului

Managementul deseurilor constituie o problema de mare actualitate datorita
faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea numarului de locuitori si a
nivelului lor de trai. Datorita faptului ca deseurile au o mare varietate in ceea ce
priveste substantele organice si anorganice existente in continutul lor, iar procesul
lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre ele fiind nebiodegradabile
(peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului, apei si solului ducand
uneori la infectii si afectand sanatatea publica.
Deseurile rezultate in cadrul obiectivului provin din activitatea comerciala si
de alimentatie publica si a a spatiilor de parcare.
Dupa terminarea lucrarilor de amenajare, in momentul punerii in functiune a
obiectivului, avand in vedere specificul activitatii ce se va desfasura pe
amplasament, deseurile rezultate vor fi reprezentate in principal de deseuri
municipale si asimilabile acestora si deseuri periculoase rezultate din
comercializare si din productia specifica complexului comercial.
Deseurile municipale sunt, ca exemplu:

- deseuri menajere (20 03 01);
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
87
- deseuri de ambalaje (hartie si carton- 15 01 01, plastic-15 01 02);

- deseuri de ambalaje din PE (15 01 10);
- doze de aluminiu, deseuri de PET, sticla.
Deseurile periculoase sunt cele definite in anexa nr.17A din (Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr.78/2000), aprobata cu modificari prin (Legea 426/2001).
Aceste deseuri necesita o supraveghere speciala. Consistenta lor poate fi solida,
pastoasa sau lichida.
Deseurile sunt, in mod uzual, amestecuri ale caror proprietati fizice si
chimice pot varia in domenii foarte largi.
Indicatorii de generare pentru deseurile menajere in mediul urban se
considera de 0,9 kg/locuitor*zi . Compozitia procentuala a deseurilor menajere,
conform Planului regional de gestionare a deseurilor, este urmatoarea:
Material %
Hartie, carton 7,36
Sticla 3,43
Metale 3,2
Materiale plastice 7
Lemn 2,28
Biodegradabile organice 63,45
Textile 2,33
Composite 0,55
Minerale 4,65
Altele 10,91
Total 100
Sursa – Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 2 Sud-Est
Deseurile reciclabile (hartie/ carton, plastic, etc.) vor fi colectate separat, in

vederea valorificarii prin agenti economici autorizati.
Deseurile vor fi colectate selectiv , in spatii special amenajate, separat
pentru sticla, plastic si hartie.
Deseurile vor fi ridicate periodic, de catre firma de salubritate a Primariei
Constanta.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
88
Prevederi referitoare la eliminarea si/sau reciclarea deseurilor

In ce priveste perioada de functionare a obiectivului se recomanda
colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme
autorizate. Colectarea selectiva micsoreaza cantitatea de deseuri menajere ce
trebuie depozitata la un depozit autorizat (crescand astfel durata lui de utilizare),
faciliteaza reutilizarea unor materiale ce pot fi reintroduse in circuite de productie.
Spatiile vor fi dimensionate corespunzator astfel incat sa permita depozitarea
tuturor deseurilor produse pana la preluarea acestora de catre unitatea de
salubrizare oraseneasca.
Prin proiect se prevede depozitarea gunoiului menajer in incaperi special
amenajate, cu pubele. Spatiul pubelelor se va finisa cu pardoseala de ciment
sclivisit si vopsea lavabila. Incaperea va fii prevazuta cu o usa plina, metalica. Se
va prevedea evacuarea fumului degajat in caz de incendu in sistem mecanic si priza
de aer proaspat. Gunoiul menajer va fi transportat in saci din material plastic.
Deseurile generate se vor depozita local in containere speciale urmand sa fie
transportate prin intermediul coridoarelor de serviciu si a lifturilor de marfa, spre
camerele de gunoi situate in subsol/parter.
Sunt prevazute doua camere de gunoi; situate adiacent celor doua zone de
aprovizionare, avand acces carosabil direct direct.
Pentru transportul deseurilor menajere si a celor asimilabile va fi incheiat
un contract cu o societate de salubrizare autorizata, acestea urmand a fi eliminate
in cadrul unui depozit conform.
Pe zona intregului obiectiv mai rezulta si deseuri din cadrul procesului de
curatenie.
Beneficiarul va incheia contracte de prestari servicii cu societati specializate:
- care prevad preluarea si transportul deseurilor menajere de la obiectiv;
- care prevad achizitionarea deseurilor reciclabile;
- in asigurarea serviciilor de curatenie si intretinere a curateniei zilnice
(interioara si exterioara) pentru spatiile comune din cadrul si din afara
obiectivului;
- in asigurarea serviciilor de dezinsectie – dezinfectie – deratizare.
Beneficiarul va avea urmatoarele obligatii:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
89
- Sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in intervalul

dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare.
- Sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii fiind interzisa
arderea deseurilor direct in recipientii de colectare precum si aruncarea lor
langa recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri
virane sau pe domeniul public.
- Sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport.
- Sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat
preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare
al recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte
neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe.
- Se recomanda inscriptionarea, cu precizari referitoare la natura deseului:
menajer, hartie, plastic etc. sau un desen sugestiv indicand destinatia.
- Sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de depozitare
a materialelor, pe caile de acces interioare, pe strazile si trotuarele din jurul
incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin. Agentii economici
sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru ambalaje si tigari.
Tabel – Managementul deseurilor
Starea
Denumire deseu Cod deseu Mod de gestionare
fizica
Preluate si apoi predate catre un
operator autorizat la nivelul mun.
Deseuri menajere solida 20.03.01
Constanta pentru preluarea si
transportul deseurilor menajere
Se vor colecta separat, in baza
Deseuri de hartie dotarilor pentru colectare selectiva
solida 15.01.01
si carton a deseurilor, si se vor preda in
vederea valorificarii
Deseuri de mase
solida 15.01.02 Se vor preda pentru valorificare
plastice
Deseuri PET solida 16.01.19 Se vor preda pentru valorificare
Doze de aluminiu solida 02.01.10 Se vor preda pentru valorificare

Se vor preda pentru valorificare
Deseuri de
solida 20.01.02 sau se vor returna la furnizor,
ambalaje de sticla
conform conditiilor contractuale
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
90
Starea
Denumire deseu Cod deseu Mod de gestionare
fizica
Uleiuri si grasimi
20 01 25 Se vor preda pentru neutralizare
comestibile
Obligatiile producatorilor de deseuri cu caracter special

Deseurile cu caracter special apar in cazul in care in cadrul obiectivului vor
exista firme specializate in prezentarea si vanzarea produselor fotografice (filme,
albume foto, aparate de fotografiat). In cazul in care desfasoara activitati de
developare a filmelor fotografice vor rezulta substante chimice ce se incadreaza in
categoria deseurilor periculoase. Din momentul inceperii activitatii de procesare a
filmelor fotografice, sunt necesare indeplinirea conditiilor specificate prin legislatie
privitor deseuri periculoase.
Deseurile cu caracter special trebuie neutralizate in instalatii speciale cu
tehnologie avizata de organele sanitare si de protectie a mediului. Transportul
deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau instalatiile autorizate
trebuie efectuat in recipienti a caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului
tehnologic din instalatia respectiva.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
91
5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA
5.1. Apa
5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului Constanta este formata din cursuri de apa cu
debit mare ( fluviul Dunarea pe o lungime de 137 km), rauri scurte din partea de
nord ce seaca in anotimpul cald (raul Carasu), artere hidrografice ce se indreapta
spre Dunare (raul Topolog), sau spre Marea Neagra (raul Casimcea, paraul
Nuntasi, paraul Corbu). Cursurile de apa se incadreaza atat in bazinul hidrografic al
Dunarii, cat si in cel al Marii Negre. Datorita climatului arid, debitele cursurilor de
apa sunt reduse, majoritatea cursurilor mici de apa avand un caracter temporar.
O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale marine,
fluviatile, fluvio-marine, lagune, lacuri terapeutice cu namol sapropelic, iazuri si
lacuri de agrement (Techirghiol, Tasaul, Tatlageac, Mangalia, Oltina, Hazargic,
Istria, Sinoe, Corbu, Nuntasi, Siutghiol, Tabacarie).
Principalele lacuri de pe teritoriul judetului Constanta sunt urmatoarele:
Tipul lacului Numele lacului Suprafata (ha)
Natural Siutghiol 1900
Tabacarie 94
Tasaul 2335
Corbu 520
Tatlageac 178
Nuntasi 1050
Techirghiol ssrat 1227
Techirghiol dulce 240
Oltina 2509
Bugeac 1774
Vederoasa 150
Dunsreni 621
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
92
Domneasca 93
Acumulare Tibrin 120
Hazarlac 272
Hidrologia zonei de studiu

Dobrogea de sud, se remarca prin prezenta limanurilor fluviale, fluvio-
maritime si lagune. Geneza lacurilor din Dobrogea de Sud este legata in general, de
adancirea unor vai dobrogene care a avut loc in perioada regresiunii neoeuxinice
sau in perioada regresiunii dacice. Gurile vailor au fost largite prin abraziune si
aluvionare, capatand aspectul unor golfuri, in timpul transgresiunii neolitice sau in
timpul transgresiunii valahe.
Proiectul propus se afla situat in imediata vecinatate a Lacului Tabacarie,
ce formeaza un complex lacustru impreuna cu Lacul Siutghiol
Situat in partea de nord-est a Dobrogei de Sud, in proximitatea contactului
geologic cu Dobrogea Centrala (Falia Capidava-Ovidiu), lacul Tabacarie ocupa o
suprafata de cca 94 ha in partea nordica a municipiului Constanta. Lacul este
cantonat intr-o zona depresionara alungita, formarea sa fiind datorata bararii unei
vai de rau. Din punct de vedere genetic, acesta este incadrat in categoria limanelor
fluvio-maritime. Din punct de vedere sedimentologic, zona lacului Tabacarie este
legata de evolutia lacului Siutghiol, situate la nord, dar si de procesele de eroziune
a malurilor cuvetei in care acesta s-a format.
Malurile lacului sunt in intregime rectificate si consolidate. Malul vestic urca
pana la cota de 6-7 m, spre est si sud, cotele fiind mai joase de 2-4 m. In partea sa
nordica, tarmul este foarte coborat (1-2m).
Batimetria cuvetei
Relativ izolat de sursele natural (acviferul freatic este insuficient), lacul
Tabacarie are un nivel hidrologic de cca +1.20 -+1.70 mr., dependent de aportul de
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
93
apa din lacul Siutghiol. Surplusul de apa este deversat din lacul Tabacarie in mare
printr-un stavilar situate in punctual ‘’Pescarie’’.
Canal de legatura a lacului Siutghiol cu lacul Tabacarie
Stavilar varsare apa Lacul Tabacarie in mare
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
94
La nivelul anului 1993 in lacul Tabacarie erau deversate atat apele pluviale
cat si cele urbane uzate (menajere si industrial), care au condus la degradarea
mediului acvatic. In anii 1978-1979, cuveta lacului a fost dragata, iar tarmul
amenajat cu alei pietonale.
Masuratorile batimetrice realizate in anul 1993 au permis elaborarea hartii
batimetrice a lacului.
Batimetria Lacului Tabacarie in anul 1993 (Caraivan G, 2011)
In urma lucrarilor de dragaj, cele mai mari adancimi (maxim 3.70 m) au fost
puse in evidenta in partea de nord a lacului, unde topografia fundului acestuia
prezinta talazuri relative abrupt, datorate operatiunilor de dragare.
Initial, dragarea s-a facut uniform pe tot cuprinsul lacului, dar aportul de ape
pluvial si uzate, cu o mare incarcatura de suspensii solide, a dus la colmatarea
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
95
partiala a sectorului sudic. Aici se afla amplasate si cele mai numeroase surse de
deversare de material solid (nisip, pietris), precum si material organic in
descompunere, care au format doua trepte in profilul batimetric al cuvetei lacustre.
Calitatea Lacului Tabcarie

Apele lacului se caracterizeaza prin valori ridicate ale substantelor nutritive,
cu o distributie a oxigenului in masa apei de tip clinograd, adica valoarea
oxigenului dizolvat scade odata cu cresterea adancimii. Continutul de substante
organice si nutrienti, combinat cu insolatia puternica, conduce la posibilitatea
dezvoltarii unei biomase apreciabile de fitoplancton si zooplancton. In sezonul
estival 2001, dar si in alti ani, pe fondul unor temperaturi ridicate ale aerului,
temperatura apei lacului Tabacarie a inregistrat valori de cca. 27 – 280C.
Incalzirea excesiva a apei s-a manifestat printr-un puternic fenomen de
inflorire algala in perioada iulie – august 2001. Dezvoltarea excesiva a
fitoplanctonului si procesele de descompunere ale materiei organice, au condus la
scaderea cantitatii de oxigen dizolvat din masa apei lacului. Deficitul de oxigen din
masa apei si gazele toxice rezultate din activitatea microbiana anaeroba au cauzat
moartea pestilor prin asfixie.
Pentru primenirea apei lacului au fost deschise stavilarele de pe canalele de
legatura cu Marea Neagra si Lacul Siutghiol, iar din forajul RAJA Constanta ( de la
SP Lapusneanu ) s-a pompat continuu apa proaspata.
Ca urmare a improspatarii apei lacului, fenomenul de mortalitate piscicola
semnalat ulterior, a fost de amploare mai mica.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
96
Elemente biologice Conditii fizico-chimice generale Poluanti Stare

specifici chimica
Volumul lacului (mil mc)
Poluanti specifici pentru starea

Conditii termice (temperatura)
Stare ecologica
Nutrienti (N total, N-NO3, N-
Evaluare elemente biologice
Evaluare elemente fizico-

Starea acidifierii (pH)
(substante prioritare)
Conditii de oxigenare
NO2, N-NH4, P total)

(oxygen dizolvat)
Stare chimica
Nevertebrate
Fitoplancton
Fitobentos
Macrofite
Salinitate
ecologica
chimice
Pesti
2.1 B FB B B M FB M M B M B
Nitrati si Fosfati
Sectiune Concentratie medie N-NO3 Concentratie medie NO3 Concentratie Concentratie medie
mg N/l calculata din N-NO3 mg/l medie PO4 mg/l P-PO4 mg P/l
Centru 1.332 5.89 0.448 0.1462
lac
Oxigen dizolvat, materii organice si amoniu

Sectiune Concentratie Concentratie Concentratie Concentratie Concentratie Concentratie
medie oxigen medie CBO5 medie CCO-Cr medie CCO-Mn medie NH4 medie N-NH4
dizolvat (mgO2/l) (mg O2/l) (mg O2/l) (mg/l N) (mg/l N)
(mg O2/l)
Centru 7.49 8.92 108.10 18.89 1.83 1.43
lac
Ape subterane
Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral a facut o identificare si
delimitare a corpurilor de ape subterane pe baza urmatoarelor criterii: geologic,
hidrodinamic, starea corpului de apa: calitativa si cantitativa.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
97
In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral au fost

identificate 10 corpuri de apa subterana dintre care 4 corpuri de apa pentru
acviferele cu nivel liber si 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune.
Dintre cele 10 corpuri de ape subterane identificate:
- 4 corpuri de apa subterana apartin tipului poros-permeabil (depozite
holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice)
- 4 corpuri de apa subterana apartin tipului fisural – carstic (dezvoltate in
depozite de varsta triasica si sarmatiana)
- 2 corpuri de apa subterana apartin tipului carstic-fisural (de varsta jurasica).
Delimitarea corpurilor de apa subterana administrate de ABADL
Zonei analizate ii corespunde corpul de apa subterana RODL04 Cobadin-

Mangalia.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
98
Corpul de apa subterana RODL04 Cobadin-Mangalia

Ape freatice cantonate in depozite de calcare oolitice si lumaselice
sarmatiene (kersonian) situate in extremitatea SE a Dobrogei. Depozitele
calcaroase sarmatiene se constituie intr-o placa cu grosimi de 10-150 m usor
inclinate spre est, care conteaza ape cu nivel liber ce reprezinta principala sursa de
alimentare a litoralului la sud de Eforie Nord. La baza calcarelor sarmatiene se
gaseste un pachet de crete senoniene care reprezinta patul impermeabil al
acviferului.
La partea superioara, complexul acvifer sarmatian este acoperit, in general,
de depozitele loessoide permeabile pleistocene (mediu si superior), dar local apar si
strate argiloase impermeabile de varsta Pleistocen inferior.
Piezometria sugereaza o curgere dinspre Platforma Prebalcanica spre nord si
dinspre Platoul Cobadin spre est. Gradientii hidraulici variaza intre 0.004 si 0.01.
In partea estica a Dobrogei de Sud, nivelele acviferului sarmatian sunt sub
presiune.
In ceea ce priveste parametrii hidrogeologici se constata ca transmisivitatile
(T) variaza in mod curent intre 50 si 1500 m2/zi, iar debitele (Q) obtinute sunt in
ecartul 0.02 ka 10 l/s pentru denivelari de 0.5 la 10 m.
Desi acviferul sarmatian nu este la fel de important din punct de vedere
economic-comparativ cu acviferul barremian-jurasic, el constituia (2003) totusi
sursa de alimentare pentru 13 captari din Dobrogea de Sud.
Hidrochimic apa acestui corp este bicarbonata sodo-magneziana-calcica de
foarte buna calitate cu mineralizatii totale de 750-1000 mg/l. Este de remarcat
faptul ca acest acvifer a prezentat in anul 1993 cele mai ridicate continuturi de
NO3 – peste 60 mg/l – in extremitatea sa vestica, adica inspre zona mai inalta unde
se gaseste si aria de realimentare, ceea ce sugereaza o influenta legata de pattern
flow-ul dinamicii subterane.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
99
Pe suprafata corpului nu se semnaleaza surse majore de poluare de la

suprafata, cu exceptia orasului Constanta, unde insa corpul de apa este
nesemnificativ. Totusi, datorita conditiilor litologice nefavorabil din coperis chiar
in prezenta unei infiltratii eficace destul de reduse (60-90 mm col.de apa/an) dar
posibil de a fi amplificata de prezenta irigatiilor, exista riscul de poluare punctuala
sau difuza.
Data fiind importanta economica majora a acestui acvifer, se recomanda

monitorizarea cu atentie a calitatii, inclusiv in zona captarilor situate in apropiera
linei de tarm unde, prin supraexploatare, se pot atrage ape sarate marine.
Strat acoperitor constituit din depozite loessoide de grosime variabila (0-20 m), cu
permeabilitate verticala mare; local, la baza loessului, apar si strate argiloase
impermeabile care determina acumulari locale de apa. Infiltratia eficace in regiune
este de 60-90 mm coloana de apa, ceea ce conjugat cu caracteristicile litologice, in
general nefavorabile, ale zonei acoperitoare din areal conduce la obtinerea unei
clase de protectie globala medie (PM) spre buna (PG).
Corpul este transfrontalier cu ape potabile. Practic nu exista surse majore de
poluare de la suprafata cu exceptia orasului Constanta, unde se gasesc amplasate
S.C. OIL TERMINAL si trei amplasamente ale Regiei de Apa- Canal, toate insa
prezentand un redus punctaj ca risc de mediu.
Se poate afirma cu certitudine ca in zona de litoral in care se gaseste

amplasamentul, litologia, relieful, precipitatiile, evapotranspiratia si vegetatia sunt
factorii principali care determina caracteristicile apelor subterane si de suprafata.
Pe latura sudica a podisului Casimcea, din care face parte zona in care este
situat amplasamentul respectiv in arealul perisipurilor si plajelor, apele freatice se
caracterizeaza printr-un drenaj cvasi liber avand o circulatie neregulata prin
golurile structurale ale depozitelor nisipoase.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
100
Apa subterana a fost interceptata la cote diferite dupa cum urmeaza:
Apa subterana este apa subterana ascensionala, avand un regim

dinamic.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
101
5.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila se va face din localul gospodariei de apa
potabila prin intermediul unui racord prevazut cu apometru. Racordul va alimenta
punctele de consum din existenta propusa.
Apa necesara procesului construcție cca. 4,5l/s va fi adusa la locația
respectiva prin branșamente realizate pe propriul teren de la clădirea existenta.
5.1.2.1. Instalația de alimentare cu apa

In zona exista retele de alimentare cu apa prin care vor fi asigurate debitele si
presiunile necesare stingerii incendiilor si consumului de apa potabila, incinta va
dispune de un rezervor de apa potabila proprie si totodata de doua rezervoare de
apa tehnica pentru incendii.
In prezent alimentarea cu apa a obiectivului existent se face prin 2
bransamente de apa 2xDn 160mm-450 mm PEHD executate din conducta
principala de distributie apa Dn 450 mm PEHD, respectiv conducta de distributie
apa Dn 150 mm existente pe amplasament, pe bulevardul Alexandru Lapusnenu ,
pe partea opusa a imobilului.
Contorizarea consumului de apa se face prin 2 apometri Dn 100 mm montati
in caminul apometric existent pe amplasament.
Exista posibilitatea in zona de alimentare cu apa tehnica de la puturi prin captatoare
amplasate in incinta.
Parametrii de debit si presiune se vor asigura cu ajutorul unei gospodarii de
alimentare cu apa comuna.
Prepararea apei calde menajere se face si prin intermediul boilerelor
incalzitoare de apa, local, dupa necesitati. Exista posibilitatea amplasarii
captatorilor solari pe acoperisul cladirii pentru a furniza apa calda menajera
necesara.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
102
Pe amplasament se afla 2 foraje de captare apa subterana, folosita in scopuri

igienico sanitare si pentru stropit spatiul verde, pentru care s-a obtinut Autorizatia
de Gospodarirea apelor nr. 62/16.07.2013.
5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa

Apa utilizata provine din reteaua hidroedilitara municipala si respecta
prevederile de calitate impuse prin legislatie.
Apa potabila va indeplini conditiile de calitate pentru apa potabila cerute de
STAS 1342.
5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

S-a ales aceasta solutie de alimentare cu apa a obiectivului datorita existentei
in zona a retelelor municipale de utilitati – respectiv a retelei de alimentare cu apa
si a situatiei privind alimentarea cu apa a obiectivului existent pe amplasment.
5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

Nu este cazul.
5.1.2.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de

productie, daca este cazul
Se utilizeaza apa subterana in scopuri igienico sanitare si pentru stropit
spatiul verde din considerente economice.
5.1.2.6. Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact

a activitatii propuse
Pe amplasamentul studiat nu se preconizeaza aparitia unor noi utilizatori de
apa in perioadele de timp viitoare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
103
5.1.3.Managementul apelor uzate

5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate
Principalele surse de ape uzate generate in perioada de constructie sunt :
- activitatea de constructie: scurgeri accidentale de produse petroliere de la
vehiculele care transporta materiale;
- depozitari necontrolate ale deseurilor ;
- deseuri menajere si ape uzate provenite de la personal;
- apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier;
- apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari-
WC-urile ecologice.
Principalele surse de ape uzate generate in perioada de functionare sunt :
- apele uzate rezultate de la grupurile sanitare si igenizari ;
- depozitare necontrolata deseuri;
- apele uzate meteorice colectate de pe platformele betonate etc;
- apele provenite din activitatea de intretinere a nivelelor subterane de
parcare;
-apele provenite din functionarea aparatelor de conditionare a aerului;
- ape uzate din spatiile tehnologice si de la laboratoarele de preparare
produse alimentare, restaurante;
- ape pluviale cazute pe terasa necirculabila a cladirii.
5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate

evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Evacuarea apei uzate se va efectua prin intermediul noii canalizari menajere.
Debitele caracteristice de ape uzate menajere se aleg identice cu debitele
preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apa, conform SR 1846-1:2006,
art. 4.2.1. Astfel:
Qzi max = 256320,00 l/zi; 256,32 mc/zi
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
104
5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de

poluanti, etc.
Nu exista masuri suplimentare de micsorare a cantitatii de ape uzate.
5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate
menajere provenite de la obiectele sanitare si din zona food-court-ului. Apele
menajere uzate din zona food-court-ului vor intra in separatoare de grasime de la
nivelul -2 , unde vor fi transformate in ape conventional curate si vor fi pompate in
sistemul de canalizare al apelor menajere. Apele uzate menajere colectate de la
obiectele sanitare sunt evacuate prin absortie fortata catre rezervorul de ape uzate
menajere situat la S-2. De la cota S-2 din bazinul de retentie al apelor menajere
uzate vor fi pompate printr-o statie de pompare pentru ape menajere in canalul mixt
stradal.
Apele uzate de pe pardoseala subsolului vor fi preluate cu ajutorul unor
rigole atat de la S-1 cat si de la S-2 si colectate in separatoare de hidrocarburi de
unde vor fi absorbite local. De aici apele uzate sunt pompate in cea mai apropiata
conducta de canalizare.
Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zapezilor de pe
acoperisul cladirii sunt evacuate intr-o retea de canalizare.
Acoperisul cladirii este prevazut cu pante de curgere catre receptorii de apa
meteorica.
Reteaua de canalizare pluviala interna este separata de reteaua de canalizare
a apelor uzate menajere interna.
Colectarea apelor meteorice de pe acoperisul cladirii s-a facut racordand
fiecare receptor la o coloana, iar de la cota S-2 sunt directionate catre rezervorul de
ape pluviale situat la S-2. De la cota de S-2 din bazinul de retentie al apelor
pluviale vor fi pompate printr-o statie de pompare pentru ape pluviale in canalul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
105
mixt stradal. Pe fiecare coloana de canalizare pluviala se vor monta piese de

curatire.
Condensul provenit de la aparatele de climatizare se va prelua separat prin
conducte din PP si se va dirija spre o retea de preluare a condensului. Condensul va
fi directionat catre basele de preluare a apelor accidentale, dotate cu pompe
submersibile, de la subsolul cladirii, de unde va fi pompat catre reteaua exterioara
de canalizare.
Apele uzate provenite de la restaurantele din zona food court-ului vor fi
colectate separat si directionate catre un separator de grasimi ingropat, amplasat la
exteriorul cladirii (existent) si apoi catre reteaua publica de canalizare.
Apele uzate provenite de la zona de laboratoare, vitrine si spatii frigorifice cu
expunere a produselor (carne, peste, legume, fructe) etc. din cadrul
hypermarketului sunt directionate catre un separator de grasimi, de unde sunt
pompate catre reteaua exterioara de canalizare menajera, conform Autorizatia de
Mediu nr. 519/2011
Apele pluviale provenite de pe terasele si parcarile cladirii vor fi directionate
catre, separatorul de hidrocarburi existent. Acesta nu preia o cantitate in plus din
apa pluviala posibil impurificata cu hidrocarburi, pentru ca parcarea existenta pe
sol se propune tot supraterana dar la etaj.
Apele pluviale si accidentale de pe suprafetele parcarilor vor fi preluate cu
ajutorul sifoanelor de pardoseala si rigolelor. Apele accidentale de pe suprafata
parcarilor de la subsol vor fi preluat cu ajutorul sifoanelor de pardoseala si rigolelor
si directionate, cu ajutorul unor conducte, catre basele dotate cu pompe
submersibile catre reteaua exterioara de canalizare. Toate aceste ape vor fi
transportate catre bazinul tampon ape pluviale, nu inainte de a fi epurate printr-un
separatoar de hidrocarburi cu filtru coalescent si by-pass.
Ape pluviale cazute pe terasa necirculabila a cladirii considerate
conventional curate se descaraca direct fara preepurare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
106
Ape pluviale cazute pe suprafata de parcare de la ultimul nivel:

- Sistemele de scurgere ale canalizarilor vor fi prevazute cu puncte de
curatire amplasate in zone usor accesibile, pe coloane (inainte de prima si
ultima ramificatie si din doua in doua etaje), si pe colectoarele orizontale
(dupa schimbarile de directie si dupa fiecare ramificatie).
Qacoperis = 363 L/s
Qplatforme = 69 L/s
Qspatii verzi= 2,7 L/s
Qtotal 435 L/s
5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea

oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptori naturali
Retele de canalizare sunt proiectate in sistem divizor, cu preepurari locale
functie de natura apelor de canalizare, se stocheaza si apoi se pompeaza in caminul
de racord din reteaua de canalizare adminstrata de RAJAC tip ovoid 60/90
Toate apele deversate in reteaua publica de canalizare vor respecta normele
prevazute in NTPA002 – 2002
5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de

canalizare a altor obiective economice
Nu este cazul.
5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua in reteaua de canalizare
oraseneasca cu respectarea conditiilor de calitate impuse prin Normativul privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si
direct in statiile de epurare, NTPA-002/2002 (aprobata de HG nr. 188 / 2002 pentru
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
107
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor

uzate, completata si modificata de HG nr. 352 / 2005.
Indicator Valoare conform NTPA002/2005
pH 6,5- 8,5
CBO5 300 mgO2/dmc
CCOCr 500 mgO2/dmc
Materii in suspensie 350 mg/dmc
Azot amoniacal 30 mg/dmc
Fosfor total 5 mg/dmc
Substante extractibile cu
30 mg/dmc
solventi organici
Detergenti sintetici
25 mg/dmc
biodegradabili
5.1.4. Prognozarea impactului

In timpul constructiei obiectivului
Este necesar sa luam in calcul sursele potentiale de poluare din perioada de
constructie, care pot fi clasificate in surse punctiforme si difuze.
In prima categorie se pot include evacuarile de ape uzate menajere provenite
de la organizarea de santier si de la punctele de lucru.
Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de
materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, putand polua
solul, subsolul si apele subterane. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii inchise
sau acoperite.
Alte surse difuze sunt spalarile de utilaje si mijloace de transport ale
santierului care, daca se fac in organizarea de santier si nu la statii special
amenajate pentru astfel de operatiuni, pot produce ape impurificate cu substante de
tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
108
Considerand sursele de poluare prezentate anterior impactul prognozat ar

putea fi urmatorul materializat ca mai jos.
Impactul se poate manifesta ca urmare a posibilelor scurgeri accidentale de
lubrefianti sau carburanti care ar putea rezulta datorita functionarii utilajelor de
constructie si celorlalte mijloace de transport folosite pe santierul de lucru.
Apele subterane si cele de suprafata pot fi afectate de: depozitele
intermediare de materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele
pluviale, sau de apele ce rezulta din spalarile de utilaje si mijloace de transport ale
santierului daca nu se fac la statii special amenajate pentru astfel de operatiuni.
Eventualele poluari pot fi favorizate de actiunea fenomenelor meteorologice.
Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice),
materialele rezultate in urma lucrarilor de constructii (sapaturi, nivelari, umpluturi
etc.) pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce sunt
dislocate si transportate in acestea.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier
specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung
direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati
importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
Un management corespunzator a organizarii de santier si a lucrarilor de
constructie in sine va anula orice posibilitate de generare a unor efecte negative
asupra calitatii apelor desuprafata din vecinatatea amplasamentului.
In timpul functionarii obiectivului

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.
Proiectul prevede prelevarea apei din zona amplasamentului, alimentarea cu
apa a obiectivului facandu-se prin racordarea la reteaua oraseneasca si prin
intermediul a doua puturi din zona amplasamentului, iar evacuarea apelor uzate
prin racordarea la reteaua de canalizare din zona si nu in emisar natural.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
109
Impactul asupra resurselor de apa subterana se va putea manifesta in

perioada de exploatare prin infiltrarea in subteran a diverselor substante si produse
utilizate pe amplasamentul studiat.
Instalatiile de preepurare propuse, vor permite evacuarea in sistemul de
canalizare oraseneasca a unor ape ce se vor incadra in parametrii de calitate
prevazuti in NTPA 002.
Exista insa riscuri legate de potentiale poluari accidentale, asociate
urmatoarelor aspecte:
- posibilitatea ca in reteaua de canalizare sa fie deversate accidental
produse petroliere provenite ca urmare a producerii unor defectiuni la
autoturismele care vor stationa in zona obiectivului;
- disfunctionalitati ale retelei de canalizare (fisuri), care ar putea conduce la
scurgeri de ape uzate, incarcate cu poluanti specifici apelor uzate fecaloid
– menajere, in acviferul freatic;
- exploatarea neadecvata a instalatiilor de preepurare, care ar putea
conduce la evacuarea in canalizarea oraseneasca a unor ape uzate
necorespunzatoare;
- eventualele defectiuni ale instalatiilor de preluare a apelor uzate din
spatiile de alimentatie publica care ar scapa in reteaua de canalizare.
In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi poluari

accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin luarea unor
masuri locale de neutralizare a lor.
De asemenea, nu se pune probleme afectarii ecosistemelor acvatice sau a
folosintelor de apa, in conditii normale de exploatare si desfasurare a activitatii.
Avand in vedere precizarile facute anterior, se considera ca impactul
activitatii obiectivului asupra factorului de mediu apa, se va situa in limite normale.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
110
5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor

hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Nu este cazul.
5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului
Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului.
5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor

uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare
Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de proiectant vor
asigura un risc minim de afectare a sistemelor acvatice si a folosintelor.
Masurile de epurare a apelor uzate (bazine de decantare, separatoare de
grasimi, separator de hidrocarburi, rigole, santuri) trebuie sa asigure randamente de
epurare de 75 - 95%.
Eficienta masurilor adoptate trebuie verificata in perioada de operare a
obiectivului.
Apele uzate evacuate de la acest obiectiv in reteaua de canalizare
oraseneasca vor avea calitatea solicitata de NTPA-002/2002 actualizat in 2005,
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare, aprobat de H.G. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate, completata si modificata de HG nr. 352/2005.
Substantele poluante care vor ajunge in corpurile de apa nu vor modifica
calitatea acestora.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
111
Cu situatia actuala, cantitatile si concentratiile de particule in suspensie din

apele de siroire se vor reduce, ceea ce va conduce la imbunatatirea calitatii apelor
de suprafata la indicatorul „materii in suspensie”.
5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate
Nu este cazul.
5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate
Folosintele de apa din apropierea amplasamentului nu vor fi afectate de
functionarea obiectivului, tinand cont de modalitatea de evacuare a apelor uzate
rezultate pe amplasament, in reteaua de canalizare oraseneasca si nu in sursele de
apa din vecinatate. Managementul corespunzator al apelor uzate va evita orice
posibilitate de poluare a surselor de apa.
5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in

corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)
In timpul constuctiei obiectivului
O posibila sursa de poluare care poate afecta corpurile de apa din apropiere
pot fi considerate depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, care
pot fi spalate de apele pluviale, afectandu-se astfel apele subterane si cele de
suprafata din apropiere.
Alta sursa de poluare poate fi spalarea de utilaje si mijloace de transport ale
santierului care, daca se face in zona amplasamentului si nu la statii special
amenajate pentru astfel de operatiuni, poate produce ape impurificate cu substante
de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.
De asemenea pot surveni scurgeri accidentale de lubrefianti sau carburanti
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
112
datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de transport

folosite pe santierul de lucru.

Exista posibilitatea ca in reteaua de canalizare sa fie deversate accidental
produse petroliere provenite ca urmare a producerii unor defectiuni la
autoturismele care vor stationa in zona obiectivului.
De asemenea exista posibilitatea deversarii cu rea credinta in canalizare a
unor uleiuri , produse de curatenie, etc..
Insa, avand in vedere drumul pe care il parcurg apele uzate provenite de pe
amplasamentul analizat nu se poate spune ca acestea pot determina modificari ale
calitatii apei care ajung la statia de epurare Constanta.
5.1.4.7.Impactul transfrontier
Nu este cazul.
5.1.5.Masuri de diminuare a impactului

Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in
spatiile naturale existente in zona.
Se vor folosi WC-uri ecologice pe perioada organizarii de santier sau
racordarea la canalizarea din zona.
Deseurile generate vor fi colectate selectiv in containere speciale si preluate
de serviciile specializate in vederea eliminarii sau valorificarii, evitand astfel
depozitarea necontrolata si migrarea poluantilor sub actiunea apelor pluviale.
Pentru a evita posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau carburanti
folosite pe santierul de lucru se recomanda utilizarea unui pat de nisip, dispus in
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
113
zonele cele mai vulnerabile, care ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic
acoperit si transportat la depozite specializate, astfel incat sa nu se polueze nici
solul si nici eventual apele.
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat operatorilor economici
autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a
uleiurilor uzate, in conformitate cu Directiva 75/439/CEE privind eliminarea
uleiurilor reziduale, modificata si completata prin Directiva 87/101/CEE, care a
fost transpusa in legislatia nationala prin H.G. 235/2007 (privind gestionarea
uleiurilor uzate).
Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului trebuie facuta
in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu in cadrul
organizarii de santier:
- imprejmuire cu gard a incintei organizarii de santier: delimitarea fizica
se va face astfel cu exactitate pentru a nu produce distrugeri inutile de teren.
- alimentarea cu carburanti, repararea si intretinerea mijloacelor de
transport si a utilajelor folosite pe santier se vor face numai la societati specializate
si autorizate
- se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea
utilajelor, astfel, toate utilajele folosite vor fi atent verificate.
- organizarea de santier va dispune de minim 3 toalete ecologice
exterioare, iar constructorul va avea in vedere intretinerea toaletelor ecologice, prin
- la parasirea incintei organizatorilor de santier, rotile autovehiculelor se
vor curata pe rampa spalare auto.
- constructorul va trebui sa respecte conditiile de mediu si de executie a
lucrarilor impuse in caietul de sarcini pentru realizarea lucrarilor;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
114
- depozitarea materialelor in cadrul organizarii de santier trebuie sa

asigure securitatea depozitelor, manipularea adecvata si eficienta, toate acestea in
scopul de a evita pierderile si poluarea accidentala.
Suplimentar:
- programul de lucru trebuie sa preintampine supraincarcarea santierului cu
materiale, precum si depozitarea prea indelungata a stocurilor de
materiale pe santier;
- pentru a evita orice inconvenient, activitatile care produc mult praf vor fi
reduse in perioadele cu vant puternic;
- constructorul va mentine caile de acces libere, curate si care sa impiedice
producerea unor accidente.
- constructorul va respecta pe durata executiei lucrarii legislatia privind
protectia mediului si va asigura evacuarea deseurilor, pe baza unui

Masurile propuse pentru protectia factorului de mediu apa, se refera in
primul rand la recomandarile facute privitor la evacuarea apelor uzate rezultate in
timpul functionarii obiectivului. Astfel:
- apele uzate vor fi evacuate in reteaua existenta;
- apele pluviale de pe terasele cladirilor se vor evacua prin sistemul
pluvial proiectat, la sistemul orasenesc;
- apele pluviale de pe suprafata ansamblului vor fi preluate de
canalizarea menajera proiectata si evacuate prin pompare in conducta RAJA
Constanta;
- apele rezultate din condens sunt colectate prin conducte de PVC si
KG, si evacuate in exterior spre canalizarea proiectata.
- se va asigura integritatea retelei evacuare apa uzata;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
115
- beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea

controlata a apelor de precipitatii de pe platformele din incinta, astfel incat apele
incarcate cu compusi solizi, lichizi sau substantele dizolvate contaminante sa nu fie
descarcate in afara zonei;
- beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea
descarcate in afara zonei.
Alte masuri propuse pentru diminuarea impactului sunt reprezentate

de:
- alimentarea cu apa potabila a obiectivului se face prin racord la
reteaua de apa potabila existenta in zona;
- consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru
evitarea risipei de apa;
- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;
- supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate
menajere si pluviale si mentinerea acestora in stare perfecta de functionare;
- verificarea periodica a etanseitatii intregii retele de canalizare din
obiectiv;
- sistemul de drenaj general al constructiei si al fundatiilor sa fie
permanent in stare perfecta de functionare. Orice avarie aparuta trebuie inlaturata
imediat, fara a se permite infiltrarea de apa in sol deci implicit in apele subterane.
5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa
Nu vor avea modificari cantitative ale corpului de apa.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
116
5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de

apa si a zonelor de mal ale acestora
Nu se impun masuri suplimentare de diminuarea a impactului in afara celor
descrise anterior.
5.1.5.3. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale

Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului va fi efectuata
in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu in cadrul
organizarii de santier.
acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu
se polueze nici solul si eventual nici apele.

