Tulburări ale comportamentului

alimentar:
Anorexia și bulimia

Maria Munteanu (Băcică)

Raluca Teodorescu
Andreea Tansanu (Mandia)

L/O/G/O
Cuprins
Introducere: comportament alimentar normal și
clasificarea tulburărilor de comportament alimentar

Tulburarea comportamentului alimentar I: ANOREXIA

Definiție, etiologie, criterii de diagnostic DSM, studii

Tulburarea comportamentului alimentar II: BULIMIA

Definiție, etiologie, criterii de diagnostic DSM, studi

Alte tulburări ale comportamentului alimentar

Tratament anorexie și bulimie din perspectiva

mai multor modele și abordări

Discuții, concluzii

Bibliografie
Introducere
1

Ce este comportamentul alimentar normal?

Clasificarea tulburărilor de conduită

alimentară

 După Fontaine & Fontaine (2006): anorexia mentală, bulimia și

hiperfagia bulimică
Clasificarea Tulburărilor de Conduită Alimentară

Bulimie
nervoasă
Tulburări
nespecifice de CA  Tipul purging
 Tipul non-purging

 Night syndrome
 Nocturnal syndrome
 Carbohydrates craving

 Tipul restrictiv Anorexie

 Tipul binge-eating nervoasă
Conform Manualului de diagnostic si
statistică a tulburărilor mentale, DSM,
edițiile IV și V
Modelul dezvoltării și menținerii cercului vicios în tulburările
de comportament alimentar (apud Lăcătușu și Albai, 2010)

Gânduri și îngrijorări legate de greutate și forma corpului

Tinerea unei diete stricte

Mâncat compulsiv

Utilizarea de laxative, diuretice sau provocarea vărsăturilor

ANOREXIA: definiție
• Ce este anorexia ?

• Anorexia nervoasă se definește prin înfometare voluntară și slăbire peste măsură,

asociată cu o preocupare voluntară pentru greutatea corporală și teama
nejustificată de a crește în greutate (Lăcătușu și Albai, 2010).

• Prima descriere a anorexiei nervoase datează din 1873 și se datorează lui Lasègue
și Gull.

• Profilul unei persoane anorexice: - femei cu vârstă cuprinsă între 15-23 de

ani (unii descriu vârstele de 14, respectiv 18 ca
fiind critice pentru debutul maladiei); poate
apărea și la femei în vârstă;
- prevalența este aceeiași indiferent de clasa
socio-economică sau de grup etnic
- prevalența anorexiei nervoase este de 8-10 ori
mai mică la sexul masculin
- predispoziție mai mare la adolescentele care țin
dietă, profesiile care impun un anumit standard al
Anorexie: etiologie
• Factori psihologici - redobândirea controlului asupra propriei
vieți și să domine probleme precum divorțul, alccolismul în familie, abuzul
sexual, singurătatea etc.

• Factori familiali - familia hiperprotectivă, rolul dominant al mamei &

pasiv al tatălui

• Predispoziția genetică - factorul genetic are un rol

controversat în patogeneza tulburării. Se pare că există o tendință de
transmitere familială a tuturor tulburărilor de personalitate, de tip obsesiv-
compulsiv, a trăsăturilor psihologice de perfecționism rifgid și a înclinației
spre constrângeri de ordin compportamental

• Factori culturali - idealul unei siluete perfecte=dorința majoritatea

femeilor, de aici și noțiunea greșită de ceea ce înseamnă o greutate
sănătoasă.
Anorexie: criterii de diagnostic
DSM IV (4 criterii)
• A. Refuzul de a menține
greutatea corporală la o valoare
minimă normală pentru vârsta și
înălțimea pacientului (mai mică
decât 85% din cea normală);
• B. Teama intensă de câștigul
ponderal sau de obezitate;
• C. Alterarea percepției asupra
greutății sau imaginii corporale;
• D. Prezența amenoreei la femeile
în postmenarhă, adică absența a
cel puțin 3 cicluri menstruale
consecutive.
DSM V (3 criterii)
• A1. Înlocuirea expresiei ”refuzul alimentației”
cu restricția aportului energetic în raport cu
necesitățile organismului.
• A2. Renunțarea la cifra 85% la normă de
utilizare a acestui criteriu și înlocuirea cu
termenul ”greutate semnificativ scăzută” .
• B. Completarea expresiei ”teama de câștigul
ponderal” cu varianta ”comportament
persistent care interferează cu câștigul
ponderal”;
• C. Înlocuirea termenului de ”negare” cu cel de
”absența persistentă a recunoașterii”
• D. Renunțarea la utilizarea amenoreei ca o
condiție pentru diagnostic.
Anorexie: prognostic
• Anorexia nervoasă induce creșterea morbidității somatice și
a mortalității;

• În absența tratamentului, 18-20 % decedează ceea ce

reprezintă ea mai mare cifră de deces dintre toate
afecțiunile psihiatrice.

