Sunteți pe pagina 1din 21
INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMAN
INSTITUTUL DIPLOMATIC
ROMAN
INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMAN Relații Economice Internaționale Cauzele si lectiile actualei crize economice Curs 3 Dr.
Relații Economice Internaționale Cauzele si lectiile actualei crize economice Curs 3
Relații Economice Internaționale
Cauzele si lectiile actualei crize
economice
Curs 3
Relații Economice Internaționale Cauzele si lectiile actualei crize economice Curs 3 Dr. Robert UZUN Ă Ian.
Relații Economice Internaționale Cauzele si lectiile actualei crize economice Curs 3 Dr. Robert UZUN Ă Ian.

Dr. Robert UZUNĂ Ian. 2017

Obiective - Outline La sfârşitul cursului, veţi putea să: Explicaţi cauzele şi lecţiile crizei 
Obiective - Outline
Obiective - Outline

La sfârşitul cursului, veţi putea să:

Obiective - Outline La sfârşitul cursului, veţi putea să: Explicaţi cauzele şi lecţiile crizei  
Obiective - Outline La sfârşitul cursului, veţi putea să: Explicaţi cauzele şi lecţiile crizei  
Explicaţi cauzele şi lecţiile crizei  
Explicaţi cauzele şi lecţiile crizei

Definiţi rolul G 20 şi să trageţi concluzii despre

rolul statelor emergente in solutionarea diferendelor si provocarilor economice globale

şi să trageţi concluzii despre rolul statelor emergente in solutionarea diferendelor si provocarilor economice globale
şi să trageţi concluzii despre rolul statelor emergente in solutionarea diferendelor si provocarilor economice globale
şi să trageţi concluzii despre rolul statelor emergente in solutionarea diferendelor si provocarilor economice globale
şi să trageţi concluzii despre rolul statelor emergente in solutionarea diferendelor si provocarilor economice globale
Cauzele crizei După căderea Cortinei de Fier, omenirea a asistat la câteva evoluţii istorice fără
Cauzele crizei După căderea Cortinei de Fier, omenirea a asistat la câteva evoluţii istorice fără

Cauzele crizei

După căderea Cortinei de Fier, omenirea a asistat la câteva evoluţii istorice fără precedent: Influxul
După căderea Cortinei de Fier, omenirea a asistat
la câteva evoluţii istorice fără precedent:
Influxul de o jumătate de miliard de oameni pe
piaţa muncii;
Scăderea inflaţiei până la un nivel la care ratele
de creştere ale economiilor emergente s-au
accelerat brusc după anul 2000, depăşindu-le pe

cele ale ţărilor dezvoltate; Înclinaţia către economisire a populaţiei din majoritatea economiilor emergente care a condus la inundarea pieţelor financiare cu lichidităţi în căutare de plasamente avantajoase.

emergente care a condus la inundarea pieţelor financiare cu lichidităţi în căutare de plasamente avantajoase .

Cauzele crizei

Cauzele crizei Scăderea subsecventă a ratelor dobânzii imobiliare, a ipotecilor etc., toate acestea  (reale şi
Scăderea subsecventă a ratelor dobânzii imobiliare, a ipotecilor etc., toate acestea
Scăderea subsecventă a ratelor dobânzii
imobiliare, a ipotecilor etc., toate acestea

(reale şi nominale) pe termen lung (la valori formate dintr-o singură cifră); Creşterea valorii de piaţa a activelor mobiliare emise de companii, a activelor

depăşind ca ritm creşterea venitului intern global;

depăşind ca ritm creşterea venitului intern global;  Cumpărat e de investitori, aceste active au generat
depăşind ca ritm creşterea venitului intern global;  Cumpărat e de investitori, aceste active au generat

Cumpărate de investitori, aceste active au

generat o creştere masivă de lichiditate; care trebuia investită în plasamente de
generat o creştere masivă de lichiditate;
care trebuia investită în plasamente de

calitate.