Avand in vedere drumul pe care il parcurg apele uzate provenite de pe
amplasament nu se poate spune ca acestea pot determina modificari ale calitatii
apei care ajung la statia de epurare Constanta.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
117
5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor
de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru
cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de
Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul
si marimea zonelor de protectie sanitara
Conform HG 930/2005, cap. VIII, art 30, alin. „e” culoarul de teren de 3 m
stanga-dreapta de la generatoarele exterioare ale conductei principale de apa Dn
600 mm-450 mm PREMO, precum si culoarele de teren 3 m stanga- dreapta de la
generatoarele exterioare ale bransamentelor de apa ce cuprind zonele de protectie
sanitara cu regim sever, nu se vor betona, nu se vor realiza constructii provizorii
sau definitive. In aceasta zona terenul se va acoperi cu material demontabil (dale,
pavele, etc).
Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin prin canalele de
evacuare a apelor uzate.
Sunt interzise legaturile ocazionale sau permanente intre conductele de apa
potabila si alte conducte.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
118
5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA”

5.1.6.1. Situarea amplasamentului fata de Marea Neagra, Lacul
Tabacarie si Lacul Siutghiol
Zona amplasamentului obiectivului
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
119
5.1.6.2. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa,

retele de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, locul de evacuare a apelor
uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de
protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
120
5.2. Aerul
5.2.1. Date generale
5.2.1.1. Conditii climatice si meteorologice pe zona
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului
temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica
si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a
fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si
totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Circulatia maselor de aer este
influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de
precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete.
Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin
primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-
NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole
si ger.
Harta climatica a intregii tari
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
121
5.2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant,

radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor
Incalzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica
internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade
lungi de timp.
Acest lucru se reflecta si in cresterea temperaturilor inregistrata in judetul
Constanta in ultimii sase ani.
Cea mai apropiata statie meteo fata de amplasament este cea de la Constanta.
Temperatura
Judet Statia Temperatura Temperatura minima
maxima
CONSTANTA meteorologica medie anuala anuala/data
anuala/data
2007 Constanta 13.4 -8.4 / 24.02.2007 38.5 / 25.07.2007
2008 Constanta 13.2 -11.1 / 05.01.2008 31.6 / 05.07.2008
2009 Constanta 13,2 -10,0 / 09.01.2009 34,0 / 17.07.2009
2010 Constanta 13,1 -17,8 / 25.01.2010 34,7 / 11.08.2010
2011 Constanta 12,0 -10,4 / 05.01.2011 33,9 / 18.07.2011
2012 Constanta 13,2 -15,7 / 01.02.2012 34,2 / 21.08.2012
APM Constanta 2012
Temperatura aerului (oC)

Statia Media
Meteo Minima anuala Maxima anuala
multi-
si data si data
anuala
Adamclisi 10,9 -23,2 / 31.01.1987 41,8 / 23.07.2007
Cernavoda 11,4 -24,6 / 05.02.1954 43,0 / 31.07.1985
-25,0 / 10.02.1929 38,5 / 10.07.1927

Constanta 11,7
si 23.07.2007
Harsova 11,0 -23,6 / 05.02.1954 42,4 / 23.07.2007
Mangalia 11,5 -25,2 / 25.01.1942 39,5 / 25.07.2007
Medgidia 11,1 -21,0 / 31.01.1987 41,1 / 23.07.2007
APM Constanta Valorile medii lunare ale temperaturilor in anul 2012

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
122
Din comparatia valorilor temperaturii aerului inregistrate la statiile

meteorologice, cu valorile normale multianuale, se constata faptul ca mediile
temperaturii aerului pe anul 2012 au fost cu 1.1-1.5oC mai ridicate decat valorile
normale. Fata de anii precedenti, in anul 2012 s-au inregistrat perioade mai lungi cu
temperatura aerului de peste 30oC si un numar mai mare de zile caniculare (zile in
care temperatura maxima a aerului atinge si chiar depaseste 35oC). Astfel, in
perioada 29.04-04.05.2012 temperatura aerului a atins 30-32oC. In perioada 17-
23.06.2012, temperatura aerului a atins si valori de 35-37oC. Intreaga luna iulie a
fost foarte calduroasa, valorile maxime ale temperaturii aerului atingand 37-38oC in
vestul judetului si 30-34oC in zona litorala. In prima si ultima decada a lunii august
2012, temperatura maxima zilnica a aerului a depasit frecvent 30oC, atingand chiar
valori de 39-41oC la statiile meteorologice din bazinul hidrografic al Dunarii si 34-
36oC la cele din zona de litoral. Fata de anii precedenti, in 2012 chiar si in luna
septembrie s-au inregistrat maxime de peste 30oC, in special in vestul judetului
cand, in perioadele 04-06.09.2012 si 25.09-01.10.2012, temperatura aerului a atins
valori de 30-34oC. In perioadele de timp mai sus mentionate, s-a depasit de mai
multe ori pragul critic de 80 unitati al indicelui de confort termic.
Cea mai rece perioada a anului a fost 26.01-12.02.2012, cand temperatura
aerului a coborat pana la valori de -22oC. Pe arii extinse in Dobrogea vantul a
prezentat intensificari sustinute (s-au inregistrat rafale de 16-26 m/s), viscolind
zapada si producand troienirea ei. In aceasta perioada, la statiile meteorologice s-au
inregistrat depuneri de gheata consistente pe sol, pe conductorii aerieni si pe
obiectele din jur.
Regimul precipitatilor
Din punct de vedere pluviometric, cantitatile totale anuale in 2012 au fost
apropiate sau chiar mai mari decat media cantitatilor multianuale, desi au existat
perioade lungi deficitare in precipitatii (de exemplu luna martie si perioada iunie-
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
123
octombrie). Din aceasta cauza, fenomenul de seceta pedologica moderata si

puternica a fost semnalat pe suprafete agricole extinse in Dobrogea.
Modificari ale modulelor de precipitatii
Judetul
Statia meteorologica Cantitatea anuala de precipitatii
Constanta (l/mp)
2007 Constanta 493.7
2008 Constanta 423.9
2009 Constanta 461,7
Precipitatii (l/mp)
Statia Meteo
Media Cantitatilor
multianuale de precipitatii
Constanta 411.5
Cantitatile de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Constanta in anul 2012 (l/mp)
Statia
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
meteo
Constanta 114,9 19,7 16,4 28,2 134,5 9,2 2,5 25,8 3,4 29,2 18,8 85,3
Evenimente extreme si dezastre naturale legate de vreme

Ca fenomene meteorologice deosebite, care au avut loc in anul 2012,
evidentiem mai jos zilele in care s-au inregistrat precipitatii care, trecator au avut si
caracter torential, precum si zilele in care s-au semnalat intensificari ale vantului,
trecator cu aspect de vijelie:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
124
19 mai (Cernavoda - 23.0 l/mp, Harsova - 41.4 l/mp cu 16 m/s rafala

vantului, Constanta - 60.1 l/mp cu 15 m/s rafala vantului, Mangalia - 37.6 l/mp cu
14 m/s rafala vantului) ;
29 mai (Cernavoda - 58.0 l/mp, Constanta - 36.0 l/mp) ;
11 iulie (Cernavoda - 43.4 l/mp cu 14 m/s rafala vantului) ;
23-24 iulie (vant in rafale de 14-20 m/s la toate statiile meteorologice din
Dobrogea) ;
21-23 august (vant in rafale de 14-22 m/s la toate statiile meteorologice din
Dobrogea) ;
27 august (Cernavoda - 61.7 l/mp) ;
27-28 august (vant in rafale de 14-21 m/s la toate statiile meteorologice din
Dobrogea) ;
21 septembrie (Harsova - 33.6 l/mp cu 14 m/s rafala vantului) ;
29 octombrie (Mangalia - 39.2 l/mp) ;
30 octombrie (Harsova - 45.8 l/mp) ;
03 decembrie (Cernavoda - 19.2 l/mp cu 18 m/s rafala vantului, Harsova -
47.2 l/mp cu 26 m/s rafala vantului, Constanta - 18.0 l/mp cu 24 m/s rafala
vantului, Mangalia - 10.8 l/mp cu 21 m/s rafala vantului) .
5.2.1.3. Conditii climatice si meteorologice pe amplasament / zona

Regimul climatic al municipiului Constanta se caracterizeaza prin veri mai
putin fierbinti, datorita brizelor marine si ierni mai blande, datorita actiunii
moderatoare a Marii Negre.
Temperaturile medii multianuale inregistreaza cele mai mari valori din
intreaga tara, situandu-se la 11.2°C. Media maximelor lunare, cu valori de peste
30°C sunt atinse in iulie, august si septembrie, in aceste luni valorile minimelor
lunare si anuale atingand 12-13°C. Primavara datorita prezentei marii,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
125
temperaturile sunt mai coborate cu 1-3°C decat in interiorul Dobrogei, iar toamna,
din aceleasi motive, sunt mai ridicate cu cateva grade.
Precipitatiile sunt reduse, sub 400 mm/an, municipiul Constanta, aflandu-se
in arealul cu probabilitatea cea mai redusa a precipitatiilor din toata Dobrogea.
Pentru anul 2012 regimul precipitatiilor atmosferice inregistrat la Statia
Meteorologica Constanta este cel din tabelul urmator.
Cantitatea lunara
1901-2000 2012
Ianuarie 28,8 114,9
Februarie 26,3 19,7
martie 24,9 16,4
Aprilie 28,7 28,2
Mai 36,6 134,5
Iunie 42,2 9,2
Iulie 33,7 2,5
August 29,7 25,8
Septembrie 29,7 3,4
octombrie 33,7 29,2
noiembrie 39,6 18,8
Decembrie 34,3 85,3
Total anual 368,1 487,9
Temperatura aerului masurata la Statia meteorologica Constanta pentru anul

2012 a inregistrat o medie anuala de 13,2 0C fata de o medie 11,4 0C pentru
perioada 1901-2000.
Regimul termic al anului 2012 fata de media regimului termic pentru
perioada 1901-2000 este prezentat in tabelul urmator.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
126
Media
1901-2000 2012
lunara
Luna 1901 Maxim Minim Maxim Minim
- 2012 a Anul a Anul a Ziua a Ziua
2000 lunara lunara lunara lunara
Ianuarie 0,1 0,7 18,0 1988 -24,7 1942 12,4 4 -12,9 29
Februarie 1,2 -2,2 24,5 1995 -25,0 1929 10,9 25 -15,7 1
Martie 4,5 6,0 30,8 1952 -12,8 1929 21,1 19 -3,4 6
Aprilie 9,6 12,6 31,9 1985 -4,5 1923 24,5 30 1,5 2
Mai 15,2 18,3 36,9 1969 1,8 1915 29,0 3 11,6 14
Iunie 19,7 23,0 36,9 1982 6,4 1913 34,1 21 14,6 7
Iulie 22,2 26,1 38,5 1927 7,6 1944 34,0 4 18,1 3
1936/194
August 22,0 24,5 36,8 1902 8,0 34,2 21 13,4 29
9
21;2
Septembrie 18,2 20,5 34,8 1987 1,0 1931 33,5 15 11,5
2
Octombrie 13,2 16,4 31,0 1928 -12,4 1920 27,2 5 2,9 31
Noiembrie 7,6 10,0 26,5 1990 -11,7 1953 21,6 2 1,7 16
Decembrie 2,8 2,4 21,0 1903 -18,6 1948 18,1 1 -6,0 22
Anuarul statistic 2013
Regimul eolian
Regimul vanturilor din zona studiata caracterizat prin viteza, directie, durata
si frecventa este reprezentat prin diagrama denumita ‘’roza vanturilor‘’ in care pe
fiecare directie geografica este marcata frecventa diverselor trepte de viteza a
vantului. Directia cu cele mai puternice
In zona Constanta – Midia directia dominanta a vantului este din Nord,
ocupand 40 – 50% din timpul mediu.
Directiile dominante ale vantului pentru fiecare anotimp sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
127
Directia dominanta a vantului pentru fiecare sezon

Anotimp Directia dominanta a vantului
Iarna V – NV
Primavara N – NE
Vara NV – NE
Toamna N - NE
Viteza vantului si frecventa

Viteza vantului Frecventa
( m/s) (%)
0–1 20
2–5 40
6 – 10 30
Peste 11 10
Principala caracteristica a vanturilor in zona de amplasare a obiectivului o

constituie constanta in timp a directiei si a vitezei acestora.
Vanturile sub 4 grade Beaufort sufla in toate anotimpurile cu frecvente
apropiate cuprinse intre 10 % si 15 % ; vanturile peste 6 grade Beaufort cat si cele
peste 8 grade Beaufort (peste 20 m/s ) sufla cu frecventa maxima din directia NE in
special iarna, dinspre sud frecventa acestor vanturi fiind practic nula.
Vanturile cu intensitate de 6 grade Beaufort ( 10 ÷ 14 m /s) din directia SE
sufla in general vara.
Pe baza datelor consemnate intr-o perioada indelungata de ani se poate
determina o stare de regim a vanturilor materializata prin frecventele medii
multianuale pe directiile de actiune,astfel:
- Vitezele medii cele mai mari se inregistreaza in sezonul rece pe directii
nordice avand valori de 7 – 8 m/s in decembrie, ianuarie si februarie ;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
128
- In sezonul rece apar si cele mai puternice furtuni cu viteze ale vantului de
20-30 (m/s) ;
- Cea mai mare viteza a vantului inregistrata a fost de 40 m/s in decembrie
1969 ;
- In perioada calda a anului, incepand cu luna aprilie, creste apreciabil
frecventa vanturilor din S si SE, insumand intre 22 si 34 %. In aceasta perioada,
intensitatile cele mai mari le au vanturile nordice fara sa depaseasca 6 m/s.
Perioadele de calm variaza intre 9 % si 18 % in august.
Distributia vanturilor pe directii in lunile de iarna
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
129
Distributia vanturilor pe directii in lunile de primavara
Distributia vanturilor pe directii in lunile de vara

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
130
Distributia vanturilor pe directii in lunile de toamna
Radiatia solara
Durata de stralucire a soarelui a fost in medie de 2330 ore, in sezonul cald
(aprilie - septembrie) insumand circa 72% din durata anuala.
Umiditatea aerului
Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii aerului
care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii 15 - 25 km
de la tarm.
Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente intre
umiditatea maxima la aceasi temperatura. In zona considerata, mediile anuale ale
umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de 87-89%, iar in luna
iulie de 70-72 %.
Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80 % este destul de ridicata,
respectiv de 129,8 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avand un maxim in luna
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
131
decembrie si un minim in luna august.
Vizibilitatea
Numarul mediu de zile cu ceata este de 50 zile/an, numarul maxim fiind in
timpul iernii, cu o medie de 8 zile/luna si cu un maxim inregistrat de 16 zile/luna.
Ceata poate fi destul de persistenta in aceasta zona, in special in timpul iernii.
Vizibilitatea este redata in tabelul urmator.
Clasa de vizibilitate Distanta de vizibilitate Frecventa perioadelor
(km) de timp (%)
I > 10 77
II 1-10 19
III <1 4
Frecventa maxima a cetei in clasa III a fost de 10 % in ianuarie si februarie,

frecventa in clasa II a fost de 38 % in decembrie si februarie.
Fenomene electrice
Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile
atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul
mediu anual cu zile de fulgere si tunete pe litoralul romanesc este de cca. 12.
Aceste procese sunt frecvente in lunile mai-iunie
5.2.2. Surse de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de

poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului
ambiental din zona amplasamentului obiectivului
Emisii de poluanti atmosferici

Emisii de gaze cu efect acidifiant
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
132
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina
o serie de reactii chimice in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului aerului,
precipitatiilor si solului.
Procesul de formare a depunerilor acide sau bazice incepe prin antrenarea a
trei poluanti in atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, in contact cu lumina solara si
vaporii de apa formeaza compusi acizi sau bazici (NH3). In timpul precipitatiilor,
compusii acizi se depun pe sol sau in apa. Alteori gazele pot antrena praf sau alte
particule care ajung pe sol in forma uscata sau in apa de suprafata si chiar in cea
subterana. Depunerile acide afecteaza apa de suprafata, freatica si solul, prejudicii
importante suferind lacurile si fauna piscicola, padurile, agricultura si animalele.
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros inabusitor si patrunzator.
Acesta este transportat la distante mari datorita faptului ca se fixeaza usor pe
particulele de praf. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa formeaza acid sulfuric
sau sulfuros, care confera caracterul acid al ploilor.
Oxizii de sulf (dioxidul si trioxidul de sulf) rezulta in principal din surse
stationare si mobile, prin arderea combustibililor fosili. O serie de ramuri
industriale, cum ar fi, industria metalurgica, in special cea neferoasa, cocseriile,
industria alimentara, polueaza si ele atmosfera cu oxizi de sulf. O sursa importanta
in poluarea atmosferei oraselor o constituie si instalatiile mici de ardere din zonele
rezidentiale, care folosesc combustibili fosili.
Inventarele locale de emisii au fost elaborate luand in considerare
recomandarile Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanti atmosferici
EMEP/EEA 2009.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
133
Valorile emisiilor pentru SO2 in anul 2012 au inregistrat o crestere fata de

anul 2011, datorita schimbarii metodologiei de calcul.
Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

Oxizii de azot rezulta din procesele de ardere a combustibililor in surse
stationare si mobile, sau din procese biologice. In mediul urban prezenta oxizilor
de azot este datorata in special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezulta in
cantitati mai mari monoxidul de azot - gaz incolor, rezultat din combinarea directa
a azotului cu oxigenul la temperaturi inalte si dioxidul de azot – gaz de culoare
bruna, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie
cu vaporii de apa se formeaza acid azotic sau azotos, care confera ploilor caracterul
acid.
Totodata impreuna cu monoxidul de carbon si cu compusii organici volatili
formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei solare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
134
Valorile emisiilor pentru NOx in anul 2012 au inregistrat o crestere fata de

anul 2011, datorita actualizarii metodologiei de calcul.
Emisii anuale de amoniac (NH3)
Sursa principala de amoniac in atmosfera este agricultura, iar din cadrul
acesteia se detaseaza ramura zootehnica de tip intensiv, datorita dejectiilor
animaliere si instalatiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele
amoniacale sau sinteza catalitica), a acidului azotic, azotatului de amoniu si ureei.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai usor decat aerul si
foarte solubil in apa.
Valorile emisiilor pentru NH3 din anul 2012 au inregistrat o crestere fata de
anul 2011, datorita schimbarii metodologiei de calcul.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
135
Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Termenul „NMVOC” este o prescurtare provenita de la terminologia
utilizata in engleza pentru o grupa de substante ce include compusii organici
volatili, cu exceptia metanului. Termenul „COV” este o prescurtare utilizata pentru
grupa de substante ce include toti compusii organici volatili, inclusiv metanul.
Principalele surse de emisii pentru compusii organici volatili (COV) sunt:
• instalatiile care intra sub incidenta Directivei 1999/13/CE (COV),
transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 699/2003, privind stabilirea unor
masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate
utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, completata si
modificata prin Hotararea de Guvern nr. 1902/2004; Hotararea de Guvern
nr. 735/2006 si Hotararea de Guvern nr. 1339/2006.
• instalatiile care intra sub incidenta Directivei 94/63/CE (COV din

benzina) transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 568/2001, privind stabilirea
cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili
rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la
terminale si la statiile de benzina, modificata si completata prin Hotararea de
Guvern nr. 893/2005;
• alte surse industriale: fabricarea de bauturi alcoolice distilate, arderea

combustibililor fosili si deseurilor lemnoase pentru producerea energiei
electrice si termice, fabricarea celulozei si hartiei, fabricarea berii, fabricarea
painii;
• emisiile foliare ale padurilor, agricultura, inclusiv din pasuni/fanete;
• sursele mobile (motoarele cu ardere interna a autovehiculelor) sunt o alta

categorie importanta de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi
estimate cantitativ si incluse in inventar din lipsa de date complete referitoare
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
136
la parcul national auto.
Valorile emisiilor de hidrocarburi nemetanice din anul 2012 au inregistrat o

scadere fata de anul 2011.
Emisii anuale de metale grele (mercur si cadmiu) (kg/an)

Metalele grele sunt compusi care nu pot fi degradati pe cale naturala, avand
timp indelungat de remanenta in mediu, iar pe termen lung sunt periculosi deoarece
se pot acumula in lantul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse stationare si
mobile: procese de ardere a combustibililor si deseurilor, procese tehnologice din
metalurgia metalelor neferoase grele si traficul rutier.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
137
Valorile emisiilor de metale grele din anul 2012 au inregistrat o crestere fata
de anul 2011, datorita schimbarii metodologiei de calcul.
Emisiile anuale de plumb (kg/an)
Valorile emisiilor de plumb din anul 2012 au inregistrat o crestere fata de

anul 2011.
Emisii de poluanti organici persistenti (POP) ( kg/an)

Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se
pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii
omului si a mediului inconjurator. Cantitatea totala de POPs emisa la nivelul anului
2012 este de 6,005 kg, din care:
- hexaclorbenzen HCB – 0,005 kg
- bifeniliclorurati PCB - 0 kg
- hidrocarburi aromatice policiclice PAH – 0,05 kg
- benzo (a) – 2,22 kg
- benzo (b) – 3,73 kg
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
138
Valorile emisiilor de poluanti organici persistenti au inregistrat o scadere fata

de anul 2011.
Poluarea aerului in Municipiul Constanta are un caracter specific, datorita in
primul rand conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inaltimi
diferite ale surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acestor surse,
dispersate insa pe intreg teritoriul orasului.
Concentrarea industrial - urbana cu larga sa diversitate de activitati antropice
prezinta si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al
acestor activitati.
Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cateva mari categorii principale,
astfel: obiective industriale, traficul auto, santierele de constructie, centralele
electrotermice, surse difuze de combustie.
In zona amplasamentului poluantii atmosferici provin in special de la surse
mobile, urmare a traficului desfasurat pe Bulevardul Lapusneanu, cu diferente
apreciabile intre sezonul estival si extrasezon. Monitorizarea calitatii aerului in
Municipiul Constanta este realizata de catre APM Constanta prin Reteaua de
Supraveghere a Calitatii Aerului.
In judetul Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori
continuein 7 statii automate amplasate in zone reprezentative. Poluantii
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
139
monitorizati sunt cei prevazutiin legislatia romana, transpusa din cea europeana,
valorile limita impuse prin OM 592/2002 avand scopul de a evita, preveni si reduce
efectele nocive asupra sanatatii umane si a mediului.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule in suspensie
(PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie este
reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor
concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.
Domeniu de concentratii
Indice
pentru dioxid de sulf
Indicele specific corespunzator specific
(ug/m3)
dioxidului de sulf se stabileste prin
0-49,(9) 1
incadrarea valorii medii orare a
concentratiilor in unul dintre domeniile 50-74,(9) 2
de concentratii inscrise in tabelul 75-124,(9) 3
urmator: 125-349,(9) 4
350-499,(9) 5
>500 6
Indice
pentru dioxid de azot
Indicele specific corespunzator specific
(ug/m3)
dioxidului de azot se stabileste prin
0-49,(9) 1
incadrarea valorii medii orare a
concentratiilor in unul dintre domeniile 50-99,(9) 2
de concentratii inscrise in tabelul 100-139,(9) 3
urmator: 140-199,(9) 4
200-399,(9) 5
>400 6
Domeniu de concentratii Indice

pentru ozon (ug/m3) specific
Indicele specific
corespunzator ozonului se stabileste 0-39,(9) 1
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
140
prin incadrarea valorii medii orare a 40-79,(9) 2

concentratiilor in unul dintre
80-119,(9) 3
domeniile de concentratii inscrise in
tabelul urmator: 120-179,(9) 4
180-239,(9) 5
>240 6
Indice
pentru monoxid de carbon
Indicele specific specific
(mg/m3)
corespunzator monoxidului de
0-2,(9) 1
carbon se stabileste prin incadrarea
mediei aritmetice a valorilor orare, 3-4,(9) 2
inregistrate in ultimele 8 de ore, in 5-6,(9) 3
unul dintre domeniile de concentratii 7-9,(9) 4
inscrise in tabelul urmator:
10-14,(9) 5
>15 6
Indice
pentru pulberi in suspensie
Indicele specific specific
(ug/m3)
corespunzator pulberilor in
0-9,(9) 1
suspensie se stabileste prin incadrarea
mediei aritmetice a valorilor orare, 10-19,(9) 2
inregistrate in ultimele 24 de ore, in 20-29,(9) 3
unul dintre domeniile de concentratii 30-49,(9) 4
inscrise in tabelul urmator:
50-99,(9) 5
>100 6
Statiile au fost amplasate conform „Criteria for EUROAIRNET, 1999”,

astfel:
Statia CT1 – Statie de trafic, amplasata in municipiul Constanta – zona Casa de
Cultura
Statia CT 2 - Statie de fond urban, amplasata in municipiul Constanta – zona parc
Primarie
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
141
Statia CT 3 - statie de fond suburban este amplasata in orasul Navodari – Tabara

Victoria
Statia CT 4 - Statie de trafic, amplasata in municipiul Mangalia – zona parc
arheologic
Statia CT 5 – Statie de tip industrial, amplasata in municipiul Constanta – str.
Prelungirea Liliacului nr. 6
Statia CT 6 – Statie de tip industrial, amplasata in orasul Navodari – Liceu Lazar
Edeleanu
Statia CT 7 – Statie de tip industrial , amplasata in municipiul Medgidia –
Primarie
Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)
Calitatea aerului municipiului Constanta, conform Ordinului nr. ORDIN nr.

1.269 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul
Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor O. M. nr. 745/2002 privind stabilirea
aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii
aerului in Romania se regaseste dupa cum urmeaza:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
142
LISTA 1.Zone unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt
mai mari decat valoarea-limita plus marja de toleranta sau mai mari decat valoarea-
limita, in caz ca nu a fost fixate si o marja de toleranta
SUBLISTA 1.3 Pentru pulberi in suspensie (PM10)
LISTA 2. Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt
intre valoarea-limita si valoarea-limita plus marja de toleranta
SUBLISTA 2.2 Pentru dioxid de azot (NO2)
LISTA 3 - Alcatuita din 3 subliste cuprinzand zonele unde nivelurile
concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea
SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor
poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de
evaluare -3.3.3. Pentru plumb (Pb), 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO), 3.3.5.
Pentru benzen (C6H6).
Prezentam mai jos, valorile principalilor parametrii inregistrati la cele trei
statii de monitorizare din municipiul Constanta si cele doua statii de monitorizare
din Navodari, considerate relevante pentru vecinatatea zonei studiate.
Dioxidul de azot
POLUANT Tip statie Concentratia medie anuala
2008 2009 2010 2011 2012
NO2 (µg/mc) CT1-Trafic 54 37 37 33 39,332
CT2-Fond urban 17 25 20 24 25,098
CT5-Industrial 35 27 27 28 21,927
Dioxid de sulf
2008 2009 2010 2011 2012
SO2 (µg/mc) CT1-Trafic 5,25 4,7 5,29 - -
CT2-Fond urban 8,6 7,6 5,7 12,4 9,17*
CT5-Industrial 8,47 5,02 6,43 6,32 7,343
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
143
Pulberi in suspensie
2008 2009 2010 2011 2012
PM10 (µg/mc) CT1-Trafic 24 / 20 24 / 23 25 / 31 25 / 31 32,628/39,89
nefelometric/ CT2-Fond urban 22,4 / - -* -* -* -*
gravimetric CT5-Industrial 31 / 26 20 / 22 24 / 25 29 / 24 32,173/34,1
* din 07.01.2009 s-au montat impactorii pentru PM2,5
**la CT6 sunt numai masuratori nefelometrice
In anul 2012 s-au inregistrat depasiri ale limitei pentru sanatate la valorile
medii zilnice pentru indicatorul PM10 determinat prin metoda gravimetrica.
Statia Numar depasiri in Valoarea maxima a
2012 depasirii, microgram/mc /zi
CT1 42 127.56
CT5 27 109.55
Cele mai multe depasiri s-au inregistrat in lunile de iarna, in special februarie
si martie. Sursele depasirilor sunt in pricipal traficul intens, facilitatile de parcare
din apropiere (Statie taxiuri, Parcare Kaufland), imprastierea de material
antiderapant in perioadele cu ninsoare. La acestea se adauga sursele naturale (praf
din Sahara adus de curentii inalti, praf din zone supuse desertificarii).
2009 2010 2011 2012
PM2,5 (µg/mc)
nefelometric/ CT2-Fond urban 14 / 13 16 / 15 18 / 19 18,162/16,29
gravimetric
Pentru PM 2.5 nu s-a stabilit deocamdata limita. S-a constatat cresterea

valorilor masurate in perioada de iarna, datorita faptului ca in apropiere de CT2, la
relativ mica distanta, se amplaseaza in fiecare an oraselul copiilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
144
Metale grele – plumb, nichel, cadmiu, arseniu

2008 2009 2010 2011 2012
Pb (µg/mc) CT1-Trafic 0,1768 0,017 0,014 0,008 0,03
CT5-Industrial 0,0283 0,018 0,017 0,013 0,03
Cd (ng/mc) CT1-Trafic - 0,376 0,444 0,333 0,76
CT5-Industrial - 0,254 - 0,471 0,45
Ni (ng/mc) CT1-Trafic - 1,534 3,227 2,561 3,49
CT5-Industrial - 2,193 - 3,038 3,62
As (ng/mc) CT1-Trafic - 0,243 - - -
CT5-Industrial - 0,253 - - -
Monoxidul de carbon
2008 2009 2010 2011 2012
CO CT1-Trafic 0,44 0,28 0,27 0,22 0,108
(mg/mc) CT2-Fond urban 0,16 0,09 0,06 0,07 0,077
CT5-Industrial 0,17 0,14 0,09 0,07 0,068
Nu s-au inregistrat depasiri. Valorile inregistrate se situeaza mult sub limitele

admise.
Benzenul
Tip statie Concentratia medie anuala
POLUANT
2008 2009 2010 2011 2012
CT1-Trafic 4,7 1,95 1,66 1,94 2,423
C6H6 (µg/mc)
CT2-Fond urban 2,78 4,16 1,22 - 2,305
Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale (singurul interval de

timp pentru care este stabilita o valoare limita, respectiv 5 micrograme/mc/an).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
145
Ozonul
Concentratia medie anuala
POLUANT Tip statie
2008 2009 2010 2011 2012
CT2-Fond urban 67,59 52,48 64,03 43,91 50,88
O3 (µg/mc)
CT5-Industrial 80,28 46,08 58,12 42,36 51,43
5.2.3. Surse si poluanti generati

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt
surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si
prelucrarea solului) si mobile (trafic utilaje si autocamioane – emisii de poluanti si
zgomot). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de
suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in
surse de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/asfaltuluisi a celorlalte materiale.
Acestea sunt:
- sapaturi, incluzand:
- excavarea si strangerea nisipului si balastului in gramezi;
- incarcarea pamantului in basculante;
- umpluturi, care includ procese ca:
- descarcarea materialului (nisip, balast) din basculante;
- imprastierea materialului;
- compactarea materialului;
- infrastructura - lucrari suplimentare.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
146
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile: buldozere, sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor
desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
- cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe
categorii de lucrari;
- intensitatea lucrarilor;
- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
- tehnologia de fabricatie a motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- varsta motorului/ utilajului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
147
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Emisiile de poluanti datorate circulatiei auto

Tip Emisiile corespunzatoare traficului auto la V=50 km/h
carburant NOx CO VOC CH4 Pulberi N2O NH3 Pb SO2
Benzina 11.22 137.65 11.62 0.37 0 0.029 0.012 0.154 0.409
Motorina 23.33 27.07 8.35 0.25 2.304 0.043 0.004 0 3.053
Total 34.55 164.72 19.97 0.62 2.304 0.072 0.016 0.154 3.462
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de

executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste
estimarea, cat si controlul emisiilor.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat
in perioada de functionare vor fi:
- Centrala termica
- Traficul auto si parcarile
Centrala termica
Prextherm tip T3G1750, cu puterea de incalzire de 1750kW, regim de functionare
automat, comandat de BMS, care consuma combustibil gaz natural furnizat de catre
Congaz aprox. 37,67 MWh/zi.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
148
Bransamentul de gaz nu va suferii modificari.

Centrala termica va suferi o relocare, intr-o zona tehnica noua, unde se
propune si amplasarea noilor rezervoare de incendiu cu casa pompelor; subteran pe
latura dinspre Teatrul de vara.
Cosul de fum de la centrala termica va fi dimensionat corespunzator si va fi
realizate din metal, cu pereti dubli, termoizolati. Cosul de fum se va ridica 1,50 m
deasupra aticului, astfel incat sa se asigure dispersia corespunzatoare a fumului.
Gazele arse colectate in cazane sunt evacuate in exterior printr-un cos
dimensionat conform normativelor tehnice in vigoare, astfel incat sa asigure o
dispersie optima. Sistemul de producere a energiei termice va avea randament de
minim 90%, acesta conducand la o ardere cat mai completa a combustibilului.
Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: oxizi de azot, oxizi de
carbon, oxizi de sulf, particule solide si condensabile (cu diametre aerodinamice
echivalente sub 10 µm) cu continut de metale si de hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), compusi organici volatili (inclusiv HAP).
Traficul auto si parcarile

O sursa secundara de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de
esapament de la autovehicule care circula pe accesele carosabile de pe
amplasament si din vecinatatea acestuia.
Poluarea aerului cauzata de traficul auto include un amestec de cateva sute
de compusi diferiti. Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de
compusi si grupe de compusi.
Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea
se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii
umane sau care sunt considerati buni indicatori.
Emisiile de poluanti specifici gazelor de esapament sunt: oxizi de azot, oxizi
de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili, particule cu continut de metale.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
149
De asemenea, gazele de esapament emanate de autovehiculele care

traverseaza Bulevardul Lapusneasnu, strada Soveja si strazile invecinate
amplasamentului pot constitui sursa de poluare.
Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic
supraaglomerate, in intersectii strajuite de cladiri inalte sub forma compacta, unde
dispersia poluantilor este dificil de realizat.
5.2.4. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au
impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente
acestora.
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie factorul de mediu “aer” va fi
influentat de traficul utilajelor si mijloacelor de transport de pe santier, care
functioneaza cu motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx,
particule si hidrocarburi.
Dispunerea geografica, administrativa, topografica, precum si directia
dominanta a vanturilor au o contributie favorabila la atenuarea impactului emisiilor
de gaze de combustie asupra zonelor afectate.
Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o
pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in timp, lucrarile fiind
atacate dupa un grafic care tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a
face sapaturi in anumite zone doar in perioadele aprobate de municipalitate,
existenta materialelor si a fortei de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile
din saptamana si la anumite ore, etc.).
Factorii de emisie pentru activitatea de santier propriu-zisa din perioada de
executie pot fi calculati cu formula urmatoare:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
150
unde:
- E = factorul de emisie
- k = factorul legat de dimensiunea particulelor
- U = viteza medie a vantului, m/s
- M = continutul mediu de umiditate al materialului, %
Factorul k variaza cu domeniul marimii aerodinamice a particulelor, dupa
cum urmeaza:
Marimea particulelor
Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul
k 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11
Conditiile de valabilitate ale formulei sunt urmatoarele:

Continut de praf (%) Continut Continut de praf (%) Continut Continut de praf (%) Continut
de umezeala (%) Viteza de umezeala (%) Viteza de umezeala (%) Viteza
vantului vantului vantului
0,44-19,00 0,25-4,80 0,6-4,48
- In cazul studiat, materialul manipulat are un continut de particule cu

diametrul < 75 µm de 0,9 - 18% (cu o medie de 2,9%), si un continut de umiditate
de 0,46 - 5% (cu o medie de 3,4%).
- Aceste valori duc la obtinerea unui factor de emisie pentru particule in
suspensie:
E = 0,046480 kg/tona
- care tine cont atat de activitatea de decopertare cat si de cea de manipulare
a betoanelor si agregatelor.
Tinand cont de cantitatile de materiale prelucrate/manipulate rezulta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
151
urmatoarele emisii de particule in suspensie in cazul unui nivel maxim de

activitate:
Qpart = 37,18 kg/luna
De asemenea, in evaluarea cantitatilor de noxe emise trebuie luate in
considerare si noxele provenind de la functionarea motoarelor utilajelor si
vehiculelor (ardere de motorina) si deplasarea lor pe drumuri neamenajate.
Folosind factori specifici functionarii utilajelor, prin combinarea
metodologilor COPERT si CORINAR, se obtin urmatoarele emisii de noxe:
Poluanti si emisii de noxe in atmosfera
Poluant Emisie (kg/luna) Poluant Emisie
(kg/luna)
Particule 6000
SO2 2130
NOX 1100
CO 125
COVtot 0.02
Sursele nu sunt surse controlate in sensul admis de Ordinul Ministrului nr.

462/93neputand poate fi luata in discutie incadrarea emisiilor in prevederile
acestui ordin. In calculul cantitatii de particule a fost luata in considerare si
circulatia pe caile de acces, ce conduce la emisia de particule prin antrenarea lor de
pe drumurile neasfaltate.
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere,
in vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport.
Stropirea zonelor afectate de excavatii sau a depozitelor temporare de
deseuri rezultate din constructii, reduce cantitatile de praf din aer.

Se poate spune ca, in special in zona amplasamentului studiat, conditiile
meteorologice sunt favorabile, aceasta afirmatie fiind motivata de faptul ca
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
152
amplasamentul este situat in zona litorala, unde intensitatea vantului are o

contributie majora in dispersia emisiilor, astfel ca impactul este atenuat.
Aerul evacuat de la centrala termica si din instalatiile de climatizare si
ventilatie nu prezinta probleme speciale de mediu, se vor respecta valorile impuse
prin Ordinul 462/1992 Conditii tehnice privind protectia atmosferei si Norme
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare si prevederile STAS 12574/1987 privind calitatea aerului in zone
protejate.
Avand in vedere ca in incinta complexului comercial circulatia
autovehiculelor se produce cu viteza redusa, iar in parcari motoarele sunt oprite in
timpul stationarii, rezulta ca impactul produs asupra mediului prin gazele de
esapament de la autovehicule nu va diferi de cel produs pe sosea si strazile
invecinate. De asemenea o parte a parcarilor este subterana, asigurata cu sisteme de
ventilare ceea ce nu determina cesterea gradului de poluare , suplimentar farta de
cea a unui trafic normal.
In concluzie, datorita conditiilor bune de dispersie, sursele de poluare a
aerului, descrise la capitolul anterior, din timpul functionarii obiectivului nu au un
impact semnificativ.
5.2.5. Masuri de diminuare a impactului

Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational, specifice
acestui tip de sursa.
Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor.
Realizarea lucrarilor se va executa cu mijloace mecanice si manuale,
depozitarea materialului efectuandu-se in zone special amenajate.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
153
In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea dispersiei

particulelor de praf, ciment, var etc. in atmosfera, materialele de constructie trebuie
depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului.
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in
conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,
etc.
Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat
sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici.
Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica poluarea
factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.
Drumurile vor fi permanent intretinute prin stropire cu apa pentru a se reduce
praful.
Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru
utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat
acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se
recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta
mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de
putere si control restrictiv al emisiilor.
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si
executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol.
Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica diminuand zonele de
impact si favorizand o exploatare controlata si corecta.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de
esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor
defectiuni.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de
alimentare carburanti.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
154
Se vor folosi mijloace de imprejmuire cu plase a zonei limitrofe viitoarei

constructii.
Se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a mijloacelor de transport,
generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze mai mari de 3 m/s.

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a
obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza:
- functionarea in parametrii a centralei pe gaz;
- dezvoltarea unor spatii verzi pe principiul gradinilor pe pereti si acoperis;
- impunerea unor viteze maxime de circulatie in zonele de parcare;
- asigurarea sisteme de extragere si ventilare in spatiile de parcare
subterane.
Se recomanda sa se analizeze si posibilitatea utilizarii energiilor alternative,
in cazul de fata panourile solare sau pompe de caldura, care pot inlocui cel putin
partial combustibilii conventionali.
In cazul dotarii cu instalatii de climatizare se vor achizitiona numai aparate
ce utilizeaza agenti de racire ecologici.
Centralele termice vor fi prevazute cu cite un cos pentru dispersia in
atmosfera a gazelor arse.
Se va face verificarea periodica a agregatelor de racire pentru a nu exista
scapari de agent frigorific.
Se vor amenaja spatii verzi pentru diminuarea efectelor zgomotului din zona
complexului comercial.
Se recomanda monitorizarea a emisiilor de poluanti din instalatiile de
ventilatie, de climatizare si filtrare a aerului, centralele termice, conform
programului de monitorizare specificat de autoritatea locala pentru protectia
mediului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
155
5.2.6. Harti si desene la capitolul”AER”
Roza vanturilor in Constanta a) perioada de referinta (1971-2011) si b) 2012

((Raport privind starea mediului marin si costier in anul 2012, INCDM)
Harta temperaturilor medii anuale in Romania
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
156
Harta precipitatiilor medii anuale in Romania
5.3. Solul
5.3.1. Caracteristicile zonelor dominante (tipul, compozitia,
granulometria, permeabilitatea, densitatea)
Solul podisului sud dobrogean reprezinta, in general, un sol influentat de
climatul semiarid, de relief (dispus in pante domoale), de loess (reprezentand
materialul parental predominant al podisului), precum si de vegetatia de stepa si
silvostepa, de apele subterane etc. Relativa omogenitate a acestor factori
pedogeografici impun solurilor dobrogene o etajare sub forma de fasii, orientate
vest-est in concordanta, cu dispunerea formelor reliefului ce au permis si
dezvoltarea solurilor intrazonale. Cel mai raspandit tip de sol este kastanoziomul
(solul balan) urmat in clasificarea solurilor de subtipul cernoziom. De asemenea,
sunt prezente si subtipurile: cernisol, regosol, erodosol, aluviosol, aluviosol-
coluvial precum si solul afectat intens de excavatii (format pe deponii din materiale
reziduale transportate de la distanta) care fac parte din categoria solurilor mai putin
evoluate, intalnite pe teritoriul podisului sud- dobrogean intr-o proportie mica.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
157
Din totalul suprafetei de 707129 ha in judetul Constanta, inregistrate in

evidenta statistica a terenurilor conform datelor transmise de DAJ Constanta,
aproape 80% sunt terenuri agricole (558000 ha), restul de 20% fiind terenuri
neagricole (ha).
In perioada 2007- 2012, la nivelul judetului Constanta, suprafata de teren
agricol este repartizata astfel:
Nr. Categoria de folosinta Suprafata (ha)
Crt. 2007 2008 2009 2010 2011 2012
1 Arabil 485802 485802 485702 485622 484154 484154
2 Pasuni 61179 61779 61779 61779 58693 58639
3 Fanete si pasuni naturale
4 Vii 13343 11541 12048 11459 11563 11359
5 Livezi 3477 3427 3512 3740 3794 3794
TOTAL TEREN AGRICOL 564401 562549 562549 563041 562600 558000
Sursa date OSPA Constanta
Calitatea solurilor
Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii genetice
si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al
acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima perioada, datorita
atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea fertilitatii solurilor a
scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic
majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea
mai rapida a solurilor.
Situatia privind tipurile de sol intalnite pe suprafata cartata in perioada 2002

-2012
Tipuri de sol Suprafata (ha) Procentual (%)

protisoluri 42290 13,94
cernosoluri 245152 80,93
hidrisoluri 3690 1,22
salsodisoluri 2485 0,82
antrisoluri 11829 3,91
altele - -
TOTAL 302961
Sursa date OSPA Constanta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
158
Potentialul productiv al terenurilor este reflectat de nota de bonitare pentru

folosinte si culturi agricole.
Nota de bonitare rezulta din cumularea favorabilitatii factorilor principali si
anume: temperatura medie anuala, precipitatii medii anuale, stare de gleizare, de
pseudogleizare a solului, salinizare si alcalizare a solului, textura solului in
orizontul superior, gradul de poluare a solului, panta terenului, alunecari de teren,
adancimea apei freatice, inundabilitate, porozitate totala, continutul de carbonat de
calciu total, reactia solului, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate
de suprafata.
Fiecare cultura, in functie de factorii enumerati mai sus si fiecare folosinta
primesc diferiti coeficienti care variaza intre 0 si 1, dupa cum insusirea respectiva
este total nefavorabila sau optima pentru exigentele folosintei sau plantei luate in
considerare. Notele de bonitare pentru conditii naturale se obtin inmultind cu 100
produsul coeficientilor indicatorilor enumerati mai sus.
Pentru categoria de folosinta arabil nota de bonitare naturala reprezinta
media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de raspandire cea mai
mare si anume: grau, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof, soia si
mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a notelor pentru speciile: mar,
par, prun, la care se adauga, dupa caz, nota speciei cires-visin ori piersic-cais.
Pentru vita de vie nota de bonitare naturala este media aritmetica a celor doua
categorii.
Gruparea terenurilor in clase de calitate se face in functie de nota de bonitare
naturala pentru categoria de folosinta existenta in momentul cartarii, dupa cum
urmeaza:
Clasa de calitate Puncte de bonitare
Clasa I 81-100 puncte de bonitare
Clasa a II-a 61-80 puncte de bonitare
Clasa a III-a 41-60 puncte de bonitare
Clasa a IV-a 21-40 puncte de bonitare
Clasa a V-a 1-20 puncte de bonitare
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
159
Incadrarea terenurilor in clase de pretabilitate se realizeaza pe criteriul

factorilor limitativi ai productiei in cazul unei anumite folosinte (arabil, livezi, vii,
pajisti).
Gruparea terenurilor se face in 6 clase de pretabilitate (I-VI), in functie de
intensitatea factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru productia
agricola.
Semnificatia claselor de pretabilitate este redata in tabelul de mai jos

Clasa de Tipul de teren
pretabilitate
Clasa I - terenuri fara limitari sau restrictii (nu ridica probleme de folosire)
Clasa II - terenuri cu limitari sau restrictii slabe (ridica probleme relativ simple in
folosire, in general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare)
Clasa III - terenuri cu limitari sau restrictii moderate (ridica probleme mai complicate de
folosire, amenajare, ameliorare)
Clasa IV - terenuri cu limitari sau restrictii severe (ridica probleme relativ dificile de
amenajare, ameliorare, exploatare)
Clasa V - terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe care pot fi partial corectate (pot fi
utilizate intr-un anumit scop numai dupa corectarea unor limitari)
Clasa VI - terenuri cu limitari sau restrictii extrem de severe, care nu pot fi corectate (si
deci improprii pentru utilizare intr-un anumit scop)
Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Constanta (s-au avut

in vedere terenurile cartate, cat si faptul ca anumite suprafete nu mai sunt ocupate
cu anumite culturi).
Nr. Specif. U.M. Clase de pretabilitate ale solurilor
crt. (ha) I II III IV V VI Total
cartat
1 Arabil ha 62805 115149 64345 8793 8254 714 260060
2 Pasuni ha 961 4351 29545 34821
3 Vii ha 4909 1025 849 6783
4 Livezi ha 3 1 1293 1297
Total 302961
Sursa de date OSPA Constanta
Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, terenurile arabile se incadreaza

cu preponderenta in clasa a II a de calitate, ajungand pana la 61-80 puncte de
bonitare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
160
In judetul Constanta majoritatea suprafetelor agricole au pH slab alcalin,

insusire specifica solurilor din zona.
Aparitia si dezvoltarea fenomenelor de alcalinitate moderata si puternica,
reducerea aprovizionarii cu fosfor si reducerea procentului de humus, au fost
influentate de urmatorii factori:
- Agrotehnica intensiva aplicata pana in anul 1989 (irigat intensiv, fara
respectarea unei norme de irigat, numarul mare de treceri pentru lucrarile solului).
- Agrotehnica deficitara aplicata in perioada 1990-2000, care nu a respectat
aplicarea tehnologiei si cerintele plantelor de cultura.
Dupa anul 2000, multi specialisti au preluat si comasat suprafete mari de
teren, au inbunatatit agrotehnica, parcul de masini, incercand astfel sa refaca
insusirile solului.
Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
Terenuri gleizate
Suprafata
gleizata Terenuri gleizate (ha)
(ha)
slab moderat puternic
Foarte excesiv
12896 puternic
8458 1033 290 81 3034
Sursa date: O.S.P.A Constanta (suprafata raportata la suprafata teritoriului cartat)
Terenuri salinizate
Suprafata Salinizare
Salinizare slaba Salinizare
salinizata puternica
(ha) moderata (ha)
(ha) (ha)
19385 10009 6185 3191
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
161
Situatia calitatii solului din punct de vedere agrochimic
Suprafata Suprafata Suprafata

