Sunteți pe pagina 1din 36
MODUL MODULUL 6 Depozitarea marfurilor Depozitelejoaca un rol important n via economica @ unet intreprinderi, nu numa uterita avantajului pastrari in conditii de securitate a marfurilor, dar si conluerari cucelelalte diviziuni ale logistic la indeplinirea scopului final al acesteia, $i anume: servirea clientilor. in acest modul veti descoperi, pe Kinga elemente generale despre depozite,tipologie, rolul i funotile acestora, si nformati cu un puteric caracter practic, precum modele Ye decumente sau proceduri. Fiecare sectiune a acestui modul confine cunostinle Valoroase despre depozite, de aceea merita in egal masura atenfia dumneavoastra, Dupa parcurgerea acestui modul, veti fi capabili sa: {nfelegeti care este rolul depozitului in cadrul logistictis cunoasteti care sunt documentele care se folosese in procedurile de logistics; cunoastet si injelegeti desfaguraren activitatitor unui depozit; ccunoasteti cele mai importante tipuri de depozite si cum acestea pot fi amplasate in teritoriu, pe criterii economice; alegeti modalititile de amplasare a resurselor materiale care se potrivese cel mai bine conditiilor din firma in care lucratis afi sugesti cu privie lao mai buna organizare a proceselor de munci in depozite. Togistica Modulul 6 Rolul si functiile depozitelor Exemplu Aurel Dinca, verificator depozit, si Tudor Teremia, sef depozit la SC ABC SRL, isi prezinta principalele lor responsabilitdfi in cadrul discusiei cu noul director de logis- ticd. Pentru a colabora cat mai bine cu subordonatii sai, directorul de logistied le propune séii vada la lucru in decursul unei zile lucréttoare $i sd parcurga impreund cu ei toate procedurile de logisticit-depozitare, precum sisi specifice depozitarii ingeleaga fluxul documentelor Jn tabelul urmator sunt prezentate doud sectiuni de lucru ale celor doi salariafi, cu desfésurarea de la ora 08:30 si pand la sfarsitul programului, respectiv 17:00. ‘Tabel 1: Principalele responsabilitai ale sefului de depozit si verificatorului de depozit Ora Activitate Responsabil 8:30 10:00 Organizeazé spafiul in vederea depozitarii produselor pe grupe si sortimente Tudor Ieremia 70:00 — 11:00 ‘Raspunde de eliberarea la timp a marfurilor, in concordanga cu nevoile de consum ale departamentelor firmei SC ABC Tudor Teremia 11:00:11-05 | Telefon Tudor leremia 1:05-1:35 | Pauzd de mast 11:40 ~ 13:00 | Rezolv anumite probleme aparute cu o seard inainte sau in timpul Tudor Teremia programului de Iucru 73:05 ~ 14:30 | Organizeazd si fine evidenja materialelor depozitate Tudor leremia 74:35 ~ 16:00 | Se ocupa cu inivejinerea si gestionarea corespunzdioare a echipamentelor, | Tudor leremia materialelor si obiectivelor de inventar 16:05 — 17:00 | Sedinga de informare cu verificaiorul de depozit Tudor Teremia $30 -09:00 | Preia exemplarele rosii ale facturilor scale, pe baza carora urmeaza si fie | Aurel Dinca livrate marfurile din depozit catre clienti 09:05 ~ 10:00 | Preia certifcatele de garantie ale echipamentelor care beneficiazd de punere | Aurel Dinca in functiune si trece seria produselor pe documente, daci este eazul Preda certficatele de garantie clientlor prin curier 10:05 ~ 10:10 Primeste un terminal incdrcat cu marfa care trebuie verificata Aurel Dini 10:15 ~ 11:00 ‘Seaneaza codurile produselor pregatite pentru punctul de vanzare, efectueaza numdrdtoarea si introduce cantitatea pe terminalul primit, ‘Aurel Dinca 105-1135 _| Pauzd de masa 11:40 — 12:00 | Dupa scanare si numarare preda terminalul sefului de depozit, pentru ‘Aurel Dinca descareare si repartizare. T2:00-13:00 | Primesie documentele de lesire aferente marfurilor scanate (luctara fiscala, | Aurel Dinca aviz de insopire marfa), le verificd, le semneaza si le stampileazd cu . VERIFICAT”” 73:05-16:00 | Primeste alte terminale si efectueaza aceleasitipuri de operatit ca in modelul | Aurel Dinca anterior 76:05-17-00 | Participa la sedinta de informare cu sefil de depozit ‘Aurel Dinca Togistica Modulul 6 Exercitiul 1 "Acum ca afi vazut cum cste impartita munca sefuului gi a verificatorului de depozit, serietiin cdteva randuri care sunt responsabilitatile acestora, incadrate in figele lor de post. responsabilitati in urma observarii si participarii active 1a munca personalului salariat din depozitul {ntreprinderii SC ABC SRL, directorul de logistica a desprins urmatoarele coneluzii: ersonalul salariat din depozit intreprinde activitati pentru asigurarea mentinerii tuturor marfurilor la standardele de calitate ale producatorului, pentru a satisface cerin{ele finale ale clientilor. {n toate operatile specifice depozitarii se respecta regulile stabilite in procedurile firmei $C ABC SRL. Toate marfurile se pastreaza pe categorii, subcategori, in clase de calitate, in functie de dimensiuni, cantitate si freeventa utilizar. Zona de depozitare este verificata zilnic pentru a indeplini mai multe conditii simultan: iluminarea corespunzatoare a intregii suprafetc, circulatia acrului, asigurarea unor spatii de manevrare, spafii speciale pentru anumite marfuri, ‘masuri pentru asigurarea marfurilor in caz. de incendii, inundatii, asigurarea ‘unor spafii speciale pentru pastrarea marfurilor neconforme primite de la furnizori, pana in momentul returnarii sau schimbarii acestora, asigurarea pazei si protectici, in special pe timp de noapte etc. Exist o marcare pentru anumite piese, subansamble gi marfuri, pentru recunoasterea rapida a acestora, Notatiile si marcarea sunt vizibile, plasate catre culoarele de trecere. Se pastreaz evidente ale tuturor intrarilor si iesirilor de marfuri, piese, subansamble pentru a se cunoaste in orice moment care este situatia acestora. Pentru a va face 0 imagine mult mai clara asupra tuturor categoriilor de personal subordonate, urmariti figura de mai jos, care prezinta toate activitatile specifice pro Tit pre precum $i personalul aferent fiecarci categori. sistent “Analist i ent lien Analist (“ez7) sistent alse Samoan Verificaor deposit Figs Personal gi activitati specifice logisti Logistics RR RE Modulul 6 ura anterioara au fost prezentate posibilitatile de angajare pe diferite pozitii in cadrul unui departament de logistica dintr-o intreprindere de dimensiuni medii gi mari in felul acesta, am recapitulat putin toate categoriile de specialisti in logistica de pana acum, urménd sa analizam in modulele viitoare specialistii ce se ocupa cu distributia gi servirea clientilor. Revenind la depozite, mai merit mentionate urmatoarele aspecte: Pentru firmele care dispun de mai multe depozite, se repeta aceleasi proceduri de receplie-depozitare la fiecare depozit in parte, dupa care se centralizeaza datele la depozitul central. De asemenea, se transmit datele centralizate si departamentului de logistica, pe baza carora se lanseaza noi comenzi de aprovizionare. Multe firme apeleaza din ce in ce mai mult la sisteme informatice complexe cu ajutorul carora ob{in in orice moment printr-o simpla interogare a sistemului de la cele mai simple pand la cele mai complexe informatii legate de depozite si materialele existente in cadrul acestora. Degi costurile variaza de la un sistem la altul, in funetie de proprietati si functi, iar cele mai rudimentare sisteme care opereaza doar func{ii de baza nu necesita un buget mare, multe firme prefera sa mearga pe varianta traditionala si sa completeze formularele clasice, pe care le transmit ulterior de la un departament la altul. Apelarea Ia astfel de proceduri clasice determina o operativitate relativ scazuta gi ingreuneaza mult restul procedurilor. Din ce in ce mai multi manageri ar dori sa reduca foarte mult timpul unor astfel de proceduri, in favoarea lucrurilor mult mai importante. ezentam in continuare, un model clasic de proces-verbal de receptic marfuri. Proces-verbal de receptie Data . Documentele insofitoare marfurilor Rezultatul receptiei: Bo narfa corespunde documentului [D marfa nu corespunde documentului Minusuri Ne. | Cod produs | Denumire produs | Cantitate | Conform document 7 2 3 4 5 Logistica Modulul 6 Plusuri Nr. | Cod produs | Denumire produs | Cantitate | Conform document i 2 3 4 3 Defecte ‘Nr. | Cod produs | Denumire produs | Cantitate | Conform document 7 2 3 4 3 Observati Semndturi: predare, Semntturét primire, Exercitiul 2 Propunefi un set de defecte constatate la receptia marfurilor care ar determina verificatorul de depozit sa respinga marfa. concepte inainte de a trece la alte lucruri practice, referitoare la depozite, se cuvine sa definim importante cAteva concepte importante, pe care le-ati intalnit si in exemplul prezentat anterior, dar gi in viafa de zi cu zi. Depozitele