Cauzele crizei

  Cauzele crizei Pe fondul unei stabilităţi economice relative şi confruntaţi cu scăderea ratelor dobânzilor

Pe fondul unei stabilităţi economice relative şi confruntaţi cu

scăderea ratelor dobânzilor pe termen lung (obligaţiunile
scăderea ratelor dobânzilor pe termen lung (obligaţiunile

guvernamentale nemaifiind atractive), investitorii în cautare de randamente înalte şi-au îndreptat atenţia, treptat, către active de clasă inferioară şi noi instrumente financiare

active de clasă inferioară şi noi instrumente financiare derivate riscante, multe garantate de un colateral dubios

derivate riscante, multe garantate de un colateral dubios (de

tipul portofoliilor de creanţe – Collateralized Debt Obligation – CDO ), şi al căror preţ corect a fost incapabil de a fi stabilit în faza de euforie a pieţelor.

incapabil de a fi stabilit în faza de euforie a pieţelor. Acest compromis a avut ca
incapabil de a fi stabilit în faza de euforie a pieţelor. Acest compromis a avut ca
incapabil de a fi stabilit în faza de euforie a pieţelor. Acest compromis a avut ca

Acest compromis a avut ca efect, în numai câţiva ani (între 2002 şi 2007) stabilirea unui preţ subevaluat al riscului şi la comprimarea ecarturilor de randament între valori mobiliare

substanţial diferite ca risc în perioade „normale” (de ex.
substanţial diferite ca risc în perioade „normale” (de ex.

între obligaţiuni comerciale riscante şi bonurile de tezaur americane) sau coborârea ecarturilor dintre datoria suverană a ţărilor dezvoltate şi a celor în curs de dezvoltare.

americane) sau coborârea ecarturilor dintre datoria suverană a ţărilor dezvoltate şi a celor în curs de
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.

Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.

Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, mai 2010.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct.

Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.

Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.
Gradul interdependenţei financiare dintre statele membre ale Zonei euro Sursa: New York Times, 22 oct. 2011.
Criza elenă, iunie 2011
Criza elenă, iunie 2011
Criza elenă, iunie 2011
Cauzele crizei în SUA şi nu numai       Anularea legii

Cauzele crizei în SUA şi nu numai

Anularea legii Glass-Steagal; Toate marile instituţii bancare au fost, practic, prinse în capcana subprime, cu
Anularea legii Glass-Steagal;
Toate marile instituţii bancare au fost, practic, prinse în
capcana subprime, cu diferite grade de expunere;
Între anii ’50 şi ’80 evoluţia ratei depozitele de economii şi la
termen din totalul pasivelor instituţiilor bancare sau de
economii, a oscilat între 95 şi 80% => în prezent 60%;
Principala sursă de finanţare pentru bănci a continuat să se
„subţieze”, => băncile au început să se îndrepte, tot mai mult,
către fondurile investitorilor-speculatori care sunt, în acelaşi
timp, clienţii „clasici” şi ai firmelor de valori mobiliare,
tradiţional mai predispuse la tranzacţii riscante;
Criza declanşată s-a caracterizat printr-un element de noutate
absolută: blocarea ambelor canale de intermediere financiară,
atât cel al serviciilor bancare comerciale, cât şi cel al valorilor
mobiliare;
Peste toate însă s-au adăugat eşecurile managerilor de risc ai
marilor instituţii financiare.
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA

Cauzele Crizei în SUA

Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele Crizei în SUA
Cauzele crizei – addendum  A cumularea de active internaţionale sub formă de rezerve şi

Cauzele crizei addendum

Cauzele crizei – addendum  A cumularea de active internaţionale sub formă de rezerve şi de
Cauzele crizei – addendum  A cumularea de active internaţionale sub formă de rezerve şi de

Acumularea de active internaţionale sub formă de rezerve şi de „inundarea” subsecventă a pieţei

globale cu lichidităţi în căutare de plasamente cu

randamente foarte bune; Sursa acestor lichidităţi a fost şi continuă să rămână ţările exportatoare de
randamente foarte bune;
Sursa acestor lichidităţi a fost şi continuă să
rămână ţările exportatoare de petrol şi marile
economii emergente;
economiştii numeau „dezechilibrele globale”,
dintre care cel mai reprezentativ rămâne cel

Modelul economic orientat spre exporturi a creat ceea ce, încă înaintea declanşării crizei,

generat de relaţia simbiotică dintre SUA şi China.

"Declaration of the Summit on Financial Markets and the World Economy," dated 15 November 2008,
"Declaration of the Summit on Financial Markets and the World Economy," dated 15
November 2008, leaders of the Group of 20:
without an adequate appreciation of the risks and failed to exercise proper due diligence. At
without an adequate appreciation of the risks and failed
to exercise proper due diligence. At the same time,
weak underwriting standards, unsound risk
management practices, increasingly complex and
opaque financial products, and consequent excessive
leverage combined to create vulnerabilities in the
system. Policy-makers, regulators and supervisors, in
some advanced countries, did not adequately
appreciate and address the risks building up in financial
markets, keep pace with financial innovation, or take
into account the systemic ramifications of domestic
regulatory actions.”