Suprafata moderat si aprovizionata privind
Suprafata
acida totala puternic slab si foarte asigurarea cu
agricola a
la nivelul alcalina la slab cu fosfor humus a
judetului
judetului nivelul (ha) solului (slaba
(ha)
(ha) judetului si foarte slaba)
(ha) (ha)
558204 2105 16803 64915 266305
Sursa date: O.S.P.A Constanta
Presiuni asupra starii de calitate a solurilor din judet

Ingrasaminte
Ingrasamintele chimice sunt substante ce contin unul sau mai multe elemente
nutritive care, incorporate in sol, completeaza rezerva de substante nutritive, in
forme usor asimilabile in scopul sporirii fertilitatii solului si cresterii productiei
vegetale.
Principalele ingrasaminte chimice folosite in Romania se pot imparti in
urmatoarele grupe mari:
- ingrasaminte cu azot;
- ingrasaminte cu fosfor;
- ingrasaminte cu potasiu;
- ingrasaminte complexe;
- ingrasaminte cu microelemente.
Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea
productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar cu riscul de a creste nivelul de
impurificare a mediului ambiant, provocand dereglarea echilibrului ecologic (mai
cu seama prin acumularea nitratilor), in cazul in care sunt folosite fara a se lua in
considerare natura solurilor, necesitatile plantelor si conditiile meteorologice
locale.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
162
Utilizarea ingrasamintelor in anii 2007-2012 in judetul Constanta
Anul Ingrasaminte chimice folosite N+P2O5+K2O

(tone substanta activa ) (Kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2007 6929 8449 15378 69 39

2008 10687 7846 18533 71 0
2009 13412 5945 19357 42 0
2010 17115 10520 27635 81 0
2011 16426 17827 34253 67 70
2012 18997 9451 513 28961 120 117
Sursa date: Directia pentru Agricultura a Judetului Constanta
Utilizarea ingrasamintelor pe tipuri de culturi, in anul 2012, in judetul

Constanta
Nr Tipuri de culturi Suprafata Ingrasaminte chimice
(ha) N P2O5 K2O
(kg/s.a./ha ) (kg s.a./ha) (kg/s.a./ha)
Cereale boabe 215855 82 40
din care :
Grau 180205 91 40
1 Porumb 35650 40 40
2 Plante uleioase 11400 40 40
din care:
Floarea soarelui 11400 40 40 40
Leguminoase pentru
boabe din care :
3 Mazare boabe
Fasole boabe
4 Cartofi 1200 48 48 48
5 Legume 3500 40
6 Plante medicinale
7 Pepeni
8 Plante de nutret 8500 40
9 Vii 7500 40 40
10 Livezi 100 40 40
Sursa date:Directia pentru Agricultura a Judetului Constanta
Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

Pentru protectia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) si produse
biologice (biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, in functie deorganismul tinta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
163
combatut, ca erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide,

raticide si cu actiune mixta.
Insusirea comuna a acestor substante o constituie actiunea chimic activa si
fiziologic activa de tulburare a functiilor fiziologice, respectiv distrugerea partiala
sau totala a micro - si macroorganismelor vii.
Produsele fitosanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si
constituie cea mai periculoasa sursa de impurificare a mediului prin vastitatea
suprafetelor pe care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul actioneaza ca
un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradeaza.
Majoritatea erbicidelor, insecticidelor si fungicidelor se acumuleaza in stratul
superficial de la suprafata solului si multe dintre ele au o remanenta indelungata,
existand pericolul poluarii solului. Pesticidele sunt treptat dispersate in mediu sau
translocate in plante, unele putand totusi persista in sol multi ani de la aplicare. De
asemenea, o problema grava o constituie contaminarea alimentelor si acumularea
continua in plante si animale a anumitor pesticide, precum si impactul asociat
asupra sanatatii si capacitatii lor de reproducere.
Nr. Anul Produs fitosanitar Total Suprafata
crt. (tone) (tone) (ha)
Erbicide Fungicide Insecticide
1 2007 138 49 34 221 253503
2 2008 140 70 32 242 169202
3 2009 110 157 17 284 258125
4 2010 137 116 19 272 275600
5 2011 75,18 15,850 20,260 111,29 280350
6 2012 15,3 21,5 8,1 44,9 420022
Sursa date:Directia pentru Agricultura a Judetului Constanta
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
Terenuri gleizate
Suprafata gleizata (ha) Terenuri gleizate (ha)
12896 slab moderat puternic foarte puternic excesiv

8458 1033 290 81 3034
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
164
Terenuri salinizate
Suprafata Salinizare slaba Salinizare Salinizare
salinizata (ha) moderata (ha) puternica
(ha) (ha)
19385 10009 6185 3191
Situatia calitatii solului din punct de vedere agrochimic

Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata privind
agricola a acida totala la moderat si aprovizionata asigurarea cu
judetului nivelul puternic alcalina slab si foarte humus a solului
(ha) judetului (ha) la nivelul slab cu fosfor (slaba si foarte
judetului (ha) (ha) slaba) (ha)
558204 2105 16803 64915 266305
Sursa date: O.S.P.A Constanta
In judetul Constanta majoritatea suprafetelor agricole au pH slab alcalin,
insusire specifica solurilor din zona.
Aparitia si dezvoltarea fenomenelor de alcalinitate moderata si puternica,
reducerea aprovizionarii cu fosfor si reducerea procentului de humus, au fost
influentate de urmatorii factori:
- Agrotehnica intensiva aplicata pana in anul 1989 (irigat intensiv, fara
respectarea unei norme de irigat, numarul mare de treceri pentru lucrarile solului).
- Agrotehnica deficitara aplicata in perioada 1990-2000, care nu a respectat
aplicarea tehnologiei si cerintele plantelor de cultura.
Dupa anul 2000, multi specialisti au preluat si comasat suprafete mari de
teren, au inbunatatit agrotehnica, parcul de masini, incercand astfel sa refaca
insusirile solului.
Dobrogea de Sud este situata in partea meridionala a sectorului format din
sisturile verzi, adica, intre linia ce leaga orasul Harsova de capul Midia, in nord, si
granita cu Bulgaria, in sud. Si aceasta unitate a Dobrogei, in functie de litologia
reliefului, se subdivide in doua subunitati: una la nord de valea Carasu si alta la
sud de ea.
Subunitatea aflata la nord de Valea Carasu prezinta o larga dezvoltare a
calcarelor jurasice. Ca si calcarele din Dobrogea de Nord, si acestea au fisuri,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
165
diaclaze, fracturi si goluri, incat apa meteorica care patrunde prin ele are o
circulatie neregulata. Din numeroasele sondaje care s-au facut in aceasta zona, au
fost puse in evidenta straturi acvifere bogate ce alimenteaza orasul Constanta si
statiunile inconjuratoare. Inca din 1898 a fost realizata „Captarea Caragea-
Dermen”, situata la 8 km de Constanta, unde, prin trei puturi s-a obtinut un debit
de 104 l/s. Numarul forajelor a crescut an de an, astfel incat, in 1970, s-a ajuns la
un debit de 1158 l/s. Cantitatea aceasta mare de apa provine din doua straturi
acvifere: unul freatic, din nisipurile aptiene, alimentat din ploi, si altul captiv, din
calcarele jurasice. Acest ultim strat acvifer se presupune ca este alimentat, in cea
mai mare parte, din apele Dunarii. Importante structuri acvifere se intalnesc si in
depozitele cuaternare situate pe fosta vale Carasu si pe principalii ei afluenti. Ele
sunt exploatate la Poarta Alba, Basarabi, Valu lui Traian, unde se obtine o apa cu
duritatea mare (15 grade germane), dar totusi folosita de populatie.
Specifice zonei studiate sunt cernoziomurile, categorie exemplificata mai
jos.
Structura solului in judetul Constanta

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
166
CERNOZIOMURI
Cernoziomurile reprezinta solurile zonei temperate cu ierni reci sau foarte
reci si veri scurte, calde pana la fierbinti. Precipitatiile sunt relativ scazute, cca. 350
- 600 mm/an si limita lor superioara (600 mm) abia egaleaza evapotranspiratia
potentiala anuala. Materialele parentale ale acestor areale sunt reprezentate
predominant prin loess carbonatic sau depozite loessoide. Vegetatia naturala este
dominata de ierburi anuale inalte, cu productie ridicata de biomasa, denumita stepa
cu ierburi inalte in Europa Rasariteana si in Asia si preeria cu ierburi inalte in
America de Nord. Vegetatia ierboasa naturala poate produce 4 - 6 t/ha/an de masa
uscata de radacini concentrata in primii 60 cm ai solului (cca. 80% din masa de
radacini se gaseste in primii 30 - 40 cm). Acest tip de vegetatie, impreuna cu o
pedofauna foarte bogata, conduce la formarea de soluri caracterizate printr-un
orizont de suprafata profund, cenusiu foarte inchis, foarte bogat in humus (pana la
10 - 16%) si elemente nutritive si cu structura granulara bine dezvoltata.
Cernoziomurile sunt soluri care prezinta:
a) un orizont molic cu crome ≤ 2 in stare umeda daca textura este mai fina
decat lut nisipos sau < 3,5 daca textura este lut nisipos sau mai grosiera; ambele
crome pana la 20 cm adancime sau direct sub stratul arat;
b) concentratii de carbonati secundari incepand in primii 50 cm de la limita
inferioara a orizontului humifer, dar in primii 200cm de la suprafata;
c) nu exista un orizont petrocalcic intre 25 - 100 cm adancime;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
167
d) nu exista gips secundar;

e) nu exista graunti de praf si nisip dezgoliti pe suprafata agregatelor
structurale.
5.3.2. Conditii chimice din sol

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea
productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in
considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile
plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea
nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza
rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului
si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la
reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor.
Cunoasterea starii de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta
si echilibrata a ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si
fosfati care au efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in
vegetatie a acestor elemente.
Ingrasaminte chimice folosite N+P2O5+K2O
(tone substanta activa ) ( Kg/ha)
Anul
2007 6929 8449 15378 69 39
2008 10687 7846 18533 71 0
2009 13412 5945 19357 42 0
2010 17115 10520 27635 81 0
2011 16426 17827 34253 67 70
2012 18997 9451 513 28961 120 117
Ingrasaminte chimice si naturale folosite in judetul Constanta, 2007-2012

biologice (biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, in functie de organismul tinta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
168

sau totala a micro si macroorganismelor vii.
Produsele sanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si
Produs fitosanitar
Nr. (tone) Total Suprafata
Anul
crt. (tone) (ha)
1 2007 138 49 34 221 253503
2 2008 140 70 32 242 169202
3 2009 110 157 17 284 258125
4 2010 137 116 19 272 275600
5 2011 75,18 15,850 20,260 111,29 280350
6 2012 15,3 21,5 8,1 44,9 420022
Produse fitosanitate utilizate in judetul Constanta in perioada 2007-2012
Particularitatile fizico-chimice ale solului

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina
cresterea productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
169
lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile

plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea
nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza
rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului
si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la
reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor.
Cunoasterea starii de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta
si echilibrata a ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si
fosfati care au efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in
vegetatie a acestor elemente.
Ingrasaminte chimice folosite N+P2O5+K2O

(tone substanta activa ) ( Kg/ha)
Anul
2007 6929 8449 15378 69 39
2008 10687 7846 18533 71 0
2009 13412 5945 19357 42 0
2010 17115 10520 27635 81 0
2011 16426 17827 34253 67 70
2012 18997 9451 513 28961 120 117
Ingrasaminte chimice si naturale folosite in judetul Constanta, 2007-2012

biologice (biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, in functie de organismul tinta
sau totala a micro si macroorganismelor vii.
Produsele sanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
170

Produs fitosanitar
Nr. (tone) Total Suprafata
Anul
crt. (tone) (ha)
1 2007 138 49 34 221 253503
2 2008 140 70 32 242 169202
3 2009 110 157 17 284 258125
4 2010 137 116 19 272 275600
5 2011 75,18 15,850 20,260 111,29 280350
6 2012 15,3 21,5 8,1 44,9 420022
Produse fitosanitate utilizate in judetul Constanta in perioada 2007-2012
5.3.3. Vulnerabilitatea substratului

Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii genetice
si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al
acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima perioada, datorita
atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea fertilitatii solurilor a
scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic
majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea
mai rapida a solurilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
171
Unul din procesele de degradare a solurilor, in teritoriul dobrogean, cu

implicatii directe in vulnerabilitatea la fenomenul desertificarii, il reprezinta
eroziunea. Eroziunea puternica si foarte puternica se inscrie pe latura dunareana a
teritoriului, ca si in lungul vailor cu versanti abrupti. Se suprapune cu fragmentarea
cea mai accentuata din arealele despadurite si din pasunile degradate antropic,
caracterizandu-se prin intensificarea actiunii torentiale, prin inlaturarea
orizonturilor superioare ale solurilor etc.
Eroziunea solurilor in judetul Constanta (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie,

1976)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
172
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese in judetul Constanta

Identificarea suprafetelor degradate si gradul de intensitate al limitarilor este
prezentata in tabelul de mai jos:
Factor limitativ Suprafata afectata (ha)
Exces periodic de umiditate in sol 16637
Eroziune hirica in suprafata 395917
Eroziunea eoliana 892
Eroziune in adancime 16244
Distrugerea solului prin diverse excavari la zi 249
Saraturarea 16541
Terenuri cu soluri erodate

Suprafata Terenuri afectate de eroziune
agricola hidrica eoliana in adancime
absenta slaba moderata puternica Siroiri ogase
rigole
(ha) ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
558204 357703 64 127964 22.92 51943 9.3 3458 0.62 892 0.16 13632 2.44 2659 0.48
Terenuri gleizate
Suprafata cartata Terenuri gleizate (ha)
(ha) slab moderat puternic Foarte puternic
165306 8852 1058 2634 -
Terenuri salinizate
Suprafata cartata (ha) Salinizare slaba (ha) Salinizare moderata (ha) Salinizare puternica (ha)
82948 8421 4813 3280
Unul dintre indicatorii solului, considerat ca expresie a fenomenului de

desertificare este continutul in humus si celelalte elemente nutritive.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
173
In Dobrogea, datorita conditiilor variate de mediu se intalnesc mai multe

tipuri de soluri, din care pondere au cernisolurile (cernoziomurile si
kastanoziomuri) caracterizate ca fiind in conditii naturale soluri cu insusiri fizice,
chimice si biologice favorabile tuturor culturilor.
Rezultatele cartarilor agrochimice efectuate de Oficiul pentru Studii
Pedologice si Agrochimice Constanta demonstreaza scaderea evidenta a
continutului in humus.
In ceea ce priveste continutul solurilor in N, P, K acesta este cu mult mai
mic, fata de caracteristica solurilor. 80-90 % din suprafetele cartate au o asigurare
mijlocie si slaba cu azot si fosfor, si o asigurare dominant buna cu potasiu.
Pe langa aceste procese majore de degradare, s-au extins fara insa a atinge
inca proportii prea mari, suprafetele afectate de exces de umiditate sau salinizare,
suprafete care sunt propuse pentru perimetre de ameliorare la solicitarea primariilor
din zona.
Un alt fenomen vizibil, sub aspect fizic, in ceea ce priveste efectul antropic
asupra starii solurilor, il reprezinta compactarea, cu repercusiuni asupra structurii
initiale al solurilor. O consecinta directa a compactarii orizonturilor superioare o
reprezinta formarea crustei, fenomen care pe masura intensificarii lui impune o
anumita intensitate a proceselor fizico-chimice si un anumit grad de cimentare a
particulelor solului. Pentru remedierea acestor fenomene este necesara
imbunatatirea tehnicilor agricole, coreland sistemele de lucrare a solului cu
conditiile de umiditate a acestuia.
Un alt fenomen care s-a extins mai ales in zonele limitrofe Marii Negre este
cel de salinizare a solurilor cauzat atat de influenta Marii Negre cat si de
agricultura practicata in zona (structura culturilor si irigarea nerationala).
Toate aceste procese nespecifice tipurilor de soluri din zona, s-au accentuat
sub influenta in timp a interventiei omului in activitatea sa economica.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
174
5.3.4. Tipuri de culturi pe sol in zona respectiva

Nu este cazul.
5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu se cunoaste existenta vreunui tip de poluare cuantificata in zona
amplasamentului.
Pe parcursul desfasurarii activitatilor vechiului mall se poate sa fi existat
diverse tipuri de poluare locala datorata desfasurarii activitatii.
5.3.6. Surse de poluare a solului: surse de poluare fixe sau mobile ale
activitatii economice propuse, tipuri si cantitati / concentratii estimate de
poluanti
Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:
- tehnologiile de constructie propriu-zise;
- utilajele terasiere si cele de transport;
- activitatea umana.
Tehnologiile de constructie propriu-zise

Executia lucrarilor de realizare a obiectivului, constituie principalele tipuri
de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.
O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si
poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de
constructii si transport) care pot migra in sol.
Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati
importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica
si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza
fractiuni de material sau mase de pamant.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
175
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii
de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele
meteorice.
Utilajele terasiere si de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:
- pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele implicate in lucrarile de constructie;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.
Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de
substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -
particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si
uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel
incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de
suprafata si subterana, sol, etc.).
Activitatea umana
Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei
generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;
- evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,
daca grupurile sanitare sunt improvizate;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
176
- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori
printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor
dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul
negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,
generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor
fiziologice si biochimice ale plantelor, insa vegetatia din zona este foarte saraca.
Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului asupra
solului si subsolului va avea o perioada limitata in timp.
Dupa adoptarea tuturor masurilor de reducere a impactului se va inregistra
insa impact rezidual in cazul suprafetelor de sol ocupate definitiv de constructii
(schimbarea definitiva a destinatiei ).

Sursele de poluare pentru sol dupa darea in folosinta a obiectivului sunt
reprezentate de:
- actiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor, daca sunt evacuate
necontrolat;
- apele uzate menajere, daca vor fi evacuate in locuri nepermise;
- actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer, care pot fi antrenati de apele
pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitationala pe sol;
- actiunea deseurilor menajere, daca sunt depozitate necorespunzator;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
177
autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul;

- utilizarea pesticide sau emelioratori pentru intretinerea spatiilor verzi, cu
potential de acumulare sau infiltrare in panza freatica
5.3.7. Prognoza impactului

5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este
decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul
depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului
Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se
scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare
parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol
depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de
sol, acolo unde aceasta se va preta sau la zonele de spatiu verde noi create.
Se va proceda, daca este cazul, la o imbunatatire a acestuia prin aport de
substante nutritive, tinand cont ca este o zona in care s-a folosit materiale de
umplutura anterior promovarii prezentului proiect, si deci calitatile nutritive pot fi
relativ scazute, insuficiente dezvoltarii retelei de spatii verzi a obiectivului.
5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in

considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti de sol
suprafata de teren va fi decopertata de vegetatie. Acest fapt poate avea drept
consecinta, o degradare a microbiontei din sol.
Intre radacinile plantelor si microoganisme existente in sol, se realizeaza o
relatie de simbioza, care are un rol important in circuitul materiei in natura si
pastrarea echilibrului ecositemelor.
In momentul amenajarii de spatii verzi, activitatea microorganismelor din sol
se va reface. Cunoscut fiind faptul ca, fiecarei specii de plante i se asociaza
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
178
anumite microorganisme, se recomanda ca la amenajarea spatiilor verzi, sa se

foloseasca specii de plante autohtone (specifice zonei).
In urma realizarii fundatiilor cladirilor va rezulta pamant de excavatii, care
poate fi refolosit la la umpluturi, iar restul – ce nu poate fi utilizat – va fi
transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte, fie va fi utilizat ca si
umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta.
Santurile necesare amplasarii conductelor si cablelor lucrarilor de viabilizare
se realizeaza prin excavarea stratului vegetal si a terenului care depaseste cotele
proiectate. Terenul rezultat se poate folosi pentru realizarea unor terasamente sau
se evacueaza din zona.
Deasemenea o buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare
menajera va face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii
cu deversari de ape uzate menajere care ar polua solul.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la
sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor de
lucru, factorul ‘sol’ nu va fi afectat de poluare.

Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii
fiindu-i perturbate astfel, procesele de regenerare si modificare compozitiei, ceea
ce duce la efecte negative asupra factorilor lor biotici (plante, animale, om).
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de
executie a lucrarilor sunt:
- modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor prevazute
a se executa: excavare, nivelare, compactare;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer,
modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale;
- poluari accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea
deseurilor sau a diverselor materiale de constructie.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
179
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului in timpul

functionarii este extrem de redusa, avand in vedere ca amplasamentul va fi betonat,
iar sursele de poluare sunt nesemnificative.
Impactul asupra solului va fi nesemnificativ in timpul functionarii daca apele
menajere, cele rezultate din igienizarea incintelor si deseurile vor fi eliminate
corespunzator, respectand legislatia in vigoare.
De asemenea, poluantii atmosferici pot avea impact asupra solului prin
sedimentarea gravitationala a acestora pe sol sau antrenarea de catre apele pluviale.
In cazul in care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere de la
autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul sau vor aproviziona obiectivul,
acestea pot polua solul daca nu sunt curatate, prin antrenarea acestora de catre
apele pluviale.
5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect)
Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de
constructie si consta in sapaturi pentru infrastructura si substructura.
5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste, in
mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare
datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren
neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in
principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
180
5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea

straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, pe suprafetele
corespunzatoare lucrarilor, dar si in cadrul zonei de actiune a utilajelor de
constructie si de transport.
Pentru ridicarea constructiilor se vor adopta solutii astfel incat se va evita
tasarea diferentiata a terenului de fundare, greutatea constructiilor fiind distribuita
corespunzator.
5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,

vulnerabilitatii si rezistentei
Nu este cazul .
5.3.7.7. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

In timpul constructiei obiectivului :
- este interzisa amplasarea unor depozite temporare de carburanti si
lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau mijloace
de transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si lubrefianti pe
sol;
- scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze
accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele
mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si
valorificat de unitati specializate; in cazul producerii de scurgeri de produse
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
181
petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in

astfel de interventii;
- constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe santier
a materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie prevazute cu
protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie;
- buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera va
face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu deversari
de ape uzate menajere care ar polua solul si subsolul;
- evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei
existente, din perimetrul adiacent santierului, prin stationarea utilajelor, efectuarea
de reparatii, depozitarea de materiale etc.

- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor obiectivului;
- aplicarea unor masuri eficiente de filtrare pentru retinerea particulelor in suspensie;
- stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarilor;
- amenajarea de locuri adecvate pentru depozitarea recipientilor de colectare a
deseurilor;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitarii
necontrolate a acestora;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere
pe sol;
- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in incinta
obiectivului;
- intretinerea corespunzatoare a canalizarii existente ce colecteaza apele uzate
evacuate de pe platforma, expertizarea periodica a suprafetelor pentru a nu crea
conditii de poluare a solului prin infiltratii;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
182
5.3.9. Harti la capitolul „SOL”

Nu este cazul
5.4. Geologia subsolului

5.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,
origini, conditii de formare
Amplasamentul studiat apartine unitatii structurale Dobrogea de Sud. Tinutul
Dobrogei centrale si de sud, sub aspect geomorfologic, apartine Podisului
Prebalcanic, individualizandu–se ca Podisul Dobrogean.
Podisul Dobrogean este un podis tabular, cu interfluvii larg valurite si plane,
cu inaltimi medii cuprinse intre 100–200 m, care se termina printr–un abrupt
catre Dunare si mare. Relieful a fost modelat de ape, in trepte, de la vest la est si
catre Valea Carasu (zona de maxima coborare a reliefului Dobrogei Centrale si de
Sud) ce coincide cu o arie de afundare tectonica. Caracterul de platforma este
evidentiat de depozite slab ondulate, aproape plane, care au suferit miscari de
basculare epirogenetice, ultima afectand zona recent. Prezenta vailor meandrate,
cu pereti abrupti, care se continua si pe platforma continentala, sunt consecinta
acestor miscari epirogenetice. Energia mica de relief (in jur de 50 m), suprafetele
interfluviale intinse si slab valurite, cu inaltimi medii de 100–200 m, dau un aspect
de campie tabulara–structurafa.
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul in discutie face parte
dintr-o unitate morfostructurala specifica cu totul aparte caracteristica teraselor
de abraziune marina si de eroziune subaeriana cu altitudine redusa de pe latura
estica a teritoriului Romaniei.
Amplasamentul apartine complexului teraselor de abraziune maxima de
eroziune si acumulari recente in vecinatatea complexului de nivele limanice cu
altitudini de 35m...175m, cel mai inalt situat la contactul cu podisurile interioare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
183
Relieful caracteristic acestei trepte s-a format si dezvoltat in conditiile

micarilor epirogenice negative holocene, a oscilatiilor de nivel ale apelor Marii
Negre, si a actiunii de transport si depunere a curentului de litoral. Caracteristic
este faptul ca acest nivel geomorfologic este acoperit de depozite de loess mai gros
pe complexele inferioare in timp ce versantii sunt inecati in depozite derivate din
acestea.
Din datele de arhiva furnizate privind structura geologica a regiunii in care
se incadreaza amplasamentul rezulta ca formatiunile rocilor de baza ce constituie
fundamentrul sunt constituite din sisturile verzi care apar destul de des la zi,
fiind acoperite de depozite mai noi de roci loessoide si derivatele acestora.
La sud de linia tectonica Capidava - Ovidiu peste fundamentul de sisturi verzi
urmare repetatelor transgresiuni masive s-au depus roci calcaroase si gresii de
varsta cretacica si tertiara, formatiuni orizontale si usor ondulate. Peste aceste
masive de roci de baza s-au format in timp complexele de eroziune si acumulari
recente la tarm.
Zona de litoral, din care face parte amplasamentul in discutie este
reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune fiind o acumulare
marina si lacustra cuprinsa in grupa complexelor limanice, caracterizate prin cuvele
limanice si lagunare cu grad mare de fragmentare si altitudine mai redusa fata de
nivelul marii. Varsta acestor trepte limanice determinata pe cale paleontologica se
poate considera ca este din cuaternarul mediu.
5.4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica
Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca
Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie, in
lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca
MOESICA(cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
184
Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor
active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.
150 – 200 km distanta.
Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani
pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.
Conform normativului P100-2013 amplasamentul se incadreaza in zona
seismica caracterizata de ag=0.20g si perioada de colt Tc=0,70s. Constructia se
incadreaza in clasa de importanta II pentru care se adopta coeficientul γ1=1,2.
Conform codului de proiectare CR 1-1-3 din 2012 amplasamentul se
incadreaza intr-o zona avand incarcarea caracteristica din zapada la sol s0,k=1,50
kN/m2.
Conform codului de proiectare CR 1-1-4 din 2012 amplasamentul se
incadreaza intr-o zona cu valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului
qb=0,60 kN/m2.
In zona nu se semnaleaza fenomene fizico-geologice active (alunecari sau
prabusiri) care sa pericliteze stabilitatea constructiei.
5.4.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane

Masurile de protectie a subsolului sunt aceleasi ca cele de protectie a solului.
5.4.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare
care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta
posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau
alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.
Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de
poluanti.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
185
5.4.5. Calitatea subsolului

Pentru zona amplasamentului s-a efectuat un Studiu geotehnic de catre S.C.
Terrasond S.R.L. Timisoara si S.C. Nepi Five Property Development S.R.L.
Bucuresti.
Plan de situatie cu amplasarea lucrarilor de investigatie

geotehnica (ANEXA)
Pe amplasamentul in discutie s-au efectuat in puncte stabilite de beneficiar

urmatoarele investigatii geotehnice de teren:
- 8 (opt) foraje (Anexa- Plan de situatie cu amplasarea lucrarilor de
investigatie geotehnica ); diametrul de 178 mm - tubat executat mecanizat cu
prelevare litologica continua, care au fost efectuate pana la adancimile:
F1 = - 30,00 m de la cota platformei de lucru
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
186

- 6 (sase) sondaje de penetrare dinamica cu con de tip greu
(PDG), realizate cu penetrometrul dinamic greu, ce are urmatoarele caracteristici:
Gberbec = 50 kg, Hcadere = 50 cm, Scan = 15 cm2. Sondajele penetrometrice au
fost efectuate pana la adancimea la care a fost atins refuzul conform normelor
tehnice in vigoare.
- 12 (douasprezece) sondaje de penetrare statica cu piezocon de tip
C.P.T.U. in locatii prestabilite, efectuate pana la adancimile la care a fost atins
refuzul conform normelor tehnicei vigoare.
Din analiza profilelor litologice din cadrul fielor de foraj, a releveelor foto
aferente forajelor F1, F3, F4, F5, F8, F9, F10 i F11 cat si din analiza
rezultatelorincercarilor de teren prin sondaje penetrometrice dinamice de tip greu
PDG i a sondajelor de penetrare statica tip CPTU, rezulta ca pe arealul investigat
din cadrul amplasamentului investigat se pot accepta urmatoarele structuri
geotehnice ale terenului de fundare pe adancimea de investigare, pentru fiecare
foraj n parte si anume:
- pentru forajul F1 (5,292):
- de la ±0,00 m pana la -1,30 m - umplutura;
- de la -1,30 m pana la -3,50 m - pamant vegetal negru;
- de la -3,50 m pana la -12,70 m - praf argilos loessoid galben cu intercalatii
cafenii plastic moale cu plasticitate mijlocie spre mare;
- de la -12,70 m pana la -18,50 m - argila maronie cu concretiuni calcaroase plastic
vartoasa cu plasticitate foarte mare i compresibilitate medie, cu lentila de nisip de
la - 17,50 - 17,60m;
- de la -18,50 m pana la -21,10 m - argila prafoasa loessoida cafenie plastic
consistenta spre plastic vartoasa cu plasticitate mare i compresibilitate medie;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
187
- de la 21,10 m pana la -24,50 m - argila cafenie plastic vartoasa spre plastic ta.re
cu plasticitate foarte mare;
- de la -24,50 m pana la -27,00 m - calcar degradatin masa argiloasa cafenie.

-de la ±0,00 m pana la -0,90 m - asphalt + umplutura;
-de la -0,90 m pana la -3,10 m - praf argilos loessoid galbui plastic vartos cu
plasticitate mare;
-de la -3,10 m pana la -3,70 m - argila prafoasa loessoida cafenie plastic vartoasa
cu
plasticitate mare;
-de la -3,70 m pana la -6,00 m - praf argilos loessoid galbui plastic consistent cu
plasticitate mare;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
188
-de la -6,00 m pana la -11,00 m - calcar degradat.

-de la ±0,00 m pana la -0,30 m - sol vegetal;
-de la -0,30 m pana la -0,80 m - umplutura;
-de la -0,80 m pana la -1,50 m - pamant vegetal;
-de la -1,50 m pana la -13,40 m - praf argilos loessoid galbui cu intercalatii de praf
argilos cafeniu, plastic consistent spre plastic vartos cu plasticitate mare si
compresibilitate mare;
-de la -13,40 m pana la -15,50 m - argila cafenie plastic vartoasa spre plastic tare
cu plasticitate foarte mare si compresibilitate medie;
-de la -15,50 m pana la -19,50 m - argila prafaasa cafenieIn baza cu fragmente
calcaroase, plastic vartoasa spre plastic tare cu plasticitate mare l?i compresibilitate
medie;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
189
-de la -19,50 m pana la -24,00 m - praf argilos cafeniu plastic vartos spre plastic
tare;
-de la -24,00 m pana la -24,40 m - nisip fin galbui;
-de la -24,40 m pana la -26,90 m - argila prafoasa cafenie plastic vartoasa cu
plasticitate mare;

- de la ±0,00 m pana la -0,20 m - asfalt;
- de la -0,20 m pana la -3,00 m - umplutura;
- de la -3,00 m pana la -17,10 m - praf argilos loessoid cu intercalatii cafenii cu
lentila de nisip la - 4,70 m si la - 14,30 m, plastic consistent spre plastic vartoasa -
tare cu plasticitate mare si compresibilitate mare spre medie;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
190
- de la -17,10 m pana la -23,70 m - argila prafoasa, argila cafenie cu lentila de de

nisip de la -21,20 m la -21,30 m, plastic consistenta spre plastic vartoasa cu
plasticitate mare spre foarte mare si compresibilitate mare;
- de la -23,70 m pana la -26,20 m - argila maronie cu fragmente calcaroase in baza,
plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare;
- de la -26,20 m pana la -30,00 m - calcar degradat.

-de la -0,30 m pana la -1,50 m - umplutura;
-de la -1,50 m pana la -3,00 m - pamant vegetal;
-de la -3,00 m pana la -10,90 m - praf argilos loessoid cu intercalatii cafenii, plastic
consistent cu plasticitate mare;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
191
-de la -10,90 m pana la -13,00 m - argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa cu

plasticitate mare si compresibilitate medie;
-de la -13,00 m pana la -16,50 m - argila cafenie plastic vartoasa cu plasticitate
foarte mare 9i compresibilitate redusa;
-de la -16,50 m pana la -17,60 m - calcar degradat n masa argiloasa cafenie;
-de la -17,60 m pana la -19,60 m - nisip fin gri;

de la ±0,00 m pana la -0,20 m - sol vegetal;
-de la -0,20 m pana la -3,00 m - umplutura
-de la 3.00 m pana la -15,00 m - praf argilos loessoid cu intercalatii cafenii cu nisip
galbui gri in baza, plastic moale spre plastic consistent cu plasticitate mare si
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
192
-de la -15,00 m pana la -23,00 m - argila prafoasa cafenie cu lentila de nisip de la -
19,50 m la -19,80 m, plastic consistenta spre plastic vartoasa cu plasticitate mare si
-de la -23,00 m pana la -29,00 m - praf argilos loessoid galbui maroniu, plastic
consistent cu plasticitate mare si compresibilitate mare;
-de la -29,00 m pana la -30,00 m - argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa cu
plasticitate mare;

-de la -0,50 m pana la -1,00 m - nisip gri maroniu;
-de la -1,00 m pana la -3,80 m - praf argilos negru plastic moale cu plasticitate
mare si compresibilitate foarte mare;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
193
-de la -3,80 m pana la -15,30 m - praf argilos loessoid cu intercalatii cafenii, plastic
moale spre plastic tare cu plasticitate mare si compresibilitate mare;
-de la -15,30 m pana la -18,00 m - argila prafoasa galbui maroniu cu lentile de nisip
la - 16,70 m la -16,80 m, plastic consistenta cu plasticitate mare;
-de la -18,00 m pana la -19,30 m - praf argilos maroniu plastic moale cu plasticitate
mare;
-de la -19,30 m pana la -30,00 m - argila prafoasa galbui maroniu plastic
consistent spre plastic vartos cu plasticitate mare si compresibilitate mare;
Conform cu cele mentionate in normativul privind documentatiile geotehnice

pentru constructii, ,,INDICATIV NP 074 - 2007, Partea I-a, intocmirea si
verificarea documentatiilor geotehnice pentru constructii", se va defini categoria
geotehnica, respectiv riscul geotehnic pe baza urmatorilor factori si anume:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
194
-conditia de teren din zona amplasamentului defineste un teren dificil de fundare

situatie punctata cu 6 puncte;
-in varianta adoptarii unei solutii de fundare indirecta pentru subsoluri dezvoltate
pe unul sau doua niveluri, sub nivelul apei subterane sunt recomandate lucrari de
epuismente speciale, situatie punctata cu 4 puncte;
-considerand ca viitoarele constructii, ca si categorie de importanta, se incadreaza
in categoria de constructii de importanta normala se poate admite un punctaj de 3
puncte;
-in imediata vecinatate a amplasamentului viitoarelor constructii, se gasesc unele
constructii si retele subterane cu risc moderat in exploatare aspect punctat cu 3
puncte;
-amplasamentul viitoarelor constructii sunt situate in zona seismica cu a(g) = 0, 16
0,20 - situatie punctata cu 1 punct.
Luand in calcul punctele acordate celor 5 factori luati in considerare rezulta
un total de 17puncte, total care incadreaza amplasamentul in discutie in categoria
geotehnica 3, caracterizata printr-un risc geotehnic major.
Daca in zona amplasamentului sunt prevazute a se realiza constructii cu
regim de inaltime de maximum P+E, calculul terenului de fundare, definit anterior,
se poate face la presiuni conventionale numai in situatia in care conform cu
normativele tehnice in vigoare [5] sunt indeplinite simultan urmatoarele patru
conditii:
- Terenul de fundare este un teren bun de fundare;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii de
importanta obisnuita;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii
nesensibile la tasari;
- Constructiile ce urmeaza sa fie fundate pe amplasament sunt constructii fara
restrictii de deformatii in exploatare;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
195
In schimb daca una din aceste conditii nu este satistacuta este obligatoriu
calculul terenului de fundare la starea limita de deformatie ultima (S.L.D.U.) sau
calculul la starea limita de capacitate portanta (S.L.C.P.).
In cazul constructiilor care transmit incarcari mari prin fundatii, terenului de
fundare se recomanda adoptarea solutiei de fundare indirecta prin intermediul
pilotilor cu diametru mare realizate cu tubaj de protectie recuperabil.
Geometria pilotilor (lungime, diametru) se va alege functie de tipul de pilot
adoptat purtator pe varf sau flotant. In cazul pilotilor purtatori pe varf acestia vor fi
dusi pana la incastrarea lor in roca de baza (sisturi calcaroase) pe lungimea
prevazuta de normele tehnice in vigoare.
La estimarea capacitatii portante a pilotilor prin calcul se va lua in
considerare valoarea caracteristica a presiunii pe baza qsk = qc (din CPTU), iar
valoarea caracteristica a rezistentei de frecare laterala qsik = fs (din CPTU).
Proiectantul fundatiei indirecte va stabili tipul de pilot adoptat ca geometrie
si modul de transmitere a incarcarilor terenului de fundare pe baza unei analize
tehnico-economico pertinente.
Capacitatea portanta a pilotilor cu diametru mare se poate estima in faza de
predimensionare, conform SREN 1997 - 2 din iunie 2006, punct 7.6.2, respectiv
7.6.2.2.
Proiectantul fundatiilor in varianta admiterii fundarii indirecte poate lua in
considerare pilotii cu diametru mare, care satisfac conditiile:
Fcd ≤ Rcd
unde : Fcd = solicitarea la compresiune a pilotului celui mai incarcat, in kN
Rcd = capacitatea portanta de calcul a pilotului determinat conform
punctului 7.6.2.3 (3), in kN
Proiectul de executie a fundarii indirecte se definitiveaza numai dupa
obtinerea rezultatelor incercarilor pilotilor de proba. Incercarea in teren a pilotilor
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
196
de proba pentru determinarea capacitatii portante reale se va face conform NP - 045

I 2000 [ 6 ], de catre o firma de specialitate atestata in acest scop.
Numarul minim al pilotilor de proba se va stabili in functie de numarul total
al pilotilor din lucrare si modului de solicitare.
Incercarea pilotilor de proba trebuie sa se faca inainte de incepere a executiei
pilotilor definitivi din lucrare.
Inainte de turnarea radierelor fundatiilor pe piloti se va proceda la verificarea
continuitatii si integritatii corpului pilotului prin metoda impedantei mecanice la un
numar de piloti stabiliti prin proiect (minim 10 % din numarul total de piloti si cel
putin un pilot la fiecare fundatie), alesi prin intelegere intre beneficiar, proiectant si
executant.
Controlul pilotilor prin metoda impedantei mecanice poate fi efectuat doar
de catre unitati cu experienta in acest gen de lucrari, dotate corespunzator.
5.4.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate
Nu este cazul.
5.4.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.
5.4.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj
Nu este cazul.
5.4.9 Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica

Nu este cazul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
197
5.4.10. Impactul prognozat

5.4.10.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice
Impactul asupra subsolului in faza de constructie a obiectivului, poate fi
determinat de:
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la
motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate
materialele si materiile prime folosite;
- impurificarea subsolului cu ape uzate menajere in cazul cand nu se rezolva
asa cum este legal si normal prin racordarea la canalizarea menajera
oraseneasca a organizarii de santier si a punctelor de lucru.
O buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera va
face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu deversari
de ape uzate menajere care ar polua solul si subsolul.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la
sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor de
lucru, factorul ‘subsol’ nu va fi afectat de poluare.

In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii subsolului este extrem de
redusa, avand in vedere ca suprafata amplasamentul va fi betonata, iar activitatea
ce se va desfasura, prin specificul ei, nu va cauza poluari ale subsolului.
Singurul impact ar putea fi generat in cazul unor scurgeri accidentale de
produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza sau
stationeaza pe amplasament acestea putand fi antrenate in circuitul apelor pluviale.
5.4.10.2. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

Nu este cazul.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
198
5.4.10.3. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor

de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.
produse de proiectul propus
Nu este cazul.
5.4.10.4.Impactul transfrontier
Nu este cazul.

- este interzisa amplasarea unor depozite temporare de carburanti si
lubrefianti;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau mijloace de
transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si
lubrefianti;
- buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera va
face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu
deversari de ape uzate menajere care ar polua subsolul.