sunt spayii cu destinatie speciald aflate in incinta unei intreprinderi sau in afara acesteia, pentru pastrarea in conditii de siguranté a tuturor categoriilor de materiale necesare consumului si productiei fn literatura de specialitate, in loc de depozite se mai regasese si magaziile sau halele, care au aceeasi semnificatic. in cadrul depozitelor, in afara de spafiile aferente pastrarii materialelor, se mai regasesc si instrumente de lucru, precum palete, containere, dar si forfa de lucru: verificatori depozit, incarcatori, alt personal auxiliar. Logistics 3 Modulul 6 Anumite depozite sunt prevazute cu geamuri mari, pentru a patrunde lumina in incaperi, iar altele, din contra, nu permit patrunderea luminii naturale. Receptia materialelor reprezinta activitatea prin care sunt analizate toate categoriile de mafuri care sosesc in cadrul depozitelor, pentru a observa daca acestea respectit cerintele calitative impuse la furnizor. Pe cat de utila, pe atat de migaloasa, receptia este o activitate de baza in cadrul depozitelor. Fara realizarea acesteia, nu s-ar putea detecta multe din defectele marfurilor sosite de la furnizori, iar intreprinderea ar iesi in paguba. Marfurile la care au fost remarcate defecte sau lipsuri pot fi retumate la furnizori, fara alte costuri suplimentare, urménd sa fie primite altele in loc. in pagina anterioara a fost prezentat drept exemplu un model de proces verbal pentru receptia marfurilor. in anumite intreprinderi se realizeaza proceduri complexe pentru absolut toate operatile care se efectueaza in cadrul tuturor departamentelor, de la cele mai simple, pana la cele mai complexe. Receptia marfurilor aprovizionate se face imediat dupa descarcare, Participantii la operatia de receptie sunt: verificatorul de depozit, seful de depozit, precum $i incarcatori-descarcatori, iar din partea firmei furnizoare, un salariat care in cele mai multe cazuri este chiar seful expeditici respective. Recepfia marfurilor presupune o serie de activitati pe care le vor prezenta in cele ce urmeaza: Tabel 2: Activitatile componente ale recepfiei marfurilor Nrert ‘Activitate Identificarea marfurilor sosite la depozit gi verificarea corespondentei acestora att cu documentele care le insofesc, precum avize de insotire sau facturi fiscale, precum si cu contractele sau comenzile in baza carora au fost livrate de fumnizor Verificarea marfurilor livrate de furnizor pentru detectarea eventualelor defecte sau lipsuri de fabricatie. Daca s-a constatat integritatea marfurilor, se trece la numararea acestora, precum si la compararea rezultatelor cu datele aflate in documentele insofitoare, Seful de depozit completeaza procesul-verbal de receptie (v-am prezentat un astfel de model in paginile acestui modul), dupa care il semneaza, Procesul verbal de receptic se intocmeste in doua exemplare, cfte unul pentru fiecare parte prezenta la receptia marfurilor: delegatul furnizorului si geful depozitului. Acesta din urma il va atasa facturii fiscale, ambele documente fiind predate departamentului financiar-contabil care le va arhiva corespunzaitor. Pe baza notei de intrare-receptie se va actiona asupra stocului de marfuri primite. Marfa ce nu corespunde exigenfelor de calitate va fi returnata furnizorului. Restul marfii va fi depozitata in concordanta cu procedura de depozitare existenta in intreprindere, in locafiile pregatite in avans. Daca furnizorul nu poate ridiea pe loc marfa neconforma, aceasta va fi depozitata in spatiile aferente marfurilor la care s-a constatat lipsa integritatii Logistica Modulul 6 principii de depozitare functti depozitelor Urmarind tabelul de mai jos putetiinfelege rolul depozitelor in cadrul intreprinderilor, Tabel 3: Activitati specifice depozitarii Nr. ert | Activitati specifice depozitarii 1 _| Pregatirea in avans a spafiilor pentru pastrarea in conditii foarte bune a materialelor care vor sosi in cadrul depozitului 2 | Receptia calitativa si cantitativa a materialelor sosite de la furnizori sau parteneri in cadrul depozitului pentru a nu risca aprobarea unor materiale care nu corespund cerinjelor calitative impuse de productie Desearcarea si repartizarea marfurilor pe categorit inregistrarea tuturor categoriilor de marfuri intrate in depozit in documente speciale, precum i in programe informatice speciale, acolo unde este cazul Pregatirea loturilor de materiale care urmeaza sa intre in productie Pastrarea restului de materiale din depozit in condiii corespunzatoare ‘Aplicarea unor masuri pentru reducerea cheltuielilor eu depozitarea wo} alata Utilizarea unor intrumente sau utilaje speciale care sa ugureze munca personalului din depozite 9 | nregistrarea tuturor iesirilor de marfuri sau produse finite Pentru a detalia aceste activitati, vom arunca o privire asupra unor principii de depozitare: 1. Pentru identificarea rapida a marfurilor, toate locatiile de depozitare vor avea la vedere urmatoarele informatii: a. codul comercial al marfii respective; b. denumirea comercial, ¢. copia dupa documentul insotitor al marfii de la furnizor. 2. Marfurile care aparfin aceleiasi game se grupeaza in acelasi sector de depozit 3. Marfurile care inregistreaza cele mai mari vanzari se pun in sectoarele si rafturile cele mai acesibile, pentru o mai usoara manipulare. 4. Indiferent de pozitionare, eticheta aplicata marfurilor trebuie sa fie vizibila. La stivuirea marfurilor pe rafturi se tine cont de greutatea si forma acestora, precum gi de indicatiile producatorului trecute pe ambalaj. Cu alte cuvinte, funefiile depozitelor permit asigurarea continuitatii desfagurarii activitatii economice a intreprinderii, prin urmatoarele tipuri de activitati: 1. _pastrarea materialelor in conditii corespunzatoare; sortarea marfurilor pe categorii; 2 3. inregistrarea tuturor intrarilor gi iegirilor; 4. asigurarea si protejarea marfurilor in caz de incedii, calamitati; s. formarea loturilor pentru activitatea de productie. Togistien ‘Mai jos puteti urmari un extras din normele firmei SC ABC, privind depozitarea, stivuirea, incarcarea si descarcarea materialelor din depozit. Exemplu este permisa. : can eee ‘vor care luoreazs dns? Pe i selajele din deposit. se va serie ta oc bil gre fatea maxima admis pentru a nu fi depas oo Stivele vor of ‘in componenta lor, materiale cu aceleas forme yi dimensis ees i “Ant5 Siren marfur OF cu Art6 Scout a nalenalelor din surd ova face astfl tnedt a se evite prdbusirea stivel. Dacé activitayite de i je care. descarcare si transport mirfuri se efectueard cu mai multi salariafi, mu se vor — efor lorulutoperanelde ciceore a acide — | Are 9 Distant ra thea ori-desedredtor’ manva in. oe inp va "de cel putin Logistica Modulul 6 ee 4 Indrfrile ve vor apeza tn grimezi, el ttre asc dy mile ae ae 4 materialetor de igre nee id intrebari de verificare 2 1. Definiti depozitul. 2 3. 4. 5. in ce consta activitatea de receptie a materialelor? Enumerati functiile depozitului, Care sunt activitatile specifice depozitarii? Care sunt responsabilitatile verificatorului depozit? Tipologia si amplasarea depozitelor Exista mai multe clasificari ale depozitelor, in functie de destinafia acestora, de rolul pe care il joaca in cadrul intreprinderii sau dupa natura marfurilor depozitate in paginile urmatoare va propunem o tipologie a depozitelor existente in Romania si intreaga lume, grupate dupa anumite criteri. ‘Modulut 6 Tipologia depozitelor 1 I. Clasificarea depozitelor in functie de marfurile care se pistreaza in interiorul acestora: depozite pentru materii prime si materiale; depozite pentru semifabricate; depozite pentru produse finite; depozite pentru piese de schimb; depozite pentru ambalaje; depozite pentru combustibil gi lubrifiant AWawHE Clasficarea depozitelor in functie de rolul pe care il indeplinese in cadrul ansamblului activitatilor intreprinderii: 1, depozite pentru aprovizionare; 2. depozite pentru desfacere; 3. depozite mixte, care inglobeaza atat activitati de aprovizionare, cAt si de desfacere. in cadrul acestor depozite, se completeaza periodic necesarul de depozit. Exemplu ‘NECESAR DEPOZIT SCABC Data... Responsabit.. ‘Nnert Denumire produs | Buc | Observatii 1 ae EE Il. {n functie de gradul de specializare: 1. depozite specializate, pentru o singura categorie de marfuri; 2. depozite universale, pentru mai multe categorii de marfuri, Logistica Modulul 6 Exemplu Tabelul urmétor prezintd un exemplu de fisa pentru un depozit specializat in sortimente de peste. Intr-un astfel de depozit sunt absolut necesare minimum trei inregistrari zilnice, pentru a asigura condigiile necesare depozitarit. Se incercuieste la fiecare