During a period of strong global growth, growing capital flows, and prolonged stability earlier this decade, market participants sought higher yields

G20 G20, creat în 1999, reunea miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din 19
G20 G20, creat în 1999, reunea miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din 19

G20

G20, creat în 1999, reunea miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din 19 state dezvoltate şi în curs de dezvoltare, plus UE, cu relevanţă majoră pentru economia mondială. G20 reprezenta iniţial un forum informal de dezbateri pe teme legate de stabilitatea economică globală. Unul dintre scopurile sale declarate era acela de a contribui la întărirea arhitecturii financiare globale şi de a oferi prilejul unor dezbateri privind politicile naţionale şi coordonarea acestora în scopul promovării creşterii şi dezvoltării economice. Preşedinţia anuală a G20 este deţinută, în 2011, de Franţa. Aceasta a fost precedată în 2009 de Marea Britanie şi de Coreea de Sud, în

2010.

Statele reprezentate în G20 sunt în număr de 19: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi UK la care se adaugă UE (reprezentată de preşedinţia în exerciţiu şi BCE). De asemenea, la reuniunile G20 participă şi directorul-general al FMI şi preşedintele Băncii Mondiale. La Summitul din 15 noiembrie 2008 au fost invitaţi să participe liderii

G20, alături de directorul general al Fondul Monetar Internaţional (FMI), preşedintele Băncii Mondiale, secretarul general al ONU şi preşedintele Forumului Stabilităţii Financiare (FSF), precum şi premierul spaniol.

Lista priorităţilor şi a membrilor G-20 care le sprijină Priorităţi Membri ai G-20 care le
Lista priorităţilor şi a membrilor
G-20 care le sprijină
Priorităţi
Membri ai G-20 care le sprijină

Măsuri anti-protecţioniste

Brazilia, Canada, India, Coreea de Sud şi Turcia

Japonia,

Reforma cadrului de reglementare Argentina, Brazilia, Canada, China,

Franţa, Germania, Italia, Japonia, M. Britanie, SUA şi UE

Reglementarea paradisurilor fiscale

Argentina, Franţa, M. Britanie şi SUA

Reforma

instituţiilor

internaţionale

financiare

Canada, China, Germania, Indonezia,

Mexic, Rusia, Arabia Saudită, M.

Britanie şi UE

Asumarea unui rol mai mare pentru economiile emergente

Argentina,

Brazilia,

India,

Indonezia,

Mexic, Rusia, Africa de Sud, Turcia

India, Indonezia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Turcia nou global pachet de sprijin financiar Japonia, Turcia,

nou

global

pachet

de

sprijin

financiar

Japonia, Turcia, M. Britanie şi SUA

Un

Mexic, Rusia, Africa de Sud, Turcia nou global pachet de sprijin financiar Japonia, Turcia, M. Britanie
Temele abordate  Acţiuni de stimulare a economiei mondiale;  Furnizarea de resurse adiţionale pentru
Temele abordate  Acţiuni de stimulare a economiei mondiale;  Furnizarea de resurse adiţionale pentru
Temele abordate  Acţiuni de stimulare a economiei mondiale;  Furnizarea de resurse adiţionale pentru
Temele abordate
 Acţiuni de stimulare a economiei mondiale;
 Furnizarea de resurse adiţionale pentru
FMI şi acţiuni de protejare a ţărilor sărace;
 Acţiuni de contracarare a protecţionismului
şi de promovare a pieţei libere;
 Măsuri de stabilizare a pieţelor financiare şi
consolidare a reglementării;
 Reforma instituţiilor financiare
internaţionale;
 Relansarea durabilă a economiei globale,
aspecte de mediu şi sociale.
instituţiilor financiare internaţionale;  Relansarea durabilă a economiei globale, aspecte de mediu şi sociale.
instituţiilor financiare internaţionale;  Relansarea durabilă a economiei globale, aspecte de mediu şi sociale.