• În urma tratamentului, 50% se recuperează complet, 30%

parțial, iar 20% vor menține pe termen lung tendințe spre
diete iraționale și temeri alimentare.
Aplicația nr.1
Bulimia nervoasă
Ce este bulimia nervoasă?

Bolile de alimentatie
apar numai la vedete, Bolile de alimentatie
sunt boli exclusiviste si nu sunt boli reale
rare

E normal la adolescente sa tina diete si sa aiba o

preocupare foarte mare pentru silueta

Mituri?
Bulimia nervoasă: specificități
SIMPTOME
Preocupare obsesiva in legatura cu mancarea, dieta,
greutatea, caloriile.
Evitarea frecventa a meselor sub felurite pretexte: “am
mancat mai devreme”, “nu mi-e deloc foame”, “am
mancat la prietena mea”, “am mancat la scoala”,
Trecerea din dieta in dieta – dieta perpetua, incercarea
tuturor dietelor posibile, cautarea dietei perfecte, etc;
Apar episoade de mancat excesiv, in care constiinta
actului de a manca e inlocuita de o stare de pierdere a
controlului. Cantitatile de mancare consumate sunt de
obicei mai mari decat normal (dar asta e relativ de la
persoana la persoana ), uneori chiar uriase.
Apar de multe ori tot felul de ritualuri legate de
alimente: mananca numai din recipiente mici, sau intr-o
anumita ordine speciala, mancarea e plimbata prin
COMPORTAMENTE
Episoadele de “binge” (mesele excesive) sunt
compensate prin diverse metode (“purge”):
vomismente (incheieturile degetelor sunt uneori
inrosite, iritate (din cauza continutului acid al
stomacului si salivei), glandele salivare sunt umflate si
se manifesta prin umflaturi ale obrajilor, aspect de
“obraji pufosi” sau fata usor umflata), folosirea de
laxative in exces, exerciții fizice istovitoare etc.
Comportamentul poate fi in anumite cazuri foarte
impulsiv, trecand prin dezinhibitii sexuale, abuz de
diverse substante (alcool, droguri) sau cu recurgere la
auto-mutilari;
La copii si adolescenti incetinesc si chiar inceteaza
cresterea si dezvoltarea
Proportiile corpului pot capata o importanta cruciala si
sunt adeseori masurate cu grija si obsesie, in special
circumferinta abdomenului, sau membrelor, etc;
Bulimia nervoasă: definiție

- Bulimia nervoasă este o tulburare de CA caracterizată prin episoade de

mâncat compulsiv (binge-eating) urmate de comportamente
compensatorii cum ar fi vărsăturile, utilizarea de laxative și/sau diuretice,
exerciții fizice excesive.
Bulimia nervoasă
Afectează predominant Mai puțin frecventă
rasa caucaziană, incidența decât la femei
maximă a bolii 18-22 de (prevalență de 1-
ani, interesează mai ales 2%)
clasele de mijloc și înalte

Epidemiologie

Dietele alterează secreţia de serotonină în

creierul femeilor, dar nu şi în cel al bărbaţilor, Studiile epidemiologice au
fapt care le pune într-o situaţie de risc mai arătat că un bărbat la zece
mare. Dietele slabe în calorii nu au acest efect femei suferă de tulburări
asupra creierului masculin. alimentare
Bulimia nervoasă: etiologie

Ca în cazul anorexiei nervoase, factorul

genetic poate fi unul determinant. Unele
studii sugerează chiar o contribuție de 50-
80% a acestora în apariția TCA.
De asemenea, serotonina se pare că are
un rol important. Inclusiv după vindecarea
clinică a bulimicilor, aceștia mențin
concentrații crescute de acidvhidroxindol-
acetic în LCR.

Factorul cultural, mass-media,

idealul de greutate

• Bardone și Cone, 2006: perfecționism + lipsa

de încredere în proproa persoană+ insatisfacție
corporală= bulimie
Bulimia nervoasă: criterii de diagnostic

DSM IV DSM V
• A. Episoade recurente de binge-eating caracterizate • C1. Reducerea episoadelor de binge-
prin: 1)ingestia într-o perioadă scurtă de timp a unei eating ”la minimum unul pe săptămână,
cantități de hrană mai mari decât cea pe care ar putea-o în ultimele 3 luni”
consuma cele mai multe persoane; 2)senzația de
pierdere a controlului asupra alimentației; • C2. Renunțarea la împărțirea bulimiei în
două subtipuri: non-purging-
• B. Comportamente compensatorii inadecvate, în scopul comportamentele compensatorii
prevenirii creșterii ponderale: purging (vărsături inadecvate sunt greu de definit și
autoinduse, laxative, clisme etc), exerciții fizice precizat.
excesive •