observagie afirmatia sau negaria corespunzitoare: DA sau NU. Nr [Data | Ora | Deposit Produs eces | Actune on ersoane_| coreciva igiena | Temp. | Modde | gheata | organoleptic deporitare (coresp.) O17? Gets Tet? Byte [a feps 7 7 dal me da_[ me [dana da [me | da [ow 2 aap ma da_| ma | da] me | oe | mn | de |e 3 al me da [mw [dame | da [me | da | re Observatii.. Verificat, IV. in functic de caracteristicile constructiei, deosebim: 1. depozite cu deschidere, 100%: terenuri, platforme; 2. depozite inchise partial, care au doar anumite laturi cu deschidere: boxe, soproane; 3. depozite inchise complet. V. {in functie de complexitatea mecanizarii se disting: 1. depozite in care se desfayoara doar munca manuala, 2, depozite partial mecanizate; 3. depozite cu mecanizare totala. VI. in functic de indilfimea Ia care se pot depozita mirfurile, deosebim: 1. depozite cu inaltime mica, sub 6m; 2. depozite cu inaltime medic, intre 6 si 9 m; 3. depozite cu inaljime mare, intre 9 si 12 m; 4, depozite cu inalime foarte mare, peste 12 m. VII. in functie de amplasarea in spatiu urmatoarele tipuri de depozite distanta fata de intreprindere, exista 1. depozite amplasate in incinta intreprinderii; 2. depozite amplasate in apropierea intreprinderii; 3. depozite aflate la mare distanta de intreprindere. Togistica Ti Modulul 6 criterii de amplasare Alte tipologii au in vedere rezistenfa la intemperii, materialele din care sunt construite etc. Amplasarea depozitelor Amplasarea depozitelor in cadrul teritoriului, fic ca se afla in incinta intreprinderii, in apropierea acesteia sau chiar intr-o alta localitate, are la baz o serie de principii economice. Pentru a-si stabili o locatie optima a depozitelor sale, fiecare intreprindere ar trebui si intreprinda o analiza care s& se bazeze pe mai multi factori, precum: © minimalizarea cheltuielilor de transport, prin minimalizarea distantelor existente, pe de parte, intre furnizor si depozit, iar pe de alta parte, intre depozit gi intreprindere; * — reducerea costurilor pentru activitatile de servire, aprovizionare; © asigurarea unor fluxuri de transport rationale; © asigurarea protectiei marfurilor in caz de intemperii; © asigurarea spafiilor aferente tuturor categoriilor de marfuri, in functie de dimensiunile acestora: inaltime, volum, greutate ete; © apropierea fata de caile de transport, pentru a facilita interventia camioanelor, tirurilor ete; * asigurarea unui flux continuu al marfurilor. Exemplu Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje si plante tehnice se face la distange de siguranya, astfel incét daca se produc eventuale incendii, pund in pericol vecinatatea. Autoritajile obliga persoanele juridice care detin astfel de depozite st masurile de siguranfa, pentru a nu provoca pagube pe scar mare. O firma poate apela la solutia unui depozit central si a altor depozite secundare care pot fi alimentate de la diversi furnizori teritoriali. Togistica metoda centrului de greutate Modulul 6 in teorie si practic’ se foloseste metoda centrului de greutate, pentru determinarea amplasamentului optim al depozitului. Aceasta metoda foloseste urmatoarele informatii: © cantitatea de marfuri ce urmeaza a fi transportata gi pe care 0 vom nota in continuare cu Qi; © fiveventa cererilor pentru consum, notata cu Fi; * distanfele dintre depozit gi punctele de consum, notate cu Di Formula pentru determinarea amplasamentului optim al depozitului este: A= Qi-Fi -DiZQi “Fi Amplasarea depozitelor avand la baza rationamente pur economice, conduce la ‘minimalizarea cheltuiclilor de aprovizionare, transport, stocare, determinand mul- tiple avantaje de ordin financiar pentru intreprindere. {n literatura intemationala de specialitate, sau realizat multe cercetari care vizau obtinerea de solutii pentru localizarea depozitelor centrale. Deoarece toate aceste modele au la bbaza cercetari matematice avansate, care utilizeaza cheltuielile de transport gi stocare minimalizate, nu vom intra in detalii, insa este bine de retinut ca localizarea depozitului central nu este o problema atat de simpla cat pare la prima vedere. insa nu toate firmele din Romania recurg la astfel de modele pentru a calcula pozitia optima a amplasamentului depozitelor de marfuri, De multe ori, se pomeste de la pretul terenului identificat drept viabil, precum si preful constructiei aferente, astfel cd nu multe firme isi permit construirea unui astfel de depozit in puncte centrale ale oragelor. Marea majoritate achizitioneaza terenuri la periferia oragelor. Exereitiul 3 ‘Care Sunt cele mai importante criterii pentru amplasamentul depozitelor in teritoriu? 1, Care sunt principalele criterii de clasificare a depozitelor? 2. Ce presupune metoda centrului de greutate? 3. Care este formula pentru determinarea amplasamentului optim al depozitului? 4. Care sunt criteriile utilizate de firmele din Romania pentru a alege pozi terenului? Care sunt elementele care stau la baza modelelor intematioanale de stabilire a locatiei depozitelor? Logistics rey Modulul 6 Amplasarea marfurilor in depozite obiective Marfurile gi materialele de orice fel care se regasesc in depozite nu pot fi agezate la intamplare. Se urmarese 0 de obiective importante: © reducerea costurilor de manipulare; © utilizarea la maximum a spatiului de depozitare; © indeplinirea anumitor cerinte de compatibilitate a produselor. O buna aranjare a produselor poate accelera fluxul acestora, poate imbunatafi servirea clientilor, poate imbunatati conditiile de lucru ale personalului, poate reduce costurile. Aranjarca optima fine cont de costurile personalului, de echipamente, spatiu si Toate aceste elemente pot varia dupa tipul de produs care trebuie stocat, dar gi in functie de nevoile clientilor, de resursele financiare ale intreprinderii gi de conditiile mediului concurential. Trebuie s& se giseasca un echilibru intre utilizarea spatiului si eficienta manipularii marfurilor. criterii Practic, pentru aranjarea marfurilor in depozit se apeleazi la cateva reguli de natura intuitiva, reguli care se bazeaz pe urmatoarele criterii: © complementaritatea; © compatibilitatea; © popularitatea; © marimea gi masa; © vechimea; © necesitatea supravegherii si identificarii materialelor; © accesibilitatea. complemen- _Produsele care de regula sunt folosite impreuna in consum si/sau sunt solicitate de taritatea clienti in cadrul aceleiasi comenzi, vor fi amplasate in apropiere unele fata de altele. compatibilitatea Sunt produse care pot fi amplasate in apropiere, fara niciun fel de rise, si produse care trebuie neaparat amplasate la distanfa, intrucét apropicrea lor poate da nastere la diverse probleme. Se depoziteaza impreuna resursele materiale care necesita conditii comune de pastrare-conservare (aceleasi conditii de umiditate, climatizare, lumina, temperatura ete.). Exereifiul 4 Dati exemple de situatii de incompatibilitate, care nu permit depozitarea la | comun a anumitor resurse materiale. in legatura cu acest criteriu al compatibilitatii, alegerca unui anumit sistem de depozitare va tine cont de particularitatile intreprinderii si ale depozitului, de cerin{ele optimizarii activitatii. if Logistica popularitatea Modulul 6 Se poate alege ca: ‘* resursele materiale de un anumit tip, sortiment, dimensiune, sa fie depozitate impreuna; ‘+ resursele materiale cu aceeasi destinatie (acelagi beneficiar, consumator, cli- ent) sa fie depozitate intr-un spatiu ‘comun, reducéndu-se astfel timpul de lotizare, de incarcare si expediere a materialelor; ‘© materialele sa fie amplasate in functie deo serie de conditii tchnice — pentru cele care se depoziteaza in vrac se aleg niste suprafete, pentru cele care se depoziteaza in stive altele etc. Conteaza cantitatile in care materialele, produsele respective intra si respectiv ies din depozit; in situatiile in care un anumit produs cu circulatie rapida este pretuat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat (deci sunt mai multe preluari), se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere catre clienti. in aceste conditii, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare va fi mai scurta. Repartizarea pe zone de amplasament a resurselor materiale in functie de freeventa iesirilor se poate realiza dupa principiul sistemului de grupare ABC, despre care am discutat in modulul precedent la stocuri, cu deosebirea ca de aceasta data impartirea in cele trei zone se realizeaza in functie de alte criterii, aga cum vom prezenta in capitolul ,,Organizarea muncii in depozite”. In zona A se amplaseaza articolele cu cca mai mare frecventa, in zona B cele cu frecventa medie, iar in zona