Principalele rezultate la G20 Londra, aprilie

2009 Peste un trilion de dolari acordaţi instituţiilor financiare internaţionale, dintre care 750 de miliarde
2009
Peste un trilion de dolari acordaţi instituţiilor financiare internaţionale, dintre
care 750 de miliarde de dolari pentru FMI, 100 de miliarde dolari pentru
Băncile de Dezvoltare Multilaterală, alocarea de Drepturi Speciale de
Tragere suplimentare în valoare de 250 de miliarde dolari;
G20 urma să cheltuiască 5 trilioane de dolari pentru redresarea economiei mondiale până la sfârşitul
G20 urma să cheltuiască 5 trilioane de dolari pentru redresarea economiei
mondiale până la sfârşitul lui 2010, efort ce ar fi sporit PIB-ul global cu 4%;

Înfiinţarea unui nou Consiliul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability

Board – FSB), cu un mandat întărit, ca succesor al Forumului pentru Stabilitate Financiară (Financial
Board – FSB), cu un mandat întărit, ca succesor al Forumului pentru
Stabilitate Financiară (Financial Stability Forum – FSF), care să includă
toate statele membre ale G-20, membri FSF, Spania şi Comisia Europeană.
FSB urma să colaboreze cu FMI pentru a furniza alerte timpurii în privinţa
riscurilor macroeconomice şi financiare.
G-20 au convenit să extindă cadrul de reglementare şi supraveghere asupra tuturor instituţiilor financiare de
G-20 au convenit să extindă cadrul de reglementare şi supraveghere asupra
tuturor instituţiilor financiare de importanţă sistemică, a instrumentelor şi a
pieţelor. Aceasta va include, pentru prima oară, fondurile speculative de risc
(hedge funds) de importanţă sistemică. Noi reguli pentru plata salariilor şi
bonusurilor directorilor de mari corporaţii;

de importanţă sistemică. Noi reguli pentru plata salariilor şi bonusurilor directorilor de mari corporaţii; 

Principalele rezultate la G20 Londra, aprilie 2009

cont. Scoaterea în afara legii a paradisurilor fiscale. Liderii G20 au decis să pună capăt
cont.
Scoaterea în afara legii a paradisurilor fiscale. Liderii G20 au decis să pună capăt
paradisurilor fiscale care nu se conformează reglementarilor fiscale internaţionale şi
care nu sunt de acord să furnizeze informaţii financiare solicitate de autorităţi: „Era
secretului bancar a luat sfârşit”. G-20 a luat act de noua listă publicată de Organizaţia

pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la data de 2 aprilie 2009, vizând ţările evaluate de Forumul Global ca nerespectând standardele internaţionale privind schimbul

de informaţii în domeniul fiscal;
de informaţii în domeniul fiscal;
Extinderea supravegherii şi a procesului de înregistrare a agenţiilor de rating specializate pe evaluarea
Extinderea supravegherii şi a procesului de înregistrare a agenţiilor de rating
specializate pe evaluarea instituţiilor de credit, astfel încât acestea să se conformeze
codurilor internaţionale de bune practici, în particular pentru prevenirea conflictului de
interese;
G20 a promis să "ia măsuri urgente" pentru a finaliza aşa-numita Rundă Doha a negocierilor
G20 a promis să "ia măsuri urgente" pentru a finaliza aşa-numita Rundă Doha a
negocierilor comerciale dintre cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC);
Toate statele să se abţină de la adoptarea de măsuri protecţioniste, iar G-20 ar fi
Toate statele să se abţină de la adoptarea de măsuri protecţioniste, iar G-20 ar fi urmat
să aloce 250 de miliarde de dolari pentru finanţarea comerţului la nivel mondial în
următorii doi ani;

Reafirmarea angajamentului istoric de a veni în întâmpinarea „Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului”; acord pentru furnizarea a 50 de miliarde pentru sprijnirea protecţiei sociale în ţările sărace; FMI urma să vândă rezerve de aur pentru a ajuta ţările sărace, ceea ce ar fi furnizat 6 miliarde de dolari suplimentar;

ceea ce ar fi furnizat 6 miliarde de dolari suplimentar; Liderii G20 urmau să se întâlnească
Liderii G20 urmau să se întâlnească din nou în septembrie 2009, la Pittsburgh, și apoi
Liderii G20 urmau să se întâlnească din nou în septembrie 2009, la Pittsburgh, și apoi la
Toronto, în iunie 2010 și Seul, în noiembrie 2010. Va urma în noiembrie 2011, în Franța.