- colectarea apelor pluviale ;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere.;
- evitarea amplasarii materialelor de constructie direct pe sol;
- luarea masurilor pentru evitarea aparitiei poluarilor accidentale;
- suprevegherea bunei functionari a instalatiilor de preepurare si canalizare;
- asigurarea unui management al deseurilor corespunzator.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
199
5.4.12. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”
Profil litologic transversal (Anexa)
5.4.13. Localizarea resurselor subterane

Nu este cazul.
5.4.14. Vulnerabilitatea subsolului

Nu este cazul.
5.4.15. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor

geologice sau a altor zone problematice
Nu este cazul.
5.5.Biodiversitatea
5.5.1. Caracterizare generala
Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ
cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,
structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore
si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii
acestei regiuni.
In cazul biodiversitatii Dobrogei, se disting trei compartimente, fiecare cu
trasaturile sale distinctive: flora si fauna uscatului dobrogean – incluzand si formele
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
200
cavernicole, flora si fauna Deltei Dunarii si flora si fauna Marii Negre si a lacurilor
paramarine. Pe langa fauna si flora, fiecare dintre aceste compartimente poate fi
caracterizata si prin diferitele tipuri de probleme pe care le pune conservarea pe
termen lung a biodiversitatii.
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede - atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate - versanti, platouri pietroase, vai -
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm - Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele - veritabila
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
201
zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat flora cat si
fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee ca
Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi de
care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes serotina,
Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde
apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de graminee -
Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata - alaturi de specii de
dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund
modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi
ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos
nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de
ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau
de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu
cele de stepa.
Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt
localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure - cum sunt cele de la
Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de
interventia omului.
Ecosistemele forestiere pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie
de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se
intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.
Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a
podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,
prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.
petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul
Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
202
mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag,

instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii inclinati cu
expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros si
mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q.
dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de
camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.
Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;
numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea
o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens
- stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus - mojdrean - (paduri
vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau
de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.
Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de
regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si
exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.
Ecosistemele litoralului si ale deltei maritime. In zona litoralului Marii
Negre si in delta maritima se intalnesc ecosisteme dominate de plante ierboase si
subarbusti. Aceste ecosisteme au caracter de unicat la noi in tara, datorita faptului
ca fac parte din provincia biogeografica pontica. Unele dintre asociatiile vegetale
care dau caracteristica ecosistemelor au intindere mare in vreme ce altele sunt
prezente doar in anumite puncte ale litoralului. Pe plajele maritime se dezvolta mai
ales asociatii si pajisti vest-pontice si ponto-sarmatice.
Ecosistemele din lunca si Delta Dunarii reprezinta o caracteristica
particulara a Dobrogei. Cu toate ca o parte din asociatiile vegetale care
caracterizeaza aceste ecosisteme apar si in alte zone ale tarii, nicaieri ele nu acopera
suprafete atat de mari.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
203
5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Conform Certificatului de Urbanism Nr. 3 din 07/01.2014 terenul analizat
este situat in intravilanul municipiului Constanta cu folosinta actuala si destintatia
de centru de agrement, cultura si comert (mall).
Pe amplasament nu au fost identificate paduri, mlastini, zone umede, corpuri
de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri.
In imediata vecinatate a obiectivului se afla Lacul Tabacarie, care reprezinta
habitat de hranire, adapost si cuibarire pentru o serie de specii acvatice mentionate
in cadrul Formularului Standard al ariei naturale protejate ROSPA0057 Lacul
Siutghiol.
5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii
Confom studiului realizat de Fagaras M., 2005 asupra florei arborescente si
arbustive din Parcul Tabacarie, au fost identificati 87 de taxoni, din care 57 specii
de copaci, 25 specii de arbusti si 5 liane.
Taxoni identificati in Parcul Tabacarie (conform Fagaras M. 2005)

Magnolia denudata (syn. Magnolia yulan) (mPh,
Abies concolor (MPh, N. America) China)
Abies nordmanniana (MPh, Caucasian) Mahonia aquifolium (nPh, N. America)
Acer campestre (mPh, European) Morus alba (mPh, China)
Acer negundo (MPh, North America) Morus alba var. pendula (nPh, China)
Acer platanoides (MPh, European) Morus nigra (mPh, Mediteranean)
Acer pseudoplatanus (MPh, Central-European) Parthenocissus inserta (Ep, N. America)
Aesculus hippocastanum (Mph, Balkanic) Parthenocissus quinquefolia (Ep, N. America)
Ailanthus altissima (MPh, China) Persica vulgaris (mPh, China)
Amorpha fruticosa (mPh, N. America) Philadelphus coronarius (mPh, Caucasian)
Armeniaca vulgaris (mPh, V. Asia) Picea abies (MPh, Central-European)
Berberis vulgaris var. atropurpurea (nPh, European) Picea pungens var. argentea (MPh, N. America)
Betula pendula (MPh, Eurasiatic) Pinus nigra (MPh, S-E European)
Buddleja alternifolia (mPh, China) Platanus acerifolia (MPh, N. America)
Buxus sempervirens (mPh, Mediteranean) Populus alba (MPh, Eurasiatic)
Campis radicans (syn. Tecoma radicans) (Ep, N. Populus nigra (MPh, Eurasiatic)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
204
America)
Castanea sativa (MPh, Mediteranean) Populus nigra ssp. pyramidalis (MPh, Eurasiatic)
Catalpa bignonioides (MPh, N. America) Populus simonii (mPh, China)
Populus x canescens (Populus alba x tremula) (mPh,
Celtis australis (MPh, Mediteranean) European)
Prunus cerasifera var. cerasifera (mPh, Pontic-
Cerasus avium (MPh, Submediteranean) Balkanic)
Prunus cerasifera var. pisardii (mPh, Pontic-
Cercis siliquastrum (mPh, Mediteranean) Balkanic)
Chamaecyparis lawsoniana (MPh, N. America) Quercus borealis (MPh, N. America)
Cornus sanguinea (mPh, Central European) Quercus pedunculiflora (MPh, Pontic)
Cotinus coggygria (mPh, Pontic-mediteranean) Quercus virgiliana (MPh, Mediteranean)
Cotoneaster integerrimus (mPh, Eurasiatic) Robinia pseudacacia (MPh, N. America)
Cupressus sempervirens (MPh, E. Mediteranean) Rosa canina (nPh, European)
Cydonia oblonga (mPh, S-V Asia) Rubus caesius (nPh, European)
Eleagnus angustifolia (mPh, Asia) Salix babylonica (MPh, E. Asia)
Evonymus japonicus (nPh, E. Asia) Salix fragilis (mPh, Eurasiatic)
Forsythia suspensa (nPh, China) Salix matsudana var. tortuosa (mPh, China)
Fraxinus excelsior (MPh, European) Sambucus nigra (mPh, European)
Fraxinus ornus (mPh, Submediteranean) Sophora japonica (MPh, E. Asia)
Hedera helix (Ep, Atlantic-Mediteranean) Spartium junceum (mPh, Mediteranean)
Hibiscus syriacus (nPh, Asia) Spiraea x vanhouttei (nPh, China)
Hippophae rhamnoides (mPh, Eurasiatic) Symphoricarpos rivularis (nPh, N. America)
Juglans nigra (MPh, N. America) Syringa vulgaris (mPh, Carpathic-Balkan)
Juniperus horizontalis (nPh, V. Asia) Tamarix tetrandra (mPh, S-V Asia)
Juniperus virginiana (MPh, N. America) Taxodium distichum (MPh, N. America)
Koelreuteria paniculata (mPh, China) Taxus baccata (mPh, Atlantic-Mediteranean)
Laburnum anagyroides (mPh, Central-European) Thuja occidentalis (mPh, N. America)
Larix decidua ssp. carpatica (MPh, Carpathian) Thuja orientalis (mPh, China)
Lonicera caprifolium (mPh, Submediteranean) Tilia platyphyllos (MPh, Central-European)
Lonicera japonica (Ep, E. Asia) Tilia tomentosa (MPh, Balkanic-Panonic)
Lonicera tatarica (mPh, V. Asia) Ulmus minor (syn. Ulmus foliacea) (MPh, European
Ulmus procera (MPh, European)
Taxonii identificati apartin la 25 de ordine, 35 de familii. Prezentam mai jos

numarul de specii din fiecare familie:
Numarul de
Ordin Familie
specii
Pinales Pinaceae 6
Cupressaceae 6
Taxaceae 1
Taxodiaceae 1
Rosales Rosaceae 10
Hydrangeaceae 1
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
205
Salicales Salicaceae 8
Fabales Fabaceae 5
Caesalpinaceae 1
Urticales Moraceae 4
Ulmaceae 2
Sapindales Aceracea 4
Hippocastanaceae 1
Sapindaceae 1
Dipsacales Caprifoliaceae 5
Fagales Fagaceae 4
Oleales Oleaceae 4
Malvales Tiliaceae 2
Malvaceae 1
Rutales Simaroubaceae 1
Anacardiaceae 1
Rhamnales Vitaceae 2
Berberidales Berberidaceae 2
Eleagnales Eleagnaceae 2
Scrophulariales Bignoniaceae 1
Scrophulariaceae 1
Magnoliales Magnoliaceae 1
Tricoccales Buxaceae 1
Loganiales Buddlejaceae 1
Cornales Cornaceae 1
Celastrales Celastraceae 1
Juglandales Juglandaceae 1
Hamamelidales Platanaceae 1
Tamaricales Tamaricaceae 1
Umbellales Araliaceae 1
Ranales Ranunculaceae 1
In zona proiectului au fost identificate urmatoarele specii de arbori si arbusti

ornamentali: Betula pendula, Ulmus procera, Pinus nigra, Platanus hispanica,
Prunus cerasifera, Thuja orientalis, Thuja plicata, Chamaecyparis lawsoniana,
Aesculus hippocastanum etc.
Pe amplasament nu au fost identificate specii si/sau habitate de interes
comunitar, protejate prin OUG 57/2007 cu modificarile si completarile
ulterioare.
5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale;

specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii
rare de pesti
In cadrul deplasarilor in teren, avand in vedere amplasarea proiectului in
imediata vecinatate a SPA Lacul Siutghiol, membrii colectivului elaborator au
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
206
urmarit cu precadere speciile de avifauna pentru care a fost declarata aria naturala
protejata SPA Lacul Siutghiol, precum si relatia acestora cu amplasamentul
proiectului.
In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si in
vecinatatea acestuia, elaboratorul a identificat o serie de taxoni ce apartin la
urmatoarele clase Amphibia, Reptilia, Aves, Mammalia.
CLASA AMPHIBIA
Nr. Categorie Categorie

Denumire stiintifica OUG 57/2007
crt SPEC IUCN
CLASA AMPHIBIA
Ordinul ANURA (SALIENTIA)
Familia PELOBATIDAE
Pelobates syriacus
1 Anexa 4A LC
(broaca de pamant siriaca)
Familia BUFONIDAE
Pseudepidalea (Bufo) viridis
2. Anexa 4A - LC
(broasca raioasa verde)
Familia RANIDAE
Pelophylax esculentus
3. (Rana esculenta) Anexa 5A - LC
(broasca mica de lac)
Pelophylax ridibundus
4. (Rana ridibunda) Anexa 5A - LC
(boasca verde de lac)
Mentionam ca pe amplasamentul analizat nu au fost observate specii de

amfibieni.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
207
Pelobates syriacus- broaca de pamant siriaca
Broasca de pamant siriaca este o broasca mare, masiva, cu aspect

bufoniform, mult mai mare decat specia obisnuita (P. fuscus). Pupila verticala,
capul lat, convex, mai lat decat lung, spre deosebire de cealalta specie, fruntea este
turtita intre ochi si nu bombata. Craniul cu rugozitati in regiunea nazala si
frontoparietala ; rugozitatile se datoresc unor papile osoase de care pielea adera
intim. Botul relativ ascutit la indivizii tineri si mai rotunjit la cei batrani ; ochiul
mare, foarte proeminent, pupila verticala. Degetele membrelor anterioare relativ
lungi. Membrele posterioare relativ scurte si foate robuste. Degetele membrelor
posterioare relativ scurte, al patrulea deget mult mai lung, membrana interdigitala
mai putin dezvoltata decat la P.fuscus, prezentand scobituri cu unghiuri. Pielea
relativ neteda, acoperita cu verucozitati mai putine si mai mici decat la P.fuscus.
Dorsal prezinta pete mari inchise, neregulate, in forma de insule verde- masliniu,
pe fond alb-cenusiu deschis; nu prezinta niciodata o dunga vertebrala deschisa, nici
pete confluente longitudinale simetrice.
Este o specie sapatoare; prefera regiuni cu vegetatie psamofila si soluri
nisipoase, in care se ingroapa. Pentru reproducere are nevoie de lacuri sau balti mai
adanci, intinse, limpezi si cu vegetatie putin abundenta; in afara scurtului sezon de
reproducere, adultii traiesc pe uscat si sunt activi noaptea
Este o specie strict nocturna, care ziua sta ingropata in sol, uneori la adancimi
mari, ceea ce ii permite sa suporte perioade lungi de uscaciune. Se reproduce in
martie-mai, in balti cu apa mai adanca, mai limpede si cu vegetatie mai putina iar
larvele se metamorfozeaza in iulie-august. Hiberneaza ingropata adanc in sol.
Noaptea vaneaza adesea impreuna cu Bufo viridis. Este acvatic doar in perioada de
reproducere.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
208
Pseudepidalea (Bufo) viridis - Broasca raioasa verde
Este o broasca cu forma masiva, indesata, de dimensiuni ce pot ajunge pana la

10 cm, masculii fiind mai mici decat femelele. Glandele parotoide situate pe cap in
spatele ochilor sunt mari, evidente, relativ paralele. Pupila este orizontala. Timpanul
este vizibil, dar mult mai mic decat ochiul. Dorsal corpul este acoperit cu numerosi
negi, cei mai mari avand varful rosu. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, pe un
fond deschis alb-galbui sunt prezente pete mari, neregulate de culoare verde, uneori
marginite cu negru (de aici si numele de broasca raioasa verde – viridis). Ventral este
colorat deschis, alb-murdar, uneori cu pete inchise. Spre deosebire de masculii de
broasca raioasa comuna care nu au saci vocali, masculii au un sac vocal mare, care
umflat depaseste ca volum capul. In perioada de reproducere la masculi apar
calozitati nuptiale pe primele trei degete ale membrului anterior.
Este o specie comuna, prezenta aproape pretutindeni, fiind rezistenta la
uscaciune, apa salmastra si poluare. Populeaza cu succes zonele stepice secetoase si
zonele predominant agricole (Dobrogea si Baraganul) si este frecvent gasita pe malul
marii si al lacurilor salmastre sau sarate. Este prezenta in majoritatea localitatilor sau
in jurul acestora. Se reproduce in orice ochi de apa, permanent sau temporar, inclusiv
ape salmastre. In orase se reproduce frecvent in lacuri si bazine de agrement, in
special in cele lipsite de pesti. Este o specie termofila, de aceea la altitudini peste
1000 m este mult mai rara (Sinsch si colab., 2007).
Este o specie cu activitate preponderent nocturna, doar juvenilii sunt activi si in
timpul zilei. Are un mare potential de dispersie, efectuand migratii la distante mari, in
special indivizii tineri. Hiberneaza pe uscat. Perioada de reproducere dureaza de la
sfarsitul lui martie pana in iunie. In tot acest interval pot fi gasiti numerosi indivizi in
apa. Reproducerea nu este sincrona ca la B. bufo. Amplexul este axilar iar ponta este
sub forma unui cordon lung, cu doua siruri paralele de oua mici, negre. Numarul de
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
209
oua este foarte mare, frecvent ajunge la peste 10.000. Larvele se metamorfozeaza din
iulie pana in septembrie, in functie de temperatura apei.
Pelophilax ridibundus (Rana ridibunda)- Broasca de lac
Cea mai mare specie de broasca europeana, masculul si femela ajungand

pana la 15 cm. Capul mai mare si botul mai rotunjit decat la Rana esculenta.
Timpanul este mare, vizibil, situat In spatele ochiului. Pupila este orizontala.
Spatele mai mult sau mai putin acoperit cu negi. Muchiile dorso-laterale sunt bine
dezvoltate. Membrele posterioare sunt lungi, tuberculul metatarsal foarte mic si jos
iar primul deget al membrelor posterioare este lung.
Dorsal mai mult verde-malinie, in regiunea sacrala totdeauna cafenie;
deseori complet cafenie, patata cu cafeniu inchis sau verde masliniu. La prima
vedere se confunda cu Rana esculenta, dar niciodata nu este colorata in verdele
deschis caracteristic speciilor de esculenta si lessonae. Linia mediana a spatelui
alba-verzuie sau verde deschis, uneori lipseste. Coapsa deasupra alba-verzuie si
marmorata cu verde-masliniu.
Masculii au doi saci vocali externi, de culoare gri, situati la colturile gurii,
vizibili ca un mic pliu tegumentar. Calozitatile nuptiale sunt prezente la primul
deget al membrului anterior.
Larvele de dimensiuni mari, frecvent pana la 9 cm, ocazional pot ajunge la 15-20
cm. Privita dorsal are un aspect piriform, corpul fiind latit si mai scurt decat coada.
Spiraculum pe partea stanga mai aproape de anus decat la Rana esculenta. Anusul
este situat median, la nivelul insertiei cozii. Coloritul este deschis dorsal si alb-
sidefiu ventral. Nu sunt prezente pete ventrale.
Specie predominant acvatica prefera lacurile mari si adanci. Hiberneaza in
apa, ingropata in mal. Este foarte senmsibila la scaderea concentratiei de oxigen. In
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
210
lacurile putin adanci unde concentratia de oxigen scade mult In timpul iernii rata
mortalitatii este foarte mare.
Traieste numai in imediata vecinatate a apei, preferand balti sau lacuri
permanente si adanci. Este frecvent intalnita si pe malul apelor curgatoare mari.
Este foarte zgomotoasa, masculii oracaind in tot timpul anului, ziua si
noaptea, nu numai pe perioada de reproducere. Este o specie gregara, ziua urca
frecvent pe mal, sarind in apa la cel mai mic semn de pericol. Este activa atat ziua
cat si noaptea. Uneori se indeparteaza mult de apa, deplasandu-se pe uscat dupa
hrana. Juvenilii stau mai mult pe uscat sau in zonele de la mal. Canibalismul este
destul de frecvent.
Reproducerea dureaza din martie pana in mai. Amplexul este axilar, ponta se depune in
una sau mai multe gramezi care cad la fundul apei. O femela poate depune pana la 10.000 de oua.
Metamorfoza are loc dupa 3-4 luni. Maturitatea sexuala poate fi atinsa incepand cu al doilea an.
Uneori mormolocii pot atinge dimensiuni de 15-20 cm (mormoloci gigantici) si pot hiberna in
acest stadiu.
Pelophilax (Rana) kl. esculentus- Broasca de lac
Forma intermediara hibrida Intre Rana ridibunda si Rana lessonae.

Masculul 6 - 9 cm, femela 9 - 12 cm. Capul cam tot atat de lung cat este de lat, cu
botul rotunjit sau prelung ascutit. Ochii foarte proeminenti asezati latero-superior.
Dintii vomerieni dispusi in doua grupe transversale sau usor oblice. Timpanul
evident. Degetele posterioare complet palmate in timpul reproducerii; toate
degetele cu tuberculi subarticulari mai mult sau mai putin mari. Tuberculul
metatarsian intern in forma de pinten sau turtit lateral sau tocit, iar cel extern mic si
rotunjit. Pielea neteda sau mai mult sau mai putin aspra. Cate un pliu dorso-lateral
proeminent. Masculul cu cei doi saci vocali umflati, cat o aluna. In timpul
reproducerii, la baza degetului gros anterior, are o pernita cafenie, evidenta.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
211
Spatele verde, uneori cafeniu, cenusiu, albastrui, verde-albastrui sau

intunecat cu pete si marmorari neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dunga pe
sira spinarii, mai luminoasa. Ventral albicios-uniforma sau patata cu negru.
Larvele sunt similare cu cele de Rana ridibunda dar de dimensiuni mai mici,
pana la 7,5 cm. Corpul este ovoidal cu coada mai lunga decat corpul. Varful cozii
este ascutit. Colorata dorsal in masliniu, verde masliniu (frecvent verde inainte de
metamorfoza), cu numeroase pete brune. Abdomenul este alb-sidefiu cu pete
galbui.
Ca habitat prefera lacurile si baltile. Specie euritropa, poate fi gasita in
aproape orice tip de habitat, impreuna cu Rana ridibunda sau Rana lessonae, mai
rar cu amandoua.
Este predominant acvatica, mai activa ziua. Destul de frecvent sta pe malul
apei la soare. Hiberneaza atat pe uscat cat si in apa. Adultii ierneaza pe fundul apei,
tinerii pe pamant; primavara apar prin aprilie-mai cand are loc si reproducerea.
Amplexul este axilar. Femela depune pana la 5000 de oua, in gramezi mari, care
cad la fundul apei. Dupa 5 - 7 zile ies larvele, iar dupa doua saptamani devin
mormoloci. Dupa 3 - 4 luni apar broscutele. Indivizii pontelor tarzii ierneaza ca
mormolocii. Maturitatea sexuala poate fi atinsa de masculi dupa prima hibernare
iar de femele dupa a doua.
Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei
piscicole.
Specia este nepericlitata in prezent. Este putin pretentioasa, putand ocupa o
mare varietate de habitate. Urca la altitudini mai mari decat Rana ridibunda.
CLASA REPTILIA
Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate exemplare de reptile.
In afara amplasamentului au fost identificate exemplare apartinand celor trei
ordine, respectiv Sauria, Serpentes, Testudinides. Dintre speciile apartinand acestor
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
212
ordine au fost identificate trei specii de interes comunitar: soparla de iarba –

Podarcis taurica, Natrix tessellata – sarpele de apa, si Emys orbicularis – testoasa
de apa.
Nr. Categorie Categorie

Denumire stiintifica OUG 57/2007
crt SPEC IUCN
CLASA REPTILIA
Ordinul SAURIA
Familia LACERTIDAE
Podarcis taurica
Anexa 4A - LC
(soparla de iarba)
Ordinul SERPENTES
Familia COLUBRIDAE
Natrix natrix
- - LC/LR
(sarpele de casa)
Natrix tessellata
Anexa 4A LC
(sarpele de apa)
Ordinul TESTUDINIDES
Familia EMYDIDAE
Emys orbicularis
Anexa 3, 4A - LR/NT
(testoasa de apa)
Trachemys scripta
(testoasa cu tample galbene) - - LC
Ordinul SAURIA
Podarcis taurica – soparla de iarba
Soparla de iarba este o specie nepericlitata, cu probabilitate mica de

disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN. In tara noastra este
intalnita - in sud si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea, in habitate specifice in
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
213
cateva zone din centrul si sudul tarii; prezenta pe litoral si in habitatele costiere; in
general, in Romania, situatia populatiilor acestei specii este stabila.
Ca habitat prefera terenurile inierbate nisipoase, dune si portiuni pietroase, la
liziera padurilor si in raristi, rape cu loess, poate fi intalnita pe marginea culturilor,
mai rar in regiunile pietroase, taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de
irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri.
Este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si
estica. Hiberneaza ingropata in pamant din octombrie - noiembrie pana in aprilie
- dieta consta din artropode – ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de
lepidoptere, formicide, aranee, chilopode. Ponta este depusa in a doua jumatate a
lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua; juvenilii eclozeaza in
septembrie. Constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de
reptile, mamifere si pasari.
Ordinul SERPENTES
Natrix natrix- sarpele de casa
Specie larg raspandita in Eurasia; in Romania, este raspandit in toata tara.

Este intalnit pe langa asearile umane din zonele inundabile, pe langa bazine
acvatice, campuri, zone uscate si pietroase, paduri; semnalat pana la 1100 m
altitudine.
Are un mod de viata amfibiu, fiind legat de bazinele acvatice pentru hranire;
poate fi totusi intalnit la distante considerabile fata de apa (in paduri, pe campuri
sau zone uscate si pietroase). Diurn, cauta locuri insorite, cu vegetatie de acoperire;
reactia sa de aparare primordiala este fuga; bun inotator. Este o specie antropofila
Dieta consta in principal din amfibieni, mai rar peste. Reproducerea are loc in
perioada Aprilie - Mai; ponta este depusa in Iulie-August; poate exista si o a doua
perioada de reproducere, toamna. De regula, ponta este ingropata in sol, frunzar,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
214
muschi, detritus, paie, etc., la mica adancime; se poate intampla ca mai multe
femele sa depuna ponta in acelasi loc.
Natrix tessellata – sarpele de apa
Natrix tessellata – foto original
Specie raspandita in Eurasia; in Romania, este raspandit in toata tara. Ca

habitat prefera zonele inundabile, bazine acvatice, habitate costiere. Are un mod de
viata mai acvatic comparativ cu sarpele de casa; traieste mai mult in si in imediata
apropiere a apei; nu este intalnit la distante mari fata de acumularile de apa, pe care
le paraseste doar pentru hibernare si depunerea pontei. Diurn, cauta locuri insorite,
cu vegetatie de acoperire; bun inotator. Este o specie antropofila. Dieta consta in
principal din pesti mici si amfibieni pe care ii vaneaza sub apa. Intra in hibernare in
octombrie (de obicei, mai multi indivizi lalolalta) si redevine activ in Aprilie.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
215
Ordinul TESTUDINIDES
Emys orbicularis – testoasa de apa
Emys orbicularis – foto original
Specie monotipica, fiind raspandita in nord-vestul Africii (Maroc, Tunis),

Europa, pana in Asia de vest (est de lacul Aral). In Romania este larg distribuita.
Traieste in ape statatoare si lin curgatoare, mai ales iazuri, lacuri; prefera locurile
insorite de pe malul apelor (in perioada depunerii pontei se poate indeparta mult se
apa). Este o specie foarte sensibila la schimbarile de temperatura; optimul termic se
incadreaza in intervalul 20 -24 °C; rapida in reactii, buna inotatoare. Testoasa de
apa europeana intra in hibernare în general la sfarsitul lui octombrie si apare in a
doua parte a lunii martie sau inceputul lunii aprilie. In anii cu ierni blande
testoasele pot fi observate in orice luna din an, mai ales in zona de campie. Ele sunt
observate deseori in locurile insorite.
Dieta cuprinde nevertebrate - viermi, melci, insecte acvatice (mai ales larve
de diptere), pesti mici, tritoni, broaste si mormolocii lor; isi prinde si consuma
prada subacvatic. Reproducerea are loc imediat dupa iesirea din hibernare; ponta
este depusa la sfarsitul lui Mai, pe uscat, intr-o groapa sapata de femela si consta in
3 pana la 15 oua oval-alungite, albe, cu coaja tare. Incubatia dureaza 3-4 luni;
juvenilii eclozeaza toamna sau primavara urmatoare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
216
Trachemys scripta - testoasa cu tample galbene
Testoasa de Florida, Trachemys scripta, cuprinde trei subspecii, Trachemys

scripta elegans (testoasa cu tample rosii sau testoasa de Florida), Trachemys
scripta scripta (testoasa cu tample galbene) si Trachemys scripta troostii (testoasa
de Cumberland). Subspecia Trachemys scripta elegans, testoasa cu tample rosii,
este cea mai cunoscuta dintre acestea, un animal de companie foarte popular in
SUA dar si pe restul. Nativa in sudul SUA si nordul Mexicului, acum este
raspandita in multe alte locuri, incluzand continentul european si asiatic unde a
devenit o specie invaziva.
Testoasele de Florida sunt reptile acvatice ce isi petrec timpul cautand hrana
in vegetatia acvatica deasa sau stand la soare, pentru reglarea termica. Prefera apele
linistite cu fund moale, malos, vegetatie abundenta si locuri potrivite pentru
insorire. Insorirea este importanta pentru termoreglare, temperatura corporala
optima fiind de 28°C. Testoasele pot ramane active de-a lungul intregului an, in
functie de localizarea geogrfica; prefer temperature intre 10 si 32°C, dar daca
acestea scad sub nivelul critic testoasele vor intra in hibernare. Sunt active ziua iar
noaptea dorm pe fundul apei sau plutind la suprafata acesteia. Cand temperatura
apei scade sub 10-15 °C, testoasele intra in hibernare pentru a se putea termoregla;
majoritatea vor hiberna sub apa, supravietuind numai cu oxigenul absorbit prin
piele, insa hibernarea poate avea loc si pe uscat, in pamant sau radacinile copacilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
217
Testoasele de Florida sunt omnivore oportuniste, aceasta fiind una dintre

caracteristicile care le fac bune specii invazive. Au o dieta mixta care include atat
plante terestre precum papadia (Taraxacum officinale), dar si plante acvatice -
zambila de apa (Eichhornia crassipes), lintita (Lemna minor), ciuma apelor
(Elodea canadensis); hrana de origine animala este reprezentata de viermi,
crustacee, broaste, raci, pesti mici si artropode.
Clasa AVES
In zona de studiu care a cuprins complexul comercial City Park Mall cu
terenurile aferente, Parcul Tabacarie si Lacul Tabacarie au fost observate 79 de
specii de pasari din care 28 de specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC.
In continuare prezentam lista taxonomica a speciilor identificate pe
amplasament si vecinatate:
Nr. Denumire stiintifica OUG 57/2007 Categorie Categorie

crt SPEC IUCN
CLASA AVES
Ordinul ANSERIFORMES
Familia ANATIDAE
Anas clypeata
1. Anexa 5C, 5E 3 LC
(rata lingurar)
Anas platyrhynchos
2. Anexa 5C, 5D Non- Spec LC
(rata mare)
Anas querquedula
3. Anexa 5C 3 LC
(rata caraitoare)
Anas strepera
4. Anexa 5C 3 LC
(rata pestrita)
Aythya ferina
(rata cu cap castaniu)
Aythya fuligula
(rata motata)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
218
Bucephala clangula
7. Anexa 5C Non-Spec LC
(rata sunatoare)
Cygnus cygnus
8. Anexa 3 Non-SpecE LC
(lebada de iarna)
Cygnus olor
9. - Non-SpecE LC
(lebada de vara)
Mergus merganser
10. - Non-Spec LC
(ferestras mare)
Mergus serrator
11. - Non-Spec LC
(ferestras motat)
Netta rufina
12. - Non-Spec LC
(rata cu ciuf)
Ordinul PELECANIFORMES
Familia ARDEIDAE
Ardea cinerea
13. - Non-Spec LC
(starc cenusiu)
Ardea purpurea
14. Anexa 3 3 LC
(starc rosu)
Ardeola ralloides
15. Anexa 3 3 LC
(starc galben)
Botaurus stellaris
16. Anexa 3 3 LC
(buhai de balta)
Casmerodius (Egretta) albus
17. Anexa 3 - LC
(egreta mare)
Egretta garzetta
18. Anexa 3 Non-Spec LC
(egreta mica)
Ixobrychus minutus
19. Anexa 3 3 LC
(starc pitic)
Familia PELECANIDAE
Pelecanus onocrotalus
20. Anexa 3 3 LC
(pelican comun)
Pelecanus crispus
21. Anexa 3 1 VU
(pelican cret)
Ordinul SULIFORMES
Familia PHALACROCORACIDAE
Phalacrocorax carbo
22. - Non-Spec LC
(cormoran mare)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
219
Phalacrocorax pygmaeus
23. Anexa 3 1 LC
(cormoran mic)
Ordinul PODICIPEDIFORMES
Familia PODICIPEDIDAE
Podiceps cristatus
24. - Non-Spec LC
(cocodel mare)
Podiceps nigricollis
25. - Non-Spec LC
(corcodel cu gat negru)
Tachybaptus ruficollis
26. Anexa 4 B Non-Spec LC
(corcodel mic)
Ordinul GRUIFORMES
Familia RALLIDAE
Fulica atra
27. Anexa 5C, 5E Non-Spec LC
(lisita)
Gallinula chloropus
(gainusa de balta)
Ordinul CICONIIFORMES
Familia CICONIIDAE
Ciconia ciconia
29. Anexa 3 2 LC
(barza alba)
Ordinul PASSERIFORMES
Familia SYLVIIDAE
Acrocephalus arundinaceus
30. - Non-Spec LC
(lacar mare)
Acrocephalus schoenobaenus
31. - Non-SpecE LC
(lacar mic)
Phylloscopus collybita
(pitulice mica)
Familia FRINGILLIDAE
Carduelis carduelis
(sticlete)
Coccothraustes coccothraustes
34. - Non-Spec LC
(botgros)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
220
Fringilla coelebs
35. - Non-SpecE LC
(cinteza)
Familia EMBERIZIDAE
Emberiza hortulana
36. Anexa 3 2 LC
(presura de gradina)
Emberiza schoeniclus
37. - Non-Spec LC
(presura de stuf)
Miliaria calandra
38. Anexa 4 B 2 LC
(presura sura)
Familia MUSCICAPIDAE
Erithacus rubecula
39. Anexa 4B Non-SpecE LC
(macaleandru)
Ficedula parva
(muscar mic)
Muscicapa striata
41. Anexa 4 B 3 LC
(muscar sur)
Phoenicurus ochruros
42. Anexa 4B Non-Spec LC
(codros de munte)
Familia HIRUNDINIDAE
Delichon urbicum
43. - 3 LC
(lastun de casa)
Hirundo rustica
44. - 3 LC
(randunica)
Familia LANIIDAE
Lanius collurio
45. Anexa 3 3 LC
(sfrancioc rosiatic)
Familia ORIOLIDAE
Oriolus oriolus
46. Anexa 4B Non-Spec LC
(grangur)
Familia PARIDAE
Parus caeruleus
47. - Non-SpecE LC
(pitigoi albastru)
Parus major
48. - Non-Spec LC
(pitigoi mare)
Familia TROGLODYTIDAE
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
221
Troglodytes troglodytes
49. - Non-Spec LC
(ochiul boului)
Familia PASSERIDAE
Passer domesticus
50. - 3 LC
(vrabie de casa)
Passer montanus
51. - 3 LC
(vrabie de camp)
Familia CORVIDAE
Corvus cornix
(cioara griva)
Corvus frugilegus
(cioara de semanatura)
Corvus monedula
54. Anexa 5C Non-SpecE LC
(stancuta)
Garrulus glandarius
(gaita)
Pica pica
(cotofana)
Familia STURNIDAE
Sturnus vulgaris
57. Anexa 5C 3 LC
(graur comun)
Familia TURDIDAE
Turdus merula
58. - Non-SpecE LC
(mierla)
Turdus philomelos
(sturz cantator)
Turdus pilaris
(cocosar)
Ordinul FALCONIFORMES
Familia FALCONIDAE
Falco tinnunculus
61. Anexa 4B 3 LC
(vanturel rosu)
Ordinul COLUMBIFORMES
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
222
Familia COLUMBIDAE
Columba livia domestica

62. - Non-Spec LC
(porumbel domestic)
Streptopelia decaocto
(gugustiuc)
Ordinul CORACIIFORMES
Familia ALCEDINIDAE
Alcedo atthis
64. Anexa 3 3 LC
(pescaras albastru)
Ordinul CHARADRIIFORMES
Familia LARIDAE
Chlidonias hybridus
65. Anexa 3 3 LC
(chirighita cu obraz alb)
Chlidonias niger
66. Anexa 3 3 LC
(chirighita neagra)
Chroicocephalus ridibundus
67. - Non-SpecE LC
(pescarus razator)
Gelochelidon nilotica
68. Anexa 3 3 LC
(pescarita razatoare)
Hydrocoloeus minutus
69. Anexa 3 3 LC
(pescarus mic)
Larus cachinnans
70. - - LC
(pescarus caspic)
Larus canus
71. - 2 LC
(pescarus sur)
Larus melanocephalus
(pescarus cu cap negru)
Sterna albifrons
73. Anexa 3 3 LC
(chira mica)
Sterna hirundo
(chira de balta)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
223
Ordinul CUCULIFORMES
Familia CUCULIDAE
Cuculus canorus
75. - 2 LC
(cuc)
Ordinul PICIFORMES
Familia PICIDAE
Dendrocopos syriacus
(ciocanitoare de gradina)
Dendrocopos major
77. - Non-Spec LC
(ciocanitoarea pestrita mare)
Ordinul STRIGIFORMES
Familia STRIGIDAE
Athene noctua
78. Anexa 4B 3 LC
(cucuvea)
Otus scops
79. Anexa 4B 2 LC
(cius)
Din cele 79 specii identificate la nivelul zonei studiate, pe amplasament au

fost observate 17 specii de pasari:
Carduelis carduelis Parus major
Columba livia domestica Passer domesticus
Corvus cornix Passer montanus
Corvus frugilegus Phoenicurus ochruros
Corvus monedula Pica pica
Delichon urbicum Streptopelia decaocto
Hirundo rustica Sturnus vulgaris
Larus cachinans Troglodytes troglodytes
Larus canus
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
224
Marea majoritate a speciilor observate pe amplasament sunt specii

antropofile, comune in zonele urbane, acest fapt se datoreaza in primul rand
faptului ca proiectul propus este localizat in zona parcarii auto a complexului
comercial City Park Mall si a cailor de circulatie rutiera aferente.
Avand in vedere vecinatatea amplasamentului cu Lacul Tabacarie unele
specii de pasari acvatice si nu numai, din cadrul SPA Lacul Siutghiol, pot ajunge in
vederea hranirii sau pot traversa in pasaj suprafetele prevazute in proiect.
Dintre speciile de avifauna mentionate in formularul standard al ariei de
protectie speciala avifaunistica Lacul Siutghiol pe suprafetele prevazute in
proiect au fost observate 2 specii:
- Larus cachinnans- pescarusul pontic- mentionata in Formularul Standard al
SPA Lacul Siutghiol, punctul 3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata
nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
- Larus canus – pescarus sur – mentionata in Formularul Standard al SPA
Lacul Siutghiol, punctul 3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata
nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
Larus cachinnans (pescarusul pontic)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
225
Pescarusul pontic este un pescarus mare, 59-67 cm si 680-1330 g. Picioarele,

aripile si gatul sunt mai lungi decat cele ale pescarusului argintiu. Spatele si aripile
sunt de un gri (argintiu) usor mai inchis decat ale pescarusului argintiu, dar mai
palide decat ale pescarusului cu picioare galbene, varfurile aripilor sunt negre, iar
restul corpului este alb. Ciocul este galben, cu o pata rosie aproape de varf.
Culoarea picioarelor variaza de la roz pal la o culoare galben pal. Cuibareste pe
sfaramaturi vechi de stuf, pe plajele nisipoase, atat in Delta Dunarii cat si in lungul
litoralului.
Impactul estimat: Este o specie cu plasticitate ecologica mare, fiind foarte
bine adaptata la prezenta si activitatea antropica. Nu anticipam nici un declin in
populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.
Larus canus (pescarus sur)
Cuibareste destul des in perechi izolate sau colonial, pe langa apele de coasta
si continentale, in principal in NE Europei. Lungimea corpului este de 40-46 cm,
anvergura aripilor de 100-115 cm. Spatele este argintiu, iar varful aripilor negru,
restul corpului este alb. Dieta variaza in functie de sezon, cea mai mare parte se
hraneste cu insecte, pesti mici, crustracee, moluste, deseori se hraneste pe campii,
in stoluri.
Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de
dezvoltarea proiectului, fiind o specie ocazionala pe amplasamentul analizat.
Vegetatia lacustra ce delimiteaza luciul apei de zona terestra are un rol

important in mentinerea diversitatii avifaunistice locale, prezentand habitate de
hranire, adapost, si cuibarire pentru speciile acvatice si nu numai.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
226
Aspect al vegetatiei lacustre din vecinatatea amplasamemtnului
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
227
Avand in vedere amplasarea proiectului in imediata vecinatate a SPA Lacul

Siutghiol, pe durata studiilor de teren au fost urmarite cu precadere speciile de
avifauna pentru care a fost declarata aria protejata, respectiv relatia acestora cu
amplasamentul propus.
Prezentam in cele ce urmeaza o serie de informatii relevante despre speciile
de pasari de interes comunitar mentionate in Formularul Standard al SPA Lacul
Siutghiol, din vecinatatea amplasamentului, exceptand speciile deja prezentate mai
sus:
Alcedo atthis
Pescarasul albastru prefera pantele abrupte, rapoase sau impadurite, la

adapost de vanturi si de valuri, unde isi poate construi cu usurinta cuibul, facand un
tunel la capatul caruia isi aranjeaza „camera” rotunda, „tapetata” cu oase de peste.
Are lungimea de 16-18 cm si greutatea de 40 g. Este albastru sau verde stralucitor
pe spate (in functie de lumina) si portocaliu-roscat pe burta. Se hraneste in special
cu pesti mici, insecte acvatice, larvele acestora dar si crustacee mici si mormoloci.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
228
Ardea purpurea
Starcul rosu, denumit si starc purpuriu sau batlan scortisoriu, este o specie
caracteristica baltilor cu stuf mare. Lungimea corpului este de 70-90 cm iar
greutatea de 500-1.350 g. Penajul imbina rosul maroniu cu tonuri de gri. In partea
posterioara a capului are doua pene ornamentale lungi si inguste, de culoare neagra.
Se hraneste cu pesti, insecte acvatice, broaste, pui ai altor specii de pasari, soareci
si chiar pui de popandai. Poate fi recunoscut dupa strigatul sau ragusit.
Botaurus stellaris
Buhaiul de balta, cunoscut sub numele de bou de balta, este o specie

caracteristica zonelor umede. Adultii au o lungime a corpului de 69-81 cm, si o
greutate de circa 1350 g. Adultii au infatisare similara. Coloritul general este
galben caramiziu cu striatii negre. Este o specie sfioasa, retrasa, solitara. De obicei,
exemplarele stau ascunse in stuf, iar atunci cand sunt surprinse adopta o pozitie de
camuflaj, cu gatul si ciocul intinse in sus (dungile verticale de pe corp imita
suprinzator de bine tulpinile stufarisului, cu care se confunda), pozitie caracteristica
acestei specii. Masculii sunt teritoriali, iar strigatul specific se aude toata primavara
pe distante mari, mai ales la rasaritul soarelului si amurg. Ierneaza in sud-vestul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
229
Asiei si nordul Africii. In iernile mai blande unele exemplare pot ramane la noi in
tara. Se hraneste cu pesti, insecte acvatice, broaste, lipitori si chiar soareci.
Chlidonias hybridus
Chirighita cu obraz alb este o specie intalnita in zonele mlastinoase. In pasaj,

apare pe coastele litorale. Deschiderea aripilor este de 74-78 cm si greutatea de 83-
100 g. Are un zbor agitat, acrobatic, de obicei la inaltime joasa, pe deasupra
mlastinilor si pajistilor, capturand insecte acvatice (de asemenea, plonjeaza din
aer). Chirighita are un corp gri inchis, obraji albi si o coroana neagra. Se hraneste
cu pesti mici, amfibieni, insecte si crustacee. Strigatul cel mai cunoscut este ca un
trosnet scurt, puternic.
Chlidonias niger
Chirighita neagra cuibareste colonial pe mlastini si lacuri. Lungimea corpului

este de 23-28 cm, iar greutatea de 50-74 g. Penajul de vara este inconfundabil,
complet intunecat. Ciocul este negru iar picioarele scurte rosu-negricios. Se
hraneste, in principal, cu insecte prinse pe suprafata apei, in timpul unui zbor
gratios si vioi. Adeseori sta pe loc in aer, fluturand din aripi, la distanta foarte mica
deasupra vegetatiei acvatice.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
230
Ciconia ciconia
Barza alba este o specie caracteristica pasunilor umede si zonelor

mlastinoase. Lungimea corpului este de 95-110 cm iar greutatea de 2,3-4,4 kg. Se
hraneste cu broaste, soareci, insecte, cartite, pui de pasari si de iepuri, melci, serpi
si soparle. Barza alba este, alaturi de randunica, specia care interactioneaza cel mai
mult cu oamenii. Foloseste ca suport pentru cuib stalpii retelelor de medie tensiune
si acoperisurile caselor.
Egretta garzetta
Egreta mica este specifica zonelor umede cu palcuri de copaci. Este zvelta si
eleganta, cu o lungime a corpului de 55-65 cm si o greutate de 350-550 g. Penajul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
231
este complet alb. Degetele galbene ce contrasteaza cu picioarele negre si ciocul

negru sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. In partea
posterioara a capului are 2-3 pene ornamentale lungi si inguste. Se hraneste cu
pestisori, broaste si mici animale acvatice.
Ficedula parva
Muscarul mic este o specie caracteristica padurilor de foioase si de amestec,

umbroase si umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 10-
11 g. Se hraneste cu insecte si ocazional cu fructe. Este o specie teritoriala si
monogama. Cuibul situat de obicei in scorbura unui copac sau in scobitura unei
cladiri si mai rar amplasat in tufisuri, este alcatuit din muschi, iarba si frunze.
Ixobrychus minutus
Starcului pitic ii plac zonele umede cu maluri acoperite de stuf si rachita. Au

o lungime a corpului de 33-58 cm si o greutate de 140-150 g. Adultii au infatisare
diferita. Femela are pe spate o culoare maronie cu striatii negre, comparativ cu
masculul care este negru pe spate. Se hraneste cu pestisori, broaste, insecte acvatice
si larvele acestora, uneori si puisori ai altor specii de pasari ce traiesc in stuf. Este o
specie sfioasa, retrasa, cu o viata ascunsa, fiind greu de observat.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
232
Lanius collurio
Cuibareste in regiuni deschise cu tufisuri si luminisuri. Adultul are corpul de