C materialele cu cea mai scazuta frecventa. Fig 2, Amplasarea materialelor in depozite in mod selectiv, potrivit sistemului ABC ‘Marfurile de dimensiuni reduse se vor amplasa in proximitatea zonelor de expediere, asigurdindu-se astfel o densitate mare de produse in apropierea punctelor de livrare. In acest mod se realizeaza cel mai mic cost de manipulare, insa cu conditia ca produsele de dimensiuni mai mici sa aiba o circulatie rapida. In caz contrar acest mod de asezare a materialelor nu este avantajos, De asemenea, materialele si produsele grele $i de volum (gabarit) mare trebuie amplasate la baza sau la nivelurile inferioare ale spatiului de depozitare, lasindu-se cele usoare la nivelele superioare Logistics ir Modulul 6 vechimea supravegherea si identificarea materialelor accesibilitatea Sc evita astfel accidentele prin prabusiri, creste securitatea in munca, sunt prevenite unele degradati fizice gi se reduc eforturile de manipulare. in practica, considerarea unilaterala a criteriilor referitoare la popularitate si marime nu genereaza rezultate satisfacatoare, fiind necesara considerarea lor simultana. Prin combinarea criteriilor referitoare la popularitate si la marime se poate calcula un indice al volumului comenzii, ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului (masurat in metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita produsul in cauza. Prin utilizarea unui asemenea indice se urmareste ca aranjarea produselor in depozit sa se faca astfel incat cel mai mare volum posibil de marfuri sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta posibila, recomandandu-se plasarea produselor caracterizate de o valoare scazuta a indicelui in apropier punctelor de expediere. Primul intrat, primul iesit” ar trebui sé fie un principiu de baza, materialele sa fie eliberate, iar produsele livrate in ordinea intrarii lor in depozit. Astfel se ev invechirea resurselor si degradarea lor in timp. Prin nerespectarea acestui principiu consecintele negative apar mai ales la produsele care au un termen de garantie mic, care au un grad de perisabilitate ridicat, Exemplu Lacurile si vopselurile au termenul de valabilitate scurt si deci este nevoie ca aceste produse sd fie consumate in cadrul acestui termen. De asemenea, produsele alimentare prezintd un grad de perisabilitate mare, care creste proportional cu timpul de depozitare, care deci trebuie sa fie redus la maximum posibil. Cussiguranfa, toate materialele necesita supraveghere, insa trebuie asigurate condifii suplimentare in acest sens pentru materialele si produsele mici gi de valoare mare, intrucét acestea pot disparea mai usor gi, de asemenea, duc si la pierderi mari prin disparitia lor. Este necesara, de asemenea, si identificarea usoara a materialelor si produselor, gi in vederea acestui lucru este mai bine ca acestea sa fie depozitate grupat pe sortimente, tipuri, dimensiuni etc, Materialele trebuie agezate astfel incat sa permita o accesibilitate usoara la efectuarea controalelor periodice, a operatiilor de inventariere ete. Sisteme de depozitare a resurselor materiale in practica sunt intalnite mai multe sisteme de depozitare, dintre care enumeram urmatoarele: ‘© depozitarea in stive libere; ‘+ depozitarea in stelaje cu celule; © depozitarea pe stelaje in sistemul tunel cu panta. Logistica ‘Modulul 6 » Gepozitarea in acest caz paletele sunt asezate unele peste altele, fara utilizarea unor mijloace de in stive libere _sprijin. Acest sistem de depozitare este intalnit in doua variante: 8) Depozitarea in stive libere in bloc — sunt asezate mai multe randuri de palete, fara intervale de circulatie intre ele. Aceasta varianta de stivuire asigura evident o buna utilizare a suprafetei de depozitare. Inaljimea stivelor bloc (in general pind la 6-8 metri) este in functie de mai multe clemente: © inalimea utila a depozitului; © rezistenta pardoselii; © rezistenta ambalajelor; © performantele tehnice de ridicare a utilajelor existente. Sars ACen io Filg 3. Depozitarea in stive in bloc: A ~ stivuire paralela cu axa culoarulut de circulate; B ~ stivuire inclinata faa de axa edit de circulagie b) Depozitarea in stive agezate in giruri — aga cum sugereaza si denumirea, stivele sunt dispuse pe siruri de unitati de incarcatura paletizate intre care se afla culoare de circulatie. Gradul de ocupare a suprafejei de depozitare este mai mic decat in cazul depozitarii in stive bloc, dar aceasta varianta este mai avantajoasd atunci cénd sunt mai multe sortimente de resurse materiale si este nevoie de selectivitate la livrarea produselor. Fig 4. Depozitarea in stive in siruri: A ~ stivuire paralela cu axa culoarului de circulagie: B ~ stivuire inclinatd fata de axa cai de circulajie depozitarea in functie de stelaje (,,ctajere”), intr-o celula se pot introduce o singura paleta sau in stelaje 2-3 palete. inaltimea de depozitare poate depasi de aceasta data 15 metri (ajungind cu celule uncori chiar gi peste 30 de metri), important este sa existe utilaje eficiente de Togistica 7 depozitarea pe stelaje in sistemul tunel cu panta fluxul materialelor Modulul 6 ridicare-depozitare pana la aceasta inaltime. In general, depozitele cu stelaje cu inaltimi de peste 15 metri sunt automatizate, intregul proces tehnologie fiind programat pe calculator. Depozitele de pana la 15 metri sunt cu mecanizare complexa. Accesul in celulele stelajelor se poate realiza: © pe una din laturi ~ atunci cand utilajul este lipit de unul dintre peretii depozitului; ‘* pe ambele laturi — atunci cdind exista cai de acces pe ambele parti; in aceasta din urma situatie se poate respecta cu eficienta principiul ,Primul intrat, primul iesit”, pe una dintre laturi fiind introduse paletele, iar pe cealalta fiind scoase. Se imbunatifeste foarte mult utilizarea spatiului de depozitare, ajungindu-se aproape de nivelul atins la stivuirea in bloc a paletclor, cu avantajul folosirii acestui sistem in cazul materialelor i produsclor utilizate frecvent. Asezarea paletelor in celula tunel a stelajului se face cu utilaje de ridicare pe una dintre intrati. Acestea sunt apoi deplasate de la un capat la altul al tunelului prin alunecare gravitational, intrucat tunelul este construit in panta. Exista gi alte sisteme de depozitare, care fie sunt combinatii intre cele prezentate mai inainte, fie sunt o combinatic intre acestea gi alte elemente, cum ar fi de pilda podul rulant. Alegerea celui mai eficient sistem de depozitare in conditii date, a celei mai potrivite combinari de variante, asigura desfasurarea activitafii in cadrul depozitelor de materiale i produse in conditii de securitate, eficienta gi eficacitate. intrebari de verificare g 1. Caresunt prineipalele criteri care stau la baza regulilor de asezare a marfurilor intr-un depozit? 2. Explicati continutul criteriului ,popularitate”. 3. Enumerafi cele trei sisteme de depozitare prezentate in curs. 4. Cum trebuie sa se realizeze accesul in celulele stelajului pentru a se respecta usor principiul ,.Primul intrat, primul iesit”? 5. Prezentati pe scurt in ce const depozitarea in sistemul tunel eu panta. Organizarea muncii in depozite ‘Sunt multe modalitafi prin care se poate ajunge la o mai buna organizare a muneii in depozite. in acest scop trebuie ca, in primul rind, organizarea interioara a depozitului sa fie una potrivita proceselor de munca desfasurate. in functic de amplasarea principalelor zone ~ receptie, depozitare, expeditie — din cadrul spatiului de depozitare, in practica exista trei variante de flux al materialelor intr-un depozit: Logistica Modulul 6 obiective automatizarea circulatia materialclor fn line dreapta, atunci cind zonele de receptie si de expeditie sunt paralele, find asezate pe doua laturi opuse ale depozitului; Fig 5. Circulatia materialelor n linie dreaptat circulatia materialelor in are de cere de 90*, cénd zonele de receptie si dk expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului; Fig 6. Circulafia materialelor in are de cerc de 90° circulatia materialclor fn are de cere de 180°, c’ind zonele de receptic si di expedifie sunt amplasate pe acecasi latura a depozitulu Fig 7. Circulayia materialelor in are de cere de 180° Pentru asigurarea unei organizari optime in depozite este necesar sa se urmareasca realizarea unor obiective: Exist o tendinfa clara spre 0 auto- matizare a depozitelor. Echipa- mentele permit incarcarea si descar- carea marfurilor in $i din vehiculele de transport ajutate de roboti gi de sisteme de scanare, Printre echipa- mentele standard automatizate se enumera sistemul de stocare- recuperate, benzile rulante, robotii. Mecanizarea, automatizarea