• C. Ciclul binge eating-comportament compensatoriu

apare de cel puțin 3 ori pe săptămână x 3 luni

• D. Respectul de sine este influențat negativ de greutatea

și forma corpului

• E. Tulburarea descrisă nu apare numai în cursul

episoadelor de anorexie nervoasă.
Teoria menținerii bulimiei după Fairburn,
1997 și 2003: aplicația nr. 2
Percepție
Perfecționism
de sine
clinic
negativă

Insatisfacție
corporală

Influență
Control socială
alimentar
excesiv

Crize de
bulimie Satisfacție
Stresori Emoții emoțională
psihosociali negative tranzitorie
Comportamente
compensatorii
 Alte tulburări de comportament alimentar din categoria
EDNOS
(DSM V: ”situații neclasificate de hrănire și alimentare”)

Caracterizat prin Se manifestă

anorexie matinală, prin treziri
hiperfagie de repetate pentru
seară, când a mânca.
pacientul ingerează
mai mult de 50 %
din rația zilnică
înainte de a
adormi.

Tulburări nespecifice
ORTOREXIA ”Carbohydrates craving”
Nevoia accentuată
de a consuma
alimente cu gust
dulce, fără a fi
necesare.
Aplicația nr. 3: diagnostic diferențial
Preocuparea La persoanele
pentru greutate bulimice nu se
și imaginea pierde la fel de
corporală multe kg ca la
cele anorexice
Nevoia de (rareori > 15%)
control asupra
alimentației Bulimicii
ingerează o
cantitate mare
Mâncatul de hrană- apoi
compulsiv + vomită
tipul purgativ

În general,
Anorexie și bulimie (asemănări și deosebiri) bulimia apare la
Bulimie vs. borderline respectiv depresie și persoanele care
suferă de
tulburare compulsiv-obsesivă anorexie
 Aplicația nr 4: studiul unor cazuri
Pacienta A.M., in virsta de 27 de ani, studenta, se prezinta la cabinetul de
psihoterapie pentru tratarea unei tulburări. Din anamneza reiese faptul ca
tulburarea a debutat in urma cu trei ani de zile, la putin timp dupa ce a
intrat la facultate. Singura la parinti, mama pacientei manifesta o atitudine
hiperprotectoare fata de ea. In copilarie, avea tendinta sa o
supraalimenteze, considerind ca " nu este suficient de bine dezvoltata din
punct de vedere fizic ".
Ulterior, pacienta a asociat orice situatie stresanta cu hrana pe care o
considera o sursa de calmare si securizare. " Ori de cite sunt nervoasa,
incep sa maninc. Hrana in exces imi da impresia de certitudine, parca as
umple un gol din mine ! "Comportamente:
Ori de cite ori pacienta traieste o stare afectiva negativa (tristete,
depresie, teama) tinde sa se supraalimenteze ;
Teama inconstienta de a nu se identifica la maturitate cu mama sa care
este o persoana supraponderala;
Autocritica in urma unui episod de exces alimentar;
Diminuarea pulsiunii si a placerii sexuale.
O femeie din Marea Britanie de 31 de ani, diagnosticată
cu …………, a murit după ce a luptat cu boala 16 ani. În
tot acest timp, ea a ajuns să cântărească mai puţin de 30
de kilograme, iar corpul ei nu mai răspundea la
medicamente. A început chiar să își provoace
vomismente.
Starea de sănătate a lui Kate Chilver a fost descrisă de
medicii nutriţionişti britanici drept "cel mai grav caz "de
…………….. pe care l-au văzut vreodată. Organele ei
vitale erau atât de slăbite din cauza lipsei de alimentare cu
sânge, încât au cedat, din această cauză survenind
decesul. Dimensiunea inimii ei era la jumătatea uneia
normale, iar părţi din stomac şi intestine erau practic
necrozate.
Britanica avea 12 ani când a început să fie afectată de
mai multe tulburări alimentare. Trei ani mai târziu, fetiţa a
fost diagnosticată cu ……….. severă. De atunci, Kate a
stat mai mult prin spitale, dar din păcate nu a reuşit să
învingă boala.
Medicii au încercat să o ajute, dar eforturile lor nu au fost
suficiente pentru a-i salva viaţa. Specialiştii au încercat să
o hrănească chiar şi printr-un tub pentru a-i asigura un
minimum de substanţe nutritive, dar toate încercările lor s-
au dovedit în zadar. Chiar dacă de două ori în cei 16 ani
starea de sănătate a pacientei s-a ameliorat, ea nu a
Tratament TCA
.