17-18 cm si greutatea de 25-35 g. Masculul are spatele maro-castaniu, crestetul si
ceafa gri-cenusii, coada neagra cu alb, gusa alba si pieptul albroziu. Femela are
spatele maroniu iar partea ventrala alb-crem, cu striuri intunecate mai dense, pe
piept si flancuri. Unele femele pot avea colorit asemanator cu masculii. Este o
specie diurna; in cautare de hrana este prezent in zonele cu deschidere mai larga
unde vaneaza insecte si soparle.
Pelecanus onocrotalus
„Marele pelican alb” este o specie acvatica masiva, ce pare complet alba
atunci cand este asezata pe sol. In zbor se distinge usor culoarea neagra de pe
partea inferioara a aripilor. Are un cioc larg si lung de care atarna „ o gusa galbena
strabatuta de vine rosii”. Adultii au o lungime a corpului cuprinsa intre 160-180 cm
si o greutate de 8000-10000 g. Adultii au infatisare similara. Se hranesc cu peste in
ape cu adancime redusa (1.5-2.5 m) deoarece nu se pot scufunda intr-un mod
asemanator cormoranilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
233
In Europa este specia cea mai mica din familia cormoranilor. Are un penaj
negru lucios si este o specie acvatica. Adultii au o lungime a corpului cuprinsa intre
45-55 cm. Se hraneste in special cu peste si nevertebrate acvatice, scufundandu-se
pana la cativa metri adancime pe o perioada de pana la 1 minut. Pentru ca au un
penaj ce se uda usor, pot fi observati frecvent pe arbori, stanci, grinduri, in pozitii
caracteristice, uscandu-si penajul la soare. In caz de pericol, cormoranii
regurgiteaza hrana inghitita.
Sterna albifrons
Chira mica este o specie care cuibareste in mici colonii pe coaste, in lagune,
estuare, lacuri, golfuri si chiar porturi. Lungimea corpului este de 20-28 cm si
greutatea medie de 50 g. Are un corp aerodinamic cu aripi ascutite, frunte alba,
coada scurta si bifurcata, cioc galben cu varf negru si picioare galbene. Se hraneste
cu pesti si crustacee mici, insecte, viermi si moluste. Executa zbor stationar
deasupra apei ca un fluture urias. Este cea mai mica dintre speciile de chire
europene.
Sterna hirundo
Chira de balta este caracteristica zonelor umde costier, dar si lacurilor

interioare cu apa dulce. Lungimea corpului este de 31-37 cm si are o greutate de
110-145 g. Adultii au o infatisare similara. Penajul este gri, ciocul este rosu aprins
cu varful negru, iar picioarele rosii. Se hraneste cu peste (5-15 cm lungime), insecte
si melci. Pentru a se hrani plonjeaza dupa detectarea prazii, de la 1-6 m inaltime,
pana la adacimea de 50 cm. Este o specie monogama si teritoriala.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
234
Pescarusul cu cap negru, denumit si martin cu cap negru, este o specie

caracteristica zonelor umede deschise, lagunare si de coasta. In migratie apare si in
zone agricole si pasuni. Lungimea corpului este de 37-40 cm si greutatea de 215-
350g. Penajul capului este negru, iar ciocul si picioarele sunt rosii. Se adapteaza
usor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura pentru hranire pana la 80 de km
distanta de colonie. Se hraneste cu insecte, larve, scoici, melci si pesti mici.
Hydrocoloeus (Larus) minutus
Pescarusul mic este o specie caracterisitca zonelor umede reprezentate de

lacuri bogate in stuf, mlastini sau coaste lagunare cu apa salmastra sau marine. Este
cel mai mic dintre pescarusi. Lungimea corpului este de 25-30 cm si are o greutate
de 88-162 g. Adultii au o infatisare similara. Penajul capului este negru, aripile sunt
late si rotunjite, iar partea de sub aripi este inchisa la culoare. Picioarele sunt de un
rosu aprins, iar ciocul este inchis, negru-rosiatic. Gatul si spatele sunt albe. Se
hraneste cu insecte, inclusiv libelule, viermi si pestisori. Manifesta preferinta
pentru larvele de chironomide. Se hraneste adeseori impreuna cu alte specii de
pescarusi. Isi prinde hrana in zbot in cazul insectelor dar si plonjeaza dupa prada
scufundandu-se sau inoata in timp ce cauta hrana.
Anas clypeata
Rata lingurar destul de des intalnita pe apele de campie putin adanci si

acoperite cu vegetatie. Masculul este foarte frumos colorat in perioada iernii. Pe
perioada verii masculul are un penaj asemanator cu al femelei. Lungimea corpului
este de 45-50 cm, deschiderea aripilor de 70-85 cm, iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Isi
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
235
procura hrana de la suprafata apei sau de pe fundul acesteia prin scufundari iar
aceasta consta in seminte, radacini, diferite materii vegetale si mici vietuitoare
acvatice. Construieste cuibul in vegetatia din apropierea apei.
Anas querquedula
Rata caraitoare este prezenta la noi doar in sezonul cald, de la sfarsitul lunii
februarie si pana in noiembrie. In perioada de iarna, masculul are un penaj
asemanator cu al femelei, brun pestrit. Lungimea corpului este de 38-40 cm,
deschiderea aripilor de 65-70 cm iar greutatea de 250-500 g. Se hraneste cu
seminte, diferite materii vegetale si mici vietuitoare de apa pe care le obtine prin
filtrarea apei de suprafata cu ajutorul ciocului. Cuibul este construit in vegetatia din
apropierea apei iar femela depune 8-11oua intr-o singura serie pe an.
Anas strepera
Rata pestrita este o specie mica si zvelta care se aseamana mult cu rata
salbatica, avand cam aceeasi dimensiune cu aceasta. Pasarea adulta ajunge la
lungimea de 44-55 cm, greutatea de 500-1200 g si deschiderea aripilor de 95 cm. O
parte din exemplare sunt sedentare, unele sunt de pasaj, iar altele calatoare. Hrana
consta din varfurile fragede ale ierburilor, frunze, vegetale de mlastina, germeni,
muguri, seminte. Uneori viziteaza miristile in cautarea boabelor de cereale.
Vaneaza fel de fel de animale mici, insecte, viermi, mici pestisori, amfibieni si
mormoloci.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
236
Ardea cinerea
Starcul cenusiu este apropiat de dimensiunile unei berze si are aproximativ

95 cm lungime, avengura aripilor de 1,7 - 2 m si o greutate de 1,6 - 2 kg. Penajul
este predominant de culoare cenusie, de unde ii vine si numele. Exemplarele
mature au un mot negru format din prelungirea catorva pene din crestetul capului.
Construirea cuibului pe care il fac in copaci sau in stufaris. De obicei il fac din
crengi si stuf. Cuibaresc in colonii mixte, cu alti starci, cu pelicani, cormorani.
Aythya ferina
Rata cu cap castaniu este prezenta la noi atat ca pasare de pasaj cat si ca
pasare clocitoare pe timpul verii. Lungimea corpului este de 42-49 cm, deschiderea
aripilor de 72-82 cm iar greutatea de 0,7-1 kg. Se hraneste cu vegetatia de pe
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
237
fundul apei. Cuibul este construit in stuf in imediata apropiere a apei. Femela
depune 8-10 oua intr-o singura serie pe an si se ocupa singura de cresterea puilor.
Din acest motiv, in perioada verii, vom vedea pe luciul baltii grupuri formate doar
din masculi si eventual exemplare imature in timp ce femelele se ocupa izolat de
cresterea puilor.
Aythya fuligula
Rata motata prefera sa ierneze in zona lacurilor litorale si in Delta Dunarii

atat timp cat suprafata lacurilor nu ingheata complet. Are penajul negru cu alb pe
flancuri si pe burta iar motul de pe cap este mai lung primavara devreme in
perioada imperecherii. Lungimea ratei motate este de 40-47 cm, anvergura aripilor
de 65-75 cm, iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Hrana isi procura din apa prin scufundari
spre fundul apei unde cauta vegetatie acvatica, seminte, radacini etc. Isi
construieste cuibul bine ascuns in vegetatia bogata de pe malurile apelor.
Bucephala clangula
Rata sunatoare pasare migratoare, oaspete de iarna in tara noastra. Cuibareste

in zone umede intinse, unde se afla salcii scorburoase (de obicei in vechi cuiburi de
ciocanitori). Specie rezistenta la conditiile climatice dure din nord. Dimensiunea
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
238
corpului este de 40-45 cm, greutate 1.4 kg la masculi si femele greutate de pana la
0,9 kg. Se hraneste pe lacuri de adancimi medii. Hrana este alcatuita din moluste,
viermi, crustacee mici si insecte acvatice.
Cygnus olor
Lebada de vara are un penaj in totalitate alb, cu un cioc puternic de culoare

rosie. Juvenilii sunt gri. Bulbul ce apare intre cioc si cap, de culoare neagra, este
mai proeminent la masculi decat la femele. Lungimea corpului 150 cm si anvergura
aripilor 210 cm, greutatea in medie 8-12 kg. Atinge maturitatea sexuala la 3 ani.
Prefera vegetatia inalta sau stuful pentru construirea unui cuib de dimensiuni
apreciabile. In general, consuma vegetatie acvatica sau macrofite. Se scufunda pana
la 1-1,20 m pentru hranire. Cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii, unde isi
instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori,
cuibareste si pe rauri lente si canale, aproape de prezenta umana.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
239
Grup de lebede de vara pe malul lacului Tabacarie (foto original)
Chroicocephalus (Larus) ridibundus
Este o pasare sedentara, aproape orice habitat de zona umeda poate fi

preferat de aceasta specie. Este intalnit in toata tara, pe lacuri, balti, helestee,
tarmul marii, rauri etc. Are in jur de 38 cm lungime, anvergura aripilor de 1m iar
greutatea de 250-350 g. Cuibareste in colonii, uneori foarte mari, pe lacuri si
mlastini cu stufaris, deseori in amestec cu alte specii, cuiburile fiind construite pe
insule, plauri sau pe plaje din iarba si vegetatie acvatica. Hrana este alcatuita din
pesti, viermi insecte, seminte pe care le cauta atat in apa cat si pe sol. Cei adaptati
mediului urban nu ocolesc resturile menajere.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
240
Mergus serrator
Pasare de apa scufundatoare, se hraneste cu peste, ciocul ei prezentand

margini zimtate si varf inconvoiat. Ajunge la o lungime de 52-58 centimetri,
lungimea aripilor deschise fiind de 70-86 centimetri, iar greutatea de 780-1350
grame. Aceasta delicata pasare este cunoscuta datorita diferentierii evidente ale
masculului fata de femela. Masculul ferestrasul motat este mai viu colorat fata de
femela, penajul fiind stralucitor, de culoare albastru si verde, folositor in atragerea
femelelor in timpul sezonului de imperechere. Se hraneste cu pesti mici, icre,
nevertebrate acvatice, crustacee si insecte, alaturi de plante. Inoata la suprafata
apei, scufundand rapid capul in apa pentru a-si prinde prada. Se poate scufunda
pana la 5 metri adancime.
Netta rufina
Rata cu ciuf este intalnita destul de rar, in special in Delta Dunarii. Atat
masculul cat si femela isi pierd din intensitatea culorilor dupa perioada de
imperechere. Dimensiunile ratei cu ciuf sunt de aproximativ 55 cm lungime, 85-90
cm anvergura aripilor si o greutate de pana la 1 kg. Se hraneste cu vegetatie
acvatica si diferite seminte si radacini pe care le gaseste pe fundul apei.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
241
Construieste cuibul in vegetatia bogata din imediata apropiere a apei, in general

cauta locuri cu mult stuf.
Phalacrocorax carbo
Specie larg intalnita pe cinci continente. Prefera zonele cu apa dulce

permanenta, este intlanit si in zone de coasta si estuare. Lungimea corpului este de
77-94 cm, anvergura aripilor este de 121-149 cm. Cuibareste in salcii, in colonii.
Clocitul are loc de obicei in luna aprilie. Poate sa intarzie clocirea daca cuibul a
fost deranjat in timpul pregatirii de catre om sau animale. Femela depune un numar
de 3-4 oua albastrui, acoperite cu o crusta calcaroasa, rugoasa, a caror incubatie
dureaza intre 28-30 de zile. Puii pot zbura dupa circa 8 saptamani.
Cormoranul mic este intalnit pe balti si lacuri cu vegetatie bogata si pe rauri

mici. Lungime corpului este de 23 -29 cm. Pasare strict dependenta de apa se
hraneste si se reproduce aici, construindu-si cuibul printre vegetatia deasa de pe
malul baltilor, nu arareori in colonii, ba chiar alaturi de alte pasari de apa. Se
hraneste in special cu pesti mici dar si cu nevertebrate acvatice: scoici, melci, rame,
larve de insecte.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
242
Anas platyrhynchos
Cea mai cunoscuta si raspandita specie de rata de la noi. Are o lungime de

pana la 65 cm, poate ajunge la o greutate de 1,5 kg, iar anvergura aripilor este de
80-95 cm. Se hraneste in apa, cu diverse plante acvatice de la suprafata, melci,
insecte si viermi. Cand are ocazia se hraneste si pe uscat cu seminte, cereale,
diferite plante. Cuibul il construieste cu mare grija pe sol in locuri cat mai ferite de
pradatori. Este o pasare migratoare, dar se intampla destul de des sa ramana la noi
si peste iarna cand se aduna in grupuri pe luciul apelor neinghetate.
Fullica atra
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
243
Lisita este o pasare destul de sperioasa si rar o vedem avantata in largul

lacului. De obicei inoata pe langa stuf si la cea mai mica miscare suspecta se face
nevazuta in padurea de stuf. Lungimea corpului este de 36-38 cm, anvergura
aripilor de 70-80 cm iar greutatea de 600-900 g. Hrana este constituita din vegetatie
acvatica pe care de cele mai multe ori o aduna prin scufundari de pe fundul apei.
Mai rar, lisita consuma diferite vietati acvatice de mici dimensiuni. Cuibul este
facut din stuf si vegetatie uscata direct pe apa in interiorul stufului.
Podiceps cristatus
Corcodelul mare este o specie comuna pe lacurile continetale si rauri

acoperite cu trestie. Corpul este cafeniu-deschis, cu un guler de pene cafenii-
roscate in jurul gatului. In timpul reproducerii are pe cap doua smocuri de pene.
Adultul are o lungime de 46-51 cm, deschiderea aripilor 75-90 cm si o greutate de
0,7-1,2 kg. Corcodelul mare se hraneste cu pesti, crustacee, moluste, insecte
acvatice, pe care le prinde facand dese scufundari in apa.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
244
Corcodelul cu gat negru este o specie acvatica de mici dimensiuni. Lungimea

corpului este de 28-34 cm, anvergura aripilor este de 55-60 cm iar greutatea
maxima de 350 g. Penajul este mult mai viu colorat in perioada verii. Nu exista
diferente majore intre femela si mascul. Corcodelul cu gat negru este un
scufundator desavarsit. Prin aceasta metoda reuseste sa-si procure hrana care este
alcatuita din insecte, viermi, moluste si pesti, dar si sa scape de pradatori. Cand
pericolul este aproape, se scufunda si poate iesi la suprafata la 20-30 de metri
distanta.
Date privind populatiile speciilor conform Formularului Standard (la nivelul
ariei protejate):
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Pop. Sit. Conser Izo Glo
Cod Specie Cuib. Iernat Pasaj
Rezid. Pop vare lare bal
A229 Alcedo atthis 4i D
A029 Ardea purpurea 3i D
A021 Botaurus stellaris 3i D
A196 Chlidonias hybridus 20i D
A197 Chlidonias niger 20i D
A031 Ciconia ciconia 100I D
A026 Egretta garzetta 6i D
A320 Ficedula parva 60i D
A022 Ixobrychus minutus 24p C B C B
A338 Lanius collurio 10i D
A019 Pelecanus onocrotalus 300-400i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 500i 100i C B C B
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
245
A195 Sterna albifrons 10i D

A193 Sterna hirundo 100i D
A176 Larus melanocephalus 3000-5000i B B C B
A177 Larus minutus 2000-5000i B B C B
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Pop. Sit. Conse Izo Glo
Rezid. Pop rvare lare bal
A056 Anas clypeata 200i D
A055 Anas querquedula 20i D
A051 Anas strepera 40i D
A028 Ardea cinerea 6i D
A059 Aythya ferina 1000i 2000i D
A061 Aythya fuligula 500i 2000i D
A067 Bucephala clangula 12i D
A036 Cygnus olor 20i D
A459 Larus cachinnans 100i 5000i C B C B
A182 Larus canus 2000i C B C B
A179 Larus ridibundus 2500i 12000i C B C B
A069 Mergus serrator 4i D
A058 Netta rufina 30i D
A017 Phalacrocorax carbo 3i 700i C B C B
A004 Tachybaptus ruficollis 30i D
A053 Anas platyrhynchos >100i >200i D
A125 Fulica atra 500-2000i D
A005 Podiceps cristatus 400-1000i D
A008 Podiceps nigricollis 500-8000i D
Lgenda
Statut Populatie Izolare Conservare Global
i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare excelenta A - valoare excelenta
p - perechi B - 15 p > 2% B - populatie neizolata, dar la B - conservare buna B - valoare buna
limita ariei de distributie
C - 2 p > 0% C - populatie ne-izolata cu o C - conservare medie sau C - valoare
arie de raspandire extinsa redusa considerabila
D - populatie
nesemnificativa
Statut- Cuibaritor/Iernat/Pasaj
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.
Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
Conservare - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare
excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna =
elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial
degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
Izolare - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei
Global - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective
Din totalul de 79 specii identificate in zona de studiu, 52 sunt specii de

interes national si comunitar (cf. Anexelor 3, 4B, 5C, 5D, 5E din OUG 57/2007),
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
246
25 dintre acestea fiind mentionate si in Formularul Standard al SPA Lacul

Siutghiol.
Prezentam in continuare informatii relevante privind ecologia si implicit
functiile ecologice ale speciilor observate (27 specii) in zona de studiu, mentionate
in O.U.G. 57/2007, dar nementionate in Formularul Standard al Ariei Naturale
Protejate SPA Lacul Siutghiol;
Athene noctua
Specie comuna in central si sudul Europei in regiuni deschise, adesea

stancoase, de asemenea in localitati. Este mica, indesata, cu aripi rotunjite si coada
scurta. Sunt cunoscute mai multe variatii de penaj, de la cenusiu-maroniu la rufos.
Masculul seamana foarte bine cu femela. Lungimea corpului este de 21-23 cm si o
greutate a corpului de 140-200 grame. Cuibareste in scorburi de copaci, pe stanci,
gauri in rape si cladiri. Perechile monogame raman impreuna pentru cel putin un
an, dar deseori stau impreuna toata viata. Foloseste stalpii si sarmele de telegraf ca
posturi de observatie. Prada consta din rozatoare, pasari, insecte, rame, etc. Activa
atat ziua cat si noaptea.
Ardeola ralloides
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
247
Starcul galben, cunoscut si sub denumirea de starcul blond, este o specie

caracteristica zonelor umede ce au suprafete de stuf, tufarisuri si copaci. Are o
lungime a corpului de 40-49 cm si o greutate de 350g. Adultii au o infatisare
similara. Culoarea caracteristica galben-maronie a penajului este vizibila atunci
cand sunt asezati. In zbor apar complet albi. In partea superioara a capului au in
perioada cuibaritului cateva pene lungi. Se hranesc cu pestisori, broaste, viermi,
insecte acvatice si melci. Isi cauta hrana mai ales in amurg. Cuibareste in colonii
mixte alaturi de alte specii de starci si cormorani. In afara perioadei de cuibarit
apare solitar sau in grupuri mici.
Carduelis carduelis
Pasare comuna in regiuni deschise cu arbori, totodata in parcuri si gradini.

Are o lungime a corpului de 12.5-13 cm, si o greutate de 14-17 g. Aripa neagra cu
o dunga lata, de un galben intens, evidentiindu-se mai ales in zbor. Cuibul si-l
construieste in arborii nu prea inalti, de regula intre crengile dese; are formade cupa
si este construit din fibre vegetale, par si puf.Sociabili in afara perioadei de
cuibarit, adesea intalniti in stoluri mici. Se hraneste cu seminte, fructe mai rar cu
insecte.
Corvus cornix
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
248
Precauta, desi este obisnuita cu prezenta umana. Are o lungime a corpului de

44-51 cm si o greutate de 540-600 g. Usor de recunoscut prin penajul gri si negru.
Obiceiuri asemanatoarecu ale ciorii negre, cu care adesea se asociaza si cu care se
si incruciseaza acolo unde cele doua specii se intalnesc. Cuibul este construit in
arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi, piloni, rar pe stanci, cladiri sau la sol;
daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie
joasa si densa. Hrana consta din nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici
vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din
teritoriul ocupat
Corvus frugilegus
Specie tipica pentru regiunile joase cu terenuri agricole, unde cuibareste in

colonii, in grupuri de copaci sau in paduri mici. Lungimea corpului este de 44-46
cm, cu o greutate de 460-520 g. Gregara pe toata durata anului. Isi cauta hrana in
principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile
agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in
timpul lucrarilor agricole, in special larve. Prefera sa se hraneasca cu insecte, rame
si nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se
hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole. Au obiceiul sa stranga nuci;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
249
acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in

vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat.
Corvus monedula
Pasare clocitoare comuna in regiunile cultivate, in padurile batrane cu frunze

cazatoare, in orase, in muntii stancosi si pe abrupturile stancoase litorale. Lungimea
corpului este de 33-34 cm, cu o greutate de 220-270 g. Cuibareste in scorburi,
gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de ciocanitoare; cuibul variaza ca structura
si dimensiune, in functie de natura scorburii/ cavitatii. Hrana consta din
nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari; puii
sunt hraniti in principal cu nevertebrate. Se hranesc in perechi sau mici stoluri,
aproape intotdeauna pe sol; uneori pot cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare,
carabusi, chiar ghinda. Este o pasare foarte sociabila, aproape intotdeauna putend fi
vazuta in perechi sau in stoluri.
Cygnus cygnus
Lebada de iarna, cunoscuta sub denumirea de lebada cantatoare, este o specie

caracteristica zonelor arctice, cuibarind pe lacuri inconjurate de vegetatie.
Lungimea corpului este de 140-160 cm si greutatea de 9800-11000 g pentru mascul
si 8200-9200 g pentru femela. Adultii au infatisare similara. De la distanta mica se
poate vedea ca pata galbena de pe cioc este mai intinsa decat la lebada mica. Se
hraneste in special cu plante de apa, seminte, viermi, insecte, moluste si uneori
pesti. Cuibareste solitar pe lacuri inconjurate de vegetatie si mlastini. Sunt pasari
sociabile, hranindu-se in numar mare pe luciul lacurilor putin adanci, ca urmare a
faptului ca nu se pot scufunda si adancimea la care pot ajunge este limitata de
lungimea gatului. Dupa formare, perechile raman impreuna pe viata si masculul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
250
vegheaza asupra femelei, cuibului si puilor. Zboara in stoluri in forma de V, iar in

timpul zborului aripile produc un fosnet usor.
Ciocanitoarea de gradini este caracteristica zonelor deschise cum sunt

livezile, parcurile si gradinile. Este prezenta si in paduri de foioase si conifere acolo
unde trunchiurile copacilor depasesc 25 cm in diametru. Lungimea corpului este de
23-25 cm si are o greutate de 66-79 g. Este usor de confundat cu ciocanitoarea
pestrita mare, de care se deosebeste prin absenta dungii negre de pe laturile gatului
panala ceafa. Penajul celor doua sexe este asemanator, diin o combiantie de alb,
negru si rosu. Se hraneste cu insecte, fructe si seminte fiind considerata una dintre
ciocanitorile omnivore. Dintre toate speciile de ciocanitori se hraneste cel maimult
cu fructe si seminte. Este o specie monogama, perechea mentinandu-se cativa ani,
desi sunt solitare in afara perioadei de cuibarit. Este o specie sedentara.
Casmerodius (Egretta) albus
Egreta mare este o specie caracteristica zonelor umede cu palcuri de salcii.

Lungimea corpului este de 85-100 cm si greutatea de 950 g, fiind ca dimensiuni
asemanatoare cu starcul cenusiu (Ardea cinerea). Anvergura aripilor este cuprinsa
intre 145-170 cm. Adultii au infatisare similara.Penajul este complet alb. Pe spate,
peste coada, sunt prezente 30-40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecate
si denumite ‘’egrete’’ care in secolul XIX erau recoltate prin distrugerea coloniilor
si impuscarea pasarilor pentru a fi vandute caselor de moda. Se hraneste cu pesti de
talie mica, broaste, serpi si insecte. Cuibareste in colonii formate numai din egrete
sau impreuna cu alte specii de starci, caracterul gregar fiind mai putin accentuat.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
251
Emberiza hortulana
Presura de gradina este caracteristica zonelor deschise uscate cu vegetatie

putina si palcuri de copaci sau tufe. Ca marime este similara ciocarliei de camp, cu
o lungime a corpului de 15-16.5 cm si o greutate de 18-30 g. Se distinge de alte
presuri prin penajul galben al gatului si abdomenul caramiziu. Ciocul si picioarele
sunt roz.De aproape se poate observa cercul alb-galbui din jurul ochiului. Ciocul
este conic si robust pentru a sparge invelisul semintelor cu care se hraneste. O parte
a hranei este formata si din nevertebratele pe care le prinde pe sol.Este o specie larg
raspandita pe continentul European. Migreaza in stoluri mici formate din 5-50 de
exemplare.
Erithacus rubecula
Macaleandrul este o pasare comuna in gradini, parcuri si paduri dese (sau cu

subarboret) si este deseori intalnit in zone urbane. Adultul are un colorit
caracteristic portocaliu-ruginiu pe tot pieptul si pe frunte, acestea contrasteaza cu
abdomenul alb si cu partile superioare de culoare oliv-maronii, ca si aripile si
coada. Lungimea corpului este de 12.5-14 cm, si o greutate de 18 g. Pasari
monogame. Dupa ce masculul hraneste femela ca sa o curteze, aceasta construieste
un cuib in forma de cupa din frunze si muschi pe teritoriul masculului.Vara se
hraneste cu nevertebrate, isi suplimenteaza hrana cu seminte si fructe de arbusti
iarna, fiind vizitator frecvent la hranitorile de gradina.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
252
Falco tinnunculus
Vanturelul rosu poate fi gasit intr-o varietate mare de habitate, chiar si in

zonele urbane. Are nevoie de vegetatie joasa, deschisa, pentru a vana – asa cum
sunt zonele din jurul fermelor, pajistile, parcurile sau lizierele. Lungimea corpului
este de 31-37 cm, , greutate medie de 190 g (masculii) si 220 g (femele). Pasare de
prada mica, de culoare castanie, poate fi identificata dupa zborul pe loc
caracteristic, in care tine coada lunga deschisa ca pe un evantai. Masculii au capul
si coada cenusii, in timp ce la femela – capul, coada si spatele sunt maronii cu
dungi negre. Specia cuibareste in scorburi, in cladiri sau foloseste cuiburile
abandonate ale altor specii. Perechile sunt teritoriale si revin la acelasi cuib an de
an. Se hranesc in principal cu mamifere mici, dar apreciaza si pasarile mici sau
nevertebratele.
Gallinula chloropus
Gainusa de balta poate fi intalnita intr-o varietate de zone cu ape linistite in

care exista vegetatie abundenta. Prefera raurile, iazurile, lacurile, canalele si
mlastinile adiacente padurilor sau care au vegetatie inalta in apropiere. Lungimea
corpului este de 30-38 de centimetri, si o greutate de 320 de grame. Penajul este
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
253
negru-maroniu, cu tartita alba si o linie alba de-a lungul corpului. Usor de

recunoscut dupa ciocul rosu cu varf galben si scut facial rosu. Ochii sunt negri, iar
picioarele si laba piciorului sunt de culoare galben-verzuie. Masculul si femela
seamana foarte bine. In general, perechile sunt monogame, dar se intalnesc si
cazuri de poligamie si poliandrie. Se hraneste cu vegetatie acvatica, nevertebrate,
pesti mici si oua de pasare.
Garrulus glandarius
Gaita, traieste in zonele cu padure deasa, in special stejar, dar si paduri cu

alte foioase sau conifere. De asemenea, poate fi gasita si in parcurile cu arbori sau
gradini. Este un membru mai mic al familiei corvide, lungimea corpului de 32-35
cm, greutate medie de 170 g. Culoare maroniu-rozalie, cu crestet dungat alb-negru,
tartita alba, coada neagra si „mustata” neagra. Masculul si femela seamana foarte
mult. Au o dieta variata, de la ghinde si alte seminte la fructe, nevertebrate, oua,
pui de pasare si mamifere mici. Cauta mancare si in copaci si pe sol, iar toamna
ingroapa ghindele pentru a le avea ca provizii de iarna. Legatura monogama dintre
pasari dureaza de obicei toata viata. Ritualul nuptial presupune etalarea penajului
de pe aripi si coada, iar masculul ii ofera femelei hrana. Cei doi construiesc un cuib
de bete intr-un tufis sau copac.
Gelochelidon (Sterna) nilotica
Pescarita razatoare este o specie caracteristica zonelor lagunare cu apa

salmatra si tamurilor nisipoase, dar apare si pe lacurile cu apa dulce si mlastinoase.
Lungimea corpului este de35-42 cm si are o greutate de 150-192 g. Este usor de
confundat cu sterna de mare (Sterna sandvicensis) mai ales in cazul pasarilor
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
254
tinere. Adultii au infatisare similara.Penajul este gri deschis, iar coada scurta si
scobita. Partea superioara a capului este neagra, iar ciocul este gros, asemanator
pescarusilor. Se hraneste cu insecte, rame, melcisori, soareci, soparle. Spre
deosebire de celelalte chire nu plonjeaza in apa, se scufunda dupa pestisori si se
hraneste cautandu-si hrana si pe sol. Prinde insecte in zbor. Adeseori cuibareste in
colonii mixte cu alte chire sau pasari de tarm.
Miliaria calandra
Presura sura este o specie destul de comuna in regiunile deschise. Obisnuiesc

sa traiasca pe campii fara arbori sau cu vegetatie ierboasa inalta. Lungimea
corpului este de 18 cm, iar greutatea maxima de 55g. Este de culoare maro cu
nuante de gri, puternic dungata, fara semne particulare. In afara perioadei de
cuibarit, intalnite in stoluri.Cuibul este construit direct pe pamant, bine mascat in
iarba sau tufisuri.Hrana consta primavara si vara din insecte, melci si seminte de
plante salbatice, acestea din urma formand in timpul iernii principala ei hrana.
Muscicapa striata
Muscarul sur, oaspete de vara, este o specie comuna in padurile luminoase,

parcuri si gradini. Are o lungime a corpului de 14 cm si o greutate de 14-19 g.
Penajul este gri-maroniu cu striatii de culoare inchisa pe piept si frunte. Atunci
cand sta pe ramura are tinuta verticala. Cuibul si-l instaleaza in scorburi, crapaturi
de ziduri sau alte spatii stramte. Isi depune ponta si in cuiburi artificiale. Prinde
insecte stand la panda pe cate o creanga uscata de unde se lanseaza in zbor scurt.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
255
Oriolus oriolus
Grangurul poate fi intalnit pe tot teritoriul tarii, in zonele impadurite sau in

palcurile cu copaci bogati in coronament. Nu ocoleste nici parcurile si gradinile cu
vegetatie bogata. Are o lungime a corpului de 22-25 cm si o greutate de 55 g.
Foarte sperios, este dificil de zarit, petrecandu-si timpul in varful copacilor. Adultul
mascul este galben stralucitor cu negru, femela si masculul de un an verzui
deasupra si alb-galbui cu striatii dedesubt. Hrana este alcatuita din insecte pe care
le gaseste pe frunzele copacilor iar toamna tarziu se hraneste si cu diferite fructe de
padure.
Otus scops
Ciusul este o specie de rapitoare de noapte de dimensiuni mici, fiind un

oaspete de vara si o specie care cuibareste in Romania. Cuibareste in palcuri de
copaci, gradini, parcuri din orase, in copaci scorburosi sau cladiri. Are o lungime a
corpului de 19-21 cm, si o greutate de 150 g.Colorit destul de uniform.De
dimensiuni mici. Are doua moturi late. Mai zvelt decat cucuveaua, sta cocotat intr-
o pozitie mai dreapta. Pasare migratoare se hraneste in general cu insecte.
Pelecanus crispus
Pelicanul cret este ruda apropiata a Marelui Pelican Alb (pelicanul comun).
Este doar cu putin mai mare decat ruda sa si atinge o greutate de 10000-12000g.
Penajul este alb suriu. In haina de nunta, pe cap apare un mot de pene buclate si
moi, care la pasarile foarte batrane atinge o lungime de 14-16 cm, iar gusa care
atarna de cioc se coloreaza interns in rosu coral. Cuibul este mai elaborat, alcatuit
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
256
din rizomi de stuf si alte resturi vegetale. Se hraneste in mod similar cu pelicanul
comun. Naparleste in iulie-octombrie, similar cu marele pelican alb. E mai prudent
si mai sperios decat ruda sa.
Poate fi intalnita in paduri mature, in zone deschise, parcuri si gradini unde

exista arboret pe care il foloseste la cuibarit. Este mica, are o lungime a corpului
10-12 cm, greutate de 9 g. Partile superioare sunt de culoare verzui-maronii, galben
pal pe cele inferioare, cu abdomen albicios. Cioc inchis la culoare, spranceana
scurta si palida. Masculul si femela seamana foarte bine. Seamana foarte bine cu
pitulicea fluieratoare, dar are coloritul mai putin stringent si este identificata dupa
cantecul caracteristic. De obicei, perechile sunt monogame, desi legatura dintre
parteneri dureaza doar un sezon, iar poligamia este si ea frecventa. Femela
construieste un cuib in vegetatia de pe sol. Specie diurna, isi cauta hrana si pe sol si
in coroanele arborilor, prinde insecte si din zbor si de pe scoata copacilor.
Este o pasare de munte, dar poate fi intalnita si in zona dealurilor cu putina

vegetatie. Totodata, este extrem de bine adaptata la traiul in orase, cuibarind in
locuri care seamana cu habitatul ei traditional: cladiri inalte si cariere de piatra. De
statura unui macaleandru, are o lungime a corpului de 14-15 cm, greutate de 12-20
g. Masculii au penaj negru-gri pe partile superioare si pieptul negru, cu tartita si
coada portocalii. Femela are culoarea gri-maronie, mai putin tartita si coada, care
sunt portocalii. Se hraneste in principal cu nevertebrate, dar toamna mananca si
fructe de arbusti si seminte.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
257
Pica pica
Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane, in regiuni cultivate, cu

tufisuri, livezi sau arbori. Lungimea corpului este de 44-46 cm, cu o greutate de
200-250. Penajul este negru lucios cu alb pe umeri si piept, inconfundabila datorita
cozii foarte lungi. Specie monogama, formeaza perechi pe termen lung. Ambii
parteneri participa la construirea cuibului. Cuibaresc pe ramurile arborilor de
foioase. Specie omnivora, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si
seminte de conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; hrana cuprinde si
fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si
oua de pasari dar si mici rozatoare.
Traieste in orase si sate, unde cuibareste in parcuri, gradini, cladiri. Are o

lungime a corpului este de 31-33 cm si o greutate de 150-220 g. Adesea se hraneste
in compania porumbeilor domestici in silozuri sau pe camp. Are un zbor vioi (ca
turturica) dar este evident mai masiv, cu coada mai lunga. Colorit general cafeniu,
in zbor parand mai inchis, cu un guler negru ingust pe ceafa. Dedesubt coada este
alba in jumatatea terminal si neagra la baza. Depune cate doua oua, de mai multe
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
258
ori pe an. Cuibareste adesea in localitati in cuiburi simple construite din crengute
sau sarme plasate in copaci sau pe diverse platforme. Consuma diverse graunte.
Sturnus vulgaris
Cuibareste in scorburi dar si in gauri de ziduri, stalpi de beton sau sub tiglele
acoperisurilor. Graurul are o lungime de aproximativ 20 cm, deci este o pasare
relativ mica, si o greutate de 75 - 90 g. Coada scurta, penajul pestrit si ciocul lung
si ascutit. Petele albe se micsoreaza in cursul verii ca urmare a tocirii lor. Specie
gregara. Zboara in stoluri compacte, uneori mii de pasari la un loc, avand un
comportament perfect sincronizat. Hrana o cauta de obicei pe pamant, fiind
alcatuita din viermi si insecte.
Turdus philomelos
Sturzul cantator traieste in paduri, tufisuri inalte, parcuri si gradini. Partea

dorsala de un maro uniform, cea inferioara cu pete mici, iar partea inferioara a
aripii maro-galbui deschis. Irisul este maro, iar in jurul ochiului are un inel de
culoare crem. Pasarile adulte au picioarele maronii sau galben-maronii, la tineri
culoarea este rozie. Are lungimea corpului de 20-22 cm, coada scurta, iar greutatea
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
259
variaza intre 60-70 g. Cuibul este instalat la inaltimi nu prea mari, in arbori si
arbusti; are interiorul de forma unei cupe de carton, formata din lemn putrezit
amestecat cu saliva pasarii. In perioada aprilie-iulie femela depune patru sau cinci
oua albastrui cu puncte negre, pe care le cloceste 10-17 zile. Puii sunt hraniti de
parinti cu viermi, larve de insecte si melci. Insectivor, consuma un numar mare de
insecte si de larve, mai ales in perioada cresterii puilor iar in sezonul rece apreciaza
fructele.
Turdus pilaris
Cocosarul este o specie ce cuibareste pe liziere de paduri, in arborete mici,

plantatii, parcuri, copaci din lungul drumurilor. Cuibareste izolat sau in mici
colonii, in coroana copacilor. Iarna este o specie comuna in Europa de Vest si de
Sud; stoluri mari stau pe campiile unde se afla fructe salbatice (paducel, porumbe,
maces). Zburatoare mai buna decat majoritatea celorlalti sturzi, migreaza in timpul
zilei in stoluri mari. De dimensiuni relativ mari. Cap si tartita gri; coada lunga de
culoare inchisa si spate mari castaniu. Piept maro-galbui, patat si abdomen de
culoare deschisa. Cuibul format din crengute, lipit cu lut si fire vegetale, este
amplasat in tufisurile dese din liziera padurilor sau pe marginea drumurilor.
Consuma cu aceeasi placere insecte cat si fructe.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
260
Dintre speciile de pasari intalnite in zona studiata, 18 dintre acestea nu

intra in categoria celor de interes comunitar si nu apar nici in Formularul
Standard pentru SPA Lacul Siutghiol:
Lacarul mare traieste in zone cu vegetatie acvatica, in special in zonele cu

stuf si trestie, la ape mici. Cel mai mare lacar din Europa are o lungime a corpului
de 19-20 de centimetri, si o greutate de 22-31g, cu cioc lung si puternic. Prezinta
culori maronii deschise pe partile superioare, albe pe partile inferioare, cu laterale
alburii si o dunga intunecata la nivelul ochilor. Ciocul este lung si greu, iar coada
este si ea lunga. Nu exista deosebiri mari intre mascul si femela. Are un
comportament mai putin rezervat decat restul speciilor de Acrocephalus, adesea sta
la vedere, pe fire de trestie, in special atunci cand canta la rasaritul soarelui. Uneori
este monogam, dar unii masculi au si cate doua sau trei partenere. Femela
impleteste un cuib din frunze in jurul tulpinilor de stuf, la aproximativ un metru
deasupra apei. Dieta consta cu preponderenta din insecte si alte nevertebrate,
ocazional din vertebrate mici, iar toamna mananca si fructe.
Lacarul mic este o pasare comuna in stufarisuri, in mlastini sau in alte tipuri
de vegetatie deasa de-a lungul malurilor lacurilor si raurilor. Partea superioara a
corpului puternic striata. Spranceana distincta si lunga, crem deschis.Tartita
nestriata, maro-galbuie. Adesea canta in miez de noapte. In timpul zilei adesea
executa un zbor scurt, deasupra stufului, aproape vertical, insotit de cantec.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
261
Botgrosul ( Coccothraustes coccothraustes ) este denumit asa dupa ciocul

sau puternic si relativ mare in comparatie cu dimensiunile corpului. Lungimea
corpului este de 18 cm iar greutatea de 50-60 g. Botgrosul este o pasare sedentara
intalnita pe tot teritoriul tarii noastre insa creste numarul exemplarelor in perioada
de iarna, atunci cand vin la noi sa ierneze si perechile care au cuibarit in Nordul
Europei. Coloritul este mult asemanator cu cel al cintezelor, cu multe nuante de
crem, cafeniu si brun. Varful aripilor sunt mai inchise la culoare si au reflexii
albastrui metalice spre varf. Ciocul si picioarele au un colorit roz. Se hraneste cu
samburii de cireasa dar si cu semintele de ulm, paltin sau carpen.
Porumbelul domestic traieste in turnuri, mansarde, poduri, nisele cladirilor,

cuibarind in regiunile urbane aproape pe tot cuprinsul Europei. Fara teama se
hraneste pe strazi si in piete. Penajul variaza extrem de mult, de la stramosul
porumbel de stanca - ce are penaj gri cu baza cozii alba si cu doua dungi negre pe
aripi, la penaj crem rosiatic, alb, alb puternic vargat sau de culoare inchisa.
Sedentar. Se hraneste cu seminte, si uneori cu produse din panificatie (paine) in
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
262
asezarile umane. In dieta lor poate sa apara si mici pietricele, nisip, carbune,
viermisori si plante.
Cuculus canorus
Cucul, poate fi intalnit in paduri sau in zonele cu arbori, pajisti si stufarisuri.

Pasare diurna si in general solitara, deseori este vazuta cu aripile lasate mai jos de
nivelul cozii. O pasare de marimea porumbeilor, seamana cu uliul pasarar la forma
si culoare. Lungimea corpului este de 32-36 cm, o greutate de 130 g la mascul si
110 g la femela. Partile superioare sunt gri-albastrui, pieptul este alb cu dungi
orizontale de culoare inchisa. Aripile sunt ascutite, coada este lunga si irisul galben.
Femela de obicei prezinta acelasi colorit, dar poate fi si de culoare ruginie.
Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in
fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare ’’ gazda’’ in functie de
culoarea oualor. Se hraneste cu insecte, omizi in special, iar uneori cu ouale si puii
altor pasari mici.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
263
Delichon urbicum
Lastunul de casa, cuibareste in colonii, mai ales in sate si orase, dar si in

regiuni montane. Cuibul sub forma unui bol, intarit cu noroi, este fixat sub
stresinile cladirilor sau pe versantii stancosi. Se aduna peste noapte in cuiburi sau
in varful copacilor. Lungimea corpului este de 12 cm, cu o greutate de 15-20 g.
Partea superioara a corpului este neagra cu luciu albastru, tartita alba si partea
inferioara a corpului este alba. Coada este scurta si moderat scobita. Lastunul este
un excelent zburator si ajunge pe sol foarte rar, doar pentru a colecta materialul de
constructie pentru cuib. Spre deosebire de cuibul de randunica care are forma unei
jumatati de cupa, cuibul lastunului este acoperit complet si are doar un mic orificiu
prin care se poate patrunde in el. Lastunul nu foloseste paie, par sau crengute in
constructia cuibului ci doar noroi. Lastunul se hraneste cu diferite insecte
zburatoare pe care le prinde din zbor. Tot din zbor bea si apa.
Dendrocopos major
Ciocanitoarea pestrita mare poate fi intalnita oriunde se afla copaci batrani,

conifere sau foioase, de care specia depinde pentru cuibarit si hrana. Cel mai
adesea este intalnita in paduri, dar si in livezi, parcuri, gradini cu copaci care le
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
264
convin. Este o specie diurna, se catara pe copaci pentru a-i ciocani si a sonda coaja
pentru a avea acces la insecte, folosind limba lunga si lipicioasa. Este de
dimensiunea unei mierle, are lungimea corpului de 23-26 cm, greutate de 85 g.
Crestetul si partile superioare sunt negre cu o pata alba pe fiecare aripa si cu pete
albe pe obraji. Si masculul si femela au pene de rosu aprins sub coada, iar masculul
are o pata rosie pe ceafa. Bate frecvent darabana, scurt, cu batai puternice si
incredibil de rapide, brusc intrerupte.Se hraneste in principal cu insecte, desi
accepta si seminte iarna, dar si oua si puii altor pasari mici pe timp de vara.
Emberiza shoeniclus
Presura de stuf, traieste in stufarisuri, de asemenea in regiuni mai aride, de

exemplu in paduri tinere de conifere, iarna viziteaza si campurile cultivate, uneori
in compania altor presuri si cinteze, in mici stoluri. Are o lungime a corpului de 15
cm si o greutate de 15-22 g. In penaj de vara, masculul usor de recunoscut dupa
cercul alb de pe gat, calota si barbia negre. Femela are cap clar marcat cu maro si
alb, iar gatul de culoare deschisa este marginit lateral de dungi inchise. Canta de
obicei de pe varful unei trestii.
Fringilla coelebs
Cinteza este una din speciile cele mai comune din Europa. Cuibareste atat in
padurile cu frunze cazatoare cat si in cele de conifere, in gradini si parcuri.Cuibul
este bine camuflat cu muschi si licheni. Lungimea corpului la cinteza poate ajunge
la 14cm, iar o greutate de 23g. Masculul este viu colorat, caramiziu-roscat pe obraji
si piept, cenusiu pe cap si cafeniu inchis pe spate, cu dous benzi albe la baza aripii,
femela si juvenilul de un maro-gri sters cu nuante verzui, toti au doua dungi albe
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
265
pronuntate pe aripi, alb pe rectricele exterioare si tartita verzuie.Canta intens cu

glas sonor. Se hraneste vara cu insecte, pe care le prinde alergand prin iarba, iarna
consuma fructe si seminte.
Hirundo rustica
Randunica traieste in numar mare in localitati situate cu precadere in sate din

regiuni deschise, cultivate. In migratie se adapostesc pentru noapte in stoluri mari,
in stufarisuri. Rectricele externe foarte alungite si inguste. Randunica poate ajunge
la o lungime de 20 cm si o greutate de 25g. Fruntea si barbia roscate sunt
caracteristice. Cuibareste aproape exclusiv in localitati, in cuiburi pe care si le
creaza din pamant, paie si saliva, la incheietura peretelui cu tavanul cladirilor.
Cuibul de randunica este complet deschis in partea superioara. Pasare exclusiv
insectivora prinde insecte mici pe care le vaneaza din zbor.
Mergus merganser
Ferestrasul mare este mai raspandit decat ferestrasul motat, destul de comun
pe apele limpezi, de asemenea pe coastele din zonele nordice. Cuibareste in
scorburi de copaci. Iarna pe lacuri intinse, deseori pe mare. Iarna masculul are
partea inferioara a corpului alba cu nuante de roz (rozul dispare in
aprilie).Comparativ cu femela de ferestras motat, trasaturile distinctive ale femelei
sunt: spate mai gri, un maro rosiatic mai inchis pe cap, creasta compacta ce cade pe
ceafa, barbie alba. Ca si ceilalti ferestrasi, este un scufundator excelent si, ca si
acestia, poate sta mult timp sub apa in cautarea pestilor cu care se hraneste.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
266
Parus caeruleus
Pitigoiul albastru este gasit deseori acolo unde sunt si copaci, inclusiv in
paduri, parcuri, gradini si livezi. In afara perioadei de cuibarit, viziteaza deseori
stufarisurile. Este usor de identificat dupa penajul cu parti inferioare galbene, spate
albastru cu verde, aripi si coada albastre. Fata este alba, crestetul albastru si o
dunga de ochi abastru-verzuie care ii inconjoara obrajii. Are o dunga albastra pe
abdomen si una alba pe aripi. Lungimea corpului este de 10.5-12 cm, si o greutate
de 11 g. Se hraneste predominant cu insecte in timpul sezonului de imperechere, cu
fructe, seminte si nuci in timpul toamnei si al iernii. Isi cauta hrana pe crengi si
trunchiuri catarandu-se cu agilitate, este rareori vazut pe sol.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
267
Parus major
Pitigoiul mare este o pasare comuna in padurile de foioase, parcuri si gradini.