gi robotizarea unor operatii si procese incluse in fluxurile tehnologice ale activitatii desfasurate, acolo unde este posibil. Folosirea celor mai potrivite modalitati de depozitare: utilizarea paletelor, a stelajului, a containerelor etc. Optimizarea transportului intern, prin asigurarea fluentei deplasarii Stabilirea gi respectarea unor cerinfe referitoare la formarea incarcaturii ~ marime, cerinte de stabilitate etc. Introducerea gi folosirea tehnicii moderne de calcul, a informaticii in gestionarea activitatii depozitului, cu toate avantajele sale. Logistics metoda ABC ‘Modulul 6 Echipamentele, fie ele automatizate sau nu, indeplinesc trei funetii principale: © primirea comenzilor; © miscarea interna; © repartizarea materialelor pe categorii, Sistemele de manipulare a marfurilor, atat cele manuale, cat gi cele automatizate, trebuie alese si utilizate cu atentie pentru a reduce oboseala si pentru a diminua riscul de producere a unui accident de munca, pentru a reduce riscurile de deteriorare a marfurilot, pentru optimizarea utilizarii spatiului, a maginilor si fluxului de materi {in scopul de a creste productivitatea si de a micgora cheltuielile de exploatare. Suprafefele de depozitare sunt imparjite in trei categorii A, B si C, in functie de urmatoarele eriterii © dotarea cu utilaje, instalatii, dispozitive pentru asezarea materialelor; posibilitatea lotizarii si manipularii materialelor cu mijloacele de transport- manipulare din dotare; © accesul la caile principale de circulatie. ‘Tabelul urmator arata impartirea pe cele trei categorii: ‘Tabel 4: Suprafejele depovitului si metoda ABC Zona Dotare Acces ‘A | Apropiere mare de culoarele de acces 91 | Servirea cu lejeritate eu mijloace meca- circulatie nizate sau automatizate de transport manipulare B | Legaturi indirecte (prin cai de acces secun- | Servire parfiala cu mijloace mec dare) la culoarele principale de acces gi | sau automatizate circulatic © | Departare de caile principale de circulatie, | Servirea cu dificultatein sistem mecanizat cu acces mai dificil sau automatizat Exereit jul 5 Materialcle sunt repartizate in cadrul spafiului de depozitare in funetie de freeventa livrarilor, de greutate, gabarit, nivelul stocului ete. Cum trebuie sa fie acesti factori pentru ca respectivele materiale si fie amplasate in fiecare dintre cele 3 zone, pentru o eficienta mai mare a activitatilor din cadrul depozitului? 20 Togistica Modulul 6 _ depozitarea Asa cum am invatat in modulul precedent, programele just-in-time” pun aecentul »Just-in-time” pe reducerea nivelului stocului si pe capacitatea de raspuns prompt a sistemelor logistice. Acest Iueru presupune adesea implicari suplimentare ale functiei de depozitare, cum ar fi: * angajamentul total al tuturor angajatilor depozitului de a-si indeplini misiunea la nivelul specificat de beneficiari; * micsorarea loturilor de productie, fapt ce implica adesea cresterea numarului de livrati mici si dese; © climinarea activi ilor care nu aduc valoare intreprinderii. decizii Deciziile referitoare la depozitare nu sunt numai operat Cele nale, ci si strategic strategice strategice pot fi orientate spre un proiect anume, cum ar fi constituirea unui centru de distributie regional. De asemenea, pot corespunde unei alegeri a unui concept de sistem logistic moder. Misiunea traditionala a depozitului era doar de a administra stocul si, secundar, de a asigura desfagurarea operatiilor de transport, in special intern; misiunea actuala presupune incorporarea stocului unei gestiuni integrate a sistemului logistic total, adaugindu-se gestiunea fluxului de informatii Misiune initial: administrarea stocurilor Dezvoltarea competentelor si cunostingelor personalului Dezvoltarea unei perspective globale asupra depozitului Informatizarea fluxurilor depozitului Crearea unui depozit virtual Nowa misiune: Administrarea stocurilor si fluxurilor de informatit ‘Automatizarea echipamentelor Filg 8. Misiunea depozitului Togistica 2 Modulul 6 Cele trei operafii de baza ale depozitarii devin astfel transferul, stocarea si schimbul de informatii ‘Transferul este divizat patru activitati: primirea, asezarea, pregatirea comenzilor, expedierea. Stocarea este fic temporara, fie semipermanenta: cea temporara fine cont de variatia cererii si de intarzierile de reaprovizionare; stocarea semiperma- nenta se refera la stocul mediu pastrat in depozite. Schimbul de informatii are loc in acelasi timp cu operatiile de transfer si stocare. Se regrupeaza astfel informatiicu privire la: nivelul stocurilor, fluxul diverselor produse care tree prin depozit, expedieri, utilizarea spatiului de stocare, clienti si personal. 7 Exemplu Figura urmatoare schematizeaza cele 10 activitati si zone generice ale unui depozit dintr-un port. Docuri de intrare 10. Control administrativ al comenzilor gi Zona de receptic mentinerea echipamentelor de manipulare a marfurilor v Arie de depozitare v Zona de ridicare din stoc Ome 4, Scoaterea din raion ca’ urmare a comenzii 5. Gruparea produselor comenzii ¥ Zona de ambalare 7. Ambalare si etichetare 8. Consolidarea comenzilor (gruparea lor pe aria de expediere) v Consolidarea comenzilor Fig. ! 9. Incarcare si expediere Docuri de incareare 9, Principalele activitayi intr-un depozit 2 Losistica Modulul 6 automatizarea gi informatizarea Activitatile de depozitare pot fi automatizate si informatizate, in acest fel crescand de obicei productivitatea cu mai mult de 20%, ca rezultat al unor costuri operationale ‘mai miei si al unui raspuns mai rapid la cererea clientilor. ‘abel 5: Utilizarea calculatoarelor intr-un depozit Dosare informatice Punerea la zi Raport despre starea | Recepjia gi controlul de | Punerea la zi a stocurilor stocurilor calitate ‘Amplasarea stocurilor ‘Stocare Amplasari Comandi in curs si/sau in | Ridicarea comencilor Lista comencilor onorate intarziere Operatii logistice Selectare si ambalare lichete gi liste cu stocurile la Expediere zi Proceduri gi standarde de | Raportarea nivelului pro- | Planifieari gi ordonari munca ductivitagi Raportarea performantelor Inifial, informatica se referea doar la transmiterea datelor, dar examindnd fluxul proceselor de depozitare, s-a constatat aparitia simptomelor unor probleme legate de lipsa integrarii informatiilor in procesul de depozitare. Informatizarea procesului si automatizarea echipamentelor au dus la: reducerea semnificativa a nivelului stocurilor, reducerea costului de transport si o mai buna organizare in timp, obfinerea unei mai bune utilizari a spatiului de depozitare, precum si reducerea costurilor cu salariile celor care se ocupau cu manipularea marfurilor Simptomele problemelor care au putut fi rezolvate pot fi sintetizate in tabelul urmator: ‘Tabel 6: Lipsa integrarii informatiilor in procesul de depozitare PROCES. SIMPTOMELE PROBLEMELOR Primire — camioanele asteapta sa plece sau st descarce; ~ nu exista personal pentru descarcare gi control; echipamentele nu sunt disponibile; = mexista informatii despre articolele ce urmeaza sa fie primite ‘Aranjarea in raioane | — cel ce se ocupa cu aranjarca nu gtie unde sa plaseze articolele; articolele impiedica circulatia in zona de primire; zonele de descarcare sunt deja ocupate. Stocare ‘supraincircare: multe articole stau nearanjate chiar gi pe culoarele de trecere; — compartimentaj excesiv; — lipsese materiale; — _reaprovizionarea este imposibila din cauza cailor de acces blocate; Tuarea comenzilor | — calle de acces nu permit realizarea apro jonarilor; = acelagi culoar este strabatut de mai multe ori pentru o comanda; —_livrarile sunt insuficiente; ‘Ambalare —_ ambalarea gi etichetarea nu pot fi realizate; comenzile sunt urgente, iar produsele sunt gresit etichetate sau prost ambalate; ‘Onorarea comenzit documentele de inctreare intarzie; — _produsele sunt grupate incorect pe categorii Expediere —expedierile intrzie; ‘camioanele ayteapta st fle incareate; — _apar plingeri si reclamai ale elientitor; — camioanele asteapta si pleve sau si descarce. Togistien 3 deci le operationale Modulul 6 Sistemele de informafii au permis organizarea rejelelor de comunicatii. Exemplu Urmatoarea schemd prezintd un exemplu de refea locald de comunicatie: calculatoarele i echipamentele construite de diferiti fabricanti pot fi legate unele de celelalte: echipamentele inifal incompatibile devin astfel capabile de comunicare, de partajare a resurselor si pot realiza electronic o serie de operatii de manipulare a mdvfirilor. ‘Docuri de recepie Tnirare in stoc: calculator cu terminale, imprimante de text, aparat pentru citirea codului de bare, imprimantd pentru