Impactul crizei si al G20 asupra instituţiilor financiare internaţionale

si al G20 asupra instituţiilor financiare internaţionale Semnalul pe care l-a dat Summit-ul G20 de la
si al G20 asupra instituţiilor financiare internaţionale Semnalul pe care l-a dat Summit-ul G20 de la
Semnalul pe care l-a dat Summit-ul G20 de la Washington, din 15 noiembrie 2008, prin
Semnalul pe care l-a dat Summit-ul G20 de la Washington,
din 15 noiembrie 2008, prin care a fost reafirmat rolul important
al FMI în rezolvarea crizei actuale, nu poate fi interpretat
decât ca o victorie de etapă a SUA şi a UE, care nu ar fi fost
avantajate de o reformare radicală a sistemului internaţional
conceput la Bretton Woods.
Restul statelor G-20 nu au putut impune, chiar dacă şi-au dorit, schimbări radicale din perspectiva
Restul statelor G-20 nu au putut impune, chiar dacă şi-au
dorit, schimbări radicale din perspectiva instituţiilor
financiare internaţionale, din cel puţin două motive: lipsa de
unitate, discret subminată de SUA, şi lipsa unor propuneri de
instituţii care să le înlocuiască pe cele actuale.
Pentru FMI, actuala criză financiară a fost o „ocazie banii.
Pentru FMI, actuala criză financiară a fost o „ocazie
banii.

nesperată” pentru a-şi recăpăta influenţa şi pentru a-şi plasa

criză financiară a fost o „ocazie banii. nesperată” pentru a - şi recăpăta influenţa şi pentru

Impactul crizei si al G20 asupra instituţiilor financiare internaţionale

Creşterea rolului FMI ar fi putut însemna, între altele, şi creşterea rolului Franţei în lume
Creşterea rolului FMI ar fi putut însemna, între altele, şi
creşterea rolului Franţei în lume (prin D.S.Kahn si
C.Lagarde).
Summit-ul de la Washington a constituit, aşadar, o amânare a unor decizii de reformă radicale
Summit-ul de la Washington a constituit, aşadar, o
amânare a unor decizii de reformă radicale în privinţa
instituţiilor financiare internaţionale.
Cât priveşte rolul de „creditor de ultim resort” pe plan internaţional, acesta necesită atât instrumente
Cât priveşte rolul de „creditor de ultim resort” pe plan
internaţional, acesta necesită atât instrumente reformate,
cât şi resurse suplimentare, chiar dacă Summit-ul de la
Washington nu a rezolvat acest din urmă aspect. Privirile s-au
îndreptat către state precum China sau monarhiile din Golf,

care ar fi putut “împrumuta” acest rol, la contrapartidă cu sporirea prezenţei lor în forurile de conducere ale Fondului.

Concluzia – să o formulăm împreună! “O reechilibrare globală pare să implice schimbarea actualelor tipare
Concluzia – să o formulăm împreună! “O reechilibrare globală pare să implice schimbarea actualelor tipare
Concluzia – să o formulăm împreună! “O reechilibrare globală pare să implice schimbarea actualelor tipare
Concluzia – să o formulăm împreună!
Concluzia – să o formulăm
împreună!

“O reechilibrare globală pare să implice schimbarea actualelor tipare de

consum şi economisire!”
consum şi economisire!”
…însă actualele turbulenţe par să amâne momentul şi ridică noi semne de întrebare
…însă actualele turbulenţe par să
amâne momentul şi ridică noi semne
de întrebare
consum şi economisire!” …însă actualele turbulenţe par să amâne momentul şi ridică noi semne de întrebare

Lecturi indicative

Lecturi indicative • Napoleon Pop, Valeriu Ioan-Franc – Spre o moneda globala, vol.1-3 • Alan Greenspan
Lecturi indicative • Napoleon Pop, Valeriu Ioan-Franc – Spre o moneda globala, vol.1-3 • Alan Greenspan

Napoleon Pop, Valeriu Ioan-Franc Spre o moneda globala, vol.1-3

Alan Greenspan - Era turbulenţelor. Aventuri într-o

lume nouă

Naomi Klein - Doctrina socului

Reinhart/Rogoff De data asta e altfel. Opt secole de sminteala financiara

Jesus Huerta de Soto Moneda, creditul bancar si ciclurile economice

Thomas Piketty - Capitalul in secolul al XXI-lea

Autori clasici: Hayek, Keynes, Friedman, Samuelson

Website-uri: cursdeguvernare.ro ; contributors.ro (sectiunea economie) ; economica.net ; zf.ro ;

(sectiunea economie) ; economica.net ; zf.ro ; economist.com; ft.com; imf.org ; worldbank.org ; wto.org;

economist.com; ft.com; imf.org ; worldbank.org ; wto.org; g20.org etc.

(sectiunea economie) ; economica.net ; zf.ro ; economist.com; ft.com; imf.org ; worldbank.org ; wto.org; g20.org etc.