Dimensiunile, crestetul negru lucios, obrajii albi si banda neagra care coboara in
jos pe mijlocul partii inferioare a corpului il face usor de identificat.Gregar in afara
perioadei de cuibarit. Adesea pot fi vazuti in stoluri mixte cu alti pitigoi. Cuibareste
in scorburi, cuiburi parasite de ciocanitori, crapaturile zidurilor, adesea in tevile
gardurilor metalice. Accepta si cuiburile artificiale. Se hraneste deseori in tufisuri
mici si pe sol. Pe timpul verii hrana este formata din insecte, din fructe si seminte
in anotimpul rece.
Passer domesticus
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
268
Vrabia de casa, este una dintre cele mai cunoscute si mai raspandite pasari,
fiind puternic legata de asezarile omenesti. Masculul are penajul cafeniu-striat pe
spate, cenusiu pe frunte, ceafa roscata si barbia neagra cu „cravata" mai scurta sau
mai lunga, in functie de varsta. Masculul poate fi confundat cu vrabia-de-camp
(Passer montanus) dar care este putin mai mica, are crestetul roscat si o pata
inchisa pe obraji. Femela este cafenie cu partea ventrala mai deschisa. Oportunista,
cuibareste in cele mai diverse locuri: scorburi, cavitati artificiale, sub tigle,
pervazuri sau intre crengile altor cuiburi mai mari, construindu-si cuib din paie,
pene sau materiale textile. Sociabile, se strang in stoluri mari, galagioase. Hrana
este foarte variata fiind formata din insecte, larve, fructe, seminte sau alimente
abandonate.
Passer montanus
Vrabia de camp este o specie comuna care cuibareste in parcuri, gradini si

terenuri arabile cu copaci. Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in
scorburi si in diferite constructii. De dimensiuni mai mici si mai zvelta decat vrabia
de casa.Crestetul este maro-castaniu, barbia neagra si o pata mica neagra pe obrajii
gri deschis. Specie sedentara. Se hraneste cu insecte, larve, fructe sau seminte.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
269
Ochiul boului, una intre cele mai mici pasai care traieste in Romania,
cuibareste intr-o gama larga de habitate, in regiuni impadurite, gradini, tufarisuri,
oriunde exista desisuri. De dimensiuni mici. Are o lungime a corpului de 9-10 cm
si o greutate de 8-13 g. Coada foarte mica si ridicata, si penajul maro-ruginiu ii sunt
caracteristice. Traieste aproape de sol, adesea bine ascuns. Cantec melodios,
neasteptat de puternic, pentru o pasare atat de mica. Este o pasare greu de vazut si
mai ales greu de fotografiat datorita dimensiunilor sale reduse, a habitatului si a
faptului ca este o pasare foarte energica, aflata intr-o continua miscare prin
tufisurile in care isi cauta hrana.
Turdus merula
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
270
Mierla este o pasare comuna in gradini, parcuri si paduri. Masculul este

negru intens cu cioc galben sau portocaliu. Lungimea corpului mierlei este in
general de 24-25 cm, dar unele exemplare pot ajunge chiar si la o lungime de 29
cm, iar greutatea medie a unei mierle adulte variaza intre 80 si 125 g. Femela maro,
cu striatiuni albicioase pe gat. Se deosebeste de graur prin absenta petelor deschise
din penaj, prin coada mai lunga si prin sariturile pe ambele picioare sau pasi usori,
urmati de oprirea pe loc. Canta de obicei de pe un suport inalt in zori si in amurg.
Mierla se hraneste in general cu hrana de natura animala, de regula insecte si larve
dar si cu hrana de natura vegetala constand in anumite fructe si seminte.
Dinamica sezoniera a populatiilor de pasari observate in zona studiata

reprezinta o consecinta a cerintelor legate de biologia speciei, a categoriilor
avifenologice la care acestea apartin si a disponibilitatii resurselor trofice si de
habitat de aici.
Prezentam in cele ce urmeaza informatii cu privire la perioada de
reproducere si categoriile avifenologice ale speciilor de pasari observate.
Migratie (de primavara
Reproducere Categoria avifenologica
si de toamna)
Nr. Denumire stiintifica (denumire (perioada de
crt populara) cuibarire)
MP MT Cuibaritoare Necuibaritoare
1. Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV -
(lacar mare)
2. - Aprilie Octombrie OV -
(lacar mic)
Alcedo atthis
3. Mai-Iulie PM -
(pescaras albastru)
Anas clypeata
4. Martie-Iunie Martie Octombrie OV P, RI
(rata lingurar)
Anas platyrhynchos
5. Martie-Iunie - - PM OI
(rata mare)
Anas querquedula
6. Mai-Iunie Martie Septembrie OV P
(rata caraitoare)
Anas strepera
7. Aprilie-Iunie Martie Noiembrie OV -
(rata pestrita)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
271
Ardea cinerea
8. Martie-Aprilie Martie Noiembrie OV RI
(starc cenusiu)
Ardea purpurea Februarie - Martie- Septembrie
9. OV -
(starc rosu) Iunie Aprilie Octombrie
Ardeola ralloides Septembrie

10. Aprilie-Iunie Aprilie - OV -
(starc galben) Octombrie
Aythya ferina
11. Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV OI
(rata cu cap castaniu)
Aythya fuligula
12. Mai-Iunie Martie Octombrie OV OI
(rata motata)
Athene noctua
13. Mai-Iulie - - S -
(cucuvea)
Botaurus stellaris
14. Aprilie-Mai Aprilie Octombrie OV RI
(buhai de balta)
Bucephala clangula
15. Aprilie-Iunie Aprilie Octombrie - OI
(rata sunatoare)
Carduelis carduelis
16. Mai-Iulie - - S OI
(sticlete)
Casmerodius (Egretta) albus Octombrie
17. Aprilie-Iulie Martie OV OI
(egreta mare) Noiembrie
Chlidonias hybridus
(chirighita cu obraz alb)
Chlidonias niger
19. Mai-Iunie Aprilie Octombrie OV -
(chirighita neagra)
Chroicocephalus ridibundus
20. Mai-Iunie - - PM -
(pescarus razator)
Ciconia ciconia
21. Aprilie-Iunie Martie Septembrie OV -
(barza alba)
22. Aprilie-Mai - - S -
(botgros)
23. Tot anul - - S -
(porumbel domestic)
Corvus cornix
24. Martie-Mai - - S -
(cioara griva)
Corvus frugilegus
25. Martie-Iunie - - S -
(cioara de semanatura)
Corvus monedula
26. Aprilie-Iulie - - S -
(stancuta)
Cygnus cygnus
27. Aprilie-Mai Martie Octombrie - OI
(lebada de iarna)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
272
Cygnus olor
28. Martie-Iunie PM -
(lebada de vara)
Cuculus canorus
(cuc)
Delichon urbicum Aprilie-
30. OV -
(lastun de casa) Septembrie
31. Aprilie-Iunie - - S -
(ciocanitoare de gradina)
Dendrocopos major
(ciocanitoarea pestrita mare)
Egretta garzetta
33. Aprilie-Iulie Aprilie Octombrie OV -
(egreta mica)
Emberiza hortulana
34. Aprilie-Iulie Aprilie Octombrie OV -
(presura de gradina)
Emberiza schoeniclus
35. Aprilie-Iunie Aprilie Septembrie PM -
(presura de stuf)
Erithacus rubecula Aprilie-
36. Aprilie Octombrie OV RI
(macaleandru) August
Falco tinnunculus
37. Martie-Iulie Martie Noiembrie OV OI
(vanturel rosu)
Ficedula parva
38. Mai-Iunie Mai Septembrie OV -
(muscar mic)
Fringilla coelebs
39. Aprilie-Mai - - PM -
(cinteza)
Fulica atra Aprilie- Septembrie
40. Martie OV OI
(lisita) August Octombrie
Gallinula chloropus Aprilie-

41. Martie Octombrie OV -
(gainusa de balta) August
Garrulus glandarius
(gaita)
Gelochelidon nilotica
(pescarita razatoare)
Hirundo rustica Aprilie-
44. Aprilie Septembrie OV -
(randunica) August
Hydrocoloeus minutus Septembrie

45. Mai-Iunie Aprilie OV P
(pescarus mic) Octombrie
Ixobrychus minutus
46. Mai-Iulie Aprilie Octombrie OV -
(starc pitic)
Lanius collurio
47. Mai-Iunie Aprilie Octombrie OV -
(sfrancioc rosiatic)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
273
Larus cachinnans
48. Mai - - S -
(pescarus caspic)
Larus canus
49. Mai-Iunie - - - OI
(pescarus sur)
50. Mai-Iunie Martie Octombrie OV -
(pescarus cu cap negru)
Mergus merganser
51. Aprilie-Iulie - - - OI
(ferestras mare)
Mergus serrator
52. Aprilie-Iunie - - - OI
(ferestras motat)
Miliaria calandra
53. Aprilie-Iunie - - PM -
(presura sura)
Muscicapa striata
54. Iunie-August Aprilie Septembrie OV -
(muscar sur)
Netta rufina
55. Martie-Iulie OV RI
(rata cu ciuf)
Oriolus oriolus
(grangur)
Otus scops
57. Aprilie-Iunie Aprilie Septembrie OV
(cius)
Parus caeruleus
58. Aprilie-Mai - - S -
(pitigoi albastru)
Parus major
59. Aprilie-Mai S -
(pitigoi mare)
Passer domesticus Aprilie-
60. S
(vrabie de casa) August
Passer montanus
61. Aprilie-Iulie S -
(vrabie de camp)
Pelecanus onocrotalus Martie-
62. Aprilie-Iunie Octombrie OV -
(pelican comun) Aprilie
Pelecanus crispus Februarie- Februarie August

63. OV RI
(pelican cret) Aprilie Martie Septembrie
Phalacrocorax carbo
64. Aprilie-Mai Martie Octombrie OV OI
(cormoran mare)
65. Martie-Iulie Aprilie Octombrie OV RI
(cormoran mic)
66. Mai-Iulie Martie Octombrie P
(codros de munte)
67. Aprilie-Iulie Martie Noiembrie OV P
(pitulice mica)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
274
Pica pica
(cotofana)
Podiceps cristatus Februarie-
69. OV RI
(cocodel mare) Iunie
70. Martie-Iulie PM
(corcodel cu gat negru)
Sterna albifrons
71. Mai-Iunie Mai Septembrie OV -
(chira mica)
Sterna hirundo
72. Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV
(chira de balta)
73. Tot anul S
(gugustiuc)
Sturnus vulgaris
74. Aprilie-Iulie PM
(graur comun)
75. Aprilie-Iunie Martie Noiembrie OV RI
(corcodel mic)
76. Aprilie-Iulie OV RI
(ochiul boului)
Turdus merula
77. Martie-August
(mierla)
Turdus philomelos
78. Martie-Iulie Martie Noiembrie OV
(sturz cantator)
Turdus pilaris
79. Mai-Iunie Martie Octombrie S OI
(cocosar)
LEGENDA
Migratie
MP – migratia de primavara
MT – migratia de toamna
Categoria avifenologica
OV – oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)
OI – oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)
PM – partial migrator
Ac – accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul
raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)
P – pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit –
primavara, sau spre teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)
S – sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)
Tinand cont ca amplasamentul nu se suprapune cu aria naturala protejata

SPA Lacul Siutghiol si ca nu vor exista pierderi ale suprafetelor ce pot reprezenta
habitate importante de hranire/vanatoare pentru speciile de pasari observate, in
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
275
detrimentul suprafetelor construite apreciem ca evolutia numerica a populatiilor din

cadrul sitului Natura 2000 nu va fi afectata de constructia si functionarea
obiectivului.
Clasa MAMMALIA
In zona studiata, din vecinatatea amplasamentului, au fost identificate sapte
specii de mamifere, apartinand la trei ordine: Rodentia, Eulipotyphla, Chiroptera.
Prezentam in tabelul de mai jos, lista taxonomica a speciilor observate din zona de
studiu:
Nr. crt. Denumire stiintifica OUG 57/2007 Categorie IUCN
CLASA MAMMALIA
ORDINUL RODENTIA
Familia CRICETIDAE
1. Ondatra zibethicus - LC
(bizam)
Familia MURIDAE
2. Rattus norvegicus - LC
(sobolanul cenusiu)
ORDINUL EULIPOTYPHLA
Familia ERINACEIDAE
3. Erinaceus concolor - LC
(arici)
ORDINUL CHIROPTERA
Familia VESPERTILIONIDAE
4. Nyctalus noctula Anexa 4A LC
(liliacul mare de amurg)
5. Eptesicus serotinus Anexa 4A LC
(liliacul cu aripi late)
6. Pipistrellus pipistrellus Anexa 4A LC
(pipistrelul mic comun)
7. Pipistrellus nathusii Anexa 4A LC
(pipistrelul lui Nathusius)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
276
ORDINUL RODENTIA
Ondatra zibethicus - bizam
Este un microtid originar din Canada, cu o foarte larga raspandire actuala in

lume. Blana groasa, cu spicul alcatuit din peri lungi, moi si luciosi, de culoare
cafeniu inchisa sau inspicata cu negru pe spate si cenusiu cafenie pe abdomen.
Capul mic in raport cu trunchiul lung. Botul scurt si gros, cu mustati lungi.Ochii
mici si rotunzi, iar urechile ascunse in intregime in blana. Coada turtita lateral,
solzoasa, cu peri lungi. Membrele anterioare scurte si mai subtiri decat cele
posterioare. Traieste pe langa ape statatoare sau lin curgatoare, preferand locurile
mlastinoase, bogate in vegetatie ierboasa. Isi sapa galerii in malurile baltilor,
raurilor si canalelor, iar pe terenuriel cu balti intinse isi construieste un fel de
colibe, amplasate pe apa sau pe plaur. Hrana se compune din hrana vegetala si de
origine animala. In perioada de crestere a puilor, traiesc in familii.
Rattus norvegicus -sobolanul cenusiu
Rattus norvegicus – foto original
Sobolanul cenusiu se deosebeste de cel negru prin talia sa mai robusta si

coada mai scurta decat lungimea corpului. Coada este groasa, cu peri rari, bicolora,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
277
inchisa pe fata superioara si mai deschisa pe cea inferioara, acoperita de 160-200

inele de solzi epidermici. Labele posterioara sunt late, groase. Partea superioara a
corpului este brun-galbuie-ocru, uneori cu tonuri roscate. Partea ventrala este de un
alb murdar, cu nuante cenusii, datorita culorii cenusii de la baza perilor Ocupa
pivnitele si depozitele alimentare ale gospodariilor, magazii, abatoare, macelarii,
combinate pentru cresterea porcilor si pasarilor. Se poate insa stabili pe sub stivele
de lemn, stogurile de paioase, capitele de leguminoase si graminee. Este un rozator
omnivor, consuma atat hrana vegetala cat si animala. Cand hrana nu este suficienta
consuma proprii lor pui. Se reproduc tot timpul anului.Traiesc in familii de 4-6
indivizi.
ORDINUL EULIPOTYPHLA
Erinaceus concolor - arici
Este mamifer insectivor de mici dimesiuni. Picioarele sunt scurte, ochii mici
iar urechile externe slab dezvoltate. Botul este fin, ascutit, un pic alungit cu un simt
olfactiv foarte bine devoltat. Corpul este acoperit de tepi, numai pe burta prezinta
par de culoare galbui-aurie, cu o pata alba, clara pe piept. Prefera regiunile de
campie, dealuri, paduri, maracinisuri, uneori in gradini. Datorita dietei sale il putem
intalni si in apropierea asezarilor umane, in gradini unde se hraneste cu insecete,
rame, viermi, soareci. Solitar cu exeptia perioadei de reproducere. Se reproduce in
perioda martie-iunie. Gestatia este de sapte saptamani, femela dand nastere la 3-6
pui cu pleopele lipite timp de o luna, dupa care pot parasi culcusul.
Ordinul CHIROPTERA
Eptesicus serotinus
Primar o specie silvicola, in prezent este predominat antropofila, intalnindu-

se in special in regiuni semiimpadurite cu parcuri si gradini de la altitudini joase si
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
278
marginea zonelor locuite; vara se poate deplasa pana la 900 m; iarna ajunge la 1100
m. Coloniile de maternitate se adapostesc in cladiri, fisurile rocilor, cuiburile
artificiale pentru pasari, rareori in scorburile arborilor sau in pesteri in sudul
europei; in cazul cladirilor, prefera podurile calme, spatiile dintre tigle sau placile
de ardezie, 2 cm de acces fiind suficienti ca liliacul sa poata patrunde in adapost.
Iarna coloniile de hibernare se adapostesc(din octombrie pana in aprilie) in cladiri,
scorburile arborilor, rareori in cavitati subterane, gramezi de lemne, la o
temperatura de 2-4 °C (poate suporta pentru o perioada scurta -6°C) si umiditate
relativ scazuta.
Incepe sa vaneze la putin timp dupa apusul soarelui, dar si mai devreme in
plina lumina, cu un zbor lent si greoi, la o inaltime de 6-10 m in cercuri largi, in
gradini, liziera padurilor, in orase, in jurul lampadarelor. Hrana consta in coleoptere
si lepidoptere de talie mare, odonate, ortoptere, gasteropode, capturate in zbor sau
de pe sol si alte substraturi.
Coloniile de maternitate se formeaza in aprilie - mai si sunt alcatuite din 10 -
50 (400) femele; dupa o gestatie de 60 de zile, in iunie, acestea nasc cu cate un pui
(rareori doi sau chiar trei) care devine independent dupa 4-5 saptamani.
Nyctalus noctula
Este o specie tipic forestiera (arboricola), dar si cu tendinte de antropofilie,

intalnindu-se si in orase, parcuri, alei; in zonele impadurite populeaza in special
liziera acestora; vara se poate deplasa pana la 2000 m, dar in principal se intalneste
la altitudini mici si medii (de la nivelul marii pana la 500-1000 m). Se adaposteste
in scorburile arborilor (in special de Quercus si Populus), situate la 4-20 m de sol si
de dimenisuni mici (aproximativ 6 mm, dimensiunea mica avand rol protector), sub
poduri, in cuiburi artificiale, in diferite constructii (poduri, conducte de aerisire,
chesoanele jaluzelelor). Iarna, adaposturile sunt reprezentate de scorburile
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
279
arborilor, fisurile stancilor (din fisurile falezei lacului Razelm s-au semnalat colonii
de 500 de indivizi) si ale zidurilor, si foarte rar de pesteri (in SE Europei);
hiberneaza de la inceputul lunii octombrie pana la mijlocul lui martie/inceputul lui
aprilie, la o temperatura de 0-1 ºC (dar si in adaposturi calde, cu 18-21ºC), agatati
pe peretii fisurilor, alipiti cate doi spate in spate; in iernile reci pot ingheta pana la
50% din indivizi (la o temperatura de -7ºC a unei fisuri dintr-o cladire, de exemplu,
temperatura corpului liliacului scade la -4, 5ºC).
Incepe sa vaneze devreme, in grupuri, nu rareori inainte de apusul soarelui,
la o inaltime de 10-40 m, deasupra pajistilor, lacurilor, raurilor, padurilor si la o
departare de pana la 6 km de adapost; efectueaza un zbor rapid seara si un altul
dimineata, inainte de rasaritul soarelui. Hrana consta in lepidoptere, diptere,
hemiptere, efemeroptere, trihoptere, formicide- aripate, araneide si este citata si
capturarea si consularea unui Mus musculus.
Reproducere: In general in scorburile copacilor unde un mascul (poligam)
ramane 1-2 zile cu 4-5 (20) femele; coloniile de materniate sunt formate din 20-50
femele (ocazional din peste 100) si pot avea in structura lor indivizi de
P.pipistrellus si V.murinus; spre sfarsitul lui iunie, dupa o gestatie de 70-73 zile, in
Europa Centrala femelele nasc cate 1-2 (mai rar 3) pui care devin independenti
dupa a patra saptamana de viata
Pipistrellus pipistrellus
Primar silvicola, specia este foarte antropofila intalnindu-se in sate, orase si

regiuni semiimpadurite. Coloniile de maternitate se intalnesc in general sub 600 m
altitudine si se adapostesc in biserici, clopotnite, podurile cladirilor, sub tigle si
placi de ardezie, in cuiburile artificiale pentru pasari, scorburile arborilor, iar
indivizii izolati pot fi intalniti in crapaturile zidurilor, in spatele obloanelor, prefera
fantele inguste (rareori pot fi gasiti in repaus in afara acestui tip de adapost), 2 cm
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
280
de access fiind suficienti pentru ca liliacul sa poata patrunde in adaposturi. In

timpul iernii ocupa o gama larga de adaposturi, printre care biserici, poduri,
pivnite, cavitati subterane artificiale si naturale; hiberneaza din octombrie pana in
martie/aprilie, izolat sau in grupuri mici dar si foarte mari, la o temperatura de 0-
6ºC si o UR de85%; specie gregara, se asociaza in adaposturi cu alti pipistrei,
miotisi, nictalusi, pelcotusi, Vespertilio, Barbastella.
Incepe sa vaneze devreme, putin dupa apusul soarelui (deseori chiar inainte);
zborul este rapid, ca de fluture, la 5-10 m de sol; vaneaza frecvent in jurul
lampadarelor din sate si orase; iarna este activ pana cand temperatura exterioara
este de 8ºC; primavara si toamna apare si in plina zi. Hrana, capturata in zbor sau
de pe diferite substraturi, consta in lepidoptere si coleoptere mici, himenoptere,
trihoptere, neuroptere, diptere, efemeroptere.
Coloniile de maternitate cuprind intre 20-1000 femele, deseori asociate cu
indivizi de P. nathusii si P.kuhlii; la jumatatea lunii iunie nasc cate 1-2 pui
(numarul variaza in diferite regiuni geografice) care devin independenti dupa 3-4
saptamani.
Pipistrellus nathusii
Este o specie predominant silvicola, care populeaza atat padurile umede de

foioase cat si cele de conifere uscate, situate in special de-a lungul raurilor, este
mai putin frecventa in zonele locuite de oameni; vara se poate intalni pana la 2000
m. Coloniile de vara se adapostesc in scorburile si sub scoarta arborilor morti, in
cuiburile artificiale pentru pasari, rareori in locuinte, uneori se asociaza cu P.kuhlii,
V.murinus, N.noctula, M.dasycneme. Iarna se adaposteste in fisurile rocilor sau ale
zidurilor caselor vechi, in cavitati subterane (foarte rar), in scorburi, unde poate
forna colonii mixte cu M.brandtii si P.pipistrellus.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
281
Incepe sa vaneze tarziu (la circa o ora dupa apusul soarelui), cu un zbor
rapid, la 4-15 m de sol. Hrana consta din diptere, neuroptere, hemiptere, coleoptere
si lepidoptere mici.
Copulatia are loc incepand din a doua jumatate a lui iulie, pana in
septembrie; masculii sunt poligami (cu haremuri de 3-10 femele) si teritoriali;
coloniile de maternitate (aprilie-mai) sunt formate din 50-200 femele, asociate
deseori cu M.brandtii si P.pipistrellus; dupa o perioada de gestatie de 60 zile,
femelele nasc cate doi pui care devin independenti dupa 4 saptamani.
5.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie;

specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta
economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.
Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de
habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate
acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de
padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si
turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pesteri).
Dintre cele 54 de tipuri de habitate naturale prezente sau posibil prezente, 6
sunt habitate naturale prioritare la nivel european si 25 necesita masuri speciale
de conservare la nivel national, fiind caracterizate printr-o valoare conservativa
mare si foarte mare.
Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervatii naturale
(categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5
sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN) 36 de arii protejate sunt declarate la
nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale (Raport
privind starea mediului in judetul Constanta in anul 2009).
Diversitatea biogeografica este mare, pe teritoriul judetului intersectandu-se
caile de migrare a elementelor geografice din zone foarte diferite: pontice, ponto-
caspice, ponto-mediteraneene, balcanice, eurasiatice, continentale etc. Pe teritoriul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
282
judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice, stepica si a Marii Negre (pontica) cu

un numar de 25 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord.
MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania modificat prin Ord. 2387/2011 si un numar de
22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat si completat prin HG
971/2011.
SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA (SCI) din judetul Constanta
Nr. Codul si Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si suprafata
crt. denumirea totala unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente)
sitului - ha -
1. ROSCI0006 20.872 Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (2%), Chiscani (30%), Gropeni
Balta Mica a (14%), Marasu (5%), Stancuta (35%)
Brailei Judetul Constanta: Harsova (<1%)
Judetul Ialomita: Giurgeni (2%)
2. ROSCI0012 10.235 Judetul Braila: Frecatei (9%), Marasu (1%)

Bratul Judetul Constanta: Ciobanu (2%), Garliciu (5%), Harsova (7%)
Macin Judetul Tulcea: Carcaliu (15%), Daeni (11%), Greci (<1%), Macin (7%),
Ostrov (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%)
3. ROSCI0022 25.943 Judetul Calarasi: Borcea (9%), Calarasi (5%), Dichiseni (8%), Jegalia (6%),
Canaralele Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea (9%)
Dunarii Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (4%), Crucea (<1%),
Ghindaresti (22%), Horia (4%), Harsova (10%), Ion Corvin (1%),
Lipnita (5%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni
(14%), Topalu (20%)
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaieni (12%), Giurgeni (9%)
4. ROSCI0053 194 Judetul Constanta: Crucea (<1%)

Dealul Alah
Bair
5. ROSCI0065 454.037 Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (<1%), Betsepe (45%), C.A. Rosetti
Delta (>99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (>99%), Chilia Veche (>99%),
Dunarii Crisan (>99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncavta
(2%), Mahmudia (65%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol
(88%), Niculitel (<1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%),
Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (>99%), Tulcea (31%),
Valea Nucarilor (27%)
Judetul Constanta: Corbu (48%), Istria (57%), Mihai Viteazu (57%),
Sacele (9%)
Judetul Galati: Galati (<1%)
6. ROSCI0066 123.374 Judetul Tulcea: C.A. Rosetti (<1%), Jurilovca (<1%), Sfantu Gheorghe
Delta (<1%), Sulina (<1%)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
283
Dunarii - Judetul Constanta: Corbu (<1%), Istria (<1%), Mihai Viteazu (<1%),
zona marina Sacele (<1%)
7. ROSCI0071 17.971 Judetul Constanta: Adamclisi (17%), Aliman (45%), Chirnogeni (6%),
Dumbraveni Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (3%), Dumbraveni (48%),
- Valea Independenta (8%), Ion Corvin (13%), Rasova (5%)
Urluia -
Lacul
Vederoasa
8. ROSCI0073 11 Judetul Constanta: Agigea (< 1%)

Dunele
marine de la
Agigea
9. ROSCI0083 578 Judetul Constanta: Murfatlar (9%), Ciocarlia (<1%)

Fantanita
Murfatlar
10. ROSCI0094 382 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Izvoarele
sulfuroase
submarine de
la Mangalia
11. ROSCI0114 232 Judetul Constanta: Mangalia (4%)

Mlastina
Hergheliei -
Obanul Mare
si Pestera
Movilei
12. ROSCI0131 11.540 Judetul Calarasi: Alexandru Odobescu (1%), Chiselet (13%), Ciocanesti
Oltenta- (11%), Cuza Voda (2%), Calarasi (<1%), Dorobantu (12%), Frasinet (9%),
Mostistea- Gradistea (7%), Independenta (<1%), Manastirea (18%), Oltenita (7%),
Chiciu Spantov (8%), Ulmu (13%), Valea Argovei (9%)
Judetul Constanta: Ostrov (<1%)
13. ROSCI0149 2.966 Judetul Constanta: Lipnita (2%), Ostrov (16%)

Padurea
Esechioi -
Lacul Bugeac
14. ROSCI0157 3.618 Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (12%), Mangalia (2%),
Padurea Negru Voda (4%), Pecineaga (< 1%)
Hagieni -
Cotul Vaii
15. ROSCI0172 13.631 Judetul Constanta: Aliman (8%), Baneasa (23%), Dobromir (1%), Ion
Padurea si Corvin (17%), Lipnita (21%), Oltina (34%)
Valea
Canaraua
Fetii -
Iortmac
16. ROSCI0191 12 Judetul Constanta: Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%)
Pestera
Limanu
17. ROSCI0197 140 Judetul Constanta: Eforie (< 1%)

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
284
Plaja
submersa
Eforie Nord -
Eforie Sud
18. ROSCI0201 84.812 Judetul Constanta: Vulturu (< 1%), Pantelimon (< 1%)
Podisul Nord Judetul Tulcea: Babadag (38%), Baia (29%), Beidaud (22%), Casimcea
Dobrogean (23%), Ceamurlia de Jos (1%), Cerna (8%), Ciucurova (68%), Daeni (< 1%),
Dorobantu (46%), Frecatei (11%), Hamcearca (39%), Horia (27%), Isaccea
(21%), Izvoarele (48%), Jurilovca (2%), Luncavita (14%), Mihai Bravu
(5%), Nalbant (40%), Niculitel (47%), Ostrov (5%), Peceneaga (14%),
Sarichioi (11%), Slava Cercheza (65%), Somova (4%), Stejaru (45%),
Topolog (24%), Valea Teilor (59%)
19. ROSCI0215 5.686 Judetul Constanta: Cogealac (3%), Gradina (15%), Mihail
Recifii Kogalniceanu (2%), Pantelimon (3%), Targusor (29%)
Jurasici
Cheia
20. ROSCI0269 7.196 Judetul Constanta: Limanu (< 1%)

Vama Veche
- 2 Mai
21. ROSCI0273 1.738 Judetul Constanta: Tuzla (< 1%)

Zona marina
de la Capul
Tuzla
22. ROSCI0281 13.453 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Cap Aurora
23. ROSCI0293 4.878 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Costinesti (< 1%)
Costinesti –
23 August
24. ROSCI0353 2.508 Judetul Constanta: Adamclisi (2%), Ciocarlia (2%), Deleni (11%),
Pestera- Pestera (1%)
Deleni
25. ROSCI0398 1.117 Judetul Constanta: Agigea (5%), Baraganu (< 1%), Cumpana (3%),
Straja- Techirghiol (< 1%), Topraisar (6%)
Cumpana
ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) din jud.Constanta

Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si
Nr.
Denumirea sitului totala suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit(in
crt.
- ha - procente)
Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni

ROSPA0001 Aliman - (12%), Dobromir(2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova
1. 19.468
Adamclisi (19%)
ROSPA0002 Allah 11.645 Judetul Constanta: Crucea (23%), Seimeni (16%), Silistea (1%),
Bair - Capidava Topalu (24%)
2.
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (7%)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
285
3. Judetul Constanta: Harsova (2%)

Judetul Ialomita: Giurgeni (7%)
ROSPA0005 Balta
25.856 Judetul Braila: Bertestii de Jos (42%), Braila (2%), Chiscani (29%),
Mica a Brailei
Gropeni (17%), Marasu (9%), Stancuta (43%)
4. ROSPA0007 Balta 2.144 Judetul Constanta: Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova
Vederoasa (6%)
5. ROSPA0008 Baneasa 6.096 Judetul Constanta: Baneasa (36%), Dobromir (< 1%), Lipnita
- Canaraua Fetei (8%), Oltina (5%)
6. ROSPA0017 7.406 Judetul Constanta: Ghindaresti (13%), Harsova (12%)

Canaralele de la Judetul Ialomita: Facaeni (7%), Giurgeni (20%), Mihail
Harsova Kogalniceanu (< 1%), Vladeni (12%)
7. ROSPA0019 Cheile 10.929 Judetul Constanta: Cogealac (12%), Gradina (21%), Mihail
Dobrogei Kogalniceanu (7%), Pantelimon (12%), Silistea (< 1%), Sacele
(2%), Targusor (41%)
Judetul Tulcea: Casimcea (< 1%)
8. ROSPA0031 Delta 512.820 Judetul Constanta: Cogealac (6%), Corbu (62%), Fantanele
Dunarii si Complexul (1%), Istria (84%), Mihai Viteazu (75%), Mihail Kogalniceanu (<
Razim - Sinoie 1%), Sacele (61%)
Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (9%), Bestepe (39%), C. A.
Rosetti (97%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (92%), Chilia
Veche (> 99%), Crisan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (38%), Jijila
(10%), Jurilovca (85%), Luncavita (38%), Mahmudia (63%), Maliuc
(99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol (94%), Niculitel (< 1%), Nufaru
(38%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%), Sfantu Gheorghe (> 99%),
Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (29%), Valea Nucarilor (2%),
Vacareni (48%)
Judetul Galati: Galati (< 1%)
9. ROSPA0036 2.056 Judetul Constanta: Deleni (< 1%), Dumbraveni (45%), Independenta
Dumbraveni (< 1%)
10. ROSPA0039 Dunare - 16.224 Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (7%), Ion Corvin
Ostroave (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (13%)
Judetul Calarasi: Borcea (9%), Cuza Voda (< 1%), Calarasi (5%),
Dichiseni (9%), Jegalia (6%), Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea
(9%)
11. ROSPA0040 Dunarea 18.759 Judetul Constanta: Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova
Veche - Bratul Macin (7%), Saraiu (< 1%)
Judetul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<
1%), Macin (6%), Ostrov (27%), Peceneaga (18%), Smardan (2%),
Topolog (4%),Turcoaia (27%)
Judetul Braila: Frecatei (14%), Marasu (< 1%)
12. ROSPA0053 Lacul 1.392 Judetul Constanta: Lipnita (< 1%), Ostrov (8%)
Bugeac
13. ROSPA0054 Lacul 1.261 Judetul Constanta: Aliman (7%), Ion Corvin (4%)
Dunareni
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
286
14. ROSPA0056 Lacul 3.303 Judetul Constanta: Baneasa (< 1%), Lipnita (2%), Oltina (24%)
Oltina
15. ROSPA0057 Lacul 1.849 Judetul Constanta: Constanta (15%), Lumina (< 1%), Navodari (<
Siutghiol 1%), Ovidiu (< 1%)
16. ROSPA0060 Lacurile 2.701 Judetul Constanta: Corbu (3%), Lumina (< 1%), Mihail Kogalniceanu
Tasaul - Corbu (1%), Navodari (33%)
17. ROSPA0061 Lacul 2.939 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Eforie (< 1%), Techirghiol
Techirghiol (37%), Topraisar (4%), Tuzla (12%)
18. ROSPA0066 Limanu - 874 Judetul Constanta: Limanu (2%), Mangalia (10%)
Herghelia
19. ROSPA0076 Marea 140.143 Judetul Constanta: Constanta (< 1%), Corbu (< 1%), Costinesti
Neagra (< 1%), Eforie (< 1%), Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%), Mihai
Viteazu (< 1%), Tuzla (< 1%)
Judetul Tulcea: Jurilovca (< 1%), Sfantu Gheorghe (< 1%), Sulina (<
1%)
20. ROSPA0094 Padurea 1.374 Judetul Constanta: Albesti (5%), Limanu (9%), Mangalia (<1%),
Hagieni Pecineaga (< 1%)
21. ROSPA0100 Stepa 22.226 Judetul Constanta: Pantelimon (< 1%), Vulturu (< 1%)
Casimcea Judetul Tulcea: Baia (< 1%), Beidaud (32%), Casimcea (53%),
Stejaru (7%), Topolog (13%)
22. ROSPA0101 Stepa 4.186 Judetul Constanta: Crucea (< 1%), Garliciu (3%), Horia (13%),
Saraiu - Horea Saraiu (27%)
Zona analizata este caracterizata prin prezenta ecosistemelor antropizate.

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
287
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000
Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor

naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 5.6.2.4 “Relatia dintre proiect si
zonele protejate…”
5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,

odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure
pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte
mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii
sau epuizarea.
Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari
de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni
mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
288
oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada
reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de
reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din
locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an
o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.
Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si
vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate
fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana
pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai
calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,
profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.
Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin
intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile
hormonale par sa fie elemente determinante esentiale.
Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de
acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar din
Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se indreapta
catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar, Bran,
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
289
Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de toamna,
cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile februarie-aprilie,
cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane.
Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa
zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou
spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare.
Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest
interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de
Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte
asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei
folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia
plecarea.
Sunt pasari care prefera sa calatoreasca singure, altele merg in familie, altele
se impart pe sexe sau pe varste. Privighetoarea si pupaza migreaza singure; lisitele,
ratele si randunelele prefera grupurile mici; gastele, pelicanii si cocorii se
organizeaza in grupuri oranduite perfect, aerodinamic; graurii si pescarusii
migreaza in grupuri mari si dezorganizate, schimbandu-si mereu forma, fara a gresi
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
290
directia; berzele migreaza in formatiuni mari (200 - 500 de pasari), dar nu foarte
organizate, in schimb calatoresc intotdeauna "in familie", care este gata formata
inainte de imperecherea propriu-zisa, ele fiind niste vietuitoare foarte fidele.
Cintezele cuibaresc in Europa Centrala si de Nord, dar calatoresc doar femelele,
masculii fiind pasari sedentare. In cazul mierlelor, numai "tinerii" migreaza, adica
pasarile din primul an de viata. Ciocarliile migreaza o data in viata.
Conform surselor bibliografice disponibile si unanim acceptate la momentul
dat si anume: „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti;
„Dinamica si migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica,
zona analizata este strabatuta de calea de migratie- drumul sarmatic, care este
frecventat de laride, specii limnicole, gaste, rate, pelicani (Rudescu L.)
Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de toamna, drumurile: 1.

Estelbic; 2. Pontic; 3. Sarmatic (s.str.); 4. Sarmatic; 5. Carpatic; 6. Oltului; B. Bistritei; S.
Sudului. Zona hasurata reprezinta principalele locuri de hrana, intalnire si concentrare (sursa
Victor Ciochia, 1984)
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
291
Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de primavara, drumurile: 1.

estelbic; 2. pontic; 3. sarmatic (in sens strict); 4. sarmatic (in sens larg); 5. carpatic; 6. Oltului; B.
Bistritei; zona hasurata reprezinta principalele locuri de hrana si aglomerare (Victor Ciochia,
1984).
In analiza potentialului impact al proiectului asupra rutelor de migratie,
trebuie avut in vedere faptul ca imaginile din aceste studii sunt pur orientative,
avand un caracter personalizat in functie de autor.
In timpul deplasarilor pe teren in perioada migratiilor de primavara si de
toamna, au fost observate stoluri de pasari aflate in migratie, respectiv pelicani, dar
si specii limnicole. Mentionam ca in perioada migratiei a fost observata doar in
pasaj, zona analizata nefiind preferata ca habitat de hranire si/sau odihna ci mai
mult ca zona de tranzitie.
Un aspect esential pe care colectivul elaborator il are in vedere atunci cand
analizeaza posibilele efecte asupra migratiei este acela ca simpla existenta a unui
proiect nu implica in mod obligatoriu afectarea rutelor de migratie (principale sau
secundare).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
292
Desi proiectul se afla pe o ruta principala de migratie, zona analizata

este localizata in interiorul orasului Constanta astfel pasarile aflate in migratie
zboara la inaltimi ce depasesc nivelul superior al cladirilor existente.
In concluzie elaboratorul considera ca implementarea obiectivului nu va
afecta ruta de migratie: drumul sarmatic
5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase

specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora
NU ESTE CAZUL.