etichete. Depozitare: sistem automatizat de stocare-recuperare, terminale, benzi rulante. Scoaterea din stoc: transportoare, sisteme optice, vehicule echipate cu sistem de ghidare automata. Gruparea comenzilor cu aceeasi destinafie: roboti, masini, instrumente de lucru, echipamente. T ‘Ambalare: seannere, instalafie pentra ambalare| 1 Docuri de incarcare. Filg.10. Refea localé de conunicatie De obicei pentru optimizarea activitatilor unui depozit, oamenii se géndese la investitii extrem de costisitoare in sisteme automatizate de manipulare a materialelor, coduri de bare, colectarea automata a datelor. Asa cum de altfel am mai precizat, aceste clemente sunt intr-adevar importante. Totusi, se constata de foarte multe ori in activitatea intreprinderilor ca sunt neglijate masurile marunte corespunzatoare unor decizii operafionale, masuri care sunt mult mai ieftine gi care duc la rezultate foarte bune atunci cand sunt respectate. Pentru a putea fi observate mai usor, cele mai importante dintre acestea sunt sintetizate in tabelul urmator. Pry Togistica Modulul 6 ‘Tabel 7: Decizii operationale pentru cresterea eficient activitayilor unui depozit Nrert. Factor Continut Folosirea spatiului Este foarte important ca fiecare metru cub din depocit sa aiba utilitatea sa, Acest Iucru se poate realiza si printr-o strategie buna de amplasare, dar si printr-o organizare bund a muneii de zi cu zi eu atat mai mult cu cat de multe ori $i materialele depozitate nu sunt aceleasi de la 0 2i (Perioada) ta alta, ‘Trainingul periodic al personalului ‘Curun cost foarte mic, instruirea personalului va duce a o productivitate ‘mai mare, la o securitate mai buna, la un control mai bun. Angajafii ‘rebuie sa cunodsca bine procedurile de lucru si si fie obligati si le Echipamente la dispoziti Este mai ieftin sa se achizitioneze mai multe echipamente care si fie astfel la dispozitia lucritorilor decat si lipseasca echipamente sau si fie greu de gisit atunci cand este nevoie de ele. Pentru cele cate se folosesc des si nu sunt nici scumpe, regula este considerarea lor ca si consumabile, cumpararea loc in cantitalisuficiente si amplasarea lor in toate zonele unde poate fi nevoie de ele. intretinerea masinilor si echipamentelor Planurile pentru intrefinerea acestora trebuie elaborate si respectate, ‘mod prin care creste atit productivitatea, cat si securitatea in munca. De asemenea, angajafi trebuie sa fie obisnuifi sa raporteze imediat orice problema aparuta pentru a fi putea fi rezolvata mai repede gi cu costuri mai mici, “Temperatura adeevata luerului ‘Jn multe domenii de activitate procesele din cadrul depozitului duc la © supraincalzire a intregului spatiu, fapt ce reduce evident productivitatea angajafilor. Este important ca temperatura sa nu fe lasata aga, Evident ed foarte rar (aproape niciodata) ne permitem luxul aerului conditionat intr-un depozit, dar o racorire destul de buna poate fi realizata printr-o amplasare strategica a gurilor de aerisire. in plus, pe plan operational, angajati trebuie s& aiba ugor acces la o sursa de apa gi sii fie obignuiti sa o consume regulat. Ordinea si curaenia fn depozit Este clar c& pentru a folosi mai bine spatiul unui depozit este necesar ca acesta si fi ordonat. Pentru pastrarea ordinii gi curateniei este bine sa fie implica tot lucrdtorii nui depozit, prin impartirea adecvata a sarcinilor respective. De asemenca, este necesara o debarasare de lucrurile devenite inutile si punerea intr-o zona secundara a eelor care se folosese mai rar Identificarea materialelor Evident facilitatea identificarii produselor se coneretizeaza intr-o rapiditate si deci eficienta mai mare. in acest scop este bine si se foloscasca etichete usor de citit (inelusiv pe palete), documente cu privirea la localizarea materialelor pe zone sau rafturi, semne pentru culoarele de acces. Documente ‘Nu suntem in favoarea birocrafiei, dar documentele sunt foarte importante pentru activitatile unui depozit. Este bine ca acestea si fie sor de intocmit si intocmirea sa se realizeze la timp. Tuerul in echipa gi comunicarea Este foarte important ca oamenii si lucreze impreuna pentru realizarea obiectivelor, in acest fel crescénd considerabil sansele de succes, 10 Masurarea si aportarea performantelor lucratorilor ‘Cu siguranja este greu si imbunatajim ceva in activitatea depozitelor daca nu ne-am obisnuit sa si mAsurdm acel element. Prin masurarea si raportarea performantelor angajatilor, acestia vor sti exact care sunt asteptarile gi cum sunt masurate acestea si va creste productivitatea. Logistica 23 Modulul 6 Paletizarea si containerizarea De multe ori, in industrie, pentru finalizarea unui produs sunt necesare 30-40 de operatii succesive, cea ce inseamna ca in loc de o tona se manipuleaza 30-40 de tone, produsul formdnd obiectul unui numar de manipulari aproximativ egal cu cel al numarului de operatii realizate. Este necesara evident o reducere la minimum a operatiilor care asigura transferul produselor si a costurilor antrenate. in acest context paletizarea si containerizarea sunt considerate tehnici moderne si cficiente de transport-depozitare, cu multiple avantaje in desfagurarea activitatii logistice: ‘Tabel 8: Avantajele utilizarii tehnicilor modeme de transport-depozitare Nrert| Avantaje Modalititi de obfinere a acestor avantaje 1 | Cresterea productivitatii muncii | — Mecanizarea complexa si automatizarea operatillor de lucratorilor ocupati cu incarcarea, Incincare, desedteare, transbordare, depovitare a marfurilor ceecareerea simanipulaearesuselor | Trangportul marfurilor qdin poarta in poarta” fara ee, ‘manipula suplimentare 2 | Cresterea operativitatii in desfa- | — Cresterea vitezei de circulaie in transport surarea acestor activitati, inclusiv | © — Siguranfa sporita in efectuarea operatiilor seurtarea perioadei de transfer al | © — Eliminarea efortului fizic mare produselor intre doua puncte * Diminuarea volumului de munca manuala necalificata 3 | Reducerea costurilor antrenate ‘© Ufilizarea 1a capacitate a mijloacelor de transport gi depozitare Pentru infelegerea mecanismelor paletizarii si containerizarii, este important ca mai {ntai sa cunoastem o serie de notiuni specifice acestui domeniu: 26 Logistica functiile mijloacelor de grupaj Modulul 6 unitatea de incareatura; * — fragmentarea unitatii de incareatura; mijlocul de grupaj al inearcaturii; © unitatea de manipulare; pale © containerul, Sa le abordam pe rand, in succesiunea logica. Unitatea de inearedtura reprezinta un tot coerent format din unul sau mai multe produse, de acelasi fel sau diferite, in limitele anumitor dimensiuni greutati, ambalate sau neambalate, care pdstreazit un caracter de permanensét e parcursul executdrii operatiilor de manipulare, depozitare, transport si distribugie, Este important ca unitatea de inearcatura si se coreleze, ca forma si dimensiuni, cu gabaritul mijloacelor de transport si cu volumul spatiilor de depozitare Dimensionarea acestora este in functie de standardele existente, de conventiile internationale, de reglementarile impuse de transportator. Fragmentarea unitafii de incarcdtura (ruperea incareaturii) reprezinta operatia de descompunere a acesteia in module cantitative diferite in raport cu necesitatile cantitative ale utilizatorilor. Mijloacele de grupaj sunt dispozitivele folosite ca suporti pentru constituirea unitafilor de incdredturd. Acestea au anumite forme constructive si dimensiuni, pentru a putea inmagazina ‘ati predeterminate de produse, Au, de asemenea, prevazute elemente speciale de prindere sau de sprijin, permitand astfel manipularea mecanizata. Mijloacele de grupaj cele mai intalnite sunt paleta plana, paleta lada, containerele mici si transcontainerele. Toate acestea trebuie s posede caracteristici care si le permita inmagazinarea unui numar cat mai mare de produse si sa antreneze cheltuieli de investitii si exploatare cat mai mici, atat pentru fabricarea si utilizarea lor, eat si pentru constructia si dotarea depozitelor. Unitatea de inciredturd impreund cu mijlocul de grupaj formeazd unitatea de manipulare. {n general, cu cat unitatea de manipulare este mai mare, cu atat gi eficienta realizarii operatiilor este mai mare. Mijloacele de grupaj treb unitajilor de manipulare: indeplineasca mai multe functii pentru formarea © funcfia de constituire — asigura sustinerea incarcaturii, fixarea si menfinerea acesteia; Logistics 2 Modulul 6 © funcfia de deplasare a unitafilor ~ asigu transportul si depozitarea unitafilor de incarcatura; preluarea, ‘© funetia de protectie—asigura protectia fata de mediul exterior a incarcaturii, previne sustragerea sau pierderea elementelor componente ale incarcaturii, ca si poluarea mediului inconjurator; © funefia de informare ~ asigura informatii referitoare la continutul unita{ii de incarcatura, locul de expeditie, destinatia, condifiile de transport etc. Paleta este o platformd de incareare (pe care se pun marfurile) formata din doud placi unite prin antretoaze sau dintr-o placa sprijinitd pe suporfi sau role, a caror indiltime este aleasd astfel inedt sa permita introducerea pentru preluare a furcii mijloacelor de manipulare. Paletele sunt de foarte multe feluri. tipuri Astfel, din punctul de vedere a destinatiei, paletele sunt: de palete ie dupa ‘* palete de uz general ~ permit preluarea mai multor tipuri de produse. in destinatie aceastd categorie de palete se incadreaza paleta plana, pe care se pot aseza produscle ambalate in cuti, ladite, saci sau neambalate, avind insa dimensiuni corelate cu cele ale mijlocului de grupaj si forme geometrice regulate pentru ca incarcatura sa fie stabila, si paleta lada, in interiorul careia se pot aseza 0 varietate de produse solide, ambalate sau neambalate, de dimensiuni adecvate mijlocului de grupaj. in ambele cazuri, paletele sunt standardizate, avand dimensiunile de 800 mm x 1200 mm si 800 mm x 1200 mm x 790 mm. Greutatea maxima a unitatii de manipulare (mijloc de transport + unitatea de incarcatura) este de obicei de o tona. In afar de acestea doua, in practica se mai folosese gi alte tipuri de palete, care au atasate, de exemplu, elemente de sustinere a incarcaturii, Se observa de altfel tendinta de utilizare a paletelor cu elemente de sprijin mobile sau demontabile, transportul fiind astfel unul sigur, iar volumul paletei fiind redus cénd circula neincarcata, prin demontarea acelor elemente de sustinere. ‘* _ palete specializate — se folosese numai la anumite marfuri. oy Logistica Modulul 6 dupa conditii si durata de folosire criteril de alegere Exemplu Se folosese palete specializate in cazul transportului unor produse neambalate sau asezate in ambalaje diferite ca forma (butoaie, tuburi de oxigen, role etc.). Se folosesc de asemenea palete specializate pentru produse care au un mod diferit de prezentare, cum sunt, de pildd, cele lichide sau cele in vrac, sau pentru cele care necesita condiii speciale pentru deplasare (protejarea anumitor suprafete, 0 anumitd pozitie pe tot parcursul deplasdrii etc.). Din punctul de vedere al condifiilor si duratei de folosire, paletele sunt: © palete recuperabile—acestea circula intr-un regim de schimb sau de restituire prestabilit de factorii interesafi. Eficienta utilizarii acestor palete este exprimata prin numarul de cicluri de folosire, care trebuie sa fie cat mai mare. Pentru a se realiza acest lueru, paletele trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente si trebuie respectat un anumit regim de folosire; © palete nerecuperabile (de tip pierdut) — se folosese mai ales in transportul intemagional de marfuri si mai putin in cadrul unui depozit, ele sunt confectionate astfel inet sa asigure integritatea marfurilor de la expeditor la destinatar. Paletele se pot confectiona din diverse materiale (lemn, metal, carton, materiale textile, materiale plastice etc.). in vederea alegerii celui mai eficient gi util tip de paleta, sunt mai multe eriterii care trebuie avute in vedere: © rezistenfa la sustinerea incareaturii, © rezistenta la intemperii si manipulare; ‘© simplitate constructiva, accesibilitate usoara la produsele inmagazinate gi durabilitate pe o perioada cat mai lunga de utilizare; © securitate in manipularea unitatii de incarcatura; © greutate cat mai mica gi volum cat mai mic; © usuringa in montarea si demontarea elementelor constructive suplimentare; © concordanta dimensionala intre mijlocul de grupaj si incarcatura, intre unitatea de manipulare, pe de o parte, si utilajele, dispozitivele pentru depozitare, platformele mijloacelor de transport, pe de alta parte; © cheltuieli de realizare si de intretinere cat mai mici. Tosi 2 Modulul 6 containerele universale fn ceea ce priveste cheltuiclile de exploatare, acestea depind de mai multi factori, expugi in tabelul urmator: ‘Tabel 9: Factori de influena asupra cheltuielilor de exploatare Nrert. | Factor deinfluenta 1 ‘Volumul unitai de ineareatura 2 Cantitatea de produs din unitatea de incareatura (ar trebui s@ existe o corespondenta intre acest factor si cel precedent) Costul de achizijie a mijlocului de grupaj Costul pieselor de fixare a incarcaturii (pere{i laterali, montati) Perioada prevazuta de folosinga Freeventa utilizarii Cheltuiclile de manipulare (de obicei, sub 3% din costul de achizitie) CCheltuielile cu recuperarea gi intrefinerea mijlocului de grupaj Durata de folosire (factorul 5) este limitata in functie de caracteristicile constructive ale mijloacelor de grupaj side natura resurselor materiale din care sunt confectionate si variaza, de regula, intre 2 ani (paleta plana din lemn) si 12 ani (paleta lada cu pereti plini si paleta recipient pentru lichide si pulberi). Containerul reprezinta un mijloc de grupaj utilizat foarte des, datorita wilitatit si eficientei care ii sunt specifice in formarea unitéfilor de transport, manipulare si depocitare. Containerele pot fi universale (de uz general) si specializate, Containerele universale sunt confectionate din materiale diverse (otel, otel si lemn, fel si aluminiu, materiale textile etc.) si sunt folosite la inmagazinarea si transportul unci game variate de marfuri solide. Ele pot fi: © containere inchise ~ au o usa de acces frontala sau una sau mai multe usi laterale; © containere deschise— pot fi ira acoperis sau cu acoperis demontabil, cu prelata, deschise pe una din laturi, pliabile ete 30 Logistica Modulul 6 containei specializate Containerele specializate pot fi: © containere refrigerente (frigorifice) ~ asigura mentinerea unei temperaturi scazute prin folosirea unui agent refrigerent; © containere izoterme ~ limiteaza schimbul de caldura, menfindnd temperatura constanta; © containere pentru marfuri lichide — pentru anumite produse din industria alimentara sau chimica, de exemplu; © containere pentru marfuri in vrac— pentru produse din industria alimentara (zahar, Raina, sare, cereale etc.), din industria chimica (polistiren, oxizi, carbonati ete.), din industria materialélor de constructii (ciment, calcare concasate si macinate, gips etc.) Evident, pentru containerele specializate si problemele care apar sunt specifice. aa Exemplu Containerele tip cisternd (pentru marfurile lichide) presupun de reguld un traseu prin care Ja dus sunt incarcate, iar la intors deseareate sau invers. Aceasta particularitate mareste evident costul transportului, cu atat mai mult cu cit, asa cum stim, si valoarea unui asemenea container este mai mare decdt a celor de uz general. Exercitiul 6 Ganditi-va la unele probleme care pot apairea in cazul containerelor pentru marfuri in vrac. Ce se poate face pentru ca acestea sa fie utilizate mai eficient? intrebari de verificare @ 1. ince consti metoda ABC pentru organizarea muncii in depozite' 2. Serieti 5 factori care trebuie avuti in vedere in deciziile operationale pentru eficientizarea activitatilor unui depozit. 3. Enumerati avantajele utilizarii tehnicilor modeme de transport-depozitare. 4, Definiti unitatea de manipulare. 5. Pe baza caror criterii este ales tipul de paleta cel mai potrivit? 