PSIHOLOG

INTERDISCIPLINARITATE

PSIHIATRU
NUTRIȚIONIST
Tratament TCA

TRATAMENTUL
COMPLICATIILOR
SOMATICE SI PSIHICE
•Farmacologic: fluorexina
TRATAMENTUL BOLII
DE FOND

Terapia cognitiv-comportamentala
Terapia interpersonala
PSIHOTERAPIE- Terapia comportamentala dialectica si terapia
TERAPII VALIDATE schemelor
Terapia cognitiva integrativa
 Terapia cognitiv-comportamentală
• Terapia cognitiv – comportamentala este cel
mai frecvent si eficient utilizata in TCA.

• Intrucât bazele psihopatologice ale TCA sunt

comune in mare parte, cu mici diferente in
functie de tipul TCA, abordarea terapeutica a
acestora urmeaza aceleasi principii, cu
precizarea ca aceasta trebuie sa fie adaptata
cazului.
Aspecte standard ale TCC

Este, în general, de lungime fixă.

1 Se utilizează anumite strategii și proceduri

2
bine-specificate pentru a aborda
mecanismele psihopatologice.

3 Terapia se bazează pe o evaluare

biopsihosocială, oferă un maximum de
responsabilitate pacientului, implică

4
monitorizarea conduitei alimentare.

Are patru etape relativ bine definite.

Clasificare
Două versiuni
• Versiunea Focused (tratamentul de bază)
• Versiunea largă (cu module care abordează
perfecționismul clinic, stima de sine redusa și dificultăți
interpersonale)

Două intensități
• 20 sedinte (pentru pacienții cu un IMC peste 17,5)
• 40 sedinte (pentru pacienții cu un IMC între 15.0 și 17.5)

Versiune pentru pacienții mai tineri (sub 18 ani)

Versiunea intensivă
Versiunea de grup
 Versiunea cu 20 de sedinte are 4 etape
8 sedinte intensive-1 sedinta /saptamana
• presupune o componenta
psihoeducativa referitoare la tulburare
si la tratamentul acesteia
• automonitorizarea conduitileor
alimentare si a prescriptiilor
comportamentale care vizeaza
normalizarea alimentatiei, a
episoadelor de binge eating, a Prima
purgatiilor si greutatii;
7 sedinte 1/săptămână
- etapa principala
- restructurare cognitiva A treia
- se adreseaza mecanismelor de
mentinere
- se aplica numeroase tehnici
• Este o etapa scurta de
tranzitie- 2 sedinte: se
analizeaza progresele, se
• identifica si inlatura barierele
• se modifica analiza
functionala daca este
necesar
• se realizeaza planul etapei
etapă A doua etapă urmatoare
etapă A patra etapă A IV-a etapa – 3 sedinte; 1/2
saptamani
- stadiul final al tratamentului
- se focalizeaza pe evolutia
viitoare
- două obiective, primul de a
se asigura că modificările sunt
menținute și al doilea de a
minimiza riscul de recidivă pe
termen lung.
(după Fairburn, 2003) :
Cele 6 mecanisme de menținere

1.Supra-evaluare a formei și greutatii, care ocupa un loc central si a carei formulare a

avut loc in et 1.

2.Supra-evaluare a controlului alimentar per se, care consta in numararea exagerata

a caloriilor, tipul alimentelor consumate si perioada din zi; aceasta forma este mai
frecvent intalnita la adolescenti subponderali; reprezinta o internalizare a incercarii
nereusite de control al altor planuri.

3. Diete rigide- cu o paleta restransa de alimente consumate, care urameaza niste

reguli stricte

4. Diete restrictive, care sunt intens hipocalorice si determina pierderea marcata in

greutate

5. Mentinere subponderalitatii-la valori ale IMC< 17,5Kg/mp se instaleaza efecte fizce

si psihosociale negative

6. Evenimente sau stari de spirit( perfectionism, stima de sine scazuta, relatii

interpersonale deficitare) asociate cu o serie de comportamente menite a modula
starile de spirit negative- episoade de binge eating, vomismentele sau exercitiu fizic
exagerat.
Discuții
Exerciții / joc de rol
 Bibliografie:
• 1. Fontaine & Fontaine, 2008. Ghid clinic de terapie
comportamentală și cognitivă;
• 2. Lăcătușu & Albai (2010) în Tratat român de boli metabolice,
coordonat de Viorel Serban;
• 3.Kaplan & Saddok (2001)- Manual de buzunar în psihiatre clinică;
• 4. DSM IV(Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor
• 5. www.dsm5.org
• 6. www.anorexie-bulimie.ro
• 7 www.youtube.com
• 8. www.scribd.com: Bulimia nervoasa: Metode si tehnici de tratare in 12 sedinte.
Vă mulțumim pentru atenție!