Biodiversitatea pe amplasament este saraca datorita prezentei pe acesta a
unui ecosistem antropizat care este mentinut prin interventii de intretinere
periodice. Ecosistemul se caracterizeaza printr-o capacitate mica de suport si relatii
trofice mult simplificate ca urmare a interventiilor umane continue. Flora este
reprezentata de specii ornamentale cultivate fara valoare conservativa din punct de
vedere sozologic, iar fauna este restransa la un numar mic de specii, majoritatea
sinantrope, avifauna fiind grupul de vertebrate cel mai bine reprezentat pe
amplasament.
Implementarea proiectului nu va afecta habitate naturale, amplasamentul
fiind reprezentat in cea mai mare parte de o suprafata destinata in acest moment
parcarii exterioare a centrului comercial City Mall si cailor de circulatie rutiera
aferente.
Zonele mai sensibile fata de activitatile antropice din zona invecinata
amplasamentului din cadrul siturilor sunt reprezentate de:
Lacul Tabacarie – inclus in aria de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0057 Lacul Siutghiol.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
293
Intrucat zona este situata in interiorul municipiului Constanta, in Parcul

Tabacarie, aceasta a fost supusa unei presiuni antropice constante, exercitata prin
traficul auto de pe arterele de cirulatie invecinate (Bd. Lapusneanu si Str. Soveja),
turism (proximitatea Satului de vacanta), deversari ape menajere si industriale
(inainte de constructia statiei de epurare), sporturi nautice, pescuit, habitare umana,
activitati comerciale (centrul comercial City Mall). Astfel, activitatea antropica si
impactul aferent sunt prevazute si cuantificate inca de la declararea sitului, nefiind
inregistrate modificari semnificative in ceea ce priveste avifauna de interes
conservativ, avand ca reper perioada in care au fost declarate ariile protejate de
interes comunitar.
Parcul Tabacarie – este situat in afara ariilor naturale protejate.
Reprezinta cea mai importanta zona verde din or. Constanta, amplasata pe
malul Lacului Tabacarie. In parc exista o mare varietate de arbori si arbusti
ornamentali care pot reprezenta habitat de hranire, odihna si reproducere atat
pentru specii protejate cat si neprotejate de fauna (in cea mai mare parte pasari).
Parcul are o valoare peisagistica si valoare recretionala deosebita pentru locuitorii
orasului Constanta, dar si pentru turistii ce viziteaza parcul in special in sezonul
estival.
Impactul direct (pe termen scurt, mediu si lung) este generat prin ocuparea
definitiva a anumitor suprafete de teren si de zgomotul rezultat din activitatile de
santier.
Tinand cont de faptul ca pe amplasamentul analizat nu au fost identificate
habitate cu valoare conservativa, iar speciile de fauna identificate sunt reprezentate
de specii antropofile, adaptate conditiilor actuale de impact antropic consideram ca
impactul direct asupra biodiversitatii de pe amplasament va fi unul nesemnificativ.
Se poate aprecia ca prin respectarea prevederilor referitoare la spaţiile verzi
ce urmează să se amenajeze în zona analizată, acestea vor constitui un cadru
natural adecvat si adaptat contextului urban si cerintelor locale de mediu.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
294
Consideram ca singurele surse de poluare ce pot afecta biodiversitatea in

timpul lucrarilor de constructie sunt zgomotul si emisiile de praf. Zgomotul poate
constitui un factor perturbant pentru avifauna locala, dar luand in considerare ca in
zona deja sunt inregistrate nivele ridicate de zgomot datorate traficului rutier
intens, consideram ca nu va exista un impact semnificativ si de durata asupra
speciilor de pasari.
Emisiile de praf si alte particule in suspensie rezultate in urma lucrarilor de
constructie pot acoperi aparatul foliar al plantelor din imediata vecinatate a
amplasamentului afectand procesele fiziologice specifice (fotosinteza, respiratie,
transpiratie) mai ales prin obstructia mecanica a stomatelor si prin reducerea
capacitatii de absorbtie a radiatiei luminoase la nivelul tesuturilor asmimilatoare
din frunze.
Atat intensificarea zgomotului cat si emisiile de praf din timpul realizarii
lucrarilor de constructie au un caracter temporar si vor disparea odata cu incetarea
activitatilor de santier.
In timpul exploatarii, ca urmare a localizarii amplasamentului intr-o zona
urbana, intens antropizata, in vecinatatea unor drumuri intens circulate, obiectivul
propus prin plan nu va influența în mod negativ ecosistemele din zona.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii
obiectivului, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista
o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de
mediu la nivel local.
Efectelele pozitive asupra speciilor si habitatelor din zona studiata rezulta ca
urmare a realizarii si intretinerii unor noi spatii verzi in zona analizata si plantarilor
de arbori in locurile indicate de primaria muncipiului Constanta cu respectarea
raportului un arbore taiat/3 arbori plantati in cazul arborilor de dimensiuni medii si
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
295
respectarea raportului un arbore taiat/15 arbori plantati in cazul arborilor de

dimensiuni mari.
Impactul zgomotului asupra zonelor invecinate (inclusiv SPA Lacul
Siutghiol) va fi unul temporar, manifestat doar pe perioada lucrarilor de
constructie, timp in care unele specii de fauna pot parasi suprafetele adiacente
proiectului propus urmand ca la finalizarea activitatilor de santier sa repopuleze in
mod natural aceste zone.
Impactul indirect (pe termen scurt, mediu si lung) se poate manifesta prin
schimbarea calitatii celorlalti factori de mediu: apa aer, sol, subsol. Aplicarea
masurile pentru reducerea impactului asupra acestor factori de mediu vor exclude
aparitia unui potential impact indirect.
Atat intensificarea zgomotului cat si emisiile de praf din timpul realizarii
lucrarilor de constructie vor avea efecte temporare si vor disparea odata cu
incetarea activitatilor de santier.
In timpul exploatarii, ca urmare a localizarii amplasamentului intr-o zona
urbana, intens antropizata, in vecinatatea unor drumuri intens circulate, obiectivul
propus prin plan nu va influența în mod negativ ecosistemul din zona.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a
unor suprafete reduse de teren cu vegetatie arborescenta din perimetrul parcarii
mallului, drept pentru care se vor realiza mai multe spatii verzi cu specii
ornamentale care sa integreze obiectivul analizat in cadrul natural existent in zona
de studiu.
Dupa aplicarea tuturor masaurilor de reducere a impactului nu va exista un
impact rezidual asupra biodiversitatii.
Activitatile asociate fazei de operare a proiectului analizat sunt reprezentate
de activitati comerciale si trafic auto, factori de impact antropic fiind deja existenti
in zona vizata pentru implementarea proiectului (functionarea centrului comercial
City Mall, proximitatea a doua artere principale de circulatie). In consecinta, putem
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
296
considera ca functionarea obiectivului nu va modifice semnificativ impactul deja

existent.
In ceea ce priveste perioada de dezafectare a complexului comercial
apreciem ca impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare
fiind mai scurta. In acelasi timp, dezafectarea cu respectarea stricta a masurilor
impuse si cu efectuarea lucrarilor de ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate
initial, reprezinta o marire a suprafetelor disponibile pentru hranire (suprafetele
ocupate de structurile construite).
5.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a
tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie
Nu este cazul, pe amplasament nu au fost identificate habitate ale speciilor
de plante incluse in Cartea Rosie.
5.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante

In zona aferenta proiectului au fost observate urmatoarele specii de arbori:
97 de exemplare de Betula pendula, 6 exemplare de Prunus cerasifera, un
exemplar de Ulmus procera, 8 exemplare de Aesculus hippocastanum, un exemplar
de Pinus nigra si 3 Platanus hispanica.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
297
Pentru a compensa efectele negative create de taierea acestor arbori se

recomanda:
- in cazul arborilor de dimensiuni medii plantarea spre compensare a unui

numar triplu de arbori din aceeasi specie sau specii lemnoase valoroase (platan,
castan, artar etc.)
- in cazul arborilor de dimensiuni mari raportul trebuie sa fie un arbore taiat/

15 arbori plantati.
Pentru speciile arbustive si subarbustive atat izolate cat si din gardul viu (in
cazul in care acestea exista) se recomanda extragerea si replantarea in perioadele
specifice de vegetatie in locurile indicate de administratia publica locala. Aceleasi
masuri ca si in cazul anterior, se vor aplica puietilor de arbori prezenti in primul sir
al aliniamentului stradal (afectat de constructii).
5.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul
potential asupra mediului
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie
NU ESTE CAZUL.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
298
5.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate
Pe perioada lucrarilor de constructie se apreciaza o indepartare a faunei ce ar
putea ajunge pe suprafata amplasamentului in vederea hranirii, urmand ca in timp
sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului.
5.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Consideram ca implementarea obiectivului analizat nu va afecta rutele de
migratie.
5.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,

hrana, crestere, contra frigului
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

NU ESTE CAZUL.
5.5.2.15. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL deoarece distanta masurata in linie dreapta de la proiectul
analizat pana la granita cea mai apropiata, cu Bulgaria este de cca. 51 km.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
299

5.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale
suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa
(lacuri, rauri, etc.) si plajelor
NU ESTE CAZUL.
5.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL unor masuri de restaurare a rutelor de migratie
5.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei

Mentinerea intr-o stare buna a spatiilor verzi noi amenajate si a celor
existente in zona.
5.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale
NU ESTE CAZUL.
5.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

Pentru arbustii si subarbustii (daca este cazul) din zona supusa lucrarilor de
constructie este necesara extragerea si relocarea acestora in alte spatii indicate de
administratia publica locala sau chiar replantarea lor in spatiul verde prevazut pe
amplasament.
Ca masura pentru taierea arborilor maturi din aliniament se recomanda
plantarea unor noi arbori cu respectarea raportului un arbore taiat/3 arbori plantati
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
300
in cazul arborilor de dimensiuni medii si respectarea raportului un arbore taiat/15

arbori plantati in cazul arborilor de dimensiuni mari.
In cazul in care exista utilaje ce permit extragerea arborilor de dimensiuni
medii fara afectarea sistemului radicular recomandam folosirea acestora si
replantarea arborilor extrasi.
Puietii de abori prezenti pe suprafetele afectate vor fi extrasi si replantati
ulterior.
Taierea arborilor este recomandata in afara perioadei de vegetatie.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie spatiile verzi vor avea urmatoarele
suprafete:
Suprafata spatii verzi=2199,58 m2
Suprafata dale inierbate parter=12259,61 m2
Suprafata dale inierbate terasa=4535,30 m2
5.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei

NU ESTE CAZUL. Nu va fi preluata apa din Lacul Tabacarie
5.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

Masuri de reducere a impactului cu caracter general:
- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
aprobata prin Legea 49/2011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu
modificarile ulterioare.
- Titularii de planuri/proiecte sau de activitati care pot afecta siturile de interes
comunitar ROSPA au obligativitatea de a solicita si de a respecta prevederile
avizului administratorului/custodelui ariei naturale protejate si a autoritatii
locale pentru protectia mediului. Astfel, se vor respecta, in acord cu
prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de admnistratorii/custozii
ariilor naturale protejate.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
301
- In cazul in care aria naturala protejata detine un plan de management si/sau

un regulament avizat si aprobat de catre autoritatea centrala pentru protectia
mediului este obligatorie respectarea acestora de catre persoanele fizice si
juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si care desfasoara
activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate.
- Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a
habitatelor din cadrul sau din vecinatatea SPA.
- Se vor interzice cu desavarsire depozitarile neconforme de deseuri si se
impune colectarea acestora in cazul in care se constata astfel de depozitari.
- Se vor efectua lucrari de ecologizare a zonelor afectate de proiect. Aceste
lucrari de ecologizare in cazul in care vizeaza zone sau vecinatati ale SPA se
vor face numai cu avizul custodelui/administratorului respectivelor arii
naturale protejate.
Masuri de reducere a impactului cu caracter specific pentru

conservarea/protectia speciilor de interes comunitar pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 din vecinatatea obiectivului
Masuri de reducere impactului in perioada de executie

Faza de executie a obiectivului este asociata impactului pe termen scurt.
Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice din vecinatatea proiectului
se vor amplasa bariere fizice imprejurul organizarii de santier, pentru a nu afecta si
alte suprafete decat cele necesare constructiilor si de asemenea pentru a proteja
vegetatia din zona invecinata.
Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza
de executie si va avea grad de manifestare direct, insa vor fi prevazute si aplicate
toate masurile necesare reducerii impactului, pentru a elimina pe cat posibil
efectele generate:
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
302
- Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai

nepoluante posibil; utilizarea de panouri fonoabsorbante;
- Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a
evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;
- Evitarea oricaror scurgeri pe sol a carburantilor lichizi, uleiuri, vopseluri etc.
In cazul poluarilor accidentale acestea vor fi eliminate prin aplicarea
materialelor absorbante si inlaturate de pe amplasament prin contractarea
unor societati specializate in gestionarea acestor tipuri de deseuri
periculoase.
- Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societati
specializate.
- Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in
vecinatatea amplasamentului. Astfel, se va asigura un sistem de gestionare a
materialelor necesare executiei lucrarilor in conditii corespunzatoare -
depozitarea materialelor de constructie se va face numai in zonele prevazute
prin proiect din cadrul organizarii de santier si a punctelor de lucru, numai
in limitele terenului detinut de proprietar, fara afectarea zonelor limitrofe;
- Nu se va permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in Lacul
Tabacarie din vecinatatea amplasamentului;
- Depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforma
betonata/balastata, in vederea evitarii poluarii solului si a apei freatice;
- Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor
utilizate pe perioada executiei;
- Utilajele de constructie si mijloacele de transport vor tranzita zona prevazuta
prin proiect, fara afectarea solului si a zonelor cu vegetatie din vecinatate –
Parcul Tabacarie.
- Se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
303
- Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea

evitarii eventualelor defectiuni tehnice cu repercusiuni asupra factorilor de
mediu;
- Utilajele de constructii se vor alimenta cu carburanti numai in zone special
amenajate fara a se contamina solul cu produse petroliere;
- O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de
la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta,
prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in
atmosfera;
- Transportul materialelor de constructii se va face pe cat posibil acoperit;
- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de
pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o
umectare mai intensa a suprafetelor;
- Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor
normelor legale - replantarea pe amplasament sau in alte locatii indicate de
municipalitate;
- Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul organizarilor
de santier si a punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate
in locuri special destinate acestui scop.
- Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de
desfasurare a planului a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit
prezentul studiu;
In mod particular, pentru speciile de pasari se impun urmatoarele interdictii:

- Uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- Lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in
care sunt supuse la stres componentele biotice.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
304
- Detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si

capturarea.
- Se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de
zgomote puternice. Se vor folosi tehnologii si echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare
a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi
monitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si a
periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, intr-o
etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de
implementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va
pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe
mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile de interes
comunitar din cadrul siturilor Natura 2000 din vecinatate proiectului,
rezultatele acestei monitorizari ale factorului biodiversitate vor fi sintetizate
in rapoarte de monitorizare a biodiversitatii.
Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare

- colectarea periodica a deseurilor de ambalaje si mai ales menajere prin inlaturarea
acestora de pe suprafata obiectivului pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv
efectivele de pasari aflate in zona (ex. pescarusi, ciori etc.);
- amenajarea si intretinerea permanenta a spatiilor verzi de pe amplasament;
5.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”

5.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in Dobrogea
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
305
Siturile SPA sunt colorate in galben, siturile SCI sunt colorate in albastru, iar suprapunerile au
culoarea verde
5.6. Peisajul
5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in
regiune, diversitatea acestuia
Peisajul geografic este un concept global interdisciplinar, integrand naturalul
cu socialul si prin care omul a modificat si inlocuit ecosistemele initiale, in functie
de nevoile sale, de gradul de organizare si de dezvoltare al colectivitatii din care
face parte. El se poate defini ca o rezultanta a interrelatiilor dintre componentele
fizico-geografice si activitatea umana, fiind supus continuu modelarilor naturale si
socio-economice.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
306
Peisajul este dependent de notiunea de mediu, acesta devenind partea

materiala a mediului ce manifesta si un caracter functional imprimat de factorii
energetici, mecanici, trofici, aceasta componenta functionala fiind numita
ecosistem. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de o
diversitate de ecosisteme ce interactioneaza.
Este important faptul ca peisajul se afla intr-o permanenta evolutie datorata
internalitatilor si externalitatilor de mediu, ce asigura un schimb continuu de
energie si informatie in cadrul peisajelor.
Prin urmare, se poate vorbi de o mobilitate atat in spatiu, cat si in timp.
Peisajul in zona amplasamentului este unul antropizat, carcaterizat de
existenta unui complex comercial, parcare si spatiue verde.
5.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Zona amplasamentului este una plana, antropizata , tipica orasului Constanta.
5.6.3. Caracetristicile retelei hidrologice

In apropierea amplasamentului se gasesc situate urmatoarele ape de
suprafata: Marea Neagra, Lacul Tabacarie, Lacul Siutghiol.
Obiectivul este amplasat in imediata vecinatate a lacului Tabacarie, la o
distanta de aproximativ 220 m, de Lacul Siutghiol la aproximativ 1,5 km si la
aproximativ 1,65 km fata de Marea Neagra.
5.6.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Nu este cazul.

Tinand cont de arhitectura propusa pentru proiect, de calitatea materialelor
de constructii si de destinatia cladirilor, de modul de amplasare a terenului (vizibil
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
307
pentru receptori) si comparand cu situatia actuala, se poate aprecia o imbunatatire

apreciabila a peisajului din zona.

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului se poate datora
depozitarii materialelor si datorita crearii unor zone cu deseuri.
In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de
aspectul muncitorilor si a utilajelor de pe santier.
De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de
transport ale constructorilor pot fi poluate cu materiale de constructie sau reziduuri
de pe santier.

Dupa construirea obiectivului nu se vor produce decat schimbari pozitive
asupra peisajului, deoarece acesta va fi ocupat de constructii moderne.
Materialele de constructie vor fi moderne, avand rolul de a intregi aspectul
estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de calitate in constructii.
Spatiul liber de la nivelul parterului va fi utilizat ca spatiu comercial si va fi
ambientat cu o vegetatie bogata.
Intrucat ansamblul rezidential este dezvoltat intr-o maniera modernista
intensiva, pe verticala, pot exista anumite obiectiuni de prezervare a specificului
spatiului de coasta romanesc, in general mai modest, dat fiind conditiile anterioare
limitate de dezvoltare economica.
Singura modalitate de manifestare a impactului ar fi prin depozitarea
necontrolata a deseurilor.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
308
5.6.5.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel
din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui
raport
18232 din 12.09.2013 al Primariei Municipiului Constanta, pe parcela studiata se
poate proiecta o extintedere a complexului comercial existent cu pastrarea
indicatorilor urbanistici aprobati prin HCLM nr. 137/2009.
POT existent = 28%
POT propus = 50,49%
CUT existent = 1,07
CUT propus = 1,26
In urma realizarii proiectului vor rezulta: 12.259 mp dale inierbate parter, 4
535,30 dale inierbate terasa, 2 199,58 spatii verzi
5.6.5.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera
Terenul este in prezent o zona cu constructii apartinand vechiului City Park
Mall Constanta. Realizarea noului proiect nu va modifica semnificativ impactul
asupra cadrului natural prin realizarea noilor zone verzi.
5.6.5.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul
de protectie si stadiul folosirii lor

_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
309
Pozitionarea obiectivului fata de Aria de Protectie Speciala Avifaunistica

Prezentam in continuare caracteristicile generale ale siturilor aflate in

vecinatatea amplasamentului, conform Formularelor Standard din anexa H.G.
1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat si
completat de H.G. nr. 971 din 5 octombrie 2011 si a Formularelor Standard din
anexele la Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/2011.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
310

2.2. Suprafata sit (ha)
1849

A229 Alcedo atthis 4i D
A255 Anthus campestris 30p 30i D
A029 Ardea purpurea 3i D
A021 Botaurus stellaris 3i D
A396 Branta ruficollis 120i C C C C
A196 Chlidonias hybridus 20i D
A197 Chlidonias niger 20i D
A031 Ciconia ciconia 100I D
A026 Egretta garzetta 6i D
A320 Ficedula parva 60i D
A002 Gavia arctica 3i C B C B
A001 Gavia stellata 1i C B C B
A075 Haliaeetus albicilla 2i C B C B
A022 Ixobrychus minutus 24p C B C B
A338 Lanius collurio 10i D
A339 Lanius minor 2i D
A180 Larus genei 16i C B B B
A068 Mergus albellus 40i D
A019 Pelecanus onocrotalus 300-400i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 500i 100i C B C B
A195 Sterna albifrons 10i D
A193 Sterna hirundo 100i D
A191 Sterna sandvicensis 10i D
A176 Larus melanocephalus 3000-5000i B B C B
A071 Oxyura leucocephala >7i C A B B
A060 Aythya nyroca 2-4p 80-200i C B C B
A081 Circus aeruginosus 1-3p 2-3i D
A177 Larus minutus 2000-5000i B B C B

2009/147/EC
Pop. Sit. Conse Izo Glo
Rezid. Pop rvare lare bal
A168 Actitis hypoleucos 20i D
A054 Anas acuta 20i D
A056 Anas clypeata 200i D
A052 Anas crecca 300i D
A055 Anas querquedula 20i D
A051 Anas strepera 40i D
A041 Anser albifrons 300i D
A043 Anser anser 50i D
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
311
A028 Ardea cinerea 6i D

A059 Aythya ferina 1000i 2000i D
A061 Aythya fuligula 500i 2000i D
A067 Bucephala clangula 12i D
A144 Calidris alba 5i D
A147 Calidris ferruginea 8i D
A145 Calidris minuta 24i D
A136 Charadrius dubius 4i D
A036 Cygnus olor 20i D
A459 Larus cachinnans 100i 5000i C B C B
A182 Larus canus 2000i C B C B
A183 Larus fuscus 30i 120i D
A179 Larus ridibundus 2500i 12000i C B C B
A069 Mergus serrator 4i D
A058 Netta rufina 30i D
A017 Phalacrocorax carbo 3i 700i C B C B
A004 Tachybaptus ruficollis 30i D
A048 Tadorna tadorna 60i D
A162 Tringa totanus 20i D
A050 Anas penelope 100i D
A053 Anas platyrhynchos >100i >200i D
A198 Chlidonias leucopterus 50-100i D
A125 Fulica atra 500-2000i D
A005 Podiceps cristatus 400-1000i D
A008 Podiceps nigricollis 500-8000i D
Lgenda
i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare excelenta A - valoare excelenta
C - 2 p > 0% C - populatie ne-izolata cu o C - conservare medie sau C - valoare
arie de raspandire extinsa redusa considerabila
D - populatie
nesemnificativa
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.
Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
Conservare - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare
excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna =
elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial
degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
4. Descrierea sitului
4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 100 511,512 Rauri, lacuri
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
312
Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex
lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele.
Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600
m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m.
Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei,
tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea
nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe
alocuri formand chiar plaur.
4.2. Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 43
c) numar de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus, Oenanthe pleschanka, Anthus campestris, Aythya nyroca.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Larus minutus
Sterna sandvicensis, Melanocorypha calandra, Sterna hirundo, Mergus albellus
Oenanthe pleschanka, Larus genei, Ardea purpurea, Circus aeruginosus, Lanius minor
Sterna albifrons, Calandrella brachydactyla, Ficedula parva, Chlidonias hybridus, Chlidonias
niger, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aythya nyroca
Botaurus stellaris, Galerida cristata.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Larus ridibundus, Podiceps nigricollis, Fulica atra, Larus canus, Aythya fuligula, Aythya ferina.
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de

balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C2, C4.
4.3. Vulnerabilitate:
Data fiind activitatea antropica deosebit de intensa, manifestata prin, turism de masa,
sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, habitare umana (Statiunea turistica Mamaia, Oras
Constanta, Oras Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), s.a. impactul asupra sitului este major cu
efecte negative asupra habitatului lacustru si a speciilor de flora si fauna asociate.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
313
6. Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati economice in interiorul sitului
Cod Activitate Inten. % Infl.
220 Pescuit sportiv B 10 0
621 Sporturi nautice A 25 -
Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au A 20 -
690
fost mentionate mai sus
420 Descarcari A 1 -
Activitati si consecinte in jurul sitului
100 Cultivare A 10 0
410 Zone industriale sau comerciale A 5 -
502 Drumuri, drumuri auto A 15 -
623 Vehicule motorizate C 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 -
423 Depozitarea materialelor inerte (nereactive) C 5 -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A 10 -
6.2. Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ministerul Mediului
Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management.
ROSPA 0076 Marea Neagra
2.2. Suprafata sit (ha)

140143

A464 Puffinus yelkouan 10000-17000i A B A A
A020 Pelecanus crispus 70-120i C B C C
A177 Larus minutus 10000-12000i A B C B
A191 Sterna sandvicensis 5200-6000i A B C B
A396 Branta ruficollis 200-300i C B C A
A197 Chlidonias niger 120-140i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 320-350i A A C B
A170 Phalaropus lobatus 700-1200i C B C C
A195 Sterna albifrons 300-500i B B C B
A196 Chlidonias hybridus 4000-5000i B B C B
A038 Cygnus cygnus 1000-1500i B B C B
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
314
A002 Gavia arctica 250-300i A B C C

A001 Gavia stellata 100-200i A B C C
A180 Larus genei 1000-1500i B B C B
120000-
A176 Larus melanocephalus A B B A
15000i
A068 Mergus albellus 1000-15000i A B C A
A190 Sterna caspia 500-1000i A B C B
A193 Sterna hirundo 8000-10000i A B C B

2009/147/EC
A008 Podiceps nigricollis 2000-20000i A B C A
A017 Phalacrocorax carbo 10000-27000i B B C B
A061 Aythya fuligula 6300-7450i A B C A
A125 Fulica atra 25000-40000i C B C B
A050 Anas penelope 120-1500i B B C C
A053 Anas platyrhynchos 7000-9000i B B C A
A051 Anas strepera 340-410i C B C A
A183 Larus fuscus 200-400i C B C C
20000-
A179 Larus ridibundus B B C C
50000i
A070 Mergus merganser 120-180i B B C B
A069 Mergus serrator 230-340i C B C C
A005 Podiceps cristatus 45000-6000i C B C C
A059 Aythya ferina 18000-20000i A B C B
A067 Bucephala clangula 1500-3000i A B C B
25000-
A459 Larus cachinnans A B C B
30000i
12000-
A182 Larus canus A B C B
15000i
A006 Podiceps grisegena 500-1000i A B B C
Tachybaptus
A004 1200-1500i B B C B
ruficollis
A156 Limosa limosa 2000-5000i C B C B
Lgenda
i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare A - valoare excelenta
excelenta

C - 2 p > 0% C - populatie ne-izolata cu o C - conservare C - valoare
arie de raspandire extinsa medie sau redusa considerabila
D - populatie
nesemnificativa
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
315
national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel
national
Conservare - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A -
conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B -
conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in
stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte
combinatii
4. Descrierea sitului
4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N01 100 523 Zone marine, insule maritime
Alte caracteristici ale sitului:

Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre confera caracterul de unicitate
sitului.
4.2. Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 20
c) numar de specii periclitate la nivel global: 2
Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile:

Pelecanus crispus, Branta ruficollis, Gelochelidon nilotica, Sterna albifrons, Sterna caspia,
Larus minutus, Sterna sandvicensis, Cygnus cygnus, Larus melanocephalus, Mergus albellus,
Sterna hirundo, Chlidonias hybridus, Gavia arctica, Phalaropus lobatus, Chlidonias niger,
Gavia stellata, Larus genei, Puffinus yelkouan, Podiceps nigricollis, Mergus merganser, Larus
cachinnans, Podiceps grisegena, Larus ridibundus, Phalacrocorax carbo, Anas strepera, Aythya
ferina, Fulica atra, Aythya marila, Bucephala clangula, Anas platyrhynchos, Anas penelope,
Tachybaptus ruficollis, Larus fuscus, Podiceps cristatus, Aythya fuligula, Larus canus, Mergus
serrator.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de
balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C2, C3, C4, C6.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
316
4.3. Vulnerabilitate:
Zona costiera si litorala incepand de la Capul Midia pana la Vama Veche este supusa
presiunii factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere si marine, prin
activitati portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerari urbane si statiuni
turistice, turism si sporturi nautice, obiective industriale etc.
Pe de alta parte factorii naturali specifici contribuie la cresterea vulnerabilitatii sitului (de
ex. eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, infloririle algale etc.)
6. Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
210 Pescuit profesionist (industrial) B 0
240 Luare/Indepartare de fauna A -
520 Navigatie A -
621 Sporturi nautice C 0
220 Pescuit sportiv C 0
504 Porturi A -
609 Alte complexe sportive/de odihna A 0
Activitati si consecinte in jurul sitului
220 Pescuit sportiv C 0
502 Drumuri, drumuri auto B -
600 Structuri (complexe)pentru sport si odihna A -
900 Eroziunea A -
400 Zone urbanizare, habitare umana A -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0
730 Manevre militare A -
6.2. Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Contract Administrare: 166/12.07.2010,

Administrator:SC Euro Level SRL Aleea Garofitei, nr 14, bl. L75, ap. 9, Constanta, jud
Constanta 0740038 171, fax-0341 446 589
Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management
5.6.5.4. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop

recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri,
corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei
lor
Proiectul analizat este amplasat in imediata vecinatate a urmatoarelor zone
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
317
folosite in scop recreativ:

• Parcul Tabacarie
• Lacul Tabacarie
• Microrezervatie
In perioada de constructie poate exista un impact vizual neplacut, temporar,
generat de activitatile de santier de pe amplasament, dar dupa finalizarea lucrarilor
de constructie nu vor mai exista discrepante vizuale intre zonele de recreere si
cladirea centrului comercial.
Masurile de reducere a impactului generat de lucrarile de constructie prevad
si utilizarea echipamentelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai
nepoluante posibil; utilizarea de panouri fonoabsorbante.
5.6.5.5. Masuri de diminuare a impactului

- Nu este permisa depozitarea materialelor in gramezi si nici crearea de
zone cu deseuri;
- Prevenirea unui impact vizual neplacut pentru locuitori, se realizeaza
prin obligarea muncitorilor de pe santier de a purta echipamente de protectie
corespunzatoare, unitare ca si concept si de a se ingriji de aspectul utilajelor de pe
santier si al mijloacelor de transport si de a se ingradi toata incinta santierului cu
panouri, vopsite si inscriptionate adecvat;
- Luarea mijloacelor corespunzatoare pentru a nu fi posibila poluarea cu
materiale de constructie, nisip sau reziduuri de pe santier a cailor de comunicatie
pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor;
- Asigurarea delimitarii si inscriptionarii santierului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
318

- Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate
selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval
prestabilit sa fie ridicate de firme specializate.
- Ambientarea spatiilor cu vegetatie;
- Pastrarea curateniei in zonele de parcare.
5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”

5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si
masurilor de protectie
Plan situatie existent si propus
5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra

cadrului natural si asupra zonelor protejate
Nu este cazul.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
319
5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra resurselor

estetice si care asigura recreerea
Plan fatada
5.7. Mediul social si economic
Municipul Constanta
Localizare
Municipiul Constanta, centrul economic si administrativ al judetului cu
acelasi nume, este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei, avand coordonatele
44° 11’- latitudine nordica si 28°39’ – estica, suprafata teritoriului administrativ
fiind de 12.489 km2. Latura de est a municipiului este scaldata de Marea Neagra.
Demografie
La nivelul anului 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensamantului
Populatiei si Locuintelor, Municipiul Constanta are o populatie de 283872
locuitori. In ceea ce priveste structura pe sexe, populatia este majoritar de sex
feminin, cu un procent de 52.69%.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
320
Populatia stabila a municipiului Constanta la 1 ianuarie
Populatia stabila a muncipiului Constanta, pe sexe

In ceea ce priveste structura populatiei pe grupe de varsta si sexe, aceasta s-a
reprezentat cu ajutorul piramidei varstelor. Piramida varstelor municipiului
Constanta, este o piramida in forma de urna (sau amfora) ce caracterizeaza o
populatie in curs de imbatranire demografica, ca urmare a natalitatii scazute. Se
observa o ingustare a bazei piramidei si o crestere a populatiei adulte. Ingustarea
bazei semnaleaza o populatie in declin, o ’’crestere negativa’’.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
321
Populatia stabila a municipiului Constanta pe sexe si grupe de varsta (piramida

varstelor)
Structura etnica este alcatuita majoritar din populatie de nationalitate romana
(83.11%), celelalte etnii, prezente intr-un procent scazut fiind de origine turca
(2.30%), tatara (2.60%), rroma (0.78%). Dupa cum se poate observa in graficul de
mai jos, pentru un procent foarte mare al populatiei (10.36%), informatia este
indisponibila.
Populatia stabila a municipului Constanta dupa etnie

뿄In ceea ce priveste structura populatiei municipului Constanta dupa religie, se
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
322
In ceea ce priveste structura populatiei municipului Constanta dupa religie,

se observa ca aceasta este predominant de religie ortodoxa (92.71%), urmata de cea
musulmana (5.73%).
Populatia stabila a municipiului Constanta dupa religie

Industrie
Sectoarele industriale reprezentative pentru municipiul Constanta si
perimetrul de proximitate, dezvoltate ca o consecinta a evolutiei istorice a zonei,
sunt: constructiile si reparatiile navale, petrochimia, constructii si materiale de
constructii, industria alimentara, industria lemnului.
In cadrul Santierului Naval Constanta, se pot construi atat nave noi cu
capacitati de pana la 250.000 tdw, cat si lucrari de reparatii la corpul navei,
motoare, echipamente electrice si electronice cu specific naval, fiind posibila
practic, executarea oricarui tip de reparatii.
Productie de echipament naval si utilaj tehnologic specific (pompe, armaturi
industriale, compresoare, racitoare de apa si ulei, condensatori de abur, hidrofoare)
realizata de S.C. Meconst S.A.
Reprezentativa pentru industria constructoare de masini este societatea
comerciala Legmas Navodari- productoare de masini si utilaje agricole.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
323
Industria petrochimica si chimica asigura prelucrarea anuala a peste 5

milioane tone de titei si derivate pentru obtinerea de produse petroliere,
combustibili casnici, hidrocarburi aromatice, produse petrochimice, cocs si sulf de
petrol. Cel mai imporant agent economic din acest domeniu este Rafinaria
Petromidia Navodari- Rompetrol Rafinare.
Prin platforma centrala de foraj marin amplasata in apele teritoriale ale Marii
Negre, S.C. Petrom S.A. Bucuresti Sucursala Petromar Constanta integreaza
activitatea de foraj (extragere titei brut si gaze naturale) cu cea de productie.
Exploatarea zacamintelor de pe platoul continental al Marii Negre, reprezinta cca
10% din productia nationala de titei. Concomitent, se executa lucrari pentru
punerea in exploatare a celor noua sonde ale zacamantului de gaz condensat Eocen-
Lebada Est.
Principalele produse care pot fi realizate de industria chimica sunt: materiale
plastice, cauciuc artificial, oxigen si azot.
Industria materialelor de constructii asigura, in cea mai mare parte
necesarul de materiale specifice: ciment, produse de balastiera, confectii
prefabricate, piatra compozita din nisipuri silicioase si rasini poliesterice, produse
asfaltice, etc.
Industria usoara produce confectii pentru barbati, femei si copii,
echipament de lucru, lenjerie de pat, tricotaje, saci din iuta si polipropilena.
Produsele se valorifica pe piata interna, dar preponderent (cca 70%) sunt livrate pe
piata externa. Productia de confectii se deruleaza in special in sistem lohn, in
colaborare cu firme straine.
Industria de prelucrare a lemnului produce o bogata gama sortimentala de
mobilier pentru locuinte, birouri si gradina. Se exporta in Franta, Olanda, Germaia,
Canada, Italia.
Industria celulozei si hartiei esre reprezentata in Constanta de doua
societati comerciale (Palas si Comp Paper Converting) ce produc si
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
324
comercializeaza hartie de scris tipar, hartie innobilata, hartie autocopiativa si hartie

pentru imprimanta.
Infrastructura de transport
Municipiul Constanta, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de
intersectie a magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul de
sudul Europei, cat si vestul de estul acestuia. Reteaua de transport existenta in zona
asigura legatura cu toate retelele tarilor vecine, precum si cu cele din tarile Europei
si Asiei.
Municipiul Constanta se afla situat pe coridorul de transport pan-european 4:
Berlin –Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta- Salonic- Istanbul.
Totodata culoarul european nr 9 (Marea Baltica, Kiev, Chisinau, Iasi, Bucuresti)
face confluenta la Bucuresti cu culoarul nr.4. De asemenea, aceasta zona este
strabatuta de culoarul european nr.7 Constanta-Canalul Dunare-Marea Neagra-
Dunare-Main-Rihn-Portul Rotterdam (Olanda).
Transportul rutier
Municipiul Constanta este traversat ( de la nord la sud si de la est la vest) de
doua drumuri europene: E60, care leaga Bucuresti de Constanta si E87, care leaga
Constanta de Bulgaria prin Vama Veche. De asemenea, municipiul este tranzitat de
urmatoarele drumuri nationale: DN 2A, DN39, DN 3, DN 3A-C, DN 3C.
Transportul in comun este asigurat in proportie de 80% de catre RATC, regie
subordonata Consiliului Local Municipal Constanta, pe piata actionand insa si alti
operatori privati.
Transportul feroviar
Transportul feroviar, de marfa si calatori, se deruleaza in principal pe
magistrala Bucuresti-Ciulnita-Fetesti-Constanta, dar si pe traseul Fetesti-Constanta-
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
325
Tulcea. Prin linia ce strabate intreaga tara: Constanta-Bucureti-Brasov-Deva-Arad,

municipiul Constanta are legatura cu Ungaria, Austria si vestul Europei.
Caile ferate din zona de proximitate a municipiului Constanta au o lungime
de cca 406 km. In ceea ce priveste transportul feroviar de marfa, acesta este foarte
bine dezvoltat si beneficiaza de o infrastructura moderna si adaptata tuturor
categoriilor de servicii solicitate.
Transportul naval
Portul Constanta - cel mai important port la Marea Neagra si al patrulea ca
marime din Europa, are o suprafata totala de 3926 ha, din care 1312 ha - uscat si
2614 ha- apa si este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de
stramtoarea Bosfor si la 85nM de Cotul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare.
Situat la intretaierea rutelor comerciale care leaga tarile dezvoltate ale
Europei Occidentale si pietele in dezvoltare ale Europei Centrale de furnizorii de
materii prime din C.S.I., Asia Centrala si Transcaucaz, Portul Constanta ofera o
serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
- Port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar
suficiente pentru acostarea navelor cu o capacitate de 220000 dwt;
- Acces direct la Coridorul Pan European VII- Dunarea prin Canalul Dunare-Marea
Neagra oferind o alternativa de transport catre Europa Centrala mai scurta si mai
ieftina decat rutele care folosesc porturile din partea de nord a Europei;
- Conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: feroviar, rutier, fluvial, aerian si
prin conducte;
- Noul terminal de containere de pe molul II S, prin care capacitatile de operare a
containerelor in Portul Constanta au crescut considerabil;
- Terminale RO-RO si Ferry Boat potrivite pentru dezvoltarea navigatiei de cabotaj
care deserveste tarile riverane Marii Negre si Dunarii
- Statutul de ’’port cu facilitati vamale’’
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
326
Cu o lungime totala a cheiurilor de 29.83 km, Portul Constanta are 145 de

dane din care 119 sunt operationale si au adancimi intre 8-19 m, ceea ce permit
accesul tancurilor si navelor de marfuri vrac de 220.000 dwt.
In ceea ce priveste traficul fluvial in Portul Constanta, acesta este de
aproximativ 10 milioane tone/an si reprezinta 24% din traficul total anual. Zilnic,
mai mult de 200 barje se afla sub operare sau sunt acostate in asteptarea incarcarii
sau descarcarii marfii.
Infrastructura portuara destinata navelor de pasageri si ambarcatiunilor de
agrement este asigurata de Portul turistic Tomis. Acesta este situat la 1200 m nord
de Portul Constanta si are o suprafata totala de circa 200.000 m2, din care 17.000
platforma betonata de-a lungul cheiurilor.
Transportul aerian
La 23 km de municipiul Constanta, se gaseste Aeroportul International
Mihail Kogalniceanu, in perioada sezonului estival acesta asigurand legaturi
aeriene catre toate orasele imporante din Europa. Aeroportul poseda o pista de
aterizare si decolare in lungime de peste 3500 m si are o capacitate de operare de 6
avioane per ora.
Turism
Asezarea geografica a Constantei reprezinta un element esential in ecuatia
consolidarii turismului in zona. Situat la confluenta mai multor coridoare de
transport pan-european si beneficiind de generoasa proximitate a Marii Negre,
municipiul Constanta poate dezvolta cu usurinta o serie intreaga de produse
turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihna si
recreere, turismul sportiv si nautic, turismul de afaceri si turismul de croaziera si de
itinerar.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
327
Statiunea Mamaia, situata in parte de nord a muncipiului Constanta, are cel

mai fin nisip si cea mai neteda plaja de pe intreaga coasta. Plaja se intinde pe o
lungime de 8 km si are o latime de 100-200 m. Perioada favorabila helioterapiei
este mai lunga de 12 ore pe zi.
Zona turistica Constanta-Mamaia este incadrata de baruri si restaurante de
toate categoriile, terase, magazine, cinematografe, sali de sport, piscine, baze
nautice, sali de conferinta, unitati medicale specializate, banci si insitutii de credit,
etc.
In statiunea Mamaia functioneaza 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea
Neagra si 4 pe Lacul Siutghiol. Acestea ofera turistilor o gama larga de servicii
specifice: plimbari cu hidrobicicleta, ridicari cu parapanta, windsurfing, si scoala
de yachting, scufundari, scutere acvatice, agrement cu barci cu vele tip Catamaran
si Caravelle.
Cu scopul de a diversifica gama serviciilor si atractiilor turistice pe care le
ofera zona, au fost create si lansate noi produse turistice, unice la nivelul regiunii
extinse:
- Aqua Magic- cel mai mare parc de distractii acvatice din Europa Centrala si de
Est, este situat la intrarea in statiunea Mamaia, avand o suprafata de 27.200 mp,
adresandu-se tuturor categoriilor de varsta si putand primi 2500 vizitatori pe zi.
- Telegondola – instalatie complexa de transport pe cablu, destinata tuturor

persoanelor care doresc sa admire panorama statiunii Mamaia. Capacitatea de
transport este de 600-1500 de persoane/ora, iar turistii se imbarca in doua statii,
prima in zona Perla iar cea de-a doua in zona Casino, lungimea traseului fiind de
2000 m. In acest fel, turistii au ocazia exceptionala sa pluteasca pe deasupra
statiunii Mamaia, timp de aproximativ sapte minute, la o inaltime maxima de 50 de
metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind inchisa, cu
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
328
ventilatie naturala, cu protectie la soare si puternic vitrata, pentru a asigura o

vizibilitate foarte buna.
- Autobuze turistice supraetajate
5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice, populatiei locale
Din punct de vedere demografic nu vor avea loc schimbari in structura
populatiei stabile din zona.
Nu vor exista locuitori permanenti, ci numai salariati si turisti.
5.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie

Nu este cazul.
5.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor
Nu exista locuitori permanenti, ci numai salariati, clienti si turisti.
5.7.1.3. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor
Prin utilitatile propuse, proiectul se aliniaza unitatilor economice din zona,
ridicand in acest fel nivelul serviciilor prestate de firmele de profil din zona, lucru
necesar si oportun in acelasi timp pe piata concurentei, de care va beneficia
cetateanul.
Functionarea complexului va atrage dupa sine si angajarea de forta de
munca, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv pe piata de munca.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
329
5.7.1.4. Investitii locale si dinamica acestora

Intreagul oras Constanta a fost supus in ultimii ani unor puternice
transformari si prefaceri, construindu–se multe cladiri noi, majoritatea cu functiuni
de tipul mall-uri, restaurante, terase, obiectivul gasindu-si locul prin sporirea si
diversificarea ofertei catre consumatori.
5.7.1.5. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

Nu este cazul.
5.7.1.6. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia de
locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)
Principalele activitati economice care se desfasoara in zona sunt activitatile
de recreere, turismul si agrementul.
Turismul
Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate,
in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Dar,
daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte
pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale.
Turismul va fi binevenit in / sau langa aria protejata daca respecta caracterul special
al ariei – cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural si
educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite – si daca pagubele si poluarea
sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in
regiunile marginale, si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de
vedere economic si a culturilor traditionale.
Tehnicile de administrare a vizitatorilor in medii sensibile nu sunt in general
bine cunoscute. Desi ele costa deseori timp si bani, venitul pe care il genereaza
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
330
poate ajuta la acoperirea costurilor. Multi din industria turismului vad acum ca un
mediu sanatos si atragator este esential pentru supravietuirea pe termen lung a
comertului lor. Acest lucru este recunoscut in liniile directoare pentru turism
adoptate in 1982 de World Travel and Tourism Council (WTTC). Cateva companii
turistice europene incearca acum sa actioneze in moduri durabile si sa lucreze cu
organismele de conservare pentru a investi in conservare. Si acum tot mai multi
turisti cauta vacante care nu pagubesc mediul inconjurator si nu ofenseaza cultura
locala.
Turismul durabil a fost definit ca „toate formele de dezvoltari turistice,
management si activitati turistice care mentin integritatea ecologica, sociala si
economica si bunastarea resurselor naturale si culturale, construite in mod
perpetuu”.
Turismul durabil in si in afara ariilor protejate cere:
- cooperare stransa cu autoritatile ariilor protejate;
- operatorii turistici si ghizii care lucreaza in ariile protejate sa aiba inalte
cunostinte ecologice;
- contributii practice si financiare ale operatorilor turistici pentru conservarea
ariilor protejate;
- reguli pentru promovarea si marketingul vacantelor bazate pe ariile protejate;
- linii directoare pentru implicarea comunitatilor locale;
- standarde pentru proiectarea si operarea facilitatilor de turism durabil si a
afacerilor.
5.7.1.7. Impact potential asupra conditiilor de viata din zona

Va exista un impact asupra conditiilr de viata din zona, in special in perioada
de constructie, care a fost analizat in capitolele precedente. In ceea ce priveste
impactul in perioada de functionare, se va resimti un trafic usor crescut si o usoara
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
331
aglomerare umana datorata cresterii numarului de spatii comerciale si oferta de

divertisment.
5.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Se poate sa apara nemultumiri din partea locuitorilor din zona, datorate
inconvenientelor determinate de activitatea de constructie, de eventualele restrictii
de circulatie, zgomot, etc. .
5.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Nu este cazul.
5.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii
hranei)
In timpul executiei lucrarilor de constructii

Impactul este cauzat in special de zgomotul utilajelor de pe santier si
pulberile sedimentabile, eevntualele restrictii de circulatie.