6. Scrie{i care sunt principalele tipuri de containere specializate. Togistica 31 Modulul 6 @ REZUMATUL MODULULUI 6 6.1 6.2 63 6.4 6.5 6.6 6.7 Personalul lucritor din cadrul depozitului unei intreprinderi este format din sef depozit, verificator depozit, ineareatori, descarcatori. Depozitele sunt spafii cu destinafie speciala aflate in incinta unci intreprinderi sau in afara acesteia, pentru pastrarea in condifii de siguran{a a tuturor categoriilor de materiale necesare consumului si productiei. Receptia materialelor este 0 activitate componenta depozitarii, prin care sunt analizate toate categoriile de marfuri ce sosese de la furnizor, pentru a observa daca acestea respecta sau nu cerintele calitative si cantitative. La receptic participa atat reprezentanti ai intreprinderii, cat si delegati din partea furnizorului. Exista o tipologie vast a depozitelor, acestea clasificdndu-se in functie de ‘mai multe criterii, precum: componenta marfurilor depozitate, sfera de servire, deschiderea catre exterior, gradul de specializare etc. Amplasamentul depozitelor se realizeaza in special pe criterii economice, la analiza locului de constructie a depozitului contand in special minimizarea cheltuielilor de transport gi stocare. Aranjarea materialelor in depozite trebuie sa se faca urmarindu-se in permanenta minimalizarea costurilor de manipulare si utilizarea la maximum, a spatiului de depozitare, tindndu-se cont de restrictiile existente. Pentru aceasta se apeleaza la cateva reguli care se bazeaza pe criteriile de complementaritate, compatibilitate, popularitate, marime si masa, vechime, necesitatea supravegherii si identificarii materialelor si accesibilitate. in practica sunt intalnite mai multe sisteme de depozitare, dintre care cele ‘mai intdlnite sunt: depozitarea in stive libere, depozitarea in stelaje cu celule si depozitarea pe stelaje in sistemul tunel cu panta. In functie de amplasarea principalelor zone ~ receptie, depozitare, expeditie — din cadrul spatiului de depozitare, in practica exista trei variante de flux al materialelor intr-un depozit: in linie dreapta, in arc de cere de 90° gi in are de cere de 180°, in vederea cresterii eficientei activitatilor unui depozit, se iau o serie de decizii strategice si operationale importante: mecanizarea, automatizarea $i informatizarea procesélor, utilizarea codurilor de bare sau a altor elemente pentru identificarea cu usurinta a materialelor, utilizarea sistemului just-in-time” si a metodei ABC, folosirea eficienta a spatiului, instruirea pe- riodica a personalului, asigurarea echipamentelor necesare gia unei temperaturi propice lucrului, intretinerea masinilor si echipamentelor, pastrarea ordinii, completarea cu usurin}a a documentatiei necesare, asigurarea conditiilor pentru lucrul in echipa, masurarea si raportarea performantelor angajatilor. Utilizarea paletizirii gi containerizarii, folosirea tehnicilor moderne gi cficiente de transport-depozitare are multiple avantaje in desfigurarea activ logistice: cresterea productivitafii muncii, a operativitatii, reducerea costuritor antrenate, 2 Logistica Modulul 6 ‘| RASPUNSURI LA EXERCITH Exercitiul 1 Urmarigi informatiile prezentate in primul tabel aflat la pagina 2 si incereati sa le grupati pe elementele componente ale unei fise de post: titular post, tipuri de relatit cu celelalte posturi din departament si firma, sarcini si responsabilitat Modele de fisa de post au mai fost prezentate in modulele anterioare. Exereitiul 2 Marfurile primite de la furnizor pot avea ambalajele deteriorate sau nu corespund din punet de vedere calitativ. De asemenea, daca o marfa nu a fost transportata in conditii optime de temperatura, aceasta poate fi refuzata, chiar daca la momentul recepfiei nu are semne de deteriorare. Acestea pot sa aparé mult mai tarziu gi atunci ar fi inutil sa se mai obiecteze privind nerespectarea temperaturii de transport. Exereifiul 3 Apropierea fata de punctele de consum, asigurarea marfurilor in caz de intemperii, apropierea de caile de comunicatie existente, reducerea cheltuiclilor de transport si stocare, asigurarea unor fluxuri continue ete. Exereifiul 4 Sunt mai multe situafii in care materialele sunt incompatibile si deci nu pot fi depozitate impreuni © produsele care se aprind usor de la 0 sursa de foc cu produsele care reprezinta o astfel de sursi; * produsele care degaja anumite mirosuri cu cele care le capteaza cu usuringa gi le pastreaza; © produse de diverse feluri cu cele care degaja gaze agresive in timpul depozitarii, sau care se scurg din ambalajele lor, provocdnd corodari, deformari sau modificari calitative ale celorlalte produse; © produsele care au forme total diferite gi care prin depozitarea lor impreuna ar putea da nastere la stive diforme gi instabile gi deci la manipularea greoaie a acestora, la suprasolicitarea ambalajelor cu riscul scurgerii sau imprastierii continutului, la destramarea stivelor si la accidente de tot felul, Exereifiul 5 in vederea asigurarii unei eficiente ridicate materialele vor fi amplasate potrivit urmatoarelor elemente: © materialele cu o freeventa mare a livratilor, grele si voluminoase, stocate in cantitai mari vor fi amplasate pe suprafefele de depozitare din zona A; ‘© materialele care se situeazi 1a un nivel mediu pentru factorii precizati se vor amplasa in cadrul suprafetelor din zona B; © materialele cu o freeventa redusa, usoare gi de volum mic, stocate de asemenea (i mici se vor amplasa pe suprafetele din zona C. Togistica 3 Modulul 6 Evident, cu ct sunt supuse mai des unor operatii de transport-manipulare (frecventa ridicata), este necesar sa fie amplasate in zone cu un acces mai usor, pentru a diminua nivelul costurilor. Materialele grele si voluminoase sunt, de asemenea, transportate si manipulate mai greu si deci este nevoie sa fie amplasate in zone cu acces facil, ca de altfel gi cele care sunt stocate in cantitati mari gi pentru care gi costul total pentru desfagurarea operatiunilor legate de transportul $i manipularea lor este mai mare. Exercifiul 6 in cazul containerelor pentru marfuri in vrac pot aparea pierderi prin prafuire gi imprastiere (poluare gi risipa inutila). Evident, trebuie eliminate aceste pierderi; acest Iucru se poate realiza prin asigurarea etanseitatii atat pe timpul transportului, cat gi la desfasurarea operatiilor de incarcare-descarcare. De asemenea, trebuie sii se asigure golirea in totalitate a containerelor $i evitarea amestecarii diferitelor produse in eazul in care containerul respectiv este folosit pentru mai multe resurse materiale diferite. Pentru cresterea utilitatii gi eficientei transportului in containere, pentru acest gen de marfuri se mai apeleaza la urmatoarele masuri: «se ia decizia fie a folosirii de containere specializate pentru marfuri in vrac (avantaje in utilitate, mai ales), fie a amenajarii containerelor de wz general pentru a putea fi folosite gi la transportul marfurilor in vrac (uneori este mai ieftin aga) prin aplicarea unor captuseli interioare mulate pe peretii interiori ai containerului universal; © formarca unor unitati de incarcatura pentru materialele in vrac (de exemplu, in saci) care permit incarcarea si descarcarea mecanizata. Er Logistica Modulul 6 J DICTIONAR DE SPECIALITATE antretoaza — bara care serveste la legarea a doua piese dintr-un mecanism si la mentinerea lor fixa la oarecare distanta corodare — degradarea unor materiale, metale in mod lent si progresiv, ca urmare a.unor reactii chimice doc —bazin portuar vast, inconjurat de chejuri si destinat incarcarii/ descarcarii navelor; magazie intr-un port, in care se depoziteaza cerealele gi alte marfuri lotizare —impartire in loturi, dupa anumite criterii, a unei cantitayi de material sau a unui grup de obiecte proximitate ~ apropiere, vecinatate stelaj —rafturi suprapuse, pe care se pot ageza diverse obiecte; etajera tives — gramada in care elementele constitutive sunt agezate ordonat unele peste altele vrac — mod de depozitare si de transport in gramezi neordonate si fara ambalaj a unor materiale sub forma de pulbere, granule sau bucali Togistica 33 Modulul 6 TEMA PENTRU ACASA 6 Rispundeti la urmatoarele intrebiiri (Ia cele de tip gril o singurd varianta este corecti): Din punetul de vedere al marfurilor care se pistreaza in interiorul lor, depozitele sunt: a) depozite pentru produse finite, piese de schimb; b) —depozite pentru aprovizionare si desfacere; ©) depozite specializate gi universale; 4) depozite cu inaltimi medii si mari. Din punetul de vedere al rolului pe care’! indeplinese in cadrul ansamblulut lor intreprinderii, depozitele sunt: a) depozite cu inaljimi medii, mari si foarte mari; b) — depozite pentru marfuri gi utilaje; ©) depozite pentru aprovizionare, desfacere, mixte; 4) depozite pentru piese de schimb si semifabricate, Care dintre urmatoarele afirmatii este incorectit? a) Produsele folosite impreuna in consum sau livrate impreuna vor fi amplasate in apropiere unele fafa de altcle b) _Principiul prin care materialele sunt eliberate este ,Ultimul intrat, primul iesit”. ©) Materialele trebuie agezate astfel ineat sa permita un acces usor, mai ales la cele folosite des. 4d) ingeneral, produsele grele gi de gabarit mare se amplaseaza la baza sau la nivelurile inferioare ale spatiului de depozitare. Utilizarea tehnicilor moderne de transport-depozitare duce la o serie de avantaje realizate, printre altele, prin: a) reducerea vitezei de circulatie in transport; b) _utilizarea mijloacelor de transport si depozitare peste capacitatea lor; ©) transportul marfurilor din poarta in poarta’” fara manipulari suplimentare; 4) diminuarea ponderii efortului mecanizat gi automatizat si cresterea ponderii efortului fizic. Care sunt activititile componente ale receptici marfurilor? Precizati care sunt principalele tipuri de containere specializate. 6 Togistica