Obiectivul nu are impact asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile de
desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.
Un aspect, ce poate induce efecte asupra sanatatii populatiei il reprezinta
lipsa spatiilor verzi din zona analizata. Desi din punct de vedere juridic majoritatea
terenurilor din Constanta mai reprezinta “spatii verzi”, realitatea din teren este cu
totul alta si trebuie recunoscut faptul ca in ultimii ani suprafetele de spatii verzi din
orasul Constanta s-au diminuat considerabil. Chiar daca acest lucru este in
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
332
beneficiul dezvoltarii turismului si a orasului in general, impactul principal asupra

vegetatiei si secundar asupra populatiei, este unul negativ.
Prin proiect s-a incercat rezolvarea acestui aspect prin amplasarea de
spatii verzi, plantari in zonele de parcare.
5.7.2. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului

social si economic
- se vor respecta recomandarile anterioare pentru reducerea impactului asupra
factorilor de mediu;
- se va elabora si aplica un program strict de monitorizare a aerului;
- se vor diferentia accesele (de clienti, vizitatori si de serviciu) cu marcarea si
protejarea celor principale;
- se vor amenaja spatii verzi in incinta.
Cum reducerea traficului si a aglomerarii in zona este greu de realizat, in
sezonul estival sunt de luat masuri privind limitarea vitezei de trafic, utilizarea
autovehiculelor in conditii normale de functiune.
De asemenea se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de
exploatare.
5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si
culturale
Zona de desfasurare a proiectul nu implica un impact potential asupra
conditiilor etnice si culturale.
5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de
patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice
Nu este cazul.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
333
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Se analizeaza varianta evolutiei mediului in cazul neimplementarii planului,
situatie nedorita de proprietarul amplasamentului, care doreste valorificarea
acestuia.
In situatia neimplementarii planului amplasamentul ar ramane in continuare
ocupat de de amenajarile existente cu desfasurarea activitatilor comerciale,
parcare, prestari servicii.
S-a ajuns la varianta prezentata in ceea ce priveste atat regimul de inaltime al
cladirilor cat si modalitatea de amplasare a acestora in cadrul amplasamentului
tinandu-se cont de necesitatea respectarii prevederilor legale din regulamentul de
urbanism referitoare la forma, dimensiunile constructiilor, modul de amplasare a
acestora si distantele fata de vecinatati, suprafata spatiu verde.
7. MONITORIZAREA
Pentru evitarea oricaror accidente se impune o atentie deosebita, luarea de
masuri corespunzatoare si alegerea metodelor celor mai adecvate in legatura cu
executarea acestor lucrari, acordarea de asistenta tehnica din partea autoritatilor
competente.
In perioada executarii lucrarilor se impune:
- monitorizarea calitatii aerului si a nivelului de zgomot in zonele adiacente
organizarii de santier;
- monitorizarea gestionarii deseurilor;
- monitorizarea calitatii utilajeor utilizate;
- monitorizarea respectarii datelor de proiect privind tehnologiile utilizate.
In perioada de functionare a obiectivului se recomanda:

- pentru a se evita poluarea apei se recomanda folosirea unui sistem de
monitorizare centralizat care sa ajute la prevenirea avariilor;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
334
- in vederea identificarii posibilelor efecte negative asupra mediului generate

de functionarea obiectivului, se recomanda masuratori in emisie la cosul
centralei termice;
- monitorizarea tehnologica a echipamentelor si instalatiilor utilizate;
- verificarea sistemelor de colectare ape uzate;
- verificarea respectarii conditiilor de mediu impuse prin reglementarile de
mediu;
- monitorizarea apelor uzate;
- monitorizarea nivelului de zgomot la limita amplasamentului;
- monitorizarea calitatii aerului in zona de parcare;
- respectarea managementului deseuri: cooperarea cu societati specializate in
eliminarea deseurilor autorizate, utilizarea de masini si utilaje autorizate ,
gestionarea ambalajelor si deseurilor conform HG 621 din 2005, HG 1872
din 2006.
Biodiversitate:
Programul de monitorizare asupra florei, vegetatiei, habitatelor si faunei
trebuie desfasurat astfel:
1. Pe o perioada de minim un an inainte de inceperea lucrarilor de constructie;
2. In perioda de constructie a infrastructurii necesare functionarii obiectivului;
3. In perioda de functionare a obiectivului si a infrastructurilor conexe;
4. In perioada de dezafectare a obiectivului
Programul de monitorizare trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata
releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in
amplasamentul obiectivului si anume: amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau
oaspeti de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare (specii
de pasaj), care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci, mamifere (altele
decat chiropterele).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
335
Va fi necesara efectuarea de observatii in special in zonele din apropierea

habitatelor lacustre din cadrul sitului de protectie speciala avifaunistica in vederea
observarii posibilelor efecte asupra speciilor mentionate in formularul standard.
Perioadele in care s-au facut monitorizarile faunei
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Amfibieni
Reptile
Pasari
cuibaritoare
Pasari
sedentare
Pasari de pasaj
Pasari care
ierneaza
Lilieci
Mamifere
(altele decat
liliecii)
Perioada favorabila
Perioada nefavorabila
Perioada de hibernare in
adaposturi
8. SITUATII DE RISC
Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi
umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru un
anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de
producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale si valoarea
pagubelor produse.
Riscurile pot fi clasificate:
- naturale
- tehnologice
- biologice
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
336
Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de

incendiu.
Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,
nationale, regionale, judetene si locale.
In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de
tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele
caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare
8.1.Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.)

Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare
se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene
meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura -
inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica,
respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.
In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si
in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,
alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti,
precum si pagube materiale importante.
Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele
acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional,
central.
Riscurile naturale in cazul parcurilor eoliene sunt formate din urmatoarele
fenomene:
- inghetul;
- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;
- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;
- cutremure
- alunecari de teren;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
337
- inundatii;
- fenomene naturale: cutremure, tunami.
Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea consecinte
nedorite este cutremurul.
Cutremurele de megnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume. Cele
mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.
Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor de
constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci sau
sute de ani.
Este importanta sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru a
fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.
Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie respectate
de catre producatori in privinta riscului seismic.
Zona analizata este stabila din punct de vedere al cutremurelor, si de
asemenea, nu se pune problema alunecarilor de teren sau a inundatiilor datorita
caracteristicilor solului si subsolului.
Fenomenele meteorologice extreme, in contextul actual al schimbarilor
climatice poate aparea mai frecvent in ultima perioada de timp.
8.2. Accidente potentiale (analiza de risc)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au
drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a
unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor
sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.
Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.
Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus pe
mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si personalizat pe
fiecare categorie in parte.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
338
Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a

obiectivului sunt:
a) incendii;
b) accidente de transport;
c) accidente de munca;
d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;
e) esecul utilitatilor publice (retele electrice) - avarii;
f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
g) periclitare intentionata.
8.3. Factori de risc identificati
A. Cutremure si tsunami
Potrivit codului seismic Romanesc (P100-1/2006), zona este caracterizata
printr-un varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag =
0.16 g), bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.
Pe amplasament vor exista constructii si instalatii care trebuie sa corespunda
solicitarilor seismice previzionabile zonei amplasamentului.
Zona in care se va desfasura activitatea proiectul este supusa unor posibile
efecte ale activitatilor seismice datorate zonelor seimogene din Marea Neagra si
Dobrogea.
In acord cu distributia spatiala a epicentrelor cutremurelor normale si
intremediare, dar si cu harta zonelor tectonic active, au fost identificate mai multe
surse seismice: Dobrogea de Nord (S1), sursa central si sud dobrogeana (S2),
Shabla (S3), Istanbul (S4), Falia Nord Anataoliana (S5), Georgia (S6), Novorossjsk
(S7), Crimeea (S8), West Black Sea Fault (S9), respectiv Mid Black Sea ridge
(S10).
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
339
Aceste surse seismice au valori ale magnitudinii posibile intre 4,3 (Mwp) –
sursa 9 si 7,2 (Mwp) sursa Shabla (Evenimente Tsunami in Marea Neagra -
Diaconescu M., Malita Z. ).
Toate sursele seismice mentionate arata ca mecanismul seismo-tectonic este
foarte dinamic in jurul bazinului Marii Negre, putand genera socuri suficient de
puternice pentru a declansa evenimente de tip tsunami.
Fenomenul tsunami in Marea Neagra

Tsunami este un val de mare amplitudine generat de cutremure produse de
regula in largul unui bazin marin, sau de eruptii vulcanice, localizate aproape de
suprafata oceanului, sau alunecari submarine. Un tsunami poate apare nu doar in
ocean ci si in golfuri, lacuri sau chiar in bazine de mai mare sau mai mica intindere.
Cu toate ca in anumite tari hazardul natural de tip tsunami este intens studiat,
informatiile despre acest fenomen natural pentru Marea Neagra sunt insuficiente si
nesistematice.
Predictia unor tsunami in Marea Neagra este foarte dificila deoarece, cele
mai multe evenimente au avut doar un caracter local, manifestandu-se la distante
mici fata de sursa de declansare
In ciuda faptului ca in Marea Neagra nu au fost inregistrate fenomene
tsunami de mare amplitudine, conditiile tectonice, morfologice si sedimentologice
specifice acestui bazin marin, ca si densa populare a coastelor sale, fac ca acesta sa
fie un important obiect de studiu privind hazardul natural de tip tsunami (Ion G.,
2007).
B. Riscuri tehnologice
Ca risc tehnologica se poate considera faptul ca beneficiarul sa nu fi ales
tehnologia corespunzatoare conditiilor climaterice ale amplasamentului.
Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin alegerea corespunzatoare a
echipamenteleor si instalatiilor, prin asumarea responsabilitatii de catre furnizorii
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
340
de echipamente si de catre constructori ca instalatia sa functioneze in parametrii

solicitati.
Un alt tip de risc este cel determinat de functionarea necorespunzatoare a
instalatiilor prin opererea lor necorespunzatoare, datorata slabei pregatiri a
personalului operator sau a unor neglijente in operare.
Eliminarea acestui tip de risc se realizeaza prin instruirea corespunzatoare a
personalului, prin perfectionarea pregatirii acestuia pe tot parcursul functionarii
centralei.
Ca riscuri potentiale se pot enumera:
1. Riscul de explozie si de incendiu : amploarea unui asemenea accident poate
fi evaluata numai prin analiza concreta a situatiei probabile, iar ca durata in
timp, efectele imediate sunt de scurta durata, dar efectele socio-economice
pot fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului.
Ca masuri de prevenire si diminuare a efectelor :
- rezervoarele si conductele pentru transportul substantelor periculoase sunt
construite corespunzator, din materiale rezistente care sa corespunda cerintelor
instalatiei;
- instalatia va fi prevazuta cu detectoare de gaz pentru prevenirea acumularilor de
gaz;
- personalul va fi instruit corespunzator privind pericolele;
- se va elabora un regulament intern cu privire la masurile de prevenire a
incendiilor si exploziilor;
- elaborarea unui plan de urgenta;
- asigurarea in perfecta stare de functionare a instalatiei de stins incendiu;
- instalatia va fi prevazuta cu paratrasnete;
- respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a instalatiilor si
echipamentelor de pe amplasament
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
341
2. Riscul de electrocutare si/sau ardere: afecteaza factorul uman

- Posturile trafo sunt protejate conform legislatiei in vigoare;
- Traseele de transport si distributie a energiei electrice vor fi proiectate si
realizate cu respectarea normelor specifice si legislatiei in vigoare;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor directe : ingradiri mobile,
echipamente cu carcase inchise, folosirea de mijloace de protectie individuale;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor indirecte: legarea la pamant,
legarea la nul, egalizarea potentialelor ;
- Prevederea echiopamentelor corespunzatoare mediilor in care se instaleaza:
medii cu pericol de explozie, cu umiditate excesiva, care contin substante corozive;
- Verificari in vederea punerii in functiune: masurarea rezistentelor izolatiei,
verificarea legaturilor de protectie, masurarea rezistentei de dispersie in pamant,
masurarea tensinunilor de atingere si de pas
- Asigurarea iluminatului de siguranta;
- Interventiile vor fi efectuate numai de personal autorizat;
- Respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a
instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament
- Personalul va fi instruit corespunzator privind electrocutarea ;
3. Risc de otravire/asfixiere: factorul uman, fauna. Amploare –local si temporar
- Depozitarea materialelor generatoare de substante ce pot provoca otraviri
sau asfixieri sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea gazelor sa se
faca controlat;
- Instruirea personalului;
- Asigurarea echipamentelor de protectie adecvata;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
342
- Realizarea unor planuri de situatii de urgenta si inteventii intern si extern

care sa prevada masuri de limitare in spatiu si timp a efectelor unui
eveniment.
4. Risc de poluare cu substante generatoare de miros, substante periculoase si
gaze cu efect de sera: factorii de mediu apa, aer, sol, subsol, sanatatea
populatiei si biodiveristatea. Amploare : functie de gradul de poluare, de
marimea accidentului

- Depozitarea de substante generatoare de miros, substante periculoase si gaze cu
efect de sera sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea gazelor sa se faca
controlat;
- Elaborarea unui plan de control a starii tehnice a spatiilor de depozitare, a
ambalajelor si spatiilor de de depozitare a substantelor periculoase si a instalatiilor
de transport a acestora;
- Elaborarea unui plan de mentenanta si control a echipamentelor statiei de
epurare si a conductelor ape uzate in scopul prevenirii scurgerilor si depunerilor de
material generator de mirosuri;
- Controlul in permanenta a concentratiei de gaz;
- Automonitorizarea si monitorizarea permanenta a factorilor de mediu;
- Elaborarea unui plan de gestiune al deseurilor.
5. Riscuri de accidente de munca : factorul uman

- Toate lucrarile si operatiile se vor executa sub conducerea directa a
responsabilului de lucrare;
- Se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcinile maxime admisibile
pe platforme si scari, schele si se va urmari nedepasirea lor de catre personal;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
343
- Se vor respecta normele de protectia muncii la locul de munca
8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ
dincolo de granitele tarii
Nu este cazul
8.4. Planuri pentru situatii de risc

Se va intocmi PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE
URGENTA, intocmindu-se programe de actiune in cazul producerii unor accidente
sau avarii majore.
Este necesara intocmirea unor planuri de interventie si evacuare in caz de
incendiu, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Se recomanda implementarea unui sistem de comunicatii de urgenta care sa
functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in cazul
accidentelor si avariilor.
Se va asigura un instructaj de specialitate pentru personalul din exploatare.
Se va construi un adapost de protectie civila:

Adapostul in studiu este situat la subsol la cota -6,90 m fata de cota
parterului 0,00=+100,80 m cota de nivel absoluta raportata la nivelul marii, este
dimensionat pentru 108 persoane avand in vedere ca acesta este numarul maxim de
angajati permanent pe schimb .
Suprafata utila a adapostului este de cca. 108,88 mp (brutto 123,03 mp) fiind
in medie mai mult de 1 mp/persoana. Totodata volumul util al adapostului este de
375,25 mc fiind in medie un volum de cca. 3,50 mc/persoana, mai mult decat in
normativul la care facem referire (minim 2,5 mc/persoana). El este prevazut cu
doua incaperi de adapostit de cca. 50 mp fiecare, cu doua sas-uri cu intrari separate,
cu doua blocuri de grupuri sanitare si cu doua iesiri de salvare prin tunele asigurate
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
344
conform normelor in vigoare.

Adapostul este prevazut cu cate doua iesiri de salvare executate din beton
armat sub forma de tunel cu sectiunea de 1,00 m x 1,00 m cu pereti din beton armat
de 40 cm grosime care comunica cu exteriorul printr-un put vertical prevazut cu
scari de pisica in interior si capac carosabil in partea superioara, capac prevazut cu
priza de aer. Radierul iesirii de salvare se prevede cu pante de scurgere a apelor
meteorice. Iesirea de salvare comunica cu subsolul printr-un gol de 0,70 m x 0,70
m prevazut cu oblon de protectie etans OME 1 cu deschidere spre exterior.
Intre tunelul iesirii de salvare si adapost este prevazut un rost de tasare care
va fi tratat astfel ca sa nu permita inflitrarea apelor indiferent de sursa acestora.
Iesirea de salvare se foloseste si ca priza de aer pentru instalatia de filtro-ventilatie
a adapostului, priza de aer facandu-se prin capacul carosabil spre exterior pe de o
parte si printr-o teava cu gura la minim 1, 80 m fata de pardoseala finita a incaperii
de adapostire pentru racordarea conductelor de aer cu ventilatoarele (1-2 stuturi cu
diametrul 150 mm, vezi schita).
Inaltimea libera a adapostului propriu-zis este de 3,05 m iar sub grinda este
de 2,45 m. Adapostul este prevazut cu cate doua blocuri de grupuri sanitare fiecare
cu cate doua cabine si incapere tampon. Golurile de acces in incaperea tampon se
inchid cu tamplarie metalica tip UE si cele de la cabine cu tamplarie de lemn. Este
calculat o cabina la cca. 25 persoane.
Intrarile in adapost si iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica de
protectie tip UME respectiv OME, vezi schita. Usile si obloanele de protectie
metalice etanse sunt calculate sa reziste la o sarcina directa de 1,5 ori mai mare
decat sarcina de calcul a planseului si o sarcina inversa ce actioneaza asupra lor tot
de 1,5 ori mai mare decat sarcina de calcul a planseului. Pentru executia
elementelor mai sus mentionate se vor folosi detaliile cuprinse in documentatiile
elaborate de Comandamentul Protectiei Civile din Ministerul de Interne.
Adapostul de protectie civila trebuie sa fie etans prin etansarea usilor si a
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
345
tocurilor acestora, precum si prin astuparea etansa si rezistenta la presiunea de

calcul a eventualelor goluri in peretii exteriori si a golurilor conductelor si
cablurilor prin planseul si peretii exteriori ai subsolului (ermetizarea trecerii
conductelor si cablurilor).
Izolatiile hidrofuge ale adapostului de protectie civila se executa conform
normelor si standardelor in vigoare.
Adapostul de protectie civila este prevazut cu pardoseli simple cu suprafata
rugoasa nesclivisita. Peretii si planseele nu se finiseaza cu exceptia celor la care se
impun anumite finisaje rudimentare pentru nevoile functionale din timp de pace.
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Colectivul elaborator nu a intampinat dificultati in realizarea lucrarii; s-au
efectuat vizite pe amplasament si in vecinatatea acestuia si s-au corelat datele
rezultate in urma observatiilor directe cu cele din legislatia in vigoare, cu cele din
bibliografia de specialitate, precum si cu datele colectate in perioada realizarii
studiului.
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. Descrierea activitatii
Proiectul analizat consta in extinderea imobilului existent conform puz
aprobat cu destinatia de complex comercial si organizare santier. De asemenea
extinderea va cuprinde spatii anexe aferente spatiilor comerciale si spatii de
parcare, precum si o eventuala imprejmuire unde este nevoie.
Terenul propus pentru realizarea proiectului este localizat in municipiul
Constanta, orasul Constanta , Bulevardul Alexandru Lapusneanu nr.116C, langa
lacul Tabacarie, delimitat prin coordonatele in sistem STEREO 70 prezentate in
tabelul de mai jos.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
346
Astfel in vederea realizarii extinderii cladirii printr-un corp nou se va desfiinta

o zona restransa din corpul C1, iar extinderea se va realiza cu structura
independenta de corpurile de cladire existente ramase, astfel incat structura noua sa
nu afecteze structura existenta.
Functiunile propuse pentru obiectiv sunt:
- parcarii subterane precum si spatiilor tehnice, scari, coridoare, holuri de
circulatii orizontale si verticale, spatii comerciale, spatii de depozitare si
toate functiunile conexe activitatii de vanzare cu amanuntul, spatii tehnice,
parcari cu acces carosabil pe rampa din incinta, alimentatie publica si
recreere, spatii de birouri (administratie), parcari pe terasa cu acces carosabil
pe rampa din incinta, birouri center management, spatii tehnice.
Terasa va fi amenajata partial cu spatii verzi si locuri pentru vizitatori si
eventual parcare destinata vizitatorilor, circulatii si in functie de necesitate spatii
tehnice.
Parcarile se vor realiza in incinta atat subteran, cat si suprateran la nivelul
solului si pe terasa extinderi.
Structura existenta City Park nu va suferii nici o demolare / desfintare, cu
exceptia parcarii supraterane.
Pentru alimentarea la utilitati, se vor folosi toate racordurile si bransamentele
existente la toate utilitatile publice (alimentare cu apa, canalizare, gaz natural,
energie electrica), nu se vor suplimenta cu bransamente noi. .
atat ca platforme si parcari, cat si ca spatii verzi conform necesitatilor dictate de
legile in vigoare (ramanand proprietate privata).
Prextherm tip T3G1750. Centrala termica va suferi o relocare, intr-o zona tehnica
noua, unde se propune si amplasarea noilor rezervoare de incendiu cu casa
pompelor; subteran pe latura dinspre Teatrul de vara.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
347
10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista

incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a utilizat
metoda propusa de V. Rojanschi.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de
impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:
CE
IP =
CMA
In care:
- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul
inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).
- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita prin
acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate
in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
SCARA DE BONITATE
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind
amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de V.
Rojanschi.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
- apa;
- aer;
- sol-subsol;
- biodiversitatea;
- asezari umane.
Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
348
1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar
nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci
considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.
SCARA DE BONITATE
Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si
situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de
bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.
Nota de Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului
bonitate Ip=Cmax/C.M.A. inconjurator
– calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
10 Ip=0
– starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte
– fara efecte decelabile cazuistic
8 Ip =0,25 – 0,50
– mediul este afectat in limite admise – nivel 1
– mediul este afectat in limite admise – nivel 2
7 Ip = 0,50 – 1,0
– efectele nu sunt nocive
– mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1
6 Ip = 1,0 – 2,0
– efectele sunt accentuate
– mediul este afectat peste limitele admise – nivel
5 Ip = 2,0 – 4,0 2
– efectele sunt nocive
– mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3
4 Ip = 4,0 – 8,0
– efectele nocive sunt accentuate
– mediul degradat – nivel 1
3 Ip = 8,0 – 12,0
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
349
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de
mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-
un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei
de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura
geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata
reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu
exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va
capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei
figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara
de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:
SCARA DE CALITATE
IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana
IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de
IPG = 2…3
disconfort formelor de viata
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
IPG = 3…4
formelor de viata
IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
350
formele de viata
IPG = >6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata
Valorile Ip calculate sunt:

- pentru factorul de mediu apa:
• Ip = 0, 5 nota 8,00
- pentru factorul de mediu aer:
• Ip = 0,35 nota 8,00
- pentru factorul de mediu sol-subsol:
• Ip = 0,2 nota 9,00
- pentru factorul de mediu biodiversitate:
• Ip = 0,25 nota 9,00
- pentru factorul de mediu asezari umane:
• Ip = 0,25 nota 9,00
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
351
suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,764

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 175,945
IPG = Si/Sr => IPG = 1,351
Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,351
In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,351 rezulta ca
prin realizarea proiectului, mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile.
10.3. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Zona in care se resimte impactul este reprezentata de vecinatatea
amplasamentului, respectiv zona parcului Tabacarie si zona rezidentiala
invecinata, modul in care se va resimti impactul asupra acestor zone a fost descris
in capitolele anterioare.
10.4. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Dupa cum bine se cunoaste, orice activitate umana aduce modificari asupra
factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o
influenta negativa sau pozitiva.
Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de
mediu o are activitatea umana se fac eforturi si exista impuneri pentru ca
modificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe astfel incat efectele
asupra mediului sa aiba consecinte minime.
Privitor la obiectivul pe care il analizam vom face urmatoarele recomandari.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
352
Factorul de mediu apa

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa se recomanda
luarea urmatoarelor masuri:
In timpul constuctiei obiectivului
Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in
spatiile naturale existente in zona.
Apele uzate vor fi evacuate in reteaua existenta.
Deseurile generate vor fi colectate selectiv in containere speciale si preluate
de serviciile specializate in vederea eliminarii sau valorificarii, evitand astfel
depozitarea necontrolata si migrarea poluantilor sub actiunea apelor pluviale;
acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu
se polueze nici solul si nici eventual apele;
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat operatorilor economici
autorizati sa desfasoare activitati de colectare;
Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului trebuie facuta
in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu pe
organizarea de santier apele rezultate din condens sunt colectate si evacuate in
exterior spre canalizarea proiectata.

Sa se asigurare masurile de protectie a apelor de suprafata si a apelor
subterane.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
353
Apele uzate vor fi evacuate in reteaua existenta.

Apele pluviale de pe terasele cladirilor se vor evacua prin sistemul pluvial
proiectat, la sistemul orasenesc.
Apele pluviale de pe suprafata ansamblului vor fi preluate de canalizarea
menajera proiectata si evacuate prin pompare in conducta RAJA Constanta.
Apele rezultate din condens sunt colectate prin conducte si evacuate in
exterior spre canalizarea proiectata.
Se va asigura integritatea retelei evacuare apa uzata.
Beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea
descarcate in afara zonei.
Sa asigure colectarea si descarcarea controlata a apelor de precipitatii de pe
platformele din incinta, astfel incat apele incarcate cu compusi solizi, lichizi sau
substantele dizolvate contaminante sa nu fie descarcate in afara zonei.
Factorul de mediu aer

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se recomanda
luarea urmatoarelor masuri:
Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor.
Realizarea sapaturilor pentru realizarea infrastructurii si a substructurii se va
executa cu mijloace mecanice si manuale, depozitarea materialului efectuandu-se
in zone special amenjate.
In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea dispersiei
particulelor de praf, ciment, var etc. in atmosfera, materialele de constructie trebuie
depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
354
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,
etc.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de
alimentare carburanti.
Se vor folosi mijloace de imprejmuire cu plase a zonei limitrofe viitoarei
constructii.
Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat
sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici.
Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica poluarea
factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.
Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf vor fi reduse in
perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.
Drumurile vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru
a se reduce praful.
Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru
utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat
acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se
recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta
mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de
putere si control restrictiv al emisiilor.
Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a
obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza:
- masuri pentru reducerea/eliminarea emisiilor.
- centrala termica moderna, cu emisii minime;
- dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor care se constituie in absorbanti
naturali.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
355
Se recomanda sa se analizeze si posibilitatea utilizarii energiilor alternative,

in cazul de fata panourile solare sau pompe de caldura, care pot inlocui cel putin
partial combustibilii conventionali.
Se recomanda monitorizarea a emisiilor de poluanti din instalatiile de
ventilatie, de climatizare si filtrare a aerului, centralelei termice, conform
programului de monitorizare specificat de autoritatea locala pentru protectia
mediului.
Factorul de mediu sol-subsol
Este interzisa amplasarea pe santier a unor depozite temporare de carburanti
si lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;
Este interzisa efectuarea pe santier a unor reparatii de utilaje sau mijloace de
transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si lubrefianti pe sol;
Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor
fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,
care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati
specializate; in cazul producerii de scurgeri de produse petroliere pe sol se
recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in astfel de interventii;
Constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe santier a
materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie prevazute cu
protectie impotriva imprastierii lor;
Excesul de material nefertil excavat, va fi transportat in locurile indicate de
primarie;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
356
Buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera va face

imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu deversari de
ape uzate menajere care ar polua solul si subsolul.
In timpul functionarii obiectivului se recomanda

Asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor
obiectivului.
Aplicarea unor masuri eficiente de filtrare pentru retinerea particulelor in
suspensie.
Stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarilor.
Amenajarea de platforme betonate pentru depozitarea recipientilor de
colectare a deseurilor.
Preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea
depozitarii necontrolate a acestora.
Interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere pe sol.
Interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in zona
si vecinatatea obiectivului.
Factorul de mediu biodiversitate

Masuri de reducere a impactului cu caracter general:
- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
aprobata prin Legea 49/2011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu
modificarile ulterioare.
- Titularii de planuri/proiecte sau de activitati care pot afecta siturile de interes
comunitar ROSPA au obligativitatea de a solicita si de a respecta prevederile
avizului administratorului/custodelui ariei naturale protejate si a autoritatii
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
357
locale pentru protectia mediului. Astfel, se vor respecta, in acord cu

prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de admnistratorii/custozii
ariilor naturale protejate.
- In cazul in care aria naturala protejata detine un plan de management si/sau
un regulament avizat si aprobat de catre autoritatea centrala pentru protectia
mediului este obligatorie respectarea acestora de catre persoanele fizice si
juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si care desfasoara
activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate.
- Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a
habitatelor din cadrul sau din vecinatatea SPA.
- Se vor interzice cu desavarsire depozitarile neconforme de deseuri si se
impune colectarea acestora in cazul in care se constata astfel de depozitari.
- Se vor efectua lucrari de ecologizare a zonelor afectate de proiect. Aceste
lucrari de ecologizare in cazul in care vizeaza zone sau vecinatati ale SPA se
vor face numai cu avizul custodelui/administratorului respectivelor arii
naturale protejate.
Masuri de reducere a impactului cu caracter specific pentru

conservarea/protectia speciilor de interes comunitar pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 din vecinatatea obiectivului
Masuri de reducere impactului in perioada de executie

Faza de executie a obiectivului este asociata impactului pe termen scurt.
Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice din vecinatatea proiectului
se vor amplasa bariere fizice imprejurul organizarii de santier, pentru a nu afecta si
alte suprafete decat cele necesare constructiilor si de asemenea pentru a proteja
vegetatia din zona invecinata.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
358
Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza

de executie si va avea grad de manifestare direct, insa vor fi prevazute si aplicate
toate masurile necesare reducerii impactului, pentru a elimina pe cat posibil
efectele generate:
- Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai
nepoluante posibil; utilizarea de panouri fonoabsorbante;
- Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a
evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;
- Evitarea oricaror scurgeri pe sol a carburantilor lichizi, uleiuri, vopseluri etc.
In cazul poluarilor accidentale acestea vor fi eliminate prin aplicarea
materialelor absorbante si inlaturate de pe amplasament prin contractarea
unor societati specializate in gestionarea acestor tipuri de deseuri
periculoase.
- Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societati
specializate.
- Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in
vecinatatea amplasamentului. Astfel, se va asigura un sistem de gestionare a
materialelor necesare executiei lucrarilor in conditii corespunzatoare -
depozitarea materialelor de constructie se va face numai in zonele prevazute
prin proiect din cadrul organizarii de santier si a punctelor de lucru, numai
in limitele terenului detinut de proprietar, fara afectarea zonelor limitrofe;
- Nu se va permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in Lacul
Tabacarie din vecinatatea amplasamentului;
- Depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforma
betonata/balastata, in vederea evitarii poluarii solului si a apei freatice;
- Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor
utilizate pe perioada executiei;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
359
- Utilajele de constructie si mijloacele de transport vor tranzita zona prevazuta

prin proiect, fara afectarea solului si a zonelor cu vegetatie din vecinatate –
Parcul Tabacarie.
- Se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor;
- Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea
evitarii eventualelor defectiuni tehnice cu repercusiuni asupra factorilor de
mediu;
- Utilajele de constructii se vor alimenta cu carburanti numai in zone special
amenajate fara a se contamina solul cu produse petroliere;
- O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de
la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta,
prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in
atmosfera;
- Transportul materialelor de constructii se va face pe cat posibil acoperit;
- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de
pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o
umectare mai intensa a suprafetelor;
- Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor
normelor legale - replantarea pe amplasament sau in alte locatii indicate de
municipalitate;
- Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul organizarilor
de santier si a punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate
in locuri special destinate acestui scop.
- Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de
desfasurare a planului a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit
prezentul studiu;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
360
In mod particular, pentru speciile de pasari se impun urmatoarele interdictii:

- Uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- Lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in
care sunt supuse la stres componentele biotice.
- Detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si
capturarea.
- Se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de
zgomote puternice. Se vor folosi tehnologii si echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare
a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi
monitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si a
periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, intr-o
etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de
implementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va
pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe
mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile de interes
comunitar din cadrul siturilor Natura 2000 din vecinatate proiectului,
rezultatele acestei monitorizari ale factorului biodiversitate vor fi sintetizate
in rapoarte de monitorizare a biodiversitatii.
Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare

- colectarea periodica a deseurilor de ambalaje si mai ales menajere prin inlaturarea
acestora de pe suprafata obiectivului pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv
efectivele de pasari aflate in zona (ex. pescarusi, ciori etc.);
- amenajarea si intretinerea permanenta a spatiilor verzi de pe amplasament;
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
361
Peisajul
Nu este permisa depozitarea materialelor in gramezi si nici crearea de zone
cu deseuri.
Prevenirea unui impact vizual neplacut pentru locuitori, se realizeaza prin
obligarea muncitorilor de pe santier de a purta uniforme aspectuoase si de a se
ingriji de aspectul utilajelor de pe santier si al mijloacelor de transport .
Ingradirea incintei santierului cu panouri de inaltime minima 2 m, vopsite si
inscriptionate adecvat.
Luarea mijloacelor corespunzatoare pentru a nu fi posibila poluarea cu noroi
sau reziduuri de pe santier a cailor de comunicatie pe care circula utilajele si
mijloacele de transport ale constructorilor.
Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate
selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval
prestabilit sa fie ridicate de firme specializate.
Mentinerea calitatilor estetice pentru finisaje: fatade, platforme, terasa.
Intretinerea spatiilor verzi.
Mediul social si economic

Operatiunile de pe santier care produc zgomote, vor trebui programate la ore
potrivite, respectandu-se orele legale de odihna.
Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanenta a
fronturilor de lucru.
Prevenirea unui impact vizual neplacut pentru locuitori, se realizeaza prin
obligarea muncitorilor de pe santier de a purta uniforme aspectuoase si de a se
ingriji de aspectul utilajelor de pe santier si al mijloacelor de transport.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
362
Se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de exploatare.

Montarea in plansee, pereti, pardoseli a materialelor fonoabsorbante.
Montarea corecta a tuturor instalatiilor si in limita posibilitatii pe sisteme de
amortizare a vibratiilor.

Se vor respecta recomandarile anterioare pentru reducerea impactului asupra
factorilor de mediu.
Deseurile menajere produse se colecteaza si depoziteaza selectiv.
Se vor folosi echipamente garantate de producator privitor la intensitatea
zgomotelor produse.
Se vor respecta prevederilor privind insorirea optima.
Cum reducerea traficului si a aglomerarii in zona este greu de realizat, sunt
de luat masuri privind limitarea vitezei de trafic, utilizarea autovehiculelor in
conditii normale de functiune.
10.5. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului
RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru
EXTINDERE IMOBIL EXISTENT S+P+1E+ETAJ TEHNIC CONFORM PUZ
APROBAT CU DESTINATIA DE COMPLEX COMERCIAL Sl ORGANIZARE
SANTIER, a fost elaborat pe baza metodologiei Ordinului MAPPM nr. 863/26 din
sept. 2002, investigandu-se impactul asupra factorilor de mediu apa, aer, substrat-
subsol, biodiversitate si asezari umane produs de activitatea proiectului analizat.
Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra calitatii vietii,
datorita construirii unui ansamblu modern, care asigura necesitatile locuitorilor din
orasul Constanta prin spatii spatii comerciale si de relaxare.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
363
In timpul lucrarilor de constructii se apreciaza un impact negativ asupra

conditiilor de viata ale locuitorilor cauzat de zgomotul utilajelor de pe santier si a
pulberilor sedimentabile.
In aceasta perioada exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor
noi locuri de munca, pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce
se vor efectua in afara santierului.
Impactul dat de functionarea acestui obiectiv, din punct de vedere al
conditiilor de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs
de intensificarea activitatii in zona.
In urma evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectul analizat se
poate trage concluzia ca mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
datorita cu un indice de poluare globala IPG = 1,351.
Impactul estimat al proiectului analizat asupra factorilor de mediu va fi in
limite admisibile numai daca vor fi respectate in mod riguros tehnologiile, si se va
realiza o monitorizare continua pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor
prevazute in cadrul proiectului.
10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra calitatii vietii,
standardului de viata datorita construirii unui ansamblu modern, care asigura spatii
comerciale si de relaxare in conformitate cu cerintele pietii.
In timpul lucrarilor de constructii se apreciaza se apreciaza un efect negativ
asupra conditiilor de viata ale locuitorilor cauzat de zgomotul utilajelor de pe
santier si a pulberilor sedimentabile.
In aceasta perioada exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor
noi locuri de munca, pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce
se vor efectua in afara santierului.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
364
Impactul dat de functionarea acestui obiectiv, din punct de vedere al

conditiilor de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs
de intensificarea activitatii in zona.
10.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente

obtinute (anexate)
1. Certificat de urbanism nr. 3/07.01.2014 – eliberat de Primaria Municipiului
Constanta;
2. Aviz de amplasament favorabil nr. 132944019/28.04.2014 – eliberat de ENEL
Distributie Dobrogea ;
3. Adresa Consiliul tehnico-Economic SC RAJA Constanta nr. 4088/16.05.2014
emis de SC RAJA S.A. Constanta;
4. Aviz conditionat nr. 203/04/07/01CT/439din 16.04.2014 eliberat de
ROMTELECOM.
5. Aviz negatie socio- economic nr. 9401/25.05.2014 emis de Consiliul Judetean
Constanta
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
365
In urma acestor concluzii, se propune eliberarea Acordului de Mediu

pentru obiectivul: „EXTINDERE IMOBIL EXISTENT S+P+1E+ETAJ
TEHNIC CONFORM PUZ APROBAT CU DESTINATIA DE COMPLEX
COMERCIAL SI ORGANIZARE SANTIER”, deoarece impactul asupra
mediului datorat constructiei si functionarii obiectivului se incadreaza in
limite admisibile.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
366
11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE
1. BICA I., 2000. Elemente de impact asupra mediului. Editura MatrixRom,

Bucuresti.
2. DIACONESCU M. et al., 2007. Surse seismice in zona Marii Negre. Hazard
Natural: Evenimente Tsunami in Marea Neagra, pp.72-79.
3. DUTU F., 2007. Hazardul natural de tip tsunami – date generale. Hazard
natural: evenimente tsunami in Marea Neagra, pp.33-37.
4. GEORGIEV G., 2012. Geology and Hydrocarbon systems in the western
Black Sea. Turkish Journal of Earth Sciences, vol.21, pp 723-754.
5. GODEANU S., 2004. Ecotehnie. Editura Bucura Mond, Bucuresti.
6. GODEANU S., 1995. Diversitatea lumii vii. Volumul I- Mediul Marin.
Editura Bucura Mond, Bucuresti.
7. IONESCU A., 1994. Ecologie si protectia ecosistemelor. Editura Didactica,
Constanta.
8. ION G. et al., 2007. Mecanisme non-seismice de declansare a valurilor
tsunami in Marea Neagra, Hazard Natural: Evenimente tsunami in Marea
Neagra, pp 58-61.
9. LITEANU E., GHENEA C.,1966. Cuaternarul din Romania. Studii tehnice
si economice, Comitetul Geologic, Bucuresti.
10.MIHAILOV M., et al. 2011. Analiza evenimentelor extreme de pe coasta
Marii Negre pe baza dinamicii maselor de apa. Institutul National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Conferinta stiintifica anuala.
11.MIHAILOV M., 2013. Dinamica maselor de apa in nord-vestul Marii Negre,
Teza doctorat- Universitatea din Bucuresti, Scoala doctorala de fizica.
12.MOLDOVEANU A. M., 2005. Poluarea aerului cu particule. Editura
MatrixRom, Bucuresti.
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
367
13.MUTIHAC V., 1990. Structura geologica a teritoriului Romaniei. Editura

Tehnica, Bucuresti.
14.OAIE G. et al., 2007. Depozite de tip tsunami in succesiuni geologice
costiere localizare pe tarmul romanesc al Marii Negre, Hazard Natural:
Evenimente Tsunami in Marea Neagra, pp. 103-110.
15.POPESCU M., 2005. Ecologie aplicata. Editura MatrixRom, Bucuresti.
16.PUMNEA C., GRIGORIU G., 1994. Protectia mediului ambiant. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
17.RAHOVAN ARMELA-LINDA , 2013-Amenajarile hoteliere si impactul lor
asupra turismului din Transilvania, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-
Napoca
18.ROJANSCHI V., BRAN F., 2002. Politici si strategii de mediu. Editura
Economica, Bucuresti.
19.ROJANSCHI V., BRAN F., DIACONU G., 2002. Protectia si ingineria
mediului. Editura Economica, Bucuresti.
20.ROSU A., 1980. Geografia fizica a Romaniei. Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
21.S.C. AS Orimex New SRL, 2009 – R.M. P.U.Z. “ELABORARE P.U.Z.
MAMAIA - MODIFICARE HCLM 129/2001” STATIUNEA MAMAIA,
JUD. CONSTANTA
22.SEGHEDI A., 2007. Cadrul geologic si structural al terenurilor din jurul
Marii Negre, cu privire speciala asupra marginii nord-vestice. Hazard
Natural: Evenimente tsunami in Marea Neagra, pp. 11-26.
23.SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2004. Biodiversitatea
Dobrogei. Ovidius University Press, Constanta.
24.Swanson, R.J.,2010- The tourism policy puzzle: pieces and precepts
discovered through
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
368
qualitative investigation of federal public policy preferences and advocacy

activities of tourism associations in the United States (dissertation), Raleigh
North Carolina: UMI
25.VESPREMEANU E., 2004. Geografia Marii Negre. Editura Universitatii din
Bucuresti.
*** Raport privind starea mediului marin si costier in 2012. In: ’’Cercetari
marine’’,vol. nr.43, pp. 5-138, 2013
*** Evaluarea initiala a mediului marin, Institutul National de Cercetare
Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, 2012
*** Planul Local de Dezvoltare Durabila a Muncipiului Constanta – Programul
Agenda Locala 21, Constanta, 2008
BAZE LEGALE
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul
protectiei mediului, dintre care enumeram:
Legi
Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011
Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,
cu modificarile si competarile ulterioare
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in
M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
369
Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare
Hotarari de guvern
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si
completata de HG nr. 17/2012
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.
187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,
Partea I nr. 800/02.09.2005
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.
nr. 659/5.09.2002
HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007
HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000
in Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in
M.O. nr. 715 din 11 octombrie 2011
Ordonante de Urgenta
OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
370
modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:
M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006
OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.
nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare
OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile
si completarile ulterioare
OUG nr.71 din 30 iunie 2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul
marin, aprobata cu modificari prin Legea nr.6/2011
Ordine
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6
noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si
completarile ulterioare
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; publicat in: M.O. nr.
98 din 7 februarie 2008 modificat de Ord. 2387/29.09.2011 publicat in
M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011
Conventii
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
371
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din
22.05.2000; ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 22.05.2000)
Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave, 1973,
modificata prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78)
Standarde romanesti
STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate
STAS 10009/1988 - Acustica urbana
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
372
12. ANEXE
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
373
CERTIFICAT DE URBANISM
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
374
PLANURI PROIECT
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
375
PLAN AMPLASARE FORAJE
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
376
PROFIL LITOLOGIC TRANSVERSAL FORAJE
_____________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
www.expert-mediu.ro
377

RIM City Mall-Nepi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM City Mall-Nepi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Prezentul Raport privind impactul asupra mediului a fost intocmit conform

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.2. Autorul lucrarii

Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Nr. Numele Elaborator pentru urmatoarele tipuri de

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

7 Ing. Blanda Raluca

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.3. Denumirea proiectului

Imagine cu incadrarea in zona a amplasamentului

Terenul propus pentru realizarea proiectului este localizat in municipiul

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.2. Accesul public pe amplasament

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Aprovizionarea se va face prin doua zone special amenajate, una pe latura de

Acces – 2 sensuri giratorii

Plan situatie sens girator 1-Alexandru Lapusnenu

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Plan situatie sens girator 2- Strada Soveja

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.3. Cai de acces in zona

2.4.4. Vecinatati /zone locuite

Distantele fata de cladirile invecinate:

Orientarea constructiei fata de punctele cardinale

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

In conformitate cu Avizul Enel, in apropierea amplasamentului exista

2.4.6. Regimul juridic al terenului

2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

- zone protejate: DA, conform PUG (HCLM Nr. 77/31.03.2011) pentru:

2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.5. Descrierea proiectului

Tronsonare structura existenta

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Imagine cu structura existenta

Imagine cu structura existenta

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Imagine cu structura existenta

Imagine cu structura existenta

Imagine cu structura existenta

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Vedere in plan, marcat cu rosu perimetru propus extindere

Pentru stabilirea posibilitatilor de extindere proprietarul cladirii a comandat

Functiunile propuse pe niveluri: